radio management - comperajul

7/31/2019 Radio Management - Comperajul

http://slidepdf.com/reader/full/radio-management-comperajul 1/18



332 RADIOMANAGEMENT

2. Particularităţile tehnice ale prezentării

Vom prezenta în cele ce urmează raportul dintre comperaj şi muzică.Muzica ar fi imposibil de definit fără structurile ei. De-a lungul secolelor, muzicienii au

elaborat concepte codificate, simboluri şi litere cu ajutorul cărora s-au făcut înţeIeşi. Prinintermediul acestui limbaj internaţional al muzicii oamenii aparţinând celor mai diferitecercuri culturale şi arii lingvistice au posibilitatea să se facă înţeleşi în acestdomeniu.

VIII/2



334 RADIO MANAGEMENT

majore s-ar putea face prin "vesele şi lejere", a pieselor scrise în septima dominantă prin" deschise şi moderne", a celor în septima diminuată prin atributul"melancolice", iar a celor în "minor" prin "triste şi tărăgănate". Toate aceste diferenţede tonalitate se întâlnesc şi la vocea umană. Este destul de uşor să faci ca vocea să"sune" mai mult a "major" sau "minor".

Aceşti factori constituie pentru comperaj un fel de "notemuzicale". Doar că în locul"cheii" codificatoare se poate trece numele prezentatorului.

Criticile formulate la adresa unui prezentator sau realizator pot fi reprezentate optic cuajutorul acestui model. Cum puteţi diferenţia între ele sonoritatea, intensitatea, intonaţia,ritmul, tactul şi tonalitatea? Ce efect vor produce notele? Vor crea ele o impresie interesantăsau una monotonă?

Metoda prin care vocea poate fi "vizualizată" şi comparată cu muzica s-a dovedit a fiextrem de eficientă în practică. În special începătorii într-ale comperajului pot recunoaştemai uşor greşelile şi punctele slabe prin vizualizare. Mulţi prezentatori nu pot crede că eisunt percepuţi ca monotoni. De fapt, aproape fiecare prezentator este capabil să confere vociisale o anumită "muzicalitate lingvistică". A privi comperajul ca pe un fel de muzică este,tocmai de aceea, ideea esenţială a modelului pe care îl propunem.

2.1. Vocea este melodiePrezentatorul este în acest caz compozitorul. Directorul de programe este "dirijorul" sau"aranjorul" care decide dacă melodia cunoscută urmează să fie transformată într-o simfonie,compusă deci pentru orchestră, sau va deveni un solo pentru pian. Melodia rămâne în ambelecazuri aceeaşi, efectul va fi însă diferit.

O

R C

HESTR Ă

PIA N

D I R I J O R / A R A N J O R PREZENTATOR

RADIOFORMATICSGrafica: Eilebrecht

VIII/3



COMPERAJ ŞI DIVERTISMENT

3. Particularităţile prezentatorilor

335

Cum poate influenţa un prezentator caracteristicile apariţiei sale? Adesea se spune despre un prezentator sau altul că ar fi "slab" sau "bun". Noi ne-am străduit să dovedim că nu existănumai trăsături pozitive sau, dimpotrivă, negative. Să ne imaginăm că aceste trăsături Sunltînscrise pe două panouri din sticlă transparentă. Cu cât se vor suprapune mai mult cele douăgeamur'i cu atât mai mare va fi câmpul particularităţilor neutre.

În final, chiar prezentatorul este cel care trebuie să decidă în ce măsură să se suprapunăcele două panouri inscripţionate. Cu cât cel de-al doilea va aluneca mai tare în jos, şi cu câtsuprafaţa intersectată devine mai mică, cu atât se creează ascultătorului mai multe impresiinegative. În schimb, cu cât se ridică mai mult cel de-al doilea panou la nivelul primului, cu atât mai neutră devine impresia generală pe care o produce prezentatorul.

Diversele caracteristici ale prezentatorilor pe care le-am introdus în schema VIII/4 le-am preluat dirl analizele mass-media. Este vorba, ca atare, de atribute prin care ascultătoriichestionaţi i-au caracterizat pe diverşii prezentatori de-a lungul timpului. Alte trăsăturimenţionate de noi nu provin din domeniul cercetării, ci din încercarea de a descrie particularităţile personale ale unor prezentatori.

VIII/4



336RADIO MANAGEMENT

Particularităţile prezentatorilor sunt practic nelimitate. Accentuările, conţinutul şistructura sunt cele care decid dacă trăsăturile prezentatorilor sunt percepute ca fiind pozitive,neutre sau negative.

4. Culoarea comperajului -un joc al imaginaţiei

Toţi prezentatorii şi redactorii unui post de radio pot fi invitaţi să ia parte la un experiment.Întâlnirea ar trebui să se desfăşoare cam în felul următor:

Să ne imaginăm că nu am fi nişte oameni în carne şi oase, ci doar nişte fiinţe imateriale,undeva, în Univers. Nu am avea o existenţă fizică, nu am avea un limbaj, ci ne-am folosi doar de culori şi combinaţii de culori, prin intermediul cărora am putea să ne facem înţeleşi. Vatrebui ca fiecare dintre participanţi să îşi aleagă o culoare despre care crede că se potriveştecel mai bine personalităţii sale. Nu trebuie să fie neapăratculoarea sa preferată, ti acea culoare despre care presupune că reprezintă cel mai bine personalitatea sa în întregime.

Veţi constata că majoritatea participanţilor vor reuşi să se adapteze la acest joc. Sigur căse vor găsi şi critici, care vor afirma poate că nu este decât un joc inept. Dar la finalul

experimentului se va putea constata că într-o echipă de redactori radio se pot regăsi aproapetoate culorile spectrului. Ar fi greşit dacă am încerca să tragem concluzii din culoarea"personală" asupra caracterului persoanei. În definitiv, nu este vorba decât de un joc, şi nu deo experienţă ştiinţifică. Şi totuşi rezultatul va fi că vom putea constata câte tipologii umanediferite colaborează într-un post de radio. Vom mai putea realiza, de asemenea, cât de plicticos ar fi dacă toţi membrii echipei ar alege simbolul aceleiaşi culori.

În cele din urmă, vom putea demonstra cu ajutorul unui cablu de microfon (vezi schemaII/9) de ce este atât de important să-I faci pe ascultător să simtă, "ce culoare" îţi propui să îioferi. Asta nu înseamnă că ascultătorul va reuşi să descrie prin cuvinte culoarea personală a prezentatorului sau realizatorului. El simte însă "felul", particularităţile celui care îi vorbeşte,adică îşi poate face o imagine despre personalitateaacestuia. De altfel, această imagine în cele mai multe cazuri nici nu corespunde realităţii.

În timp ce se află la microfon, prezentatorul va trebui să fie tot timpul conştient de"culoarea" pe care doreşte să o transmită. Imaginea care se creează astfel în minteaascultătorului este baza legăturii sale cu respectivul post de radio.

5. Cine poate deveni prezentator?

Un prezentator ar trebui să aibă cât mai multe trăsături pozitive. Cu alte cuvinte, el nu poatefi cu nici un chip un om "obişnuit", ca tine şi ca mine.




Dar şi din domenii mai puţin înrudite pot fi racolaţi uneori prezentatorii. De pildă, dinsfera animatorilor din cluburile de vacanţă sau a organizatorilor de conferinţe, care dispun,de asemenea, de abilitatea de a lucra cu publicul şi care pot avea unele aptitudini care îirecomandă pentru această profesie.

Tehnica de realizare a comperajelor se poate deprinde, dar "a fi prezentator" nu este omeserie pe care să o poţi învăţa. Mulţi prezentatori cunoscuţi ajung după o foarte bogatăexperienţă de viaţă şi abia printr-un lanţ de întâmplări interesante să opteze pentru această

profesie.

6. Factorii care îi influenţează pe prezentatori

În interiorul unui post de radio prezentatorul se află în contact cu cele mai diverse persoaneşi servicii:

FACTORII CARE ÎL INFLUENŢEAZĂ PE PREZENTATOR

RADIOFORMATICSGrafică: Eilebrecht

VIII/6

* Serviciul Relaţii Publice se străduieşte să sporească notorietatea postului.* Serviciul Vânzare/Marketing se străduieşte să plaseze (poziţioneze) astfel publi

citatea încât să îşi satisfacă clienţii.

Redacţie(Teme)



COMPERAJ ŞI DIVERTISMENT 339

* Difuzarea urmăreşte ca prezentatorul să respecte întocmai grila de emisie.* Redacţia pretinde ca prezentatorul să fie competent, spontan şi inteligent.* Sectorul divertisment doreşte să impună un stil de comperaj modern şi distractiv. *Sectorul producţie pune mare preţ pe o utilizare corectă a elementelor de prezentare. *Departamentul tehnic doreşte ca aparatura să fie mânuită profesionist.* Directorul de programe pretinde ca întregul program să. fie prezentat şi poziţionat

în conformitate cu datele specifice formatului ales.

7. 3-element-break

Aşa-numitul ,,3-element-break" (engl., three-element-break: pauză cu trei elemente)constituie baza comperajelor intermediare şi se compune din mai multe elemente individuale.

Caracterizare:

MotivareObiectivulRezultatul

Necesitatea .Îngrădiri

.Formatul .Legătură/OrganizareEficienţă/FI ux/ SecuritateDisciplină

.fără

Continut:7.1. Ora7.2. ID7.3. lntro/outro

Piesă/interpret7 .4. Slogan/logo-uri7.5.Teaser/recomandare7.6. Informaţii cu caracter utilitar:

Meteo/info rutiere7.7. Ştiri/informaţii pe scurtFişa cuvintelor-cheie

7.8. Comperaj de cap/coadă

3EB înseamnă:• număr minim de cuvinte• succesiune logică de elemente• accelerarea vitezei de prezentare

Fiecare prezentator ştie cât de dificil este uneori să spui ceva în faţa microfonului, îndirect, fără a avea ceva scris. Care prezentator nu a fost confruntat măcar o dată cu



340RADIO MANAGEMENT

opinia celor "din afară" cum că ar fi extrem de simplu să realizezi comperaje şi că acestlucru nu poate fi decât amuzant? Dar oricine s-a aflat măcar pentru câteva secunde în faţamicrofonului deschis în căutare disperată a câtorva cuvinte inspirate ştie ce înseamnă să intriîn dificultate.

Formula numită ,,3-element-break" este un sistem care îl poate ajuta pe prezentator să îşiadune gândurile, să şi le structureze şi organizeze.

Aşa-numita regulă3-element-break este cea mai mică unitate componentă a unui format

radiofonic. Scopul său îl constituie sudarea unor elemente de program diferite şi organizareagândurilor prezentatorului. 3-EB îi conferă prezentatorului siguranţă şi îl fereşte de texteinutile, lipsite de conţinut. Este nevoie însă de puţină disciplină, iar prezentatorul nu trebuiesă se teamă că s-ar pune vreo stavilă inspiraţiei sale. De fapt, nu există nici un fel de regulăscrisă dacăunbreak trebuie să aibă 3 sau 24 de elemente. Să plecăm de la premisa că un prezentator disciplinat ştie în orice moment ce şi câte elemente pot fi utilizate.

7.1. Anunţarea orei

Nu este vorba despre citirea orei de pe un ceas digital, ci de găsirea unei formule mai "desuflet" de a spune cât este ceasul (astfel: " ...puţin ne mai desparte de ora două şi

douăzeci..." este o fomulă preferabilă anunţului mai sec: "...ora 14 şi 18 minute...").

7.2. ID

Noţiunea "ID" cuprinde identificarea, semnalul sonor specific postului de radio, al uneiemisiuni sau al unui realizator. Această identificare este obligatorie pe o piaţă concurenţială.Ascultătorul trebuie să fie "informat" astfel, cu regularitate, asupra postului de radio pe careîl recepţionează.

7.3. Intro/outro: Piesă/interpret

Părţile intro (ramp) ale pieselor muzicale sunt porţiunile instrumentale din deschidere,înainte de intervenţia vocilor. Pe aceste "rampe" prezentatorul poate anunţa titlul piesei, oraexactă sau poate să folosească această introducere pentru ID. Porţiunile numiteoutro saufinale sunt cel mai adesea folosite pentru anunţurile finale.

Tehnica vorbirii peintro-urişi outro-urieste destul de puţin agreată de către ascultători,care critică faptul că prezentatorii intervin cu comentarii "peste piesele muzicale". Ca înorice altă situaţie, şi aici orice exagerare devine periculoasă. În principiu, ascultătorul esteinteresat să afle titlul piesei şi numele interpretului atunci când piesa îi place. Pentru pieselemuzicale noi, încă necunoscute, se recomandă ca anunţurile să aibă loc la finalul piesei.Pentru că întâi de toate trebuie trezită atenţia pentru o piesă necunoscută. În schimb, pieselecunoscute, de tipoldies, pot fi anunţate în deschidere pentru că astfel ascultătorul poatesavura "reîntâlnirea" până la capăt, fără să mai fie deranjat.

COMPERAJ ŞI DIVERTISMENT 341

Recomandăm să nu se profite consecvent de oriceintro sau outro pentru a-l "umple cuvorbe", chiar dacă există prezentatori care reuşesc să-şi dozeze cuvintele cu maximă precizie, până la ultima secundă disponibilă. Practica arată că ascultătorii percep acest lucru negativ.

7.4. Slogan/logo

Sloganele şi logo-urile poziţionează programul. Sunt propoziţii şi fraze concepute special pentru a crea o anumită imagine. Ele nu se întâlnesc însă de sine stătătoare în program, ciacţionează cel mai eficient atunci când sunt combinate cu alte elemente din program. Efectulsloganurilor şi logo-urilor asupra ascultătorilor nu trebuie nicidecum subestimat.

Listele cu sloganele şi logo-uri este recomandabil să fie afişate pe perete, în studioul deemisie. Ele îi sunt de ajutor prezentatorului atunci când intră în criză de inspiraţie. Listele îlajută se "creeze o punte" peste asemenea goluri.

7.5. Promo/recomandări

Promo-ul şi recomandările din program aproape că nu au fost folosite până de curând înradioul european, cu excepţia unor mult prea statice "recomandări din programele viitoare".În ultimul timp, există posturi întregi care sunt scoase public "la vânzare", dar în continuarese face prea puţină publicitateon-air pentru propriile oferte de programe. Prin

promose atrage atenţia asupra unor elemente/conţinuturi de program care se vor transmite peste câteva minute, în următorul sfert de oră sau imediat după prima piesă muzicală.

Avantajul de a-i putea sugera ascultătorului ce urmează să-i ofere programul este enorm.Iar atunci când face asemenea sugestii, prezentatorul nu ar trebui să se gândească doar laemisiunea proprie. Este mult mai important să "vândă avantajos" întregul program.

Principala sarcină a prezentatorului este de a-i ţine "legaţi" pe ascultători de fiecare nousfert de oră. De ce de sfertul de oră? Pentru că în sondajele mediatice chestionareleanalizează comportamentul audienţei pe câte un segment de un sfert de oră. Pentru a crea olegătură între sferturile de oră care se succedă, prezentatorul trebuie să-i trezeascăascultătorului impresia că va pierde ceva foarte important dacă nu va mai rămâne pe recepţie.

Scopul urmărit este de a-l ţine pe ascultător cât mai mult pe propriile lungimi de undă.Bineînţeles că merită să trezeşti atenţia doar atunci când ştii că îţi vei putea respecta

promisiunile. Ar fi dezastruos doar să îl amăgeşti pe ascultător. Acesta ar fi decepţionat şi probabil că se va orienta spre alte posturi.

7.6. Informaţii utile

Acestea cuprind prezentarea continuă a unor informaţii utile cum sunt cele rutiere saumeteorologice. Ascultătorul poate beneficia direct de astfel de informaţii. Foarte frecvent,aceste elemente sunt servite în calupuri fixe (Buletinul meteorologic, Buletinul rutier), ele pot fi întâlnite însă şi ca elemente de comperaj (de exemplu: "...astăzi nu se anunţă nici unincident rutier, aveţi toate şansele să fiţi punctuali la serviciu... ").




7.7. Informatiile pe scurt/fişa cuvintelor-cheie

(Vezi: Capitolul III, "Scara-Info")Fişele de cuvinte conţin inlormaţii care nu sunt complet formulate. Cel mai adesea se notează doar

răspunsurile la întrebările-cheie ale jurnalismului şi ele conferă comperajului un caracter informnativsuplimentar.

7.8. Comperajul de cap/coadă

Şi anunţurile de cap/coadă făcute de prezenta tor sunt percepute de către ascultător ca făcând parte dincomperaj. Unii prezentatori consideră că materialele redacţionale şi anunţurile de cap/coadă pe caretrebuie să le facă pentru acestea sunt un fel de "corp străin" în emisiunea lor. De fapt, clc sunt,dimpotrivă, părţi integrante şi prezentarea lor poate fi făcută la fel de dinamic, ca, de pildă, anunţareaUImi hit.

7.9. Functiile sistemului 3-EBSchema VIII/7 prezintă sistemu13-EB ,sub forma unei piramide care reflectă importanţa şi relaţiilediverselor elemente între ele. Formnula 3-EB leagă structurile A, B şi C din Scara-Info şi face legătura

între anunţuri, promo, muzică, publicitate, magazin şi rubrici.

VIII/7.Sis'temul 3-EB organizează comperajul, asigurând legătura între elementeleşi structurile din program



COMPERAJ ŞI DIVERTISMENT

7.11.Comperaj CU 3-EB

345

Pe finalul piesei care precedă se rostesc primele patru elemente. Urmează enunţul esenţial(numărul 5), rostit sec (pe "uscat", fără fond muzical). Următoarele elemente (numerele 6 şi8) se rostesc pe "rampa" piesei muzicale care succedă în program. Textul este vizibil maiscurt şi mai închegat. În exemplul care urmează am introdus intenţionat mai multe elemente.Dar un 3-EB nu trebuie neapărat să fie format, ca în cazul nostru, din opt elemente. Cel mai

scurtbreak al prezentatorului poate consta, de pildă, din anunţarea orei: ".. .şaptesprezece şidouăzeci...".1 2"O noutate de ultimă oră cu Elton John, «You've got to love someone»,3a 4şaptesprezece şi douăzeci, Radio- Thek,3b 5cinci şi douăzeci. Informaţiile rutiere, câteva date despre starea vremii la sfârşit desăptămână şi ştiri de ultimă oră peste zece minute, după6Tina Turner, Klaus Klage şi un super-oldie

7

...ÎI veţi recunoaşte, fără îndoială... Manni Schmidt8

în studio acum, spre bucuria noastră, a tuturor... Beatles ! "(primul acord de chitară din "Hard Day's Night")În varianta cea mai închegată, piesa nouă a lui Elton John a fost anunţată după

introducerea ei pe post. Denumirea postului a fost rostită o dată cu anunţarea orei, pentru aaccentua astfel că este un post de radio cu pretenţii de actualitate. Cea de-a doua anunţare aorei avea menirea să accentueze importanţa segmentului zilei. A urmat unteaser referitor lainformaţii importante din sfera imediată de interes a ascultătorilor. Numele interpreţilor următori au constituit, de asemenea, unteaser. Urmează anunţarea, într-o manieră atractivă,a unei noi piese muzicale.

Utilizarea celor 3-EB trebuie să se facă la figurat, nu la propriu. Câte elemente pot face parte, de fapt, dintr-un 3-EB reuşit? Este greu să stabileşti o regulă. Utilizarea depinde dedatele formatului de program şi de cerinţele imediate, pe care doar prezentatorul le poateevalua.

Dacă structura 3-EB este corect înţeleasă şi utilizată inteligent, ea poate asigura derulareadinamică a programului. Pentru prezentator ea nu înseamnă nicidecum o limitare în ceea ce priveşte conţinutul şi creativitatea.

VIII/l0. Elemente vorbă/comperaj În fluxul programului

radio management - comperajul

Documents