raport de bilant - 2015 - justportal.just.ro/46/documents/raport de bilant - 2015... · 2015 6...
TRANSCRIPT
04 martie 2016
RAPORT DE BILANT - 2015
CURTEA DE APEL PITESTI
1
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
C U P R I N S
CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI IN ANUL 2015 ................................................. 7
I.1 – ACTIVITATEA INSTANŢEI ........................................................................................ 7
1.1 VOLUMUL TOTAL DE ACTIVITATE ......................................................................... 7
1.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL CURŢII DE APEL PITEŞTI, PE
SECŢII/COMPLETE SPECIALIZATE ............................................................................... 9
1.1.2. VOLUMUL DE ACTIVITATE PE SECŢII ................................................................ 9
1.2. INCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR ........................................................................... 11
1.3.MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ............................................................. 11
1.4.ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ
................................................................................................................................... 14
1.5. PROBLEME GENERALE DE MANAGEMENT AL INSTANŢEI .................................. 23
I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI ...................... 25
I.3.CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE .......................................................................... 28
I.3.1. PONDEREA HOTĂRÂRILOR ATACATE DIN TOTALUL HOTĂRÂRILOR PRONUNŢATE.
INDICELE DE DESFIINŢARE ........................................................................................ 28
I.3.2. DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR (INCLUSIV PE MATERII) .................. 29
I.3.3. MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE ...................................... 32
I.3.4. SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR
OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE, MOTIVELE CARE AU
DETERMINAT ADOPTAREA ACESTORA ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SISTEMULUI
JUDICIAR. ................................................................................................................... 35
I.3.5. PREGĂTIREA PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR
................................................................................................................................... 39
CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII
SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015 ................................................................................ 44
CAPITOLUL III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ............................ 52
III.1. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR52
III.2. RĂSPUNDEREA PENALĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR ...... 53
CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ...................................................................................... 54
CAPITOLUL V. RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM
ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ ................................................................................................. 56
V.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ............................ 56
V.2. RAPORTURILE CU PARCHETUL ............................................................................. 56
V.3. RAPORTURILE CU BAROURILE DE AVOCAŢI, COLEGIILE CONSILIERILOR JURIDICI ŞI
CU EXPERŢII JUDICIARI ................................................................................................. 57
V.4. RAPORTURILE CU PUBLICUL ŞI CU MIJLOACELE DE COMUNICARE ÎN MASĂ, ÎN
VEDEREA GARANTĂRII TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII JUDICIARE ............................... 57
V.5. RAPORTURILE CU JUSTIŢIABILII ........................................................................... 59
CAPITOLUL VI – CONCLUZII ............................................................................................ 61
A N E X E
2
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
RAPORT DE BILANT - 2015
CURTEA DE APEL PITESTI
Înfiinţată la data de 1 iulie 1993, Curtea de Apel Piteşti este organizată şi
funcţionează, ca şi celelalte instanţe judecătoreşti din ţară, potrivit dispoziţiilor
Legii nr.304 din 18 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
noului Regulament de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti aprobat prin
Hotărârea nr.1375 din 17 decembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii; este unitate cu personalitate juridică, ordonator secundar de
credite.
La 1 noiembrie 2010 au început lucrările de reabilitare a sediului Curţii de Apel
Piteşti, clădire istorică de patrimoniu, construită între 1912 si 1914 după
planurile arhitecților Eracle Lăzărescu, profesor la Academia de Arhitectură din
București şi Arghir Culina, proiectantul hotelului bucureştean „Ambasador”.
Destinată inițial Tribunalului Argeş,
clădirea a fost gazdă a Palatului
Culturii, Bibliotecii Județene Argeș
și Casei municipale de cultură. Atrag
lesne atenția monumentalele scări
din marmură, cele șase coloane
masive, dintre care patru susțin
frontonul, și cele trei intrări cu uși
masive de stejar, amintind de stilul
eclectismului francez foarte la modă
la începutul secolului XX.
Aceste lucrări au fost realizate în
cadrul proiectului “Reforma
Sistemului Judiciar”, program finanţat printr-un împrumut acordat de Banca
Mondială, au durat 33 de luni şi au costat peste 13 milioane de lei.
Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 4.577 de metri pătraţi, trei săli de
judecată, 57 de birouri pentru judecători, grefieri şi personal auxiliar, patru
camere de arest.
Curtea de Apel Piteşti îşi are sediul în municipiul Piteşti şi coordonează
activitatea a trei tribunale: Tribunalul Argeş, Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul
Specializat Argeş, care, cu excepţia celui specializat, fiecare coordonează
3
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
activitatea a cinci judecătorii: Judecătoriile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş,
Costeşti şi Topoloveni, aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Argeş,
respectiv Judecătoriile Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Brezoi şi Bălceşti,
aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Vâlcea.
Activitatea proprie a Curţii de Apel Piteşti a fost structurată în anul 2015 pe
3 secţii: secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (denumită în
continuare secţia penală); secţia I civilă; secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal (denumită în continuare secţia a II-a civilă).
La rândul lor, Tribunalele Argeş şi Vâlcea sunt structurate tot pe secţii: penală,
civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale în cazul primului şi penală, civilă I şi
civilă II, de contencios administrativ şi fiscal în cazul secundului. Tribunalul
Specializat Argeş, dată fiind specificitatea sa, nu este structurat pe secţii. O atare
structurare, însă, există la nivelul Judecătoriilor Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, unde
activitatea de judecată se desfăşoară în cadrul a două secţii: penală şi civilă.
Atât la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cât şi al celorlalte instanţe din
circumscripţia sa, funcţionează complete specializate pe materii specifice,
activitatea acestora fiind circumscrisă activităţii secţiilor în cadrul cărora
funcţionează.
La toate instanţele sunt organizate şi funcţionează compartimente auxiliare:
registratură, grefă, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, compartiment de
documentare şi birou de informatică juridică.
Pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune precum şi
pentru coordonarea activităţii de administrare a sediilor instanţelor, la nivelul
Curţii de Apel Piteşti, al Tribunalelor Argeş şi Vâlcea funcţionează
departamentul economico-financiar şi administrativ.
In anul 2015, conducerea executivă a Curţii de Apel Piteşti a fost realizată de
judecător dr.Gheorghe Diaconu – preşedinte, până la data de 7.09.2015 şi
judecător Marius Gabriel Săndulescu – vicepreşedinte.
Alături de preşedinte şi vicepreşedinte, conducerea executivă a Curţii de Apel
Piteşti a fost realizată şi de preşedinţii secţiilor penale, civilă I şi civilă II,
judecătorii Marius Andreescu (în perioada 10.02.2015 – 31.12.2015), Daniel
Radu şi Ion Rebeca.
Incepând cu data de 1 ianuarie 2016, domnul judecător Marius Gabriel
Săndulescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti.
4
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Exercitându-şi prerogativele prevăzute în Regulamentul de Ordine Interioară,
preşedintele Curţii de Apel Piteşti, şi mai apoi, vicepreşedintele, care a preluat şi
atribuţiile specifice funcţiei de preşedinte, cu aprobarea colegiului de conducere,
a desemnat judecătorii care au îndeplinit, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele
de judecată. Astfel, prin ordin de serviciu au fost desemnaţi judecătorii cu
atribuţii de îndrumare şi control a activităţii compartimentelor executări penale,
arhivă, registratură, formare profesională continuă la nivel descentralizat; tot
astfel, au fost desemnaţi judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii
instanţelor de control judiciar, implementarea măsurilor de protecţie a
informaţiilor clasificate, monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia
datelor cu caracter personal, etc.
Conducerea Curţii de Apel Piteşti a fost realizată prin sistemul managementului
participativ: adunarea generală a judecătorilor şi colegiul de conducere, şi
individual: preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţi de secţii, prim grefier, grefieri
şefi de secţie.
In anul 2015, adunarea generală a judecătorilor instanţei şi-a desfăşurat
activitatea potrivit dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti.
Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de preşedintele instanţei în
conformitate cu prevederile legale şi regulamentare. În situaţia în care
preşedintele instanţei s-a aflat în imposibilitatea exercitării atribuţiilor funcţiei,
adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de vicepreşedintele instanţei.
În anul 2015, la Curtea de Apel Piteşti au avut loc cinci întruniri şi, printre
aspectele avute în vedere pe parcursul dezbaterilor, s-au numărat:
- dezbaterea activităţii anuale a instanţei;
- alegerea, în temeiul dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti a membrilor colegiului de conducere;
- analiza indicatorilor de eficienţă;
- analizarea propunerilor de modificare şi completare a Legii nr.303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, menţionate în
considerente, precum şi propunerea de modificare a art.41 alin.(2) din Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.
- aspecte care ţin de buna organizare şi funcţionare a instanţei.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti – organism colegial şi
deliberativ, a avut în cursul anului 2015 o vizibilitate sporită, practic hotărând în
toate problemele generale de conducere ale instanţei.
5
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Funcţionarea colegiului de conducere a avut loc în condiţiile Legii nr.304/2004
şi a Regulamentului de Ordine Interioară, cu majoritatea celor prezenţi,
hotărârile fiind adoptate prin vot deschis cu majoritatea celor prezenţi, pe baza
dezbaterilor şi argumentelor prezentate.
La şedinţele de colegiu au fost invitaţi preşedinţii de secţii (în situaţia în care nu
erau membrii aleşi) şi când s-a apreciat necesar au fost invitaţi să participe
judecători din cadrul instanţei sau managerul economic.
Toate dezbaterile, discuţiile şi punctele de vedere exprimate în şedinţele de
colegiu sunt consemnate în procesul verbal întocmit cu ocazia fiecărei şedinţe,
care se păstrează în mape speciale.
În ceea ce priveşte procedura de convocare a şedinţelor, aceasta s-a realizat, ori
de câte ori a fost nevoie, de către preşedintele instanţei, ordinea de zi fiind
înmânată fiecărui membru al colegiului de conducere cu cel puţin 24 de ore
înaintea şedinţei, anexându-se materialele relevante pentru ordinea de zi care a
urmează a fi dezbătută. De asemenea, ordinea de zi este afişată atât în reţeaua
intranet, cât şi la avizierul instanţei, pentru a fi adusă la cunoştinţa întregului
personal.
În situaţia în care preşedintele instanţei s-a aflat în imposibilitatea exercitării
atribuţiilor funcţiei, colegiul de conducere a fost convocat de vicepreşedintele
instanţei sau de o parte a membrilor colegiului de conducere.
Colegiul de conducere al curţii de apel a dezbătut probleme generale de
conducere a instanţei, adoptând hotărâri menite să asigure buna organizare şi
funcţionare a acesteia.
În anul 2015, colegiul de conducere a fost convocat de 22 ori, emiţând tot atâtea
hotărâri.Au fost dezbătute o serie de probleme, cum ar fi:
- aprobarea planificărilor (componenţa completelor, stabilirea şedinţelor de
judecată, liste de permanenţă, măsuri preventive etc.) întocmite de preşedinţii de
secţii şi a ordinelor de serviciu emise de preşedintele instanţei;
- s-a emis aviz consultativ în vederea numirii în funcţia de preşedinte al Secţiei
penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a Secţiei I civilă;
- avizarea Chestionarului privind centralizarea datelor necesare redactării
raportului privind starea justiţiei aferent anului 2014, transmis la Consiliul
Superior al Magistraturii, atât în format electronic, cât şi pe suport de hârtie;
- stabilirea condiţiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru
promovarea în funcţii de execuţie, de promovarea în grade şi trepte profesionale
superioare, de ocuparea a funcţiilor de conducere a personalului auxiliar
vacante;
6
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- dezbaterea problemelor privind echilibrarea volumului de activitate, raportat la
numărul redus de judecători de la Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de
familie;
- repartizarea judecătorilor pe secţii ca urmare a promovării în funcţii de
execuţie, având în vedere principiul specializării, precum şi volumul de
activitate;
- s-au luat în discuţie aspecte privind organizarea activităţii instanţei în perioada
vacanţei judecătoreşti;
- avizarea opţiunilor exprimate de judecătorii din cadrul curţii de apel privind
participarea la acţiunile de formare continuă organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii.
Tot în colegiul de conducere s-au discutat problemele financiare sau economico-
administrative, cum ar fi aprobarea proiectului de buget al Curţii de Apel Piteşti
pentru anul 2016.
Dezbaterile membrilor colegiului de conducere sunt consemnate în procese
verbale de secretarul colegiului, iar Hotărârile colegiului de conducere se aduc la
cunoştinţă celor interesaţi, prin afişare prin intranet şi se păstrează în mape
speciale de către secretarul colegiului.
7
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul I – STAREA INSTANŢEI IN ANUL 2015
I.1 – Activitatea instanţei
1.1 Volumul total de activitate
In anul judiciar 2015, ca şi în anii anteriori, au avut loc fluctuaţii ale volumului
general de activitate, atât la Curtea de Apel Piteşti, cât şi la instanţele din
circumscripţia sa.
In anul 2015, pe rolul Curţii de Apel Piteşti şi al instanţelor arondate s-au aflat
143.017 cauze (87.083 cauze nou intrate, plus 55.934 stoc dosare nesoluţionate
la finele anului 2014), comparativ cu anul 2014, când au fost înregistrate
160.513 cauze (106.829 cauze nou intrate, plus 53.684 stoc dosare nesoluţionate
la finele anului 2013).
Se constată o scădere a volumului de activitate în anul 2015, respectiv cu 17.496
cauze (10,9%), concomitent cu o scădere a cauzelor nou intrate, cu 19.746 cauze
(18,48%) – Anexa nr.1.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
VOLUM DE ACTIVITATE
Total volum 2015 Total volum 2014
8
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
In cursul anului 2015, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de
activitate au soluţionat 101.504 cauze, cu 14,28% mai puţine decât în anul 2014,
când au fost soluţionate 118.411 dosare.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Total intrari
2014
Total intrări
2015
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
Total solutionate 2014
Total soluţionate 2015
9
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
La finele anului 2015, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia
sa de activitate, exista un stoc de 41.513 dosare, mai mic cu 1040 dosare, decât
stocul de dosare de la sfârşitul anului 2014.
1.1.1. Volumul de activitate la nivelul Curţii de Apel Piteşti , pe
secţii/complete specializate
In anul 2015, pe rolul Curţii de Apel Piteşti s-au aflat în total 10.450 cauze, din
care 7563 cauze nou intrate, la care s-a adăugat un stoc de 2887 cauze
nesoluţionate la 31.12.2014.
Faţă de anul 2014, volumul de activitate a fost mai mic cu 20%.
O scădere substanţială a fost înregistrată în ceea ce priveşte stocul de dosare la
1.01.2015 – 2887 dosare, faţă de 4782 la 1.01.2014, cu 40%.
Şi în ceea ce priveşte dosarele nou intrate s-a înregistrat scădere cu 8,5%,
respectiv de la 8268 dosare în 2014, la 7563 dosare în 2015.
1.1.2. Volumul de activitate pe secţii
In anul 2015, volumul de dosare la cele trei secţii ale Curţii de Apel Piteşti se
prezintă astfel :
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
Stoc la
31.12.2014
Stoc la
31.12.2015
10
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- 2996 cauze nou intrate la secţia a II-a civilă (294 primă instanţă, 797 apel şi
1905 recurs), la care s-a adăugat un stoc de 1320 cauze existent la 1 ianuarie
2015. In total, pe rolul acestei secţii s-au aflat 4316 cauze;
- 2854 cauze nou intrate la secţia I civilă (181 primă instanţă, 2343 apel şi 330
recurs), la care s-a adăugat un stoc de 1062 cauze existent la 1 ianuarie 2015.
In total pe rolul acestei secţii s-au aflat 3916 cauze;
-1713 cauze nou intrate la secţia penală (272 primă instanţă, 1049 apel şi 392
contestaţii NCPP), la care s-a adăugat un stoc existent la 1 ianuarie 2015 de 505
dosare, în total 2218 cauze.
SECTIA Dosare nou intrate in
anul 2015
Complexitate
cumulata
Secţia I civilă 2854 32937
Secţia a II-a civilă 2996 32943
Secţia Penală 1713 28278
TOTAL 7563 94158
În anul 2015, comparativ cu anul 2014, volumul cauzelor nou intrate a scăzut :
- 4 % - la secţia I civilă
- 19 % - la secţia a II –a civila
+ 6 % - la secţia penala
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
Sectia I Sectia II Sectia penala
CURTEA DE APEL PITESTI
Cauze pe rol
(stoc+intrate) 2015
Cauze pe rol
(stoc+intrate) 2014
11
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Singura secţie unde s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate a fost
secţia penală.
1.2. Incărcătura pe judecător
Intrarea în vigoare a Noilor Coduri, a impus instituirea unor norme procedurale
cu efecte imediate care vizează, în principal, simplificarea procedurilor
judiciare, pentru a facilita soluţionarea cu celeritate a proceselor, cu impact
direct şi asupra executării hotărârilor.
Având în vedere volumul mare de activitate de la Secţia a II-a, pe măsură ce
s-au vacantat posturi de judecător, acestea au fost redistribuite către această
secţie, în vederea echilibrării volumului de muncă pe judecător în cadrul fiecărei
secţii în raport şi de specificitatea pe care o prezintă fiecare.
Încărcătura medie pe judecător, în raport de numărul dosarelor nou intrate,
precum şi stocul existent la 1 ianuarie 2015, a fost de 735 dosare/ judecător
efectiv , prin aplicarea formulei de calcul : dosar fond*1 judecător + dosar
apel*2 judecători + dosar recurs*3 judecători) / nr.judecători efectiv în activitate
în anul 2015.
De menţionat :
- la secţia a II-a civilă, au funcţionat, în medie, 13 judecători;
- la secţia I civilă, au funcţionat, în medie, 11 judecători
- la secţia penală, au funcţionat, în medie, 7 judecători .
O situaţie aparte s-a înregistrat la nivelul Secţiei penale, care, în a doua jumătate
a anului 2015, şi-a desfăşurat activitatea cu numai 6 judecători.
1.3.Managementul resurselor umane
Conform statului de funcţii, la începutul anului 2015, Curţii de Apel Piteşti şi
instanţelor din circumscripţie îi erau alocate 722 posturi din care 228 posturi de
judecător şi 494 posturi de asistent judiciar, personal auxiliar de specialitate,
funcţionari publici şi personal contractual.
In anul 2015 au fost redimensionate schemele de personal, prin redistribuirea
posturilor de judecător :
12
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
-prin OMJ nr.1672/C/21.05.2015 – au fost transferate : 1 post de judecător de la
Judecătoria Curtea de Argeş, la Judecătoria Iaşi, 1 post de judecător de la
Judecătoria Drăgăşani, la Judecătoria Medgidia, 1 post de judecător de la
Judecătoria Horezu, la Judecătoria Brăila;
-prin OMJ nr.1695/C/26.05.2015 – a fost transferat 1 post de judecător de la
Tribunalul Specializat Argeş, la Tribunalul Ilfov;
-prin OMJ nr.2040/C/25.06.2015 – a fost transferat 1 post de judecător de la
Judecătoria Brezoi, la Judecătoria Buzău;
-prin OMJ nr.3029/C/23.09.2015 – au fost transferate 1 post de judecător de la
Judecătoria Câmpulung, la Judecătoria Sector 4 Bucureşti şi 1 post de judecător
de la Judecătoria Drăgăşani, la Judecătoria Sector 1 Bucureşti;
-prin OMJ nr.3831/C/13.11.2015 – a fost suplimentată schema de personal a
Curţii de Apel Piteşti cu 1 post de judecător;
-prin OMJ nr.4131/C/11.12.2015 – a fost transferat 1 post de judecător de la
Judecătoria Huşi, la Judecătoria Piteşti.
La 31 decembrie 2015, la nivelul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor din
circumscripţia sa de activitate, schemele de personal totalizau un număr de 223
posturi de judecător.
Şi în ceea ce priveşte schemele de personal auxiliar, în anul 2015, acestea au fost
redimensionate, în funcţie de volumul de activitate, complexitate şi raportul
grefier/judecător :
-prin OMJ nr.3968/C/17.11.2015 a fost suplimentat statul de funcţii al
Tribunalului Argeş, Judecătoriei Piteşti şi Judecătoriei Rm.Vâlcea cu câte un
post de grefier cu studii superioare juridice pentru repartizarea absolvenţilor
SNG promoţia 2015;
-au fost efectuate transformări de posturi în funcţie de solicitările şi nevoile
instanţelor din circumscripţie;
-au fost redistribuite posturi de grefier între instanţele din circumscripţie.
La 31 decembrie 2015, schemele de personal auxiliar, conex, contractual şi
funcţionari publici, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de
activitate, erau prevăzute cu un număr de 497 posturi.
In prezent, personalul actual al Curţii de Apel Piteşti, totalizează 115 posturi, iar
ca structură de personal cuprinde 37 posturi de judecător, din care un post de
preşedinte, un post de vicepreşedinte şi trei posturi de preşedinte de secţie.
La data de 31 decembrie 2015, din cele 37 de posturi de judecător, 3 posturi
sunt vacante, 2 judecători sunt detaşaţi la CSM pe o perioadă de 3 ani (Voicu
Corina şi Coculescu Ana Maria), 1 judecător este detaşat la INM pentru o
perioadă de 3 ani (Ungureanu Elena Diana).
13
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
În ceea ce priveşte numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cursul
anului 2015, menţionăm că s-au înregistrat fluctuaţii de personal, după cum
urmează :
a/ la secţia penală :
-domnul judecător Diaconu Dumitru s-a pensionat, începând cu data de
5 ianuarie 2015;
-domnul judecător Scarlat Comănescu Ionuţ a fost transferat la Curtea de Piteşti,
începând cu data de 15 februarie 2015;
-domnul judecător Diaconu Gheorghe s-a pensionat, începând cu data de
7 septembrie 2015.
b/ la secţia II civilă :
- doamna judecător Anton Carmen Nicoleta a fost transferată la Curtea de Apel
Piteşti la data de 15 februarie 2015;
- doamna judecător Fundătureanu Adina a promovat la Curtea de Apel Piteşti la
data de 1 iunie 2015;
- doamna judecător Vîlvoi Denisa a promovat la Curtea de Apel Piteşti la data
de 1 iunie 2015;
-doamna judecător Duţescu Constantina s-a pensionat, începând cu data de
1 octombrie 2015;
-domnul judecător Văduva Dumitru a fost transferat la Curtea de Piteşti,
începând cu data de 1 noiembrie 2015.
Statul de funcţii al Curţii de Apel Piteşti mai cuprinde : - 78 posturi grefieri,
personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, din care: - grefier =
46 ( 42 cu studii superioare juridice); - specialist IT = 4 ( cu studii superioare de
specialitate); - grefier statistician = 1 (cu studii superioare economice şi
juridice); - grefier documentarist = 1 (cu studii superioare juridice); - grefier
arhivar = 4 ; - agent procedural = 2; - şofer = 3; - aprod = 3; - funcţionari publici
= 9, din care 2 posturi vacante; - personal contractual = 5 .
Prezentarea structurii personalului demonstrează că, în general, aceasta este
adaptată strict funcţional cerinţelor esenţiale în materie, impunându-se însă a
suferi în timp corecţii, determinate de volumul de activitate în cadrul fiecărei
secţii în parte, intrarea în vigoare a noilor coduri, evoluţia fenomenului judiciar,
informatizarea şi dotările tehnice, volumul de investiţii şi reparaţii capitale, etc.
Fluctuaţiile de personal înregistrate în special în rândul judecătorilor, dar în
egală măsură şi al personalului auxiliar de specialitate, îndeosebi vacantarea
unor posturi de judecător din statul de funcţii al curţii de apel şi al unora din
instanţele din raza sa de competenţă, s-au resimţit semnificativ, o dovadă în
acest sens constituind-o încărcătura pe judecător .
14
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de
eficienţă
Prin Hotărârea nr.1305/9.12.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit
că, pentru a evalua eficienţa şi performanţa instanţelor, este nevoie de un set de
indicatori în baza cărora să se poată face o examinare a activităţii instanţelor.
Au fost aprobate, definiţiile indicatorilor, precum şi gradele de eficienţă propuse
pentru fiecare dintre aceştia, astfel :
-Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în
raport de dosarele nou intrate
Grade de eficienta :
- foarte eficient – peste 105%
- eficient – 100% - 105%
- satisfacator – 90% - 100%
- ineficient – sub 90%
-Stocul de dosare (mai vechi de 1 an, pentru curţile de apel/ 1 an şi 6 luni
pentru tribunale şi judecătorii)
Grade de eficienta :
- foarte eficient – sub 5%
- eficient – 5% - 10%
- satisfacator – 10% - 15%
- ineficient – peste 15%
-Ponderea dosarelor închise într-un an
Grade de eficienta
- foarte eficient – peste 80%
- eficient – 70% - 80%
- satisfacator – 65% - 70%
- ineficient – sub 65%
-Durata medie de soluţionare, pe materii sau pe obiecte la nivelul fiecărei
instanţe şi la nivel naţional (numai pentru stadiul procesual fond şi mai
puţin pentru curţile de apel)
Grade de eficienta non penal/penal
- foarte eficient – sub 11 luni vechime (non penal)/sub 5 luni vechime (penal)
15
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- eficient – intre 11 luni – 1 an vechime (non penal) /5 luni – 6 luni vechime
(penal)
- satisfacator – intre 1 an – 1 an si 6 luni vechime (non penal)/ 6 luni – 1 an
vechime (penal)
- ineficient – peste 1 an si 6 luni vechime (non penal) / 1 an vechime (penal)
-Redactări peste termenul legal
Gradele de eficienţă pentru acest indicator au fost modificate prin Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr.149/19.03.2015, astfel :
Grade de eficienta
- foarte eficient – sub 10%
- eficient – intre 10 % - 15%
- satisfacator – intre 15% - 25%
- ineficient – peste 25%
In raport de dispoziţiile Hotărârii nr.1305/9.12.2014 a Consiliului Superior al
Magistraturii, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de
activitate au înregistrat următorii indicatori de eficienţă :
1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculata exclusiv in raport de dosarele nou intrate – Anexa nr.2 Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
Nr. dosare
nou intrate
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7927 7563 104,81% eficient
2014 10157 8268 122,85% foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2015 13629 11624 117,25% foarte eficient
2014 13327 11517 115,72% foarte eficient
3 Tribunalul Specializat
Arges
2015 1865 1346 138,56% foarte eficient
2014 1877 1592 117,90% foarte eficient
4 Judecatoria Pitesti 2015 23209 22129 104,88% eficient
2014 34281 31392 109,20% foarte eficient
5 Judecatoria Campulung 2015 4687 4799 97,67% satisfăcător
2014 4861 4843 100,37% eficient
6 Judecatoria Curtea de
Arges
2015 3193 2953 108,13% foarte eficient
2014 3668 3904 93,95% satisfacator
7 Judecatoria Costesti 2015 2748 2711 101,36% eficient
2014 3985 4013 99,30% satisfacator
8 Judecatoria Topoloveni 2015 2950 2873 102,68% eficient
2014 2780 2826 98,37% satisfacator
9 Tribunalul Valcea 2015 10899 9166 118,91% foarte eficient
2014 13570 10804 125,60% foarte eficient
10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 17222 12439 138,45% foarte eficient
2014 15462 15100 102,40% eficient
16
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
11 Judecatoria Dragasani 2015 5751 3303 174,11% foarte eficient
2014 4501 4193 107,35% foarte eficient
12 Judecatoria Horezu 2015 2801 2578 108,65% foarte eficient
2014 2398 2575 93,13% satisfacator
13 Judecatoria Brezoi 2015 2801 1983 141,25% foarte eficient
2014 5270 2633 200,15% foarte eficient
14 Judecatoria Balcesti 2015 1822 1616 112,75% foarte eficient
2014 2274 2496 91,11% satisfacator
TOTAL 2015 101504 87083 116,56% foarte eficient
2014 118411 106156 111,54% foarte eficient
Judecătoria Câmpulung a înregistrat în 2015 o scădere a ratei de soluţionare
cu 2,7% faţă de 2014, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă
din EFICIENT în SATISFACATOR. Analizând datele din perspectiva
volumului de activitate se poate constata că Judecătoria Câmpulung a înregistrat
o scădere cu 5,4% a ratei de soluţionare a stocului iniţial şi cu 0,8% a ratei de
soluţionare a dosarelor intrate, generând astfel o creştere a stocului la finalul
anului 2015, cu 109 dosare.
Judecătoria Costeşti a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de soluţionare cu
2,06%, faţă de 2014, creştere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă
din SATISFACATOR în EFICIENT. Creşterea înregistrată trebuie consolidată
în perioada următoare printr-o îmbunătăţire a ratei de soluţionare a stocului care
a înregistrat în 2015 valoarea de 63,9% pe fondul prăbuşirii numărului de dosare
intrate.
Judecătoria Curtea de Argeş a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de
soluţionare cu 14,18% faţă de 2014. Structura dosarelor soluţionate din total
volum de activitate arată faptul că rata de soluţionare a crescut urmare a
îmbunătăţirii ratei de soluţionare a stocului pe fondul diminuării numărului de
dosare intrate.
La Judecătoria Piteşti se poate observa o scădere a ratei de soluţionare în 2015
faţă de 2014, cu 4,32%, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă
din FOARTE EFICIENT în EFICIENT. Observând informaţiile din structura
volumului de activitate al Judecătoriei Piteşti, se poate constata o scădere
semnificativă a numărului de dosare intrate şi în acelaşi timp o scădere cu 11,5%
a ratei de soluţionare raportată la stocul iniţial. Dacă indicele de atacabilitate a
stocului nu va înregistra modificări în prima parte a anului 2016 tendinţa de
scădere a ratei de soluţionare va continua.
Judecătoria Topoloveni a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de soluţionare cu
4,31%, faţă de 2014, creştere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă
din SATISFACATOR în EFICIENT.
17
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
2) Stocul de dosare – Anexa nr.3
Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare in
stoc la 31.12.
Din care,
mai vechi
de 1 an
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel
Pitesti
2015 2523 13 0,52% foarte eficient
2014 2887 139 4,81% foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2015 5284 559 10,58% satisfacator
2014 7289 1263 17,33% ineficient
3 Tribunalul
Specializat Arges
2015 1471 572 38,89% ineficient
2014 1990 789 39,65% ineficient
4 Judecatoria Pitesti 2015 12220 1345 11,01% satisfacator
2014 13300 1548 11,64% satisfacator
5 Judecatoria
Campulung
2015 1712 168 9,81% eficient
2014 1600 161 10,06% satisfacator
6 Judecatoria Curtea
de Arges
2015 1370 92 6,72% eficient
2014 1610 258 16,02% ineficient
7 Judecatoria
Costesti
2015 1168 54 4,62% foarte eficient
2014 1205 92 7,63% eficient
8 Judecatoria
Topoloveni
2015 1001 64 6,39% eficient
2014 1078 96 8,91% eficient
9 Tribunalul Valcea 2015 4992 143 2,86% foarte eficient
2014 6727 433 6,44% eficient
10 Judecatoria Rm.
Valcea
2015 4814 156 3,24% foarte eficient
2014 9597 1546 16,11% ineficient
11 Judecatoria
Dragasani
2015 1434 49 3,42% foarte eficient
2014 3882 670 17,26% ineficient
12 Judecatoria Horezu 2015 1778 190 10,69% satisfacator
2014 2001 344 17,19% ineficient
13 Judecatoria Brezoi 2015 1039 34 3,27% foarte eficient
2014 1857 304 16,37% ineficient
14 Judecatoria
Balcesti
2015 705 22 3,12% foarte eficient
2014 911 10 1,10% foarte eficient
TOTAL 2015 41511 3461 8,34 % eficient
2014 55934 7653 13,68% satisfacator
Valorile calculate ale indicatorului E02 la nivelul instanţelor arondate
Tribunalului Argeş indică o diminuare a ponderii dosarelor în stoc mai vechi de
1,5 ani în 2015, comparativ cu 2014. Şi în ceea ce priveşte gradul de eficienţă au
fost înregistrate progrese de majoritatea instanţelor arondate. Excepţie de la
tendinţa generală face Judecătoria Piteşti care rămâne în 2015 la gradul
SATISFACATOR, ceea ce impune intrarea în perioada de monitorizare lunară.
18
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Judecătoria Horezu a înregistrat în 2015 o uşoară descreştere a stocului de
dosare, aspect ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă din
INEFICIENT în SATISFACATOR
3) Ponderea dosarelor inchise intr-un an – Anexa nr.4 Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
Din care
intr-un an
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7927 7472 94,26% foarte eficient
2014 10157 9738 95,87% foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2015 13629 11462 84,10% foarte eficient
2014 13327 10929 82,01% foarte eficient
3 Tribunalul Specializat
Arges 2015
1865 1042 55,87% ineficient
2014 1877 1301 69,31% satisfacator
4 Judecatoria Pitesti 2015 23209 18640 80,31% foarte eficient
2014 34281 29077 84,82% foarte eficient
5 Judecatoria Campulung 2015 4687 4452 94,99% foarte eficient
2014 4861 4304 88,54% foarte eficient
6 Judecatoria Curtea de
Arges 2015
3193 2616 81,93% foarte eficient
2014 3668 3407 92,88% foarte eficient
7 Judecatoria Costesti 2015 2748 2395 87,15% foarte eficient
2014 3985 3683 92,42% foarte eficient
8 Judecatoria Topoloveni 2015 2950 2600 88,14% foarte eficient
2014 2780 2575 92,63% foarte eficient
9 Tribunalul Valcea 2015 10899 9029 82,84% foarte eficient
2014 13570 10302 75,92% eficient
10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 17222 13826 80,28% foarte eficient
2014 15462 10712 69,28% satisfacator
11 Judecatoria Dragasani 2015 5751 3685 64,08% ineficient
2014 4501 2602 57,81% ineficient
12 Judecatoria Horezu 2015 2801 2122 75,76% eficient
2014 2398 1906 79,48% eficient
13 Judecatoria Brezoi 2015 2801 2030 72,47% eficient
2014 5270 2428 46,07% ineficient
14 Judecatoria Balcesti 2015 1822 1686 92,54% foarte eficient
2014 2274 2086 91,73% foarte eficient
Valorile calculate ale indicatorului indică o tendinţă generală de scădere în anul
2015 faţă de anul 2014. Excepţie de la tendiţa generală face Judecătoria
Câmpulung care a înregistrat o creştere de 6,45%.
Totodată trebuie remarcat că la Judecătoria Câmpulung, pe fondul reducerii
numărului de dosare soluţionate în 2015 faţă de 2014, se înregistrează o creştere
netă a numărului de dosare soluţionate în mai puţin de un an, de 148 dosare.
Valorile calculate pentru indicatorul E03 de la Judecătoria Piteşti şi Curtea de
Argeş indică o tendinţă de schimbare a gradului de eficienţă din FOARTE
EFICIENT în EFICIENT. Se poate observa că Judecătoria Piteşti se
19
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
poziţionează la 0,31% faţă de pragul maxim al gradului EFICIENT, iar
Judecătoria Curtea de Argeş la 1,93% faţă de acelaşi prag.
Judecătoria Drăgăşani se încadrează, în continuare, la gradul INEFICIENT, ca
şi în anul 2014, în timp ce Tribunalul Specializat Argeş a scăzut de la
SATISFĂCĂTOR, în 2014, la INEFICIENT, în 2015.
Ambele instanţe au intrat în sistem de monitorizare a activităţii. 4) Durata medie de solutionare – Anexa nr.5 Acest indicator nu vizeaza curtile de apel pentru ca acestea au o competenta redusa in ceea ce priveste solutionarea in fond.
Nr.
crt.
Instanta Dosare
solutionate
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
– dosare penale
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014-
dosare non penale
Indicator
eficienta
potrivit
HCSM
nr.1305/9.12.2
014- dosare
solutionate
1 Tribunalul
Arges 2015
7711 9,29-satisfacator 9,01-foarte eficient eficient
2014 8152
2,59-foarte
eficient
10,87-foarte
eficient
foarte eficient
2 Tribunalul
Specializat
Arges
2015
1805 0 16,69 - satisfacator satisfacator
2014 1828 0
10,87-foarte
eficient
foarte eficient
3 Judecatoria
Pitesti 2015
23141 4,95 –foarte
eficient 8,37-foarte eficient
foarte eficient
2014 34211
4,32-foarte
eficient 6,03-foarte eficient
foarte eficient
4 Judecatoria
Campulung 2015
4680 4,36-foarte
eficient 3,92-foarte eficient
foarte eficient
2014 4845 6,36-satisfacator 5,15-foarte eficient eficient
5 Judecatoria
Curtea de
Arges
2015
3175 8,04-satisfacator 7,91 – foarte
eficient
eficient
2014 3659
4,58-foarte
eficient 3,56-foarte eficient
foarte eficient
6 Judecatoria
Costesti 2015
2740 6,19 - satisfacator 6,19 – foarte
eficient
eficient
2014 3976
3,91-foarte
eficient 3,83-foarte eficient
foarte eficient
7 Judecatoria
Topoloveni 2015
2948 4,72-foarte
eficient 5,67-foarte eficient
foarte eficient
2014 2774
2,51-foarte
eficient 4,19-foarte eficient
foarte eficient
8 Tribunalul
Valcea 2015
5732 2,33 – foarte
eficient
10,69 – foarte
eficient
foarte eficient
2014 7719
2,87-foarte
eficient 10,6-foarte eficient
foarte eficient
20
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
9 Judecatoria
Rm. Valcea 2015
17143 8,26-satisfacator 7,82 –foarte
eficient
eficient
2014 15407 8,24-satisfacator 11,2-eficient satisfacator
10 Judecatoria
Dragasani 2015
5705 12,83-ineficient 11,71-eficient satisfacator
2014 4469 15,02-ineficient 14,59-satisfacator ineficient
11 Judecatoria
Horezu 2015
2771 12,53-ineficient 9,36-foarte eficient satisfacator
2014 2367 8,37-satisfacator 7,6- foarte eficient eficient
12 Judecatoria
Brezoi 2015
2789 7,71-satisfacator 12,78-satisfacator satisfacator
2014 5260 7,38-satisfacator 15,55-satisfacator satisfacator
13 Judecatoria
Balcesti 2015
1816 3,35-foarte
eficient 5,14-foarte eficient
foarte eficient
2014 2262 5,89 - eficient 3,64-foarte eficient foarte eficient
Tribunalul Argeş a înregistat o scădere a gradului de eficienţă de la FOARTE
EFICIENT la SATISFĂCĂTOR în materie penală, situaţie generată de
închideri de dosare care erau soluţionate de multă vreme, dar care nu erau
evidenţiate în ECRIS (închise) conform manualului de statistică aprobat de
CSM.
Aceeaşi cauză de scădere a gradului de eficienţă o întâlnim şi la Tribunalul
Specializat Argeş.
Judecătoria Câmpulung înregistrează o creştere a gradului de eficienţă de la
EFICIENT la FOARTE EFICIENT urmare a scăderii duratei de soluţionare
atât în materie penală cât şi în materie non-penală. Judecătoriile Costeşti şi
Curtea de Argeş au înregistrat în 2015 faţă de 2014 scăderi la gradul de eficienţă
de la FOARTE EFICIENT la EFICIENT, pe fondul creşterii duratei de
soluţionare în special în materie penală.
Judecătoriile Drăgăşani, Horezu şi Brezoi au înregistrat grad de eficienţă
SATISFĂCĂTOR la acest indicator, intrând în sistem de monitorizare a
activităţii. 5) Redactarile peste termenul legal – Anexa nr.6 Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
prin
hotarare
Din care
neredactate
in termen
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014,
modificata prin
HCSM
nr.149/19.03.2015
1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7191 621 8,64% foarte eficient
2014 9709 798 8,22% foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2015 11446 1844 16,11% satisfacator
2014 12321 2880 23,37% satisfacator
3 Tribunalul Specializat
Arges 2015
1332 582 43,69% ineficient
2014 1697 549 32,35% ineficient
21
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
4 Judecatoria Pitesti 2015 12572 6775 53,89% ineficient
2014 15716 6183 39,34% ineficient
5 Judecatoria
Campulung 2015
2646 344 13,00% eficient
2014 2425 305 12,58% eficient
6 Judecatoria Curtea de
Arges 2015
1701 663 38,98% ineficient
2014 1489 660 44,33% ineficient
7 Judecatoria Costesti 2015 1438 844 58,69% ineficient
2014 1414 806 57,00% ineficient
8 Judecatoria
Topoloveni 2015
1740 593 34,08% ineficient
2014 1892 371 19,61% satisfacator
9 Tribunalul Valcea 2015 9246 2762 29,87% ineficient
2014 12165 4244 34,89% ineficient
10 Judecatoria Rm.
Valcea 2015
9060 3912 43,18% ineficient
2014 9332 5579 59,78% ineficient
11 Judecatoria Dragasani 2015 2639 1565 59,30% ineficient
2014 3123 2130 68,20% ineficient
12 Judecatoria Horezu 2015 1876 854 45,52% ineficient
2014 1560 641 41,09% ineficient
13 Judecatoria Brezoi 2015 1970 897 45,53% ineficient
2014 4316 2044 47,36% ineficient
14 Judecatoria Balcesti 2015 1295 207 15,98% satisfacator
2014 931 223 23,95% satisfacator
Cu excepţia Curţii de Apel Piteşti, care a înregistrat gradul de eficienţă
FOARTE EFICIENT şi a Judecătoriei Câmpulung, care a înregistrat gradul de
eficienţă EFICIENT, toate celelate instanţe din circumscripţia Curţii de Apel
Piteşti vor intra în sistem de monitorizare a activităţii, având în vedere
rezultatele foarte slabe obţinute la acest indicator.
De remarcat faptul că, în ceea ce priveşte indicatorul “Redactări peste termenul
legal” , Curtea de Apel Piteşti este una din cele 3 curţi de apel din ţară care a
înregistrat gradul de eficienţă - FOARTE EFICIENT, toate celelalte curţi de
apel din ţară neîncadrându-se la acest grad de eficienţă.
La nivel de ţară, în ceea ce priveşte indicatorul “Redactări peste termenul
legal”:
-La nivelul curtilor de apel, numai 31,25% au înregistrat grad de eficienţă –
FOARTE EFICIENT şi EFICIENT, restul de 68,75% au înregistrat grad de
eficienţă – SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.
-La nivelul tribunalelor, numai 16% au înregistrat grad de eficienţă – FOARTE
EFICIENT şi EFICIENT, restul de 84% au înregistrat grad de eficienţă –
SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.
-La nivelul judecătoriilor, numai 23,30% au înregistrat grad de eficienţă –
FOARTE EFICIENT şi EFICIENT, restul de 76,70% au înregistrat grad de
eficienţă – SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.
22
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
GRAD GENERAL DE EFICIENTA – Anexa 6
în perioada 1.01.2015 – 31.12.2015,
comparativ cu 1.01.2014 – 31.12.2014
Nr.
crt.
Instanta Grad general de
eficienta potrivit
HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel Pitesti 2015 Foarte eficient
2014 Foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2015 Eficient
2014 Eficient
3 Tribunalul Specializat Arges 2015 Satisfăcător
2014 Satisfăcător
4 Judecatoria Pitesti 2015 Eficient
2014 Eficient
5 Judecatoria Campulung 2015 Eficient
2014 Eficient
6 Judecatoria Curtea de Arges 2015 Eficient
2014 Satisfacator
7 Judecatoria Costesti 2015 Eficient
2014 Eficient
8 Judecatoria Topoloveni 2015 Eficient
2014 Eficient
9 Tribunalul Valcea 2015 Foarte eficient
2014 Eficient
10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 Eficient
2014 Satisfacator
11 Judecatoria Dragasani 2015 Satisfăcător
2014 Ineficient
12 Judecatoria Horezu 2015 Satisfăcător
2014 Satisfacator
13 Judecatoria Brezoi 2015 Eficient
2014 Satisfacator
14 Judecatoria Balcesti 2015 Foarte eficient
2014 Eficient
Instanţele care au înregistrat gradele de eficienţă SATISFĂCĂTOR şi
INEFICIENT au intrat în sistem de monitorizare permanentă din partea
conducerii Curţii de Apel Piteşti şi a Tribunalelor Argeş şi Vâlcea, în vederea
identificării cauzelor care au determinat obţinerea acestor calificative şi
remedierea deficienţelor.
23
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
1.5. Probleme generale de management al instanţei
Una dintre cele mai importante resurse la nivelul unei organizații, dacă nu cea
mai importantă, este resursa umană. Fluctuația permanentă de personal,
determină o nevoie continuă de oameni, ceea ce face ca procesul de recrutare
sau de redimensionare a schemelor, să devină o activitate aproape permanentă.
Evoluţiile mediului extern, influenţează vizibil şi în instanţe componenta aceasta
de resurse umane, ce pare să fie foarte dinamică şi necesită o abordare similară
de către preşedintele curţii.
Noile coduri au sporit competenţele curților de apel, schemele de personal sunt
insuficiente, legislaţia secundară se dovedeşte extrem de dinamică, ca de altfel şi
intenţiile de pensionare ale judecătorilor, se înregistrează dezechilibre în
repartizarea judecătorilor şi grefierilor pe secţii, raportat la volumul şi
complexitatea cauzelor, toţi aceştia constituind factori de presiune, care s-au
resimţit şi au degradat relaţiile interumane. In acest sens, un exemplu elocvent îl reprezintă reducerea schemei Secţiei
Penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti, care a fost diminuată la un nivel critic,
de 6 judecători. De asemenea, activitatea grefierilor s-a dublat datorită
procedurilor de regularizare din civil, de cameră preliminară și a celor specifice
judecătorului de drepturi şi libertăți din penal, care nu existau înainte, aşa încât
şi în acest sector, resursa umană este deficitară. În anul 2015, prin Ordinul nr.32/2015 emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, la data de 12.08.2015, s-a dispus efectuarea unui control la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate, având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public.
Obiectivele controlului au vizat :
-verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile ce decurg din legi
şi regulamente referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţei,
cu identificarea eventualelor disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi;
-verificarea modului în care judecătorii cu funcţii de conducere şi-au asumat
responsabilităţile ce le revin în exercitarea atribuţiilor manageriale.
In ceea ce priveşte durata verificărilor s-a stabilit ca acestea să aibă loc, pentru
Curtea de Apel Piteşti şi toate instanţele din raza sa teritorială, în perioada
05.10.2015 - 23.10.2015.
24
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Referitor la natura verificărilor efectuate trebuie precizat faptul că
verificările au vizat : modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la
repartizarea aleatorie a cauzelor, activitatea compartimentelor instanţei şi activitatea
desfăşurată de judecătorii cu funcţii de conducere şi organele colegiale ale
instanţelor.
Prin Hotărârea nr.138/27.01.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii –
Secţia pentru judecători a fost aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare
nr.4631/IJ/2800/DIJ/2015 având ca obiect rezultatele verificărilor Inspecţiei
Judiciare.
În ceea ce priveşte managementul instanţelor, s-a constatat organizarea
corespunzătoare a Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor din circumscripţia sa şi
îndeplinirea unui management eficient şi de calitate, în condiţiile unor constrângeri
materiale (sedii necorespunzătoare, dotări deficitare) şi a impactului major pe
care l-au avut modificările legislative de substanţă intervenite succesiv în
perioada verificată.
Din perspectiva îndeplinirii atribuţiilor manageriale de planificare, organizare,
coordonare şi control –reglare şi al comportamentului judecătorilor şi personalului
auxiliar cu funcţii de conducere, de la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate
acesteia, prin măsurile luate de conducerile judiciare pentru adaptarea resurselor
umane şi materiale pe care le-au avut la dispoziţie, pentru reevaluarea continuă
a modului de organizare a studiului şi învăţământului profesional şi activităţii
celorlalte compartimente au asigurat tranziţia de la vechile la noile reglementări,
răspunzând astfel provocărilor legislative şi creând premisele pentru desfăşurarea
în condiţii optime a activităţii instanţelor.
La instanţele la care prerogativele funcţiilor de conducere se exercită prin delegare s-a constatat o implicare pentru identificarea disfuncţionalităţilor şi remedierea acestora, prin adoptarea măsurilor apreciate ca fiind oportune, pentru organizarea eficientă a activităţii instanţelor (Judecătoria Brezoi, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Costeşti).
În legatură cu modul de gestionare a resurselor umane şi materiale, de menţionat este preocuparea preşedinţilor instanţelor de a identifica mijloacele necesare asigurării unei bune funcţionări a acestora, însă, în condiţiile lipsei alocării fondurilor necesare, aceste eforturi nu s-au materializat întotdeauna.
De asemenea, având în vedere că Judecătoriile Drăgăşani, Horezu, Piteşti şi Costeşti funcţionează în spaţii necorespunzătoare, se impune continuarea demersurilor întreprinse de preşedintele Tribunalului Vâlcea şi de conducerea Curţii de Apel Piteşti pentru asigurarea unor spaţii decente şi sesizarea Ministerului Justiţiei pentru a lua măsurile legale în acest sens.
25
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
I.2.Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
În anul 2015 activitatea financiar-contabilă s-a desfăşurat în condiţii bune. În
această perioadă s-a acordat maximă atenţie utilizării creditelor bugetare alocate
în mod economicos, eficient, cu respectarea destinaţiei, conform structurii de
cheltuieli aprobate prin buget.
Execuţia bugetară la sfârşitul anului 2015 la capitolul 61.01 – “Cheltuieli
pentru autoritati judecatoresti”, raportată la creditele deschise s-a încadrat în
limite maxime, fiind realizată pe total instanţă în proporţie de 99,73 %.
Redăm mai jos structura bugetului aprobat şi a plăţilor efectuate, pe titluri de
cheltuieli, astfel:
Titlul I –Cheltuieli de personal
În bugetul aprobat de Ministerul Justiţiei pe anul 2015, la acest titlu de
cheltuieli, fondurile bugetare s-au cheltuit pentru plata drepturilor de personal,
pe structura aprobată în statul de funcţii. Tot în anul 2015 s-a achitat tranşa
de 35% din sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti devenite executorii,
având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea
personalului instanţelor pentru anul 2015 .
Titlul II – Bunuri şi servicii
Creditele bugetare deschise pentru cheltuielile curente au fost la nivelul
bugetului aprobat. Plăţile efectuate în anul 2015 s-au realizat, conform structurii
de cheltuieli aprobate prin buget, la nivelul deschiderilor de credite. Pe parcursul
anului bugetul a fost modificat în repetate rânduri, datorită creditelor
insuficiente aprobate. Astfel, lunar, s-au solicitat la Ministerul Justiţiei, virări de
credite bugetare pentru a se putea acoperi necesarul minim de cheltuieli la
nivelul instanţei.
Titlu de cheltuieli Buget
aprobat 2015
(lei)
Credite
deschise 2015
(lei)
Plăţi
efectuate
2015
(lei)
Realizări
0 1 2 3 4=3/2
I – Cheltuieli de
personal
18.696.276 18.693.934 18.641.179 99,72%
II – Bunuri şi servicii 488.685 488.586 484.924 99,25%
XI – Alte cheltuieli 1.227.509 1.227.509 1.227.509 100%
XIII – Active
nefinanciare
148.800 148.441 148.440 99,99%
TOTAL 20.561.270 20.558.470 20.502.052 99,73%
26
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
La rectificarea bugetului de stat din luna octombrie s-au repartizat sume la
obiecte de inventar pentru achiziţia a 3 televizoare, în vederea realizării
« Sistemului de afişare a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de
judecată ».
Titlul XI – Alte cheltuieli
În cadrul acestui titlu de cheltuieli s-au aprobat prevederi bugetare pentru plata
hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interse moratorii
sub forma dobânzilor legale.
Titlul XIII – Active nefinanciare
În anul 2015 bugetul aprobat la capitolul dotări a fost în sumă de 148.800 lei.
Cum Ministerul Justiţiei a luat măsura reînnoirii parcului auto pentru maşinile
aflate în dotarea instanţelor, mai vechi de 9 ani, din această sumă au fost
achiziţionate 4 autoturisme noi, 2 pentru Curtea de Apel Piteşti şi 2 pentru
Tribunalul Argeş.
Pentru buna desfăşurara a activităţii în cadrul instanţelor, în anul 2015, au fost
achiziţionate şi staţii de lucru noi.
În cadrul capitolului 54.01 – “Alte servicii publice generale” s-au solicitat
credite bugetare în sumă totală de 166.880 lei din care s-au efectuat plăţile
corespunzătoare ajutorului public judiciar şi a cheltuielilor judiciare derivate din
acţiuni în reprezentarea intereselor statului.
Pe parcursul anului 2015 Curtea de Apel Piteşti a realizat venituri proprii din
chirii în sumă de 1.200 lei şi din taxele încasate ca urmare a organizării
concursurilor de ocupare a posturilor în sumă de 11.550 lei.
La realizarea indicatorilor economici pe tot parcursul anului 2015 a fost
respectată disciplina financiară, viza de control financiar preventiv acordându-se
numai pe documentele care au justificat realitatea, oportunitatea şi legalitatea
operaţiunilor.
În anul 2015, după finalizarea lucrărilor pentru obiectivul de investiţie
„Reabilitare şi amenajare sediu Curtea de Apel Piteşti” din str. Victoriei, nr. 22,
instanţa a continuat modernizarea şi monitorizarea continuă a sistemelor de
securitate instalate. Sistemul video cuprinzând un total de 39 de camere de
supraveghere, 20 fiind montate în exteriorul clădirii şi 19 în interior, sistemul de
control accces conţinând 100 de cartele de acces personalizate, sistemul
antiefracţie, sistemul antiincendiu cu senzori detecţie de fum, sistemul audio
destinat sonorizării holurilor.
27
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Mai mult, în fiecare dintre cele 3 săli de judecată, au fost instalate echipamente
destinate înregistrării audio a tuturor şedinţelor de judecată, sistemele având în
componenţă microfoane, mixere, amplificatoare, boxe, fişierele rezultate în
urma şedinţelor din aplicaţia INTRAC fiind salvate pe servere dedicate, ulterior
putând fi transcrise folosind aplicaţia DUALIS, în sala de şedinţă a secţiei
penale fiind extins şi reconfigurat sistemul pentru un număr de 10 microfoane,
acest lucru ajutând şi la comunicarea cu spaţiul de la demisol destinat
deţinuţilor.
Prin efortul intens al informaticienilor instanţei, camera serverelor a fost
amenajată potrivit standardelor actuale în vigoare privind spaţiile tehnice,
aceasta dispunând de aparate de climatizare de tip profesional, podea antistatică,
monitorizare audio/video permanentă prin cameră de supraveghere (senzor de
mişcare şi infraroşu), accces controlat, iluminat de siguranţă.
În anul 2015, apreciind că schimbul de bune practici este esenţial pentru
reformarea sistemului judiciar şi având în vedere Strategia de informatizare a
sistemului justiţiei pentru perioada 2013 - 2017. II.2 - Creşterea gradului de
transparenţă a actului de justiţie, Curtea de Apel Piteşti, prin compartimentul de
informatică juridică, a realizat şi implementat Sistemul de afişare în timp real
a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de judecată în săli, destinat
informării în condiţii optime a publicului justiţiabil cu privire la activitatea de
judecată desfăşurată de Curtea de Apel Piteşti, prin afişarea în timp real, la uşile
sălilor unde se desfăşoară şedinţa de judecată, a cauzelor care sunt în momentul
respectiv în curs de audiere şi a soluţiilor pentru dosarele care au fost discutate,
şi fluidizării fluxului justiţiabililor în sălile de judecată.
Sistemul de afişare în timp real a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor
de judecată în săli are următoarele componente:
a. PregatireSedinteSali - este componenta care este instalată pe calculatoarele
grefierilor de şedinţă din birouri. Cu ajutorul acestei componente grefierul
repartizează completele cu care va intra, pentru o anumită dată din calendar, în
sala de judecată.
b. SedintaJudecataSali - este componenta care este instalată pe calculatoarele
grefierilor din sălile de judecată şi cu ajutorul căreia grefierii, selectând
completul de judecată şi dosarul de judecată, pot stabili dosarul care este luat în
discuţie şi soluţia pentru dosarele care au fost discutate. De asemenea, dacă
şedinţa de judecată se suspendă, grefierul are posibilitatea de a stabili intervalul
orar în care este suspendată şedinţa.
c. AfisareSedintaSali - este componenta care afişează în timp real informaţiile
privind desfăşurarea şedinţei de judecată, pe monitoarele instalate în exteriorul
fiecărei săli de judecată. Monitoarele instalate sunt televizoare de tip Smart-TV,
cu browser capabil de afişare în format ecran întreg la rezoluţia Full-HD
28
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
(1920x1080), pentru afişarea informaţiilor la uşa sălii de judecată, componenta
de la litera c fiind, de fapt, o pagină web care se actualizează din 7 în 7 secunde.
Specialiştii IT din cadrul instanţei au instalat şi configurat în plus pentru fiecare
secţie şi compartimentul arhivă multifuncţionale performante, în acest moment
instanţa beneficiind de un număr de 7 linii de fax. Utilizând cele 3 sisteme
pentru videoconferinţe ale instanţei, pe parcursul anului 2015 au fost realizate
videoconferinţe, atât la nivel naţional cu toate instanţele, cât şi la nivel
internaţional cu instanţe din ţări membre UE.
I.3.Calitatea actului de justiţie
I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare
In raport de numărul hotărârilor pronunţate de curtea de apel şi desfiinţate sau
casate în căile de atac, indicele de casare/desfiinţare pe anul 2015, se prezintă
astfel:
-la secţia penală 0,52 %.
-la secţia I civilă 0,57 %;
-la secţia a II –a civilă 0,60 %;
Principalele motive de casare identificate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
au fost:
-modificările legislative;
-soluţionarea dosarului, pe excepţie, fără a se intra în cercetarea
fondului cauzei;
-lipsa rolului activ al judecătorului;
-aprecierea eronată a probatoriului;
-lipsa de diligenţă a părţii în administrarea probatoriului.
Deoarece calitatea actului de justiţie constituie unul dintre cele mai importante
standarde de performanţă pe care trebuie să le stabilească conducerea
administrativă, aceasta a constituit obiect de preocupare în identificarea acelor
căi şi mijloace care să dea cetăţeanului încrederea necesară într-una din
instituţiile fundamentale ale unui stat de drept.
Sub acest aspect, în anul 2015, conducerea administrativă şi-a direcţionat
activitatea spre următoarele obiective:
- crearea cadrului adecvat pregătirii profesionale individuale a judecătorilor prin
asigurarea bazei informaţionale accesibile fiecărui judecător;
29
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- organizarea învăţământului profesional în cadrul pregătirii continue a
judecătorilor; obiectivele pregătirii profesionale au fost astfel stabilite încât să se
asigure eliminarea decalajelor între nivelul real de pregătire a judecătorului şi
nivelul optim al cunoştinţelor necesare înfăptuirii unui act de justiţie calitativ;
- analiza lunară a soluţiilor pronunţate, cu respectarea însă a principiului
independenţei judecătorului şi supunerea lui numai legii. Prin urmare, activitatea
respectivă nu a vizat fondul cauzei, deoarece soluţia aparţine în exclusivitate
judecătorului ci, în principal, modalitatea în care prin aplicarea dispoziţiilor
procedurale şi substanţiale s-a ajuns la o asemenea soluţie;
- înlăturarea aspectelor de practică neunitară.
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
Accesul liber la justiţie obligă instanţele de judecată la respectarea dreptului
persoanelor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum prevăd
dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art.21 din
Constituţia României şi art.10 din Legea nr. 304/2004, republicată privind
organizarea judiciară.
Deşi confruntaţi cu un volum mare de activitate s-au depus eforturi
considerabile pentru soluţionarea cauzelor în termenele prevăzute de lege.
Punerea în aplicare la nivelul instanţei a unui sistem statistic de monitorizare a
operativităţii de soluţionare a cauzelor pe fiecare şedinţă în parte ne-a permis să
înregistrăm nivele optime de soluţionare, astfel :
1. In cadrul secţiei I civilă : Materia Medie
soluţionare în
zile
Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Civil 450 234 216
Litigii cu profesioniştii 81 44 37
Contencios
administrativ şi fiscal 2 1 1
Minori şi familie 52 21 31
Litigii de muncă 1122 629 493
Asigurări sociale 1091 901 190
Proprietate Intelectuală 1 0 1
30
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
2. In cadrul secţiei a II-a civilă : Materia
Medie
soluţionare în zile
Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Litigii cu profesioniştii 142 75 67
Contencios
administrativ şi fiscal 1850 1084 766
Faliment 1386 1134 252
3. In cadrul secţiei penale : Materia
Medie
soluţionare în zile
Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Penal
1725 766 959
La calculul termenului mediu de soluţionare a cauzelor a fost avut în
vedere data înregistrării dosarului în instanţă, până la pronunţarea soluţiei.
În linii mari durata de soluţionare a cauzelor înregistrată la instanţă poate fi
apreciata ca rezonabilă.
Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate pe
de o parte de complexitatea acestora, de stadiul procesual în care sunt
soluţionate dar şi de necesitate obţinerii unor informaţii utile şi pertinente
din partea unor instituţii de specialitate.
Suntem conştienţi de faptul că durata de soluţionare a cauzelor este
influenţată de o multitudine de factori între aceştia se aflându-se şi munca
magistratului, cu nivelul său de pregătire şi experienţă dobândită.
Este cunoscut că soluţionarea în termen rezonabil a cauzelor conduce
implicit la scăderea costurilor şi a duratei procesului şi, ceea ce nu este
lipsit de importanţă, la sporirea încrederii în justiţie.
Deşi nu este dată o definiţie a sintagmei “ termen rezonabil”, folosită de
art.6 din CEDO, şi apreciem că nici nu poate fi dată, pentru a nu i se
imputa magistratului contrariul acestui termen, acesta trebuie să aibă
permanent în vedere: stabilirea cadrului procesual adecvat; părţile şi
calitatea acestora; verificarea termenului de promovare a acţiunii sau
plângerii; fixarea termenelor; aplicarea de sancţiuni pentru neefectuarea în
31
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
termen a lucrărilor dispuse, de către cei desemnaţi sau faţă de
comportamentul abuziv al părţilor, martorilor, experţilor, avocaţilor sau a
participanţilor la proces, de natură să conducă la tergiversarea soluţionării
cauzelor.
Cauzele care au o vechime mai mare de un an pe rolul instanţei au fost
permanent monitorizate, şi menţionate, cu explicaţii, în cuprinsul
raportărilor lunare transmise Consiliului Superior al Magistraturii, iar
practica a demonstrat că la apariţia acestei deficienţe au concurat unele
cauze obiective (intervenirea perioadei de suspendare, atât ca urmare a
lipsei părţilor cât şi dependenţa de soluţionarea altor cauze, efectuarea şi
depunerea cu întârziere a rapoartelor de expertiză dispuse în cauză;
declararea căilor de atac împotriva unor încheieri de şedinţă şi suspendarea
cauzei până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a căii
de atac, etc.).
Având în vedere că, potrivit legii, verificările efectuate personal de
preşedintele instanţei trebuie să respecte principiile independenţei
judecătorilor şi supunerii lor numai legii, conducerea administrativă a
instanţei a procedat la verificări cu privire la posibila incidenţă a unor
împrejurări ce pot reprezenta, în fapt, cauze de natură a conduce la
depăşire termenului rezonabil de soluţionare şi care nu pot fi justificate
obiectiv, cum ar fi:
acordarea unor termene evident necorespunzătoare, mult prea lungi,
în raport de natura şi celelalte date ale cauzei;
amânarea repetată a cauzei, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă,
pentru ca instanţa să se pronunţe asupra unei cereri (de exemplu, de
încuviinţare a unui probatoriu) sau asupra unei excepţii;
neluarea măsurilor prevăzute de lege (suspendarea judecăţii,
aplicarea amenzilor judiciare) vis-a-vis de comportamentul procesual
evident inadecvat sau abuziv al părţilor, martorilor, avocaţilor,
experţilor şi celorlalţi participanţi la proces.
Aceste disfuncţii au fost identificate şi analizate în cadrul şedinţelor de
lucru organizate de conducerea instanţei, pentru o deplină anticipare,
diagnosticare şi conştientizare a problemelor ce pot surveni în activitatea
practică, pentru ca fiecare membru al colectivului instanţei să-şi orienteze
atenţia şi comportamentul în sensul prevenirii unor astfel de factori nocivi,
perturbatori.
32
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare
Unificarea practicii judiciare, constituie un obiectiv specific al obiectivului
general ”Creșterea eficienței justiției” din cadrul Planului multianual al
Consiliului Superior al Magistraturii 2011-2016.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr.148/19.03.2015, a aprobat
procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept
care generază practică neunitară, metodologia de organizare şi desfăşurare a
întâlnirilor preşedinţilor de secţii din cadrul curţilor de apel, elaborată de
Institutul Naţional al Magistraturii, modelele de minută şi de referat/notă
întocmite cu ocazia întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de
drept care generează practică neunitară .
Lipsa de coerenţă a practicii judiciare la nivelul curţii, dar şi la scară naţională,
este consecinţa unui cumul de factori, unii dintre aceştia extrinseci sistemului
judiciar.
Principala sursă de practică neunitară rămâne în continuare legea, instabilitatea
legislativă extrem de accentuată, impreciziunea termenilor, a unor expresii cu
înțelesuri ambigue, necorelarea unor dispoziții cu altele, ceea ce face
imprevizibilă voința legiuitorului și deschide posibilitatea unor interpretări
multiple.
În al doilea rând, reglementările de unificare a practicii judiciare trebuie să fie
cu mult mai accelerate, având în vedere că efectele hotărârilor definitive se
produc imediat, iar unificarea practicii contrare promovate de acestea se discută
după trei luni.
Minutele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare, nu produc efectul de
unificare decât dacă divergenţele pe care le constată vor face obiectul recursului
în interesul legii şi în acest caz procedurile sunt destul de greoaie.
Unificarea practicii revine de fapt, judecătorilor ale căror opinii divergente
alimentează practica neunitară, care dacă vor fi convinşi de argumentele
celorlalţi, ar putea, dar nu sunt obligaţi, să se alinieze punctelor de vedere
majoritare, iar în acest context, coeziunea opiniilor judiciare pare să nu poată
ajunge foarte departe.
Interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării trebuie să revină
unei singure instanţe - Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - aşa cum de altfel o
impun dispoziţiile art.126 alin.3 din Constituţie.
33
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Procedura de unificare a practicii în conformitate cu Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.148/19.03.2015, rămâne o procedură
complementară, dar mai puţin eficientă în raport cu scopul său, utilitatea ei fiind
mai degraba resimţită în privinţa creşterii nivelului de pregătire profesională a
judecătorilor ceea ce reprezintă totuşi un câştig major pentru corpul
magistraţilor.
În contextul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, respectiv a
Noilor Coduri penal şi de procedură penală s-au organizat dezbateri cu privire la
noutăţile legislative şi maniera de interpretare a anumitor dispoziţii, în scopul
adoptării unor soluţii unitare şi predictibile.
Aplicarea unitară a legii şi cunoaşterea jurisprudenţei interne şi comunitare
europene se poate realiza atât prin pregătirea individuală şi specializată a
judecătorilor, prin crearea condiţiilor necesare formării continue, dar şi prin
organizarea periodică la Curtea de apel Piteşti a unor activităţi de formare
profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii sau mese
rotunde. De mare importanţă, în sensul atingerii obiectivului mai sus-arătat, îl
constituie îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în cadrul aplicaţiei ROLII.
Conducerea Curţii de Apel Piteşti a manifestat o preocupare permanentă pentru
aducerea la îndeplinire a obligaţiilor legale şi regulamentare privitoare la
aplicarea măsurilor de unificare a practicii judiciare.
In acest sens, trebuie menţionate următoarele acţiuni :
-1. Procesele verbale ale întrunirilor trimestriale de analiză a practicii neunitare
sunt prelucrate la nivelul compartimentului documentare al curţii de apel, fiind
apoi transmise către toate instanţele din subordine şi puse la dispoziţia
judecătorilor curţii prin intermediul serverului de fişiere din cadrul instanţei,
acestea putând fi accesate de pe propriile desktop-uri.
- 2. Au fost luate măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei relevante
a instanţei, desemnând în acest sens, prin ordine de serviciu, judecătorii
responsabili de întocmirea materialelor şi stabilind atribuţiile grefierului
documentarist în sensul celor arătate. Jurisprudenţa relevantă a instanţei este
comunicată, prin intermediul compartimentului documentare, către instanţele
din subordine, către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, către CSM,
Ministerul Justiţiei, SNG, INM şi ICCJ. Totodată, practica judiciară relevantă a
Curţii de Apel Piteşti este publicată pe portalul instanţei, iar anumite hotărâri
selectate, sunt publicate în Revista curţilor de apel editată de CH Beck.
34
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- 3. De asemenea, au fost luate măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei
de publicare a Buletinului Jurisprudenţei Curţii de Apel Piteşti pe anul 2014.
Lucrarea a apărut la prestigioasa editură Universul Juridic, în condiţii grafice şi
calitative excelente.
- 4. Începând cu ianuarie 2015, întrunirile trimestriale se desfăşoară prin
videoconferinţă, un sistem facil, prin intermediul căruia magistraţii Curţii de
Apel Piteşti pot să comunice cu celelalte instanţe, fără a fi nevoie de deplasarea
la sediul curţii, în vederea lămuririi problemelor apărute în activitatea curentă şi
care au generat practică neunitară.
În cadrul acestui proiect Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – instituţie ale
cărei atribuţii legale prevăd organizarea şi coordonarea activităţilor din
domeniul telecomunicaţiilor speciale necesare autorităţilor publice din România,
a asigurat serviciile de punere în funcţiune a întregului sistem de
videoconferinţă, precum şi instruirea personalului în vederea utilizării
corespunzătoare e echipamentului.
-5. Prin grija Compartimentului documentare, jurisprudenţa relevantă este adusă
la cunoştinţa judecătorilor curţii la adresa de intranet \\ Jurisprudenţă
Relevantă şi comunicată către instanţele din subordine.
35
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ,
motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul
acestora asupra sistemului judiciar.
In soluţiile pronunţate în anul 2015 de către CEDO şi CJUE menţionăm că nu
s-au identificat revirimente jurisdicţionale, soluţiile fiind pronunţate în raport de
jurisprudenţa anterioară.
Prezentăm câteva dintre hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României, cu
menţiunea că patru dintre acestea au fost publicate în Monitorul Oficial, iar
restul hotărârilor traduse se află postate pe pagina de web a CSM, la secţiunea
jurisprudenţă.
Hotărâri CEDO publicate în Monitorul Oficial:
Cauza Colac împotriva României:
- dreptul intern relevant - Art. 327 alin. 3 din vechiul Cod de procedură penală
român prevedea că, atunci când ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este
posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi
penale şi va ţine seama de aceasta la judecarea cauzei.
- cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie - reclamantul s-a plâns că
procesul său nu a fost echitabil în măsura în care nu a putut confrunta toţi
martorii ale căror declaraţii au servit ca temei pentru condamnarea sa. Acesta a
invocat art. 6 din Convenţie, care, în măsura relevantă, prevede următoarele:
"1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale,
de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în
materie penală îndreptate împotriva sa.
3. Orice persoană acuzată de o infracţiune are următoarele garanţii minime:
d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi
audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; ..."
În unanimitate, CURTEA:
- hotărăşte că a fost încălcat art. 6 & 1 coroborat cu art. 6 & 3 lit. d) din
Convenţie;
Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României
- într-o hotărâre pronunţată la 25 noiembrie 2008 (hotărârea principală), Curtea a
declarat că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce priveşte drepturile
de proprietate ale reclamanţilor (a se vedea Toşcuţă şi alţii împotriva României,
nr. 36.900/03, 25 noiembrie 2008).
36
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
- în temeiul art. 41 din Convenţie, reclamanţii au solicitat acordarea unei
reparaţii echitabile pentru prejudiciul material suferit ca urmare a încălcării
menţionate anterior.
- art. 41 din Convenţie prevede: "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a
Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi
contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei
încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă."
Curtea reiterează că, atunci când se constată o încălcare a Convenţiei într-o
hotărâre, statul pârât are obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi
de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia
existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie
echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI şi Kozacýodlu
împotriva Turciei (MC), nr. 2.334/03, pct. 80, 19 februarie 2009].
Cauza SC Uzinexport SA împotriva României
- Dreptul şi practica interne relevante:
Articolele relevante din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă
prevedeau:
ARTICOLUL 1 "(...) Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept
principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii. (...)"
ARTICOLUL 3 "Termenul prescripţiei [al oricărei acţiuni având un obiect
patrimonial] este de 3 ani, (...)."
ARTICOLUL 7 "Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de
acţiune sau dreptul de a cere executarea silită."
ARTICOLUL 12 "În cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive,
dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o
prescripţie deosebită."
- Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, în speţă,
aplicarea art. 1 din Decretul nr. 167/1958 a fost arbitrară şi a adus atingere
principiului securităţii raporturilor juridice, de vreme ce nimic nu permitea
Înaltei Curţi să concluzioneze cu privire la caracterul tardiv al cererii
reclamantei, în prezenţa unei norme de drept şi a unei jurisprudenţe suficient de
clare în sensul contrar.
- Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie.
În unanimitate, CURTEA:
- hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţie;
- hotărăşte că nu este cazul să analizeze capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţie;
37
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Cauza Căpitan şi alţii împotriva României
- în drept - Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie şi a art. 1
din Protocolul nr. 1: Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu
întârziere a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a
încălcat dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 & 1 din Convenţie, şi, de
asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul
nr. 1 la Convenţie. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc
după cum urmează: Art. 6 & 1 "Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei
sale în mod echitabil [...], de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra
încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]"
- Curtea observă că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să
execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume
de bani.
- Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 & 1 din Convenţie şi ale
art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din
cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundaţia de Cămine de Elevi ale
Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, şi toate referinţele
din aceasta).
- Jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă, protejat de
art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat
contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie -
care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de
întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un "bun" în
sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 - să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi
[a se vedea, printre multe alte autorităţi, Burdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr.
33.509/04, pct. 65 şi 87, CEDO 2009].
În unanimitate, Curtea:
- declară admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 & 1 şi al art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea sau executarea cu
întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile, şi inadmisibile restul capetelor de
cerere ale cererilor nr. 35.907/07, 1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09;
- hotărăşte că au fost încălcate art. 6 & 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul
nr. 1 la Convenţie;
Hotărâri CEDO postate pe pagina web a CSM:
a) Cauza Pruteanu împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 8 din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la
respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a
corespondenţei sale.”
38
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
b) Cauza C.C. împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 5 alin. 1 lit. f) din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul
la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia
următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale: f) dacă este vorba despre arestarea
sau detenţia lgală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal
pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de
extrădare.”
c) Cauza N.M. împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 5 alin. 4 din Convenţiei – „Orice persoană lipsită de
libertatea sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă un recurs în faţa
unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii
detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală.”
d) Cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României Curtea în unanimitate, hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţiei în
ceea ce priveşte durata procedurii „Orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil a cauzei sale… într-un termen rezonabil, de către o instanţă …
care va hotărî … asupra încălcării dtreptzurilor şi obligaţiilor sale cu caracter
civil…”.
e) Cauza Ghiroga împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”
f) Cauza Constantin Nistor împotriva României - Curtea în unanimitate,
hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus
torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”
În anul 2015 România nu numai că a fost condamnată la CEDO, dar a şi
recunoscut încălcarea anumitor articole din Convenţie.
Astfel, în 2015 România a plătit – cu acordul reclamanţilor – s-a împăcat cu
justițiabilii, 499.970 euro pentru ca instanța de la Strasbourg să nu mai judece
155 de cereri.
După ce am putut observa că România s-a împăcat (friendly settlement) în 2015
în 155 de cauze, urmează să observăm că tot în 2015 România a reușit să
convingă Curtea Europeană a Drepturilor Omului că deși reclamantul nu dorește
o împăcare, situația de fapt ar impune ștergerea cauzei de pe rolul Curții prin
oferirea unei sume de bani care nici nu mai trebuie acceptată de către justițiabil,
și inclusiv atunci când justițiabilul consideră că suma nu este una rezonabilă
(e.g. Valentin Florin Niculescu împotriva României, sau Adrian Marcel Stuparu
împotriva României, sau Maricica Ioviță împotriva României, sau Vasile
Gheorghe Prelipcean împotriva României, sau Marius Dan Gagiu împotriva
României, sau Gherghina Dinu împotriva României, sau Ion Moroianu
împotriva României, sau Viorel Dumitru Preduț împotriva României, sau
39
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Virginia Iancu împotriva României, sau Daniela Barbu împotriva României, sau
Anton Gârbacea împotriva României, sau Elena Condea împotriva României,
sau Ana Butnariu împotriva României, sau Bela ANTONYA împotriva
României, sau Marius Iorga împotriva României, sau Sever Mitrea împotriva
României, sau Fernando Eduard Vieru împotriva României, sau Gheorghe și
Cherața Granzulea împotriva României).
Astfel, în 2015, România a oferit în mod unilateral suma de 339.332,5 euro
într-un număr de 130 de cauze. Au existat și cauze în care deși România nu a
reușit să se împace, și deși a oferit o sumă de bani în mod unilateral, justițiabilul
– din cauza inacțiunii sale – a pierdut și acea sumă unilateral oferită, având
totodată cauza scoasă de pe lista celor pendinte (e.g. Vasile Mugurel Enciu
împotriva României, sau Vasile Tănase împotriva României, sau Al-Barri și alții
împotriva României).
Articolul cel mai des confirmat a fi încălcat prin declarație unilaterală a fost tot
articolul 6 alin. (1) din Convenție, dreptul la un proces echitabil fiind cel mai
recunoscut încălcat drept fundamental în 2015 de către România la CEDO.
I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
Formarea continuă este o coordonată esenţială a pregătirii permanente a
judecătorului pentru înfăptuirea calitativă a actului de justiţie.
In cadrul formării specializate a magistraţilor, au avut loc numeroase întâlniri ce
au avut drept temă unificarea practicii judiciare în materie civilă, în materia
insolvenţei, în materia dreptului societăţilor comerciale, în materia dreptului
concurenţei, a aplicării dreptului pieţei de capital, în materia dreptului
administrativ şi fiscal, a dreptului mediului, a justiţiei pentru minori, a dreptului
muncii şi a asigurărilor sociale, în materie penală în ceea ce priveşte
infracţiunile de corupţie, de criminalitate informatică, în susţinerea confiscării
extinse şi a recuperării prejudiciului, în combaterea criminalităţii în domeniul
achiziţiilor publice , etc.
In cursul anului trecut s-au desfăşurat multiple activităţi în cadrul programului
de formare continuă la nivel descentralizat pentru anul 2015, elaborat de
Institutul National al Magistraturii şi aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr.
nr. 83/2015 a fost aprobat Programul de formare continuă a judecătorilor pentru
anul 2015, mai ales în domeniul pregătirii judecătorilor în materia noilor
Coduri: Civil, Penal, Procedură civilă, Procedură penală.
40
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
În cadrul programului de formare la nivel descentralizat aferent anului 2015,
tematica a fost structurată pe trei direcţii de acţiune:
- domenii comune obligatorii identificate ca prioritare în acest program,
obligativitatea privind introducerea acestora în planul de formare al fiecărei
instanţe, cu respectarea tematicii şi numărului minim de seminarii indicat de
Institutul Naţional al Magistraturii;
- domenii orientative, rezultate cu precădere din tematica realizată ca urmare a
propunerilor de formare continuă ale magistraţilor, neexistând obligativitate
pentru introducerea acestora în planul de seminarii;
- domenii specifice, categorie, urmărind asigurarea unor cerinţe de formare
locale, în eventualitatea neregăsirii acestora în cadrul domeniilor orientative.
Având în vedere aceste direcţii de acţiune, Curtea de Apel Piteşti, prin
responsabilul numit cu formarea continuă descentralizată, s-a preocupat de
organizarea de seminarii în materia noilor coduri, prevăzute prin planul de
formare continuă descentralizată a se desfăşura la nivelul Curţilor de Apel,
seminarii coordonate de INM, care a şi suportat cheltuielile vizând plata
formatorilor la aceste seminarii.
Astfel, în anul 2015, la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cu participarea
judecătorilor nominalizaţi de INM de la instanţele din raza teritorială a acestei
curţi, au fost realizate 13 astfel de seminarii şi anume:
Seminar – Noul Cod Penal din 26.02 – 27.02.2015 – Piteşti;
Seminar – Insolvenţa – 7.05.-8.05.2015 – Piteşti;
Seminar –Drept UE în contencios administrativ. Fonduri structurale şi
TVA – 14.05.- 15.05.2015 – Piteşti;
Seminar – Noul Cod civil din 28.05 – 29.05.2015 – Piteşti;
Seminar – Comunicare interpersonală şi organizaţională – 11.06.-
12.06.2015 – Piteşti;
Seminar – Noul Cod de procedură civilă din 29.06 – 30.06.2015 – Piteşti;
Seminar – Dreptul muncii şi asigurări sociale (probleme controversate de
practică judiciară) – 10.09.-11.09.2015 – Piteşti;
Seminar – Noul Cod de procedură penală din 12.10 – 13.10.2015 – Piteşti;
Seminar – Cooperare internaţională judiciară în materie civilă şi penală.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte civile din 22.10 –
23.10.2015 – Piteşti;
Seminar – Etică şi deontologie din 5.11.-6.11.2015 – Piteşti;
Seminar – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte civile din
12.11.-.13.11.2015 – Piteşti;
Seminar – Noul Cod civil. Aspecte de dreptul familiei din 23.11.-
24.11.2015 - Piteşti.
Seminar – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte penale
din 17.12.- 18.12.2015 – Piteşti;
41
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
De menţionat că astfel de seminarii, organizate la nivelul unei Curţi de Apel,
cum a fost şi Curtea de Apel Piteşti, au fost apreciate de toţi participanţii,
judecători interesaţi în pregătirea profesională atât de necesară în vederea
dezbaterii multiplelor aspecte sau probleme de drept, ca urmare a intrării în
vigoare a Noilor Coduri, mai ales în materie penală, cum este Codul Penal şi
Codul de procedură Penală.
În anul 2015, Ministerul Justiţiei nu a acordat fonduri pentru susţinerea acestor
seminarii, deşi curtea a solicitat acest lucru, finanţarea acestora fiind asigurată
din contribuţiile magistraţilor.
Mai mult, printr-o astfel de organizare la nivel descentralizat, se reduc costurile
bugetare implicate de participarea magistraţilor în alte zone, în afara razei
teritoriale a Curţii de Apel Piteşti, costuri constând, în principal, în cazare.
Totuşi, am considera că o şi mai mare eficienţă a acestor seminarii organizate la
nivel descentralizat, de către curţile de apel, prin coordonarea INM, cu
participarea formatorilor din cadrul INM, poate să fie dată şi de organizarea
unor astfel de seminarii de două curţi de apel învecinate ca şi rază teritorială,
seminarii care să aibă loc succesiv într-un oraş sau celălalt oraş în care curtea de
apel îşi are sediul.
În acest mod pot fi analizate probleme de drept care pot fi soluţionate diferit de
fiecare dintre curţi, totul în scopul unei practici judiciare unitare, atât de
necesară actului de justiţie efectuat astăzi, mai ales în condiţiile noutăţii în
materie civilă şi penală, date de reglementarea instituţiilor de drept prin prisma
noilor modificări ale codurilor, care vor genera multiple aspecte juridice asupra
cărora magistraţii, ca practicieni, trebuie să îşi spună cuvântul.
În acelaşi timp, considerăm că se impune participarea tuturor judecătorilor din
cadrul curţilor de apel şi la alte forme de pregătire profesionale, altele decât cele
menţionate identificate cu seminarile organizate în comun de curţile de apel şi
de INM, în domeniile obligatorii cuprinse în programul de formare continuă
descentralizat, pentru a acoperi şi alte domenii orientative sau domenii specifice
care să conducă la o formare profesională solidă, necesară activităţii practice de
zi cu zi a judecătorului.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care
asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii
calităţii actului de justiţie.
42
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Obiectivele acestei activităţi vizează perfecţionarea pregătirii profesionale a
grefierilor, dat fiind multiplele modificări legislative, dar şi progresul acestora
pe scară deontologică.
Pentru organizarea învăţământului profesional al personalului auxiliar a fost
desemnat câte un judecător delegat, pentru fiecare secţie din cadrul instanţei,
care împreună cu grefierii propune un plan tematic şi urmăreşte realizarea
acestuia.
Tematica învăţământului profesional a personalului auxiliar de specialitate a fost
astfel întocmită, încât să îmbine atât aspecte teoretice cât şi aspecte practice şi a
căutat să lămurească problemele ivite în practică şi chiar să unifice rezolvarea
acestora.
Pregătirea profesională a grefierilor este reflectată în calitatea actelor pe care le
întocmesc în procesul de judecată, dar şi în cel administrativ.
Totodată, s-a urmărit de către conducerea administrativă a curţii specializarea
mai multor grefieri pentru fiecare compartiment al instanţei, pentru a se evita
perturbarea activităţii în cazul în care titularul postului din diferite motive nu-şi
poate îndeplini atribuţiunilor de serviciu.
In anul 2015, grefieri şi grefieri arhivari, de la toate instanţele din circumscripţia
Curţii de Apel Piteşti, au participat la seminariile şi cursurile de pregătire
organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Institutul Naţional al
Magistraturii, după cum urmează :
1. Seminar - Drept procesual civil. ECRIS – 17.03 – 20.03. 2015 - Cheia
2. Seminar - Drept procesual civil. ECRIS – 20.04 - 23.04.2015 - Sovata
3. Seminar - Elemente de tehnoredactare - 22.04 - 24.04.2015 - Giroc
4. Seminar - Drept procesual penal. ECRIS – 22.06 – 25.06.2015 - Sovata
5. Seminar - Executări civile – 24.06 - 26.06.2015 - Sovata
6. Seminar - Comunicare și deontologie – 24.06 – 26.06.2015 - Constanţa
7. Drept procesual penal. ECRIS – 8.09 -11.09.2015 - Cheia
8.Comunicare publică și relația cu mass-media – 9.09 – 11.09.2015 - Giroc
9.Arhivare și registratură – 21.09 - 23.09.2015 - Sovata
10. Cooperare judiciară internațională în materie penală – 23.09 -25.09.2015 -
Constanţa
11. Abilități non juridice – 23.09 – 25.09.2015 - Cheia
12. Cooperare judiciară internațională în materie civilă – 30.09.- 2.10.2015 -
Constanţa
13. Executări penale-30.09 - 2.10.2015 - Cheia
14. Repartizarea aleatorie a cauzelor -14.10 - 16.10.2015 - Giroc
43
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
De o bună participare din partea personalului auxiliar de specialitate din cadrul
instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti s-au bucurat şi cursurile de
perfecţionare organizate în sistem descentralizat de Şcoala Naţională de Grefieri
prin intermediul Curţii de Apel Piteşti, pe materii şi teme din cele mai diverse,
astfel :
Drept procesual civil
- proceduri speciale (procedura divorțului; partajul judiciar; declararea
judecătorească a morții; ordonanța președințială; ordonanța de plată; evacuarea
din imobilele folosite sau ocupate fără drept; înscrierea drepturilor dobândite în
temeiul uzucapiunii; cererile cu valoare redusă);
- aspecte practice privind rolul și atribuțiile grefierului în cadrul procedurii
prealabile; repartizarea aleatorie a cauzelor, înregistrarea, verificarea și
regularizarea cererii de chemare în judecată; verificarea împlinirii termenelor în
procedura comunicării cererii, a depunerii întâmpinării, răspunsului la
întâmpinare, a cererii reconvenționale;
- circuitul și evidența dosarului în procedura prealabilă;
- implicațiile normative ale art. 148, art. 149 C. proc. civ., privind îndeplinirea
cerinței multiplului exemplar al cererilor adresate instanțelor de judecată; rolul și
atribuțiile grefierului de ședință;
- incidentele înregistrării actului de sesizare al instanței; corelarea prevederilor
art. 41, art. 43, art. 45 C. proc. civ.; referatul de incompatibilitate;
- procedura în cazul dosarelor asociate și al cererilor pendinte;
- încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată; reexaminarea încheierii
de anulare;
- evidențierea părților din dosar în aplicația ECRIS; atribuțiile procesuale ale
grefierului în situația terțelor persoane;
- citarea și comunicarea actelor de procedură; citarea prin publicitate;
- rolul și atribuțiile grefierului în organizarea și desfășurarea ședinței de
judecată;
- particularități ale întocmirii încheierilor de ședință.
Drept procesual penal
Aspecte practice: camera preliminară; judecata în procesul penal; separarea
funcțiilor judiciare - judecătorul de cameră preliminară; atribuțiile grefierilor de
ședință în materie conform dispozițiilor C. proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor
atribuții în sistemul ECRIS.
Aspecte practice: separarea funcțiilor judiciare - judecătorul de drepturi și
libertăți; atribuțiile grefierilor de ședință în materie conform dispozițiilor C.
proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor atribuții în sistemul ECRIS.
STATISTICĂ: STATISECRIS
Colectarea datelor statistice. STATISECRIS.
44
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU
IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015
Anul 2015 a fost pentru activitatea judiciară unul cu modificări legislative
multiple cu implicaţii în munca magistraţilor.
În materie penală, începând cu data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noul Cod
penal, noul Cod de procedură penală, Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a
noului Cod penal, Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a noului Cod de
procedură penală, precum şi o serie de acte normative adiacente menite să
armonizeze sau să înfiinţeze noi instituţii în conformitate cu noua legislaţie
penală.
Prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în
peisajul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări
importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.
Noul Cod de procedură penală a pornit la drum prin asumarea următoarelor
obiective: reducerea duratei proceselor şi simplificarea procedurilor judiciare
penale, compatibilizarea mijloacelor de probă sau a procedeelor probatorii
actuale cu standardele europene în materie, reducerea gradelor de jurisdicţie şi
reorganizarea căilor de atac şi crearea unei jurisprudenţe unitare la nivel
naţional.
Noul Cod de procedură penală a introdus în procesul penal o a 4-a funcţie
judiciară, camera preliminară, plasată între urmărirea penală şi faza de judecată
ce a dus la crearea unui nou organ judiciar, judecătorul de cameră preliminară,
în timp ce, pentru faza de urmărire penală a fost creată instituţia judecătorului de
drepturi şi libertăţi , cu competenţe specifice.
Noul cod promovează o sporire a elementelor procedurii acuzatoriale, cu o
restrângere a rolului activ al judecătorului în faza de judecată vizibilă mai ales în
cursul cercetării judecătoreşti.
Se prevede doar o singură cale de atac ordinară, apelul, în cazul hotărârilor de
fond în care se decide asupra vinovăţiei unei persoane, în vreme ce, pentru toate
celelalte hotărâri se prevede calea de atac a contestaţiei.
45
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
S-au redefinit părţile în procesul penal şi s-a introdus categoria subiecţilor
procesuali din care fac parte suspectul şi persoana vătămată. S-au redefinit şi
resistematizat măsurile preventive, în timp ce altele, ce păreau redundante, au
dispărut. S-au reglementat forme restrânse ale procesului, respectiv : procedura
simplificată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, acordul de recunoaştere a
vinovăţiei.
În ceea ce priveşte Codul penal, principala provocare a membrilor Secţiei penale
a constituit-o examenul asupra aplicării legii penale mai favorabile, iar în acest
sens, Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a produs o aşezare a
jurisprudenţei în sensul intuit de noi în primele luni de la intrarea în vigoare a
noilor reglementări.
Pentru activitatea instanţelor, intrarea în vigoare a noilor coduri a însemnat o
reconfigurare a completelor de judecată, crearea unora noi, aranjarea altor liste
de permanenţă. Au fost create complete de judecător de drepturi şi libertăţi, de
judecător de cameră preliminară, de măsuri speciale şi de contestaţii pentru a
răspunde noilor instituţii reglementate de codul de procedură penală.
Urmare a constatării unei serii de vicii de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională a intervenit pronunţând 15 decizii, legiuitorul acţionând pentru
armonizarea dispoziţiilor neconstituţionale doar în două situaţii.
Prin OUG nr. 24/30.06.2015 au fost modificate alin. 6 al art. 207 cpp ((6) În tot
cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din
oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile
care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la
domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor
măsuri. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător."), alin. 4 al
art. 208 cpp ("(4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere,
verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care
au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la
domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să
justifice menţinerea acestor măsuri.") şi art. 222 cpp – durata arestului la
domiciliu.
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 15 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:
- prin Decizia nr. 76/26.02.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate
şi a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea
contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de
procedură penală este neconstituţională;
46
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
-prin Decizia nr. 166/17.03.2015 CCR a admis excepţiile de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul
de procedură penală sunt neconstituţionale, că soluţia legislativă cuprinsă în art.
549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de
cameră preliminară se pronunţă "în camera de consiliu, fără participarea
procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este neconstituţională, că
soluţia legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală,
potrivit căreia instanţa ierarhic superioară ori completul competent se pronunţă
"fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 336/30.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 235 alin. (1) din Codul de
procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea termenului
"cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive" atrage
incidenţa art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.
- prin Decizia nr. 235/07.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură
penală, precum şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de
procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea
responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt
neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 361/07.05.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de
procedură penală sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 423/09.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 488^4 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează "fără participarea
părţilor şi a procurorului" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 506/30.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă
"fără citarea părţilor" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 542/14.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către
instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 552/16.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3)
teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcţiei
47
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea
funcţiei de judecată este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 553/16.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "trafic de stupefiante" din
cuprinsul dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 496/23.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
direct de Avocatul Poporului, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară
hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a
inculpatului" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 631/08.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin.
(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi
inculpatul" pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a
excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 591/01.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv sintagma
"dacă cererea este vădit nefondată" din cuprinsul acestora este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 733/29.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit.
c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură
penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul
soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.
- prin Decizia nr. 740/03.11.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 alin. (10) din Codul de
procedură penală sunt neconstituţionale.
În cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr
de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din
cuprinsul codului penal, astfel:
- prin Decizia nr. 11/15.01.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate
şi a constatat că dispoziţiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt
constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra
bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru
modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal.
- prin Decizia nr. 603/06.10.2015 CCR a admis excepţiile de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "raporturi comerciale" din
cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională,
48
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
respectiv că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul
dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul
penal, este neconstituţională.
În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în
interesul legii a pronunţat un număr de 7 decizii de admitere în materie penală,
stabilind modul de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie
penală, decizii obligatorii pentru instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală a pronunţată un număr de 20 decizii de
admitere a sesizărilor formulate, stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de
către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie penală.
Au fost asimilate şi în cadrul Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală deciziile
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul
legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, multe
dintre ele având legătură directă cu procesele în derulare de pe rolul instanţei
noastre.
În ceea ce priveşte volumul de muncă, intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la
o mărire a formalismului în derularea procesului penal, ce a implicat o sporire a
atribuţiilor fiecărui judecător sau al fiecărui component al personalului auxiliar.
Impactul iniţial al aplicării noilor reglementări a fost puternic resimţit în
condiţiile în care, practic peste noapte, a trebuit să facem faţă noilor instituţii cu
personalul existent cărora li s-au repartizat spre soluţionare dosare mai
numeroase şi cu probleme noi generate de noile coduri.
In materie civilă, activitatea instanţei a fost marcată, în anul 2015, de adoptarea,
principalele modificări ale Codului de procedură civilă.
Noul Cod de procedură civilă pune accent deosebit pe celeritatea procedurii,
fiind introduse noi proceduri şi instituţii pentru asigurarea soluţionării rapide a
cauzelor.
În vederea evitării acordării unor termene de judecată nejustificate pentru a
permite reclamantului să îndrepte posibilele lipsuri din cererile de chemare în
judecată, iar în situaţia în care acesta nu satisface obligaţiile impuse de instanţă,
cererea sa este anulată în procedura regularizării.
Procedura scrisă (regularizarea) permite ca la termenul de judecată fixat, toate
apărările, contra-apărările, excepţiile, precum şi probele solicitate de părţi în
49
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
formă scrisă, să fie efectuate astfel încât, în principiu, cauza să fie în stare de
judecată.
Legea nr.134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă a fost
republicată în anul 2015 în M.O. nr. 247/10.04.2015. În cursul anului 2015
Codul de procedură civilă a fost modificat prin OUG nr. 62/23.12.2015.
Prin OUG nr. 62/2015 s-a dispus următoarele:
„(1) Termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1)
şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se
prorogă până la data de 1 ianuarie 2017. (2) Dispoziţiile art. XII alin. (2), art.
XIV - XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind
unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data
de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 4 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:
- prin Decizia nr. 485/23.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale
art. 84 alin. (2), precum şi ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu
referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii
cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic,
sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 839/08.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin.(5) din Codul de procedură
civilă și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat” din
cuprinsul acestora este neconstituţională în raport de dispozițiile art.21 alin.(3) și
art 24 din Constituție.
- prin Decizia nr. 866/10.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau
care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin.(1) din Codul de
procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire
prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora.
- prin Decizia nr. 895/17.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură
civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin prevederilor
constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către executorii
50
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale
art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii
executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o
parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi
independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte, înfăptuirea
justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. De asemenea, Curtea a reţinut
încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat
Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele
constituţionale stabilite prin aceasta.
În ceea ce priveşte Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în cursul anului
2015 acesta nu a suferit nicio modificare.
În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în
interesul legii a pronunţat un număr de 18 decizii de admitere, din care 14 în
materie civilă, iar 4 în materia dreptului muncii, stabilind modul de interpretare
şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie civilă, decizii obligatorii
pentru instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie civilă a pronunţată un număr de 20 decizii de
admitere a sesizărilor formulate (12 în materie civilă şi 8 în materia
contenciosului administrativ şi fiscal), stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate
de către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie
civilă.
În ceea ce priveşte Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii, în anul 2015
aceasta a fost modificastă prin Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, respectiv prin
Legea nr. 97 din 7 mai 2015.
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codul muncii, astfel:
- prin Decizia nr. 279/23.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 814/24.11.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.
Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial dificultăţile de personal
cu care se confruntă instanţa, însă prin efortul comun al întregului personal al
instanţei s-a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări.
51
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Toate aceste modificări legislative au reprezentat obiectul preocupărilor
întregului personal al instanţei pentru cunoaşterea şi aplicarea lor
corespunzătoare.
Modificări au fost aduse în anul 2015 şi legislaţiei secundare, astfel :
Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti – HCSM
nr.387/2005 a fost modificat prin :
- HCSM nr. 443/29.04.2015 la art. 116, după alin. 2 a fost introdus un nou
alineat, alin. 3).
- HCSM nr. 473/13.05.2015 la art. 83 alin. 1 a fost modificat punctul 5 privind
Condica şedinţelor de judecată, respectiv a fost modificat cuprinsul art. 105
privind rezultatul deliberării şi consemnarea acestuia într-o minută.
- HCSM nr. 753/30.06.2015 la art. 54 alin. 1 a fost introdusă lit. i) privind
încheierile de sesizare a CJUE, iar la art. 92 a fost modificat alin. 1 referitor la
scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor.
La data de 17 decembrie 2015 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat
Hotărârea nr. 1375 pentru aprobarea Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti, publicată în M.O. nr. 970/28.12.2015, prin această
hotărâre fiind abrogată Hotărârea CSM nr. 387/2005., urmând ca începând cu
anul 2016 instanţele să-şi desfăşoare activitatea în raport de noile reglementări.
Tot în anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii , prin Hotărârea nr.1.157
din 3 noiembrie 2015, a modificat şi completat Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr.
676/2007.
52
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA
JUDECĂTORILOR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
In anul 2015, la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti au fost
sancţionaţi disciplinar 3 magistraţi de la Judecătoriile Piteşti, Câmpulung şi
Horezu, un grefier de la Judecătoria Rm.Vâlcea şi un grefier arhivar de la
Judecătoria Câmpulung.
Au fost aplicate următoarele sancţiuni disciplinare :
-un magistrat de la Judecătoria Piteşti a fost sancţionat de Consiliul Superior al
Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100
lit.b din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea
indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20%, pe o perioadă de 3 luni”, pentru
săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.c) şi t) teza a II-a raportat
la art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre rămasă definitivă, prin
respingerea recursului declarat de magistratul respectiv, de către Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
-un magistrat de la Judecătoria Câmpulung a fost sancţionat de Consiliul
Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în
baza art.100 lit.a din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în
„avertisment”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.t)
teza a II-a din Legea nr.303/2004, hotărâre care nu este definitivă.
-un magistrat de la Judecătoria Horezu a fost sancţionat de Consiliul Superior al
Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100
lit.e din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din
magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.h)
teza I şi lit.t) cu aplicarea art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre care a
nu este definitivă.
-acelaşi magistrat a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii –
Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100 lit.d din Legea
nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din funcţia de
53
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
judecător pe o perioadă de 6 luni”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare
prevăzute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, hotărâre care nu este definitivă.
La nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, în anul 2015, au
fost aplicate 2 sancţiuni disciplinare personalului auxiliar de specialitate în
legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, după cum urmează :
-un grefier de la Judecătoria Rm.Vâlcea a fost sancţionat cu reducerea salariului
cu 10%, pe o perioadă de 3 luni, potrivit art.85 alin.1 lit.b din Legea
nr.567/2004, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.84 alin.1
lit.a şi i din Legea nr.567/2004;
-un grefier arhivar de la Judecătoria Câmpulung a fost sancţionat cu
„Avertisment” pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.84 alin.1
lit.a din Legea nr.567/2004, decizie care a fost contestată în instanţă, iar dosarul
este în curs de judecată.
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
În anul 2015 niciun judecător şi niciun membru al personalului auxiliar sau
conex, nu au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.
Activitatea instanţei s-a realizat în deplină concordanţă cu actele normative care
reglementează organizarea şi funcţionarea sa, Legea nr.303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară,
Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, HCM nr. 387/2005
privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (abrogată
prin HCSM nr.1375/17 decembrie 2015), Codul deontologic la magistraţilor
aprobat prin HCSM nr.328/2005 şi Codul deontologic al personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
aprobat prin HCSM nr.145/2005.
54
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI
EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Valorile esenţiale pe care le promovează Uniunea Europeană, statul de drept,
democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului necesită mecanisme
de apărare energice şi coerente, iar în acest segment, activitatea instanţelor de
judecată este primordială şi decisivă.
Obiectivele instanţei sunt, din această perspectivă, de a interveni efectiv şi a
asigura apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în acord cu
jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene şi jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii au, prin urmare, obligaţia de a-şi
însuşi şi a pune în practică jurisprudenţa instanţelor europene ori de câte ori
dreptul intern contravine acesteia.
Uniunea Europeană propune, pe de altă parte, existenţa unui spaţiu judiciar
comun, astfel încât, cetăţenii europeni să poată beneficia în aceeaşi manieră de
justiţie, în oricare dintre statele membre, ca şi în propria ţară.
In aceste direcţii funcţionează mecanisme de asistenţă judiciară internaţională,
atât în materie civilă cât şi în penal, concretizate în dispoziţiile Legilor
nr.189/2003, republicată în 4 iunie 2015, privind asistenţa judiciară
internaţională în materie civilă şi comercială, şi Legea nr.302/2004,republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală.
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase
angajamente politice între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea
duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a
cauzelor.
Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul de la Lisabona care doreşte să
realizeze şi să consolideze un spaţiu european comun în care persoanele să
circule libere şi să beneficieze de o protecţie juridică eficace.
Realizarea unui asemenea spaţiu va avea repercusiuni asupra unor aşteptări
legitime ale populaţiei cum sunt problemele legate de : imigraţie , combaterea
criminalităţii organizate sau actele de terorism.
55
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Tratatul amintit dă posibilitatea instituţiilor europene să adopte măsuri care să
asigure recunoaşterea drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele
juridice ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justiţie; dezvoltarea
metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; formarea magistraţilor şi a
personalului din justiţie.
Cooperarea instanţelor judiciare presupune ca o decizie adoptată într-un stat
membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre (hotărâri de divorţ,
încredinţare copii).
Pentru garantarea unui înalt grad de protecţie cetăţeanului şi pentru a favoriza
cooperarea judiciară în domeniul criminalităţii se impune un efort conjugat al
tuturor statelor comunitare, acţiunea laolaltă dovedindu-se mult mai eficientă,
instituţia mandatului european de arestare fiind un instrument de maximă
importanţă în acest sens.
La nivelul instanţei, întregul corp la magistraţilor a acordat atenţie studierii,
aprofundării şi aplicării corecte a jurisprudenţei CEDO.
În cursul anului 2015 principalele surse de informare ale magistraţilor din cadrul
instanţei cu privire la jurisprudenţa CEDO le-au constituit site-ul Curţii de la
Stasbourg, CSM, Ministerului Justiţiei, informările periodice transmise de CSM,
articole din reviste de specialitate, Monitorul Oficial al României, culegerile de
jurisprudenţă CEDO.
În anul 2015, judecătorul delegat la Biroul executări penale a emis o solicitare
de dare în urmărire internaţională, care a şi fost executată şi a fost emis un
mandat european de arestare, care încă nu este executat.
Din analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală şi, în
mod special, cele referitoare la măsurile preventive, rezultă, evident, că
apelul la dispoziţiile jurisprudenţei europene a devenit o obişnuinţă de
lucru, iar în ceea ce priveşte procedurile de cooperare judiciară, în cursul
anului 2015, au fost soluţionate 24 solicitări de predare în baza mandatului
european de arestare, conform Legii nr.302/2004, o procedură de
videoconferinţă, 4 proceduri de comisie rogatorie, 3 cerere preluare
judecată şi 18 proceduri privind recunoaştere hotărâre străină şi transfer
persoană condamnată.
De asemenea, în procesele penale şi civile aflate în curs de soluţionare s-a impus
aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor procedurale
persoanelor aflate în străinătate şi privind comisia rogatorie internaţională.
56
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul V - RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE
INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU
SOCIETATEA CIVILĂ
V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Raporturile Curţii de Apel Piteşti cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au
desfăşurat şi în anul 2015, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, Legea
nr. 304/2004 şi dincolo de formalismul acestor reglementări.
Dat fiind rolul său de garant al independenţei justiţiei potrivit art. 1 din Legea nr.
317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este singurul organism în măsură
să apere reputaţia judecătorului atunci când acesta este atacat şi calomiat prin
declaraţii de presă, care vin în mod special din mediul politic.
Instrumentele pe care le are la dispoziţie Consiliul în acest demers, rămân însă la
un nivel declarativ, constatând doar încălcarea, în acest context cazurile de
încălcare a reputaţiei judecătorilor perpetuându-se.
Putem afirma că în anul 2015 raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
au fost foarte bune şi s-au concretizat în acţiuni comune de monitorizare a unor
instanţe, participări la grupuri de lucru, consultări pe teme legislative,
participarea personalului instanţei, magistraţi şi grefieri, la cursuri de
perfecţionare, măsuri de îndrumare şi control al aplicării Regulamentului de
organizare şi funcţionare a instanţelor.
V.2. Raporturile cu Parchetul
Atât în cursul anului 2015 cât şi în anii anteriori, relaţiile dintre curtea de
apel şi parchetul de pe lângă curte, dar şi dintre instanţele din
circumscripţia sa şi celelalte parchete, s-au desfăşurat în condiţii
corespunzătoare cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, privind
organizarea judiciară. Raporturile instanţelor cu toate unităţile de parchetul s-au concretizat în
participări la soluţionarea cauzelor penale şi civile, în toate stadiile procesuale,
nefiind semnalate de către niciuna din părţi neajunsuri care să fi influenţat
desfăşurarea normală a activităţii.
57
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Relaţiile instituţionale au fost derulate în condiţii optime de colaborare in
realizarea actului de justiţie, fiind eliminate în mare parte obstacolele in fluxurile
de informaţii care ar putea afecta activitatea administrativ judiciara.
V.3. Raporturile cu Barourile de avocaţi, colegiile consilierilor
juridici şi cu experţii judiciari
Ca şi în anii precedenţi, în anul 2015, relaţiile de colaborare cu avocaţii şi
experţii judiciari au fost în general optime, însă, izolat în această colaborare au
fost relevate şi disfuncţii cauzate mai ales de neprezentarea apărătorilor din
oficiu în unele cauze penale, prin neefectuarea la termen a expertizelor dispuse
în cauză, situaţie care a dus la depăşirea, de multe ori, a termenului rezonabil de
soluţionare al dosarelor.
Apreciem că menţinerea unei bune colaborări, în raporturi profesionale, cu
avocaţii este atât posibilă cât şi necesară.
În acest sens, au fost organizate întâlniri cu consilieri ai barourilor Argeş şi
Vâlcea, ocazie cu care au fost dezbătute problemele şi găsite soluţii pentru o
bună cooperare între cele două instituţii care deservesc sistemul de justiţie.
În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele întârzieri în
efectuarea lucrărilor dispuse de instanţă datorate lipsei sau insuficienţei acestora.
A fost regândit astfel modul de lucru cu experţii judiciari în sensul sporirii
operativităţii întocmirii lucrărilor încredinţate iar pe de alta parte, de efectuare la
timp a plăţii onorariilor acestora. Dincolo de numărul redus al unor categorii de
experţi, întârzierea în efectuarea expertizelor s-a mai datorat şi părţilor.
Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care procedând
mai energic în raporturile cu experţii pot depăşi în mare parte neajunsul
întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile
sancţionatorii.
V.4. Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în
masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare
Adoptarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public reprezintă, în mod neîndoielnic, un demers important în asigurarea
accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.
În lumina principiului consacrat de dispoziţiile art. 31 din Constituţia României
privitoare la dreptul la informaţie al cetăţenilor: „dreptul persoanei de a avea
acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar „autorităţile
58
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea
corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes
personal”
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,
publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23.10.2001, dă eficienţă acestui
principiu constituţional, statuând încă din art.1 că : ”accesul liber şi neîngrădit
al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta
lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre
persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu
documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României”.
În anul 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Piteşti a
soluţionat un număr de 53 solicitări de informaţii de interes public.
Dintre acestea, 34 solicitări au fost primite din partea unor persoane juridice şi
19 din partea unor persoane fizice.
Solicitările au vizat eliberarea de copii xerox de pe hotărâri judecătoreşti sau alte
acte efectuate în anumite dosare, accesul la studierea unor dosare, informaţii
referitoare la anumite aspecte ale activităţii unor departamente din cadrul Curţii
de Apel Piteşti, comunicarea unor informaţii statistice privitoare la activitatea
instanţei şi o serie de alte informaţii.
Menţionăm că din cele 53 solicitări, 19 solicitări au fost soluţionate în mod
favorabil şi 34 solicitări au fost respinse întrucât informaţiile solicitate fie se
încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul acces al publicului şi al
presei, fie erau inexistente.
Trebuie să indicăm şi faptul că, în toate situaţiile menţionate, informaţiile
solicitate sau imposibilitatea transmiterii acelor informaţii care, potrivit
dispoziţiilor legale, se încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul
acces al publicului, au fost comunicate solicitanţilor în termenul prevăzut de
lege.
Precizăm că pe parcursul anului 2015 a fost înregistrate două reclamaţii
administrative la adresa activităţii Biroului de Informare al instanţei, şi a existat
o plângere în instanţă care vizează activitatea Biroului de Informare şi Relaţii
Publice al Curţii de Apel Piteşti.
Pe parcursul anului 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de
Apel Piteşti, a soluţionat toate petiţiile şi memoriile venite de la justiţiabili, care
i-au fost încredinţate spre analiză şi soluţionare de către conducerea instanţei, şi
care vizau o serie de aspecte cu care petenţii s-au confruntat privitoare la
59
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
activitatea de judecată a instanţei sau la alte aspecte legate de activitatea
instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
Tuturor petiţiilor şi memoriilor încredinţate spre analiză şi soluţionare de către
conducerea instanţei în cursul anului 2015 li s-a dat curs în totalitate,
formulându-se răspunsuri în funcţie de cele solicitate, într-un termen rezonabil,
în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
In vederea îmbunătăţirii activităţii, în viitor, ne propunem :
• organizarea unor sesiuni de instruire şi comunicare la care să participe întregul
personal al Birourilor de Informare şi Relaţii Publice de la instanţele
judecătoreşti din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti
• organizarea de seminarii şi schimburi de experienţă cu jurnaliştii în scopul de a
le facilita acestora o înţelegere corectă a specificului de activitate al instanţelor
judecătoreşti
• conturarea unei practici unitare la nivel naţional în materia organizării şi
funcţionării birourilor de informare şi relaţii publice ale instanţelor judecătoreşti,
având în vedere consecinţele pe care o aplicare neunitară le-ar putea genera.
• stabilirea unui cadru clar cu privire la normele de conduită şi de limbaj care
trebuie să fie respectate de către cetăţeni şi jurnalişti în raport cu personalul
Biroului de Informare şi Relaţii Publice Curţii de Apel Piteşti.
• detectarea unor modalităţi şi mai precise prin care să se poată încasa sumele de
bani care trebuie achitate de către solicitanţii care doresc să obţină copii simple
de pe anumite acte ce intră în categoria informaţiilor de interes public, dar care
nu se comunică din oficiu
V.5. Raporturile cu justiţiabilii
Asigurarea transparenţei activităţii judiciare, în raport cu publicul şi cu
mijloacele de comunicare în masă, a fost asigurată prin următoarele modalităţi:
transmiterea unui număr de 4 comunicate de presă către mijloacele de
comunicare în masă de pe plan local sau naţional în vederea aducerii la
cunoştinţa opiniei publice a unor manifestări sau activităţi desfăşurate de
instanţă (natura cauzelor care au avut termene de judecată în perioada vacanţei
judecătoreşti, prezentarea Raportului de bilanţ al Curţii de Apel Piteşti pe anul
2014, manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei Europene a Justiţiei Civile la
sediul Curţii de Apel Piteşti, furnizarea unor informaţii privitoare la stadiul
procesual sau soluţiile pronunţate în anumite dosare aflate pe rolul Curţii de
Apel Piteşti şi care au suscitat interesul publicului larg şi al reprezentanţilor
mass-media)
acordarea de către dl. judecător Marius Gabriel Săndulescu,
vicepreședintele Curţii de Apel Piteşti, în calitate de purtător de cuvânt, în lipsa
titularului, a unui interviu către publicaţia „News247worldpressuk”, în data de
60
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
5 octombrie 2015, pe teme de interes public privind activitatea instanţelor
judecătoreşti, interviu care a fost apreciat extrem de pozitiv.
Curtea de Apel Piteşti a fost nominalizată la titlul de „instituţia anului
2015” de către publicaţia „News247worldpressuk”;
disponibilitatea permanentă a membrilor biroului faţă de solicitările
telefonice venite de la reprezentanţii mass-media, disponibilitate concretizată în
furnizarea, în condiţiile legii, a informaţiilor solicitate de jurnalişti în vederea
realizării unei corecte informări a opiniei publice
punerea la dispoziţia reprezentanţilor mass-media locale, în urma
solicitărilor primite de la aceştia, a unor informaţii, sub formă de comunicate
de presă, cu privire la anumite dosare, în vederea realizării unei informări
corecte a opiniei publice.
afişarea la sediul instanţei, în vederea consultării de către cetăţeni, a
informaţiilor de interes public care, conform art. 5 din legea nr.544/2001, se
comunică din oficiu, precum şi alte informaţii privitoare la anumite drepturi de
care se bucură cetăţenii şi la informaţiile pe care aceştia le pot solicita instanţei
organizarea manifestării de tipul „Uşilor deschise” în data de 26
octombrie 2015, ocazie cu care a fost sărbătorită „Ziua Europeană a Justiţie
Civile”
organizarea de vizite pentru grupe de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe
Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Piteşti cărora le-au fost
prezentate compartimentele care prezintă relevanţă pentru activitatea instanţei, li
s-a explicat circuitul pe care trebuie să îl parcurgă un dosar de la înregistrare şi
până la soluţionarea sa definitivă, le-au fost prezentate principalele atribuţii şi
modul de funcţionare al departamentelor instanţei şi li s-a permis accesul într-o
sală de şedinţe, unde au asistat la o şedinţă de judecată.
Curtea de Apel Piteşti a încheiat un parteneriat, iniţiat de
„News247worldpressuk”, cu o serie de instituţii locale, dintre care menţionăm :
Prefectura Argeş, Consiliul Judeţean Argeş, Inspectoratul Şcolar Argeş, Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş sub denumirea
„Educaţia juridică obligatorie în învăţământul preuniversitar. Proiect pilot în
judeţul Argeş”.
afişarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor de interes public
care, conform art. 5 din Legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu, precum şi
pe Portalul instanţelor de judecată la adresa: http://portal.just.ro, pus la
dispoziţia instanţelor de către Ministerul Justiţiei.
61
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Capitolul VI – CONCLUZII
Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra
progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
publicat la 27 ianuarie 2016 a constatat o serie de evoluţii înregistrate în
România de la precedentul Raport publicat la 28 ianuarie 2015, cu precădere în
ceea ce priveşte respectarea criteriilor esenţiale pentru existenţa statului de
drept, a supremaţiei legii şi independenţei justiţiei.
Sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de
capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile şi penale,
de eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi de voinţa de a apăra
independenţa sistemului judiciar.
Ecourile pozitive cu care a fost implementat proiectul de strategie naţională
anticorupţie a fost întâmpinat de o susţinere fermă din partea instanţelor din
circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
Prin înfăptuirea actului de justiţie s-a urmărit asigurarea unei eficienţe sporite în
ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni.
Totodată, la nivelul conducerii administrative s-a urmărit adoptarea de decizii de
management transparente şi obiective, care au contribuit la susţinerea reformei
sistemului judiciar.
Întreaga activitate din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor din
circumscripţia sa s-a desfăşurat în concordanţă cu necesităţile şi coordonatele
îmbunătăţirii sistemului judiciar românesc, cu intenţia de armonizare cât mai
deplină cu sistemul judiciar comunitar.
Cu toate acestea, exemplificăm câteva dintre vulnerabilităţile cu care instanţele
se confruntă şi care afectează performanţa magistratului şi eficienţa actului de
justiţie, şi anume:
A. durata mare a procedurilor judiciare reprezintă o deficienţă constantă şi
importantă a sistemului judiciar naţional, sens in care se impune sancţionarea
mai fermă a abuzurilor de drept; reducerea numărului cauzelor mai vechi aflate
pe rol; monitorizarea compartimentelor sau sectoarelor de activitate unde se
constată întâmpinarea unor dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a
62
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
atribuţiilor de serviciu, identificarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru
înlăturarea acestora.
Tergiversarea soluţionării cauzelor s-a datorat unor cauze obiective:
- depunerea la dosarul cauzei, de către experţi, de lucrări de specialitate cu
concluzii care nu răspund obiectivelor stabilite de instanţă, impunându-se
refacerea acestora de către alţi experţi;
- lipsa de fermitate, uneori, a magistraţilor, manifestată prin neaplicarea
amenzilor judiciare sau a celorlalte sancţiuni puse de lege al îndemâna acestora,
faţă de persoanele (experţi martori, avocaţi, interpreţi, etc.) care cu rea-credinţă
sau fără motive justificate, prin comportamentul lor, determină tergiversarea
soluţionării cauzelor.
Cauzele care au o vechime mai mare de un 1,5 ani pe rolul instanţelor au fost
permanent monitorizate întrucât este de necontestat că nu întotdeauna o hotărâre
pronunţată după un timp îndelungat este şi o hotărâre dreaptă. Nu prelungirea
procedurilor judiciare asigură calitatea actului de justiţie, ci modul în care
judecătorul asigură aplicarea normelor procedurale în speţă.
B. aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare, reprezentând una din
principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, practica
neunitară numărându-se printre elementele ce determină cele mai multe
nemulţumiri ale justiţiabililor şi una din problemele majore ale sistemului
nostru judiciar.
Acest fapt se datorează, în principal, fluctuaţiei legislative şi necorelării
normelor juridice ceea ce impune instanţei supreme să clarifice problemele de
drept controversate prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în
interesul legii.
Ca remediu, asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial
de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor
normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor şi
paralelismelor în elaborarea acestora.
Este necesar ca programul informatic ECRIS să funcţioneze în parametrii noilor
Coduri de procedură civilă şi penală, urmând a fi găsite modalităţi tehnice de
introducere a programului optim de muncă pentru a nu se crea disfuncţionalităţi
într-un sistem judiciar care se confruntă oricum cu dificultăţi reprezentate de
spaţii insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură
IT uzată moral, toate subsumate unei subfinanţări generale a sistemului judiciar.
63
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
Din perspectiva implementării noilor indicatori de performanta stabiliţi de
Consiliul Superior al Magistraturii, se impune acordarea unei atenţii deosebite în
reflectarea corecta a activităţii şi în sistemul informatic. Volumul de activitate
căruia instanţele trebuie să îi facă faţă şi importanţa luării unor decizii prompte
impun multiple situaţii pentru rezolvarea cărora este obligatorie utilizarea
mecanismelor electronice, informatice, de extragere şi procesare a datelor.
In acest sens, colaborarea între echipa de management a instanţei, biroul de
statistică şi birou informatică este deosebit de importantă, pentru o mai buna
conformare la restricţiile de operare în sistemul informatic în scopul evidenţierii
cât mai exacte a eforturilor depuse în actul de justiţie.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar care
asigură un sprijin important în activitatea magistraţilor, în perspectiva
îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor
administrative de la judecători.
În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un
accent deosebit pe învăţământul profesional, dar, totodată, trebuie încurajată
participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Şcoala
Naţională de Grefieri. Se impune creşterea rolului şi numărului grefierilor cu
atribuţii jurisdicţionale în vederea unei mai bune funcţionări administrative a
instanţelor.
Nu în ultimul rând trebuie apreciate eforturile întregului corp de magistraţi şi
grefieri pentru cunoaşterea, interpretarea, aplicarea corectă şi unitară a noilor
dispoziţii legale în toate materiile ţinând seama că în anul 2011 a intrat în
vigoare noul cod civil, urmat de noul cod de procedura civila în anul 2013, iar în
anul 2014 noul cod penal şi de procedură penală şi a unor acte normative
conexe, toate acestea necesitând un studiu permanent şi aprofundat pentru a face
faţă noilor cerinţe juridice, în condiţiile în care acestea au suferit modificări de
substanţă în cursul anului 2015.
Implementarea noilor Coduri presupune regândirea politicii de resurse umane pe
palierele numeric, calitativ (formare, specializare a magistraţilor) şi logistic.
Este foarte important ca sistemului judiciar să-i fie garantate resursele umane şi
materiale pentru a funcţiona la parametrii optimi şi pentru a nu fi afectată
calitatea actului de justiţie.
Această situaţie a afectat şi activitatea Curţii de Apel Piteşti precum şi
activitatea instanţelor din circumscripţia sa. Cu toate acestea prin eforturile
susţinute ale judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a reuşit
obţinerea unor rezultate corespunzătoare.
64
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
15 |
04.0
3.2
016
La nivelul conducerii administrative a Curţii de Apel s-a asigurat un
management eficient al resurselor umane şi materiale, reflectate în datele
statistice menţionate.
În opinia noastră, rezultatele obţinute în anul 2015 la Curtea de Apel Piteşti şi
instanţele din circumscripţia sa de activitate au fost generate de eforturile depuse
de judecători şi personalul auxiliar, care manageriat corespunzător, a reuşit să
depăşească problemele inerente apărute în înfăptuirea actului de justiţie.
PREŞEDINTE
Judecător Marius Gabriel SĂNDULESCU