r.a.a. tertiu

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”

FOCŞANI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL

GENERALISTFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR,

Dr. Neagu Cernat Luminita

As. Vâlcu Mihaela

ABSOLVENT,

Terţiu Valentina

FOCŞANI

2015

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”

FOCŞANI

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL

GENERALISTFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

Îngrijirea pacientului cu

Reumatism articular acut

COORDONATOR,

Dr. Neagu Cernat Luminita

As. Vâlcu Mihaela

ABSOLVENT,

Terţiu Valentina

FOCSANI

2015

2

ARGUMENT

Suferinta, fie ea fizica sau morala, este o parte integranta din existenta terestra. Si nu e om

care sa fi fost scutit de ea…Se pare ca intr-o anumita masura macar, ea ne ajuta sa evoluam. Dar

daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp, ea ne leaga aripile. Si atunci trebuie sa cautam

sa iesim din impas.

Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simplu…Ne-am intrebat vreodata de ce apare?

Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este “ o nenorocire care ne loveste din senin”.

Poate ca este un semn, o lectie de viata sau o incercare menita sa ne calauzeasca spiritual, chiar cu

pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei

reumatismului articular acut.

3

CUPRINS

CAP I. GENERALITATI-----------------------------------------------------------------------------------6

CAP II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR---------------------------7

2.1.Rolul oaselor in organism---------------------------------------------------------------------7

2.2. Morfologia oaselor ----------------------------------------------------------------------------8

2.3. Osteogeneza ------------------------------------------------------------------------------------9

2.4. Aspecte generale privend sistemul articular-----------------------------------------------10

2.5 Fiziologia sistemului osos--------------------------------------------------------------------11

CAP. III REUMATISMUL ARTICULAR ACUT----------------------------------------------------12

3.1 Definitie -----------------------------------------------------------------------------------------12

3.2. Etiologie ---------------------------------------------------------------------------------------12

3.3 Fiziopatologie ----------------------------------------------------------------------------------13

3.4. Tablou clinic -----------------------------------------------------------------------------------15

3.5 Forme clinice -----------------------------------------------------------------------------------17

3.6 Diagnostic pozitiv -----------------------------------------------------------------------------18

3.7 Explorari paraclinice -------------------------------------------------------------------------19

3.8. Diagnostic diferential -------------------------------------------------------------------------20

3.9 Complicatii -------------------------------------------------------------------------------------20

3.10 Tratament--------------------------------------------------------------------------------------21

3.10.1 Tratament proficalctic---------------------------------------------------------------------21

3.10.2.Tratament igieno-dietetic -----------------------------------------------------------------21

3.10.2. Tratament medicamentos-----------------------------------------------------------------22

3.11 Evolutie si prognostic------------------------------------------------------------------------22

CAP. IV ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM

ARTICULAR ACUT ---------------------------------------------------------------------------------------24

CAP V. PLANURI DE INGRIJIRE ----------------------------------------------------------------------25

5.1 CAZUL Î-------------------------------------------------------------------------------------------25

5.2 CAZUL II -----------------------------------------------------------------------------------------39

5.3 CAZUL III ----------------------------------------------------------------------------------------54

4

CAP. VI ANEX ---------------------------------------------------------------------------------------------67

ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringia -----------------------------------------------------67

ANEXA 2: Electrocardiograma------------------------------------------------------------------69

ANEXA 3: Administrarea cortizonului --------------------------------------------------------70

BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------------------------------------------------------75

5

CAP I.

GENERALITATI

Reumatismul articular acuta este o boala sistemica ce debuteaza la aproximativ trei

saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare. Boala afecteaza in general

copii intre varstele de 5-15 ani, fiind mai rar intalnit la adulti.

Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt

prompt si corect tratate cu antibiotic. Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace.

(ex. Africa, estul si sudul Asiei).

Reumatismul articular acut apare dupa o infectie de regula faringiana cu streptococ beta-

hemolitic de grup A. Streptococul beta-hemnolitic este un microorganism cu capacitate de a induce

hemoliza completa – liza globulelor rosii in mediile de cultura.

Modul exact prin care streptococul duce la paritia bolii nu este cunoscut. Insa nu toti

pacientii care fac faringita cu streptococ beta-hemolitic de grup A dezolva reumatism articular acut.

Factorii de risc din mediu sunt supraaglomerarile, colectivitatile de copii si adulti tineri,

conditiile de igiena precara, saracia. Varsta este si ea un factor de risc - boala fiind rar diagnosticata

sub 3 ani si la adulti peste 35 de ani.

Studiile epidemiologice arata o scadere importanta a incidentei bolii manifestata chiar

anterior de introducerea sulfamidelor si a penicilinelor in practica medicala, atribuita in special,

imbunatatirii generale a conditiilor de viata, accesibilitatii mai bune la asistenta medicala,

modificarii susceptibilitatii la boala a indivizilor si scaderii frecventei tulpinilor de streptococ grup

A reumatogenic implicat in etiologia bolii.

Totodata, tratamentul profilactic corect al infectiilor faringo-amigdaliene cu penicilina la

copil este un alt factor important in scaderea incidentei bolii.

Virful incidentei atacului initial al bolii este la copilul scolar (5-10 ani) si adolescent (12-18

ani), fiind frecvent legat de antecedentele de faringo-amigdalita streptococica si unde atacurile sint

mai probabil recurente ale bolii reumatice legate de infectii faringo-amigdaliene subclinice.

CAP II

6

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR

Aparatul locomotor este constituit din sistemele care participa, pe de o parte, la sustinerea

corpului, iar pe de alta parte la locomotie, sau la deplasarea diferitelor segmente ale acestuia.

Ambele asigura susţinerea corpului si posibilitatea de deplasare.

Sistemul osos reprezintă totalitatea oaselor din corp. Datorita compozitiei chimice si

arhitecturii substantei osoase, oasele au proprietatea de a rezista la:

- presiune;

- tractiune;

- torsiune.

Dupa forma lor, oasele se clasifica in:

Forma oaselor Exemple

1. Oase lungi – predomina lungimea Femur, tibie, fibula, humerus, radius, ulna

2. Oase late – predomina latimea si inaltimea Coxal, omoplat, parietal frontal, occipital,

stern

3.Oase scurte – cele trei dimensiuni sunt

aproximativ egale

Carpiene, tarsiene

4. Oase neregulate Vertebre, sfenoid, etmoid, mandibula

5.Oase pneumatice – contin cavitati cu aer Frontal, maxilar, etmoid,sfenoid

2.1.Rolul oaselor in organism

Oasele au urmatoarele roluri in organism:

1. Determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele ,asigura suportul partilor moi;

2. Participa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe (cutia craniana, canalul vertebral,

cutia toracica, bazinul);

3. Sint organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca puncte de

insertie pentru muschi;

4. Maduva rosie (din epifizele oaselor lungi, din oasele late si scurte ) are rol in hematopoieza;

5. Reprezinta un depozit de substante fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie

(sarcina).

2.2. Morfologia oaselor

7

Forma oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in organism. Ele sunt de trei

categorii:

oase lungi;

oase late;

oase scurte.

In canalul medular si areolele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor, care se prezinta sub

trei varietati:

1. Maduva rosie sau hematopoietica care se gaseste in majoritatea oaselor fatului si in oasele scurte

si late ale adultului. Are rol in formarea globulelor sangelui. In perioada de dezvoltare a osului,

maduva rosie participa la procesul de osteogeneza, prin osteoblastii si osteoclastii diferentiati din

celulele conjunctive medulare. In fracturi intervine in formarea calusului.

2. Maduva galbena se afla in toate oasele adultului, cu exceptia oaselor late si scurte. Se

caracterizeaza prin continutul de celule adipoase, care ii dau culoarea galbena. Este un depozit de

grasimi al organismului.

3. Maduva cenusie se gaseste in oasele virstnicului. Este formata preponderent din tesut conjunctiv

si are rol de umplutura.

Maduva oaselor alcatuieste impreuna cu osul un intreg morfofunctional, avind aceeasi

inervatie si vascularizatie.

Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste osul, cu exceptia suprafetelor

articulare. Este bogat inervat si vascularizat. Prin stratul intern periostul participa la formarea osului,

celulele sale transformindu-se in osteoblasti atat in perioada de dezvoltare a osului, cit si in caz de

fracturi, cind formeaza calusul.

8

Vascularizatia osului este realizata de catre artere si vene.

2.3. Osteogeneza

Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza. Formarea scheletului osos,

caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al embrionului si fatului, presupune un lung proces

care se incheie in jurul varstei de 25 ani.

Osteogeneza este de doua tipuri:

1. Osificarea de membrana sau desmala, prin care, in modelul conjunctiv al osului, apar

puncte de osificare care se intind in pata de ulei.Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si

secreta oseina. Prin impregnare cu saruri de calciu, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza

osul primar. In faza urmatoare, acesta va fi modelat prin procese de distrugere si remaniere osoasa

sub actiunea osteoclastelor si a fosfatazei acide, formandu-se osul definitiv.

Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei; prin osificare de

membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul dupa fracturi.

2. Osificarea de cartilaj sau encondrala, prin care celulele cartilaginoase se hipertrofiaza si

degenereaza. Substanta fundamentala a cartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu

calciu. In faza urmatoare, din membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului

( pericondru ) pleaca muguri conjunctivo-vasculari spre celulele cartilaginoase distruse si incepe

procesul de osteogeneza. Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se

impregneaza cu saruri de calciu si formeaza osul primar. In oasele lungi, mugurii conjunctivo –

vasculari formeaza canalul medular. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub

actiunea osteoclastelor si se formeaza osul definitiv.

Acest tip de osificare este caracteristic majoritatii oaselor corpului si totodata se face si

cresterea in lungime a osului ( la nivelul cartilajelor de crestere diafizo-epifizare).

Osteogeneza este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos.

2.4. Aspecte generale privend sistemul articular

Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase, fiind sediul miscarilor.

Forma si structura articulatiilor este adaptata rolului pe care il indeplinesc in organism.

Astfel, ele indeplinesc urmatoarele roluri:

- participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului;

- prezinta rezistenta la presiune si tractiune.

Exista doua mari tipuri de articulatii:

9

- sinartroze sau articulatii fixe sau cu mobilitate redusa;

- diartroze sau articulatii mobile.

Sinartrozele sunt articulatii fixe, imobile si nu poseda cavitate articulara. In acest tip de

articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului care se interpune intre cele doua

oase care se articuleaza, distingem sindesmoze, sincondroze, sinostoze.

Diartrozele sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in

amfiartroze (articulatii semimobile) si artrodii (articulatii mobile).

10

2.5 Fiziologia sistemului osos

Oasele sunt piese rigide, componente ale scheletului. Ele indeplinesc mai multe roluri

functionale:

1. Rol de parghii ale aparatului locomotor. Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si

locomotia corpului.

2. Rol de protectie a unor organe vitale:

cutia craniana pentru creier;

canalul rahidian pentru maduva spinarii;

cutia toracica pentru inima si plamani;

bazinul osos pentru organele pelvine;

3. Rol antitoxic – oasele mentin anumite substante toxice;

4. Rol de sediu principal al organelor hematopoietice;

5. Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor.

11

CAP. III

REUMATISMUL ARTICULAR ACUT

3.1 Definitie

Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie acuta, nesupurativa, multisistemica,

secundara unei infectii inalte de tract respirator (adesea faringiana) determinata de streptococul din

grupa A, -hemolitic, care survine cu 1 – 3 saptamani inaintea aparitiei manifestarilor clinice din

reumatismul articular acut (RAA).

La bolnavii cu reumatism articular acut exista tendinta de atacuri (pusee) reumatismale

recurente, dupa orice infectie cu streptococul -hemolitic.

Reumatismul articular acut este o boala potential severa din cauza sechelelor valvulare si

miocardice definitive.

3.2. Etiologie

Se considera ca streptococul -hemolitic grup A este agentul etiologic al reumatismului

articular acut, boala fiind una dintre putinele entitati reumatice in care factorul etiologic infectios a

fost stabilit si documentat clinic.

Studiile epidemiologice au stabilit o relatie secventiala intre epidemiile de faringo-amigdalita

cu streptococ -hemolitic grup A si inducerea reumatismului articular acut, aratandu-se clar ca,

celelalte localizari ale infectiei streptococice, cum este cea dermica, nu sint implicate in inducerea

bolii.

12

Datele acumulate in cursul acestor studii au aratat ca incidenta bolii este scazuta in

colectivitatile in care infectia streptococica faringo-amigdaliana a fost controlata prin chimioterapie ,

considerandu-se astfel, ca, cea mai convingatoare dovada a relatiei cauzale intre faringo-amigdalita

cu streptococ -hemolitic grup A si reumatismul articular acut este prevenirea atacului initial al bolii

prin penicilinoterapie prompta si a recurentelor sale, prin chimioprofilaxie corecta a infectiilor

faringo-amigdaliene streptococice.

Ulterior, aceasta relatie cauzala sustinuta pe criterii epidemiologice a fost documentata si

prin dovezi imunologice bazate pe existenta, atat in cursul atacului initial cat si al recurentelor bolii,

a unui raspuns imun la antigene streptococice evidentiat prin anticorpi antistreptococici, cum sint

anticorpii antistreptolizina O (ASLO).

In totalitate se considera ca dovada care a stabilit streptococul -hemolitic ca agent etiologic

al reumatismului articular acut este indirecta, datorita incapacitatii de cultivare a germenului din

leziunea tisulara si a inexistentei unui model experimental satisfacator de boala.

3.3 Fiziopatologie

Desi este cunoscut ca infectia faringo-amigdaliana cu streptococ -hemolitic grup A poate

induce reumatismul articular acut, mecanismul exact de comutare a celor doua evenimente ramane

incomplet definit, avansandu-se mai multe teorii pentru explicarea producerii leziunilor inflamatorii

caracteristice bolii la nivelul articulatiilor, inimii si sistemului nervos central.

Cea mai atractiva teorie in patogeneza reumatismului articular acut, care defineste entitatea

ca o boala autoimuna, se bazeaza pe conceptul „mimetismului molecular”, considerand ca exista

similitudini structurale intre anumite componente ale peretelui celular al streptococului -hemolitic

grup A si antigene tisulare umane din inima, capsula articulara si neuroni.

Mecanismul prin care mimetismul molecular induce reumatismul articular acut nu este clar

inteles, dar cea mai plauzibila explicatie a acestui proces este reactivitatea incrucisata sau cross-

reactivitatea ce angajeaza in principal imunitatea umorala. Astfel, anticorpii antistreptococici, care

apar ca o consecinta a infectiei streptococice, reactioneaza incrucisat cu diverse antigene tisulare

umane autologe, inducind inflamatia.

Argumentele in favoarea acestei teorii sunt sustinute de urmatoarele:

- existenta unei perioade de latenta (2-4 saptamani) intre infectia streptococica faringo-amigdaliana

si debutul reumatismului articular acut absolut necesar formarii anticorpilor antistreptococici;

13

- detectare de anticorpi anticardiaci, predominant antipolizaharide specifice de grup la 80 % dintre

bolnavi in faza acuta de boala si scaderea nivelului lor prin tehnici chirurgicale corective ale

aparatului valvular;

- lipsa evidentierii germenului sau a produsilor lui extracelulari la nivelul leziunilor tisulare;

- identificare prin imunofluorescenta a depozitelor focale de Ig G si complement in inima bolnavilor

decedati ca urmare a formelor severe de boala.

Dezvoltarea reumatismului articular acut presupune si existenta unei susceptibilitati genetice

la boala bazata pe cresterea incidentei familiale a bolii, pe discrepanta dintre frecventa crescuta a

infectiei streptococice si incidenta scazuta a bolii si pe tendinta indivizilor afectati de a prezenta o

rata variabila a recurentelor bolii.

Studiile efectuate nu au demonstrat nici o asociere semnificativa statistica cu antigene de

histocompatibilitate (HLA) de clasa I; au fost identificate doar unele asocieri cu antigene de

histocompatibilitate (HLA) de clasa a II-a.

Se considera ca leziunile anatomopatologice din reumatismul articular acut au o dezvoltare

secventiala, recunoscind in evolutia lor urmatoarele trei faze:

1. Faza exudativ degenerativa caracterizeaza stadiul precoce al bolii si prezinta doua etape

evolutive:

- etapa mucoida implica in special substanta fundamentala a tesutului conjunctiv care se modifica

prin acumulare de mucopolizaharide acide, glicoproteine neutre si colagen solubil cu alterarea

elasticitatii si soliditatii sale;

- etapa fibrinoida se caracterizeaza prin aparitia fibrinoidului dezvoltat secundar alterarii structurale

a fibrelor de colagen ale tesutului conjunctiv, prin precipitarea locala a proteinelor plasmatice

redistribuite interstitial datorita tulburarilor barierei vasculo-endoteliale de la nivelul tesutului lezat.

2. Faza granulomatoasa caracterizeaza stadiul intermediar al bolii si prezinta ca leziune specifica

granulomul reumatismal care este o formatiune rotunda sau ovala, de dimensiuni submiliare (500-

1000 ), format dintr-o zona centrala, alcatuita dintr-o masa omogena si acidofila rezultata din

degenerarea fibrinoida a fibrelor de colagen, in jurul careia sint grupate celulele Aschoff. Acestea

au origine discutabila (fibroblastica, histiocitara, miofibrilara), de forma alungita, cu aspect gigantic,

cu unul sau mai multi nuclei veziculari, cu citoplasma bazofila, semanand mai mult cu celula

giganta hodgkiniana decit cu cea epiteloida tuberculoasa.

Celula Anicikov este intalnita adesea in numar mare in granulomul reumatismal cu localizare

miocardica, fiind o celula de origine histiocitara cu nucleu longitudinal si cromatina dispusa in bara

in centrul nucleului, de la ea plecand radiar fibrile spre periferia celulei.

14

La periferia granulomului reumatismal se afla o coroana de limfocite si plasmocite dispuse

in „palisada”. Celulele granulomului reumatismal sunt in cea mai mare parte, rezultatul proliferarii

locale si numai o mica parte dintre ele sunt expresia reactiei exudative.

3. Faza sclerotica caracterizeaza stadiul tardiv al bolii, urmand de obicei fazei granulomatoase, dar

putandu-se instala dupa oricare faza.

Scleroza cicaticiala are un continut crescut de fibre de colagen si, in evolutia ei, se poate

organiza prin calcificare; fiind un proces mocnit, ea este considerata ca un focar cu potential

evolutiv.

Leziunile anatomopatologice descrise se localizeaza preferential la nivelul cordului,

implicand toate straturile (pericard, miocard, endocard) si sistemul excitoconductor al inimii;

localizarea endocardica, in special pe valva mitrala, este cea mai frecvent intalnita, ea fiind

responsabila de consecintele tardive si grave ale bolii.

Alaturi de leziunile cardiace, boala prezinta o serie de leziuni extracardiace (articulare,

cutanate, nervoase, vasculare, pleuro-pulmonare etc.), responsabile de caracterul ei sistemic.

3.4. Tablou clinic

Manifestarile clinice ale bolii survin dupa o perioada de latenta de 2–4 saptamini de la

faringo-amigdalita cu streptococ -hemolitic grup A, el prezentand mari variatii in functie de teren,

varsta, genotip etc.

Perioada de latenta se poate scurta in cazul repetarii anginei sau a interventiei in perioada

postanginoasa a unui factor nespecifc ( frig, efort fizic etc. ).

Debutul aparent al bolii, este, de obicei, brusc, acut, cu stare febrila si artralgii intense si

numai rareori este insiduos, subacut. Exista mai multe forme de debut a bolii manifestate prin:

poliartrita febrila, simptome cardiace, coree, manifestari abdominale, febra de origine neprecizata,

noduli subcutanati sau eritem al pielii.

Artrita se intilneste la 75 % dintr bolnavi, atat in cursul atacului initial, cit si in timpul

recurentelor bolii. Ea afecteaza in mod obisnuit cateva articulatii mari (genunchi, glezne, umeri

etc. ) intr-o succesiune rapida, fiecare dintre ele fiind implicata pe o perioada scurta de timp (1-5

zile); astfel rezulta tabloul tipic de poliartrita migratorie si asimetrica, asociata cu semnele si

simptomele unei boli acute febrile.

15

Articulatiile afectate sunt tumefiate, calde, rosii si extrem de dureroase la mobilizare. Durata

poliartritei este in mod obisnuit de 2 – 3 saptamini, vindecarea facindu-se complet si fara sechele.

Spre eosebire de copil, la adult, artrita poate avea o durata mai lunga, adesea capatand caracter

aditiv ce sugereaza o alta entitatea reumatica.

Cardita apare la 40 – 90 % dintre pacienti in cursul atacului initial al reumatismului articular

acut, reprezentand cea mai importanta manifestare clinica a bolii. Ea se manifesta prin semne si

simptome caracteristice pentru endocardita reumatica ( alterarea zgomotelor cardiace, aparitia de

sufluri orificiale noi si modificarea caracterelor celor preexistente ), pentru miocardita reumatica

(palpitatii, precordalgii, dispnee, asurzirea zgomotului I, galop protodiastolic ) sau pentru pericardita

reumatica (durere precordiala de tip pericardic, frecatura pericardica, lichid pericardic ). Astfel,

cardita reumatica este de cele mai multe ori o pancardita.

Coreea este o manifestare rara a bolii, survenind la 15 % dintre bolnavi si se manifesta in

special la copii. Ea apare tardiv, la aproximativ 2-6 luni de la infectia streptococica, astfel incat este

posibil ca in momentul coreei testele de inflamatie si titrurile de anticorpi antistreptococici sa fie

normale. Coreea poate apare ca singura expresie clinica a bolii – coree pura – sau se poate asocia cu

alte manifestari clinice; de exemplu, coreea se asociaza cu cardita, survenind cand semnele carditei

incep sa se retraga.

16

Manifestarile caracteristice constau in tulburari de coordonare exprimate prin miscari

involuntare ale membrelor si muschilor fetei, tulburari de scris.

Nodulii subcutanati sunt rotunzi, fermi, nedurerosi, cu dimensiuni ce variaza de la 0,5 cm la

2 cm, localizati pe suprafetele osoase proeminente (coate, scapule, occiput). Ei pot exista pentru o

perioada de 1 – 3 saptamani.

Nodulii subcutanati nu sunt patognomonici pentru reumatismul articular acut, ei putand

apare cu caractere clinice usor diferite, dar cu histologie identica si in alte boli ale tesutului

conjunctiv.

Eritemul marginat apare rar in cursul reumatismului articular acut ( 1-2 %), si se prezinta ca

o eruptie cutanata formata din macule eritematoase si neregulate, cu margini serpiginoase, cu centrul

palid si periferia mai rosie, localizate pe trunchi si extremitatile proximale cu respectarea fetei.

Eritemul marginat este caracteristic unui episod acut de boala, el fiind adesea asociat cu

cardita si numai in rare cazuri el este observat tardiv, cand alte semne clinice au disparut. Ca si

nodulii reumatoizi si eritemul marginat nu este patognomonic pentru reumatismul articular acut.

3.5 Forme clinice

Exista multiple forme clinice care caracterizeaza diversitatea de prezentare a bolii dominata

fie de starea febrila prelungita, de manifestari articulare sau forme abarticulare in care riscul

afectarii cardiace este crescut. Varsta pacientului este, de asemenea, un parametru important care

conditioneaza evolutia bolii, forma clasica cardioarticulara intalnindu-se intre 5-15 ani.

Reumatismul articular acut la copil este deosebit de cel al adultului, el prezentand urmatoarele

caractere:

- artralgiile desi prezente la 95% din pacienti sunt fugace si discrete;

- cardita este o regula la copil, astfel incat orice insuficienta cardiaca survenita la un copil

anterior sanatos trebuie suspectata a fi de origine reumatica;

- coreea succede, de regula, atacul cardioarticular, rareori fiind solitara;

- manifestarile cutanate sub forma nodulilor subcutanati si a eritemului marginat sunt

frecvente;

- manifestarile digestive pot mima apendicita si sunt prezente atat in perioada de debut cat si

in cea de stare.

Reumatismul articular la adult prezinta urmatoarele caractere:

- atacul reumatic este precedat in peste 60% din cazuri de o infectie a cailor respiratorii

superioare;

17

- artralgiile se asociaza deseori cu tumefactiile articulare si apar de obicei la membrele

inferioare cu incidenta de 85%, putand fi mai putin migratorii;

- cardita se poate constitui in timpul atacului initial sau este deja constituita la debutul bolii;

- manifestarile cutanate sunt foarte rare;

- coreea apare extrem de rar.

3.6 Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al bolii se stabileste pe baza criteriilor Jones (revizuite). Prezenta a doua

criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore indica o probabilitate crescuta de reumatism

articular acut cu conditia documentarii infectiei streptococice.

Manifestarile majore includ:

- cardita;

- poliartrita;

- coreea;

- eritemul marginat;

- nodulii subcutanati.

Manifestarile minore includ:

- semne clinice (febra 38 –390C, artralgii, puseu reumatismal in antecedente);

- probe de laborator (VSH, prot. C react. crescute);

- intervalul PR alungit pe EKG.

Dovada unei infectii streptococice (grup A -hemolitic) in antecedentele recente presupune

scarlatina, culturile faringiene pozitive pentru SGA sau testul rapid de determinare a antigenelor

streptococice pozitiv sau un titru mare ori in crestere de anticorpi antistreptococici (ASLO,

antihialuronidaza sau antidezoxiribonucleaza).

Diagnosticul pozitiv intr-un puseu acut de reumatism articular acut necesita existenta a

minimum doua criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore, asociate cu dovada unei

infectii streptococice recente.

Exceptie de la criteriile Jones fac urmatoarele trei situatii in care nu vor fi respectate regulile

mentionate mai sus:

18

- coreea poate fi singura manifestare intr-un puseu acut reumatismal;

- cardita asimptomatica (silentioasa) poate fi singura manifestare a bolii in cazuri care ajung in

atentia medicului dupa citeva luni de la debutul unui RAA;

- exista situatii in care bolnavii cu recurente reumatismale nu indeplinesc criteriile Jones. Este

adesea dificil diagnosticul de cardita acuta in contextul unei recurente la un bolnav care are deja

boala de cord reumatismala, in absenta afectarii valvulare sau a pericarditei. In aceste cazuri se

poate pune diagnosticul prezumtiv de recurenta reumatismala in prezenta unui singur semn major

sau a mai multor semne minore.

De exemplu, bolnav cunocut deja cu istoric de reumatism articular acut sau cu boala de cord

documentata, la care exista dovada unei infectii streptococice cu SGA.

3.7 Explorari paraclinice

Investigatiile de laborator utilizate in diagnosticul reumatismului articular acut au drept scop

evaluarea raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv, documentarea infectiei recente cu

streptococ -hemolitic grup A si stabilirea starii functionale a cordului.

Evaluarea raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv se face prin masurarea reactantilor

fazei acute a inflamatiei ( VSH, fibrinogen, proteina C reactiva, 2-globuline etc.), care, obligatoriu

au valori crescute atit in cursul atacului initial al bolii, cit si in timpul recurentelor.

Documentarea infectiei recente cu streptococ -hemolitic grup A se realizeaza printr-o serie

de investigatii care nu sint specifice pentru reumatismul articular acut, deoarece ele sint pozitive la

toti pacientii care au suferit o agresiune streptococica. Aceste investigatii sint reprezentate de :

1. Prezenta streptococului -hemolitic grup A in exudatul faringian al pacientilor cu reumatism

articular acut este rar intilnita, deoarece intensitatea infectiei streptococice in momentul debutului

bolii este mult scazuta secundar tratamentului antibiotic aplicat in etapa anginei premonitorii;

2. Determinrea anticorpilor antistreptococici are cea mai mare importanta in documentarea

agresiunii streptococice. Dintre acestia cei mai importanti in practica medicala sint:

anticorpii antistreptolizina 0 (ASLO) cresc peste valoarea normala a titrului lor ( 1/100 –

1/200 ) in primele doua luni de boala, fara a se normaliza nici dupa 6 luni de evolutie a bolii;

anticorpii antistreptokinaza (ASK) cresc peste valoarea normala a titrului lor de la debutul

atacului acut de boala, evoluind ascendent in primele doua luni de boala, fara a se normaliza

nici dupa sase luni de evolutie a bolii;

anticorpii antihialuronodaza (AH) cresc mai tardiv decit cei enumerati anterior si raman

crescuti o perioada lunga de timp.

19

Se considera ca sensibilitatea diferitelor teste paraclinice de detectare a anticorpilor

antistreptococici creste cand determinarea lor se utilizeaza asociat; astfel, acesti anticorpi

antistreptococici pot fi studiati concomitent printr-un test de aglutinare (Streptozim) cu mare putere

diagnostica, dar mai putin accesibil in practica.

Stabilirea starii functionale a cordului prin utilizarea variatelor investigatii paraclinice

( radiografie cord – pulmon, EKG, fonocardiograma, ecocardiograma ) este absolut obligatorie atit

in cursul atacului acut, cit si al recurentelor bolii.

3.8. Diagnostic diferential

Reumatismul articular acut necesita diagnostic diferential cu alte afectiuni reumatice si

nereumatice, in special cind predomina semnele si simptomele generale sau cind manifestarile

clinice sint localizate la un singur organ sau sistem.

Endocardita bacteriana subacuta este o problema spinoasa de diagnostic diferential, in

special la pacientii tineri cu valvulopatie febrila, dificultatea fiind de a stabili daca febra este

produsa prin activare reumatica sau prin grefa bacteriana.

Poliartrita reumatoida se deosebeste de poliartrita din reumatismul articular acut prin

localizare la articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, cu afectare simetrica si persistenta, in timp

ducind la deformari articulare care nu apar niciodata in reumatismul articular acut.

Artrita reactiva, in special cea produsa de Yersinia enterocolitica, poate simula la debut

reumatismul articular acut, prezentand manifestari comune celor doua entitati: poliartrita,

miopericardita.

Antecedente de diaree care preced artrita, prezenta manifestarilor oculare, persistenta

artropatiei si evolutia prelungita orienteaza diagnosticul catre artrita reactiva.

Lupusul eritematos sistemic, prin prezenta poliartritei neerozive, pune probleme de

diagnostic diferential cu reumatismul articular acut, dar aparitia manifestarilor extraarticulare

(rashul malar, alopecia, fotosensibilitatea, nefrita) si prezenta de anticorpi antinucleari transeaza

diagnosticul.

20

3.9 Complicatii

Afectarea cardiaca influenteaza semnificativ prognosticul pe termen lung. Pot apare leziuni

ireversibile ale valvelor cardiace (mai ales cele de pe partea stanga a inimii – valva mitrala si mai

putin cea aortica) cu stenoza (ingustare, cu limitarea fluxului de sange) sau regurgitare (inchidere

proasta a valvei care lasa ca o parte din sange sa se scurga in directia gresita). Consecintele in timp

ale proastei functionari a valvei mitrale sunt dilatarea (marirea) atriului stang, cu aparitia fibrilatiei

atriale (ritm neregulat, haotic al inimii) si in final insuficienta cardiaca.

3.10 Tratament

3.10.1 Tratament proficalctic

Tratamentul profilactic include profilaxia primara a atacului acut initial de boala si

profelaxia secundara a recurentelor la vechii reumatici. O protectie profilactica mai deosebita

necesita cei care au prezentat recent un atac acut de reumetisc\m articular acut, bolnavii cu cardita

reumatismala, cei ce traiesc intr-un mediu cu risc crescut de infectie streptococica, precum si cei cu

o susceptibilitate individuala mai mare la reumatism articular acut.

Profilaxia primara consta in tratarea prompta si corecta a infectiilor faringoamigdaliene cu o

singura doza de Moldamin i.m.- 600.000 U.I pentru copii si 1.200.000 U.I. pentru adulti. O

alternativa o constituie administrarea de Penicilina V oral 800.000 U.I. de doua ori pe zi sau

Penicilina G i.m. 1.200.000 U.I./zi in doze fractionate timp de 10 zile.

In profilaxia secundara se foloseste benzatinpenicilina 1.200.000U.I. la 4 saptamani sau, in caz de

alergie la penicilina, Eritromicina (1g/zi) sau Sulfadiazina (0,5-1 g/zi). Durata profilaxiei secundare

depinde de forma clinica de boala. La bolnavii fara cardita sau cu forme usoare de cardita, terapia

antistreptococica amintita se face cel putin 5 ani de la ultimul puseu de boala sau pana la varsta de

25 de ani. Pacientii cu valvulopatii reumatice necesita o profilaxie secundara toata viata sau pana

cand riscul recurentelor este definitiv redus; la acesti bolnavi va trebui sa se faca si profilaxia

endocarditelor bacteriene cu ocazia interventiilor chirurgicale sau stomatologice.

3.10.2.Tratament igieno-dietetic

Repausul este obligatoriu in perioada de activitate a reumetismului articular acut.

Imobilizarea la pat dureaza 7-10 zile chiar in formele usoare. In timpul poliartritei bolnavul este

imobilizat de dureri; dupa ce artralgiile trec, tinde sa paraseasca repaosul, in special copii. Acesta va

fi insa mentinut atata timp cat temperatura si valorile VSH sunt crescute. Dupa un interval de circa

21

10 zile, in functie de evolutie, se permit miscari in pat. In caz de cardita, repaosul va fi respectat cu

strictete.

Reluarea miscarilor se va face progresiv, intr-un ritm variabil de la caz la caz, in functie de

starea cardiaca si umorala, bolnavul raminind insa, in orice caz, mult sub limita regimului normal de

miscare, cel putin o luna dupa externare.

Este preferabil ca reumaticii sa aiba saloane separate, pentru a nu veni in contact cu alte

afectiuni si mai ales cu purtatori de streptococ. Personalul medical va fi supravegheat bacteriologic

si, la nevoie, va fi supus tratamentului antibiotic sau asanarii focale (amigdaliene, nazale).

Saloanele trebuie sa fie spatioase, aerisite, cu temperatura potrivita (cca. 200C); cu cat

paturile sunt mai putine, cu atat este mai mic pericolul contaminarii cu noi surse de streptococ. In

cazul in care in salon apare o infectie a cailor respiratorii superioare, cazul respectiv va fi izolat.

Dieta trebuie sa mentina troficitatea normala, de aceea va fi conforma cu greutatea si virsta

bolnavului. La un tinar sau un adult recomandam sa consume 0,5-1 g de proteine (de preferat

lactate), 1-1,5 g grasimi si 2-3 g de glucide /kg corp. La copii, cantitatea de proteine va fi marita

pentru implinirea nevoilor plastice, la 2-3 g /kg corp. La copii si tineri se va creste aportul de

grasimi (unt, oua mai ales) in dauna hidrocarbonatelor.

Talalaev si Levin au demonstrat experimental ca glucidele maresc reactivitatea alergica.

Aportul de lichide trebuie sa depaseasca excretia urinara in perioada febrila, cand au loc

pierderi importante prin perspiratie si sa echilibreze ingestia in perioada afebrila.

Sarea se interzice in perioada acuta (afara de cazul transpiratiilor abundente) din cauza

actiunii proflogistice si a retentiei sale in tesuturi, marita si mai mult de medicatia antireumatica

(corticoizi, fenilbutazona).

Regimul va fi bogat in vitamine, in special vitamina A (in reumatismul articular acut nivelul

seric al vitaminei A scade), vitamina C (potential oxidoreducator, diminueaza permeabilitatea

capilara si favorizeaza corticoidogeneza) si complexul B, ca si ioni de potasiu (mareste diastola, are

actiune diuretica si inlocuieste pierderea de potasiu secundara corticoterapiei).

Se vor administra sucuri de fructe si legume, salate verzi, cruditati, fructe.

3.10.2. Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos presupune:

a) terapia antiinfectioasa (antimicrobiana) de eradicare a infectiei streptococice se realizeaza

cu Penicilina G 1.200.000 – 1.600.000 U.I./zi i.m. timp de 10 zile, dupa care se incepe profilaxia ce

va continua cel putin 5 ani de la ultimul puseu acut de reumatism articular acut;

22

b) tratamentul antiinflamator se va face cu corticoizi sau aspirina. Prednisonul in doza de

atac se va administra cite 2 mg/kg corp /zi fara a se depasi 60-70 mg/zi , timp de 2-3 saptamini, dupa

care se scade progresiv. Cind se ajunge la 1 mg/kg se asociaza aspirina. Aspirina se poate utiliza in

functie de forma de boala si ca monomedicatie in doza de 80-100 mg/zi la copilul sub 25 kg si 60-80

mg/zi la cel ce depaseste 25 kg, fara a se depasi 3,9 g/zi indiferent de greutate.

Tratamentul in reumatismul articular acut se face dupa anumite scheme (corticoizii si

aspirina administrindu-se la 6 ore) timp de 8-12 saptamani in functie de forma de boala.

c) tratamentul coreei este simptomatic (boala retrocedeaza spontan in citeva saptamini sau

luni). Se utilizeaza fenobarbitalul, clorpromazina, majeptil, cloralhidrat, haloperidol, tranchilizante

minore, in unele cazuri prednison. Medicamentele sint stabilite in functie de caz, de medic.

Profilaxia cu penicilina se va face si in coreea fara alta asociere reumatica.

3.11 Evolutie si prognostic

Evolutia si prognosticul bolii depind de forma clinica a atacului initial. Astfel, formele fara

cardita se vindeca fara sechele, avind un prognostic bun; spre deosebire de ele, formele cu cardita

prezinta risc crescut al recurentelor responsabile de producerea valvulopatiilor reumatice.

Se considera ca riscul recurentelor este mai mare la copil si adultul tinar cit si in perioada urmatoare

atacului initial de boala.

In celelalte forme de reumatism articular acut retrocedarea fenomenelor se va face in 8-12

saptamani fara sechele (reumatismul articular acut este o boala autolimitata). De remarcat ca la

sfirsitul tratamentului poate apare asa-zisul „rebound” (reaparitie mai atenuata a unor simptome ale

bolii) ce se remite spontan.

Rata mare a recurentelor reumatismale dupa o infectie streptococica se mentine 5-10 ani

dupa infectia initiala.

Existenta unor cazuri noi de RAA la pacienti care au prezentat boala in antecedente, dar care

au fost etichetati ca vindecati, impune urmarire pe perioade lungi de timp, uneori de pana la 20 ani.

23

CAP. IV

ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU

REUMATISM ARTICULAR ACUT

In ingrijirea pacientului cu reumatism articulat acut, asistenta medicala aplica urmatoarele

ingrijiri specifice:

- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor si, in continuare 2-3 sapatamani, cu reluarea

treptata a mersului;

- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;

- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;

- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:recoltarea sangelui pentru determinarea

analizelor de laborator;

- recoltarea exudatului faringian;

- efectuarea EKG, FKG;

- administreaza tratamentul:

- antistreptococic (penicilina G) efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic

respectand doza si ritmul de administrare;

- antiinflamator cu aspirina in formele usoare si cortizon in doze crescatoare pana la

normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei – dureri

epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie);

- asigura alimentatia pacientului:

- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi lactofainos, care se va

imbogatii treptat);

- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;

- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii

corporale;

- educa pacientul si antreneaza familia privind:

- prevenirea reinfectarilor streptococice – continuarea tratamentului prescris in dozele si

24

la orele stabilite de medic

- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice prin policlinica teritoriala;

- asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice);

- internarea dupa caz a copiilor fost bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru

dispensarizarea lor.

CAP V.

PLANURI DE INGRIJIRE

5.1 CAZUL I

INTERVIUNumele bolnavului: C.D.

Varsta: 18 ani;

Sex: masculin

Domiciliul: urban;

Conditii de viata: locuieste impreuna cu parintii si cele doua surori mai mici intr-un apartament cu 3

camere in conditii igienice de viata.

Antecedente personale patologice: - bolile copilariei;

- apendicectomie la varsta de 12 ani;

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.

Grup sanguin: A+

G=65 kg

Î= 1,75 m

Functii vitale: P = 90 p/min.;

T.A. = 120/70 mmHg.

T= 38°C

Motivele internarii:

- febra moderata T=38°C

- astenie

- durere si tumefactie articulara fugace

- insomnie

25

Istoricul bolii : Din relatarile pacientului am aflat ca in urma cu 2 saptamani boala a debutat cu o

angina streptococica

Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMNETALE

1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

M.D.- R = 21 r/min;

- P = 90 p/min;

M.I - T.A. = 120/70 mmHg;

- extremitati normal colorate;

- torace normal conformat;

- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang;

2.Nevoia de a bea si a manca

M.I.- dentitie complete

- reflex de deglutitie prezent

- alimentatie normala

- IMC normal

3.Nevoia de a elimina

M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ

- scaul normal

- transpiratie normala

4.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura

M.I. – sistem osteo-articular aparent integru;

- sistem muscular normoton, normokinetic

M.D. – dureri articulare

- mobilitate redusa impusa de durere

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

M.D. - prezinta somn agitat, cu treziri repetate,

- numar redus de ore de somn (6 h)

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

M.I.- tinuta adecvata mediului, curata

- se imbraca si se dezbraca singur

26

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

M.D.- febra moderata T=380 C

- usoara hiperemie tegumentara

- nu prezinta transpiratie excesiva

8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

M.I.- tegumente curate, fara leziuni

- isi efectueaza singur toaleta zilnica, cu regularitate.

9.Nevoia de a evita pericolele

M.D.- prezinta risc crescut pentru complicatii

- vulnerabilitate fata de pericole

- anxietate

- durere fugace la nivel articular

10.Nevoia de a comunica

M.I.- comunicare cu personalul de ingrijire

- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari)

- este orientat in timp si spatiu

- ROT prezenta

11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingerii si valori, de a practica religia

M.I. – este de religie ortodox

- nu participa la slujbele religioase deoarece nu doreste

- poarta insemne religioase

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

M.I.- este elev in clasa a XII-a si se pregateste pentru bacalaureat si admiterea la facultate

13.Nevoia de a se recreea

M.I.- efectueaza plimbari scurte

- merge in club cu prietenii

- utilizeaza internetul

- este pasionat de fotografie

14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

M.D.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera

27

NEVOI AFECTATE


Vulnerabilitate fata de pericole

Alterarea confortului manifestata prin durere

Risc de complicatii


Imobilitate din cauza durerilor articulare


Hipertermie manifestata prin febra moderata

T = 390 C


Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie

P = 120 p /minut


Insomnie din cauza durerilor manifestata prin ore somn agitat cu treziri repetate


Deficit de cunostinte in legatura cu afectiunea de care sufera

28

PLAN DE INGRIJIRE

Prima zi de ingrijire 13.02 .2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing

Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare

Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulerabilitate

fata de

pericole;

Alterarea

confortului

manifestata

prin durere;

Risc de

complicatii

imediate sau

tardive.

- pacientul sa

prezinte

ameliorarea

durerilor;

- pacientul sa

respecte repausul

la pat.

- asez pacientul in pozitie decubit dorsal si asigur

repausul la pat pana la disparitia durerilor

articulare;

- folosesc perne pentru suportul articulatiilor

dureroase;

- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului.

-pentru prevenirea infectiilor nosocomiale si

complicatiilor imi iau toate masurile de asepsie si

antisepsie;

- la indicatia medicului recoltez probe de sange

pentru examene clinice si paraclinice:

- VSH, Fibrinogen, ASLO, CRP, Exudat faringian;

- conduc pacientul la efectuarea EKG;

- administrez tratamentul conform foii de

observatie:

- HHC F IV, 1f la 12 h;

- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;

- Ketonal f IV, 2 f la 12 h;

- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 plic/zi;

- pacientul prezinta

dureri intense

accentuate la mers;

- VSH -60 mm/s

- CRP >6 mg/l

- ASLO – 300

ui/ml

-Fibrinogen – 400

mg%

- exudatul

faringian este

pozitiv cu

streptococ

betahemolitic

sensibil la

penicilina G.

29

Nevoia de

se misca si

de a avea o

buna

postura

Imobilitate Imobilitate

din cauza

durerilor

articulare

- pacientul sa aiba

o buna postura in

ortostatism;

-diminuarea

durerilor

articulare;

- reducerea

imobilitatii.

- incerc sa linistesc pacientul in timpul durerilor;

- aplic comprese calde local;

- la indicatia medicului administrez

antiinflamatoare:

- ketonal 1 f x 2/zi;

- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;

- tramadol tb 1 la nevoie.

- durerile se

mentin;

- articulatia

genunchiului este

vulnerabila;

-pacientul are

nevoie de

sustinerea in

efectuarea

deplasarilor.

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

corpului in

limite

normale

Hipertermie Hipertermie

manifestata

prin febra

moderata

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

temperaturii

- asigur condii optime in salon;

- aerisesc salonul;

-asigur repausul la pat in perioada febrila;

- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai

subtiri;

- masor temperatura si o notez in foaia de

observatie;

- la indicatia medicului administrez:

- algocalmin 1f;

- dezametazana 1f.

-

pacientul prezinta

febra moderata

T= 38.20

C.

Nevoia de a

respira si de

a avea o

buna

Circulatie

inadecvata

Circulatie

inadecvata

manifestata

prin tahicardie

- pacientul sa

prezinte un puls

in limite normale

- aerisesc salonul;

- umidific aerul din salon;

- fac exercitii de respiratie cu pacientul;


- pacientul respira

regulat;

T= 17 r/minut;


30

circulatie - metoprolol 50 mg ½ tb seara. in continuare

tahicardie;

P = 100 p/minut.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Insomnie Insomnie din

cauza

durerilor

manifestata

prin somn

agitat cu

treziri repetate

- pacientul sa

beneficieze de un

somn odihnitor

- creez un microclimat de liniste in salon;

- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este

benefic in evolutia bolii;

- asigur lenjerie de pat si de corp curata;

- asigur semiobscuritate pe durata somnului in

salon si am inlaturat sursele de zgomot;

La indicatia medicului administrez:

- tramadol 1tb seara;

- diazepam ½ tb seara.


insomnie din cauza

durerilor

articulare;

- datorita oboselii

pacientul atipeste

in cateva randuri.

Nevoia de a

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

Deficit de

cunostinte

Deficit de

cunostinte in

legatura cu

afectiunea de

care sufera

- pacientul sa

dobandeasca cat

mai multe

cunostinte despre

boala sa.

- vorbesc cu pacientul si il intreb daca cunoaste

cate ceva despre afectiunea de care sufera;

- ii pun la dispozitie material informativ (reviste,

carti);

- explic pe intelesul lui termenii medicali din

materialele informative.

- pacientul este

dornic sa se

documenteze, dar

din cauza durerilor

nu poate sa se

concentreze asupra

informatiei.

31

PLAN DE INGRIJIRE

A doua zi de ingrijire 14.02 .2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Dificultate in a

evita pericolele

Dificultate in

a evita

pericolele din

cauza

rigiditatii

articulatiei si

a durerii;

Risc de

complicatii si

de infectii

nosocomiale.

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

durerilor;

- pacientul sa fie

ferit de

complicatii si

infectii

nosocomiale.

- fac pregatirea fizica si psihica a pacientului;

- pozitionez pacientul intr-o pozitie antalgica si

asigur repausul la pat pana la diminuarea durerilor

articulare;

- folosesc perne pentru suportul articulatiei

dureroase;

- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului

- imi iau toate masurile de asepsie si

antisepsie.pentru prevenirea infectiilor

nosocomiale si complicatiilor;





- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 p/zi.


ameliorarea

durerilor;

- pacientul nu

prezinta infectii

nosocomiale;

- pacientul nu

prezinta

complicatii.

Nevoia de

se misca si

de a avea o

Imobilitate Imobilitate

din cauza

rigiditatii

- pacientul sa aiba

o buna postura;

- reducerea

-vorbesc cu pacientul si ii spun ca durerile o sa se

calmeze;

- durerile au mai

scazut in

32

buna

postura

articulatiei rigiditatii

articulatiei.

- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;



antiinflamatoare:



- tramadol tb 1 la nevoie.

intensitate;

- articulatia

genunchiului a

inceput sa fie mai

maleabila;

- pacientul se

deplaseaza mai

usor fata de ziua

precedenta dar

totusi are nevoie

de ajutor din partea

personalului

medical.

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

corpului in

limite

normale


manifestata

prin

sufebrilitate

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

temperaturii


- aerisesc salonul;

-asigur repausul la pat in perioada febrila;

- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai

subtiri;


observatie;

- recomand pacientului sa consume lichide in

cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea

deshidratarii;

- schimb lenjeria de pat de cate ori este nevoie;

-

pacientul prezinta

subfebrilitate;

T= 37.20

C;

-

pacientul nu

prezinta

transpiratie

excesiva;

33


- algocalmin 1f;

- dexametazona 1f.

Nevoia de a

respira si de

a avea o

buna

circulatie

Circulatie

inadecvata

Circulatie

inadecvata

manifestata

prin tahicardie

- pacientul sa

prezinte functie

cardiaca in limite

normale

- aerisesc salonul;

- umidific aerul din salon;


- metoprolol 50 mg ½ tb seara;

- masor P si TA si le reprezint in foaia de

temperatura;

- asigur o hidratare adecvata pentru mentinerea

circulatiei;

- asigur regim hiposodat pentru evitarea aparitiei

edemelor.

- pacientul respira

regulat;

- P= 85 p/min;

- TA= 130/85

mmHg;

- pacientul nu

prezinta edeme.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni


cauza

durerilor

manifestata

prin ore somn

agitat cu

treziri repetate

- pacientul sa

beneficieze de un

somn odihnitor


- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este

benefic in evolutia bolii;

- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte

de somn;


salon;




- pacientul a

prezentat un somn

mai linistit, cu mai

putine treziri;

- pacientul a

dormit 7 ore cu

intreruperi.

Nevoia de a Deficit de Deficit de - pacientul sa - ii pun la dispozitie material informativ (reviste, - pacientul este

34

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

cunostinte cunostinte in

legatura cu

afectiunea de

care sufera

dobandeasca cat

mai multe

cunostinte despre

boala sa.

carti);

- explic pe intelesul lui termenii medicali din

materialele informative;

- explic pacientului tehnicile ce le aplic;

- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii

sunt administrate.

dornic sa se

documenteze.

PLAN DE INGRIJIRE

A treia zi de ingrijire 15.02 .2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Dificultate in a

evita pericolele

Dificultate in

a evita

pericolele din

cauza

rigiditatii

articulatiei si

a durerii;

Risc de

complicatii si

de infectii

nosocomiale.

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

durerilor;

- pacientul sa fie

ferit de

complicatii si

infectii

nosocomiale.

- asigur repausul la pat in perioadele cu dureri

articulare;

- folosesc perne pentru suportul articulatiei

dureroase;

- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului;

- asigur masurile de asepsie si antisepsie pentru

prevenirea infectiilor nosocomiale si

complicatiilor;






dureri diminuate;

- pacientul nu

prezinta infectii

nosocomiale;

- pacientul nu

prezinta

complicatii.

35

- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 cp/zi.

Nevoia de

se misca si

de a avea o

buna

postura

Imobilitate Dificultate de

a se mobiliza

din cauza

reumatismului

articular.

- pacientul sa aiba

o buna postura.

- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;



antiinflamatoare:



- tramadol tb 1 la nevoie;

- urmaresc pacientul daca se deplaseaza singur;

- recomand sustinerea articulatiei afectate cu

ajutorul pernelor.

- durerile au scazut

in intensitate;

- articulatia

genunchiului a

inceput sa fie mai

mmobila;

-pacientul se

deplaseaza mai

usor fata de ziua

precedenta dar

totusi are nevoie de

ajutor din partea

personalului

medical.

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

corpului in

limite

normale


manifestata

prin

sufebrilitate

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

temperaturii


- aerisesc salonul;


observatie;

- recomand pacientului sa consume lichide in

cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea

deshidratarii;


- algocalmin 1f;

-

pacientul este

afebril;

T= 36.90

C;

-

pacientul nu

prezinta

transpiratie

36

- aplic comprese reci pe frunte. excesiva;

-

tegumente normal

colorate.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni


cauza

durerilor

manifestata

prin ore somn

agitat cu

treziri repetate

- pacientul sa

beneficieze de un

somn odihnitor


- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte

de somn;


salon;




- pacientul a

dormit 9 ore cu

doua treziri in

cursul noptii;

- pacientul este

odihnit.

Nevoia de a

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

Deficit de

cunostinte

Deficit de

cunostinte in

legatura cu

afectiunea de

care sufera

- pacientul sa

dobandeasca cat

mai multe

cunostinte despre

boala sa.

- explic pacientului tehnicile ce le aplic;

- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii

sunt administrate;

- fac educatia pacientului cu privire la regimul de

viata dupa externare;

- explic pacientului regimul alimentar de urmat

dupa externare si in timpul administrarii

antiinflamatoarelor;

- explic pacientului importanta prezentarii la

controale periodice.

- pacientul este

dornic sa se

documenteze

37

5.2 CAZUL II

INTERVIUNumele bolnavului : I.A.

Virsta : 13 ani;

Domiciliul : rural;

Conditii de viata : locuieste la tara impreuna cu familia, la casa cu toate conditiile.

Mama – 37 ani, casnica

Tata – 40 ani, mecanic auto

Antecedente personale fiziologice : nu a avut menarha;

Antecedente personale patologice: - bolile copilariei: rujeola, rubeola, varicela;

- afectiuni respiratorii netratate corect;

Antecedente heredo-colaterale: neaga Lues, TBC si alte afectiuni cronice in familie.

Functii vitale :

P = 140 b/min.;

R = 39 r/min.;

T.A. = 100/50 mmHg.

Motivele internarii : dureri intense, mari pe articulatia genunchiului drept, coapsa pana la genunchi,

deficit sever de mers.

Istoricul bolii : debut in urma cu 3 luni cu artralgii pe articulatia membrului inferior drept.

Examinata de medicul din localitate urmeaza tratament cu evolutie trenanta. De aproximativ o luna

durerile se intensifica pe genunchiul drept, afectind statica si mersul.

Examen local : mers schiopatat, antalgic, sprijin scurt pe membrul inferior drept; articulatia

genunchiului drept usor marita de volum.

Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT cu prinderea articulatiei

genunchiului drept.

39



M.D.- R = 39 r/minut

- P = 140 p/min.

- tegumente normal colorate

- respiratie de tip costal superior


M.I.- dentitie complete

- reflex de deglutitie prezent

- se alimenteaza normal


M.I.- eliminari fiziologice cantitativ si calitativ



- sistem muscular normoton, normokinetic

M.D. – dureri articulatie genunchi drept

- mobilitate redusa impusa de durere


M.D.- incapacitate in a dormi si a se odihni datorta durerilor articulare, anxietatii si mediului

spitalicesc


M.I.- tinuta adecvata mediului, curata

- se imbraca si se dezbraca singura


M.D.- febra ridicata T=390 C


M.I.- tegumente curate, fara leziuni





- anxietate

40


M.I.- comunicare ineficienta cu personalul de ingrijire si cu mama


M.I.- merge la biserica cu mama


M.I.- este eleva


M.I.- efectueaza plimbari scurte


M.D.- cunostinte insuficiente despre boala sa

NEVOI AFECTATE

1. Nevoia de a evita pericolele

Vulerabilitate fata de pericole

Durere articulara.

Risc de complicatii imediate sau tardive.

2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Dificultate in a-si mentine temperatura corpului in limite normale manifestata prin febra ridicata,

tegumente calde, transpiratii

3. Nevoia de a repira si a avea o buna circulatie

Dificulate in a respira si a avea o buna circulatie manifesta prin tahicardie

4. Nevoia de a comunica

Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin anxietate, neliniste, agitatie

5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate in a se misca si a avea o buna postura manifestata prin dureri articulare, imobilitate

temporara

6. Nevoia de a dormi si a se odihnii

Dificultate in a dormi si a se odihni manifestata prin insomnie, agitatie, somn intrerupt

7. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Dificultate de a invata cum sa-si pastreze sanatatea manifestata prin cunostinte insuficiente despre

boala sa.

41

PLAN DE INGRIJIRE

Prima zi de ingrijire 10.01 .2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulerabilitate

fata de

pericole;

Durere

articulara;

Risc de

complicatii

imediate sau

tardive.

- pacienta sa

beneficieze

de un mediu de

siguran-

ta fata de infectii;

- reducerea

durerilor

articulare;

- prevenirea

complicatiilor

imediate sau

tardive;

- prevenirea

infectiilor

nosocomiale.

- primesc pacienta impreuna cu mama in salon;

- creez un microclimat corespunzator;

- discut cu amabilitate si intelegere pentru a

colabora cu echipa de ingrijire;

- educ mama pentru respectarea regulilor din

unitatea sanitara si ii facilitez cunoasterea sectiei;

- recoltez conf. F.O. sange pentru examenele de

laborator:

VSH, ASLO, proteina C reactiva, HLG, exudat

faringian, sumar de urina si urocultura;

- administrez conf. F.O.:

- penicilina G 400.000 U.I. 1 fl la 8 h , i.m.;

- gentamicina 80 mg/2ml + 2ml SF, 2ml/8h.(40

mg);

- recuperez analizele, le comunic medicului, apoi le

atasez in F.O.;

- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.

- pacienta este coo-

peranta.

- rezultate analize:

- HLG:

Ht-40,1%;

Hb-12,06 % ml;

- VSH-120 mm/h.

- ASLO >200 ui/ml

- CRP>6 mg/l

- Exudat faringian

pozitiv=streptococ

beta-hemolitic

sensibil la

penicilina

Sumar urina:

- aspect clar;

- densitate 1012;

- reactie acida;

- albumina urme

fine;

42

- glucoza absenta;

- sediment –

frecvente

leucocite, celule

epiteliale,

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

corpului in

limite

normale

Dificultate in a-

si mentine

temperatura

corpului in

limite normale

Dificultate in

a-si mentine

temperatura

corpului in

limite

normale

manifestata

prin febra

ridicata,

tegumente

calde,

transpiratii

- pacienta sa

prezinte

temperatura

corpului in limite

normale;

- pacienta sa fie

echilibrata

hidroelectrolitic.

- reducerea

hipertermiei cit

mai aproape de

limitele normale,

fiziologice.

- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;

- educ mama sa solicite pacientei sa consume cat

mai multe lichide (ceai, lapte, sucuri);

- aplic comprese umede pentru diminuarea febrei;


- 1 f de Algocalmin i.m.;

- 1 ml dexamethazona i.m.

ora 10:00

- pacienta este

linistita, febra s-a

mai diminuat.

T-38,50 C;

ora 12:00

T-38,40 C;

ora 14:00

T-380 C.

Nevoia de a

repira si a

avea o buna

circulatie

Dificultate in a

respira si a avea

o buna

circulatie

Dificulate in a

respira si a

avea o buna

circulatie

- asigurarea unui

ritm respirator

regulat.

- reducerea

- umidific aerul din incapere;

- aerisesc salonul;

- la indicatia medicului efectuez manevrele

vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o

- pacienta

prezinta

tahipnee;

- R= 39

43

manifesta prin

tahicardie

a tahicardiei.

- pacienta sa aiba

un ritm cardiac

normal

punga de gheata pe fata;

- administrez medicatia indicata de medic:

- propanolol 1/2tb/zi.

r/min;

-

tahicardia s-a mai

redus;

- P=128

p/min.

Nevoia de a

comunica

Dificultate in a

comunica

Comunicare

ineficienta la

nivel afectiv

manifestata

prin anxietate,

neliniste,

agitatie

- pacienta sa

colaboreze cu

echipa de

ingrijire;

- inlaturarea

anxietatii si

a starii de agitatie.

- discut cu mama pentru a vedea modul de viata

al copilului in familie.

- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce papusa

preferata;

- educ mama sa respecte regulile de igiena;

- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si

il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala si

ca totul va fi bine;

- ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon.

- copilul este in

continuare anxios,

agitat;

- nu discuta cu

ceilalti copii din

salon;

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in

a se misca si a

avea o buna

postura

manifestata

prin dureri

articulare,

imobilitate

- pacienta sa aiba

o buna postura.

-diminuarea

durerilor

articulare

- reducerea

imobilitatii

-educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta

are dureri;



antiinflamatoare:

- movalis 1 tb x 2/zi;

- diclofenac gel aplicatii locale de 2 ori pe zi;

- midocalm 1 tb x 2.

- durerile inca se

mentin dar nu mai

sunt asa violente;

- articulatia

genunchiului este

rigida in

continuare;

-pacienta are

44

temporara nevoie de

sustinerea mamei

in efectuarea

deplasarilor.

Nevoia de a

dormi si a se

odihnii

.

Dificultate in a

dormi si a se

odihni

Dificultate in

a dormi si a se

odihni

manifestata

prin insomnie,

agitatie, somn

intrerupt

- pacienta sa

prezinte un somn

calitativ si

cantitativ

- aerisesc salonul;

- sigur linistea in salon si pe hol;

- creez un microclimat de liniste;

- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o

administra copilului;

- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.

- pacienta este

agitata din cauza

durerilor;

- adoarme greoi;

- doarme 4-5 ore

pe noapte cu treziri

frecvente.

Nevoia de a

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de a

invata cum sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de

a invata cum

sa-si pastreze

sanatatea

manifestata

prin

cunostinte

insuficiente

depre boala

sa.

- pacienta sa aiba

cunostinte

suficiente

referitoare la

boala sa.

- explorez nivelul de cunostinte al mamei privind

boala, modul de manifestare, masurile curative si

de prevenire;

- educ mama cu privire la semnele incipiente de

manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie

urmat pentru recuperare;

- verific daca a inteles corect mesajul transmis;

- ofer brosuri si material informativ despre

afectiunea copilului;

- urmaresc dezvoltarea psihosomatica a copilului.

Pacienta prezinta

interes dar nu se

poate concentra

din cauza durerilor

45

A doua zi de ingrijire 11.01.2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulnerabilitate

fata de pericole

Dureri

articulare.

Risc de

complicatii si

infectii

nosocomiale

Pacienta sa fie

ferita de pericole

Diminuarea

durerilor

articulare

Prevenirea

complicatiilor

si a infectiilor

nosocomiale.

- creez un microclimat corespunzator in salon;

- ma asigur ca nu exista nimic contondent prin

salon cu care pacienta sa se accidenteze;

- discut cu amabilitate si intelegere pentru a

colabora cu echipa de ingrijire;

- aplic toate masurile de asepsie si antisepsie pentru

evitarea infectiilor nosocomiale;




mg);

- diclofenac gel aplicatii locale de 3 ori/zi;

- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.

- pacienta este

ferita de pericole;

- pacienta nu

prezinta infectii

nosocomiale;

-durerile articulare

au scazu in

intensitate.

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

Dificultate in a-

si mentine

temperatura

Dificultate in

a-si mentine

temperatura

- pacienta sa

prezinte

temperatura

- sfatuiesc mama sa o imbrace cu haine cat mai

subtiri si lejere;

- educ mama sa ii dea cat mai multe lichide (ceai,

- aacienta este mai

linistita, febra s-a

mai diminuat;

46

corpului in

limite

normale

corpului in

limite normale

corpului in

limite

normale

manifestata

prin febra

moderata,

tegumente

calde,

transpiratii

corpului in limite

fiziologice;

- pacienta sa fie

echilibrata

hidroelectrolitic;

- combaterea

febrei moderate.

lapte, sucuri);



- 1.5 ml de Algocalmin i.m.;


- transpiratiile nu

mai sunt asa de

abundente;

- cefaleea a scazut

in intenistate;

- ora 12:00

T= 38,10 C;

- ora 14:00

T= 37.90 C.

Nevoia de a

repira si a

avea o buna

circulatie

Dificultate in a

respira si a avea

o buna

circulatie

Dificulate in a

respira si a

avea o buna

circulatie

manifesta prin

tahicardie

- pacienta sa

repire normal;

- normalizarea

ritmului cardiac;


- erisesc salonul;

- la indicatia medicului efectuez manevrele

vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o

punga de gheata pe fata;

- administrez medicatia indicata de medic:


- pacienta

prezinta un ritm

respirator

accelerat;

- R= 33

r/min.

-

tahicardia s-a mai

redus;

P=115

p/min.

47

Nevoia de a

comunica

Dificultate in a

comunica

Comunicare

ineficienta

manifestata

prin anxietate,

neliniste,

agitatie

- pacienta sa

colaboreze cu

echipa de

ingrijire;

- inlaturarea

anxietatii si

a starii de agitatie.

- sfatuiesc mama sa vorbeasca cu ea si sa o

incurajeze, ca totul va fi bine;

- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce o carte de

povesti;

- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si

il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala;

- ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon;

- conduc copilul la locul de joaca.

- in prezenta

mamei,

copilul este mai

linistit;

- pacienta incepe

sa coopereze cu

echipa de ingrijire;

- discuta cu ceilalti

copii din salon.

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in

a se misca si a

avea o buna

postura

manifestata

prin dureri

articulare,

imobilitate

temporara

- pacienta sa se

poata deplasa fara

ajutor;

-diminuarea

durerilor

articulare.

- sfatuiesc mama sa fie langa copil si sa il alinte in

timpul durerilor;

- sa insoteasca copilul la baie pentru efectuarea

necesitatilor fiziologice;

- sfatuiec mama sa faca plimbari scurte cu copilul

si sa il sustina;



antiinflamatoare:




- in urma

tratamentului

pacienta se simte

mai bine;

- durerile au mai

scazut in

intensitate;

- articulatia

genunchiului este

semirigida in

continuare.

Nevoia de a Dificultate in a Dificultate in - pacienta sa aiba - aerisesc salonul; - pacienta este un

48

dormi si a se

odihnii

.

dormi si a se

odihni

a dormi si a se

odihni

manifestata

prin insomnie,

agitatie, facies

incercanat

un somn

fiziologic de 8

ore/noapte

- asigur linistea in salon si pe hol;


- sfatuiesc mama sa-i citesca o poveste;

- ii spune mamei sa ii dea o cana cu ceai;

- la indicatia medicului administrez Romergan

infantil sirop, o lingurita.

pic mai linistita;

- adoarme;

- doarme 6-7 ore

pe noapte cu mici

treziri.

Nevoia de a

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de a

invata cum sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de

a invata cum

sa-si pastreze

sanatatea

manifestata

prin

cunostinte

insuficiente

depre boala sa

- pacienta sa aiba

cunostinte

suficiente

referitoare la

boala sa.



de prevenire;

- educ mama cu privire la semnele incipiente de

manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie

urmat pentru recuperare;





- pacienta este

interesata de

acumularea de

cunostinte noi si

chiar se apuca sa

citeasca cate ceva.

49

A treia zi de ingrijire 12.01.2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulnerabilitate

fata de

pericole;

Dureri

articulare;

Risc de infectii

si complicatii.

- pacienta sa fie

ferita de pericole,

de infectii si

complicatii;

- combaterea

durerilor

articulare;

- sa aiba un

confort fizic si

psihic placut.

- discut cu pacienta si cu mama si le spun sa stea in

salon la patul lor;

- fac pregatirea psihica a pacientei si ii spun ca

daca este bine astazi o sa se externeze;

- creez un microclimat corespunzator;

- o felicit ca a fost curajoasa si a coloborat cu

echipa de ingrijire;

- educ mama si pacienta pentru respectarea

regulilor din sectie si sa spele foarte bine pe maini,

de fiecare data cand pune mana pe cate ceva;




mg).

- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale: P.R.TA.

- pacienta prezinta o

stare de bine;

- pacienta nu

prezinta infectii sau

alte complicatii ale

bolii;

- durerile s-au redus

aproape de tot.

Nevoia de

a-si mentine

temperatura

corpului in

Dificultate in a-

si mentine

temperatura

corpului in

Dificultate in

a-si mentine

temperatura

corpului in

- pacienta sa

prezinte

temperatura

corpului in limite

- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;

- ii spun mamei sa ii dea copilului sa bea lichide;


- administrez conf. F.O.;

ora 10:00

- pacienta prezinta

o stare generala

buna;

50

limite

normale

limite normale limite

normale

manifestata

subfebrilitate

normale;

- pacienta sa fie

echilibrata

hidroelectrolitic.

- 1 f de Algocalmin i.m.;


- temperatura

corpului este in

limite normale;

T=37,50 C;

ora 12:00:

T=36,40 C.

Nevoia de a

repira si a

avea o buna

circulatie

Dificultate in a

respira si a avea

o buna

circulatie

Dificulate in a

respira si a

avea o buna

circulatie

manifesta prin

tahicardie

- asigurarea unui

ritm respirator

regulat;

- reducerea

a tahicardiei;

- pacienta sa aiba

un ritm normal al

inimii.


- erisesc salonul;



- pacienta

are un ritm

respirator bun

R= 18

r/minut

-

tahicardia s-a mai

redus

P=82

p/minut

Nevoia de a

comunica

Dificultate in a

comunica

Comunicare

ineficienta la

nivel afectiv

datorita

mediului

spitalicesc

manifestata

prin anxietate,

- pacienta sa

comunice cu

personalul

medical si cu

ceilati copii din

salon;

- reducerea

anxietatii si a

- discut cu mama si cu copilul pentru a vedea

modul de viata al copilului in familie si la scoala;

- o intreb ce ii place sa faca, cu ce vrea sa se joace;

- conduc copilul la locul de joaca sa interactioneze

cu ceilalti pacienti;

- facilitez vizita familiei pentru a-i face o bucurie;

- o angrenez in activitati cu ceilalti copii.

- pacienta are un

tonus ridicat;

-comunica cu

ceilalti copi si cu

personalul de

ingrijire;

- se simte bine la

locul de joaca;

51

neliniste,

agitatie

agitatiei.

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in

a se misca si a

avea o buna

postura

manifestata

prin dureri

articulare,

imobilitate

temporara

- pacienta sa aiba

o buna postura;

- diminuarea

durerilor

articulare;

- reducerea

imobilitatii.

- educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta

are dureri;



antiinflamatoare:




- pacienta are o

postura buna in

ortostatism;

- se deplaseaza

fara ajutor;

- durerile au

incetat;

Nevoia de a

dormi si a se

odihnii

.

Dificultate in a

dormi si a se

odihni

Dificultate in

a dormi si a se

odihni

manifestata

prin insomnie,

datorita

mediului

spitalicesc

- pacienta sa

prezinte un somn

calitativ si

cantitativ.

- aerisesc salonul;

- sigur linistea in salon si pe hol;


- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o

administra copilului;

- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.

- pacienta se simte

in siguranta in

bratele mamei;

- mama ii citeste

povestea ei

preferata si

adoarme imediat;

- pacienta are un

somn profund de

aproape 9 ore fara

intreruperi,

trezindu-se foarte

vioaie si vesela.

52

Nevoia de a

invata cum

sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de a

invata cum sa-si

pastreze

sanatatea

Dificultate de

a invata cum

sa-si pastreze

sanatatea

manifestata

prin

cunostinte

insuficiente

depre boala sa

- pacienta sa aiba

cunostinte

suficiente

referitoare la

boala sa.



de prevenire;

- explorez nivelul de cunostinte si al pacientei

observand ca impreuna cu mama s-a documentat in

privinta afectiunii de care sufera;

- le spun amandurora ca tratmentul trebuie

continuat si la domiciliu pentru recuperarea totala;





- pacienta citeste si

a devenit foarte

interesata de

afectiunea de care

sufera;

- pacienta a

acumulat destule

cunostinte despre

boala sa

promitandu-mi ca

si le va imbogatii

acasa.

53

5.3 CAZUL III

INTERVIU

Numele bolnavului : J.G.

Virsta : 28 ani;

Sex: masculin;

Domiciliul : rural;

Conditii de viata : locuieste impreuna cu sotia la casa in conditii igienice ;

Beneficiaza de ajutor social;

Religia – catolica;

Inaltime – 169 cm;

Greutate- 70 kg;

Antecedente personale patologice: - nu a mai fost bolnav;

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.

Grup sanguin: AII;

Conditii de viata si munca:

- fumator 15-20 tigarete/zi;

- consuma alcoool;

- munca fizica;

Functii vitale :

P = 80 p/min.;

T.A. = 125/65 mmHg.;

T= 38°C;

Motivele internarii :

- tumefactie, durere a articulatiilor gleznei si genunchiului stang,

- impotenta functionala a articulatiilor amintite,

- stare de sufebrilitate T=37.6°C,

- astenie,

- insomnie,

54

Istoricul bolii:

Pacientul neaga existenta altui puseu inflamator. Durerea a aparut brusc in timpul nnoptii astefel

incat s-a prezentat la spital necesitand internare de urgenta.

Diagnostic de internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT


1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

M.I - T.A. = 125/65 mmHg;

- P = 80 p/min.;

- R= 18 r/min;

- respiratie de tip costal inferior;

- nu tuseste, nu prezinta expectoratie;

- fumeaza 15-20 tigari/zi;

- extremitati normal colorate;

- torace normal conformat;

- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang.


M.I.- dentitie complete;

- reflex de deglutitie prezent;

- se hidrateaza corespunzaror;

- IMC normal;

M.D. – prezinta inapetenta.


M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ;

- scaul normal;

- transpiratie normala;

- nu prezinta expectoratie.



- sistem muscular normoton, normokinetic;

M.D. – dureri la ninelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi;

55

- mobilitate redusa impusa de durere.


M.D.- prezinta somn agitat, cu treziri repetate;

- numar redus de ore de somn (5 h),


M.I.- tinuta adecvata mediului, curata;

- se imbraca si se dezbraca singur.


M.D.- febra moderata T=37,60 C;

- usoara hiperemie tegumentara;

- nu prezinta transpiratie excesiva.


M.I.- tegumente curate, fara leziuni;





- anxietate

- dureri articulare cu caracter migrator la nivelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi.


M.I.- comunica cu personalul de ingrijire;

- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari);

- este orientat in timp si spatiu;

- ROT prezente.


M.I. – este de religie ortodox;

- rareori participa la slujbele religioase

- poarta insemne religioase


M.I.- este casnic;

- beneficiaza de ajutor social;

- este casatorit si nu are copii.

56


M.I – in timpul liber se intalneste cu prietenii la barul din sat;

- urmareste emisiuni sportive;

- este pasionat de pescuit.


M.I.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera dar este dornic sa afle si se

documenteaza.

NEVOI AFECTATE

1. Nevoia de a evita peicolole

Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului inflamator

Dureri articulare cu caracter migrator

Risc de complicatii

2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Dificultate in a se misca si a avea o buna postura datorita durerii manifestata prin limitarea

miscarilor articulare si scaderea tonusului muscular

3. Nevoia de bea si a manca

Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ datorita inapetentei si regimului hiposodat impus

4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin sufebrilitate si tegumente calde

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Dificultate in a dormi si a se odihni din cauza durerilor manifestata prin somn intrerupt, discomfort,

anxietate.

57

PLAN DE INGRIJIREPrima zi de ingrijire 04.03.2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulnerabilitate

fata de pericole

din cauza

procesului

inflamator;

Dureri

articulare cu

caracter

migrator;

Risc de

complicatii.

- reducerea

procesului

inflamtor pe

perioada

spitalizarii;

- prevenirea

complicatiilor;

- asigurarea

comfortului

fizic.

- amplasez pacientul intr-un salon curat, cu

umiditate scazuta, luminos;

- apreciez simptomele fizice ale pacientului,

acuzele, activitatile zilnice;

- apreziez localizarea si intensitatea durerii;

- oberv manifestarile non-verbale ale pacientului:

facies, pozitie, gemete, plans;

- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila

cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea

escarelor;


- monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de

observatie;

- la indicatia medicului recoltez probe biologice

pentru laborator:

-VSH, CRP, Fibrinogen, ASLO, Leucocite,

- exudat faringian + antibiograma;



durere la nivelul

articulatiei

genuchiului si

gleznei stangi;

Rezultatul

analizelor:

- VSH -87 mm/s;

- CRP >6 mg/l;

- Fibrinogen – 630

mg%;

- Leucocite – 8100

x 103 mm;

- ASLO- 400

ui/ml;

- exudat fariangian

= pozitiv,

streptococ beta

58

- penicilina G 1.000.000 u.i. 1 fl la 6 ore;

- predinson 2 tb la 6 h;

- indometacin 200 mg/zi in 3 prize;

- dupa 30 de minute evaluez eficienta

medicatiei si eventual prezenta unor

efecte adverse.

hemolitic;

Cf. Antibiogramei

streptococul beta

hemolitic este

sensibil la

penicilina;

- pacientul

tolereaza

medicatia.

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura datorita

durerii

manifestata prin

limitarea

miscarilor

articulare si

scaderea

tonusului

muscular

- pacientul sa-si

imbunatateasca

functia

articulara

- pacientul sa

aiba un tonus

muscular ridicat

- apreciez mobilitatea si afectarea musculaturii;

- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea

tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;

- educ pacientul sa foloseasca un baston pentru a

se deplasa;


- diclofenac gel – aplicatii locale de 2-3

ori/zi;

- tador de 25 mg, 1 cp de 2 ori/zi;

- gimnastica recuperatoie la pat.


impotenta

functionala

tranzitorie datorita

durerii si

tumefactiei

articulatiei;


un tonus muscular

mediocru.

Nevoia de a

abea si a

amanca

Alimentatie

insuficienta

Alimentatie

insuficienta

cantitativ si

-respectarea

regimului

alimentar

- observ si apreciez apetitul si preferintele

pacientului;

- incurajez pacientul sa urmeze regimul hiposodat


apetit capricios;

- pacientul bea

59

calitativ datorita

inapetentei si

regimului

hiposodat impus

- pacientul sa

fie echilibrat

hidroelectrolitic

- pacientul sa nu

scada in

greutate

datorita administrarii de antiinflmatoare

steroidiene;

- cantaresc pacientul zilnic pe acelasi cantar;

- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2

l/zi;

-fac bilantul ingesta- excreta;

- la indicatia medicului administrez PEV 1000

ml/24h:

- ser glucozat 500 ml fl II;

- calciu gluconic 10 ml 1 fiola;

Ritm 20 pic/min.

aproape 1 l de

lichide;

- pacientul isi

mentine greutatea;

G= 70 Kg;

- pacientul este

echilibrat

hidroelectrolitic.

Nevoia de

a-si metine

temperatura

corpului in

limite

normale


manifestata prin

sufebrilitate si

tegumente calde

Pacientul sa

prezinte

tempertura

corpului in

limite normale

- aerisesc salonul;

- sfatuiesc pacientul sa se imbrace cat mai subtire;

- observ starea generala a pacientului, roseata,

tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;

- masor temperatura seara si dimineata si o trec in

foaia de observatie;

- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;

- la indicatia medicului administrez algocalmin 1

fiola.

- pacientul isi

mentine starea de

sufebrilitate;

T=37.7 0C;

- pacientul a

consumat lichide

in jur de 500 ml.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Dificultate in a

dormi si a se

odihnii

Dificultate in a

dormi si a se

odihni din

- pacientul sa

aiba un somn

calitativ si

- creez un mediu optim pentru odihnă;

- vorbesc cu ceilalţi bolnavi din salon să păstreze

liniştea;

- pacientul a

dormit 3-4 ore în

cursul nopţii;

60

cauza durerilor

manifestata prin

somn intrerupt

- discomfort

- anxietate

cantitativ

- pacientul sa nu

mai fie anxios

- ofer pacientului un ceai fierbinte înainte de

culcare;

- învăţ pacientul tehnici de relaxare ;

- explic pacientului necesitatea somnului;

- administrez conform F.O.:

Novocalmin tb I;

- urmăresc bolnavul în timpul somnului.

- pacientul prezintă

în continuare

durere;

- pacientul se

trezeşte cu redoare

matinală.

A doua zi de ingrijire 05.03.2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulnerabilitate

fata de pericole

din cauza

procesului

inflamator;

Dureri

articulare cu

caracter

migrator;

Risc de

complicatii.

- pacientul sa

fie ferit de

pericole;

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

durerii;

- pacientul sa nu

prezinte

complicatii.

- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila

cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea

escarelor;



observatie;





- dupa 30 de minute evaluez eficienta

medicatiei si eventual prezenta unor


durere la nivelul

articulatiei

genuchiului si

gleznei stangi;

- pacientul

tolereaza

medicatia.

61

efecte adverse.

- aplic comprese calde la nivelul articulatiilor

dureroase;

- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru

toate manevrele medicale pe care le aplic.

- informez pacientul ca trebuie sa isi spele mainile

inainte si dupa masa, folosirea toaletei si de cate ori

este nevoie;

- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime

temerile pentru inlaturarea anxietatii.

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura datorita

durerii

manifestata prin

limitarea

miscarilor

articulare si

scaderea

tonusului

muscular

- pacientul sa se

poata mobiliza.

- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea

tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;


se deplasa;

- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a

sprijini articulatiile afectate;

- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde

pentru calmarea durerii;



ori/zi;


- gimnastica recuperatoie la pat;

- incurajez pacientul sa-si exprime temerile in


impotenta

functionala


durerii si

tumefactiei

articulatiei.

62

legatura cu limitarea miscarilor.

Nevoia de a

abea si a

amanca

Alimentatie

insuficienta

Alimentatie

insuficienta

cantitativ si

calitativ datorita

inapetentei si

regimului

hiposodat impus

- pacientul sa se

alimenteze si

hidrateze

corespunzator.

- urmaresc daca pacientul respecta regimul

hiposodat impus de administrarea de

antiinflmatoare;



l/zi;

- la indicatia medicului administrez PEV 500

ml/24h

- ser glucozat 500 ml fl I;


Ritm 20 pic/min.

- recomand pacientului sa consume alimente

bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;


apetit capricios;

- pacientul bea

aproape 1 l de

lichide;

- pacientul isi

mentine greutatea;

G= 70 Kg;

- pacientul este

echilibrat

hidroelectrolitic.

Nevoia de

a-si metine

temperatura

corpului in

limite

normale


manifestata prin

sufebrilitate si

tegumente calde

- pacientul sa

prezinte

temperatura

corporala in

limite normale.

- aerisesc salonul;

- observ starea generala a pacientului, roseata,

tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;


observatie;

- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;

- aplic comprese reci pe frunte pentru reducerea

temperaturii;

- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este


temperatura

corporala in limite

normale;

T=36.8 0C;

- pacientul a

consumat lichide

in jur de 1200 ml.

63

nevoie.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Dificultate in a

dormi si a se

odihnii

Dificultate in a

dormi si a se

odihni din

cauza durerilor

manifestata prin

somn intrerupt

- discomfort

- anxietate

- pacientul sa

doarma

suficient si sa

fie odihnit.


- asigur semiobscuritate in salon;


culcare;



Novocalmin tb I;


- pacientul a

dormit 6 ore în

cursul nopţii;


în continuare

durere;

- pacientul se

trezeşte cu redoare

matinală.

A treia zi de ingrijire 06.03.2015

Nevoia Problema de

dependenta

Diagnostic

nursing


Nevoia de a

evita

pericolele

Vulnerabilitate

fata de pericole

Vulnerabilitate

fata de pericole

din cauza

procesului

inflamator;

Dureri

articulare cu

caracter

migrator;

- pacientul sa

fie ferit de

pericole;

- pacientul sa

prezinte

diminuarea

durerii;

- pacientul sa nu

prezinte

- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila;


observatie;





- aplic comprese calde la nivelul articulatiilor


durere la nivelul

articulatiei

genuchiului si

gleznei stangi;

- pacientul

tolereaza

medicatia.

64

Risc de

complicatii.

complicatii. dureroase;

- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru

toate manevrele medicale pe care le aplic.

- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime

temerile pentru inlaturarea anxietatii.

Nevoia de a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura

Dificultate in a

se misca si a

avea o buna

postura datorita

durerii

manifestata prin

limitarea

miscarilor

articulare si

scaderea

tonusului

muscular

- pacientul sa se

poata mobiliza.


se deplasa;

- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a

sprijini articulatiile afectate;

- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde

pentru calmarea durerii;



ori/zi;


- gimnastica recuperatoie la pat;


impotenta

functionala


durerii si

tumefactiei

articulatiei.

Nevoia de a

abea si a

amanca

Alimentatie

insuficienta

Alimentatie

insuficienta

cantitativ si

calitativ datorita

inapetentei si

regimului

- pacientul sa se

alimenteze si

hidrateze

corespunzator.

- urmaresc daca pacientul respecta regimul

hiposodat impus de administrarea de

antiinflmatoare;



l/zi;


apetit;

- pacientul bea

aproape 1 l de

lichide;

- pacientul isi

65

hiposodat impus - la indicatia medicului administrez PEV 500

ml/24h

- ser glucozat 500 ml fl I;


Ritm 20 pic/min.

- recomand pacientului sa consume alimente

bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;

mentine greutatea;

G= 70 Kg;

- pacientul este

echilibrat

hidroelectrolitic.

Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Dificultate in a

dormi si a se

odihnii

Dificultate in a

dormi si a se

odihni din

cauza durerilor

manifestata prin

somn intrerupt

- discomfort

- anxietate

- pacientul sa

doarma

suficient si sa

fie odihnit.


- asigur semiobscuritate in salon;


culcare;



Novocalmin tb I;


- pacientul este

mai odihnit;


în continuare

durere.

66

CAP. VI

ANEXE

ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringian

Obiectivele procedurii

- Identificarea agentilor patogeni la purtatori sanatosi si bolnavi;

- Efectuarea antibiogramei;

Pregatirea materialelor

- Tava medicala/carucior;

- Spatula linguala sterila;

- Eprubeta cu tampon faringian steril;

- Mănusi de unica folosinta;

- Masca de protectie;

- 1-2 tăvite renale

Pregătirea pacientului

a) Psihica:

- Informati si explicati procedura pacientului/apartinătorului (daca este copil);

- Obtineti consimtamantul informat;

- Incurajati si sustineti pacientul.

b) Fizica:

- Atentionati pacientul sau apartinătorul sa nu inceapa nici un fel de tratament, sa nu manance, sa nu

bea apa, sa nu faca gargara, sa nu se spele pe dinti, sa nu-si instileze picaturi in nas in dimineaaa

recoltarii;

- Asezati pacientul pe scaun sau in pat in pozitie sezanda;

- Avertizati apartinatorul ca va trebui sa-si sustina copilul in brate pentru recoltare.

Efectuarea procedurii:

- Verificati daca pacientul a respectat recomandarile privind procedura;

- Spalaţi mainile cu apa si sapun;

- Imbrăcati manusi de unica folosinta;

- Folositi masca de protectie;

- Invitati pacientul sa deschida larg gura;

- Deschideti eprubeta; scoateti tamponul faringian;

67

- Apasati limba cu spatula linguală sterila;

- stergeti depozitul faringian si amigdalian (daca este cazul dezlipiti si o portiune din falsa

membrana);

- Retrageti tamponul faringian fara a atinge: dintii, limba, obrajii;

- Inchideti repede eprubeta cu dopul;

- Realizati un frotiu folosind alt tampon conform recomandarii medicului;

- Asezati pacientul in pozitie comoda.

Ingrijirea pacientului

- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura.

Daca are senzatie de greta si voma nu mananca si nu bea imediat dupa recoltare

Reorganizarea locului de muncă

- Colectati deseurile in recipiente speciale;

- Spalati si curatati instrumentele folosite;

- Spalati mainile cu apa si sapun;

- Indepartati manusile/masca.

Notarea procedurii

- Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire;

- Data si ora recoltarii;

- Notati reactia pacientului, aspectul local.

Pregătirea produsului pentru laborator

- Etichetati recipientul in care s-a facut recoltarea;

- Completati fisa de laborator;

- Transportati imediat produsul la laborator;

- Comunicati laboratorului daca pacientul a luat medicamente si care sunt acelea.

Evaluarea eficacităţii procedurii

Rezultate asteptate:

- Recoltarea s-a facut fara incidente;

- Produsul nu a fost suprainfectat;

Rezultate nedorite/ce faceti?

- Se pot obtine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltarii tamponul faringian se imbiba cu

saliva sau se ating dintii, limba;

- Repetati recoltarea folosind alt tampon;

- Pacientul poate prezenta senzatie de greata, voma prin atingerea luetei;

68

- Rugati pacientul sa inspire adanc si apoi sa stea nemiscat in timpul recoltarii

ANEXA 2: Electrocardiograma

Electrocardiograma – inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul

unui ciclu cardiac.

Inregistrarea se face cu ajutorul unor aparate numite electrocardiografe. Legatura

dintre aparat si bolnav se face printr-un cablu, care, la extremitatea distala are electrozii (in

numar de 10) necesari pentru inregistrarea a 4 derivatii standard si unipolare si 6 precordiale

(V1-V6).

Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor,

transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unei diagrame numita

electrocardiograma. Inscrierea curbelor electrice se face pe hartie speciala care are imprimat

un sistem de coordonate. Pe orizontala este reprezentat timpul iar pe verticala amplitudinea

semnalelor bioelectrice.

In practica curenta se inregistreaza pe E.K.G. 12 derivatii (conduceri):

- 3 derivatii bipolare notate D1-D3;

- 3 derivatii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF;

- 6 derivatii precordiale notate V1-V6.

Pregatirea bolnavilui:

- pregatirea psihica;

- transportul in sala de inregistrare sau aducerea electrocardiografului pat pentru bolnavii care

nu se pot misca;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:

- se unge tegumentul cu o pasta speciala pentru electrozi;

- cei 10 electrozi se fixeaza pe bolnav in felul urmator:

- montarea electrozilor pe membre:

rosu = mana dreapta

galben = mana stanga

verde = picior stang

negru = picior drept

- montarea electrozilor precordiali:

V1 = spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

69

V2 = spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;

V3 = intre V2 si V4;

V4 = spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara;

V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia

axilara anterioara stanga;

V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia

axilara mijlocie stanga.

Pregatirea aparatului si inregistrarea E.K.G.:

Aparatul va fi legat la priza de impamantare si se apasa pe butonul de pornire. Se

asteapta inregistrarea E.K.G., se apasa butonul de oprire, se indeparteaza electrozii de pe

pacient.

Notarea E.K.G.:

Asistenta medicala noteaza electrocardiograma: numele si prenumele bolnavului,

varsta, inaltimea, greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii.

Interpretare:

Interpretarea se face intotdeauna de catre medic.

ANEXA 3: Administrarea cortizonului

Definiţie

- Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau analogi de sinteză cu efect antiinflamator

marcat şi acţiuni importante asupra metabolismului glucoproteic.

Efecte

- Inhiba procesele inflamatorii, diminueaza formarea edemului local si mentin raspunsul vaselor la

catecolamine

- Au proprietati antialergice marcate

- Sunt eficace in toate tipurile de soc circulator

- Influenteaza constantele hemogramei

- Scad apararea organismului la infectii intarziind cicatrizarea

- Cresc secretia gastrica de HCl

- Stimuleaza sistemul nervos central creand o stare de bine dar pot declansa reactii psihotice

- Favorizeaza retentia de sare si apa

- Favorizeaza gliconeogeneza pe seama proteinelor

70

Indicaţii

- Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic

- Scleroza multipla

- Stari edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupica)

- Boli neoplazice in stadiul terminal pentru imbunatatirea calitatii vietii si pentru profilaxia starilor

de greata si varsaturi provocate de chimioterapia antineoplazica

- Boli alergice

MEDICAMENTE UTILIZATE. FORME DE PREZENTARE

A. CORTIZON

1. Dexametasonul - solutie injectabila, fiole de 2 ml.

2. Hidrocortisonum

• Flebocortid - pulbere 100 mg + 1 fiola de 2 ml solvent

• HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) - solutie injectabila i.v. 25 mg/5 ml – 1 fiola HHC a 1 ml +1

fiolă solvent de 4 ml

• Hidrocortisone Na succin - pulbere 100mg - 1 fiola solvent 2 ml

• Hidrocortisone - liofilizat pentru solutie injectabila 100mg + 1 fiola solvent 2 ml

• Hidrocortisone 500 mg - liofilizat pentru solutie injectabila + 1 fiola solventde 4 ml.

3. Methylprednisolon

- Depo-medrol suspensie injectabila i.m. apoasa sterila 40 mg/1ml, 80 mg/2ml

• Nu se amesteca cu alte medicamente ,

- Lemod solu 20 mg, 40 mg - flacoane cu liofilizat si fiole de 1 ml cu solvent

• 125 mg + 1 fiola solvent 2 ml

• 500 mg + 1 fiola solvent 7,8 ml

• Solutia reconstituita se pastreaza cel mult 48 de ore la 15 - 25°, feriti de lumina

- Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg

- Solutia medrol ACT-O-VIAL (liofilizat si solvent pentru solutie injectabila): 40 mg/1ml solvent,

125 mg/2 ml solvent, 250 mg/4 ml solvent, 500 mg/7,8 ml. Flacoane bicompartimentate: Inferior

liofilizatul iar in cel superior solventul

Dizolvarea se face prin apasarea pe activatorul de plastic pentru a forta patrunderea solventului in

compartimentul inferior; se agita usor.

4. PREDNISOLON

• Decortin - 5mg şi 20mg/cp

• Solu- decortin - pulbere pentru suspensie injectabila 50 sau 250 mg, flacon +1 fiola de 5 ml solvent

71

5. PREDNISON

• N. Prednison - comprimate 5 mg

• Prednison - comprimate 5mg

PRECAUTII SPECIALE

- Doza este strict individualizata de catre medic

- Preparatele cortizonice se administreaza 2/3 din doza zilnica dimineata si 1/3 după amiaza pentru a

respecta nivelul maximal al secretiei fiziologice a cortizolului

- Doza de intretinere se administreaza dimineata

- In boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipla (SM) se face puls-terapie

1g/zi timp de 3 zile in perfuzie cu glucoza 5% in cel putin 30 minute

- Dozele sub 250mg se pot administra i.v. lent in cel putin 5', iar cele peste 250 mg in PEV, in cel

putin 30'

- Suspensiile apoase nu se administreaza i.v. nici IR.

- Doza se scade treptat conform recomandarii medicale

- Solutia obtinuta prin dizolvarea liofilizatului se pastreaza maximum 48h.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI

- Se monitorizeaza TA, exista risc de crestere prin retentie hidrosalină. Se recomandă dieta

hiposodata.

- Se cantareste periodic in timpul tratamentului de lunga durata, exista risc de obezitate

- Apar pirozisul si epigastralgii, se administreaza inhibitori ai secretiei gastrice si regim alimentar de

protectie.

- Se supravegheaza scaunul, exista risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal.

- Se monitorizeaza glicemia - creste prin gluconeogeneza. Se recomanda regim hipoglucidic, se

supravegheaza atent pacientii cu diabet. Exista risc de diabet cortizonic.

- Pacientul poate acuza slabiciune musculara, se pierde potasiu in timpul tratamentului. Se

recomanda dieta hiperpotasica si hiperproteica

- Se supravegheaza comportamentul pacientului; pot apare stari de agitatie, insomnie, tulburari

psihotice

- Se observa aspectul tegumentelor, pot apare edeme.

EDUCA Ţ IA PACIENTULUI

Pacientul trebuie instruit:

72

- Sa ia medicamentele dupa masa sau impreuna cu gustarea

- Sa respecte orarul de administrare: 2/3 din doza la ora 8 şi 1/3 din doza la ora16°°

- Sa nu omita nici o doza de medicamente

- Sa aiba asupra lui si la îndemana medicamentele pentru a putea fi folosite in caz de urgentă

- Sa evite situatiile de stres accentuate (febra, infectiile, lucrari dentare, accidente, crize personale

sau familiale)

- Sa nu modifice dozele fara acordul medicului

- Sa-si monitorizeze semnele si simptomele care pot apare: anorexie, greata, varsaturi, slabiciune,

depresie, ameteala, poliurie, pierdere in greutate si sa anunte medicul

- Sa se cantareasca periodic, sa observe modificarea fetei (fata in luna plina), prezenta edemelor, sa-

si masoare TA. In cazul createrii ponderale sa se adreseze medicului

- Sa consume o dieta hiposodată si hiperproteica in timpul tratamentului si sa consume moderat

glucide.

- Sa echilibreze efortul fizic cu repausul, sa evite activitătile suprasolicitante

- Sa nu faca vaccinari, exista risc de complicatii neurologice

- Sa nu intrerupa tratamentul brusc sau fara acordul medicului, scaderea dozelor se fac treptat

- Se atentioneaza pacientul sa nu ia medicamente fara acordul medicului.

73

BIBLIOGRAFIE

1. I. Stoica, Marieta Stoicescu – Ghid Practic de Reumatologie; Ed. Medicală; Bucureşti;

1975

2. Păun R. – Terapeutică medicală, Vol. III; Ed. Medicală; Bucureşti; 1982

3. Titirca Lucretia - Ghid de nursing; Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001

4. Titirca Lucretia - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali; Editura

Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006

5. Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; Editura

Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001

6. Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti; 2009

74

r.a.a. tertiu

Documents