raport de evaluare a programului de asistenţă din cadrul ... · tipuri de intervenţii...
TRANSCRIPT
1
Raport de evaluare a programului de
asistenţă din cadrul proiectului „Copii cu
părinţi deţinuţi - copiii invizibili”,
RO2014_C4_64
2
3
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................. 4
Date socio-demografice ale respondenţilor ................................................................................ 5
Recrutarea beneficiarilor ............................................................................................................ 8
Tipuri de intervenţii .................................................................................................................... 9
Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare ......................................... 10
Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (perspectiva copiilor) ................................................... 12
Nivelul de satisfacţie a beneficiarului ( perspectiva părintelui din libertate) ........................... 14
Concluzii .................................................................................................................................. 16
Recomandări ............................................................................................................................. 18
Anexa 1 – Grila de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi ............ 19
4
Introducere
În cadrul proiectului „Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili”, RO2014_C4_64
finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondul ONG în România, Mecanismul
Financiar al Spaţiului Economic European 2009 - 2014, Asociaţia Alternative Sociale, în
calitate de Beneficiar, în cadrul activităţii 1.2. Evaluarea programului de asistenţă a copiilor
cu părinţi deţinuţi, a aplicat o grilă de evaluarea a acestor servicii. Grila a abordat patru teme
principale de discuţie:
Recrutarea beneficiarilor (metode folosite, probleme şi soluţii identificate);
Tipuri de intervenţii (consiliere specifică asistenţei sociale, referire către
instituţii, mediere etc.);
Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare (au
răspuns asistenţii sociali);
Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (completat de părintele din libertate şi
copii peste 10 ani).
Instrumentul de culegere a datelor: Instrumentul a fost creat după ce membrii
echipei Alternative Sociale au avut discuţii despre forma pe care acesta trebuie să o aibă,
despre întrebările pe care trebuie să le includă şi despre intervalul de timp în care grila va
trebuie să fie aplicată. În cadrul chestionarului am folosind întrebări închise, întrebări
deschise, întrebări mixte şi date socio-demografice despre respondenţi (copii şi părinţii rămaşi
acasă după detenţia partenerului de viaţă).
Cele patru teme amintite s-au regăsit în cadrul chestionarului, în ordinea amintită mai
sus, pornind de la modalităţi de recrutare a beneficiarilor, tipurile de intervenţii primite de
beneficiari, lecţiile învăţate de asistenţii sociali din instrumentarea acestor cazuri, sugestiile
specialiştilor pentru problemele identificate pe teren, nivelul satisfacţiei beneficiarului
(părintelui din libertate şi copii) şi s-a încheiat cu date socio-demografice despre beneficiari.
Menţionam că instrumentul a fost pretestat şi după acest proces, chestionarul a fost
modificat, forma finală se regăseşte în Anexa 1 a prezentului raport.
5
Metoda de culegere a datelor: Asistenţii sociali împreună cu voluntarii din cadrul
proiectului au aplicat acest chestionar beneficiarilor, în cadrul vizitelor pe care le-au făcut la
domiciliul lor.
Universul cercetării: În cadrul proiectului ne-am propus ca un număr de 25 de copii
şi un număr de 25 de părinţi din libertate să răspundă întrebărilor din grila de evaluare din
numărul total de 50 de beneficiari prevăzuţi în indicatorii proiectului, din judeţele Iaşi şi
Vaslui.
Eşantion: În programul de asistenţă cu fost incluşi 62 de copii, acest număr fiind mai
mare decât numărul iniţial (50) prevăzut în proiect. Din totalul beneficiarilor proiectului un
număr de 56 dintre aceştia au răspuns întrebărilor din grila de evaluare a programului de
asistenţă iar pentru acest raport au fost folosite doar chestionarele la care au răspuns copii cu
vârsta peste 10 ani – 28 în total şi toate chestionarele la care părinţii au răspuns – 23 în total.
Perioada de culegere a datelor: august 2015 – aprilie 2016.
Date socio-demografice ale respondenţilor
Profilul respondenţilor: copii incluşi în cadrul programului de asistenţă au avut
vârste cuprinse între 1 an şi 17 ani. Pentru acest raport de evaluare chestionarele la care au
răspuns copii peste 10 ani au relevat faptul că aceştia fie stau acasă, fie merg la grădiniţă sau
la şcoală. Cei mai mulţi dintre copii respondenţi (31,6%) sunt elevi în clasele a VI-a şi a VII-
a, sunt de sex feminin (55,3%) şi locuiesc în mediul rural 86,8%.
6
Figura 1: Mediul de rezidenţă a respondenţilor
Părintele rămas acasă este tânăr, cu vârsta între 19 ani şi 45 ani, de sex feminin
(91,3%) şi care a terminat doar o şcoală generală.
Figura 2: Nivelul studiilor părintelui rămas acasă
Veniturile familiilor chestionate se încadrează sub 400 de lei lunar, ceea ce denotă
faptul că beneficiarii serviciilor oferite în cadrul proiectului nu beneficiază decât de banii
proveniţi din alocaţii sau alte tipuri de prestaţii sociale.
13.20%
86.80%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
100.00%
Urban Rural
2
8
6
7
Școală primaraă
Școală generală
10 clase
Liceu
7
Figura 3: Nivelul veniturilor familiilor
Veniturile mici sunt un aspect îngrijorător în condiţiile în care în cadrul acestor familii
locuiesc de la trei până la 24 de persoane şi în medie câte trei copii.
Figura 4: Numărul persoanelor care locuiesc în gospodărie
10
5
6
2
0
2
4
6
8
10
12
Sub 400 lei Intre 401-800 lei Intre 801 - 1200 lei Peste 1601 lei
5 5
6
2
3
1 1
0
1
2
3
4
5
6
7
3 persoane 4 persoane 5 persoane 6 persoane 8 persoane 12 persoane 24 persoane
8
Recrutarea beneficiarilor
Pentru a ajunge la beneficiari asistenţii sociali care au lucrat în cadrul proiectului în
Iaşi şi Vaslui au recurs la o serie de modalităţi, dintre care cele mai întâlnite au fost: prin
intermediul SPAS - ului - 63,2%, prin intermediul altor rude sau a soţului din închisoare -
15,8% sau prin auto-referire (persoana rămasă acasă să aibă grijă de copii a apelat la serviciile
oferite de Alternative Sociale) - 10,5%.
Figura 5: Metode folosite de asistenţii sociali pentru recrutarea beneficiarilor
În ceea ce priveşte problemele identificate de asistenţii sociali în recrutarea
beneficiarilor, în cazurile în care acestea au existat, le-au menţionat pe următoarele ca fiind
cele mai importante: pericole determinate de mediul de rezidenţă a beneficiarului -26,3%,
situaţia din teren era diferită de cea iniţială - 7,9% şi lipsa de colaborare a beneficiarului -
5,3%. Pe lângă aceste situaţii asistenţii sociali au identificat şi alte probleme, care nu se
regăseau în grila de răspunsuri, dintre acestea cea mai importantă a fost specificul
comunităţilor de romi.
63.20%
15.80% 10.50%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
SPAS Alte situații Auto-referire
9
Figura 6: Probleme identificate de specialişti în recrutarea beneficiarilor
La problemele menţionate în ceea ce priveşte recrutarea beneficiarilor, asistenţii
sociali din cadrul proiectului, au venit cu soluţii care le-au permis să identifice şi ulterior să
poată oferi serviciile de asistenţă acestor familii. Dintre soluţiile identificate menţionăm
următoarele:
În comunităţile de romi este indicat să se meargă la beneficiari împreună cu
mediatorul sanitar pentru a facilita comunicare;
Este necesar ca informaţiile iniţiale identificate prin telefon sau de la asistentul social
din comunitatea beneficiarului acestea să fie verificate la faţa locului de specialişti;
Acordarea unei atenţii sporite din partea asistenţilor sociali pentru prevenirea unor
boli.
Tipuri de intervenţii
Fiecare copil este un caz unic care se confruntă cu o serie de probleme, unii având
cumulativ mai multe tipologii de probleme. Această categorie de copii are probleme
emoţionale – 92,1%, de comunicare – 73,7%, în familie – 65,8% sau sunt etichetaţi de
membrii comunităţii – 57,9%.
26.30%
7.90%
5.30%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
Pericole determinate de mediul de rezidență a
beneficiarului
Situaţia din teren era diferităde cea iniţială
Lipsa de colaborare abeneficiarului
10
Asistenţii sociali au identificat aceste probleme la majoritatea copiilor incluşi în cadrul
programului de asistenţă încercând să vină în sprijinul acestora pentru diminuarea efectelor
acestora.
Toţi beneficiarii au primit sprijin material, însă o parte dintre ei au avut şi alte nevoie
pe care asistenţii sociali au reuşit să îi ajute în soluţionarea lor. Intervenţia oferită de
specialişti beneficiarilor s-a referit la:
Informare cu privire la serviciile sociale de care pot beneficia în comunitatea din care
provin – 84,2%;
Consiliere vocaţională pentru copii – 39,5%;
Prevenirea delincvenţei juvenile – 23,%;
Referire către medic – 15,8% şi psiholog – 18,4%.
Informațiile calitative obținute la întrebările deschise au arătat și alte tipuri de
intervenție:
Consilierea părinților aflați în libertate pentru acceptarea situației, identificarea unor
resurse proprii și în comunitate și pentru responsabilizare în ceea ce privește îngrijirea și
educarea copiilor;
Consilierea copiilor privind diminuarea sentimentelor de rușine, auto-culpabilitate
și/sau furie împotriva părintelui din închisoare;
Colaborarea cu serviciile publice de asistență socială pentru evaluarea situației familiei
și obținerea prestațiilor sociale;
Colaborarea cu reprezentanți ai cabinetelor medicale și spitalelor pentru intervenții
medicale specifice.
Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare
Am dorit să identificăm dacă asistenţii sociali au întâmpinat dificultăţi în ceea ce
priveşte instrumentarea cazurilor şi ce ar dori să schimbe pe viitor, dacă programul de
asistenţă a copiilor cu părinţi în detenţie va continua prin intermediul altor proiecte. Dintre
dificultăţile pe care specialiştii le-au întâmpinat în lucrul cu beneficiarii amintim de:
Perioada limitată de timp (trei luni) în care asistenţa este oferită– 60,5%;
Comportamentul neadecvat a beneficiarilor – 15,8%;
Comunicarea cu alte instituţii reprezentative pentru sectorul sociale – 5,3%.
11
Figura 7: Dificultăţi întâmpinate de specialişti în instrumentarea cazurilor
Pentru dificultăţile amintite asistenţii sociali au identificat o serie de soluţii care, pe
viitor i-ar putea ajuta pentru a putea să vină în ajutorul acestor beneficiari mai eficient. Dintre
soluţiile sugerate de specialiştii Alternative Sociale enumerăm:
Un timp mai mare pentru intervenţie - peste trei luni;
Grupuri de suport pentru copii de vârste apropiate;
Colaborarea cu alte instituţii din domeniul social care s-ar putea implica în ajutorarea
acestei categorii vulnerabile;
Schimbarea intervenţie de la nivel individual la terapia de grup.
Experienţa asistenţilor sociale care au lucrat cu familiile persoanele aflate în detenţie
reprezintă punctul de plecare pentru alte proiecte, care ar putea viza asistenţa aceleaşi
categorii de beneficiari. În acest sens vom prezenta succint pe ce anume trebuie să se insiste în
viitoarele iniţiative care ar viza asistenţa acestor persoane vulnerabile, idei reieşite din ceea ce
specialiştii au identificat în instrumentarea cazurilor din cadrul acestui proiect.
Asistentul social trebui să cunoască bine nevoile specifice şi caracteristicile vârstei
copilului şi a familiei pentru a veni in ajutorul lor într-un mod cât mai eficient, pentru că
fiecare individ este unic şi are nevoi diferite.
Un element important în asistenţa copiilor cu părinţii în detenţie ar fi asistenţa în
grupuri de suport pentru că aceşti copii ar înţelege şi ar depăşi mai uşor perioada în care
părintele este în detenţie dacă ar vedea că nu este doar el în această situaţie.
60.50%
15.80%
5.30%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
Perioada de timp Comportamentul neadecvata beneficiarilor
Comunicarea cu alteinstituţii
12
În unele cazuri părintele rămas acasă după încarcerarea partenerului îşi neglijează
copii şi în aceste situaţii asistenţii sociali încurajează persoanele de îngrijire să se
responsabilizeze în ceea ce priveşte grija pentru copii lor.
Colaborarea cu alte instituţii din domeniul social ajută la soluţionarea cazului în
interesul beneficiarului mult mai repede. Cu cât specialiştii din aceste instituţii vor înţelege că
muncă în echipă este cea care ajută la sprijinea acestor copii cu părinţi în detenţie cu atât
aceşti copii nu vor mai fi invizibili.
Încarcerarea unui membru al familiei conduce la stigmatizarea familiei în
comunitate fapt care afectează familia dar mai ales copii. Este necesar ca fiecare persoană,
indiferent de profesia sau statut social pe care îl are să înţeleagă că aceşti copii nu sunt
responsabili pentru că părintele său este în închisoare.
Explicarea motivului încarcerării, potrivit vârstei, influenţează pozitiv dezvoltarea
copilului. Este necesar ca părintele rămas acasă să nu ascundă motivul lipsei partenerului ci să
încerce să explice, pe înţelesul copilului, cauza care a determinat absenţa părintelui de acasă.
Lipsa unui părinte conduce la situaţia în care sarcinile părintelui încarcerat sunt
preluate, fie de celălalt partener, fie de copii mai mari. În astfel de situaţii copii ajung să îşi
neglijeze şcoala pentru a veni în ajutorul părintelui rămas acasă, ceea ce poate determina pe
termen lung, probleme de natură educaţională, aşa cum am amintit anterior.
Părintele şi copii rămaşi acasă după închiderea membrului familiei au nevoie de
suport emoţional şi îndrumare din partea specialiştilor pentru a putea depăşi această
perioadă dificilă.
În ceea ce priveşte oferirea de asistenţă copiilor de etnie romă specialiştii Alternative
Sociale au identificat ca nevoie pe următoarele proiecte asimilarea de cunoştinţe despre
particularităţile romilor pentru a putea interveni optim.
Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (perspectiva copiilor)
În ceea ce priveşte percepţia generală a beneficiarilor faţa de asistenţa oferită prin
intermediul acestui proiect aceasta a fost una pozitivă, majoritatea afirmând că au fost foarte
mulţumiţi (92,1%) de faptul că cineva a venit să îi ajute.
13
Percepţia copiilor legat de informaţiile primite de la asistenţii sociali cei mai mulţi au
fost foarte mulţumiţi (92,1%) sau mulţumiţi (7,9%). Bunurile materiale au fost binevenite
pentru ajutorarea acestor copii în 94,7% dintre cazuri.
Figura 8: Gradul de mulţumire a beneficiarilor referitor la informaţiile primite de la
asistentul social
Intervenţia asistenţilor sociali a produs schimbări în bine a vieţii acestor copii incluşi
în programul de asistenţă - 97,4%. Aceste schimbări au vizat următoarele aspecte:
Ajutorul material le-a uşurat viaţa copiilor, chiar dacă acesta a fost oferit pe o perioadă
limitată de timp;
Înţelegerea situaţiei în care se află ei prin prisma exemplelor date de asistenţii sociali a
altor copii cu părintele în închisoare;
Sfaturile oferite de specialişti copiilor i-au ajutat să poată trece de această perioadă
grea din viaţa lor;
Beneficiarii au devenit mai informaţi despre aspecte care îi vizează, cum ar fi
importanţa şcolii, importanţa relaţiilor din cadrul familiei sau modalităţi de a găsi un
loc de muncă;
Copii s-au simţit bine ca au putut să vorbească despre perioada încarcerării părintelui
cu asistenţii sociali
7.90%
92.10%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
100.00%
Mulțumit Foarte mulțumit
14
Beneficiarii au fost rugaţi să detalieze modul în care asistenţii sociali s-au comportat
cu ei pe parcursul intervenţiei şi cei mai mulţi au apreciat că aceştia au fost atenţi, au avut
răbdare atunci când le-au explicat diverse situaţii, s-au comportat frumos cu toată familia şi
sfaturile pe care le-au oferit i-au ajutat să înţeleagă şi să depăşească mai uşor situaţia în care
se aflau ca urmare a detenţiei părintelui.
Nivelul de satisfacţie a beneficiarului ( perspectiva părintelui din libertate)
Am fost interesaţi să aflăm părerea părintelui rămas acasă despre asistenţa pe care
familia sa a primit-o din partea specialiştilor Alternative Sociale. În ceea ce priveşte
informaţiile pe care copii le-au primit de la asistenţii sociali părinţii au fost foarte mulţumiţi
de acestea (94,7%) şi consideră că acestea i-au ajutat să înţeleagă mai bine situaţia în care se
regăseau.
Bunurile oferite prin intermediul proiectului i-au ajutat în foarte mare măsură pe
părinţi în îngrijirea copiilor. Aşa cum am descris la începutul acestui raport cei mai mulţi
dintre beneficiari au venituri foarte mici raportate la numărul de persoane aflat în gospodărie.
Figura 9: În ce măsură bunurile primite v-au ajutat în îngrijirea copilului dvs.?
2.60% 5.30%
92.10%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
100.00%
În mică măsuă În mare măsură În foarte mare măsura
15
Părinţii rămaşi acasă după detenţia partenerului au apreciat că după intervenţia
asistenţilor sociali situaţia copiilor s-a îmbunătăţit şi comportamentul acestora s-a schimbat în
bine. Dintre schimbările observate de părinţi la copii lor după enumerăm:
Copii comunică mai mult cu ei;
Copii îşi exprimă mai uşor sentimentele şi au înţeles că nu sunt singurii copii care au
părintele în detenţie. Faptul că există şi alţi copii ca ei i-a ajutat să depăşească starea
de tristeţe cauzată de detenţia părintelui lor;
Ajutorul material le-a permis copiilor să meargă mai încrezători la şcoală deoarece au
primit cele necesare pentru activitatea didactică;
Copii au devenit mai calmi şi mai înţelegători după ce asistenţii sociali le-au oferit
sfaturi pentru viaţă;
Unii dintre copii au devenit mai responsabili în ceea ce priveşte resursele financiare
ale familiei şi au înţeles că este o perioadă dificilă pe care doar uniţi în familie o pot
depăşi;
A fost un singur caz în intervenţia asistenţilor sociali nu a produs niciun efect asupra
comportamentului copilului;
Sfaturile primite de la asistenţii sociali i-au motivat pe copii mai mult să meargă la
şcoală.
Comportamentul asistenţilor sociali a fost apreciat ca fiind unul foarte bun, consideră
părinţii rămaşi acasă după detenţia partenerului. Mulţumirea beneficiarilor a provenit din
faptul că asistenţii sociali au vorbit frumos şi pe înţelesul copiilor, au câştigat prin felul lor de
a fi încrederea copiilor şi a contat foarte mult că cineva a venit în familia lor, le-a ascultat
problemele şi le-au oferit ajutor material dar mai ales sfaturi utile pentru depăşirea situaţiei
dificile în care se aflau.
16
Concluzii
Copii care au un părinte în închisoare, beneficiarii de serviciile de asistenţă oferită în
cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili”, RO2014_C4_64 provin, în
special, din familii care locuiesc în mediul rural. Aceste familii se află într-o situaţie
financiară precară, veniturile lunare încadrându-se sub 400 de lei, în condiţiile în care în
aceeaşi locuinţă sunt de la trei până la 24 de membrii, ceea ce face şi mai dificilă situaţia
acestor copii.
Părintele rămas acasă este de obicei mama, care este tânără şi a urmat doar o şcoală
generală. Această situaţie determină preluarea sarcinilor tatălui fie de către soţie fie de către
copii mai mari, care ajung să îşi neglijeze şcoala pentru a-şi ajuta mama şi fraţii mai mici.
În recrutarea beneficiarilor specialiştii Alternative Sociale au identificat câteva
probleme precum pericolele determinate de mediul de rezidenţă sau lipsa de colaborare a
acestora pentru care au găsit soluţii ca lucrul în echipă cu specialiştii din serviciile sociale din
comunitate sau prin explicarea clară a intervenţiei oferite părintelui rămas acasă.
Copii cu un părinte încarcerat au probleme emoţionale, de comunicare, de etichetare
sau familiale. Intervenţia asistenţilor sociali a ajutat beneficiarii să depăşească mai uşor
situaţia în care se aflau prin intermediul bunurilor oferite dar mai ales prin informaţiile
furnizate.
Intervenţia specialiştilor Alternative Sociale a s-a concretizat în comunicarea constantă
cu aceşti copii furnizându-le informaţii despre riscurile la care se expun dacă nu îşi ascută
părintele, despre avantajele terminării unei şcoli în găsirea unui loc de muncă sau i-au
consiliat vocaţional.
În ceea ce priveşte părinţii care au rămas acasă după încarcerarea partenerului a fost
sfătuiţi de asistenţii sociali să acorde o atenţie deosebită copiilor lor care suferă o traumă şi să
îi sprijine, despre cât de important este pentru dezvoltarea pozitivă a copiilor comunicarea
adevăratului motiv al lipsei tatălui de acasă sau despre depăşirea ruşinii de a cere ajutorul
specialiştilor dacă se află într-o situaţie de criză cauzată de împovărarea cu sarcini în familie.
Viaţa copii prinşi în programul de asistenţă s-a schimbat în bine, părinţii rămaşi acasă
observând că aceştia au devenit mai comunicativi, mai sociabili, mai veseli, au devenit mai
interesaţi de şcoală şi au reuşit să înţeleagă că nu din vina lor părintele este închis.
17
Beneficiarii au apreciat intervenţia specialiştilor Alternative Sociale ca fiind una
extrem de benefică pentru ei deoarece i-au ajutat să depăşească perioada de criză cauzată de
detenţia unui membru al familiei. Comportamentul asistenţilor sociali a fost catalogat de copii
şi părinţii incluşi în programul de asistenţă ca fiind unul exemplar, aceştia le-au explicat clar,
dar mai ales pe înţelesul lor ce anume au de făcut pentru a depăşi situaţia în care se aflau.
Calmul şi răbdarea cu care specialiştii s-au comportat a venit în sprijinul beneficiarilor care s-
au simţit în siguranţă să discute despre problemele lor şi astfel intervenţia a fost una mult mai
rapidă şi lipsită de incidente.
Cei mai mulţi dintre beneficiarii acestui program de asistenţă au subliniat faptul că s-
au simţit importanţi, că în sfârşit cuiva îi pasă de ei. Plecând de la această situaţie de fapt
asistenţii sociali au identificat ca nevoie pentru următoarele proiecte care ar vizează această
categorie de copii o perioadă mai mare de timp pentru oferirea asistenţei deoarece aceştia au
nevoie de o atenţie specială pentru a putea depăşi situaţia de criză în care se află împreună cu
familia lor.
18
Recomandări
În urma aplicării grilei de evaluare la care au răspuns asistenţii sociali implicaţi în
cadrul proiectului, copii cu părintele încarcerat dar şi părintele rămas acasă propunem o serie
de recomandări în lucrul cu această categorie vulnerabilă:
Fiecare beneficiar este unic şi are nevoi diferite iar în acest context este necesar ca
specialistul din domeniul social să cunoască foarte bine nevoile şi caracteristicile
copiilor cu părinţi în detenţie înainte de a interveni;
Copii cu părinţi deţinuţi se simt marginalizaţi iar intervenţia în grupuri de suport i-ar
ajuta să înţeleagă mai bine conjunctura în care se află dar mai ales să conştientizeze că
nu sunt singurii copii care se confruntă cu situaţie;
Pentru ca intervenţia să fie mai eficientă perioada de acordare a serviciilor sociale
trebuie să fie de lungă durată, nu doar de trei luni;
Familiile care se confruntă cu această situaţie sunt etichetate şi este necesar ca fiecare
om, indiferent de statutul social pe care să conştientizeze că aceşti copii nu trebuie
pedepsiţi pentru fapta săvârşită de părintele său;
Pentru a putea veni în ajutorarea acestor familii este necesar ca specialiştii din mediul
non-guvernamental să colaboreze cu specialiştii din comunitate, respectiv asistentul
sociale, profesori, medicul de familie, poliţist pentru a putea lucra eficient şi rapid în
aceste cazuri;
Persoanele de etnie romă şi comunităţile în care trăiesc preponderent romi au anumite
caracteristici pe care asistenţii sociali trebuie să le cunoască înainte de a interveni
pentru ajutorarea copiilor cu părintele în detenţie.
19
Anexa 1 – Grila de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi
deţinuţi
Nr. chestionar:____________
Cod familie:_____________
Localitate:_______________
Grilă
1 de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi
I. Recrutarea beneficiarilor (se completează de către asistenţii sociali)
Q1. Ce metode aţi folosit pentru a ajunge la acest beneficiar? (răspuns multiplu)
Identificare teren 1 Poliţie 5
SPAS 2 Şcoală 6
Penitenciar 3 Alte situaţii. Care?
9
Auto-referire 4
Q2. Care au fost problemele identificate în recrutarea beneficiarului? (răspuns multiplu)
Lipsa de colaborare a beneficiarului 1 Pericole determinate de mediul de
rezidenţă a beneficiarului 4
Situaţia din teren este diferită de cea iniţială 2
Colaborarea defectuoasă cu instituţia de
referire 3
Altele. Care? 9
Q3. Care sunt soluţiile identificate pentru răspunsurile de la Q2?
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
II. Tipuri de intervenţii oferite (se completează de către asistenţii sociali)
Q4. Care au fost problemele pe care le-aţi identificat la acest beneficiar? (răspuns multiplu)
Comportamentale 1 Emoţionale 5
Educaţionale 2 Probleme în familie 6
De sănătate 3 Etichetare/stigmatizare 7
De comunicare 4
Altele. Care?
9
Q5. Care este tipul de intervenţie oferit beneficiarului şi familiei acestuia? (răspuns multiplu)
Suport material 1 Prevenirea delincvenţei juvenile 5
Referire către medic 2 Consiliere vocaţională 6
Referire către psiholog 3 Referire către alte instituţii. Care?
9 Informare cu privire la serviciile sociale
de care poate beneficia 4
III. Lecţii învăţate (se completează de către asistenţii sociali)
Q6. Ce vreţi să schimbaţi în ceea ce priveşte modul în care aţi manageriat acest caz?
Metodele de recrutare 1 Comportament neadecvat al beneficiarul 5
Comunicarea cu instituţiile implicate 2 Tipul de intervenţie 6
Comunicarea cu părintele aflat în libertate 3 Nimic 7
Perioada limitată de timp pentru lucrul cu
beneficiarul 4
Altceva. Ce? 8
7. Soluţii propuse pentru situaţiile identificate la Q6?
1 Grilă realizată în cadrul proiectului ,,Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili RO2014_C4_64”, finanţat prin
granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.eeagrants.org)
20
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Q8. Lecţii învăţate din acest caz?
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
IV. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (se completează de către beneficiar_copil)
Q9. Cât de mulţumit ai fost de informaţiile primite de la asistentul social?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q10. Cât de mulţumit ai fost de lucrurile/bunurile primite?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q11. Cum s-a schimbat viaţa ta după ce a venit asistentul social la tine?
În rău În niciun fel În bine
1 2 3
Q 12. Te rog detaliază răspunsul!
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Q13. Cât de mulţumit aţi fost de comportamentul asistentului social cu tine?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q.14. Te rog sa detaliezi răspunsul!
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
V. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (se completează de către beneficiar_părinte)
Q15. Cât de mulţumit aţi fost de informaţiile primite de copilul dvs. de la asistentul social?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q16. În ce măsură lucrurile/bunurile primite v-au ajutat în îngrijirea copilului dvs.?
În foarte mică
măsură
În mică
măsură Nici într-un fel În mare măsură
În foarte mare
măsură
1 2 3 4 5
Q17. Cât de mulţumit aţi fost de ceea ce s-a întâmplat cu copilul dvs. după intervenţia
asistentului social?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q18. Detaliaţi răspunsul de la Q17.
21
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________
Q19. Cum apreciaţi comportamentul copilului dvs. după intervenţia asistentului social?
S-a schimbat în rău Nicio schimbare S-a schimbat în bine
1 2 3
Q20. Vă rog să detaliaţi răspunsul dvs.
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Q21. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care asistentul social s-a comportat cu copilul dvs.?
Foarte
nemulţumit Nemulţumit
Nici mulţumit/nici
nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit
1 2 3 4 5
Q22. Vă rog să detaliaţi răspunsul dvs.
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Date socio-demografice copil:
D.1.Vârsta copilului________
D.2. Nivelul educaţiei_______
D.3. Sex: Feminin Masculin
D.4 Mediul de rezidenţă: Urban Rural
Date socio-demografice părinte din libertate/persoana de îngrijire:
D.1. Vârsta părintelui / persoana de îngrijire ________________
D.2. Nivelul educaţiei / persoana de îngrijire _______________
D.3. Sex: Feminin Masculin
D.4. Nivelul veniturilor din familie
Fără venit 1 Între 801 – 1200 lei 4
Sub 400 lei 2 Între 1201 - 1600 lei 5
Între 401 – 800 lei 3 Peste 1601 lei 6
D.5. Câte persoane locuiesc în gospodăria dvs.?_______________
D.6. Câţi copii minori locuiesc?______________________
22
23
Material realizat în cadrul proiectului „Copii cu părinţi deţinuţi – copiii invizibili” finanţat
prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
(www.fondong.fdsc.ro). Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a granturilor SEE 2009-2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi
norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.