raport activitate pact 2006/2007

Funda]ia PACT Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare

2006

2007

Raport de

activitate

Acest raport a fost realizat de

Roxana Mirciu / text Ioana Bita Giulea / design Georgiana Gavril` / editare text

Cu fotografii din arhiva PACT [i IStock

Copyright Funda]ia PACT, mai 2008

1. 2 ani / pagina 5

2. Despre Fundaţia PACT / pagina 9

3. Activităţi PACT / pagina 17

4. Principii de lucru / pagina 25

5. Programe şi proiecte PACT / pagina 29

6. Povestea unei organizaţii comunitare / pagina 43

7. Publicaţii PACT / pagina 49

8. Proiecte comunitare fi nanţate de Fundaţia PACT / pagina 53

9. Raport fi nanciar / pagina 61

10. Proiecte şi activităţi în 2008 / pagina 71

CUPRINS

parteneriat pentru ac]iune comunitar` [i transformare 5

Ţi-a spus vreodată cineva că i-ai schimbat viaţa?

Dacă da, înseamnă că înţelegi bucuria şi mândria cu care povestesc despre acţiunile echipei noastre. Fundaţia

PACT – Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare este reprezentată de un grup de oameni, care

alături de parteneri, fi nanţatori şi susţinători şi-au propus să stimuleze acţiuni comunitare care să producă o

transformare pozitivă în vieţile oamenilor şi ale comunităţilor.

Munca noastră se bazează pe credinţa că oamenii ştiu ei înşişi ce e mai bine pentru viaţa lor. Iar viaţa lor

poate fi îmbunătăţită chiar de ei, folosind resurse, timp şi energie din comunitate. Proiectele PACT facilitează

în comunităţi experienţe şi acţiuni comunitare transformatoare, care le reînvie oamenilor sentimente de

speranţă şi mândria de a fi membrii unei anumite comunităţi. Ultimii 2 ani ne-au confi rmat faptul că de

multe ori poţi face lucruri minunate cu bani puţini şi că bogăţia capitalului uman şi încrederea între oameni

sunt resurse mult mai valoroase.

Raportul de activitate 2006-2007 vorbeşte despre noi, despre ce facem şi despre rezultatele pe care le

obţinem. Dacă nu v-a spus nimeni că i-aţi schimbat viaţa, sperăm ca acest raport să vă dea idei despre cum

aţi putea face acest lucru în viitor.

Dedicăm acest raport tuturor benefi ciarilor noştri, care

au crezut în noi. Dedicăm acest raport partenerilor şi

fi nanţatorilor noştri, fără de care munca noastră nu ar fi fost

posibilă. Iar faptele ilustrate în acest raport sperăm să ne dea

tuturor încrederea de a continua.

Cu mulţumiri,

Roxana Mirciu,

Director executiv

Fundaţia PACT

parteneriat pentru ac]iune comunitar` [i transformare6


2


Despre Funda]ia PACT

Fundaţia PACT este o organi-

zaţie neguvernamentală şi

non-profi t înregistrată în

martie 2006, care îşi propune

să contribuie la dezvoltarea

sustenabilă a comunităţilor

prin promovarea iniţiativelor

locale şi regionale, a parte-

neriatului şi a responsabilităţii

sociale.

Fundaţia PACT oferă training, con-

sultanţă şi fi nanţare grupurilor

şi organizaţiilor comunitare

interesate să deruleze proiecte

şi afaceri comunitare care

să contribuie la dezvoltarea

comunităţilor pe care le

reprezintă. Fundaţia PACT sprijină

domeniul dezvoltării comunita-

re şi al economiei sociale, prin

realizarea de studii şi cercetări,

instruiri pentru profesionişti şi

studenţi, organizarea de întâlniri

seminarii şi ateliere de lucru cu

organizaţii şi instituţii active în

domeniu.

Colaj realizat de participanţii la Modulul de

instruire “Analiza Participativă a nevoilor”,

Amara, ianuarie 2007


Fundaţia PACT are sediul în Bucureşti şi activează în localităţi rurale şi urbane din zona de sud a ţării, în

regiunile Oltenia şi Muntenia.

Direcţii strategice

Dezvoltarea capacităţii de acţiune a grupurilor dezavantajate şi a organizaţiilor comunitare

În continuare oameni şi comunităţi întregi din România au acces limitat la resurse şi la putere, devenind

mai săraci, mai izolaţi şi lipsiţi de speranţă. Fundaţia PACT lucrează cu aceste comunităţi, ajutându-le să se

unească, să lucreze împreună şi folosind şi ajutor din afara comunităţii, să găsească soluţii pentru problemele

locale. Principalul mecanism de stimulare a participării acestor grupuri este dezvoltarea de organizaţii

comunitare prin care să îşi reprezinte drepturile şi interesele, să mobilizeze resurse şi să rezolve problemele

care le afectează viaţa.

„Dezvoltarea comunitară este atunci când toţi oamenii sau o parte din comunitate pune umărul să-şi îndeplinească un scop. Să faci un lucru pe care îl folosesc toţi. De exemplu când faci un ansamblu folcloric de care se folosesc toţi – şi copii, şi bătrâni... Cam asta e ideea mea despre dezvoltarea comunitară, dar aş mai zice şi aşa: să nu facă numai comunitatea. Să mai facă şi instituţiile împreună cu comunitatea.”

Ilie Fieraru, liderul organizaţiei comunitare Humanity Rom, comuna Iancu Jianu, jud. Olt

O organizaţie comunitară este o organizaţie neguvernamentală sau un grup informal de cetăţeni constituit din membrii unei comunităţi care se asociază pentru a iniţia activităţi ce contribuie la dezvoltarea comunităţii din care fac parte, răspunzând la nevoile identifi cate local de membrii acesteia.


Promovarea dezvoltării socio-economice locale şi regionale

Fundaţia PACT înţelege că formarea unui nou actor de dezvoltare în comunitate – organizaţia comunitară

– este un lucru important, dar nu sufi cient pentru a stimula dezvoltarea economico-socială a localităţii. De

aceea, Fundaţia PACT propune

comunităţilor proiecte diverse, cum

ar fi iniţierea de afaceri comunitare,

realizarea de strategii de dezvoltare

a localităţilor, îmbunătăţirea rela-

ţiilor între cetăţeni şi administraţia

publică locală şi dezvoltarea de

relaţii de parteneriat la nivel local şi

regional.

Intermedierea de parteneriate

pentru stimularea

responsabilităţii sociale

Prin activităţile sale, Fundaţia

PACT urmăreşte să încurajeze

Locuitori comuna Dorobanţu, jud. Călăraşi

„În zona în care activează Asociaţia Fiii Satului Frânceşti, membrii echipei PACT sunt cunoscuţi atât de autorităţi cât şi de locuitorii comunităţilor pentru ca au participat la multe acţiuni iniţiate în cadrul proiectelor derulate. De fapt, Fundaţia PACT este singura organizaţie care prin proiectele sale a lucrat cu grupuri marginalizate şi dezavantajate din comunităţile rurale din zona noastră şi credem că este necesar să-şi extindă proiectul şi în alte comunităţi rurale din Nordul Olteniei, unde societatea civilă este foarte slab reprezentată.”

Maria Hulea, lider organizaţia comunitară Asociaţia Fiii Satului Frânceşti, comuna Peştişani, jud. Gorj


responsabilitatea socială a indivizilor, grupurilor comunitare şi a companiilor. Fundaţia PACT sprijină

benefi ciarii săi – organizaţiile comunitare – să mobilizeze resurse locale pentru rezolvarea unor probleme

identifi cate în comunitate. De asemenea, Fundaţia PACT desfăşoară propriile campanii de strângere de

fonduri pentru a fi nanţa proiecte şi afaceri comunitare în comunităţile în care activează.

Facilitarea schimbului de experienţă şi cunoaştere în dezvoltare comunitară şi economie socială

Fundaţia PACT iniţiază şi participă la întâlniri, seminarii, conferinţe care îşi propun să faciliteze schimbul de

experienţă între organizaţii active în domeniul dezvoltării comunitare, mobilizării de resurse sau economiei

sociale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, Fundaţia PACT realizează studii, cercetări

şi documentări care permit analiza rezultatelor obţinute şi transmiterea mai departe a bunelor practici în

aceste domenii.

Denis Stokking, Preşedinte Think Tank Pour la Solidarite, Belgia,

făcând o prezentare în cadrul evenimentului „Întreprinderi

sociale pentru grupuri şi comunităţi dezavantajate”, Bucureşti, 16

iunie 2006


3


Activit`]i PACT


Fundaţia PACT

— Oferă training şi consultanţă în următoarele domenii: analiza participativă a nevoilor, dezvoltarea

şi managementul proiectelor comunitare, dezvoltarea şi managementul organizaţiilor comunitare şi

organizaţiilor non-profi t, relaţii publice şi strângere de fonduri, dezvoltarea şi managementul afacerilor

comunitare

— Acordă mică fi nanţare (între 500 – 5000 €) organizaţiilor şi grupurilor interesate să dezvolte proiecte şi

afaceri comunitare care să contribuie la dezvoltarea localităţii din care provin

— Stabileşte legături între organizaţii comunitare, persoane fi zice şi fi rme interesate să contribuie la proiecte

de dezvoltare comunitară

— Realizează studii şi cercetări în domeniul dezvoltării comunitare şi le promovează către studenţi şi

practicieni interesaţi de acest domeniu

— Organizează seminarii şi conferinţe în domeniul dezvoltării comunitare şi al economiei sociale, pentru a

facilita schimbul de experienţă şi parteneriatele

Benefi ciari PACT

Fundaţia PACT lucrează pentru şi împreună cu

— Organizaţii comunitare (grupuri informale de iniţiativă sau asociaţii legal constituite)

— Comunităţi dezavantajate

— Organizaţii non-profi t care doresc să dezvolte programe de dezvoltare comunitară sau

economie socială

— Autorităţi şi instituţii publice

— Studenţi şi profesionişti în domeniul dezvoltării comunitare şi economiei sociale

Fundaţia PACT este condusă de un Consiliu Director format din:

Anca Gaidoş, Alina Porumb, Mădălina Ionescu, Anca Socolovschi şi Mugur Ciumăgeanu


Fundaţia PACT înseamnă în primul rând oamenii care sunt preocupaţi de problemele comunităţilor

dezavantajate şi au format o echipă pentru a face ceva:

Roxana Mirciu, Director executiv

Magdalena Tancău, Manager de programe

Marcela Voicu, Manager fi nanciar

Ioana Bita Giulea, Designer

Ruxandra Sasu, Coordonator proiecte

Georgiana Gavrilă, Asistent proiecte

Alexandra Popescu, Voluntar

Adela Tarpan, Nicolae Cuţă, Oana Preda, Laura Marin, Andreea Sorescu, Carmen Ion şi Cornel Ionescu, traineri

şi consultanţi

Echipa PACT are expertiză în proiecte de instruire şi consultanţă în dezvoltare comunitară, planifi care

participativă, planifi care şi management de proiect, dezvoltare organizaţională, relaţii publice şi strângere de

fonduri, realizarea unui plan de afaceri.

Anca Socolovschi, Magdalena Tancău, Roxana Mirciu, Alina Porumb, Mugur

Ciumăgeanu şi Anca Gaidoş (în ordine de la stânga la dreapta), fondatori

şi membri ai Consiliului Director, la prima şedinţă a Consiliului Director,

aprilie 2006


Fundaţia PACT înţelege partene-

riatul ca fi ind esenţial pentru

stimularea iniţiativei comunitare

şi producerea unor transformări

pozitive în comunităţile în care

lucrăm. De aceea, Fundaţia

PACT încurajează parteneriatul şi

derulează activităţile şi proiectele

sale împreună cu alte organizaţii şi

instituţii din România şi străinătate.

În perioada 2006-2007, Fundaţia

PACT a derulat activităţi şi proiecte

în parteneriat cu următoarele

organizaţii:

— Allavida (Marea Britanie),

www.allavida.org

Echipa PACT, decembrie 2006

„Suntem foarte legaţi de membrii echipei Fundaţiei PACT, asociaţia noastră colaborând cu aceştia din anul 2003 în proiectul „Învăţare, Participare, Încredere”. Relaţiile stabilite cu membrii echipei sunt relaţii sincere, de respect reciproc, de încredere şi de colaborare. Personal, văd în Fundaţia PACT o echipă de profesionişti, de care asociaţia noastră are mare nevoie şi în viitor.”


„Reprezentanţii Fundaţiei Pact sunt deschişi dialogului, împărtăşesc din bogata lor experienţă, încurajează grupul de iniţiativă în activităţile sale, inspiră optimism şi sunt consecvenţi, dându-ţi dreptul la opinie şi încredere în tine când le cunoşti perseverenţa de care dau dovadă.”

Iustina Ţugui, iniţiator Grup comunitar Drăghici, comuna Drăghici, jud. Argeş


— Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (România), www.arcromania.ro

— Combined European Bureau for Social Development, www.cebsd.org

— Fundaţia pentru Parteneriat (România), www.epce.ro

— Fundaţia Principesa Margareta a României (România), www.fpmr.ro

— Think Tank Pour la Solidarite (Belgia), www.pourlasolidarite.be

Fundaţia PACT este membru RuralNet (www.ruralnet.ro), o reţea de 26 de organizaţii active în domeniul

dezvoltării comunitare în Romania şi APARTE, o reţea formată din organizaţii şi persoane interesate de

atragerea de fonduri din comunitate.

Jon Edwards, Magdalena Tancău şi Roxana Mirciu, la evenimentul

„Microfi nanţare şi dezvoltare comunitară pentru grupuri şi comunităţi

dezavantajate”, februarie 2007


Munca noastră ar fi imposibilă fără încrederea şi suportul fi nanţatorilor noştri. Fundaţia PACT îşi exprimă

recunoştinţa faţă de fi nanţatorii săi:

Allavida (Marea Britanie), www.allavida.org

Fundaţia Charles Stuart Mott (Statele Unite), www.mott.org

Fundaţia pentru o Societate Deschisă, prin OSF Fellows: Programul pentru absolvenţi (România)

www.osf.ro

Provident Financial România, www.provident.ro

Lafarge (România), www.lafarge.ro

The Balkan Trust for Democracy (Statele Unite), www.gmfus.org/balkantrust

Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (Statele Unite), www.ceetrust.org

UniCredit Leasing (România) www.unicreditleasing.ro

USAID prin World Learning (Statele Unite), www.worldlearning.org

40 de persoane fi zice din România şi străinătate


4


Principii de lucru

parteneriat pentru ac]iune comunitar` [i transformare 23Intâlnire comunitară, comuna Dorobanţu, jud. Călăraşi


Acţiunea Fundaţiei PACT pleacă de la principiul că dezvoltarea unei comunităţi nu se poate face exclusiv

prin experţi (experţi în infrastructură, experţi de mediu sau în servicii sociale), ci ea trebuie să fi e în mod egal

dorită, iniţiată şi administrată de către locuitorii comunităţii. Noi credem că locuitorii unei comunităţi, chiar

dacă sunt săraci, cu un nivel de educaţie scăzut sau izolaţi informaţional, ei sunt experţi în ceea ce priveşte

propriile lor nevoi şi dorinţe. De aceea, în proiectele PACT, membrii unei comunităţi sunt ajutaţi să vorbească

despre problemele lor, să caute soluţii şi să îşi pună în aplicare ideile.

Fundaţia PACT lucrează cu acei oameni care nu fac din lamentaţie o virtute, pe care problemele nu îi dărâmă,

ci îi mobilizează. Lucrăm cu acei oameni care nu stau şi se plâng, ci cu acei oameni care se implică, care sunt

dispuşi să doneze din timpul, banii, energia şi abilităţile lor pentru o acţiune care îi priveşte şi pe ceilalţi.

Şi pentru că aceasta nu este o muncă să fi e făcută de unul singur, îi ajutăm să se asocieze cu alţi oameni,

asemeni lor, din comunitate şi îi punem în legătură cu alte grupuri, din alte comunităţi, din alte judeţe.

Fundaţia PACT nu împarte oamenii în buni şi răi, în proşti şi deştepţi, în săraci şi bogaţi, în „ţigani” şi români.

Noi credem că fi ecare om are cunoştinţe şi talente unice şi îi ajutăm pe ei şi comunitatea din jurul lor să le

descopere, să le folosească, să le crească şi să le preţuiască. Şi în plus credem că învăţarea se produce pe

tot parcursul vieţii, indiferent de nivelul de educaţie formală. Credem că oamenii pot să înveţe şi să facă în

permanenţă lucruri noi, să vadă dincolo de rutină, să îşi îmbunătăţească viaţa şi să se transforme.

„Alături de voi nu m-am mai simţit ca o „ciudăţenie” şi singură în dorinţa mea de a schimba ceva în comunitatea în care trăiesc.”

Gilda Crăciun, Director executiv, Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură, Câmpulung Muscel, jud. Argeş

„Fundaţia PACT mi-a lărgit orizonturile, gândurile, felul de a fi , mi-a schimbat viaţa.”

Ilie Fieraru, lider al organizaţiei comunitare Humanity Rom, comuna Iancu Jianu, jud. Dolj


Ilie Fieraru


5


Programe [i proiecte PACT


Învăţare, Participare, ÎncredereProgramul de Dezvoltare a Organizaţiilor Comunitare, runda a 3-a, judeţele Călăraşi, Ialomiţa,

Giurgiu şi Ilfov

Programul îşi propune să sprijine oamenii interesaţi în a lua iniţiativă şi a se asocia pentru a rezolva problemele

cu care se confruntă. Programul oferă instruiri, consultanţă şi mică fi nanţare care contribuie la formarea de

Copii benefi ciari ai activităţilor Grupului Comunitar Prietenia,

Feteşti, jud. Ialomiţa


organizaţii comunitare viabile, cu impact în viaţa comunităţii. Cunoştinţele şi abilităţile dobândite pe parcursul

derulării acestui proiect le vor permite benefi ciarilor să iniţieze proiecte, să atragă resursele necesare, să

deruleze proiectele şi să evalueze rezultatele obţinute în vederea continuării acţiunii.

Perioada: octombrie 2006 – iunie 2008

Activităţi:

— Promovarea programului, primirea aplicaţiilor şi selecţia grupurilor comunitare - din 44 de aplicaţii primite,

15 au fost selectate să participe la proiect

— Câte 2 reprezentanţi ai grupurilor comunitare au participat la 4 module de instruire pe următoarele teme:

analiza participativă a nevoilor în comunitate, scrierea unui proiect comunitar, management de proiect,

comunicare şi strângere de fonduri.

— Au avut loc 3 vizite de consultanţă în fi ecare comunitate menite să ajute membrii comunităţii să decidă

asupra unei idei de proiect, să planifi ce şi să ducă proiectul la îndeplinire.

— A fost acordată fi nanţare de maxim 3600 RON/proiect pentru derularea a 11 proiecte comunitare

Finanţatori:

Fundaţia Charles Stuart Mott, Balkan Trust for Democracy, Provident Financial România, Unicredit Leasing

„Oameni care înainte nu se cunoşteau, sau poate se cunoşteau numai din vedere, treceau unii pe lângă alţii pe stradă şi nu se salutau, au ajuns să lucreze cot la cot, să devină mai apropiaţi, mai uniţi, să creadă unii în alţii şi în capacitatea lor de a schimba viaţa comunităţii în bine, împreună. De aici se vede utilitatea implicării cetăţenilor în analiza nevoilor din comunitate şi în planifi carea proiectului comunitar”

Nicolae Bică, liderul grupului Rom-Român, comuna Dorobanţu, jud. Călăraşi


Participare şi putere de acţiune

Programul îşi propune să sprijine iniţierea şi formarea de organizaţii comunitare noi în comunităţi învecinate

şi în zone în care activează organizaţii comunitare cu experienţă. Astfel cunoaşterea se transmite mai

departe, nu doar prin intermediul Fundaţiei PACT, ci şi prin acţiunea şi modelul organizaţiilor comunitare

care activează în regiune. Şapte organizaţii comunitare cu experienţă au facilitat formarea şi dezvoltarea a

13 noi grupuri comunitare. Programul a oferit training, consultanţă şi fi nanţare, astfel încât aceste grupuri au

învăţat cum să lucreze în comunitate şi au derulat un proiect comunitar.

Echipa proiectului Participare şi putere de acţiune, ianuarie 2007


Perioada: octombrie 2006–

martie 2008

Organizaţii mentor:

Asociaţia Fiii Satului Frânceşti

(sat Frânceşti, jud. Gorj), Asociaţia

Rudezis (comuna Giurgiţa, jud. Dolj),

Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură

pentru Oameni – Valea Mare-

Podgoria (Stefăneşti, jud. Argeş),

Humanity Rom (com. Iancu Jianu,

jud. Olt), Asociaţia Muscel pentru

Educaţie şi Cultură (Câmpulung

Muscel, jud. Argeş), Asociaţia pentru

Educaţie şi Dezvoltare Comunitară

(com. Ţigăneşti, jud. Teleorman)

şi Asociaţia Civitas 2005 (Turnu

Măgurele, jud. Teleorman).

Activităţi:

— Câte 2 reprezentanţi ai celor 7 organizaţii mentor au fost instruiţi în facilitare comunitară şi formarea de

grupuri comunitare

— Promovarea programului, vizite în comunităţi cu potenţial de a participa la program, selecţia a 14 localităţi

şi grupuri comunitare

— Câte 2 reprezentanţi ai grupurilor comunitare au participat la 2 module de instruire pe teme de scrierea şi

managementul unui proiect comunitar şi dezvoltarea şi managementul unei organizaţii comunitare

— Organizaţiile comunitare mentor au vizitat grupurile comunitare pentru a le asista în evaluarea nevoilor în

comunitate, redactarea proiectului, managementul activităţilor şi dezvoltarea organizaţiei

— Au avut loc 3 vizite de consultanţă în fi ecare comunitate menite să ajute membrii comunităţii să decidă

asupra unei idei de proiect, să planifi ce şi să ducă proiectul la îndeplinire.

— A fost acordată fi nanţare de maxim 1650 RON/proiect pentru derularea a 11 proiecte comunitare

— Prin acest proiect, Fundaţia PACT şi-a propus să promoveze conceptul şi practica organizaţiilor

comunitare.

„Colaborarea cu Fundaţia PACT , în perioada 2006-2007, pentru derularea proiectului „Participare şi Putere de Acţiune” constituie pentru Asociaţia Fiii Satului Frânceşti din Gorj un moment important in dezvoltarea capacităţii organizaţiei noastre de a multiplica modelul său de dezvoltare în comunităţile vecine. Este prima experienţă a asociaţiei, când facilitatorii noştri, instruiţi şi sprijiniţi de echipa Fundaţiei PACT, au iniţiat activităţi participative în alte comunităţi, oferind oamenilor de acolo un cadru favorabil pentru participare, prin încurajare şi stimulare în evaluarea şi analiza nevoilor şi problemelor comunităţii, ajungând ca aceştia să se angajeze în acţiuni colective.”



Astfel, în cadrul proiectului a fost realizată o cercetare privind organizaţiile comunitare - rezultatele acestei

cercetări au fost promovate către studenţi şi practicieni care activează în domeniul dezvoltării comunitare.

Finanţatori: Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, Charles Stuart Mott Foundation, Fundaţia

pentru O Societate Deschisă prin Programul pentru absolvenţi, Fundaţia Vodafone, Smart Ideas G&S, SCA

Cârnu şi Gavrilescu, persoane fi zice prin intermediul www.ajutaonline.org şi prevederea 2%.

Proiectul de dezvoltare a afacerilor comunitare

Proiectul îşi propune să sprijine activităţi generatoare de venit alternative, care să creeze un cadru pentru

incluziunea economică a grupurilor dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv, proiectul susţine formarea

şi dezvoltarea a 7 afaceri comunitare în 7 localităţi rurale şi urbane din sudul ţării. Benefi ciari ai proiectului sunt

organizaţii comunitare cu care Fundaţia PACT a lucrat în trecut şi care doresc să iniţieze activităţi generatoare

de venit.

O afacere comunitară este o activitate economică facilitată şi dezvoltată de către o organizaţie sau grup comunitar cu scopul de a contribui la dezvoltarea economică a unei comunităţi şi de a facilita incluziunea economică a grupurilor dezavantajate. O afacere comunitară mobilizează şi valorizează resurse din comunitate, creează locuri de muncă şi reinvesteşte profi turile obţinute în comunitate.

„Am tot respectul pentru oamenii aceştia care au pornit un business. Am tot respectul pentru cei care îşi riscă prezentul şi se gândesc la viitor (...) Îi admir pe cei care au iniţiativă, pentru că îşi riscă timpul, pentru că au încredere, pentru că o fac şi nu stau, de aia îmi place ideea. Dacă astfel de lucruri nasc imitaţii şi dacă imitaţiile au succes, cu atât mai bine.”

Andrei Gheorghe – realizator TV, comentând Proiectul de dezvoltare a afacerilor comunitare iniţiat de Fundaţia PACT, în cadrul competiţiei Respect pentru Viitor lansată de Petrom S.A.


Perioada: aprilie 2007– mai 2008

Benefi ciari:

Asociaţia Rudezis (comuna Giurgiţa, jud. Dolj), Asociaţia Humanity Rom (com. Iancu Jianu, jud. Olt), Asociaţia

Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel, jud. Argeş), Asociaţia “Îmi pasă de tine” (com. Breasta,

jud. Olt), Asociaţia PROEUROYOUNG (com. Malu Mare, jud. Dolj), Fundaţia Soul to Soul (Râmnicu Vâlcea, jud.

Vâlcea), Asociaţia pentru Dezvoltare comunitară Panaghia (sat Panaghia, com. Calopăr)

Activităţi:

— Câte 2 reprezentanţi ai celor 7 organizaţii comunitare au participat la 2 module de instruire privind analiza

ideii de afacere şi redactarea planului de afaceri

— Au fost realizate 2 vizite de consultanţă în fi ecare comunitate pentru a asista organizaţiile comunitare în

a-şi analiza critic şi a dezvolta ideile de afaceri

— Au fost realizate 4 planuri de afaceri: un salon de coafură - frizerie, un atelier de covoare şi carpete tradiţionale

olteneşti, un cuptor de ceramică tradiţională şi o fi rmă de organizare evenimente cultural-artistice.

Atelier de carpete şi covoare olteneşti,

comuna Giurgiţa, jud. Dolj

Comuna Giurgiţa este situată în sudul judeţului Dolj, la 50 de km de Craiova, având 3120 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura de subzistenţă. În localitate nu există activităţi economice

semnifi cative şi doar 8% dintre locuitori sunt angajaţi. Începând din 2003, pe raza comunei activează Asociaţia

Rudezis, o organizaţie neguvernamentală cu caracter social, care are ca scop dezvoltarea localităţii Giurgiţa,

prin implicarea populaţiei comunei în proiectele sale. Asociaţia a derulat mai multe proiecte - o şcoală de vară

pentru copiii din localitate, formarea de noi organizaţii comunitare în două localităţi învecinate, înfi inţarea

unui Centru de Tineret care oferă informaţii, acces la internet, cursuri de calculator şi limbi străine. Asociaţia

are o bună colaborare cu Primăria Giurgiţa, cu care derulează acţiuni şi proiecte în parteneriat.


Pentru a încuraja păstrarea tradiţiilor locale şi a menţine interesul tinerelor generaţii în dezvoltarea localităţii,

Asociaţia Rudezis doreşte să înfi inţeze un mini-atelier de covoare şi carpete olteneşti. În acest atelier îşi vor

găsi loc de muncă 6 persoane - o ţesătoare cu experienţă şi 5 fete tinere care doresc să înveţe meşteşugul.

Covoarele vor fi lucrate manual, folosind modele tradiţionale olteneşti, precum macul roşu sau spicul de

grâu. Lâna va fi toarsă şi vopsită cu culori naturale, chiar în atelier. Covoarele vor fi comercializate în magazine

specializate (artizanate), la târguri şi expoziţii. Pentru iniţierea acestui proiect, fi nanţarea este asigurată în

proporţie de 50% de Fundaţia PACT şi 40% de Consiliul Local Giurgiţa, care pune la dispozitie şi sediul, pentru

amenajarea atelierului. Ulterior, alterierul se va putea auto-fi nanţa prin vânzarea covoarelor şi carpetelor.

Finanţatori:

USAID prin World Learning şi Fundaţia Charles Stuart Mott

Apele au trecut, regăseşte speranţa. Proiect de dezvoltare locală în comunităţi afectate de inundaţii

Proiectul şi-a propus să contribuie la reconstrucţia şi dezvoltarea a două localităţi afectate de inundaţii în

vara anului 2005 — comuna Agăş (jud. Bacău) şi satul Cobăteşti (jud. Harghita). Proiectul a fost iniţiat de

POD (Parteneriat pentru Oameni si Dezvoltare), un parteneriat între 4 organizaţii non-profi t din România —

Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Fundaţia Principesa Margareta a României, Fundaţia pentru Parteneriat

şi Fundaţia PACT. Proiectul a fost iniţiat în martie 2006.

În comuna Agăş au fost derulate 3 tipuri de activităţi: renovarea parţială a Şcolii de arte şi meserii Agăş, dotarea

atelierului de tâmplărie şi dezvoltarea unor activităţi generatoare de venit. Proiectul şi-a dorit să creeze un

model de abordare post-urgenţă a comunităţilor afectate, contribuind pe termen lung la reconstrucţia şi

dezvoltarea lor.

În cadrul acestui proiect, Fundaţia PACT a sprijinit iniţierea unor activităţi generatoare de venit, prin derularea

mai multor activităţi la nivel local, şi anume:

— a susţinut un curs de dezvoltarea afacerii împreună cu Junior Achievement România


— a oferit consultanţă pentru dezvoltarea a 2 planuri de afaceri

— a fi nanţat cu sume de 7580 RON şi respectiv 9500 RON iniţierea a două afaceri în localitate - o fi rmă de

construcţii şi un magazin de cereale. Finanţarea este rambursabilă cu dobândă 0%, perioadă de graţie de

6 luni şi perioadă de rambursare de 14 luni.

Rambursarea se va face direct în comunitate,

în materiale de construcţii şi manoperă,

pentru amenajarea unui teren de sport în

curtea unei şcoli afectată de inundaţii, din

aceeaşi localitate.

Finanţatori:

Fundaţia Arcanum, fi rme şi persoane fi zice

din România

Gard de piatră realizat de Pietro Dom SRL, fi rma

de construcţii sprijinită de Fundaţia PACT în

comuna Agăş, jud. Bacău


Seminarii de economie socială

Din dorinţa de a răspunde nevoilor multiple din comunităţile în care activează, Fundaţia PACT doreşte să îşi

diversifi ce obiectivele şi tipurile de intervenţie. Odată cu promovarea spiritului civic şi susţinerea iniţiativelor

comunitare, ne propunem să susţinem activităţi generatoare de venit şi oportunităţi de dezvoltare economică

ale grupurilor şi comunităţilor dezavantajate. De asemenea, dorim să oferim oportunitatea altor organizaţii

şi instituţii cu obiective similare să îşi împărtăşească experienţa cu privire la diferite activităţi de economie

socială. Pentru aceasta, Fundaţia PACT organizează în România o serie de seminarii şi conferinţe, care să

genereze idei şi parteneriate pentru noi proiecte de economie socială în România.

Fundaţia PACT s-a lansat pe piaţa organizaţiilor non-profi t din România organizând seminarul „Întreprinderi

sociale pentru grupuri şi comunităţi dezavantajate”. 32 de persoane din mediul ONG şi agenţii guvernamentale

din România, Marea Britanie şi Belgia au participat la întâlnire şi au discutat despre dezvoltarea întreprinderilor

sociale în România şi exemple de bună practică din Europa. Astfel, seminarul a permis inventarierea unei

arii largi de experienţe în domeniul întreprinderilor sociale şi a ridicat o serie de întrebări, printre care: Ce

activităţi fac parte din domeniul economiei sociale? Unde începe şi unde se termină o întreprindere socială?

Ce caracteristici ar trebui să aibă o fi rmă pentru a fi numită întreprindere socială? Cum ar trebui fi nanţate

întreprinderile sociale – grant sau credit? Participanţii au agreat că domeniul economiei sociale este unul

incipient, dar cu mare potenţial de dezvoltare în România şi s-a conturat din partea grupului un interes de a

contribui la dezvoltarea acestuia.

Fundaţia PACT a fost mai departe interesată să exploreze mecanisme şi programe de microfi nanţare şi să

înţeleagă modalităţi prin care acestea pot fi folosite pentru a contribui la dezvoltarea comunităţilor locale.

Astfel, în data de 6 februarie 2007 a avut loc seminarul cu tema „Dezvoltare Comunitară şi microfi nanţare

în comunităţi dezavantajate”, organizat de Fundaţia PACT în parteneriat cu Allavida (UK) şi Proiectul PHARE

de Asistenţă Tehnică pentru dezvoltarea IMM-urilor din România. Seminarul a cuprins o serie de prezentări

Economia socială se referă la acele activităţi care folosesc mecanisme ale economiei de piaţă pentru a atinge obiective sociale. O afacere din domeniul economiei sociale reinvesteşte profi turile obţinute în comunitate sau în afacere şi nu este interesată să maximizeze aceste profi turi pentru interesul acţionarilor. Exemple de entităţi ale economiei sociale sunt întreprinderile sociale sau cooperativele.


internaţionale şi naţionale ale unor programe de microfi nanţare adresate comunităţilor dezavantajate

şi a oferit participanţilor un cadru pentru discuţii şi refl ecţii. Prezentările au fost asigurate de către Bernie

Morgan (Director Executiv, Community Development Finance Association, www.cdfa.org.uk), Maria Doiciu

(Component Leader - Programul de Asistenţă Tehnică pentru Dezvoltarea Sectorului IMM-urilor în România),

Mircea Oniţă (Director General, Centrul de Dezvoltare Economică, www.cde.ro) şi Florica Cherecheş

(Director Executiv, Integra România, www.integraromania.ro). Seminarul a încercat să găsească răspunsuri la

întrebările: Ce este microfi nanţarea/microcreditarea? Care sunt benefi ciarii programelor de microfi nanţare?

Cât de accesibile sunt programele de microfi nanţare pentru grupuri şi comunităţi dezavantajate? Conceptul

de sustenabilitate în contextul microfi nanţării, Sustenabilitate pentru cine? Parteneriat între organizaţiile

de dezvoltare comunitară şi instituţiile de microfi nanţare: scopuri, valori şi instrumente. La eveniment au

Participanţi seminar Dezvoltare Comunitară şi microfi nanţare în

comunităţi dezavantajate, 6 februarie 2007


participat 52 de reprezentanţi ai unor organizaţii non-profi t, instituţii de microfi nanţare şi instituţii

guvernamentale din România cu interes sau experienţă directă în domeniul dezvoltării comunitare şi

microfi nanţare.

Finanţatori:

Allavida prin Fundaţia Charles Stuart Mott

Dezvoltarea dialogului civic în Europa

Proiectul îşi propune să exploreze şi să analizeze diverse experienţe din sfera dialogului civic la nivel european

prin realizarea unui inventar al bunelor practici în domeniu, identifi cate în diferite ţări din Europa la toate

nivelele: local, regional, naţional şi european. Având în vedere că societatea civilă s-a dezvoltat şi structurat

diferit în diverse părţi ale Europei, evaluarea se concentrează pe o comparaţie a bunelor practici din vechile

State Membre (înainte de 2004) şi Noile State Membre – România şi Bulgaria. Proiectul se desfăşoară în

Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Ungaria şi România, în perioada august 2007 – iulie 2008

Activităţi principale:

— Studiul celor mai recente experienţe, metode şi bune practici ale dialogului civic din ţările de origine ale

partenerilor proiectului şi crearea unui site bilingv european (www.beingcitizen.eu) despre cetăţenie activă

şi participare, care va furniza informaţii cetăţenilor, organizaţiilor societăţii civile şi tuturor actorilor interesaţi

de această problemă

Dialogul civic se referă la 3 practici importante: dialogul între organizaţii ale societăţii civile privind direcţia în care se îndreaptă Uniunea Europeană şi politicile sale, dialog constant şi structurat între aceste organizaţii şi organisme ale Uniunii Europene şi dialog sectorial între organizaţii, partenerii lor de negociere şi puterea executivă şi legislativă.

European Think Tank Pour la Solidarité, European Civic Dialogue, 2007


— Organizarea unui seminar la Bucureşti, cu scopul de a descoperi şi dezbate practici în domeniul dialogului

civic din noile state membre. Acest seminar va crea un spaţiu de discuţii pe tema dialogului civic, la care să

participe reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţi ai instituţiilor de stat ca principali

actori ai iniţiativelor de dialog civic.

— Organizarea unei conferinţe de încheiere a proiectului la Bruxelles (Belgia) pentru a creea o punte între

actori care operează la nivel local, naţional şi European. Conferinţa va fi organizată sub forma unei întâlniri

deschise, la care vor fi invitaţi cetăţeni, reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi reţele europene,

autorităţi publice, funcţionari publici europeni şi companii.

— Elaborarea unei publicaţii bilingve (franceză/engleză), un ghid de instruire pe tema dialogului civic, care

va oferi reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale instrumente concrete pentru a înţelege dialogul

civic şi pentru a-l iniţia la diferite nivele.

Parteneri:

European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia), Centre for Social practices (Bulgaria), CeRe - Centrul de resurse

pentru Participare publică (România), NIOK - Non-profi t Information and Training Centre (Ungaria), Missions

Publiques (Franţa), Initiatives Europe Conseil (Franţa), The World of NGOs (Austria)

Finanţatori:

Comisia Europeană, DG Education and Culture through the Lifelong Learning Programme 2007–2013


6


Povestea unei organiza]ii comunitare

Asocia]ia Humanity Rom, comuna Iancu Jianu, jude]ul Olt


Comuna Iancu Jianu, jud. Olt este o localitate izolată, situată pe un drum judeţean ce leagă judeţele Olt

şi Vâlcea. Cu o populaţie de 4885 de săteni, localitatea se confruntă cu probleme grave de sărăcie, lipsa

locurilor de muncă, educaţie şi formare profesională defi citară. O parte dintre tinerii localităţii sunt plecaţi

la muncă în străinătate, iar cei mai mulţi locuitori s-au abandonat agriculturii de subzistenţă. Localitatea are

20% populaţie de etnie romă, iar această pondere refl ectă gradul de adecvare şi participare a organizaţiei

Humanity Rom, organizaţie fondată de săteni de etnie romă.

Humanity Rom a fost constituit ca grup informal de iniţiativă în 2003 devenind apoi asociaţie înregistrată.

Misiunea grupului a fost încă de la început îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei de etnie romă

din comuna Iancu Jianu. În 2005-2006, organizaţia a participat la programul „Învăţare, Participare, Încredere”,

benefi ciind de training, consultanţă şi fi nanţare. După cum declară liderul organizaţiei, aceste sesiuni de

instruire au fost foarte utile pentru dobândirea unor abilităţi de management. După cum relatează acesta

„Pe noi ne-a ajutat PACT-ul să reuşim. [...] Eu consider că prima dată trebuie să învăţăm şi apoi să luăm banii”.

Solistul ansamblului folcloric din comuna Iancu Jianu


În cadrul acestui program, organizaţia a derulat proiectul „Păstrarea şi promovarea tradiţiilor populare”, prin

care a avut loc o modernizare şi dotare a ansamblului folcloric local, au fost organizate cursuri de instruire

pentru noii membri ai ansamblului şi alte activităţi educaţionale şi sociale precum excursii de documentare

şi spectacole.

În paralel cu participarea la proiectul „Învăţare, Participare, Încredere”, asociaţia a derulat un proiect PHARE

de înfi inţare a unei societăţi de salubrizare, în parteneriat cu primăria din localitate. Acest proiect a dus la

crearea de locuri de muncă pentru populaţia de etnie romă din comunitate şi la îmbunătăţirea situaţiei

socio-economice a familiilor acestora. De asemenea, organizaţia a derulat acţiuni de igienizare a comunei şi

de amenajare a spaţiilor verzi, proiect realizat cu resurse din comunitate. Humanity Rom a fost implicată ca

organizaţie mentor în programul „Participare şi Putere de Acţiune”, facilitând formarea a 2 grupuri comunitare

noi, în Caracal şi Piatra Sat. În cadrul proiectului de dezvoltare a afacerilor comunitare, asociaţia doreşte

înfi inţarea unui coafor în localitate.

Proiectele derulate de Humanity Rom au avut o participare comunitară semnifi cativă din partea categoriei

defavorizate a populaţiei de etnie romă şi nu numai. Dacă în proiectul de dezvoltare a unei societăţi de

salubrizare au fost mobilizaţi iniţial 12 voluntari, în proiectul de dezvoltare a ansamblului folcloric au fost

implicaţi 47 voluntari. De asemenea, după cum relatează un benefi ciar al acestui proiect, „[A] contat destul de

mult, vă daţi seama, atâtea locuri de muncă care s-au creat, 20 de locuri de muncă, nu numai pentru comunitatea

de romi, pentru toată comuna.” Totodată acţiunile din proiectul de modernizare a ansamblului folcloric au

dus la o mai bună promovare media a artiştilor din Iancu Jianu şi la o ulterioară angajare pe bază salarială a

acestora.

Conform relatărilor membrilor Humanity Rom, organizaţia a avut şi un impact educaţional, motivând şi chiar

susţinând fi nanciar tineri de etnie romă să urmeze cursuri universitare. La nivelul vieţii culturale, organizaţia

s-a implicat în organizarea de dansuri populare implicând voluntari şi în această activitate. De remarcat este

şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre majoritatea de etnie română şi minoritatea romă. Acţiunile Humanity Rom

au dus la câştigarea respectului membrilor din partea comunităţii şi la îmbogăţirea relaţiilor de colaborare

interetnică: „Înainte îţi zicea ţigan în faţă. Acum discută cu tine, participă la activităţi. La noi în ansamblu avem

membri care vin şi care nu sunt romi. Noi suntem mulţumiţi. Ne pare bine că sunt deschişi.” În prezent din consiliul

director fac parte şi membri care nu sunt de etnie romă.


În cazul organizaţiei Humanity Rom se constată o mobilizare efi cientă a resurselor umane, materiale şi

logistice, în special la nivel local, dar şi extra-local. La nivelul resurselor umane se poate observa o bună

participare a voluntarilor. Abilităţile de delegare a responsabilităţilor şi coordonare de către lideri au un rol

important pentru mobilizarea participativă. După cum spune liderul organizaţiei, „[Merge] tot pe bază de

voluntariat. De exemplu cu taraful [...]. Noi i-am lăsat pe ei să aleagă un şef pe care să îl respecte şi să îl asculte şi ei

l-au ales. <Cine vrea să se ocupe de transport?> Cineva s-a ocupat. Dar noi supravegheam totul. [...] Unde nu pot

ei, intervenim noi.”

Referitor la colaborări şi parteneriate, se constată colaborarea cu o gamă largă de instituţii. La nivel comunitar,

pe lângă agenţi privaţi au colaborat în proiecte administraţia publică locală (logistică, resurse materiale),

instituţiile de învăţământ (logistică şi resurse educaţionale), şi instituţiile sanitare. Cu privire la colaborarea,

în general bună, cu administraţia publică locală, sunt exprimate şi o serie de divergenţe pe fondul ciclului

electoral şi al competiţiei pentru capital politic. La nivel extra-local este de menţionat colaborarea cu AJOFM

– Olt pentru fi nanţarea parţială a locurilor de muncă în cadrul fi rmei de salubrizare.

În ceea ce priveşte proiectele de viitor, organizaţia îşi propune să realizeze o “primărie a copiilor”, iniţiativă

prin care aceştia să îşi dezvolte simţul civic participativ. O altă idee este aceea de a crea un „Sfat al bătrânilor”,

prin care ideile vârstnicilor să fi e fructifi cate în procesul decizional comunitar. Dezvoltarea organizaţiei şi

orientarea către proiecte cu miză socială sunt alte aspecte menţionate. De asemenea, organizaţia îşi propune

să realizeze un salon de frizerie şi coafură în localitate.

Acest studiu de caz este extras din „Studiu asupra profi lului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin

programele Fundaţiei PACT”, realizat de Răzvan Sebastian Stan, martie 2008


7


Publica]ii PACT


Fundaţia PACT contribuie la dezvoltarea sectorului dezvoltării comunitare prin realizarea de studii şi cercetări,

ale căror rezultate sunt împărtăşite cu studenţi şi practicieni în domeniu.

Fiii satului Studiu privind atitudinile şi practicile membrilor comunităţii cu privire la rolul fi ilor satului

în procesul de dezvoltare locală

Este o cercetare iniţiată de Fundaţia PACT şi Allavida şi desfăşurată de Operations Research. Studiul descrie

situaţii şi modalităţi prin care persoanele originare dintr-o anumite localitate, care au părăsit localitatea şi au

dobândit o poziţie socială înaltă (fi ii satului) manifestă interes şi iau initiativă pentru dezvoltarea comunităţii

de origine. Temele principale ale cercetării sunt tipurile de asistenţă, motivaţia şi contextul pentru anumite

iniţiative, implicarea comunităţii, a autorităţilor locale şi organizaţiilor comunitare. Un capitol separat este

dedicat întâlnirilor fi ilor satului, evenimente comunitare de tradiţie în multe dintre localităţile incluse

în studiu. Acesta este un studiu calitativ realizat în 17 comunităţi rurale situate în 9 judeţe ale ţării (Brăila,

Sibiu, Cluj, Iaşi, Vaslui, Harghita, Ialomiţa, Gorj şi Timiş) selectate intenţionat în funcţie de implicarea fi ilor

satului şi reprezentativitatea diversităţii social-economice. Interviuri în profunzime au fost realizate cu 47

Fiii satului


de respondenţi – fi i ai satului, reprezentaţi ai autorităţilor publice locale şi alţi locuitori ai acelor comunităţi.

Datele au fost culese în anul 2005, iar raportul de cercetare a fost publicat în iunie 2006.

Studiu asupra profi lului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei

PACT este o cercetare iniţiată de Fundaţia PACT şi desfăşurată de Răzvan Stan (sociolog), care îşi propune să

surprindă profi lul organizaţiilor comunitare cu care lucrează Fundaţia PACT, să analizeze rolul pe care îl joacă

acestea în dezvoltarea comunităţii, avantajele şi

limitările acestei forme de organizare. Este un studiu

calitativ care foloseşte date din analiza de conţinut

a documentelor PACT, interviuri cu coordonatorii

programelor PACT şi cercetare de teren realizată

în 4 localităţi. Studiul conţine o analiză a profi lului

general al organizaţiilor comunitare dezvoltate prin

programele Fundaţiei PACT (mediul de provenienţă

– rural/urban, forma de organizare – grup comunitar

informal/organizaţie neguvernamentală înregistrată,

profi lul membrilor iniţiatori, profi lul benefi ciarilor).

Studiul continuă cu un capitol privind factorii de

succes şi aspecte problematice privind funcţionarea

organizaţiilor comunitare şi prezintă 4 studii de

caz privind organizaţii comunitare mentor şi

organizaţii comunitare iniţiate în cadrul programului

„Participare şi putere de acţiune”. În fi nal, studiul

prezintă o serie de concluzii şi recomandări cu

privire la metodologia de dezvoltare a organizaţiilor

comunitare şi activitatea organizaţiilor comunitare

pentru dezvoltarea localităţilor.

Varianta electronică a acestor publicaţii poate fi descărcată din secţiunea „Bibliotecă”, la

www.fundatiapact.ro. Pentru varianta tipărită, vă rugăm contactaţi Fundaţia PACT la offi [email protected]


8


Proiecte comunitare finan]ate de Funda]ia PACT


În perioada 2006 – 2007, Fundaţia PACT a sprijinit derularea a 24 de proiecte iniţiate de grupuri şi organizaţii

comunitare, oferind mică fi nanţare, training şi consultanţă pentru iniţierea şi derularea acestora. Finanţările

au variat între 1650 şi 3600 RON pentru un proiect, iar totalul fi nanţărilor s-a ridicat la 57956 RON (23.769

USD). Sumele oferite spre fi nanţare sunt contribuţii ale unor fundaţii internaţionale, corporaţii multinaţionale,

întreprinderi româneşti, redirecţionări 2%, donaţii ale unor persoane fi zice, offl ine sau online prin intermediul

www.ajutaonline.org.

„Proiectul acesta ne-a dat posibilitatea să sperăm că se poate schimba ceva şi în comunităţile mici, aşa cum este cea a satului Vrăneşti. Cei care au avut rolurile principale au fost, pe de o parte, Fundaţia Pact, iar pe de altă parte, locuitorii satului Vrăneşti. În ceea ce-i priveşte pe locuitorii satului, la început, majoritatea a fost sceptică, dar pe măsură ce lucrările înaintau şi începea să se vadă „ceva”, tot mai mulţi doreau să participe, cei mai înstăriţi au donat bani, iar alţii s-au oferit ca voluntari.”

Ionel Drăghici, iniţiator Asociaţia Fiii Satului Vrăneşti, sat Vrăneşti, comuna Călineşti, jud. Argeş

Organizaţia

comunitară

Judeţ Localitatea Proiectul derulat Finanţare PACT

1 Asociaţia de

Sprijin a Copiilor

Handicapaţi

Fizic din România

(ASCHFR) - Filiala

Giurgiu

Giurgiu Giurgiu Mamele unor copii şi tineri cu dizabilităţi au înţeles nevoia

lor de socializare, aceştia interacţionând şi comunicând

foarte puţin cu alte persoane în afara membrilor familiei.

Astfel s-a format clubul „prietenilor speciali”, unde aceşti

copii, asistaţi de un logoped şi un psiholog, îşi pot manifesta

personalitatea, îşi pot descoperi înclinaţiile şi îşi pot exprima

dorinţele, pentru a deveni mai independenţi.

3600 RON

2 Grupul părinţilor

cu copii în clasele

I-VIII

Ialomiţa Comuna

Andrăşeşti,

sat

Orboieşti

În lipsa unui loc special amenajat, copiii obişnuiau să se

joace pe islazul comunal sau pe uliţele satului. Părinţii

au obţinut pământ de la primărie, iar copiii i-au ajutat cu

plăcere la activităţile de curăţare a terenului. Părculeţul a

devenit spaţiu de socializare şi pentru membrii comunităţii,

care au asamblat aparatele de joacă, iar acum vin să mai

supravegheze copiii.

3364 RON


Organizaţia

comunitară


3 Grupul comunitar

informal

„Prietenia”

Ialomiţa Feteşti Pentru a înlesni interacţiunea între copiii din grădiniţă şi 35

de copii din cartierul învecinat, un grup de educatoare au

curăţat şi reamenajat parcul de joacă din curtea grădiniţei,

cu ajutorul membrilor comunităţii şi al copiilor, astfel

contribuind la creşterea toleranţei reciproce între cele 2

categorii de copii, care acum participă împreună la activităţi

recreativ-educative organizate în noul părculeţ.

3047 RON

4 Asociaţia „Pro

Comunitate

Zappa”

Ialomiţa Comuna

Ion Roată,

sat Broşteni

30 de tineri rromi şi nerromi între 13-25 ani, provenind din

familii dezavantajate, au fost antrenaţi în activităţi comune de

socializare (între care dansuri tradiţionale rrome şi româneşti,

având costume specifi ce confecţionate de mamele din

comunitate), pentru o mai bună integrare a lor în comunitate,

ameliorarea prejudecăţilor şi barierelor etnice şi creşterea

stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.

3600 RON

5 Asociaţia copiilor

cu dizabilităţi „Noi

Orizonturi”

Călăraşi Călăraşi Din dorinţa de a asigura asistenţă de specialitate pentru 15

copii cu dizabilităţi între 5-19 ani, părinţii acestora au

înfi inţat un cabinet de psihopedagogie cu dotări

corespunzătoare, pentru a spori capacitatea de adaptare şi

recuperare a acestor copii (dezvoltarea atenţiei şi abilităţilor

lucrative), ajutându-i pe părinţi să înţeleagă mai bine

problemele copiilor lor şi sporindu-le abilităţile de îngrijire a

acestora.

3406 RON

6 Asociatia de

părinţi „Head

Start”

Călăraşi Călăraşi Pentru a crea o apropiere reală între cei 127 de copii din

grădiniţă, 50 de copii rromi preşcolari din cartier şi 14 copii

cu dizabilităţi din acelaşi cartier, un grup de părinţi, copii

şi educatoare a amenajat un spaţiu de joacă în curtea

grădiniţei, pornind de la ideile exprimate de copii şi la care să

aibă acces toţi copiii cartierului.

3600 RON

7 Grupul de

iniţiativă Traian

Ialomiţa Comuna

Traian

Condiţiile de viaţă insalubre şi atitudinea negativă faţă de

măsurile de contracepţie, vaccinare, tratament şi educaţie

au determinat mediatorul sanitar şi asistentul medical din

comunitate să organizeze cursuri de educaţie igienico-

sanitară, psiho-socială şi religioasă, teste medicale şi

consultaţii ginecologice gratuite pentru 45 de femei rrome

şi nerrome între 15-35 ani, însărcinate sau cu copii cu vârsta

până la 1 an.

2270 RON


Organizaţia

comunitară


8 Grupul comunitar

informal „Rom-

Român”

Călăraşi Comuna

Dorobanţu,

sat

Dorobanţu

Pentru că 100 de locuitori (39 de familii) ai unei comunităţi

sărace din localitatea Dorobanţu cărau apă pe o distanţă

de 300 de metri, membrii comunităţii au săpat o fântână

publică, în centrul cartierului, într-un loc uşor accesibil.

Locul din jurul fântânii a fost amenajat inclusiv cu o băncuţă

şi verdeaţă şi a devenit loc de întâlnire pentru membrii

comunităţii.

3380 RON

9 Noi Orizonturi

- Club IMPACT

Ialomiţa Slobozia Nevoia de apartenenţă a copiilor cu părinţi plecaţi în

străinătate a determinat un grup de profesori şi liceeni să

atragă 45 de elevi într-o tabără de vară, îmbinând excursii cu

vizitare de obiective culturale şi turistice cu jocuri de echipă,

de creare a încrederii de sine şi de grup, astfel motivându-i să

comunice şi să se integreze.

3346 RON

10 Grupul comunitar

informal

„Îndrăzneşte”

Ilfov Buftea Lipsa motivaţiei pentru învăţătură a unor copii rromi şi

români din ciclul primar, provenind din familii cu posibilităţi

materiale precare, a determinat părinţii şi profesorii să le

ofere activităţi extra-curriculare, de socializare şi stimulare a

interesului pentru cultură şi mediul înconjurător, sporindu-le

abilităţile de comunicare şi inter-relaţionare, interesul pentru

activităţi de grup şi ajutând dezvoltarea sentimentului de

apartenenţă la grup.

3549.5 RON

11 Asociaţia „Din

inimă pentru

aproapele”

Ialomiţa Slobozia Lipsa oricăror alternative de petrecere a vacanţelor de vară

pentru copiii din familiile cu posibilităţi materiale reduse

a determinat asociaţia să organizeze, pentru 80 de copii

înscrişi în ciclul primar, în perioada vacanţei de vară, excursii

cu vizitarea unor obiective culturale şi turistice, picnicuri la

pădure, concursuri sportive, activităţi ecologice, serbarea

zilelor onomastice ş.a., în baza dorinţelor exprimate de copii.

3479 RON

12 Grupul informal

Drăghici

Argeş Drăghici Pentru a îmbunătăţi condiţiile igienico-sanitare din cadrul

şcolii unde învaţă 82 de elevi şi predau 15 profesori, un grup

format din cadre didactice, preoţi, părinţi şi pensionari au

adus apă curentă în şcoală, au construit cabine de toaletă şi

au derulat o campanie de educare a elevilor şcolii cu privire la

importanţa igienei în viaţa de zi cu zi.

1470 RON


Organizaţia

comunitară


13 Grupul de

iniţiativă Bârca

Dolj Bârca Pentru a răspunde nevoii de suport şi socializare pe care o

resimt bătrânii singuri, un grup de oameni inimoşi a creat

un “Club al bătrânilor”. Aceştia au amenajat spaţiul pus la

dispoziţie de primărie şi l-au dotat cu obiecte necesare

activităţilor de socializare. În cadrul Clubului, cca 100 de

bătrâni participă la activităţi de socializare, asistenţă medicală

şi informare.

1650 RON

14 Fiii Satului

Vrăneşti

Argeş Comuna

Călineşti,

Sat Vrăneşti

Preocupaţi de pierderea tradiţiilor locale şi scăderea nivelului

de implicare a oamenilor din comunitate, câţiva locuitori

ai satului Vrăneşti au decis să se implice în reabilitarea

celor două fântâni din centrul satului. În urma lucrărilor de

reamenajare, cele două fântâni au redevenit „vatră a satului”,

loc de socializare şi de promovare a valorilor culturale locale.

1650 RON

15 Grupul de

iniţiativă Brădiceni

Gorj Brădiceni Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor religioase

derulate în biserica comunei, membri ai comunităţii au

participat la reabilitarea ferestrelor lăcaşului. Întreaga

comunitate s-a implicat la lucrările de montare a ferestrelor,

iar cei cu posibilităţi au donat materiale necesare, creându-

se astfel un mediu potrivit pentru desfăşurarea de activităţi

socio-culturale şi spirituale la care participă aproximativ 750

de locuitori.

1650 RON

16 Grupul comunitar

Mândrele

Teleorman Slobozia

Mândra

Deoarece copiii care au putut sa achiziţioneze calculatoare

prin proiectul guvernamental Euro 200 nu ştiau cum sa

le utilizeze, 20 de membri ai comunităţii – copii şi părinţi,

benefi ciari ai proiectului guvernamental - au fost instruiţi în

utilizarea calculatorului. După fi nalizarea cursurilor, cele 20

persoane instruite au împărtăşit informaţiile obţinute cu alţi

membri ai comunei.

1650 RON

17 Grupul de

iniţiativă Albota

Argeş Albota Nevoia de siguranţă şi confort a determinat un grup

de iniţiativă format din profesori, angajaţi ai primăriei şi

muncitori să contribuie la îmbunătăţirea infrastructurii de

transport prin amenajarea unei staţii de maxi-taxi în centrul

comunei, contribuind astfel la creşterea calităţii serviciilor

publice create de comunitate pentru comunitate, în mod

voluntar, pentru cca 200 de navetişti.

1650 RON


Organizaţia

comunitară


18 Asociaţia De

Părinţi Grup

Şcolar Tehnologic

Câmpulung

Muscel

Argeş Câmpulung

Muscel

Un grup format din elevi şi profesori a înfi inţat un post de

radio şcolar pentru a crea un cadru propice comunicării în

liceul GST pentru aproximativ 700 de elevi şi 30 de profesori.

Aceştia au ajutat la achiziţionarea aparaturii şi la realizarea

programului postului de radio, care acum oferă informaţii

cu privire la activitatea şcolară şi extracuriculară, programe

culturale, de divertisment etc.

1650 RON

19 Grupul informal

comunitar

Botoroaga

Teleorman Botoroaga Pentru că 40 de copii preşcolari de la Grădiniţa Botoroaga nu

aveau un spaţiu amenajat pentru desfăşurarea de activităţi

educativ recreative în aer liber, un grup format din educatori

şi părinţi s-a hotărât să înfi inţeze un loc de joacă pentru

cei mici. Activităţile desfăşurate în acest spaţiu ajută la

dezvoltarea armonioasă a copiilor, stimulând dezvoltarea lor

intelectuală şi afectivă.

1586 RON

20 Grupul infromal

comunitar

Buzescu

Teleorman Buzescu Nevoia copiilor din comunitate de acces la informaţie şi

tehnologie modernă era puternic resimţită întrucât şcoala

din comunitate avea un laborator de informatică nefolosit

din cauza lipsei unui cadru didactic pregătit în domeniu.

Pentru a rezolva această problemă au fost organizate cursuri

de utilizare a calculatorului pentru aproximativ 40 de copii,

care au acumulat cunoştinţe şi abilităţi necesare operării pe

calculator.

1650 RON

21 Grup comunitar

Islaz

Teleorman Islaz Lipsa unui spaţiu amenajat în aer liber unde copiii să se poată

juca în siguranţă şi să poată desfăşura activităţi educative

a impulsionat un grup format din cadre didactice, părinţi,

bunici să construiască un loc de joacă în curtea grădiniţei

din sat. Construirea unui asemenea spaţiu a contribuit la

îmbunătăţirea oportunităţii de petrecere a timpului liber

pentru cca 200 copii.

1650 RON

22 Grupul de

iniţiativă pentru

dezvoltare

comunitară

Arcani

Gorj Arcani Membri ai comunităţii au realizat o campanie de informare

în comunitate cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare

privind riscul poluării râului Jaleş cu deşeuri şi resturi

menajere, stimulând astfel participarea la acţiunea de

curăţire a albiei râului Jaleş şi încurajând responsabilitatea

socială a indivizilor. Campania a avut ca rezultat sensibilizarea

comunităţii (1215 locuitori) pentru respectarea normelor de

protecţie a mediului.

1650 RON

„A început festivalul. În clipa în care m-am simţit privită de o mare de oameni inima mi-a fost inundată de o mare emoţie, am simţit muzica, am simţit cerul şi pământul şi natura şi oamenii în rezonanţă cu mine. Pentru prima dată am fost un om liber şi fericit. M-am trezit mai puternică şi mai importantă. Am primit şi am dăruit iubire. Sunt mai stăpână pe mine şi mai puternică. Acum ştiu că locul meu este alături de ai mei, ştiu că trebuie şi pot să îmi ajut semenii din comunitate, alături de cei cu chemare pentru acest lucru.”

Ana Maria Dobrin, dansatoare, dansuri tradiţionale rome, comuna Broşteni, jud. Ialomiţa

Festivalul Dansului Tradiţional Interetnic, comuna Broşteni, jud.

Ialomiţa, octombrie 2007


Organizaţia

comunitară


23 Grupul informal

Piatra Sat

Olt Piatra Sat Deoarece aproximativ 150 de copii şi tineri nu benefi ciau de

un spaţiu care să le ofere condiţii optime de desfăşurare a

activităţilor sportive, un grup de tineri activi din comunitate

a reamenajat terenul de sport din comună. De asemenea,

tinerii implicaţi au promovat activităţile sportive în

comunitate, pentru însuşirea unui stil de viaţă sănătos.

24 Grupul de

iniţiativă Goicea

Dolj Goicea Pentru că aproximativ 200 de copii nu aveau un spaţiu de

joacă amenajat în care să se recreeze, un grup format din

cadre didactice şi părinţi a hotărât să creeze un loc de joacă.

Inspirată de iniţiativa lor, primăria a hotărât construcţia a încă

2 locuri de joacă în alte zone ale comunei, astfel că toţi copiii

din comunitate au putut să se bucure de această iniţiativă.

1650 RON

9


Raport financiar


Raportul fi nanciar prezintă situaţia veniturilor şi cheltuielilor Fundaţiei PACT pentru anii 2006 şi 2007, în RON

şi US$. Situaţiile fi nanciare au fost cenzorate (în 2006) şi auditate (în 2007), iar opinia cenzorilor şi a auditorilor

se găseşte mai jos.


BILANŢUL

31.12.2006 31.12.2007

RON USD RON USD

2,5676 2,4383

A. ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE

Echipamente 3.977 1.549 5.782 2.371

Mijloace de transport 36.631 15.023

B. ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 250.291 97.481 124.676 51.132

I. STOCURI 2.542 990 1.457 598

II. CREANŢE 14.980 5.834 14.996 6.150

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 232.769 90.656 108.223 44.385

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 356 139 2.710 1.111

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÎNĂ LA UN AN 3.275 1.276 20.266 8.312

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 251.349 97.893 149.533 61.327

G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 17453 7158

J. CAPITALURI PROPRII - TOTAL 251349 97.893 132080 54169

I. APORTURI 33000 12.852 33000 13534

II. REZULTATUL REPORTAT 0 - 218349 89550

III. REZERVE

IV.REZULTATUL EXERCIŢIULUI: EXCEDENT/DEFICIT 218349 85.040 -119.269 -48.915

TOTAL CAPITALURI 251.349 97.893 132.080 54.169


CONTUL REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI

EXERCIŢIUL FINANCIAR

2006 2007

I. Venituri din activităţile fără scop patrimonial RON US$ % RON US$ %

2,5676 2,4383

Venituri din donaţii 1.427 585 0,4%

Venituri din sumele primite prin sponsorizare 29.900 12.263 8,1%

Venituri din dobânzi bancare 173 67 0,0% 3.000 1.230 0,8%

Resurse de la buget (2% IVG) 2.651 1.087 0,7%

Venituri din acţiuni ocazionale utilizate în scop social sau profesional 713 278 0,2% 15.811 6.485 4,3%

Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din străinătate 353.214 137.566 99,7% 313.526 128.584 84,6%

Alte venituri din activităţi fără scop patrimonial 4.200 1.723 1,1%

TOTAL VENITURI 354.100 137.911 100% 370.514 151.956 100,0%

II. Cheltuieli privind activităţile fără scop patrimonial RON US$ % RON US$ %

Cheltuieli privind stocurile (conturi din grupa 60) 17.479 6.808 13% 28.328 11.618 6%

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi (conturi din grupa 61) 10.655 4.150 8% 19.167 7.861 4%

Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (conturi din grupa 62) 59.212 23.061 44% 229.630 94.176 47%

Cheltuieli cu personalul (conturi din grupa 64) 24.390 9.499 18% 84.525 34.666 17%

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (cont 635) 140 55 0% 596 244 0%

Alte cheltuieli de exploatare (conturi din grupa 65) - - 0% 107.291 44.002 22%

Cheltuieli fi nanciare (conturi din grupa 66) 23.513 9.158 17% 16.914 6.937 3%

Cheltuieli de exploatare privind amortizările (cont 681) 362 141 0% 3.332 1.367 1%

TOTAL CHELTUIELI: 135.751 52.871 100% 489.783 200.871 100%

III. Rezultatul activităţilor fără scop patrimonial RON US$ % RON US$ %

Excedent 218.349 85.040

Defi cit - 119.269 - 48.915


SURSE DE VENIT

Surse de venit 2006

FINANŢĂRI

NERAMBURSABILE

EXTERNE

353.214 99,75%

SERVICII DE TRAINING

PRESTATE

713 0,20%

DOBÂNZI BANCARE 173 0,05%

354.100

SURSE DE VENIT 2006

99,75%

0,20%0,05%

FINAN��RINERAMBURSABILEEXTERNE

SERVICII DETRAINING PRESTATE

DOBÂNZI BANCARE

Surse de venit 2007

FINANŢĂRI NERAMBURSABILE EXTERNE 313.526 84,62%

SERVICII DE TRAINING PRESTATE 15.811 4,27%

CONTRIBUŢII DE LA ALTE ORGANIZAŢII 4.200 1,13%

DONAŢII PERSOANE FIZICE 1.427 0,39%

SPONSORIZĂRI 29.900 8,07%

REDIRECŢIONARE 2% IVG 2.651 0,72%

DOBÂNZI BANCARE 3.000 0,81%

370.515

SURSE DE VENIT 2007

84,62%

1,13%

8,07%0,81%

0,72%

0,39%

4,27%

FINAN��RI NERAMBURSABILEEXTERNESERVICII DE TRAININGPRESTATECONTRIBU�II DE LA ALTEORGANIZA�IIDONA�II PERSOANE FIZICE

SPONSORIZ�RI

REDIREC�IONARE 2% IVG

DOBÂNZI BANCARE


2006 2007

Balkan Trust for Democracy – 24.800

Open Society Foundation -Romania 3.360 6.720

USAID - World Learning in Romania – 10.776

Charles Stewart MOTT Foundation 50.000 60.000

Trust for Civil Society in Central&Eastern Europe 60.000 27.000

Fundaţia Principesa Margareta a României 7.997

Allavida, UK 5.770 1.761

VENITURI DIN FINANŢĂRI

- 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000

Balkan Trust for Democracy

Open Society Foundation -Romania

USAID - World Learning in Romania

Charles Stewart MOTT Foundation

Trust for Civil Society in Central&Eastern Europe

Funda�ia Principesa Margareta a României

Allavida, UK

VENITURI DIN FINAN��RI NERAMBURSABILE -DETALIERE PE FINAN�ATORI [US$]

20072006


VENITURI DIN SPONSORIZĂRI

LAFARGE 697

UNICREDIT LEASING 1.476

PROVIDENT FINANCIAL 10.089

VENITURI DIN SPONSORIZ�RI [US$]

697

1.476

10.089

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

LAFARGE

UNICREDIT LEASING

PROVIDENT FINANCIAL

20072006

SURSE ŞI DISTRIBUŢIE VENITURI

I. VENITURI 2006 2007

Surse de venit [RON] [US$] % [RON] [US$] %

1US$ 2,5676 1US$ 2,4383

FINANŢĂRI NERAMBURSABILE – Total din care 352.196 137.169 99,5% 313.526 128.584 84,6%

Trust for Civil Society in Central&Eastern Europe 169.728 66.104 47,9% 65.711 26.949 17,7%

Charles Stewart MOTT Foundation 138.525 53.951 39,1% 144.204 59.141 38,9%

Allavida, UK 14.814 5.770 4,2% 4.293 1.761 1,2%

Balkan Trust for Democracy – 56.832 23.308 15,3%

OPEN SOCIETY FOUNDATION -România 8.595 3.347 2,4% 16.212 6.649 4,4%

USAID -World Learning Romania – 26.274 10.776 7,1%

Fundaţia Principesa Margareta a Romaniei 20.534 7.997 5,8% –

VENITURI DIN SERVICII PRESTATE 713 278 0,2% 15.811 6.485 4,3%

CONTRIBUŢII ALTE ORGANIZAŢII 1.018 396 0,3% 4.200 1.723 1,1%

DONAŢII PERSOANE FIZICE – 1.427 585 0,4%

SPONSORIZĂRI-Total din care – 29.900 12.263 8,1%

PROVIDENT FINANCIAL 24.600 10.089 6,6%

UNICREDIT LEASING 3.600 1.476 1,0%

LAFARGE 1.700 697 0,5%

REDIRECŢIONARE 2% IVG 2.651 1.087 0,7%

DOBÂNZI BANCARE 173 67 0,05% 3.000 1.230 0,8%

TOTAL 354.100 137.911 100% 370.514 151.956 100%


II. CHELTUIELI 2006 2007

Linii de buget [RON] [US$] % [RON] [US$] %

2,5676 2,4383

Cheltuieli cu salariile (incusiv taxe şi alte benefi cii) 24.530 9.554 18% 101.080 41.455 21%

Contracte de servicii (individual) 26.251 10.224 19% 103.472 42.436 21%

Contracte de parteneriat cu ONG 8.829 3.439 7% 49.442 20.277 10%

Cheltuieli de deplasare (staff , traineri&consultanţi) 12.299 4.790 9% 39.355 16.140 8%

Transport şi cazare (participanţi) 9.429 3.672 7% 71.022 29.128 15%

Chirie, utilităţi, mentenanţă offi ce şi echipamente) 9.921 3.864 7% 20.477 8.398 4%

Publicaţii, broşuri 7.120 2.773 5% 2.564 1.052 1%

Întâlniri - chirie săli, protocol 2.550 993 2% 5.674 2.327 1%

Consumabile 4.149 1.616 3% 8.812 3.614 2%

Echipamente (achiziţii noi) 9.914 3.861 7% 16.357 6.708 3%

Comunicare - telefoane, internet, mail 4.918 1.915 4% 12.421 5.094 3%

Finanţări proiecte comunitare 14.980 5.834 11% 57.956 23.769 12%

Alte cheltuieli 860 335 1% 1.152 472 0%

TOTAL CHELTUIELI: 135.751 52.871 100% 489.783 200.871 100%

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

Cheltuieli cu salariile

Cheltuieli de deplasare (personal, traineri&consultan�i)

Publica�ii, bro�uri

Echipamente (achizi�ii noi)

Alte cheltuieli

Tipuri de cheltuieli

20072006

DISTRIBUŢIE CHELTUIELI


Organizaţia

comunitară

Judeţ Localitatea Proiectul derulat Finanţare

PACT

23 Grupul informal

Piatra Sat

Olt Piatra Sat Deoarece aproximativ 150 de copii şi tineri nu benefi ciau de

un spaţiu care să le ofere condiţii optime de desfăşurare a

activităţilor sportive, un grup de tineri activi din comunitate

a reamenajat terenul de sport din comună. De asemenea,

tinerii implicaţi au promovat activităţile sportive în

comunitate, pentru însuşirea unui stil de viaţă sănătos.

24 Grupul de

iniţiativă Goicea

Dolj Goicea Pentru că aproximativ 200 de copii nu aveau un spaţiu de

joacă amenajat în care să se recreeze, un grup format din

cadre didactice şi părinţi a hotărât să creeze un loc de joacă.

Inspirată de iniţiativa lor, primăria a hotărât construcţia a încă

2 locuri de joacă în alte zone ale comunei, astfel că toţi copiii

din comunitate au putut să se bucure de această iniţiativă.

1650 RON

10


Proiecte [i activit`]i \n 2008


Pentru a continua şi a consolida rezultatele obţinute în perioada 2006–2007, Fundaţia PACT derulează în

2008 următoarele proiecte şi activităţi:

— facilitează procese de participare publică şi planifi care strategică în 10 localităţi rurale din judeţele Gorj,

Dolj, Argeş, Călăraşi şi Ialomiţa, în cadrul proiectului „Participare. Strategie. Democraţie”, fi nanţat de Uniunea

Europeană prin programul PHARE 2005 - Consolidarea democraţiei în România

— facilitează formarea şi dezvoltarea de noi grupuri comunitare în 20 de localităţi rurale din judeţele Gorj,

Dolj, Argeş şi Teleorman, în cadrul programului „Învăţare, Participare, Încredere”, runda a 4-a, fi nanţat de Trust

for Civil Society in Central and Eastern Europe

— lucrează cu 150 de persoane adulte de etnie romă din 10 localităţi rurale din jud. Argeş, pentru a le facilita

obţinerea unei califi cări şi accesul pe piaţa muncii, în cadrul proiectului „Bun meseriaş, caut patron”, fi nanţat

de Uniunea Europeană prin programul PHARE 2006 - Măsuri de incluziune socială

— continuă să sprijine iniţierea a 4 afaceri comunitare, cu suport din partea Provident Financial Romania şi

a altor donatori

— continuă acţiunile de promovare a bunelor practici în dialogul civic, printr-un proiect fi nanţat de Comisia

Europeană, DG Education and Culture

— participă la un proiect de schimb de experienţă şi bune practici în dezvoltare comunitară, împreună cu

alte 15 organizaţii de dezvoltare comunitară din Olanda, Belgia, Ungaria, Slovacia, Marea Britanie, Germania,

Suedia, Bulgaria şi România, proiect fi nanţat de Comisia Europeană, DG Education and Culture.

Munca noastră ar fi imposibilă fără încrederea şi suportul fi nanţatorilor noştri.

Fundaţia PACT îşi exprimă recunoştinţa faţă de fi nanţatorii săi:

Allavida (Marea Britanie), www.allavida.org

Fundaţia Charles Stuart Mott (Statele Unite),

www.mott.org

Fundaţia pentru o Societate Deschisă, prin OSF Fellows:

Programul pentru absolvenţi (România) www.osf.ro

Provident Financial România, www.provident.ro

Lafarge (România), www.lafarge.ro

The Balkan Trust for Democracy (Statele Unite),

www.gmfus.org/balkantrust

Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

(Statele Unite), www.ceetrust.org

UniCredit Leasing (România) www.unicreditleasing.ro

USAID prin World Learning (Statele Unite),

www.worldlearning.org

40 de persoane fi zice din România şi străinătate


Funda]ia PACT Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare

Str. Dr. Lister 55, Ap. 5, Sector 5, Bucureşti 021/4101058 (tel/fax), offi [email protected]

www.fundatiapact.ro, www.ajutaonline.org

raport activitate pact 2006/2007

Documents