raport de mediu la patj galaţi - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...
TRANSCRIPT
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
1
Cuprins
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului,
precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante; ................................................. 3
1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului judeţean Galaţi ...................... 3
1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante ..................................................................... 17
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PATJ Galaţi; ................................................................................ 19
2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Galaţi .................................................................. 19
2.2. Calitatea factorilor de mediu ........................................................................................ 50
2.3. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării PATJ Galaţi .......................... 79
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ; ......................... 81
4. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan, inclusiv, în
particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu,
cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare; .... 82
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut
cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii
planului sau programului; ..................................................................................................... 85
6. Potenţialele efecte*1) semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:
biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii
climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic,
peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori; ............................................................... 144
7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context
transfrontieră; ...................................................................................................................... 189
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului; ................... 190
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a
modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele
tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute; ...... 193
10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
ale implementării planului sau programului, în concordanţă cu art. 27; ...................... 194
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate conform prevederilor
prezentei anexe. ................................................................................................................... 197
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
2
Introducere:
“Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi” s-a elaborat la solicitarea
Consiliului Judeţului Galaţi de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” – Bucureşti, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting, pentru
a coordona şi armoniza politicile de dezvoltare socio-economică a judeţului, în acord
cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de
Mediu a Actualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi (PATJ
Galaţi). Lucrarea a fost întocmită de PFA Georgescu V. Puiu Lucian în colaborare cu
SC Mediu Consulting SRL, înscrişi în Registrul naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului la poziţiile 152, 90 şi 134.
Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii de
Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe – Anexa nr. 2.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi este promovat de către
Consiliul Judeţului Galaţi în calitate de titular al planului, are caracter director şi
reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului
pe o perioadă de timp scurtă, medie şi lungă.
Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative
componente la nivelul întregului judeţ. Planul va asigura un cadru global şi unitar
privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european.
PATJ Galaţi are la bază optimizarea utilizării resurselor naturale ale solului şi
subsolului, a resurselor de muncă şi a modului de repartiţie a populaţiei în vederea
creării unui echilibru permanent între modul de valorificare a potenţialului natural şi
economic, pe de o parte, şi protecţia mediului, pe de altă parte, printr-un management
responsabil al teritoriului în acord cu principiul dezvoltării durabile.
Structura planului de amenajare a teritoriului judeţului Galaţi
Lucrarea elaborată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion
Mincu” – Bucureşti, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting a fost
etapizată în cinci faze după cum urmează:
- Faza I – Documentare şi studii de fundamentare
- Faza II – Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi
disfuncţionalităţi
- Faza III – Diagnostic, priorităţi
- Faza IV – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
3
- Faza V – Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea
observaţiilor
Cele patru domenii ţintă cărora li se adresează PATJ Galaţi sunt structura
teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor şi contextul
suprateritorial. În cadrul domeniilor ţintă au fost definite domenii/subdomenii
prioritare, prin opţiunile strategiei de dezvoltare spaţială. Pentru fiecare dintre aceste
domenii/subdomenii au fost formulate obiective specifice şi au fost propuse măsuri şi
direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor.
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau
programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante;
1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului judeţean Galaţi
Obiectivul fazei II a fost identificarea elementelor care condiţionează
dezvoltarea şi s-a elaborat pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor
economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele domenii ţintă: teritoriul,
structura socio-demografică, activităţile şi contextul suprateritorial.
Obiectivul fazei a III – a l-a constituit formularea diagnosticului general al
dezvoltării teritoriale a judeţului pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza
problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în faza anterioară. Prezentarea
problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare
domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei S.W.O.T.
Obiectivul fazei actuale (IV) îl constituie elaborarea strategiei de dezvoltare
spaţială a judeţului pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, strategie
care cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru asigurarea cerinţelor prioritare pe
domeniile ţintă analizate.
Strategia prezintă obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului
pe termen lung, prin care se indică direcţiile clare de dezvoltare prin valorificarea
potenţialului natural, material şi uman propriu şi se asigură eliminarea/reducerea
decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale au fost
stabilite în corelare cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a
teritoriului naţional, precum şi cu elemente rezultate din contextul teritorial regional şi
naţional.
Obiectivele specifice pentru domeniile ţintă şi pentru componentele acestora
corespund problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi se încadreze în obiectivele
strategice generale. Totodată obiectivele specifice sunt corelate cu strategiile naţionale,
regionale sau locale, precum şi cu cele sectoriale. Documentele strategice pe care se
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
4
bazează formularea obiectivelor de dezvoltare a teritoriului judeţean şi orizontul de
timp la care se referă sunt:
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;
- Conceptul Naţional de Dezvoltare Spaţială (în curs de elaborare);
- Legile de aprobare a Secţiunilor P.A.T.N.;
- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est;
- Programele Operaţionale Sectoriale pentru implementarea axelor prioritare
ale P.N.D.;
- Strategia Naţională de Protecţie a Mediului (2004 - 2025);
- Strategia naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie
comunală (orizont 2030);
- Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii (H.G. 1854/2005);
- Strategia Naţională de Gospodărire Durabilă a Deşeurilor (2008 – 2013);
- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii (2004 orizont 2025);
- Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (2004 – 2010);
- Strategia de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi – 2010;
- Planurile Urbanistice Generale aprobate ale unităţilor administrativ teritoriale
ale judeţului.
Pentru fiecare obiectiv specific corespunzător domeniilor şi subdomeniilor
prezentate s-au formulat direcţiile de acţiune şi propunerile concrete prin care se
realizează fiecare dintre acestea.
De asemenea s-a formulat programul de măsuri etapizat pe termen scurt (3-5
ani), mediu (5-10 ani) şi lung şi de perspectivă (10-20 ani), care include măsurile de
amenajare a teritoriului pentru domeniul respectiv relaţionate cu obiectivul specific şi
direcţia de acţiune stabilită. De regulă, în funcţie de tipul de intervenţie, măsurile au
fost localizate spaţial, pentru a se contura arii specifice de intervenţie în teritoriul
judeţean. Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile cu
responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.
Măsurile de amenajare a teritoriului au avut în vedere anticiparea efectelor
acestora în domeniile economic şi socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu
ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea / diminuarea disfuncţiilor şi utilizarea
superioară a potenţialelor puse în evidenţă în faza de diagnostic. Activitatea de
planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul
prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluţioneze în
mod satisfăcător problemele specifice ale teritoriului judeţean.
După elaborarea acestor faze Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
Galaţi va fi supus avizării organismelor centrale şi locale abilitate, observaţiile şi
recomandările acestora urmând a fi analizate şi introduse în documentaţie.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
5
Ulterior obţinerii avizelor şi acordurilor necesare şi aprobării documentaţiei
de către Consiliul Judeţean, prevederile cuprinse în P.A.T.J. vor constitui elemente
obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi de urbanism ce se vor
întocmi pentru zone sau unităţi administrativ teritoriale din judeţ.
P.A.T.J. va constitui un instrument de lucru la dispoziţia autorităţilor judeţene
şi locale pentru fundamentarea politicilor economice, sociale, demografice, ecologice,
culturale etc. aceste politici se vor concretiza prin programe a căror implementare,
monitorizare şi evaluare va reveni cu precădere autorităţilor administraţiei publice.
Succesul propunerilor de amenajare ţine de conştientizarea, la nivelul
administraţiilor locale, a necesităţii dezvoltărilor previzionate de către comunităţi cât
mai largi şi de conjugarea eforturilor acestora în vederea realizării lor.
Printre principiile care stau la baza planificării oricărui teritoriu cele mai
importante sunt principiul subsidiarităţii şi cel al echilibrului, în principal între sarcini
şi resurse. Cooperarea între diverşi actori pentru derularea unor proiecte comune
trebuie să devină un principal mod de realizare a dezvoltării teritoriului judeţean,
încercându-se depăşirea tendinţelor concurenţiale dintre localităţi, zone sau
administraţii care stau, în multe cazuri, la baza ineficienţei unor politici de amenajare
spaţială a teritoriului.
Pentru fiecare domeniu şi subdomeniu au fost evidenţiate principalele direcţii de
acţiune şi măsuri care concură la implementarea obiectivelor specifice, precum şi etapa
de realizare a acestora.
În acest sens au fost luate în considerare trei etape: etapa I – termen scurt (3 – 5
ani), etapa a II-a – termen mediu (5-10 ani) şi etapa a III-a - termen lung şi de
perspectivă (10-20 ani). Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile
cu responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.
Datele şi elementele de potenţial prezentate în programul de măsuri constituie un
suport informaţional de fundamentare a deciziilor pe plan local şi judeţean pentru
pregătirea şi aprobarea programelor de dezvoltare socio-economică anuale şi de
perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale şi a judeţului Galaţi. De asemenea,
sunt prezentate obiective a căror realizare necesită o colaborare interjudeţeană.
Principalele obiective propuse prin PATJ Galaţi
Scopul final al intervenţiilor propuse în cadrul PATJ Galaţi este îmbunătăţirea
calităţii şi cadrului de viaţă al populaţiei din judeţ.
Obiectivul strategic al PATJ Galaţi este dezvoltarea echilibrată a teritoriului
judeţean, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în
vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a
creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi în condiţiile protejării mediului natural.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
6
Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde un set de obiective generale
care vizează dezvoltarea judeţului în plan teritorial pe termen lung, ce sunt detaliate
prin obiective specifice pe domeniile ţintă specifice amenajării teritoriului şi pentru
care s-au efectuat analizele de situaţie existentă.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeţean sunt determinate şi vor
fi puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeţean.
Obiectivele specifice formulate pentru domeniile ţintă/domeniile/subdomeniile
PATJ Galaţi sunt prezentate în Tabelul nr. 3-1, iar principalele măsuri/direcţii de
acţiune ce concură la fundamentarea politicilor publice privind valorificarea durabilă şi
protejarea resurselor naturale, dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor
şi localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să optimizeze
integrarea teritoriului studiat în structurile regionale, naţionale şi europene, precum şi
conservarea şi protecţia calităţii mediului, sunt prezentate în Anexa 1.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
7
Tabel nr. 3-1 Obiective propuse pentru amenajarea teritoriului judeţului Galaţi
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
Contextul suprateritorial
Obiective specifice a) Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport
care asigură legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale;
b) Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre;
c) Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea judeţului Galaţi;
Structura teritoriului
Cadrul natural/mediu
Cadrul natural
Obiectiv General: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi revitalizarea zonelor degradate. Obiective specifice: a) protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului
natural din punct de vedere structural şi funcţional b) reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea
calităţii solurilor
Calitatea factorilor de mediu
Obiectiv general: Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale judeţului, conducând astfel la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii. Obiectiv specific: a) îmbunătăţirea calităţii aerului; b) îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor
subterane; c) reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra
mediului a activităţilor antropice;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
8
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
Zone de risc natural
Inundaţii Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii în teritoriul judeţean Îmbunătăţirea activităţii administrative privind reducerea efectelor produse de inundaţii Alunecări de teren Prevenirea, protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale Cutremure Identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (cutremure) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale
Zone expuse la riscuri tehnologice
Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra calităţii mediului şi a populaţiei
Patrimoniul natural şi construit
Patrimoniul natural
Obiectiv general: extinderea reţelei de arii naturale protejate, precum şi valorificarea potenţialului elementelor definitorii de patrimoniu natural prin intervenţii integrate de protejare şi dezvoltare durabilă Obiective specifice: a) garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului
natural b) asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ
a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007
c) administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
9
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională d) protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de
coridoare ecologice a următoarelor bunuri de patrimoniu natural
Patrimoniul construit
Obiectiv specific: Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale. Definirea unităţilor de peisaj şi prefigurarea valorificării lor.
Studierea, protecţia, conservarea şi valorificarea monumentelor ce fac parte din patrimoniul cultural imobil (construit) judeţean
Conservarea şi valorificarea peisajului complex în scopul creării unei mărci identitare.
Precizarea competenţelor şi atribuţiilor
Reţeaua de localităţi
Dezvoltarea reţelei de localităţi
Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi
Stabilirea unor noi relaţii urban – rural, ca suport în coordonarea şi eficientizarea măsurilor de amenajare a teritoriului
Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice
Infrastructura socio -
culturală
Obiectiv general: Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate superioară şi diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii atractivităţii localităţilor. a) Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie
pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
10
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
b) Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
c) Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural
Locuirea
a) Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort.
b) Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi.
c) Stabilirea unui trend general constant în construcţia de locuinţe din urban
d) Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate
e) Echiparea locuinţelor cu instalaţii de canalizare în localităţile Târgu Bujor
f) Bereşti, Tecuci şi satele cu probleme la acest capitol g) Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu
energie termica la locuinţele colective din cele două municipii.
h) Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural
i) Crearea ambientului mediului rezidenţial
Infrastructurile tehnice majore
Gospodărirea apelor
a) Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului
Implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene în domeniul apei
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
11
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
Elaborarea programelor de gospodărire a apelor şi a sintezelor bazinale privind folosirea şi protecţia resurselor de apă
b) Îmbunătăţirea managementului apei potabile c) Amenajarea bazinului hidrografic
Regularizare, îndiguire şi apărări de maluri ale cursurilor de apă din teritoriul judeţean.
Echiparea hidro-edilitară
Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate
Amenajări pentru agricultură
a) Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare b) Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii
activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare
Infrastructura de transport pe moduri
a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport
b) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local
c) Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare d) Amenajarea căii navigabile interioare e) Dezvoltarea transportului aerian f) Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei g) Dezvoltarea transportului combinat
Alimentarea cu energie electrică
a) Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie
b) Asigurarea iluminatului public în localităţi.
Accesul la telefonie Dezvoltarea reţelei de telefonie
Producţia şi transportul energiei
a) Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
12
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
electrice satisfacerea consumatorilor b) Asigurarea protecţiei instalaţiilor de transport şi distribuţie a
energiei electrice.
Producţia şi transportul energiei
termice Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică
Gaze naturale şi fluide combustibile
a) Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi b) Asigurarea condiţiilor pentru exploatarea în siguranţă a
reţelelor de alimentare cu gaze naturale c) Exploatarea în condiţii de siguranţă a conductelor de fluide
combustibile
Energie regenerabilă Promovarea utilizării de energie neconvenţională
Reţele de telecomunicaţii
Continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii
Amenajări pentru gestionarea deşeurilor
Obiectiv general: Reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al deşeurilor menajere în mediul urban şi rural Obiectiv specific: Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere
Populaţia şi forţa de muncă
Structura socio-
demografică
Obiectiv general: Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice prin îmbunătăţirea calităţii vieţii Obiective specifice a) Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor judeţului din zonele
afectate de fenomene demografice negative (îmbătrânirea populaţiei, tendinţa de reducere a efectivelor de populaţie)
b) Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
13
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
sănătate)
Resurse umane
Obiectiv general: Creşterea adaptabilităţii resurselor umane la transformările survenite pe piaţa forţei de muncă şi la condiţiile economice nefavorabile Obiectiv specific: Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă
Activităţi economice
Obiectiv general: O poziţie avantajată din punct de vedere economic, la nivel naţional/internaţional, prin exploatarea competenţelor distinctive, generând condiţii necesare şi suport pentru noi investiţii, asigurând dezvoltarea celor existente prin cooperarea la diverse niveluri (intercomunal, interregional, transfrontalier, internaţional)
Agricultura
Obiective sectoriale: a) Producţie agricolă intensivă cu profil complex b) Condiţii pedologice cu favorabilitate ridicată c) Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării
plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe d) Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe
Industria
Obiective sectoriale a) Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional b) Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din
surse regenerabile c) Grad înalt de asociere intercomunală şi cooperare la nivel
local în vederea dezvoltării sectorului IMM care utilizează resursele locale
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
14
Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective
Servicii
Obiective sectoriale:
a) Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită; b) Teritoriu potenţat în ceea ce priveşte serviciile şi comerţul;
Turismul
Obiective sectoriale: a) Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional
/internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord).
b) Oraşul Galaţi competitiv din punct de vedere turistic la nivel internaţional.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
15
Pentru simplificarea analizelor din cadrul prezentului raport, obiectivele specifice ale PATJ au fost notate după cum urmează: OS1 - Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport care asigură
legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale;
OS2 - Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila
prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre;
OS3 - Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea
judeţului Galaţi;
OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct
de vedere structural şi funcţional;
OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor;
OS6 - Îmbunătăţirea calităţii aerului;
OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane;
OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a
activităţilor antropice;
OS9 - Prevenirea si protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi
seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei
OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra
calităţii mediului şi a populaţiei
OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural
OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare
conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007
OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE
transpuse în legislaţia naţională
OS14- Protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice
OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul
cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale.
OS16 - Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi
OS17 - Stabilirea unor noi relaţii urban – rural, ca suport în coordonarea şi
eficientizarea măsurilor de amenajare a teritoriului
OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării
urbanistice
OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii;
Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie.
OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi
asistenţă socială
OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele
de patrimoniu cultural
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
16
OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin
locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de
confort.
OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor
urbane, în principal a mun. Galaţi.
Stabilirea unui trend general constant în construcţia de locuinţe din urban
OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în
localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate
OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la
locuinţele colective din cele două municipii.
OS26 - Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural
OS27 - Crearea ambientului mediului rezidenţial
OS28 - Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului
OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor
hidrografice
OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor
uzate
OS31 - Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare
OS32 - Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul
îmbunătăţirilor funciare
OS33 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport
OS34 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local
OS35 - Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare
OS36 - Amenajarea căii navigabile interioare
OS37 - Dezvoltarea transportului aerian
OS38 - Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei
OS39 - Dezvoltarea transportului combinat
OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor
electrice de distribuţie
OS41 - Asigurarea iluminatului public în localităţi.
OS42 - Dezvoltarea reţelei de telefonie
OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării
unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor
OS44 - Asigurarea protecţiei instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei electrice.
OS45 - Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică
OS46 - Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi
OS47 - Asigurarea condiţiilor pentru exploatarea în siguranţă a reţelelor de alimentare
cu gaze naturale
OS48 - Exploatarea în condiţii de siguranţă a conductelor de fluide combustibile
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
17
OS49 - Promovarea utilizării de energie neconvenţională
OS50 - Continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii
în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii
OS51 - Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere
OS52 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor judeţului din zonele afectate de
fenomene demografice negative (îmbătrânirea populaţiei, tendinţa de reducere a
efectivelor de populaţie)
OS53 - Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de sănătate)
OS54 - Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de
muncă
OS55 - Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă
OS56 - Producţie agricolă intensivă cu profil complex
OS57 - Condiţii pedologice cu favorabilitate ridicată
OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse
zootehnice valorificate şi potentaţe
OS59 - Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe
OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional
OS61 - Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din surse regenerabile
OS62 - Grad înalt de asociere intercomunală şi cooperare la nivel local în vederea
dezvoltării sectorului IMM care utilizează resursele locale
OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită;
OS64 - Teritoriu potenţat în ceea ce priveşte serviciile şi comerţul;
OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat
prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în
sud) şi natural/ forestier (nord).
OS66 - Oraşul Galaţi competitiv din punct de vedere turistic la nivel internaţional.
Plan de măsuri aferent obiectivelor strategice propuse prin PATJ
1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante
Un principiu de bază avut în vedere la elaborarea PATJ Arad este cel al integrării
acestuia în planurile statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum şi
corelarea cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate. În acest sens planul a
fost întocmit în conformitate cu:
o Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.);
o Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
18
o Programul Operaţional Regional 2007 – 2013;
o Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea 2 Sud-Est;
o Strategiile şi programele recente de dezvoltare sectorială pe domeniile specifice
amenajării teritoriului;
o Planurile Urbanistice Generale aprobate ale unităţilor administrativ teritoriale ale
judeţului Galaţi
De asemenea la nivel local, regional şi naţional există o serie de alte planuri,
programe şi strategii relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului
Galaţi, dintre care se pot menţiona:
o Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare
a Deşeurilor, (aprobate prin HG nr. 1470/2004);
o Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est (aprobat prin
Ordinul nr. 1364/1499/2006, supus evaluării strategice de mediu);
o Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Galaţi (aprobat prin
Hotărârea Consiliului Judeţean Galaţi);
aceste documente abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor
municipale la nivel naţional, regional şi judeţean şi servesc ca bază pentru politica în
acest domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor,
pentru stabilirea cadrului pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor,
precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în
vederea obţinerii finanţărilor necesare;
o Master Plan - Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Galaţi;
o Master Plan privind serviciile de apa si apa uzata in județul Galați;
o Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM şi PLAM);
o Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune Socială pentru
Regiunea 2 Sud-Est 2006-2008;
o Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR);
o Programele Operaţionale Sectoriale pentru implementarea axelor prioritare ale
PND;
o Strategia naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie
comunală (orizont 2030);
o Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii;
o Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii (2004 - orizont 2025);
o Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (2004 – 2010).
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
19
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale
probabile în situaţia neimplementării PATJ Galaţi;
Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizata pe baza datelor si
informaţiilor referitoare la judeţul Galaţi şi a cuprins materiale şi surse de informare
specifice elaborate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului Galaţi:
„Starea factorilor de mediu pentru anul 2007”;
„Starea factorilor de mediu pentru anul 2008”;
„Starea factorilor de mediu pentru anul 2009”;
,,Starea factorilor de mediu pentru anul 2010’’
; Starea factorilor de mediu pentru anul 2011’’
Rapoarte anuale privind Starea Mediului - Regiunea SE: 2007, 2008, 2009,
2010.
2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Galaţi
2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Galaţi
Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-
dunărene, fiind situat în partea cea mai sudica a Moldovei, la confluenta a trei mari ape
curgătoare - Dunărea, Siretul şi Prutul - în sectorul fluvio-maritim al ţării.
Coordonatele geografice ale judeţului sunt 45o25’ - 46o10’ latitudine nordică şi 27o20’ -
28o10’ longitudine estică.
Teritoriul administrativ al judeţului Galaţi este organizat în 2 municipii, 7 oraşe
şi 53 comune. Se învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Vaslui în nord, judeţul
Vrancea în nord şi vest, judeţele: Brăila şi Tulcea în sud şi Republica Moldova în zona
de est.
Din punct de vedere administrativ, în prezent judeţul Galaţi este format din 2
municipii (Galaţi - reşedinţă judeţului şi Tecuci), 2 oraşe (Bereşti, Tg. Bujor), 60
comune şi 180 sate.
2.1.2. Date demografice
Populaţia judeţului Galaţi număra 617 979 locuitori la 1 iulie 2006, cu o
densitate medie de 138,4 loc/km2, şi 614 449 locuitori la 1 iulie 2007, cu o densitate
medie de 137,6 loc/km2.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011,
populaţia stabilă a judeţului Galaţi a fost de 507,4 mii persoane, din care: 487,2 mii au
fost persoane prezente, iar 20,2 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile
271,2 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (53,5 %), iar
236,2 mii persoane locuiau în comune (46,5 %). Din punctul de vedere al mărimii
populaţiei stabile, judeţul Galaţi se situează pe locul 13 în ierarhia judeţelor.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
20
Tabel. Distribuţia populaţiei stabile (locuitori) pe principalele localităţi ale
judeţului Galaţi (INSSE 2012).
JUDETUL GALATI 507402
MUNICIPII SI ORASE 271250
MUNICIPIUL GALATI 231204
MUNICIPIUL TECUCI 31045
ORAS BERESTI 2853
ORAS TARGU BUJOR 6148
COMUNE 236152
BALABANESTI 2042 MASTACANI 4535
BALASESTI 2252 MATCA 11450
BALENI 2244 MOVILENI 3243
BANEASA 1762 MUNTENI 6520
BARCEA 4680 NAMOLOASA 2163
BERESTI-MERIA 3617 NEGRILESTI 2321
BRAHASESTI 7692 NICORESTI 3506
BRANISTEA 3876 OANCEA 1433
BUCIUMENI 2274 PECHEA 9889
CAVADINESTI 3077 PISCU 4706
CERTESTI 2163 POIANA 1651
CORNI 2048 PRIPONESTI 2163
COROD 7197 RADESTI 1474
COSMESTI 5013 REDIU 1850
COSTACHE NEGRI 2267 SCANTEIESTI 2428
CUCA 2087 SCHELA 3649
CUDALBI 6206 SENDRENI 3455
CUZA VODA 2586 SLOBOZIA CONACHI 3978
DRAGANESTI 4682 SMARDAN 4608
DRAGUSENI 4781 SMULTI 1321
FARTANESTI 5169 SUCEVENI 1809
FOLTESTI 2976 SUHURLUI 1257
FRUMUSITA 4659 TEPU 2395
FUNDENI 3570 TUDOR
VLADIMIRESCU 4780
GHIDIGENI 5558 TULUCESTI 7093
GOHOR 3135 UMBRARESTI 6504
GRIVITA 2899 VALEA
MARULUI 3947
INDEPENDENTA 4274 VANATORI 4760
IVESTI 8091 VARLEZI 1931
JORASTI 1774 VLADESTI 1929
LIESTI 8753
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
21
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din
totalul populaţiei stabile a judeţului, 488,4 mii persoane (96,3 %) s-au declarat români,
17,3 mii persoane (3,4 %) romi . Numărul persoanelor pentru care nu a fost
înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,4 mii
persoane, reprezentând 0,08 % din populaţia stabilă a judeţului.
2.1.3.Cadrul natural
Relief
Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de
întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-
europeană şi nu în ultimul rând central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în
condiţiile climatice, în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a
reliefului.
Judeţul Galaţi prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în
nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de
relief, cinci unităţi geomorfologice: zona de confluentă între Platoul Covurlui la nord
(50% din suprafaţa judeţului), câmpiile Tecuci şi Covurlui (34%) şi lunca Siretului
inferior şi cea a Prutului la sud (16%). Unităţile principale de relief au înălţimi
domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Geologia
Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârsta proterozoic
superior - paleozoic alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite
de vârsta levantina - reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii.
Cele mai vechi formaţiuni din zonă sunt alcătuite din roci metamorfice asociate
cu intruziuni, precum şi formaţiuni mezozonale, cu micaşisturi, ce apar între Prut şi
localitatea Frumuşiţa - Cuca. Fundamentul proterozoic - paleozoic are o cuvertură
mezozoică alcătuită din formaţiuni triasice şi jurasice.
De asemenea fundamentul este afectat în zona de o falie cu direcţia E - V (falia
Oancea - Blânzi), ce delimitează la nord fundamentul N - dobrogean.
Geologia judeţului oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în
nord şi 5 -10 m la sud. În cadrul judeţului Galaţi există foarte multe tipuri genetice de
sol, iar în cadrul aceluiaşi tip se întâlnesc mari variaţii. Majoritatea tipurilor de sol au
roca mama pe loess, mai puţin pe argile şi marne. Textura variază de la o grupă de sol
la alta. La cele mai multe predomină textura nisipoasă şi mai puţin argiloasă. De
asemenea, structura se schimbă de la un orizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile
consolidate din zona comunelor Barcea, Umbrăreşti, Drăgăneşti, Munteni şi Matca.
Tipurile de sol întâlnite pe teritoriul judeţului Galaţi sunt după cum urmează:
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
22
soluri cernoziomice ciocolatiu şi castaniu cu profil normal;
cernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat;
cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale;
soluri coluviale sau aluviale de pantă şi de vale;
solurile cenuşii şi solurile brune de pădure podzolite;
regosoluri şi psamoregosoluri.
Cernoziomul carbonatic (cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu
carbonatat), format în partea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee, se
întâlneşte în partea de sud a câmpiei şi podişului Covurlui.
Un alt subtip de cernoziom este cel freatic - umed sau cernoziomul de fâneaţă,
care se formează pe reliefuri joase. Regimul hidric al acestor soluri este favorabil
culturii vitei de vie, care are un sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul
cărora poate folosi apa din stratul acvifer.
Solurile cenuşii de pădure şi brune cenuşii se întâlnesc în partea de est a zonei
nisipoase Hanu Conachi - Tecuci şi pe alocuri în comunele Bălăbăneşti şi Nărteşti, din
nordul judeţului, unde umiditatea este mai bogată.
Resurse naturale
Din punct de vedere al resurselor naturale, judeţul Galaţi prezintă importante
resurse naturale de materii prime neregenerabile, generatoare de energie, alcătuite
îndeosebi din combustibili fosili, ai căror reprezentanţi tipici sunt în principal
hidrocarburile.
Hidrocarburile (ţiţei, gaze asociate, gaze libere) se exploatează pe teritoriul
judeţului Galaţi în unitatea geologică majoră a Promontoriului Nord Dobrogean.
Principalele structuri aferente exploatării de hidrocarburi din zona judeţului Galaţi
sunt:
ţiţei: Frumuşiţa, Independenţa - Schela, Matca, Griviţa Nord;
gaze asociate cu ţiţei: Frumuşiţa, Independenţa - Schela, Matca, Griviţa
Nord şi Slobozia Conachi;
gaze libere: Buciumeni, Cudalbi, Frumuşiţa, Griviţa Nord, Independenţa.
În ceea ce priveşte resursele de ape minerale, judeţul Galaţi, din cauza reliefului
de câmpie, este destul de slab dezvoltat. În apele subterane potabile şi industriale din
zona Lieşti - Costache Negri - Lupele - Frumuşiţa - Galaţi - Piscu există însă rezerve
omologate în evidenţa naţională de resurse minerale. Acestea conţin 0,6 – 1,0 g/l
săruri, iar duritatea lor este de 15 - 20 grade.
Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole păşuni). Pădurile şi alte
terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă 43824 ha din suprafaţa judeţului. Suprafaţa
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
23
împădurită totală a judeţului este de 37000 ha (cca. 8,3% din suprafaţa totală a
judeţului). Structura ocupării teritoriului este următoarea:
vegetaţie forestieră - cca. 8,3% din teritoriu;
terenuri agricole - cca. 80%;
ape de suprafaţă - 3%;
alte suprafeţe - 6,08%.
Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi cuprinde 358645 ha, din care suprafaţa
arabilă 293343 ha, păşuni şi fâneţe 44328 ha şi livezi 1716 ha.
Resursele de sol
Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.632 ha. Potenţialul productiv al
agriculturii este constituit din 351.373 ha, din care 289.172 ha suprafaţă arabilă, 40.275
ha păşuni, 639 ha pajişti şi fâneţe naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha
patrimoniu pomicol. Tipurile de sol caracteristice judeţului Galaţi sunt conform
tabelului.
Tabel – tipuri de soluri în judeţul Galaţi
Tipuri de sol Suprafaţa
(ha) Procentual
(%) Protisoluri 68875,29 21,01
Cernisoluri 233342,14 71,18
Hidrisoluri 7307,90 2,23
Salsodisoluri 3,00 0,001
Antrisoluri 18308,32 5,58 Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi
Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi este de 351.373 ha, ocupată astfel:
68,32 % - clasa cernisoluri;
31,68 % - soluri de tipul –protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, antrisoluri.
Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi după nota de bonitate naturală, pentru
suprafeţele cartate, la nivelul judeţului Galaţi este structurată conform tabelului:
Tabel – clasa calitate soluri Galaţi
Folosinţa Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
ha % ha % ha % ha % ha %
Arabil 4369,08 1,27 61749,63 18,00 135079,42 39,38 64977,51 18,94 15791,59 4,6
Păşuni, fâneţe
- - 605,52 0,18 2638,23 0,77 19569,34 5,7 15607,96 4,55
Vii - - 3982,29 1,16 9061,28 2,64 7038,41 2,05 827,64 0,24
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
24
Livada - - 397,76 0,00 638,82 0,19 601,85 0,18 53,85 0,02
Total
4369,08 1,27 66735,20 19,34 147417,75 42,98 92187,11 26,88 32281,04 9,41
Sursa: Oficiul Judeţean pentru studii pedologice şi Agrochimice Galaţi
Utilizarea suprafeţelor după modul de folosinţă în perioada 2005 - 2010,
conform datelor incluse în Anuarul Statistic al judeţului Galaţi 2011 este redată în
tabelul de mai jos.
Utilizarea suprafeţelor după modul de folosinţă în perioada 2005 - 2010
Anii Suprafaţa totală (ha)
Suprafaţa agricolă
(ha)
din care, pe categorii de folosinţă:
Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)
2005 446632 358645 293285 43672 656 19316 1716
2006 446632 358588 293237 43663 656 19316 1716
2007 446632 358546 293195 43663 656 19316 1716
2008 446632 358500 293149 43663 656 19316 1716
2009 446632 358465 293114 43663 656 19316 1716
2010 446632 358394 293043 43663 656 19316 1716
2011* 446632 351157 288956 40275 639 19568 1716 1 Vii şi pepiniere viticole; 2) Livezi şi pepiniere pomicole; * Datele aferente anului 2011 au fost furnizate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi.
Tabel - Evoluţia suprafeţelor terenurilor intravilane în judeţul Galaţi
Nr. crt.
An Suprafaţa intravilan - ha - Suprafaţa extravilan - ha -
1. 2007 40.157 406.475
2. 2011 41.131 405.491
Apa
Apele curgătoare din judeţul Galaţi se încadrează în tipul de regim continental
accentuat, specific dealurilor şi podişului Moldovei, cu scurgere predominantă în
sezonul de primăvară şi vară, cu viituri primăvara şi toamna. Apele de suprafaţă
sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele
medii multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare
şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor
pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,
care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte
folosinţe. Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea, Siretul,
Prutul, Bârladul. Suprafaţa totală ocupată de ape de suprafaţă la nivelul judeţului
Galaţi este de 12712 ha.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
25
Tabel. Principalele cursuri de ape de suprafaţă din judeţul Galaţi
Curs de apă Lungime totală (km) Lungime în judeţul Galaţi
(km)
Dunăre 1075 20
Prut 742 121
Siret 559 163
Bârlad 207 55
Chineja 79 79
Berheci 92 92
Zeletin 83 83
Geru 62 62
Suhu 72 72
Suprafaţa totală ocupată de ape şi bălţi la nivelul judeţului Galaţi este de 13019 ha.
Tabel. Principalele lacuri naturale şi bălţi din judeţul Galaţi
Denumirea Suprafaţa (ha) Denumirea Suprafaţa
(ha)
Lacul Brateş 2400 Balta Lozova 145
Balta Mata Rădeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101
Balta Şovârca 274 Balta Potcoava 49
Balta Mălina 154 Balta Vlaşca 42
Resurse de apă subterană
Apa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrişuri şi nisipuri, prin
infiltrarea apelor din precipitaţii, topirea zăpezii cât şi din apele din reţeaua
hidrografică, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 -
30 m către terasele Siretului, unde adâncimea acestora descreşte treptat.
Sursele de apă subterane ale judeţului Galaţi:
straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari);
straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca Nicoreşti);
straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda şi intravilanul municipiului
Tecuci).
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Galaţi.
Populaţia alimentată cu apă potabilă prin instalaţii centralizate reprezintă 99,7
% din populaţia oraşului. Sursele de alimentare ale sistemului sunt:
sursă de apă subterană, Vadu Roşca şi Salcia – Lieşti;
sursă de suprafaţă, fluvial Dunărea.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
26
Captarea Vadu Roşca (aflată în judeţul Vrancea) este realizată în perioada 1964-
1968, are trei fronturi de captare, cu 84 de puţuri (47 operaţionale), care se întind pe
11.700m. Alimentarea frontului se realizează din conul aluvionar al râului Putna şi din
straturile Cândeşti. Frontul de puţuri nu este influenţat de nivelul râului Siret, astfel că
în perioadele de secetă acesta lucrează la parametrii normali. Capacitatea proiectată a
fost de 1.000-1.100 l/s, în 2003 capacitatea de operare era de 126 l/s. În vara anului
2005 captarea a fost scoasă din funcţiune datorită inundaţiilor. După repunerea în
funcţiune, ca urmare a modernizării din perioada 2005-2006 şi a finanţării
guvernamentale din anul 2008, captarea a fost echipată cu electropompe de tip
Grundfos (37 de bucăţi cu debit total de maxim 950m3/h), sursa dispune de o
capacitate de furnizare de cca.42% din capacitatea proiectată, respectiv 420 l/sec.
Captarea Salcia - Lieşti se află pe malul stâng al râului Siret, vis-a-vis de frontul
Vadu-Roşca, funcţionând prin infiltraţii ale râului. Cuprinde 70 de puţuri (26
operaţionale), care se întind pe 12.600m, şi are o capacitate proiectată (anul 1980) de
900 – 1.000 l/s, în prezent furnizând cca. 420 l/s. În urmare a modernizării din
perioada 2005-2006 şi a finanţării guvernamentale din anul 2008, captarea a fost
echipată cu electropompe de tip Grundfos - 44 de bucăţi cu debit total de maxim
1.100m3/h.
Din totalul celor 154 de puţuri, doar 50 sunt în funcţiune, restul de 104 puţuri
sunt fie înfundate, fie lipsite de echipamentele necesare funcţionării. Apa furnizată de
aceste puţuri este de calitate bună şi necesită doar o clorinare înaintea pompării în
reţeaua de distribuţie. Zona de protecţie sanitară este conformă cu normele actuale
(HG 930/2005) şi nu au fost semnalate probleme legate de contaminarea cu nitraţi
sau alte aspecte legate de calitatea apei. Calitatea apei este monitorizată atât la intrarea
cât şi la ieşirea din staţia de pompare Fileşti.
După finalizarea operaţiunilor de reabilitare a captărilor, sursa de adâncime
poate furniza o cantitate de apă de cca. 40-65% din necesarul de apă al oraşului. În
prezent sursa subterană este neechipată în procent de 50% şi poate furniza un debit
maxim de 900 l/s.
Apa captată din sursele subterane este transportată către oraşul Galaţi, astfel:
de la Vadu Roşca la staţia de pompare Şerbeşti printr-o conductă de beton
armat cu Dn=1.200 mm;
de la Salcia-Lieşti la staţia de pompare Şerbeşti printr-o conductă de beton
armat cu Dn=1.000mm;
de la staţia de pompare Şerbeşti la staţia de pompare Fileşti prin două
conducte, una cu Dn=800mm, cealaltă cu Dn=1000mm+Dn=600mm.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
27
La aducţiunile de apă sunt racordate direct câteva din localităţile rurale aflate
pe traseu, şi anume: Lieşti (sat Lieşti), Fundeni (satele Fundenii Noi, Hanul Conachi),
T. Vladimirescu (sat T. Vladimirescu), Piscu (satele Piscu, Vameş), Independenţa (sat
Independenţa), Braniştea, (satele V. Alecsandri, Braniştea, Lozova, Traian), Şendreni
(satele Şendreni, Şerbeştii Vechi, Movileni).
Sursa de suprafaţă este fluviul Dunărea. Apa brută este captată prin intermediul
unei staţii de captare tip cheson de mai, amplasată în amonte de confluenţa cu râul
Siret. Debitul de apă prelevat este de 2.300 – 2.400 l/s, fiind furnizat către SC
ARCELOR MITTAL SA printr-o conductă de oţel cu Dn 1200mm şi L=3,7km şi
către staţiile de tratare ale oraşului Galaţi (care aparţin SC Apă-Canal SA Galaţi), prin
două conducte de beton armat precomprimat, cu Dn 800mm şi L=6km.
Pentru potabilizarea apei prelevate există două staţii de tratare a apei,
amplasate pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a municipiului în cartierul
Ţiglina, denumite Uzina de apă nr. 1 şi Uzina de apă nr. 2. Uzina de Apă nr. 1 a fost
pusă în funcţiune în anul 1872 şi de atunci s-a modernizat treptat, prin construirea de
noi unităţi destinate diferitelor categorii de procese tehnologice. Are o capacitate
proiectată şi realizată de cca. 1.300-1.400 l/s, iar în prezent se află în conservare (cf.
HCL Galaţi-427/2011).
Uzina de apă nr. 2 a fost proiectată pentru o capacitate de 880 l/s şi pusă în
funcţiune în anul 1995. Este o staţie de tratare convenţională, dotată cu microsite
pentru înlăturarea algelor, cu instalaţie de coagulare, cu decantoare radiale
suspensionale cu recircularea nămolului şi două rezervoare circulare supraterane
pentru stocarea şi dezinfecţia apei, având capacitatea totală de 34.000m3.
Din staţiile de tratare apa este trimisă prin staţiile de pompare Turnu de Apă
şi Fileşti în rezervoarele oraşului. Staţia Turnu de Apă este amplasată la cota 52 şi
repompează apa primită de la Uzina de apă nr. 2 şi staţia de pompare Fileşti în reţeaua
de distribuţie a oraşului. Staţia este construită în anul 1894 şi modernizată în timp,
având în prezent o capacitate de înmagazinare de 14.000m3. Staţia Fileşti este
amplasată la cota 54 şi este pusă în funcţiune din anul 1969. Alimentarea ei se face din
staţia de pompare Şerbeşti şi din Uzina de apă nr. 2, capacitatea de înmagazinare este
de 27.600m3; staţia are două rezervoare supraterane, circulare cu capacitatea de
13.800m3 fiecare. În cadrul proiectului ISPA echipamentele de pompare şi instalaţiile
aferente au fost înlocuite în vederea conformării la noua situaţie rezultată după
restabilirea zonelor de presiune, a cererii de debit şi presiune estimată pentru anul
2024.
Rezerva de apă potabilă a oraşului este distribuită astfel:
rezervoare cu capacitatea de 25.000m3 în staţia de pompare Şerbeşti;
rezervoare cu capacitate de 40.000m3 în staţiile de tratare Ţiglina 1 şi 2;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
28
rezervoare cu capacitatea de 34.000m3 în staţiile de pompare Fileşti şi
Turnu;
rezervorul Traian cu capacitatea de 3.000m3, asigura distribuţia
gravitaţională apei provenite din staţia Fileşti în reţeaua oraşului.
Necesarul de apă al oraşului este preluat din rezervoarele din staţiile Uzinele
de apă Ţiglina 1 şi 2 şi din cele aflate la staţiile de pompare Fileşti şi Turnu, asigurând
un volum total de apă pentru consum de 74.000 m3. În cadrul proiectului ISPA,
capacitatea de stocare a fost crescută pentru conformarea la nouă situaţie generată de
restabilirea limitelor zonelor de presiune. În acest sens, au fost realizate
reabilitarea/construcţia rezervorului de la Turnul de Apă, care va asigura creşterea
eficienţei în alimentarea cu apă a consumatorilor din zonele 3 (alimentată prin
pompare) şi 4 (alimentată gravitaţional).
Reţeaua de distribuţie a apei potabile este de tip inelar, pe măsura dezvoltării
oraşului s-a extins, ajungând la cca. 600,0 km, acoperind aproape în întregime reţeaua
stradală a oraşului. Apa este distribuită în proporţie de 99,9% prin branşamente
individuale, care înseamnă cca. 21.000 bucăţi, contorizarea acestora fiind realizată în
procent de 99,0%.
În prezent sunt în curs de derulare investiţii prin Programul Operaţional
Sectorial de Mediu prin proiectul „Extindere şi modernizarea sistemelor de sistemelor
de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, cu perioadă de derulare 2011
2013. Obiectivul proiectului este reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare şi tratare a
apei şi a sistemelor de colectare şi epurare a apei uzate, în scopul conformării cu obligaţiile privind
calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Operaţional
Sectorial de Mediu. Proiectul este implementat în aglomerările: Galaţi, Tecuci, Târgu
Bujor, Pechea şi Lieşti.
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Tecuci.
Sistemul centralizat de apă al oraşului alimentează oraşul şi comuna Cosmeşti,
deservind o populaţie totală de 27.872 locuitori. Sursa de apă a sistemului este apa
subterană, captată printr-o serie de fronturi de captare, şi anume:
- frontul de captare Cosmeşti Deal, cu 28 puţuri dintre care 24 sunt în funcţiune
(adâncimea de 22-40m), este situat în apropierea albiei râului Siret. Fiecare
puţ forat are asigurată şi marcată zona de protecţie sanitară;
- frontul de captare Tecuci, cu 16 puţuri cu adâncimi între 150-250 m, puţurile
sunt dispersate în toată zona oraşului. Puţurile cu adâncimea de 150m
trebuie reabilitate;
- frontul de captare Rotunda, cu 10 puţuri având h=250 m. Frontul este situat în
partea de S-V a oraşului Tecuci şi funcţionează de aproape 30 de ani cu 6
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
29
puţuri. Datorită creşterii consumului de apă, în perioada 1993-1995 frontul
s-a extins cu încă 4 foraje;
- frontul de captare Nicoreşti, cu 10 puţuri forate, cu adâncimea de 60m, situate
la intersecţia drumului judeţean cu cel naţional. Frontul are 4 foraje
avariate, necesitând reabilitare;
- frontul de captare Cernicari, format din 6 puţuri, cu h=25-60 m aflat în albia
râului Bârlad. Acesta furnizează un debit total de 150m3/h.
Calitatea apei prelevate respectă cerinţele normelor UE şi naţionale, cu
excepţia concentrației de amoniu care depăşeşte uşor limita maximă admisă, în cazul
unor puţuri de la captarea Rotunda.
Oraşul Târgu Bujor, este alimentat cu apă prin sistem centralizat. Acesta
asigură alimentarea cu apă pentru 4.237 locuitori (rată de conectare 42%). Sursa de
apă este apa subterană, captată printr-un front de 10 puţuri forate de medie adâncime,
dintre care 6 sunt în funcţiune.
Tratarea apei prelevate se realizează direct în rezervoarele oraşului prin
intermediul instalaţiei de dezinfecţie automată, cu hipoclorit tip BT-VFT-5/20. O
parte din populaţia oraşului se alimentează direct din aducţiunea de apă brută.
Rezerva de apă este înmagazinată în 3 rezervoare cu capacităţi de 2x750m3 şi
1x500m3. Rezerva de apă nu acoperă în întregime necesarul de apă al oraşului.
Reţeaua de distribuţie a apei s-a extins o dată cu dezvoltarea oraşului şi cu creşterea
cerinţei de apă, având în prezent 27,1km şi diametre între 50 – 300mm.
Oraşul Bereşti. Sistemul existent de furnizare a apei potabile deserveşte o
populaţie de 1.234 locuitori din totalul populaţiei de 3.600 locuitori, reprezentând 36,3
%. Apa este distribuită în oraş pe bază de program.
Principala problemă a alimentării cu apă a oraşului Bereşti este lipsa sursei de
apă. În prezent apa pentru alimentarea populaţiei se obţine prin desecarea acviferului
superficial al pârâului Jaravăţ şi a acviferelor din puţurile de adâncime. Desecarea se
face la o adâncime de 1,8 - 2,0 m, iar apa extrasă alimentează două sate: Pleşa şi
Bereşti Meria. Cea mai importantă sursă de apă este pr. Pleşa, situat în partea de vest a
satului Pleşa şi la 5 km nord, nord-vest de oraşul Bereşti. Apa obţinută prin drenare
este pompată într-un rezervor tampon. Conducta de aducţiune este din azbest, cu
Dn=125mm şi lungimea de 2,5km. În rezervorul tampon se realizează dezinfecţia
automată cu hipoclorit tip BT-VFT-5/20, după care este pompată în cele două
rezervoare de înmagazinare ale oraşului, cu capacitatea de 5.000m3 fiecare.
Reţeaua de distribuţie a apei a fost pusă în funcţiune în anul 1972, iar
conductele sunt într-o stare foarte proastă, fiind necesare aproape 400 intervenţii pe
an pentru asigurarea unei bune funcţionări. Lungimea totală a reţelei este 12km, cu
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
30
diametre cuprinse între 50 mm şi 100 mm. Materialul folosit este oţelul. Volumul de
apă potabilă contorizat este de 46% din volumul de apă potabilă distribuit.
Sisteme de canalizare
La nivelul județului Galați sunt 9 localităţi urbane şi 4 comune care au sisteme
de canalizare (date de referinţă anuarul statistic 2008).
Repartiția sistemelor de canalizare la nivel județean este următoarea:
Localităţi Capacitatea staţiilor de
epurare
(m3/zi)
Lungime simplă reţea
canalizare (km)
urbane 10.829 603,6
rurale 58 31,6
TOTAL 10.887 635,2
Sursă date: INS, anul de referinţă 2009
Municipiul Galaţi, canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar, prin
care apele uzate menajere, industriale şi parţial pluviale sunt evacuate într-un colector
interceptor, cu traseu de-a lungul malului stâng al Dunării până în staţia de epurare,
care are ca emisar râul Siret. Excepţie face zona industrială Est – Bădălan, unde
evacuarea apelor uzate orăşeneşti se face prin colectorul de pe str. Calea Prutului (are
secţiunea clopot 240/153, 280/177, 320/205) până în staţia de pompare SP3, de unde
apele uzate sunt pompate în Dunăre. Lungimea reţelei de este de 531km, acoperind în
procent de 93,4% reţeaua de distribuţie a apei. Populaţia racordată la reţea este de
280.284 locuitori, reprezentând cca. 95,7% din populaţia totală a municipiului. Starea
de viabilitate a reţelei are un procent de amortizare totală de 44,6%.
Apele meteorice sunt preluate de sistemul unitar de canalizare prin intermediul
gurilor de scurgere cu depozit şi sifon, sunt transportate şi evacuate în fl. Dunărea.
Reţea separată de canalizare pluvială există numai în cartierul Dimitrie Cantemir şi are
o lungime de cca. 4,0km.
Apele uzate industriale provenite de la unităţile industriale din oraş sunt
preluate de către reţeaua existentă de canalizare şi transportate în staţia de epurare.
Staţia de epurare a apelor uzate a fost proiectată cu două trepte de epurare.
Prima treaptă este treapta mecanică, treaptă preliminară în linia apei uzate şi
fermentarea anaerobă a nămolului produs. Treapta a II-a, reprezintă tratarea avansată
biologică şi chimică şi tratarea nămolului, este luată în considerare pentru extinderile
viitoare.
Staţia de epurare cu treapta mecanică este construită pentru o populaţie
echivalentă de 360.000 locuitori şi este amplasată în vecinătatea zonei industriale a
oraşului, în amonte de confluenţa dintre r. Siret şi Dunăre.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
31
Pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale, sistemul de canalizare dispune de 5
staţii de pompare: SP 13 Iunie, SP3, SP Vulcan, SP Nordului, Tudor Vladimirescu.
In vederea menţinerii calităţii apelor uzate, impuse de legislaţia în vigoare S.C.
APĂ CANAL S.A., are un program de monitorizare care prevede recoltarea şi
analizarea probelor de apă uzată cu o frecvenţă stabilită, atât de la agenţii economici
urmăriţi cât şi apă uzată rezultată din procesul de tratare al apei.
Reabilitarea sistemului de canalizare şi epurare apă uzată este în curs de
execuţie, în prezent derulându-se lucrări pentru extinderea staţiei de epurare a
municipiului. Investiţia reprezintă unul dintre obiectivele studiului de
fezabilitatea „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în
judeţul Galaţi, obiectiv GL_CL_01. Extindere staţie de epurare din m. Galaţi”.
O problemă deosebită o reprezintă existenţa conductelor de alimentare cu apă
şi de canalizare situate pe terenuri proprietate privată, alta decât proprietatea
Consiliului Local. În această situaţie este dificil de instituit zona de protecţie
sanitară cu regim sever la magistralele de apă, precum şi asigurarea culoarului de
exploatare, întreţinere, reparaţii, intervenţii la aceste conducte.
Municipiul Tecuci, canalizarea apelor uzate în municipiul se face în
sistem mixt (divizor şi unitar). Populaţia racordată la reţea este de cca. 18.500
locuitori, reprezentând 43,7% din populaţia municipiului.
Apa uzată menajeră este canalizată printr-o reţea de canale din beton, tuburi
PREMO, cu diametre între 200 - 1.000mm. Apa uzată este dirijată prin două staţii de
repompare de tip cheson către staţia de epurare a oraşului.
Apa pluvială este colectată prin reţea separată fiind deversată prin mai multe
guri de vărsare în râurile Bârlad şi Tecuci. Între cele două reţele există câteva puncte
de racord.
Lungimea totală a reţelei de apă uzată este de 81,1km, acoperind cca. 98,7%
reţeaua de distribuţie a apei potabile.
Staţia de epurare a fost realizată în anul 1975, funcţionând cu 2 trepte,
mecanică şi biologică.
Principalele probleme ale sistemului de canalizare ale oraşului sunt:
- 25% din reţea este depăşită moral şi fizic;
- infiltraţii mari în reţeaua de canalizare;
- rată scăzută de racordare la sistemul de canalizare al oraşul, 43%;
- efluentul staţiei de epurare nu corespunde cerinţelor din normativul
NTPA 002/2005.
Oraşul Târgu Bujor. Canalizarea oraşului funcţionează în sistem divizor,
deservind cca. 23% din populaţia total a oraşului de 7.486 locuitori. Lungimea reţelei
este de 13,0km, este realizată din tuburi de beton şi PREMO, cu diametre de 300 –
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
32
600mm. Peste 40% din reţeaua existentă are depăşită limita de uzură. O parte
considerabilă este mai veche de 80 de ani. Lungimea conductelor care au depăşit
perioada de funcţionare este de 5,4km.
Reţeaua de canalizare a apei pluvială are un colector de 600mm diametrul,
care descarcă apa direct în pr. Chineja.
Staţia nouă de epurare a apelor uzate menajere a fost dată în funcţiune în anul
2010, are o capacitate de 720 m3/zi şi funcţionează cu două trepte de epurare,
Mecanică şi biologică. Apele epurate sunt descărcate în pr. Chineja printr-un colector
nou realizat din PE, cu DN=200mm.
Problemele sistemului de canalizare sunt:
- 50% rată de racordare a populaţiei la reţea;
- 40% din reţeaua oraşului a depăşit limita uzurii şi este avariată;
- rată ridicată a scurgerilor din reţea cu poluarea solului;
- staţia de epurare nu este operațională, reabilitarea ei nu este economică.
Oraşul Bereşti, are 3.472 locuitori din care mai puțin de 10 % sunt
racordaţi la sistemul de canalizare. Reţeaua de canalizare este formată din două
colectoare pentru canalizare apelor uzate menajere şi canale pentru apa meteorică.
Primul colector de ape uzate menajere, cu Dn 300mm şi lungime de 1.500m
deserveşte partea de nord a oraşului. Apa uzată colectată este deversată într-un tanc
septic. Efluentul din acesta este evacuat în r. Chineja, iar nămolul este vidanjat de către
operatorul regional SC Apa Canal SA Galaţi.
Al doilea colector de ape uzate menajere, cu Dn 300mm şi lungime de
2.500m preia apa uzată din centrul oraşului. Apa colectată este evacuată în trei tancuri
septice. Doar unul din aceste tancuri este în funcţiune, având acelaşi regim ca şi
precedentul. Celelalte două nu sunt în funcţiune, dar nu sunt închise primind apă
uzată care se infiltrează în sol, urmând apoi panta naturală în râul Chineja.
Gospodăriile care nu sunt racordate la colectoarele oraşului au toalete în afara
casei, similare tancurilor septice. Materialele reziduale sunt colectate de o companie
privată şi eliminate în staţia de epurare din oraşul apropiat.
Principalele probleme ale sistemului de canalizare sunt:
- doar 10 % locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare;
- reţeaua de canalizare a oraşului are doar două colectoare amplasate de-a
lungul străzii principale;
- echipamente şi resurse umane insuficiente pentru rezolvarea problemelor
sistemului de canalizare.
În mediul rural situaţia canalizării şi epurării apelor uzate este total
nesatisfăcătoare. Câteva localităţi au reţea de canalizare, dar nici una staţie de epurare a
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
33
apelor uzate, excepţie comuna Griviţa. Situaţia este următoarea (conform datelor din
Master Planul de apă potabilă şi apă uzate din judeţul Galaţi, an 2009 şi date statistice
INS, anul 2009):
- comuna Cudalbi, are 7.790 locuitori echivalent cu 9.692 locuitori
echivalenţi. Reţeaua de canalizare este veche, realizată în anul 1973, este amplasată
numai în zona centrală (zona blocurilor), are Dn=300mm, L=2.500 m şi este realizată
din tuburi de azbociment. Apa canalizată se evacuează direct în emisar.
- comuna Griviţa are 3.890 locuitori echivalent cu 5.066 locuitori echivalenţi.
Reţeaua de canalizare are 1,5km şi este amplasată în zona de blocuri. Apa uzată se
evacuează direct în emisar.
- comuna Independenţa are în prezent 4.805 locuitori echivalent cu 6.258
locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare are Dn= 250mm, L=800 m şi este realizată
din tuburi de azbociment. Apa din reţea se descarcă direct în emisar.
- comuna Iveşti are 9.786 locuitori echivalent cu 12.742 locuitori echivalenţi.
Reţeaua de canalizare are doar o conductă din azbociment cu Dn=350mm şi
L=1.660m. Apa se evacuează într-un rezervor septic şi de aici în râul Bârlad. Nămolul
este extras prin vidanjare.
- Comuna Lieşti are 11.072 locuitori echivalent cu 14.417 locuitori
echivalenţi. Dintre aceştia 2.200 locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare.
Reţeaua de canalizare este din tuburi de beton, cu Dn=300mm şi lungime de 2,2km.
Apa uzată este evacuată în râul Bârlădel.
- Comuna Nicoreşti are 2.879 locuitori echivalent cu 3.777 locuitori
echivalenţi. Reţeaua de canalizare este din tuburi de beton, cu Dn=250mm şi
L=300m. Apa uzată se evacuează direct în emisar.
- Comuna Pechea are în prezent 11.499 locuitori echivalent cu 14.992
locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare are un colector din azbociment, cu
Dn=300mm şi L=6,500m. Apa se evacuează direct în emisar.
- Comuna Scânteieşti are 2.646 locuitori echivalent cu 3.450 locuitori
echivalenţi. Reţeaua de canalizare este un colector din azbociment, cu Dn=300mm şi
L=2,500m, care se evacuează direct în emisar.
- Comuna Schela are 3.644 locuitori echivalent cu 4.750 locuitori
echivalenţi. Reţeaua de canalizare este un colector din ciment, cu Dn=300mm şi L=
2,000m, cu evacuare directă în emisar.
În ultimii ani Consiliul Judeţean şi un număr de comune şi-au exprimat nevoia
de îmbunătăţire a alimentării cu apă şi a canalizării apelor uzate. Aceste iniţiative au
dus la realizarea unor proiecte, care în prezent sunt în curs de desfăşurare, după cum
urmează:
Locaţie Categorie de intervenţie Finanţat prin
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
34
Alimentare apă
Braniştea Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Brăhăşeşti Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Buget de Stat
Buciumeni Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Cavadineşti Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Cosmeşti Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 577/1997
Cuca Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţele de Guvern
1250/2007 şi 364/2008
Drăguşeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Frumuşiţa Aducţiune Ordonanţa de Guvern 7/2006
Fundeni Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 577/1997
Fundeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Ghidigeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Griviţa Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Buget de Stat şi Local,
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Măstăcani Extindere reţea de distribuţie Ordonanţa de Guvern 577/1997
Negrileşti Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Nicoreşti Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Oancea Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Priponeşti Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Schela Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006,
Buget de Stat
Smârdan Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Suceveni Captare, aducţiune, reţea de Ordonanţa de Guvern 7/2006
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
35
distribuţie
Şendreni Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanţa de Guvern 7/2006
Tuluceşti Extinderea sistemului de alimentare
cu apă
Ordonanța de Guvern 7/2006,
Buget Local
Valea
Mărului
Captare, aducţiune, rezervor, reţea
de distribuţie
Ordonanța de Guvern 7/2006
Vârlezi Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanța de Guvern 7/2006
Vlădeşti Captare, aducţiune, reţea de
distribuţie
Ordonanța de Guvern 7/2006
Canalizare ape uzate
Corod Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006
Frumuşiţa Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006
Iveşti Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006
Ţepu Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006
Sursă date: Master Plan pentru infrastructura de apă potabilă şi apă uzată, anul 2009
Climă
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu clima continentală
(partea sudică şi centrală, însumând peste 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul
cu clima de câmpie, iar extremitatea nordică, reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul
cu clima de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar
iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate
de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de
topire a stratului de zăpadă. Temperatura medie anuală înregistrează valori cuprinse
între 9,8°C în sudul judeţului Galaţi, în zonele de luncă, şi 10,5°C în restul teritoriului.
Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi
regimul principalelor elemente meteorologice modificări care conduc la crearea unui
topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin
rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţă relativ
mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul
cald), advecţiile de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece),
precum şi advecţiile mai puţin frecvenţe de aer arctic din N şi aer tropical maritim din
SV şi S.
Regimul pluviometric. Cantităţile de apa provenite din precipitaţii sunt variabile.
Regimul pluviometric este considerat că fiind secetos, având lunile de maxim în iunie
şi de minim în septembrie. Valoarea anuală medie a precipitaţiilor este de 450 mm.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
36
Regimul eolian. Vântul predominant bate din direcţia Nord-Nord-Est, cu o
frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort,
corespunzând unei viteze medii de 8 m/s. Frecvenţa medie anuală a vânturilor din
direcţia Nord-est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort.
Vântul se intensifică începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se
înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate cuprinsă între 6 şi 8,7 grade
Beaufort. Perioadele de acalmie reprezintă circa 18% din numărul total de zile ale
anului.
Biodiversitatea
Flora şi fauna
Flora judeţului Galaţi este caracterizată prin asociaţii stepice ce sunt cu cele ale
Europei estice. Vegetaţia de stepa prezentă este reprezentata prin graminee şi
dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate
din: păiuş (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pir crestat (Agropyrum oristatum),
lucerna mică (Medicago minima) etc. În afara de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai
sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan
Ischaemum rezistenta la păşunat. Pe nisipurile fixate apar: sărăcica (Salsola ruthenica) şi
ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc. Vegetaţia judeţului mai este caracterizată prin păduri
de stejar brumăriu şi în amestec cu tei şi carpen, , arţar tătăresc sau plantaţii de salcâm.
Fauna judeţului Galaţi aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi
biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este reprezentată atât prin animale
sedentare cât si migratoare. Fauna este diversificată fiind prezente specii ale faunei
terestre bine reprezentate de rozătoare de câmp, şopârle, şerpi şi iepuri, iar dintre
păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pădurile seculare de la
Adam, Buciumeni şi Viile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistreţul şi vulpea.
Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate
agrobiocenozelor şi putem aminti popândăul, hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre
păsări: rate, gâşte, grauri, ciori.
Judeţul Galaţi deţine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (păduri
specifice de lunca, pajişti, bălti si lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeografice
stepice. Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, în pofida impactului
antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologica naturala caracteristica
judeţului. Regiunea biogeografica continentala este prezenta pe o mica suprafaţă în
nordul judeţului.
Habitatele naturale de interes comunitar identificate la nivelul judeţului Galaţi sunt:
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
37
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littoretea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
3160 - Lacuri distrofe şi bălti;
3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;
3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention;
40C0 - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice;
6120 - Pajişti xerice pe substrat calcaros;
62C0 - Stepe ponto-sarmatice;
6430 - Comunităţi de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,
până la cel montan şi alpin;
6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;
6510 - Pajişti de altitudine joasă;
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
91AA - Vegetaţie forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos;
91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior;
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri;
91I0 - Vegetaţie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp.;
91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen;
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.
Bogăţia tipurilor de habitate se reflectă în numărul speciilor de flora şi fauna
sălbatică, multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare,
vulnerabile sau pe cale de dispariţie. Necesitatea conservării biodiversităţii a impus
implementarea reţelei ariilor protejate la nivel naţional si local.
Pe teritoriul judeţului Galaţi au fost desemnate arii protejate în vederea
menţinerii stării favorabile de conservare a următoarelor specii de interes comunitar:
79 specii de păsări , 2 specii de mamifere, 3 specii de reptile, 5 specii de amfibieni, 14
specii de peşti. Speciile de păsări identificate în ariile protejate de pe teritoriul judeţului
Galaţi prezintă diverse grade de protecţie la nivel naţional si/sau internaţional :
53 de specii incluse în Anexa II (Specii de fauna strict protejate) a Convenţiei
pentru conservarea vieţii sălbatice de la Berna si 24 de specii pe Anexa nr. III
(Specii de fauna protejate) ;
o specie vulnerabila conform Listei roşii la nivel european - IUCN Red List
(Aquila heliaca) si o specie periclitata Branta ruficolis ;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
38
9 specii incluse în Convenţia privind comerţul internaţional de specii
sălbatice de fauna si flora pe cale de dispariţie (Anexa 1 : Haliaeetus albicilla .
Aquila heliaca, Falco peregrinus şi Anexa 2 : Ciconia nigra, Platalea leucorodia, Branta
ruficollis, Falco columbarius, Falco vespertinus, Falco tinnunculus).
În ceea ce priveşte mamiferele au fost identificate doua specii menţionate în
Directiva 92/43CEE (Lutra lutra şi Sicista subtilis), ambele specii fiind incluse în Lista
roşie naţională, iar Lutra lutra şi în lista roşie europeană.
Dintre amfibieni o specie este inclusa în Anexa II (Specii de fauna strict
protejate) a Convenţiei pentru conservarea vieţii sălbatice de la Berna (Bombina
bombina) , 2 specii se regăsesc menţionate în lista roşie europeană (Bombina bombina,
Rana dalmatina), 3 specii în lista roşie naţională (Bombina bombina, Rana dalmatina si Hyla
arborea).
Trei specii de reptile beneficiază de un statul special de conservare : Emys
orbicularis si Triturus cristatus (lista roşie europeană şi cea naţională şi Directiva
92/43CEE), Triturus vulgaris (lista roşie naţională).
Din cele 14 specii de peşti identificate ca având un statut special de protecţie
menţionăm ca Cyprinus carpio este o specie considerata vulnerabila conform Listei roşii
europeana (IUCN Red List), 6 specii sunt incluse în Anexa 3 a OUG 57/2007, 2
specii apar în Anexa II a Directivei 92/43CEE, 2 specii apar si în Anexa IV a aceleiaşi
directive si 6 specii în Anexa III a Convenţiei pentru conservarea vieţii sălbatice de la
Berna.
Majoritatea speciilor de păsări sunt afectate numeric: corcodelul de iarna
(Podiceps grisegena), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata suliţar (Anas acuta),
califarul alb (Tadorna tadorna), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), pelicanul comun
(Pelecanus onocrotalus), barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Ciconia nigra), raţa cu gât
roşu (Branta ruficollis), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), gaia roşie (Milvus milvus),
gaia neagră (Milvus migrans), becaţa (Gallinago media), becaţina (Gallinago gallinago),
chirighiţa neagră (Chlidonias niger), chirighiţa cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chira
mică (Sterna albifrons), bufniţa mare (Bubo bubo), albinărel (Merops apiaster),
dumbraveanca (Coracias garrulus), ciocănitoarea sură (Picus canus), ciocănitoarea pestriţă
(Dendrocopos medius), ciocârlia (Lullula arborea), silvia porumbacă (Sylvia nisoria),
muscarul gulerat (Ficedula albicollis), vrabia negricioasă (Passer hispaniolensis), mugurar
(Pyrrhula pyrrhulla), vrabia de câmp (Passer montanus), cânepar (Carduelis cannabina),
inarita (Carduelis flammea), presura (Emberiza hortulana).
Rarităţi absolute au devenit: rata cu gât roşu (Branta ruficollis). Efective reduse
înregistrează si pentru specia Ciconia nigra (barza neagra). Efective mai puţin
numeroase sunt înregistrate şi pentru specii de vertebrate terestre, fiind plasate în
categoria speciilor vulnerabile, periclitate, critic periclitate şi extincte din fauna
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
39
teritoriului judeţului Galaţi: buhaiul de balta cu burta roşie (Bombina bombina), brotăcel
(Hyla arborea), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca verde de lac (Rana
esculenta), tritonul cu creastă (Triturus cristatus). De asemenea populaţiile mamiferelor
Lutra lutra Sicista subtilis şi Spermophilus citellus, incluse în lista roşie la nivel european au
o tendinţă de descreştere.
Arii naturale protejate
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor publică, prin intermediul paginii sale
Internet, lista ariilor protejate, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru
următoarele grupe de arii naturale protejate:
1. Parcuri naţionale şi naturale
2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)
4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)
5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea
durabilă a Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003
Pe teritoriul judeţului Galaţi măsurile de protecţie a mediului înconjurător luate
în concordanţă cu reglementările legale s-au concretizat în crearea unor rezervaţii
naturale ca puncte de interes ştiinţific şi de atracţie turistică.
Rețeaua de arii protejate a județului Galați cuprinde 14 SCI - uri (declarate prin
Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi 5 SPA - uri (declarate prin H.G. nr.
971/2011 de modificare şi completare a H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România), 16 Rezervații Naturale (declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000) un Parc
Natural (declarat prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000) şi 6 arii naturale protejate de interes
județean (instituite prin Hotărârea Consiliului Județului Galați nr. 46/1994 privind instituirea
regimului de protecție oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul județului Galați).
Tabelul nr. Rețeaua de ariile naturale protejate din județul Galați
Denumire
SCI
SPA
Rezervație naturală
Parc
Natural
Arii naturale protejate de
interes
județean
1. Lacul Brateş x
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
40
Denumire
SCI
SPA
Rezervație naturală
Parc
Natural
Arii naturale protejate de
interes
județean
2. Lunca Siretului Inferior x x
3. Lunca Joasă a Prutului x x
4. Pădurea Tălăşmani x x
5. Pădurea Pogăneşti x x
6. Pădurea Gârboavele x x
7. Dunele de nisip de la Hanu-Conachi
x x
8. Râul Bârlad între Zorleni şi
Gura Gârbovățului
x
9. Pădurea Buciumeni x
10. Pădurea Buciumeni-Homocea
x
11. Pădurea Balta - Munteni x
12. Pădurea Breana-Roşcani x x
13. Lunca Chineja x
14. Pădurea Mogoş - Mâțele x
15. Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie
x
16. Delta Dunării x
17. Pădurea Torceşti x
18. Locul Fosilifer Rateş x
19. Locul Fosilifer Bereşti x
20. Ostrovul Prut x
21. Pădurea Fundeanu x
22. Locul fosilifer Tirighina - Barboşi
x
23. Balta Tălăbasca x
24. Balta Potcoava x
25. Mâţa – Cârja - Rădeanu x
26. Lacul Pochina x
27. Lacul Vlăscuța x
28. Lunca Prutului – Vlădeşti - Frumuşiţa
x
29. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior
x
30. Grădina Publică Galați; x
31. Grădina Botanică Galați; x
32. Faleza Dunării x
33. Parc CFR Galați x
34. Parc Mihai Eminescu x
35. Parc Turn TV x
Patrimoniul natural al judeţului Galaţi este materializat prin existenţa unei
rețele de arii naturale protejate complexe, formată din:
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
41
19 situri NATURA 2000
16 rezervaţii naturale
6 arii naturale de interes județean.
1 parc natural
Aceste arii naturale protejate prezintă posibile oportunităţi pentru turism, în
special ecoturism (ca formă care să nu afecteze biodiversitatea) şi pentru valorificarea
resurselor naturale prin metode tradiţionale, în limitele capacităţii de suport a
sistemelor ecologice.
Principalele probleme se datorează unor impacturi negative datorate unor
activităţi antropice şi consecinţe ale acestora în interiorul şi în jurul sitului şi
vulnerabilităţii la impacturi datorate unor cauze antropice şi naturale, pe fondul lipsei
unor organisme responsabile cu gestiunea şi/sau a planurilor de management. situaţia
siturilor Natura 2000 la nivelul anului 2012 fiind prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel - Lipsa organisme responsabile cu gestiunea şi/sau a planurilor de
management pentru ariile naturale din județul Galați.
Cod arie Numele sitului NATURA 2000 Lipsă organismul
responsabil gestiune Lipsa plan
management
Ariile naturale protejate de interes comunitar
ROSPA0130 1. Mața - Cârja - Rădeanu x x
ROSCI0334 2. Pădurea Buciumeni - Homocea x x
ROSCI0162 3. Lunca Siretului Inferior x
ROSPA0070 4. Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa x x
ROSCI0165 5. Pădurea Pogăneşti x
ROSPA0071 6. Lunca Siretului Inferior x
ROSCI0163 7. Pădurea Mogoş - Mâţele x
ROSCI0178 8. Pădurea Torceşti x
ROSCI0151 9. Pădurea Gârboavele
ROSPA0121 10. Lacul Brateş x x
ROSCI0134 11.Pădurea Balta - Munteni x
ROSCI0139 12. Pădurea Breana - Roşcani x
ROSCI0315 13. Lunca Chineja x x
ROSCI0105 14. Lunca Joasă a Prutului x
ROSCI0360 15. Râul Bârlad între Zorleni şi Gura
Gârbăvoţului x x
ROSCI0072 16. Dunele de nisip de la Hanul
Conachi x
ROSCI0175 17. Pădurea Tălăşmani x
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
42
Cod arie Numele sitului NATURA 2000 Lipsă organismul
responsabil gestiune Lipsa plan
management R0SPA0031 18. Delta Dunării şi Complexul Razim
Sinoie
Parc Natural
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului
Inferior
Rezervații naturale
2.402 Dunele de nisip de la Hanu Conachi x
2.411 Balta Potcoava x
2.412 Balta Tălăbasca x
2.416 Lacul Vlăscuţa
2.415 Lacul Pochina
2.413 Locul fosilifer Bereşti x x 2.406 Locul fosilifer Rateş x x 2.405 Locul fosilifer Tirighina - Barboşi x x 2.414 Lunca joasa a Prutului x x 2.414 Lunca Joasa a Prutului Inferior 2.410 Ostrovul Prut 2.403 Pădurea Gârboavele 2.404 Pădurea Breana - Roşcani x 2.407 Pădurea Fundeanu x 2.408 Pădurea Tălăşmani x 2.409 Pădurea Buciumeni x 2.417 Pădurea Pogăneşti x
Arii naturale de interes comunitar
La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl
reprezintă două directive ale Comisiei Europene: Directiva 2009/147/CEE privind
conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată
la 30 noiembrie 2009) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor
naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Habitate”
(adoptată la 21 mai 1992). Aceste directive conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile
de habitate care fac obiectul reţelei Natura 2000.
Reţeaua ecologică „Natura 2000” este formată din situri de importanţă
comunitară (SCI), desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate,
listate în anexele Directivei Habitate şi arii de protecţie specială avifaunistică (SPA),
desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări. În
judeţul Galaţi sunt instituite 14 situri de importanţă comunitară SCI (tabel şi 5 arii de
protecţie specială avifaunistică SPA
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
43
Siturile de importanţă comunitară ROSCI au fost instituite prin Ord.
M.M.P. 2387/2011 pentru modificarea Ord. M.M.D.D. 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. Ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România au fost instituite 3 noi
SCI-uri: ROSCI0315 Lunca Chineja, ROSCI0334 Pădurea Buciumeni - Homocea şi
ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului, iar ROSCI0162 Pădurea
Merişor Codrul Zătuanului s-a extins de la 57,900 ha la 25.080,70 ha (49 % fiind pe
teritoriul jud. Galaţi, reprezentând cca. 12.289,543 ha) şi a primit denumirea de Lunca
Siretului Inferior.
Instituirea unor noi situri de importanţă comunitară şi/sau modificarea celor
existente a făcut ca în judeţul Galaţi suprafaţa siturilor de importanţă comunitară să
crească de la 7589,900 ha în anul 2007 la 23678,446 ha în 2011, ceea ce reprezintă 5 %
din suprafaţa totală de 446.600 ha a judeţului Galaţi.
Tabel - Situri de importanţă comunitară din judeţul Galaţi
Nr.
crt. Judeţe
Codul
Sitului
Numele
Sitului
Suprafaţa în jud. Galaţi (ha)
Administrator/
Custode 2007 2011
1. Tulcea
Constanta Galaţi
R0SCI0065 Delta Dunării 770,000 770,000 A.R.B.D.D.
2. Galaţi R0SCI0072 Dunele de nisip
de la Hanul Conachi
217,000 241,700 A.C.D.B.
3. Galaţi ROSCI0105 Lunca Joasa a
Prutului 5656,000 5851,700 A.J.P.S. Galaţi
4. Galaţi ROSCI0134 Pădurea
Balta-Munteni 86,000 86,000 A.J.V.P.S. Galaţi
5. Galaţi ROSCI0139 Pădurea
Breana- Roşcani 151,000 156,800 Direcţia Silvica Galaţi
6. Galaţi ROSCI0151 Pădurea
Gârboavele 217,000 219,100 C.J. Galaţi
7.
Vrancea Galaţi, Bacău Brăila
ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior
57,900 12289,543 A.C.D.B.
8. Galaţi ROSCI0163 Pădurea
Mogoş-Mâţele 65,000 64,900 A.J.V.P.S. Galaţi
9. Galaţi ROSCI0165 Pădurea
Pogăneşti 176,000 180,900 Direcţia Silvica Galaţi
10. Galaţi ROSCI0175 Pădurea
Tălăşmani 62,000 53,400
Human Nature D.S. Galaţi
A.J.P.S. Galaţi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
44
11. Galaţi ROSCI0178 Pădurea Torceşti 132,000 129,900 A.J.V.P.S. Galaţi
12. Galaţi ROSCI0315 Lunca Chineja 0,000 944,900 -
13. Vrancea Galaţi
ROSCI0334 Pădurea
Buciumeni - Homocea
0,000 2047,253 AJ.V.P.S. Galaţi
14. Vaslui Galaţi
ROSCI0360 Raul Bârlad intre Zorleni şl Gura Gârbovăţului
0,000 642,350 -
Total suprafaţă 7589,900 23678,446
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
45
Fig. Distribuţia ariilor de importanţă comunitară în judeţul Galaţi
Ariile de protecţie specială avifaunistică ROSPA din județul Galați sunt în
număr de 5 SPA – urile declarate prin H.G. nr. 971/2011 de modificare şi completare a H.G.
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Doar 2 dintre aceste arii naturale de
protecție specială avifaunistică dețin custode.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
46
Tabel – Arii SPA din judeţul Galaţi
Nr. crt.
Judeţe
Codul Sitului
Numele Sitului
Suprafaţa in jud. Galaţi (ha) Administrator/
Custode 2007 2011
1. Tulcea Constanţa
Galaţi
R0SPA0031 Delta Dunării şi Complexul
Razim - Sinoie
770,000 770,000 A.R.B.D.D.
2. Galaţi R0SPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa
7542,145 14389,200 -
3. Vrancea Galaţi Brăila
R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior
25561,344 24084,852 A.C.D.B
4. Galaţi R0SPA0121 Lacul Brateş 0,000 15681,700 -
5. Galaţi Vaslui
R0SPA0130 Mața – Cârja - Rădeanu
0,000 1949,934 -
Total suprafaţă 33104,259 56875,686
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
47
Fig. Distribuţia ariilor speciale de conservare în judeţul Galaţi
Prin implementarea H.G. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G.
1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în judeţul Galaţi au fost instituite
două noi SPA-uri, ROSPA0121 Lacul Brateş şi ROSPA0130 Mâța - Cârja – Rădeanu,
iar ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa s-a extins de la 7.542,145 ha la
14.389,200 ha. Instituirea acestor noi arii de protecţie specială avifaunistică şi/sau
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
48
modificarea unora existente a făcut ca în judeţul Galaţi suprafaţa acestora să crească
de la 33104,259 ha în anul 2007 la 56875,686 ha în 2011, ceea ce reprezintă cca. 13 %
din suprafaţa totală de 446.600 ha a judeţului Galaţi.
Alte arii naturale protejate
Zone naturale protejate de interes naţional
În județul Galați, întâlnim 16 rezervații naturale menționate în LEGE Nr. din 6
martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -
zone protejate, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel - Lista ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţul Galaţi
Nr. crt.
Cod arie
Denumire
Suprafaţă (ha)
Suprafaţă (ha)
Custode/ administrator
Observaţii 2000 2011
1. 2.402 Dunele de nisip de la
Hanu Conachi 199,30 220,33 ACDB
Rezervaţie naturală inclusă in R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior
10. 2.411 Balta
Potcoava 49,00 39,29 A.C.D.B.
Rezervaţie naturala inclusă în R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior
11. 2.412 Balta
Tălăbasca 139,00 187,83 A.C.D.B.
Rezervaţie naturala inclusa in R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior
15. 2.416 Lacul
Vlăscuţa 41,80 41,80 A.J.P.S. Galați
Rezervaţie naturala - zona umeda inclusa in
PNLJPI
14. 2.415 Lacul Pochina 74,80 74,80 A.J.P.S. Galați
Rezervaţie naturala - zona umeda inclusa in
PNLJPI
12. 2.413 Locul fosilifer
Bereşti 49,00 71,40 -
Rezervaţie naturala
paleontologica
5. 2.406 Locul fosilifer
Rateş 1,50 6,69 -
Rezervaţie naturala
paleontologica
4. 2.405 Locul fosilifer
Tirighina - Barboşi
1,00 1,48 Asociaţia
Universitatea Moldova Sud
Rezervaţie naturala
paleontologica
13. 2.414 Lunca joasa a
Prutului 81,00 1169,4 A.J.P.S. Galați
Rezervaţie naturală inclusă în PNLJPI
17. V.2 Lunca Joasa a
Prutului Inferior
8247,000 A.J.P.S. Galați Parc natural
9. 2.410 Ostrovul Prut 62,00 55,3 A.J.P.S. Galaţi Rezervaţie naturala -
zona umeda inclusă in PNLJPI
2. 2.403 Pădurea
Gârboavele 230,00 282,40 C.J. Galaţi
Rezervaţie naturala ce include R0SCI0151
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
49
Nr. crt.
Cod arie
Denumire
Suprafaţă (ha)
Suprafaţă (ha)
Custode/ administrator
Observaţii 2000 2011
Pădurea Gârboavele
3. 2.404 Pădurea Breana- Roşcani
78,30 151,40 Direcţia Silvica
Galați
Rezervaţie naturala inclusa in R0SCI0139
Pădurea Breana - Roşcani
6. 2.407 Pădurea
Fundeanu 53,20 60,11
Consorţiul format din
Asociaţia Human Nature
D.S. Galaţi AJPS Galaţi
Rezervaţie naturala
7. 2.408 Pădurea
Tălăşmani 20,00 65,12
Asociaţia Human Nature
D.S. Galaţi AJPS Galaţi
Rezervaţie naturală inclusă în R0SCI0175
Pădurea Tălăşmani
8. 2.409 Pădurea
Buciumeni 71,20 71,20
A.J.V.P.S. Galaţi
Rezervaţie naturală inclusă în R0SCI0334 Buciumeni - Homocea
16. 2.417 Pădurea
Pogăneşti 33,50 35,93
Direcţia Silvica Galaţi
Rezervaţie naturală inclusă in R0SCI0165
Pădurea Pogăneşti
Suprafaţa totală la nivelul judeţului Galaţi ocupată de rezervațiile naturale este
de 9370 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa totală a judeţului.
Arii naturale protejate de interes judeţean sunt instituite prin Hotărârea
Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecţie
oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul judeţului Galaţi:
Grădina Botanică Galaţi;
Grădina Publică Galaţi;
Faleza Dunării;
Parc CFR Galaţi;
Parc Mihai Eminescu;
Parc Turn TV.
Patrimoniul construit
Conform Legii 5/2000 privind aprobarea PATN - secțiunea a III-a „Zone
protejate”, menționam următoarele „Monumente istorice de valoare naționala
excepționala” :
1. Monumente şi ansambluri de arhitectură
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
50
Clădiri civile urbane: Palatul Administrativ – mun. Galaţi; Palatul Justiției – mun.
Galaţi
Biserici si ansambluri mănăstireşti: Biserica Precista – mun. Galaţi
2. Monumente şi situri arheologice
Castre si aşezările civile aferente : Castrul si aşezarea civila de la Tirighina Bărboşi.
Municipiul Galați face parte din unitățile administrativ-teritoriale cu
concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes
național.
Economia
Judeţul Galaţi este unul dintre cele mai mari centre industriale ale României, are
ca ramuri economice principale:
industria si construcţiile: 43%
serviciile: 38%
agricultura, silvicultura si exploatările forestiere:19%
Industria siderurgica din Galaţi realizează 55,6% din producţia de otel a
României, 55% din cea a producţiei de laminate si 90,4 % din producţia de tabla şi
benzi laminate la rece.
Industria energetica – este reprezentata pe teritoriul judeţului de SC
ELECTROCENTRALE GALATI SA, societate ce îşi desfăşoară activitatea pe
platforma SC ARCELORMITTAL SA GALATI.
Construcţiile navale, ramura de mare tradiţie a judeţului, furnizează flotei
fluviale si maritime, nave de până la 55.000 tdw (bario, rachiere, mineraliere,
remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.
2.2. Calitatea factorilor de mediu
2.2.1. Starea calităţii atmosferei
Poluanţi emişi în atmosfera
Emisii de dioxid de sulf (SO2).
Surse: arderi în energetică şi industrii de transformare, arderi în industria de
prelucrare, trafic. Valorile emisiilor de dioxid de sulf sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
SO2 (tone/an)
Indicator,
tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012
SO2 21 285,32 12 365,02 6 824,88 429,83 903,05 239,341
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
51
Emisiile de SO2 au înregistrat o scădere ca urmare a reducerii activităţilor de
producție si alte surse mobile şi utilaje.
Emisii de oxizi de azot (NOx).
Surse: arderi în energetică şi industrii de transformare, arderi în industria de
prelucrare, trafic, alte surse mobile şi utilaje. Emisiile de NOx au înregistrat până în
2011 o scădere ca urmare a reducerii activităţilor de producție şi alte surse mobile şi
utilaje.
Valorile emisiilor de oxizi de azot sunt prezentate în tabelul de mai jos.
NOx ( tone/an)
Indicator
(tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012
NOx 18827,447 12613,05 7221,29 2868,85 3801,07 5035,536
Emisii de amoniac (NH3).
Surse: tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura, arderi în industria de
prelucrare.
Emisiile brute de NH3 de la nivelul judeţului Galaţi sunt de 3707,79 tone, în
scădere cu excepţia anului 2010, datorate agriculturii ca urmare a reducerii culturilor cu şi
fără fertilizatori precum si managementului dejecţiilor animale.
Valorile emisiilor de amoniac sunt prezentate în tabelul de mai jos:
NH3 ( tone/an)
Indicator,
tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012
NH3 5746,9 4192,15 3707,79 3843,87 1068,87 1246,98
Emisii de compuşi organici volatili (COV) nemetanici.
Surse: utilizarea solvenţilor şi a altor produse, trafic, arderi în industria de
prelucrare, alte surse (păduri, fâneţe, mlaştini, lacuri), extracţia şi distribuţia
combustibililor fosili. Din inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici în anul 2009
rezultă următoarele cantităţi de COV nemetanici:
NMCOV ( tone/an)
Tendinţa este de scădere până în anul 2010, ca urmare a reducerii activităţilor de
arderi în industria de prelucrare precum si utilizarea solvenţilor.
Indicator,
tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012
COV 9858,979 4884,91 2881,79 821,21 3818,32 3075,13
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
52
Emisii de metale grele – plumb.
Surse: arderi în industria de prelucrare, procese în industria fontei şi oţelului,
trafic.
Tendinţa este de scădere până în anul 2010, ca urmare a restrângerii activităţii pe
sectoarele corespunzătoare: arderi în industria de prelucrare şi procese în industria
fontei şi oţelului.
Valorile rezultate din calculul emisiilor la nivelul judeţului Galaţi sunt
prezentate în tabelul alăturat.
Pb (t)
Indicator,
t/an Judeţul 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Pb (t) Galați 54,185 41,418 21,273 2,818 13,138 12,150
Nivelul global al poluării cu plumb este în scădere faţă de anul 2008 cu 48, 63 %.
Depăşirea concentrațiilor maxime admisibile
La nivelul judeţului Galaţi nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile
prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în staţiile de
monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile medii anuale înregistrate în anul 2012
sunt comparabile cu cele înregistrate în anii anteriori. Se constată o scădere a valorilor
înregistrate la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia dioxidului de sulf înregistrat în
GL1 şi GL5 (staţii de trafic şi industrială) şi a ozonului în GL2 (staţie urbană).
Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a
Calităţii Aerului relevă faptul ca pe teritoriul județului Galaţi nu s-au înregistrat
depăşiri ale concentraţiei maxime admise ale poluanților monitorizați în cursul anului
2012. Singurul indicator la care s-au semnalat depăşiri în perioada 2007-2009 îl
constituie pulberile în suspensie – fracţiunea PM 10. Din anul 2009 până în 2012 nu s-
au mai înregistrat depăşiri. Din analiza datelor de monitorizare privind calitatea aerului
în perioada 2008-2012 s-au constatat scăderea concentraţiilor medii anuale ale
poluanţilor monitorizaţi în SNMCA, reducerea numărului de depăşiri înregistrate la
staţiile automate pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10, de la un
număr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri în
perioada 2010-2012 şi menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor
monitorizaţi în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile
limită stipulate în Legea privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011.
SO2 - Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită orară de 350 μg/mc şi ale valorii
limită zilnice de 125 μg/mc în nici una din staţiile de monitorizare, conform
Directivei 2008/50/CE. Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia GL5 – I2.
Faţă de anul 2009 concentraţiile medii anuale au fost în uşoară creştere.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
53
Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită pentru protecţia
ecosistemelor (20 μg/mc).
PM10 - În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită de 50 μg/mc
(măsurători gravimetrice). Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia GL4 – I1.
Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită anuală pentru protecţia
sănătăţii umane (40 μg/mc).
Ozon - În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă de 120 μg/mc.
Comparativ cu anul 2009 valorile înregistrate sunt u4or mai ridicate.
NO2 - Faţă de valoarea limită orară (200 μg/mc), nu s-au semnalat depăşiri în nici
una din staţiile de monitorizare, conform Directivei 2008/50/CE. Cele mai mari
valori s-au înregistrat la staţia GL1 –T. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub
valoarea limită anuală de 40 μg/mc pentru protecţia sănătăţii umane, stipulată în
Directiva 2008/50/CE.
CO - Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită zilnice de 10 mg/mc. Faţă de anul
2009 se constată o scădere a valorilor medii anuale înregistrate.
NH3 - Nu s-au semnalat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 0,1
mg/mc, conform STAS 12574 – Aer din zone protejate. Faţă de anul anterior s-a
înregistrat o creştere a valorii medii anuale de 14,54%. Sursa principală a emisiilor de
NH3 în staţia de monitorizare tip Industrial 1, o constituie siderurgia gălăţeană
precum şi activităţile specifice grupelor SNAP 08 (transport intern cu alte mijloace) şi
09 (depozitarea deşeurilor).
Monitorizarea poluanţilor gazoşi se realizează în 8 puncte pentru pulberi
sedimentabile: 6 în Galați, 1 în Smârdan şi 1 la Tecuci. Reţeaua automată de
monitorizare a calităţii atmosferei este formată din 1 staţie trafic, 2 staţii de tip
industrial, 1 staţie de fond urban, 1 staţie de fond suburban, 1 panou exterior de
informare a publicului şi 1 panou interior de informare a publicului.
Pulberi în suspensie
Monitorizarea pulberilor în suspensie se realizează la Sediul A.P.M. Galaţi. În
baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind
schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în judeţul Galaţi au fost
identificaţi şi autorizaţi pentru comerţul cu certificate de emisii de gaze cu efect de
seră în anul 2008, următorii operatori economici care au intrat în tranzacţionarea
Certificatelor de emisie gaze cu efect de seră: SC MITTAL STEEL SA Galaţi, SC
ELECTROCENTRALE SA Galaţi şi Zaharul Lieşti
Poluarea radioactivă: Valorile activităţilor beta globale ale probelor de aer s-
au situat sub valorile limitei de atenţionare (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galaţi
şi zona Galaţi-Cahul. Proiect RO 2006/018-447.01.01.07).
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
54
2.2.2. Starea calităţii apei
Cantitatea şi tipul poluanţilor deversaţi în emisari, pânza freatică:
- Volum ape uzate evacuate: 126,070 mil. mc;
- Tipul poluanţilor deversaţi în emisari şi pânza freatică:
materii in suspensie,
substanţe organice,
nutrienţi (amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total),
metale (zinc, cupru, crom total, arsen, fier total, mangan total, plumb,
cadmiu, mercur, nichel).
Volumul apelor menajere şi industriale netratate: 122,66 mil. mc
Volumul apei tratate mecanic, chimic, biologic în staţiile de epurare:
- Volum suficient epurat: 3,114 mil. mc;
- Volum insuficient epurat: 0,296 mil. Mc.
Lungimea cursurilor de apă degradate şi poluate
Evaluarea calităţii apelor şi încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate
s-a realizat de către Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad, conform Ordinului
nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării
chimice cu cele biologice.
În anul 2009, zona pregnant critică sub aspectul calităţii
necorespunzătoare a apelor a fost râul Geru aval Cudalbi – confluenţă cu râul
Gologan, care a înregistrat depăşiri sistematice ale limitelor admisibile la indicatorii:
nutrienţi şi ioni generali de salinitate (reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu,
cloruri, sulfaţi), fapt ce l-a situat în clasa a V-a de calitate pe un tronson de 9 km din
lungimea totală de 62 km, conform tabelului:
Pârâul
Geru
An Lungime
(km)
Repartiţia lungimilor pe clase de calitate
I II III IV V
km % km % km % km % km %
2009 62 18 29 35 56,4 9 14,6
Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi
Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2012
Bazin hidrografic
Nr. lacuri naturale
Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice
Repartiţia lacurilor naturale conform
evaluării stării chimice
Foarte bună
Bună Moderată Slabă Proastă Bună Prostă
Prut 2 0 0 0 0 0 0 0
Siret 1 1 0 1 0 0 0 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
55
Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, „Raport anual privind starea
mediului în judeţul Galaţi” 2012
Starea apelor
În anul 2012, pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al apelor fluviului
Dunărea, pe teritoriului judeţului Galaţi, Administraţia bazinală de apă Dobrogea-
Litoral Constanţa a evaluat potenţialul ecologic al corpului de apă Chiciu-Isaccea
datorită gradului ridicat de modificare.
Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a fluviului Dunărea, corpul
de apă Chiciu-Isaccea (2012)
Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Dobrogea-Litoral Constanţa
2.2.3. Starea solurilor
În partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlneşte cernoziomul carbonatic
format în partea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee. Acest subtip de
cernoziom mai este cunoscut sub numele de cernoziom castaniu deschis sau
cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podişul Covurlui ca şi în câmpia Covurluiului
apare pe depozitele loessoide cernoziomul levigat. Un alt subtip de cernoziom este
cel freatic - umed sau cernoziomul de fâneaţă, care se formează pe reliefuri joase.
Regimul hidric al acestor soluri este favorabil culturii viţei de vie pentru că are un
sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul cărora poate folosi apa din stratul
acvifer.
Situaţia siturilor contaminate sau potenţial contaminate aferente judeţului Galaţi
este prezentată în Anexă.
Precizăm faptul vă aceste informaţii au fost preluate din baza de date naţională,
care conţine siturile contaminate identificate în conformitate cu Articolul 9, alineatul
(2) al HG nr. 1408/2007.
Conform Ordinului nr 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe
unde există surse de nitraţi din activităţi agricole sunt afectate următoarele localităţi:
Bălăşeşti (cod SIRUTA 75613), Băleni (cod SIRUTA 75668), Barcea (cod SIRUTA
75515), Braniştea (cod SIRUTA 75711), Cerţeşti (cod SIRUTA 75917), Corni (cod
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
56
SIRUTA 76004), Corod (cod SIRUTA 75953), Cosmeşti (cod SIRUTA 76040),
Costache Negri (cod SIRUTA 76111), Cuca (cod SIRUTA 76139), Cudalbi (cod
SIRUTA 76157), Cuza Vodă (cod SIRUTA 77595), Drăgăneşti (cod SIRUTA 75221),
Drăguşeni (cod SIRUTA 76175), Fârtăneşti (cod SIRUTA 76255), Folteşti (cod
SIRUTA 76282), Frumuşiţa (cod SIRUTA 76317), Fundeni (cod SIRUTA 76353),
Ghidigeni (cod SIRUTA 76406), Gohor (cod SIRUTA 76497), Griviţa (cod SIRUTA
76558), Independenţa (cod SIRUTA 76585), Iveşti (cod SIRUTA 76601), Lieşti (cod
SIRUTA 76674), Măstăcani (cod SIRUTA 76718), Matca (cod SIRUTA 76692),
Movileni (cod SIRUTA 76745), Munteni (cod SIRUTA 75258), Nămoloasa (cod
SIRUTA 76763), Negrileşti (cod SIRUTA 77579), Nicoreşti (cod SIRUTA 76807),
Pechea (cod SIRUTA 76969), Piscu (cod SIRUTA 76996), Poiana (cod SIRUTA
77587), Priponeşti (cod SIRUTA 77028), Rediu (cod SIRUTA 77082), Scânteieşti (cod
SIRUTA 77126), Schela (cod SIRUTA 77153), Şendreni (cod SIRUTA 75114),
Slobozia Conachi (cod SIRUTA 77180), Smârdan (cod SIRUTA 77224), Smulţi (cod
SIRUTA 77260), Târgu Bujor (cod SIRUTA 75472), Tecuci (cod SIRUTA 75203),
Ţepu (cod SIRUTA 77377), Tudor Vladimirescu (cod SIRUTA 77313), Tuluceşti (cod
SIRUTA 77331), Umbrăreşti (cod SIRUTA 77402), Valea Mărului (cod SIRUTA
77475), Vânători (cod SIRUTA 75150), Vârlezi (cod SIRUTA 77509), şi Vlădeşti (cod
SIRUTA 77536).
2.2.4. Gestiunea deşeurilor
Depozitele de deşeuri municipale neconforme
În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate.
Datorita implicațiilor deosebite pe care le are depozitarea în poluarea solului si
subsolului s-a impus sistarea depozitarii pe depozitele neconforme de deşeuri
municipale si industriale. Singurul depozit de deşeuri menajere in funcțiune,
neconform, este la - Rateş - Tecuci .
Atât în cazul populației, cât si al agenților economici, precolectarea este
neselectiva, cu toate dezavantajele ce decurg din acest mod de eliminare a deşeurilor.
Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectiva a deşeurilor de la
populație, componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticla,
material plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimina aproape în totalitate prin
depozitare finala împreuna cu celelalte deşeuri municipale. Au fost înregistrate
progrese minime în ceea ce priveşte reducerea cantității de deşeuri biodegradabile la
depozitare. În prezent în județul Galați funcționează numai o stație de compostare –
Pentru atingerea țintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor este necesar ca
administrația publica locala sa intensifice acțiunile de educare/conştientizare privind
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
57
colectarea selectiva sau chiar sa promoveze tarife diferențiate pentru serviciile de
colectare a deşeurilor menajere.
Pana in 2011, in judeţul Galaţi, se aflau în operare două depozite de deşeuri
neconforme cu reglementările de mediu, în zona Tirighina, pentru municipiul Galaţi şi
la Rateş - Tecuci:
- La sfârşitul anului 2011 depozitul neconform de la Tirighina, Galați a fost închis,
urmare a finalizării lucrărilor de închidere a amplasamentului ce au fost finanțate
prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în
municipiul Galați si împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat
de Primăria Municipiului Galați. Lucrările de închidere au respectat condițiile
impuse prin Acordul integrat de mediu nr.12/04.09.2006 emis de ARPM Galați
si prevederile Normativului tehnic privind depozitarea aprobat prin Ordinul
MMGA 757/2004.
- Depozitul de deşeuri Rateş-Tecuci va sista depozitarea până la data de 16 iulie
2017. Operatorul depozitului Rateş - Tecuci a obţinut Autorizaţie de mediu cu
program de conformare în vederea pregătirii închiderii, nr.284/30.10.2008.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data
aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerințele
Directivei 1999/31/CE, într-o perioada de maximum 2 ani după sistarea depozitarii.
În judeţul Galaţi, până la 16 iulie 2009, au mai funcţionat alte două depozite, la
Umbrăreşti - Tg. Bujor şi Bereşti-Bâzanu. În conformitate cu prevederile HG
349/2005 privind depozitarea deşeurilor, activitatea de depozitare în cadrul acestor
depozite a fost sistată până la 16 iulie 2009 iar suprafeţele ocupate au fost salubrizate
şi redate categoriei de folosinţă anterioare, după cum urmează: Depozitele de la
Umbrăreşti si Bâzanu au avut termen de închidere anul 2009 conform angajamentelor
României pentru aderare. Depozitul de deşeuri menajere Umbrăreşti - Tg. Bujor
deţine Aviz de mediu pentru încetarea activităţii nr. 49/23.06.2006 şi a sistat
depozitarea la data de 16 iulie 2009.
Denumire depozit
Localitate Data de sistare a
operațiunilor Suprafața
(ha)
Alternativa pentru
depozitarea deşeurilor
Observații
Umbrăreşti Târgu Bujor 2009 1,15
Depozit Tirighina/ SP ECOSAL
Galați
Bâzanu Bereşti Est 2009 1 Depozit Rateş
Tecuci/ SP TERMSAL Tecuci
Acord de Mediu nr.284/30.10.2008
cu program de conformare ca
urmare a închiderii
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
58
- Depozitul de la Bereşti-Bâzanu deţine Aviz de mediu pentru încetarea activităţii
nr.58/24.08. 2006 şi a sistat depozitarea la data de 16 iulie 2009. S-au efectuat
lucrările de închidere, finalizate cu PV de recepţie la terminarea lucrărilor
nr.3179/08.09.2009. În conformitate cu Proiectul de închidere a fost eliminată
întreaga cantitatea de deşeuri, suprafaţa a fost redată categoriei de folosinţă
anterioare – păşune.
Depozitele de deşeuri municipale conforme
În județul Galați, la nivelul anului 2011 nu era în funcțiune niciun depozit
conform.
Prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul
Galați si împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de Primăria
Municipiului Galați a fost construita prima celula a unui nou depozit ecologic, pentru
funcționarea căreia operatorul depozitului (SP Ecosal ) a depus la ARPM solicitare
pentru obținerea autorizației integrate de mediu, la sfârşitul anului 2011. Prima celula
construita are capacitatea de 931.000 mc si va deservi municipiul Galați si localitățile
limitrofe, respectiv Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti si Braniştea.
Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi”. (în curs de
aprobare) derulat de Consiliul Judeţean, în valoare de peste 53 de milioane de euro,
prevede:
construirea unei staţii de transfer şi a unei staţii de tratare mecano-
biologică a deşeurilor în municipiul Galaţi
un depozit conform şi o staţie de sortare a deşeurilor la Valea Mărului,
o staţie de transfer la Târgu Bujor,
achiziţionarea unor maşini de transportare a gunoiului, unor pubele şi
containere,
Depozite de deşeuri industriale nepericuloase
O situație aparte se înregistrează in privința depozitelor de deşeuri industriale
nepericuloase.
a) Halda de steril – SC Zahărul Lieşti SA a sistat depozitarea la 16.07.2009,
conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la
încetarea activităţii, nr.7/07.07.2009. S-au respectat etapele prevăzute în
programul de conformare din Avizul de Mediu la încetarea activităţii nr.
7/07.07.2009.
b) Halda de Zgură - SC ArcelorMittal SA a sistat depozitarea la 16.07.2009,
conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la
încetarea activităţii, nr. 37/18.07.2008. S-au respectat etapele prevăzute în
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
59
programul de conformare din Aviz de Mediu la încetarea activităţii, nr.
37/18.07.2008.
Proiectul tehnic prevede ca după finalizarea activităţii de recuperare a deşeurilor
metalice să se efectueze remodelarea zonei depozitului în baza unui proiect cu
scopul amenajării terenului depozitului final pentru închiderea acestuia şi
ecologizarea în vederea redării în circuitul peisagistic a Haldei de Zgură.
c) Halda de Zgură – SC ELNAV SA a sistat depozitarea la 01.07.2007, având
Aviz de Mediu la încetarea activităţii nr. 3/12.04.2007, revizuit la 17.12.2007.
Din programul de conformare, anexă la Avizul de Mediu la încetarea activităţii,
nr. 3/12.04.2007, revizuit la 17.12.2007, nu s-au realizat decât primele 2 măsuri
(constituirea fondului de mediu şi întocmirea planului cadastral) şi parţial a treia
măsură de realizarea buletinelor de analize (doar pentru anul 2007, frecvenţa de
realizare a buletinelor de analiză fiind semestrial). Măsura prind valorificarea deşeurilor
de pe haldă, cu termen de finalizare 31.01.2009, nu s-a efectuat.
Depozite de deşeuri industriale periculoase
În județul Galați, deşeurile de producție provin, în principal, din industria
metalurgica, navala, construcții de maşini, construcții si servicii.
Principalul operator economic din județul Galați, SC ArcelorMittal SA Galați a
generat în anul 2010, conform bazei de date, aprox. 674000 tone de deşeuri de
producție din care 14575 t sunt deşeuri periculoase.
Depozitele de deşeuri industriale periculoase - Hidrohalda ArcelorMittal Galati
si Batalul Independenta al SC Petrom SA - au fost închise încă din 2006.
a) Depozitul de deşeuri Halda de Zgura Elnav a obținut Avizul de Mediu nr.
3/12.04.2007 pentru stabilirea obligațiilor de mediu la încetarea activității si a
sistat depozitarea la data de 01.07.2007;
b) Hidrohalda – SC ArcelorMittal SA a sistat depozitarea la 31.12.2006, conform
HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la încetarea
activităţii, nr. 4/07.02.2008. S-au respectat toate etapele prevăzute în programul
de conformare din Aviz de Mediu la încetarea activităţii, nr. 4/07.02.2008 şi s-a
întocmit PV de recepţie a lucrărilor de închidere a depozitului din data de
15.04.2010. ARPM Galați a emis Notificarea 4206/09.2009 ca răspuns
solicitării depuse de SC ArcelorMittal Galati pentru „ Amenajarea unui spațiu
de stocare temporara a deşeurilor nepericuloase în incinta ArcelorMittal Galati
SA", pe amplasamentul din jud. Galați, strada Smârdan nr. 1. Proiectul are ca
scop amenajarea unui spațiu de stocare temporara a deşeurilor nepericuloase
rezultate de pe fluxul de producție al SC ArcelorMittal Galați SA. Spațiul de
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
60
stocare a deşeurilor nepericuloase rezultate din producția curenta a SC
ArcelorMittal Galati SA este amenajat pe amplasamentul fostei magazii de piese
de schimb mecanice si hidraulice "Valea Lupului". Amplasamentul are o
suprafața de cca. 8 ha, din care suprafața activa este de 4,34 ha.
c) Batalul Independenţa – OMV PETROM SA a sistat depozitarea la 31.12.2006,
conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la
încetarea activităţii, nr. 63/27.10.2006. Până la sfârşitul anului 2010, s-a eliminat
şi procesat întreaga cantitate de deşeuri din batal (componenta lichidă şi cea
solidă), urmând ca operatorul să înceapă activitatea de dezafectare a
depozitului.
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor data de sistare a
activității depozitului de deşeuri industriale periculoase de la ISPAT Galați a fost
decembrie 2006 pentru o suprafața de 0,8 ha.
Valorificarea deşeurilor municipale
Alte localități din județul Galați unde, in prezent, se desfăşoară proiecte privind
managementul deşeurilor sunt oraşul Târgu Bujor si comunele Iveşti, Măstăcani,
Bălăşesti, Folteşti si Schela.
Incinerarea/coincinerarea deşeurilor
SC Decinera SRL a obținut acord de mediu pentru "Instalație de incinerare
deşeuri - tratare si neutralizare prin incinerare a deşeurilor spitaliceşti,
industriale periculoase si a deşeurilor provenite din ambalaje tip Hoval
Multizon".
Instalația cu capacitatea totala de incinerare de 11.300 tone/an este realizata în
scopul eliminării finale prin metoda incinerării (tratare termica), a deşeurilor
spitaliceşti, industriale periculoase si a deşeurilor provenite din ambalaje contaminate.
SC Decinera SRL Galați a obținut autorizația integrata de mediu pentru „ Stație
de incinerare a deşeurilor periculoase industriale si spitaliceşti” nr.2/07.05.2012
Sortarea deşeurilor municipale
În județul Galați, în municipiul Tecuci, în 2009 a fost finalizata investiția
finanțata prin fonduri PHARE CES 2004 „Eco Tecuci - Valorificare deşeuri
menajere-platforma de compostare, stație de sortare si transfer. Stația de sortare are o
capacitatea de 20 000 t/an si realizează sortarea din deşeurile municipale a
hârtiei/cartonului, metalului, plasticului si sticlei.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
61
Compostarea deşeurilor
În judeţul Galaţi, la Târgu Bujor începând cu iulie 2009, se află în funcţiune o
staţie de compostare a deşeurilor din oraşul Târgu Bujor, cu o capacitate de 100 tone/an,
realizată prin finanţare în cadrul programului PHARE 2004 "Schema de investiţii
pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor
La Tecuci se derulează proiectul "ECO Tecuci - Valorificarea deşeurilor
menajere - Platforma de compostare, Stație de sortare si transfer" (Programul PHARE
2004 "Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor").
Stația de sortare si compostare Galați este amplasata în zona sud-vest a
municipiului Galați, pe malul stâng al râului Siret pe un teren cu suprafața de aprox.2
ha.
Spatiile de depozitare din zona rurala
Pentru depozitele de deşeuri din zona rurală Consiliul Judeţului Galaţi
împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului au realizat calendarul de închidere,
conform prevederilor art. 3 alin. 7 din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
Toate aceste spaţii au fost închise şi reabilitate prin salubrizarea zonelor şi
reintroducerea acestora în circuitul natural.
Salubritatea în zonele rurale
În anul 2010, s-a extins colectarea deşeurilor menajere din mediul rural în
aproximativ jumătate din comunele judeţului, prin autorizarea următorilor agenţi de
salubritate:
SC COMPANIA ROMPREST SA Bucureşti, punct de lucru Tecuci: AM –
263/07.09.2006 revizuită la 21.07.2009 – Matca, Munteni, Umbrăreşti,
Ghidigeni, Negrileşti, Barcea, Gohor şi Valea Mărului;
SC DANVIRLEN SRL Corod: AM – 122/08.09.2010 – Corod, Drăguşeni,
Cerţeşti, Corni, Frumuşiţa, Suhurlui, Oancea;
Serviciul de salubritate din comunele Iveşti AM – 116/31.08.2010 şi Schela AM
– 125/08.09.2010 pentru activitatea de salubrizare a localităţilor respective.
SC GEMINA SERVEXIM SRL Vrancea: pentru activitatea de salubrizare în
localităţile Nămoloasa, Fundeni, Slobozia Conachi şi Independenţa.
Consiliile Locale din Bălăşeşti şi Folteşti derulează în diferite stadii sau au
finalizat parţial, programe cu finanţare PHARE, pe problema salubrizării
localităţilor şi sunt în procedură de obţinere a Autorizaţiei de Mediu pentru activitatea
de salubrizare la ARPM Galaţi.
Primăria comunelor Şendreni, Braniştea şi Vânători a încheiat contracte de
depozitare deşeuri cu operatorul depozitului Tirighina/Galaţi, SP Ecosal.
Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcții si demolări
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
62
Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcții si demolări este
reglementata prin OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările si
completările ulterioare. Acest act normativ prevede ca deşeurile depuse în depozite
temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcțiilor sunt tratate si
transportate de destinatorii de deşeuri, de cei care executa lucrările de construcție sau
de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract. Conform acestui act
normativ responsabilitatea activităţilor legate de acest tip de deşeuri revine după cum
urmează:
Art. 14 - (1) Primarii unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele autorizate
de aceştia vor controla:
a) generarea, colectarea, stocarea, transportul şi tratarea deşeurilor menajere şi de
construcţie şi implementarea planului de gestiune a acestora;
b) eliminarea deşeurilor de producţie şi a celor periculoase şi implementarea
planului local de gestiune a acestora;
c) facilităţile şi instalaţiile pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi
de construcţie şi cele pentru eliminarea deşeurilor industriale şi periculoase.
(2) Autorităţile teritoriale de protecţie a mediului inspectează şi iau măsuri pentru
respectarea de către cei implicaţi în gestionarea deşeurilor a legislaţiei de mediu
în vigoare şi a condiţiilor de autorizare impuse conform legii, ţin evidenţa şi
comunică celor interesaţi informaţiile legate de deşeuri.
Deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori
reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei
care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza
unui contract.
(2) Primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin.
(1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.
În județul Galați o parte din cantitatea de deşeuri din construcții si desființări
generata este depozitata în depozitele de deşeuri municipale sau, în multe cazuri, în
locuri nepermise.
În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcții si demolări,
aceasta s-a realizat în principal pentru reabilitarea unor suprafețe erodate, pentru
consolidarea terenurilor afectate de inundații, precum si ca material de acoperire în
depozitele de deşeuri municipal existente.
Situația gestionarii deşeurilor din construcții si desființări în județul Galați în
anul 2010 a fost:
Cantitate de deşeuri din construcții si demolări colectata – 8.924 tone
Cantitate de deşeuri din construcții depozitată - 2.005 tone
Cantitate de deşeuri din construcții valorificata - 6.919 tone
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
63
Disfuncționalități
Un impact negativ asupra mediului îl pot avea depozitele de deşeuri industriale
si urbane.
Structura etanşa a depozitelor de deşeuri face ca materialele, în special cele
biodegradabile, sa nu se poată descompune în totalitate si, în absenta oxigenului, sa
emane metan, un gaz cu efect de sera periculos. Terenurile ocupate de depozitele de
deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri
agricole.
Depozitarea este însa soluția aflata la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opțiunilor
de eliminare a deşeurilor. Depozitarea necontrolata a deşeurilor duce la poluarea
solurilor si a apelor subterane.
Incinerarea deşeurilor realizata incomplet sau la temperaturi scăzute poate
cauza daune mediului si sănătății, prin eliberarea de substanțe chimice periculoase,
inclusiv a dioxinei şi a gazelor acide.
Deşeurile periculoase fac în genere obiectului unor legi speciale si implica o
gestiune speciala pentru a ne asigura ca elementele periculoase sunt separate si tratate
diferit fata de cele nepericuloase.
În ceea ce priveşte mediul rural, gradul de acoperire cu servicii era de 0,3% la
nivelul anilor 2005 si 2006 si de aproximativ 2,3% în 2007. Proiectul existent PHARE
CES de la Iveşti, a asigurat o creştere cu aproximativ 3,7% a gradului de acoperire cu
servicii la nivelul anului 2008, departe de ținta ce trebuia atinsa. Deoarece până la data
de 16 iulie 2009 spatiile de depozitare a deşeurilor din zona rurala trebuiau sa fie
reabilitate, acest fapt însemnând implicit ca în zona rurala la acea data trebuia sa existe
un sistem de colectare a deşeurilor, prin care sa se asigure transportul către stațiile de
transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Propunerea ca ținta referitoare la
gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural în anul 2009 sa fie de 80
% nu a fost atinsa, serviciile de colectare a deşeurilor pentru populația rurala fiind in
continuare deficitare.
Lipsa depozitelor zonale conforme care să deservească întregul judeţ duce la
utilizarea în continuarea a depozitelor existente care nu sunt prevăzute cu sisteme
adecvate pentru protecţia mediului înconjurător.
La nivelul județului Galați principala problema legata de gradul de acoperire cu
servicii de salubritate apare în mediul rural. Lipsa unui serviciu de salubrizare la nivelul
localităţilor rurale care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele
ecologice cele mai apropiate va favoriza un comportament neadecvat al cetăţenilor
prin utilizarea unor spaţii aleatorii pentru eliminarea deşeurilor.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
64
Lipsa măsurilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile
depozitate, precum şi a valorificării materialelor reciclabile va contribui direct la
menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare depozitării deşeurilor.
Priorități
Implementarea prevederilor noului sistem de management al deşeurilor care
priveşte zona Municipiului Galaţi şi împrejurimile acestuia
Implementarea prevederilor Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2007
- 2013
Implementarea prevederilor proiectului „Sistem de management integrat al
deşeurilor în judeţul Galaţi”. (în curs de aprobare) derulat de Consiliul Judeţean,
Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-
economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Galați,
precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus
stabilirea unui obiectiv general si a unor obiective specifice care au ca scop final
reducerea sau eliminarea acestuia.
Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a
Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sănătatea oamenilor si
a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp
2008- 2013).
La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor
proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Galați” (iunie
2008) Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în
conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.
Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul
Galați este în concordanta cu legislaţia UE, Planul Naţional de Gestiunea Deşeurilor
(PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor 2004 – 2013, şi are ca baza
obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantității de deşeuri depozitate,
creşterea cantității de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numărului poluărilor
ecologice vechi, îmbunătățirea standardelor tehnologice de depozitare.
Obiective specifice
Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor în judeţul Galați” sunt:
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
65
- Dezvoltarea politicii județene în vederea implementării unui sistem integrat
de gestionare a deşeurilor
- Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul
gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea
colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.
Pentru îmbunătățirea calității managementului deşeurilor se impune
implementarea legislației actuale armonizata cu directivele europene. In vederea
atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea următoarele aspecte
legislative şi instituţionale:
- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în
momentul de faţă, îl constituie ORDINUL nr.1.230 din 30 noiembrie 2005
al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind modificarea anexei la
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
- Proiectul ”Planul Judeţean de Gestiunea Deşeurilor in judeţul Galați – 2008
- 2013”
- “Strategia privind Managementul Integrat al Deşeurilor în Municipiul Galaţi
şi împrejurimi”
- “Strategia privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi”
În urma închiderii tuturor depozitelor din judeţ (cu excepţia Tirighina-Galaţi
şi Rateş-Tecuci), Planul Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor (PJGD) prevede
înființarea a opt staţii de transfer ce vor fi arondate celor două depozite zonale
ecologice de la Galaţi şi Valea Mărului.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
66
Pe baza elementelor prezentate mai sus s-au formulat următorul set de
priorități:
construirea unei staţii de transfer şi a unei staţii de tratare mecano-
biologică a deşeurilor în municipiul Galaţi
un depozit conform şi o staţie de sortare a deşeurilor la Valea Mărului,
achiziţionarea unor maşini de transportare a gunoiului, unor pubele şi
containere,
Deschiderea depozitelor zonale ecologic de la Galați si Valea Mărului
Colectarea selectivă, reciclarea şi valorificarea fracţiilor recuperabile din
deşeurile menajere şi a celor asimilabile
Reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate
Reducerea cantităţii de deşeuri periculoase
Reducerea impactului depozitelor de deşeuri industriale asupra solului,
subsolului şi a apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri industriale
(Halda de zgură S.C. ARCELORMITTAL S.A., etc.) prin redarea în
circuitul natural/economic a suprafeţelor afectate
Reducerea poluării solului datorată activităţii de extracţie a ţiţeiului şi de
depozitare a deşeurilor rezultate din această activitate
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
67
Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor
Colectarea selectiva deşeurilor in vederea reciclării.
Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate;
Asigurarea compostării fracțiilor biodegradabile pretabile în mediul rural si
într-o cât mai mare măsura în mediul urban.
Tabel – priorități privind managementul deşeurilor in județul Galați
- Existenţa Planului Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor Galați – 2007 – 2013
- Este în curs de aprobare Proiectul ISPA “Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi - 2011 – comunele Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti si Braniştea” dezvoltat pe următoarele componente: închiderea depozitului necontrolat de deşeuri Tirighina, amenajarea depozitului ecologic extensie la
depozitul Tirighina, stație de sortare si compostare si doua puncte verzi de depozitare;
- In conformitate cu Hotărârea nr.187/2009 a Consiliului Judeţului, este planificata realizarea unui depozit ecologic zonal şi la Tecuci.
- Activitatea în cadrul depozitelor menajere de la Umbrăreşti -Tg. Bujor şi Bereşti-Bâzanu a fost sistată in 2009 iar suprafeţele ocupate au
- Lipsa depozitelor zonale conforme care să deservească întregul judeţ duce la utilizarea în continuarea a depozitelor existente care nu sunt prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecţia mediului înconjurător;
- Gradul mic de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural.
- Existenţa programelor comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor;
- Existenţa cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie ORDIN nr.1.230 din 30 noiembrie 2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
- Implementarea
- Nivelul scăzut de conştientizare al publicului privind deşeurile şi problemele legate de deşeuri.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
68
fost salubrizate şi redate categoriei de folosinţă anterioare;
- Depozitele de deşeuri industriale nepericuloase (halde de steril si zgura) au sistat depozitarea in 2009 si urmează ecologizarea amplasamentelor;
- Depozitele de deşeuri industriale periculoase de la SC ArcelorMittal SA si Batalul Independenţa – OMV PETROM SA si
ISPAT Galați au sistat depozitarea in 2006;
- Spaţiile de depozitare din zona rurala au fost închise şi reabilitate prin salubrizarea zonelor şi reintroducerea acestora în circuitul natural
prevederilor Planului Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor Galați 2008 – 2013
- Implementarea prevederilor “Strategiei privind Managementul Integrat al Deşeurilor în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”
- Implementarea prevederilor “Strategiei privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi”
2.3. Zone de risc natural
2.3.1. Inundaţii
Riscul la inundaţii la nivelul teritoriului judeţean este analizat în documentaţia
„Master Plan pentru managementul riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”-
elaborată de ROMAIR Consulting şi HYDER Consulting în anul 2009.
Cauzele majore şi mecanismele producerii inundaţiilor în bazinul hidrografic
Prut - Bârlad prezentate în documentaţia amintită sunt:
scurgeri rapide de apă pe versanţii abrupţi, cu un nivel scăzut de infiltrare. Acest
fenomen este cu deosebire sever în cazul ploilor torenţiale din anotimpurile
calde;
apa din inundaţii bălteşte natural în câmpiile inundabile joase, meandrate din
bazinele hidrografice Bahlui, Jijia şi sistemul Prut;
în bazinul Bârlad, râurile abrupte, liniare, din zonele înalte descarcă rapid apa,
favorizând inundaţii cu propagare rapidă, la confluenţa râurilor Bârlad, Siret şi
Tecucel;
sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficientă de colectare şi evacuare
a apelor.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
69
Factorii naturali şi antropici care amplifică inundaţiile sunt:
peste 900 de mil. m2 de suprafeţe cu eroziune de adâncime, la nivelul bazinului
hidrografic Prut – Bârlad. Aceste suprafeţe sunt lipsite de vegetaţie, favorizând
scurgerile foarte rapide ale apei din precipitaţii;
managementul defectuos al terenurilor arabile şi practicile de păşunat cresc
ratele scurgerilor de suprafaţă şi a eroziunilor şi reduc infiltrarea apei în sol;
infiltraţiile scăzute în solul de pe pante determină creşterea procentului
precipitaţiilor care ajung în râuri;
frecvenţa crescută a eroziunii contribuie la colmatarea râurilor şi acumulărilor,
reducând astfel capacitatea lor hidraulică;
digurile înălţate de-a lungul râurilor cresc energia mecanică a apei. Astfel sunt
erodate albiile râurilor pe perioada debitelor crescute, conducând la erodarea culeelor
podurilor şi prăbuşirea acestora.
Situaţia localităţilor din judeţ, afectate de fenomenul de inundaţii, conform
anexelor din Legea 575/2001:
Nr Localităţi
Tipuri de inundaţii
Legea 575/2001 1998 - 2006
Pe cursuri de apă
Pe torenţi Pe cursuri de
apă Pe torenţi
0 1 2 3 4 5
1 mun. Galaţi nu nu nu nu
2 mun. Tecuci da nu nu nu
3 o. Bereşti nu da nu nu
4 o. Târgu Bujor nu nu nu nu
5 Bălăbăneşti nu nu nu nu
6 Bălăşeşti da da nu nu
7 Băleni nu nu nu nu
8 Băneasa nu nu nu nu
9 Barcea da nu da nu
10 Bereşti-Meria nu da nu nu
11 Brăhăşeşti da nu nu nu
12 Braniştea nu nu da nu
13 Buciumeni nu nu da nu
14 Căvădineşti da da nu nu
15 Certeşti nu nu nu nu
16 Corod da da nu nu
17 Corni da da nu nu
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
70
Nr Localităţi
Tipuri de inundaţii
Legea 575/2001 1998 - 2006
Pe cursuri de apă
Pe torenţi Pe cursuri de
apă Pe torenţi
0 1 2 3 4 5
18 Cosmeşti nu nu da nu
19 Costache Negri nu nu nu nu
20 Cuca nu da nu nu
21 Cudalbi da nu nu nu
22 Cuza Vodă nu nu da da
23 Drăgăneşti da nu nu nu
24 Drăguşeni nu nu nu nu
25 Fârţăneşti nu nu nu nu
26 Frumuşiţa nu nu nu nu
27 Folteşti nu nu nu nu
28 Fundeni nu nu da nu
29 Ghidigeni nu nu nu nu
30 Gohor da da da nu
31 Griviţa nu nu nu nu
32 Independenţa nu nu da nu
33 Iveşti nu nu da nu
34 Jorăşti nu da nu nu
35 Lieşti da nu nu nu
36 Matca da nu nu nu
37 Măstăcani da da nu nu
38 Movileni da nu nu nu
39 Munteni nu da nu nu
40 Nămoloasa nu nu da nu
41 Negrileşti nu nu nu nu
42 Nicoreşti da da da nu
43 Oancea nu nu nu nu
44 Pechea da da nu nu
45 Piscu da da da nu
46 Poiana nu nu da da
47 Priponeşti da nu nu nu
48 Rădeşti nu nu nu nu
49 Rediu nu da nu nu
50 Scânteieşti nu nu nu nu
51 Schela da nu nu nu
52 Şendreni da nu da nu
53 Slobozia Conachi da nu nu nu
54 Smârdan nu nu nu nu
55 Smulţi nu nu nu nu
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
71
Nr Localităţi
Tipuri de inundaţii
Legea 575/2001 1998 - 2006
Pe cursuri de apă
Pe torenţi Pe cursuri de
apă Pe torenţi
0 1 2 3 4 5
56 Suceveni da da nu nu
57 Suhurlui nu nu nu nu
58 Ţepu da da da nu
59 Tudor Vladimirescu nu nu da nu
60 Tuluceşti nu da nu nu
61 Umbrăreşti nu nu da nu
62 Valea Mărului da da nu nu
63 Vârlezi nu nu nu nu
64 Vânători nu da nu nu
65 Vlădeşti 2da da nu nu Sursă date: Legea 575/2001, HG 1.512/2005
Din datele prezentate se observă o frecvenţă ridicată a inundaţiilor în perioada
de observaţie considerată în legea privind riscurile naturale (575/2001), la nivelul
unităţilor administrative Bălăşeşti, Cavadineşti, Corod, Corni, Gohor, Măstăcani,
Nicoreşti, Pechea, Piscu, Suceveni, Ţepu, Valea Mărului şi Vlădeşti.
În perioada 1998-2005, ca urmare a precipitaţiilor cu intensitate deosebită şi a
condiţiilor create de modificări antropice vizând în special fondul forestier, acest
fenomen a luat o amploare deosebită. Astfel noi inundaţii au apărut şi în Braniştea,
Buciumeni, Cosmeşti, Cuza Vodă, Fundeni, Independenţa, Iveşti, Nămoloasa, Poiana,
Tudor Vladimirescu şi Umbrăreşti.
Lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor
Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe
teritoriul judeţului sunt acumulările, îndiguirile şi apărările de maluri, după cum
urmează:
Acumulări:
Ijdileni, amplasată pe pr. Ijdileni, V=3,2 mil. m3, acumulare nepermanentă;
Frumuşiţa, amplasată pe pr, Frumuşiţa, V=1,1 mil. m3, acumulare
nepermanentă;
Corod, amplasată pe pr. Corozel, V= 1,8 mil .m3, are folosinţă complex;
Lupele (V=3,2 mil m3), Schela (V=4,8 mil. m3), Lozova (V=11,3 mil m3),
amplasate pe pr. Lozova, sunt acumulări nepermanente;
Pepiniera Lozova, pe pr. Lozova, V= 1,81 mil. m3, este amenajare piscicolă;
Mălina, amplasată pe pr. Mălina, V=6,82 mil. m3, cu folosinţă complexă;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
72
Folteşti, amplasată pe pr. Chineja, V=1,5 mil. m3 are destinaţie piscicolă;
Brateş, amplasată pe pr. Chineja, V=45,0 mil. m3 are folosinţă complexă;
Acumulări de tip „C” şi „D” (cu barare de albie), cu rol de atenuare în caz de
viituri, dar care prezintă pericol pentru localităţile din judeţ în caz de ape mari sunt:
crescătoria Brateş (BH Prut), ac. de tip C, pe r. Chineja, deţinător CNAFP. FIL
Brăila;
iaz agro – piscicol Griviţa (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui, deţinător CL
Griviţa;
iazurile agro-piscicol Lieşti 1 şi Lieşti 2 (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui,
deţinător CL Lieşti;
iaz Vladnic, (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Suhurlui, deţinător persoană fizică;
iazurile Gârbovele 1 şi 2, (BH Siret), ac. de tip D, pe Valea lui Manolache,
deţinător CL Tuluceşti, poate afecta localitatea Vânători;
iaz Costi Vinatori, (BH Siret), ac. de tip C, pe Valea Budurului, deţinător
persoană fizică, poate afecta localitatea Costi;
iaz agrement Galaţi, (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Cătuşa, deţinător CL Galaţi;
iaz Fileşti (BH Siret), ac. de tip C, deţinător S.C. SEROMGAL S.A., poate
afecta cartierul Bărboşi din Galaţi;
ac. Tălăbasca (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui, deţinător CL T.
Vladimirescu, poate afecta localitatea T. Vladimirescu;
iaz agro – piscicol Susneşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Jaravăţ, deţinător CL
Bălăbăneşti;
iaz agro – piscicol Cotoroaia (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Bârzota, deţinător
persoană fizică, poate afecta localitatea Certeşti;
iaz Priponeşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe Valea Lieşti, deţinător CL
Priponeşti;
iaz agro – piscicol Cârlomăneşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Blăneasa,
deţinător persoană fizică;
iaz agro – piscicol Blânzi II (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Tăplăoani, deţinător
CL Corod, poate afecta localitatea Blânzi.
Îndiguiri şi apărări de maluri:
în bazinul hidrografic Siret: râul Siret, pe sectoarele Latinu – Vădeni şi Piscu –
Braniştea, cu o lungime de cca. 40km, lucrări hidrotehnice în albia cursurilor de apă în
com. Movileni, îndiguiri în comunele Lieşti, Fundeni, T. Vladimirescu, Nămoloasa,
Independenţa, Şendreni ;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
73
în bazinul hidrografic Prut: râul Prut, lucrări de apărări de maluri între Brateşul
de Sus – Şiviţa, Brateşul de Jos – Şiviţa, cu lungimi de cca. 81km, r. Chineja, îndiguiri
pe sectoarele Brateşul de Sus – Folteşti – Şiviţa şi Brateşul de Jos – Şiviţa – Galaţi, cu
lungimi totale de cca. 27km, îndiguiri pe cursurile de apă din comunele Suceveni (sat
Rogojeşti), Vlădeşti (Brăneşti), Cuca (Cuca), Bereşti Meria (sat Bereşti Meria),
Vânători (sat Odaia Manolache), Tuluceşti;
în bazinul hidrografic Bârlad: sistemul de îndiguiri şi regularizări pe r. Bârlad,
care se întinde şi în judeţul Vaslui, cu o lungime totală de cca. 161,0km; îndiguiri pe
cursurile de apă din comunele: Ghidigeni, Negrileşti, Munteni (satele Ungheni,
Slobozia - Blăneasa), Barcea, Umbrăreşti;
bazinul hidrografic Dunărea: la Galaţi în zona falezei, există parapet din beton
armat, care apără zona joasă a oraşului, şantierul naval şi faleza joasă.
Pentru mărirea siguranţei la ape mari şi evitarea producerii de pagube materiale
obiectivelor amplasate în zone a căror clasă de importanţă nu este asigurată de
lucrările de îndiguire sau pentru situaţia în care viitura depăşeşte asigurarea de calcul
sau chiar de verificare a acestor lucrări de apărare, în judeţ sunt prevăzute următoarele
zone pentru inundare dirijată:
în bazinul hidrografic Prut: comuna Vlădeşti, sat Brăneşti, confluenţă pr.
Stoeneasa – lac Bacău (suprafaţă agricolă – proprietate privată) – cca. 1500 ha;
în bazinul hidrografic Chineja: teritoriul comunei Măstăcani şi Folteşti – pod
peste r. Chineja (sat Chiraftei), pe DC – pasarelă cale ferată, localitatea Folteşti
(plantaţie de salcie – 250 ha aparţinând ocolului silvic Galaţi);
în bazinul hidrografic Bârlad: comuna Priponeşti, amonte confluenţă râu
Pereschiv – 750 ha plantaţie de salcie şi pădure aparţinând ocolului silvic Tecuci.
În urma analizei privind riscurile naturale realizată în documentaţia de master
Plan, pentru judeţul Galaţi au rezultat ca fiind necesare următoarele lucrări de apărare
împotriva inundaţiilor:
Tip de lucrare Cursul de
apă Locaţia Lucrări propuse
Diguri şi apărări de maluri
Prut Galaţi Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare
mal
Valea Lupului
Gohor Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare
mal
Bârlad Ghidigeni Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
74
Tip de lucrare Cursul de
apă Locaţia Lucrări propuse
mal
Bârlad Tecuci Reabilitare coronament, taluz
Bârlad Umbrăreşti Reabilitare coronament,
taluz, picior dig, consolidare mal râu
Bârlad Priponeşti Reabilitare coronament,
taluz, picior dig
Bârlad Gohor Reabilitare coronament,
taluz, picior dig, consolidare mal râu
Bălăneasa Ghidigeni Reabilitare coronament,
taluz, picior dig, consolidare mal râu
Bârlad Munteni Reabilitare coronament,
taluz, picior dig
Bârlad Drăgăneşti Reabilitare coronament,
taluz, picior dig, consolidare mal râu
Corozel Barcea Reabilitare coronament, taluz
Bârlad Barcea Reabilitare coronament,
taluz, picior dig, consolidare mal râu
Blăneasa Munteni Reabilitare coronament,
taluz, picior dig
Bârlad -
Punerea în siguranţă a lucrărilor existente şi aducerea la clasa de
importanţă
Acumularea Lupele Lozova Pechea Reabilitarea descărcătorului
Acumularea Schela Lozova Schela Reabilitarea descărcătorului
Sursă date: Master Plan pentru managementul riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut –
Bârlad, anul 2009
2.4. Zone de risc tehnologic
Hazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile
industriale (explozii, incendii, scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a
unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale etc.) şi de managementul
defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Existenţa
obiectivelor industriale în arealele intens poluate, cu densitate mare a populaţiei şi a
construcţiilor amplifică riscul producerii unor accidente de amploare.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
75
Sunt şi situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau
exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure) având
loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reacţii în lanţ.
Hazarde legate de industria chimică
Hazarde legate de industria chimică pun în evidenţă eliberarea posibilă în
mediul înconjurător a unor cantităţi de substanţe chimice periculoase, în concentraţii
care afectează echilibrul ecologic pe termen lung, mediu sau scurt. Printre substanţele
potenţial periculoase, eliberate de întreprinderile industriale se disting clorul şi
amoniacul.
În zona studiată există întreprinderi (în special 1 şantierul naval, 1 combinat
siderurgic) care utilizează substanţe periculoase: substanţele foarte toxice, substanţele
cu proprietăţi toxice specifice (alergice, cancerigene, mutagene), substanţele
inflamabile, explozive şi oxidante şi substanţele cu impact dăunător asupra mediului.
Poluările accidentale cu substanţe periculoase sunt legate de gradul ridicat de uzură şi
de proiectarea necorespunzătoare a instalaţiilor şi din reţeaua de distribuţie şi
transport a substanţelor respective.
Tipurile de hazarde chimice şi localităţile în care există intreprinderi
generatoare de acest tip de riscuri sunt:
- Potenţial mic de poluare cu amoniac (0 – 100 tone) - Galaţi
- Potenţial foarte mare de explozie (250.000 – 500.000 tone) – Galaţi
- Potenţial mic de explozie (0 – 1000 tone) – Tecuci, Matca
Unităţi industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II.
Accidentele industriale care implică substanţe periculoase sunt reglementate la
nivel european prin directiva Seveso II 96/82/EC. În acest cadru sunt reglementate
unitar activităţile legate de producţia, depozitarea, transportul, utilizarea sau deversarea
unor substanţe periculoase, în vederea limitării consecinţelor pentru om şi mediu.
Integrarea României în UE implică respectarea Directivei 96/82 CE Seveso II privind
gestiunea accidentelor majore implicând substanţe periculoase şi a Directivei IPPC
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ambele transpuse în legislaţia
românească.
Cele mai multe din obiectivele Seveso II din judeţul Galați sunt legate de
folosirea şi depozitarea unor substanţe periculoase, precum şi de transportul acestora.
În judeţul Galați existau în anul 2012 un număr de 8 obiective sub incidenţa
Directivei SEVESO II: 7 dintre ele amplasate in Municipiul Galați si unul in comuna
Fundeni: SC UNICOM OIL TERMINAL SA, SC ELECTROCENTRALE SA, SC
ARCELOR MITTAL GALATI SA, SC CITY GAS SRL, SC LINDE GAZ
ROMANIA SRL-, FABRICA DE ACETILENĂ GALAŢI, SC LINDE GAZ
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
76
ROMANIA SRL, S.C. APA CANAL SA Galați si S.C. LINZER AGRO TRADE
ROMÂNIA S.R.L din comuna Fundeni.
Inventarul obiectivelor SEVESO din județul Galați decembrie 2012 cuprinde
următoarele obiective:
Nr. Crt
.
Nume agent economic
Adresa amplasame
nt
Cantitatea totala de
substanța
Efect Domin
o
Obiectiv care
poate genera
accidente majore cu alte state
Stadiul autorizării, aviz
de închidere (avize si acorduri
de mediu), revizuire , actualizare AM/AIM,
Obs.
1 SC UNICOM OIL TERMINAL SA
Galați, Port Bazinul
Nou, Dana 54
10700
DA cu
CITY GAS
DA AM 86/07.04.2008 -
2 SC
ELECTROCENTRALE SA
Galați, sos. Smârdan
nr. 3
332
DA cu
ARCELOR-
MITTAL si
LINDE GAZ F-
ca de oxigen
NU AI nr. 1/ 29.08.2005
revăzuta la 11.09.2008
-
4 SC CITY GAS SRL
Zona Libera
Galați, Platforma I
1860
DA cu
UNICOM OIL TERMI
NAL
DA AM 15/
18.01.2008
Notificare
SEVESO
nr.7715/
24,05,2012
5
SC LINDE GAZ ROMANIA SRL-
FABRICA DE ACETILENĂ
GALAŢI
Galați, str. Alexandru Moruzzi,
nr.132
12,5 NU NU AI nr. 1/ 16.02.2010
Notificare
SEVESO
nr.5915/
23.04.2012
6 SC LINDE GAZ ROMANIA SRL
Galați, sos. Smârdan
nr. 1
3037,2
DA cu
ARCELOR-
MITTAL si
ELECTRO-
CENTR
NU AM 174/ 16.08.2011
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
77
Nr. Crt
.
Nume agent economic
Adresa amplasame
nt
Cantitatea totala de
substanța
Efect Domin
o
Obiectiv care
poate genera
accidente majore cu alte state
Stadiul autorizării, aviz
de închidere (avize si acorduri
de mediu), revizuire , actualizare AM/AIM,
Obs.
ALE
7 S.C. LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA
S.R.L
Com. Fundeni,
Baza recepţie Hanu Conachi
II.
4200 NU NU AM 138/ 18.07.2011
8 S.C. APA CANAL SA
Galați
Galați, Valea
Țiglinei, nr.1 20,8 NU NU AM 12/ 16.01.2012
Hazardele legate de construcţiile hidrotehnice
Hazardele legate de avarierea construcţiilor hidrotehnice pot să afecteze
lucrările de îndiguire şi barajele pentru acumulări de apă. Cedarea parţială sau
distrugerea digurilor şi a barajelor este produsă de viituri puternice şi este urmată de
inundaţii cu efecte catastrofale.
Lacurile de acumulare cu o capacitate mai mică de 100 mil. m3 care reprezintă
potenţial de risc tehnologic sunt Acumularea Calimănesti la granița cu județul Vrancea
si Acumularea Brateş din sudul județului.
Hazarde legate de poluarea cu petrol şi apă sărată
Elementul de mediu cel mai afectat de activităţile de exploatare şi de prelucrare
a petrolului este solul, suprafeţele cu sol poluat cu substanţe specifice (produse
petrolifere sau apă sărată) fiind legate de industria de exploatare şi prelucrare a
petrolului dar şi accidental, prin spargerea conductelor de distribuţie a petrolului şi a
produselor petrolifere.
Arealele cu potenţial de poluare cu petrol şi apă sărată sunt localizate in zona
lacului Mălina.
Areale cu mediu critic datorat activităţilor tehnologice
În zona studiată a fost delimitat un areal cu mediu critic activ datorat
activităţilor tehnologice, specific industriei siderurgice, în jurul municipiului Galaţi.
Acest areal a fost selectat avându-se în vedere existenţa unei industrii poluante şi a
populaţiei expuse la riscuri tehnologice şi sociale. Acest areal a fost delimitat pe baza
studiilor efectuate în diferite unităţi de cercetare: ICIM, ICPA etc.
Instalatii IPPC ce functioneaza in judetul Galati
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
78
Nr. Crt
Nume agent economic Adresa
amplasament
Autorizatie Integrata de Mediu nr.
Activitate autorizata – cf Anexa nr. 1 din
Legea 278/2013 Obs.
1 SC ARCELORMITTAL
GALATI SA
Galati, sos. Smardan, nr.
1
30/30.10.2007 revizuita
19.08.2013
1.1; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1
Autorizatie valabila pana la
31.12.2014
2 SC DAMEN GALATI SA Galati, str.
Al. Moruzzi nr. 132
15/03.07.2006, react 30.10.2007
revizuita 22.10.2013
2.6 Autorizatie
valabila pana la 29.10.2017
3 SC PROFILAND SRL
GALATI
Galati, str. Portului nr.
157
08/28.10.2009, rev. 10.12.2012
2.3 c); 6.7 Autorizatie
valabila pana la 27.10.2019
4 SC PROFILAND SRL
GALATI
Galati, str. Portului nr.
157 36/12.11.2007 4.1 b)
Autorizatie valabila pana la
11.11.2017
5 SC ZAHARUL SA Liesti Com Liesti, str. Fabricii
nr. 1
19/16.07.2007 rev 27.07.2009
6.4 b) Autorizatie
valabila pana la 30.10.2017
6 SC VANBET SRL Com Ivesti, sat Bucesti, jud Galati
01/03.02.2007, react 20.10.2007 rev. 24.06.2010
6.6 a) Autorizatie
valabila pana la 29.10.2017
7 SC DECINERA SRL Galati, str.
Bazinul Nou, nr. 83
2/7.05.2012 5.1 Autorizatie
valabila pana la 06.05.2022
8 SC
ELECTROCENTRALE GALATI SA
Galati, sos Smardan nr.
3 1/24.02.2014 1.1
Autorizatie valabila pana la
23.02.2024
9 SC AVICOLA SIVITA
SA
Com Tulucesti, sat
Sivita, jud Galati
15/14.05.2007 6.6 a) Autorizatie
valabila pana la 31.12.2014
10 SC LINDE GAZ SA –
Fabrica de acetilena Galati
Galati, str. Al. Moruzzi
nr. 132 01/16.02.2010 4.1
Autorizatie valabila pana la
15.02.2020
11 SC AVICOLA BUZAU
SA – FERMA 7 TULUCESTI
Com Tulucesti
33/08.12.2006, react 30.10.2007
6.6 a) Autorizatie
valabila pana la 29.10.2017
12 SC CONDOR SA Com Matca, 05/22.01.2007, 6.6 a) Autorizatie
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
79
Nr. Crt
Nume agent economic Adresa
amplasament
Autorizatie Integrata de Mediu nr.
Activitate autorizata – cf Anexa nr. 1 din
Legea 278/2013 Obs.
jud. Galati react. 30.10.2007 valabila pana la 30.10.2017
13 SC CEREALPROD SA Com
Independenta, jud. Galati
31/20.10.2007 6.6.b) Autorizatie
valabila pana la 31.12.2014
2.5. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării PATJ Galaţi
Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Galaţi va trebui să se
confrunte sunt legate, în general, de procese economice şi sociale existente la nivel
zonal şi naţional.
Analiza stării mediului în situaţia neimplementării PATJ Galaţi (Alternativa 0)
are ca scop evaluarea modului in care planul răspunde nevoilor şi cerinţelor stării
mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie şi reprezintă o cerinţă
impusă prin Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC privind evaluarea efectelor
anumitor planuri şi programe asupra mediului si prin prevederile Hotărârii de Guvern
nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe. Alternativa 0 reprezintă cadrul de referinţă pentru evaluarea
planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere cu
privire la starea mediului şi a tendinţelor evoluţiei sale.
Tabel - Aspecte de mediu în situaţia neimplementării PATJ
Factor/Aspect de mediu
Evoluţia probabila in cazul neimplementării PATJ Galaţi
Aer/Clima
Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendinţei crescătoare a traficului rutier si a lipsei investiţiilor în infrastructura de transport. Menţinerea activităţii industriale fără implementarea de masuri privind modernizarea/retehnologizarea si reducerea poluării. Reducerea suprafeţelor împădurite vor conduce la menţinerea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul actual sau chiar la o creştere a acestora.
Apa
Managementul deficitar al resurselor de apa va continua sa provoace scăderea calităţii vieţii. Gradul de poluarea apelor va creste datorita numărului mic de localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
80
Factor/Aspect de mediu
Evoluţia probabila in cazul neimplementării PATJ Galaţi
Sol/utilizare terenuri
Calitatea solului va continua sa se deterioreze ca urmare a salinizării, sau înmlăştinirii, fenomene ce vor continua in lipsa unui sistem adecvat de irigaţii. Suprafeţele de teren degradate vor avea o tendinţa de menţinere sau creştere datorita fenomenelor de eroziune si alunecări de teren. Gradul de poluare a solului se va accentua în urma presiunii exercitate de agricultura si activităţile industriale dar şi in lipsa realizării sistemelor de canalizare din majoritatea localităţilor componente.
Floră şi fauna, Biodiversitate
Defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolata a activităţilor antropice în zone cu valoare naturală mare sau în vecinătatea acestora vor contribui in continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor si chiar dispariţia unor specii de flora si fauna.
Patrimoniu natural
Lipsa planurilor de management pentru majoritatea zonelor protejate prin care sa aplice măsuri clare de protecţie si conservare va conduce la degradări provocate in cadrul ariilor protejate ca urmare a activităţilor antropice insuficient controlate.
Patrimoniu cultural construit
Deteriorarea monumentelor culturale si de arhitectura se va accentua in cazul in care nu se vor lua masuri pentru restaurare si conservare a obiectivelor de patrimoniu.
Factori de risc natural
Neaplicarea prevederilor din legislaţia in vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundaţii. De asemenea, in cazul ploilor puternice, exista riscul activării alunecărilor de teren in condiţiile schimbării folosinţelor terenurilor si a nerealizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Conservarea/utilizarea resurselor naturale
Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai scăzut al populaţiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea o tendinţa crescătoare. Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv in continuare in vederea producerii de energie termica.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
81
Factor/Aspect de mediu
Evoluţia probabila in cazul neimplementării PATJ Galaţi
Sănătate umana
Menţinerea unui nivel scăzut al dotărilor utilitare precum si lipsa masurilor implementate pentru reducerea poluării mediului vor conduce la menţinerea sau creşterea riscurilor asupra sănătăţii umane. Poluarea fonica ar putea înregistra o creştere in lipsa implementării unor masuri adecvate privind infrastructura de transport si izolarea fonica a incintelor in care sunt prezente surse de zgomot.
Turism
Neimplementarea unei strategii coerente de dezvoltare a turismului va duce la utilizarea excesivă a unor zone, cu acces facil sau deja intrate în circuit turistic, lucru care va determina o presiune crescută asupra componentelor mediului înconjurător din zonele respective (resurse de apă, vecinătatea pădurilor, extinderea zonelor construite etc.)
Aceste efecte negative produse clasifică unele zone ca fiind critice (analiza
situaţiei curente) fiind impetuos necesare implementarea unor măsuri specifice privind
diminuarea efectelor produse.
Concluzionând, putem spune că există potenţial de îmbunătăţire a calităţii
mediului datorită implementării de prevederi incluse în alte planuri de dezvoltare sau
sectoriale, însă rămân suficiente probleme care necesită identificarea de soluţii pentru
reducerea poluării sau a efectelor negative asupra mediului înconjurător.
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ;
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi are o abordare judeţeană de
ansamblu în ceea ce priveşte structura şi utilizarea întregului teritoriu al judeţului,
definind principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin
armonizarea activităţilor cu posibil impact asupra utilizării potenţialului natural,
economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării spaţiale durabile urmărite.
Trebuie menţionat că toate investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea
şi implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact
potenţial asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului
asupra mediului (EIM), acolo unde va fi cazul.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
82
4. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan,
inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă
specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau
ariile speciale de conservare;
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi trebuie sa asigure că in urma
implementării nu se va continua procesul de degradare a condiţiilor de mediu
predominante in judeţ astfel, identificarea principalelor componente de mediu ce
prezintă probleme actuale la nivelul judeţului stau atât la baza elaborării PATJ, cat si a
stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea
acestuia.
Aspectele caracteristice aferente componentelor de mediu si problemele de
mediu relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi au fost
identificate pe baza analizei stării actuale a mediului. Rezultatul procesului de
identificare este prezentat in cele ce urmează.
Tabel - Probleme de mediu relevante pentru PATJ
Componenta de mediu
Probleme actuale
Aer/Clima
Creşterea numărului de autovehicule si a traficului rutier;
Infrastructura de transport existenta favorizează aglomerările de trafic rutier;
Deficitul de suprafaţa împădurita raportata la suprafaţa judeţului;
Depozitările necontrolate de deşeuri sau existenta depozitelor neconforme;
Vechimea si stare avansata de uzura fizica si morala a instalaţiilor si
echipamentelor industriale, in special sectorul distribuţiei de energie.
Apa
Exploatarea la capacitaţi maxime a surselor de apa pentru acoperirea
pierderilor mari de apa înregistrate de sistemele de alimentare cu apa.
Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiază de
instalaţii de tratare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu
îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor in
vigoare;
Canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi;
Reţelele de canalizare a apelor uzate prezintă un grad avansat de uzura
datorita vechimii conductelor. Etanşările conductelor nu sunt bine realizate,
ceea ce permite poluarea pânzei freatice;
Staţiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depăşite, sunt in
stare de uzura avansata si nu funcţionează in parametrii normali,
neasigurând condiţiile de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora
in emisar
Gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezentei algelor în
număr foarte mare;
Existenta unor zone critice sub aspectul poluării apelor subterane cu nitraţi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
83
Componenta de mediu
Probleme actuale
proveniţi din surse agricole;
Folosinţa agricola excesivă a terenului agricol;
Pericol de colmatare a canalelor de desecare, de inundare a unor suprafeţe
de teren sau gospodarii si a deteriorării calităţii apei ce se descărcă in emisari
sau râuri datorita depozitarii reziduurilor menajere;
Sol/Utilizarea
terenurilor
Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deşeurilor menajere si
industriale din jurul oraşelor sau poluate cu substanţe chimice folosite in
agricultură;
Disfuncţii in lucrările de întreţinere si reparaţii in amenajările pentru desecări
(decolmatări) combatere a eroziunii solului cu consecinţe in diminuarea
efectului acestora asupra solului;
Exista zone critice din punct de vedere al deteriorării solului;
Inexistenţa sau slaba dotare cu infrastructură de canalizare în mediul rural;
Continuarea existenţei siturilor contaminate rezultate din activităţile
industriale;
Insuficienta implementare a măsurilor legate de gestionarea controlată a
deşeurilor mai ales în zonele rurale;
Eroziunea solului si alunecările de teren.
Biodiversitate
Degradarea biodiversităţii prin exploatarea unor specii prin pescuit si
practici agricole inadecvate
Activităţi reduse de împădurire, întreţinere si regenerare a pădurilor;
Exploatarea iraţională a pădurilor private;
Management deficitar al ariilor naturale protejate;
Ameninţarea habitatelor prin extinderea zonelor de construcţii şi de
activitate umană;
Eliminarea prin depozitare a deşeurilor în mod necontrolat;
Patrimoniu
natural
Dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate
protejate;
Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar;
Capacitate administrativă scăzută şi grad de informare şi conştientizare redus
la nivelul comunităţilor locale;
Patrimoniul
cultural
Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor,
arături, excavări, traversarea lor de drumuri;
Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura: numeroase
imobile importante din municipiul Galaţi şi Tecuci;
Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii
geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea
necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora în
documentaţiile P.U.G;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
84
Componenta de mediu
Probleme actuale
Existenţă unor monumente istorice în stare avansată de degradare;
Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea monumentelor
istorice;
Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în
mai multe limbi;
Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a documentaţiilor de
urbanism pentru centrele istorice;
Lipsa unui personal specializat în renovarea patrimoniului cultural, la nivelul
administraţiilor locale
Riscuri de
mediu
Vulnerabilitatea unor zone la inundaţii;
Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundaţii;
Comunicare defectuoasa intre organele responsabile cu managementul
riscului la inundaţii si populaţia din zonele cu risc ridicat la inundaţii;
Existenţa unor suprafeţe cu dimensiuni reduse, având probabilitate mare de
producere a alunecărilor de teren;
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine unei zone cu probleme deosebite din
punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.
Managementul
deşeurilor
Cantităţile crescute de deşeuri colectate neselectiv si depozitate in depozitele
de deşeuri. Peste 80% din deşeurile generate, înglobând materii utile ca
sticla, metal, hârtie, plastic etc. sunt depozitate.
Existenta depozitelor neconforme de deşeuri în localităţi mai mici;
Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici in
depozitele de deşeuri menajere
Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor din mediul rural, evacuarea
acestora in cursurile de apa, arderea necontrolata a deşeurilor;
Colectarea selectivă la nivelul judeţului este necesar a fi amplificată.
Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului
diversitatea de deşeurilor produse, cantitatea semnificativă produsă anual,
depozitarea, în multe situaţii în comun cu deşeurile menajere şi stradale, pe
depozitele municipale, orăşeneşti, a căror amenajare nu asigură protecţia
factorilor de mediu.
Sănătatea
umana
Existenta depozitelor neconforme de deşeuri ce induce un risc asupra
sănătăţii populaţiei;
Existenta unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate;
Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiază de
instalaţii de tratare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu
îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor in
vigoare;
Existenta incintelor in care se găsesc surse de zgomot si vibraţii neizolate
fonic;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
85
Componenta de mediu
Probleme actuale
Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizează poluarea fonica;
Utilizarea
resurselor
naturale
Exploatarea necorespunzătoare a resurselor solului si subsolului si
ecosistemelor
Utilizarea redusă a surselor regenerabile de energie;
Continuarea utilizării de resurse neregenerabile pentru producerea de
energie va avea impact asupra, de exemplu, zonelor forestiere.
Un alt impact va fi reprezentat de degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi
freatice prin lipsa, insuficienţa sau calitatea scăzută a sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare
Turism
Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în
mai multe limbi;
Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din turism;
Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea
faunei şi florei;
Monumente istorice în stare avansată de degradare;
Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului în judeţul Galaţi;
Lipsa sau insuficienţa infrastructurii de transport si de asigurare cu utilităţi
pentru dezvoltarea turismului;
Transport
durabil
Neutilizarea mijloacelor de transport alternativ din lipsă de spaţii amenajate
şi politici locale de transport;
Inexistenţa sau nefinalizarea şoselelor de centură;
Insuficientă dezvoltare a sistemelor de transport feroviar, ca şi acoperire si
calitate a trenurilor şi a serviciilor;
Starea precară a unui număr de drumuri judeţene şi comunale;
Lipsa drumurilor cu regim rapid (autostradă, drum expres)
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional,
comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi
modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de
mediu în timpul pregătirii planului sau programului;
Obiectivele de mediu cuprinse în politicile şi reglementările elaborate la nivel naţional, regional sau local, descriu starea mediului la care se va ajunge, oferind un cadru coerent pentru elaborarea planului de amenajare a teritoriului judeţean. Ele sunt
însoțite in general de ținte, măsuri şi termene prin care se poate stabili performanta de detaliu aşa cum sunt stabilite în „Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007–2012”, strategie elaborată la nivelul Ministerului Mediului şi dezvoltării durabile în perioada 2006-2007.
Un plan de amenajare a teritoriului care susține si vizează obiectivele relevante de
mediu si țintele aferente se va dovedi durabil din punct de vedere al mediului,
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
86
asigurând atât dezvoltarea economica viitoare, cât şi păstrarea bunurilor de mediu
pentru generațiile viitoare. Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului relevante se dovedeşte a fi astfel
necesară în vederea evaluării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Galaţi în raport cu obiectivele regionale de mediu stabilite pentru Regiunea 2 Sud Est.
Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea PATJ Galaţi si ţintele aferente au fost stabilite in urma consultării următoarelor documente, politici si reglementari in vigoare:
1) Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1460/2008;
2) Planul National de Acțiune pentru Mediu, 2008; 3) Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea si
îmbunătăţirea calităţii mediului”;
4) Strategia Națională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004;
5) Strategia Națională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003;
6) Strategia Națională de management al riscului la inundații, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1854/2005;
7) Strategie Națională de prevenire a situațiilor de urgenta, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008;
8) Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor Județul Galaţi, 2009; 9) Broşura „Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007 –
2012”, 2007, publicata pe site-ul Agenţiei Naționale de Protecţia Mediului (www.anpm.ro).
Pe baza obiectivelor relevante de mediu stabilite au fost definite criteriile de evaluare - indicatori. Aceşti indicatori pot fi calitativi şi cantitativi şi exprimă ori un mijloc de măsurare a progreselor în direcţia realizării în timp a obiectivelor de mediu ori modalitatea de atingere a acestora.
Stabilirea obiectivelor de mediu relevante, a indicatorilor şi țintelor a avut în vedere următoarele aspecte:
• să poată fi folosite ca repere pentru evaluarea PATJ Galaţi;
• să se adreseze aspectelor de mediu relevante la nivelul județului şi a tendințelor aşteptate pentru fiecare componentă a mediului în parte;
• să poată fi revizuite pe măsură ce apar date noi privind situația de bază; • să poată fi monitorizate şi măsurate, în timpul şi cu resursele disponibile.
Obiectivele relevante de mediu, indicatorii şi țintele stabilite pentru PATJ Galaţi sunt prezentate în tabelul următor.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
87
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
Protecţia atmosferei
OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
- Nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 si COV nu trebuie sa
depăşească plafoanele naționale de emisie stabilite pentru anul 2010:
SO2 – 918 ktone;
NOx – 437 ktone;
NH3 – 210 ktone;
COV – 523 ktone;
Încadrarea emisiilor de poluanţi provenite de la unităţile industriale din regiune in limitele maxime admisibile conform prevederilor legale
Schimbări climatice OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8%, pana in 2008–2012, comparativ cu 1990
Reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%, pana in 2020, comparativ cu 1990
Managementul resurselor de apă
OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare,
transport, tratare şi distribuție a
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei
- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul urban pana in 2015;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
88
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
apei potabile în mediul urban şi rural
potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul rural pana in 2018;
- Încadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile in prevederile legislative in vigoare;
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale
asupra apelor de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de
epurare, în scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de colectare ape uzate:
pana în 2013 pentru toate aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.
pana în 2018 pentru toate aglomerările cu mai puţin de 10000 l.e.
- Reabilitarea/modernizarea si/sau construirea staţiilor de epurare:
pana in 2015 pentru toate aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.
pana in 2018 pentru toate aglomerările cu mai puţin de 10000 l.e.
- Reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare industriale pana in 2017;
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Reducerea poluării mediului acvatic prin modernizarea şi retehnologizarea
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
89
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
proceselor industriale şi utilizarea unor
substanțe şi materiale noi;
Reducerea progresivă a poluării
datorată substanțelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a
evacuărilor şi a pierderilor de substanțe prioritar periculoase;
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
Atingerea parametrilor calitativi ai corpurilor de apă subterană conform prevederilor legale în vigoare;
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării
biodiversității;
- Asigurarea unor debite
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
90
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecției împotriva
inundațiilor;
Calitatea solului OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; - Refacerea solurilor degradate pana la
un nivel de funcționalitate
corespunzător cel puțin pentru
folosința actuala;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Managementul deşeurilor
OMR 11: Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deşeurilor
- Extinderea sistemelor de colectare si transport a deşeurilor municipale in mediul urban si rural;
- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100%;
- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de 90%;
- Construirea stațiilor de transfer pana in 2026;
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului
- Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitata fata de anul
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
91
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
1998 cu: • 60% pana in 2013 • 45% pana in 2016
- Deşeuri din ambalaje:
- Valorificare totala 53% si reciclare totala 46% (15% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2011;
- Valorificare totala 57% si reciclare totala 50% (15% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2012
- Valorificare totala 60% si reciclare totala 55% (60% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 22.5% plastic, 15% lemn) pana in 2013
- Vehicule scoase din uz (VSU):
Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 75% din masa VSU fabricate înainte de 1 ianuarie 1980, începând cu 2007;
Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 85% din masa VSU fabricate după 1 ianuarie 1980, începând cu 2007;
Reutilizarea si valorificarea a cel puțin
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
92
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
95% din masa medie pe vehicul si an pentru toate VSU începând cu 2015
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea
populației si mediu
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
- Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
- Sistarea/încetarea activității sau conformarea depozitelor de deşeuri existente conform calendarului prevăzut in HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (in etape, pana in 2017)
- Reducerea numărului de depozite neautorizate si închiderea depozitelor neconforme începând cu 2007;
- Asigurarea capacitaților necesare pentru eliminarea deşeurilor la nivel zonal până în 2017
OMR 14: Valorificarea materiala si energetica a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
- Valorificarea sau incinerarea in instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje până în 2013
Biodiversitate si patrimoniu natural
OMR 15: Conservarea
diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Elaborarea de proiecte care sa crească biodiversitatea în terenurile agricole a căror folosinţă a fost schimbată
- Renaturarea terenurilor agricole care nu mai sunt utilizate si promovarea tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
93
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
agrosistemelor;
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
94
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
reabilitate
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
- Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale incluse in reţeaua naţionala şi ariile Natura 2000
Patrimoniul cultural OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;
- Masuri/acţiuni de prevenire a distrugerii patrimoniului cultural construit
- Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate
- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
95
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
situri protejate
Conservarea si gestionarea resurselor naturale
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
- Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie electrica trebuie sa ajungă la 33% - Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie trebuie să ajungă la 11%
Riscuri de mediu OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete
- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;
- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;
- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare
- Apărarea populației si bunurilor
împotriva inundațiilor
- Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a
inundațiilor si a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apa
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
Managementul
substanțelor si
OMR 24: Asigurarea gestionarii
in siguranța a substanțelor - inventarierea operatorilor
economici cu activităţi care
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
96
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
preparatelor chimice periculoase
chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale
intră sub incidenţă directivei Seveso;
- utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare;
- implementarea unui sistem de
management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficienta a accidentelor;
- elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora;
- reducerea impactului negativ asupra comunităţilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului
Sănătatea umana OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Zgomot OMR 26: Reducerea poluării - Reducere nivel zgomot emis de - Identificarea acțiunilor care ar putea
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
97
Domeniu/ componenta
de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte
fonice surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
reduce nivelele de zgomot - 10% pana în 2010 faţă de anul 2000;
- Plasarea obiectivelor privind zgomotul în planurile de luare a deciziilor la nivel local – 20% până în 2020 faţă de anul 2000;
Transport durabil OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Educaţie ecologică OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a
valorilor necesare populației in scopul asumării răspunderii de
menținere a calităţii mediului
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
98
Procesul de evaluare a compatibilităţii dintre obiectivele Planului de Amenajare a
Teritoriului Judeţean Galaţi si obiectivele de mediu relevante, în scopul identificării
sinergiilor şi neconcordantelor existente, a avut în vederea analiza obiectivelor
specifice ale PATJ pentru a obţine un nivel detaliat de analiza şi s-a bazat pe utilizarea
unei matrici de compatibilitate.
In cadrul matricii, s-a folosit următorul sistem de identificare/caracterizare:
o culoarea verde in caz de compatibilitate;
o culoarea roşu in caz de incompatibilitate;
o culoarea roz în cazul în care implementarea obiectivului specific poate fi
parţial compatibil cu obiectivul de mediu relevant dar parţial incompatibil cu
acesta;
o culoarea alb daca între două obiective nu a existat nici o legătura.
Prin „compatibilitate” s-a subînţeles situaţia în care obiectivul specific a coincis
direct cu obiectivul relevant de mediu sau cea în care, prin implementarea obiectivului
specific, s-au vizat aceleaşi direcţie de acţiune şi aceleaşi ţinte ca şi în cazul obiectivului
relevant de mediu. Orice alta situaţie, cu excepţia celei în care nu a existat nici o
legătură, s-a considerat ca fiind necompatibilă.
De asemenea, în cazul în care un obiectiv specific s-a regăsit în mai multe
obiective generale sau domenii, s-a luat în considerare o singura data pentru a se evita
redundanţa.
Fiecare concordanţă/neconcordanţă constatata a fost justificată şi prezentată
ulterior pentru fiecare obiectiv specific în parte, în raport cu obiectivele de mediu
relevante faţă de care s-a stabilit o legătura. Evaluarea fiecărui obiectiv specific s-a
făcut utilizând indicatorii stabiliţi pentru fiecare obiectiv de mediu în parte.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
99
Matricea compatibilităţii dintre obiectivele PATJ şi obiectivele relevante de mediu
OMR
1 OMR
2 OMR
3 OMR
4 OMR
5 OMR
6 OMR
7 OMR
8 OMR
9 OMR
10 OMR
11 OMR
12 OMR
13 OMR
14 OMR
15 OMR
16 OMR
17 OMR
18 OMR
19 OMR
20 OMR
21 OMR
22 OMR
23 OMR
24 OMR
25 OMR
26 OMR
27 OMR
28
OS1
OS2
OS3
OS4
OS5
OS6
OS7
OS8
OS9
OS10
OS11
OS12
OS13
OS14
OS15
OS16
OS17
OS18
OS19
OS20
OS21
OS22
OS23
OS24
OS25
OS26
OS27
OS28
OS29
OS30
OS31
OS32
OS33
OS34
OS35
OS36
OS37
OS38
OS39
OS40
OS41
OS42
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
100
OMR
1 OMR
2 OMR
3 OMR
4 OMR
5 OMR
6 OMR
7 OMR
8 OMR
9 OMR
10 OMR
11 OMR
12 OMR
13 OMR
14 OMR
15 OMR
16 OMR
17 OMR
18 OMR
19 OMR
20 OMR
21 OMR
22 OMR
23 OMR
24 OMR
25 OMR
26 OMR
27 OMR
28
OS43
OS44
OS45
OS46
OS47
OS48
OS49
OS50
OS51
OS52
OS53
OS54
OS55
OS56
OS57
OS58
OS59
OS60
OS61
OS62
OS63
OS64
OS65
OS66
compatibilitate incompatibilitate compatibilitate/incompatibilitate Inclus în cadrul altor obiective specifice evaluate nici o legătură
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
101
Analizând matricea de evaluare a compatibilităţii între obiectivele PATJ si obiectivele de mediu relevante, se constată faptul că obiectivele specifice ale PATJ susţin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent în concordanţă
cu acestea. Justificarea compatibilităților/incompatibilităților este prezentata in cele ce urmează.
Tabel - Analiza compatibilității între obiectivele PATJ şi obiectivele de mediu relevante:
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional;
OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Obiectivul va contribui indirect la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
Obiectivul va contribui indirect la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;
Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi punerea în valoare a cursurilor de apă
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Obiectivul vizează identificarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de floră şi faună şi propune măsuri de protecţie şi conservare a acestora
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
102
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate la asigurarea integrităţii fondului forestier şi creşterea suprafeţelor împădurite cu crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
Realizarea acestui obiectiv specific contribuie la creşterea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din afara fondului
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate va contribui la reducerea impactului generat de activităţile antropice
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Obiectivul vizează direct refacerea ecosistemelor deteriorate si conservarea biodiversităţii, utilizarea durabila a patrimoniului natural
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Obiectivul vizează exploatarea resurselor în limita capacităţii de suport, în vederea unei dezvoltări durabile
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi
OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor;
OMR 5: Îmbunătățirea calității Parametrii calitativi biologici şi Obiectivul prevede reducerea
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
103
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare corpurilor de apă de suprafață chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
suprafeţelor contaminate care contribuie indirect la
îmbunătățirea calității apelor de suprafaţă şi adâncime
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin amenajări pedoameliorative
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; Prin măsurile asumate acest obiectiv contribuie direct la diminuarea suprafeţelor de teren degradate
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Prin măsurile prevăzute de reducere şi combatere degradării calităţii solurilor obiectivul contribuie indirect la refacerea ecosistemelor si habitatelor degradate
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, uneori chiar eliminarea presiunii antropice asupra ecosistemelor prin reducerea suprafeţelor de teren poluate
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
Obiectivul contribuie direct prin lucrările de combatere a eroziunii solurilor
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de - Nivel de calitate al vieții în Obiectivul contribuie la
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
104
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare sănătate a populaţiei zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu
OS6 - Îmbunătăţirea calităţii aerului;
OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Obiectivul va contribui direct la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
Obiectivul va contribui direct la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin reducerea cantităţii de poluanţi emişi în atmosferă
OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane;
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Prin măsurile asumate, (dezvoltarea infrastructurii pentru alimentare apă şi canalizare, prevenirea poluărilor cu nitraţi, etc) obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
105
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva
- Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
Obiectivul contribuie indirect la creşterea cantităţii de deşeuri de (nămol) depozitate provenite din staţiile de epurare
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără
riscuri pentru sănătatea populației si mediu
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
- Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Prin măsurile prevăzute de îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane obiectivul contribuie indirect la refacerea florei şi faunei ecosistemelor acvatice
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor acvatice prin diminuarea surselor de poluare (efluenţi neepuraţi)
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
106
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a activităţilor antropice;
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul prevede reducerea impactului asupra solului prin adoptarea unor tehnologii nepoluante reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de depozitarea neconformă a deşeurilor, care contribuie
indirect la îmbunătățirea calității apelor de suprafaţă şi adâncime
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin adoptarea unor tehnologii nepoluante reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de depozitarea neconformă a deşeurilor, aplicarea codurilor de bună practică în agricultură
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie direct la diminuarea suprafeţelor de teren degradate
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Prin măsurile prevăzute de reducere şi combatere a degradării calităţii solurilor obiectivul contribuie indirect la refacerea ecosistemelor si habitatelor degradate
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra solului
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
107
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii solului
OS9 - Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei
OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Unele măsuri asumate pentru realizarea obiectivului vor contribui indirect la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului şi la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul prevede prevenirea inundaţiilor care contribuie direct la diminuarea surselor de poluare a apelor de suprafaţă
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;
Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi alunecări de teren şi îmbunătăţiri funciare
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor calamităţilor naturale care vor contribui la
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
108
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
îmbunătăţirea stării de conservare a diversităţii biologice la nivelul judeţului
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate la creşterea suprafeţelor împădurite
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
Realizarea acestui obiectiv specific contribuie indirect la creşterea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din afara fondului datorită împăduririlor
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Prevenirea si atenuarea efectelor fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren vor contribui la ocrotirea si conservarea bunurilor de patrimoniu natural
OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;
- Masuri/acţiuni de prevenire a distrugerii patrimoniului cultural construit
- Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate
- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi
Prevenirea si atenuarea efectelor fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren vor contribui la ocrotirea si conservarea bunurilor de patrimoniu cultural construit
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
109
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare includerea de noi categorii de situri protejate
OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete
- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;
- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;
- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare
Obiectivul vizează direct reducerea riscului la inundaţii şi secete prin diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi alunecări de teren şi îmbunătăţiri funciare
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
Obiectivul va contribui direct la reducerea suprafeţelor afectate de eroziune a solului
OMR 24: Asigurarea gestionarii in
siguranța a substanțelor chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale
- inventarierea operatorilor economici cu activităţi care intră sub incidenţă directivei Seveso;
- utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare;
- implementarea unui sistem de
management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficienta a accidentelor;
- elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora;
- reducerea impactului negativ asupra comunităţilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului
Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor calamităţilor naturale (cutremure, alunecări de teren, etc), acestea vor reduce riscul de accidente industriale datorate acestora
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv contribuie direct la reducerea riscurilor asupra populaţiei generate de aceste fenomene distructive.
OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ al activităţii industriale asupra calităţii mediului şi al populaţiei
OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
Unele măsuri asumate pentru realizarea obiectivului vor contribui direct la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului şi la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
110
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
seră
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale
asupra apelor de suprafață prin retehnologizări, acordarea de sprijin la achiziţionarea de tehnologii nepoluante, tehnologii ecologice, etc.
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin diminuarea încărcării cu poluanţi a efluenţilor epuraţi
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient privitor la deşeuri, tehnologii ecologice, nepoluante
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient privitor la deşeuri, tehnologii ecologice, nepoluante
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/
Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin tehnologiile ecologice,
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
111
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare gradul de ocupare a terenurilor; nepoluante aplicate
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită investiţiilor asumate privitoare la colectarea, sortarea, recuperarea, depozitarea deşeurilor industriale inclusiv cele periculoase
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
- Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
OMR 14: Valorificarea materiala şi energetică a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Obiectivul prin măsurile propuse valorifică deşeurile
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri privitoare la utilizarea de tehnologii nepoluante
OMR 24: Asigurarea gestionarii in
siguranța a substanțelor chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale
- inventarierea operatorilor economici cu activităţi care intră sub incidenţă directivei Seveso;
- utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare;
- implementarea unui sistem de
management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficienta a accidentelor;
- elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora;
- reducerea impactului negativ asupra comunităţilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului
Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor impactului generat de activităţile industriale prin măsurile propuse de retehnologizare acordarea de sprijin financiar agenţilor economici din zona pentru achizitionarea de tehnologii nepoluante
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
112
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare - Grad de asigurare a serviciilor
medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
Obiectivul contribuie direct la reducerea poluării fonice prin aplicarea de măsuri privitoare investiţiile în tehnologii ecologice pentru înlocuirea proceselor industriale poluante şi în tehnologii eficiente de depoluare
OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale asupra patrimoniului natural
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate, elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale, protecţia fondului piscicol, etc
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
Obiectivul contribuie indirect la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient durabil al patrimoniului natural
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;
Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi punerea în valoare a cursurilor de apă
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii Suprafeţe de teren Obiectivul vizează indirect
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
113
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie indirect la diminuarea suprafeţelor de teren degradate
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Obiectivul vizează conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica prin măsurile asumate privitoare la evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea fragmentării acestora, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora, protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări, elaborarea de studii ştiinţifice, inventarierea speciilor existente
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul vizează gestionarea durabilă a pădurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
114
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare reabilitate sprijinul protejării şi diminuării
impactului asupra patrimoniului natural
OMR 19: Asigurarea măsurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Obiectivul, prin măsurile asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Obiectivul contribuie direct la gestionarea eficientă a resurselor prin măsurile asumate privitoare la extinderea reţelei de arii naturale protejate, protecţia fondului piscicol, protejarea zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apă, asigurarea integrităţii fondului forestier
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin utilizarea durabilă a patrimoniului natural
OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale asupra patrimoniului natural
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate, elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale, protecţia fondului piscicol, etc
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
115
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
Obiectivul contribuie indirect la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient durabil al patrimoniului natural
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;
Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi punerea în valoare a cursurilor de apă
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Obiectivul vizează indirect îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie indirect la diminuarea suprafeţelor de teren degradate
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Obiectivul vizează conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica prin măsurile asumate privitoare la evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea fragmentării acestora, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora, protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări, elaborarea de studii ştiinţifice, inventarierea speciilor existente
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
116
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul vizează gestionarea durabilă a pădurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra patrimoniului natural
OMR 19: Asigurarea măsurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Obiectivul, prin măsurile asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Obiectivul contribuie direct la gestionarea eficientă a resurselor prin măsurile asumate privitoare la extinderea reţelei de arii naturale protejate, protecţia fondului piscicol, protejarea zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apă, asigurarea integrităţii fondului forestier
OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
117
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;
Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi punerea în valoare a cursurilor de apă
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Obiectivul vizează conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica prin măsurile asumate privitoare la evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea fragmentării acestora, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora, protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări, elaborarea de studii ştiinţifice, inventarierea speciilor existente
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul vizează gestionarea durabilă a pădurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 17: Reducerea degradării
vegetației forestiere din afara fondului
- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier
Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra patrimoniului natural
OMR 19: Asigurarea măsurilor de - Măsuri/acţiuni de ocrotire a Obiectivul, prin măsurile
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
118
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin utilizarea durabilă a patrimoniului natural
OS14- Protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Obiectivul vizează conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica prin măsurile asumate privitoare la evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea fragmentării acestora, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora, protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări, elaborarea de studii ştiinţifice, inventarierea speciilor existente
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
Obiectivul vizează gestionarea durabilă a pădurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural
OMR 17: Reducerea degradării - Creşterea ponderii vegetaţiei Obiectivul contribuie direct
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
119
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare vegetației forestiere din afara fondului
forestiere din afara fondului forestier
prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra patrimoniului natural
OMR 19: Asigurarea măsurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Obiectivul, prin măsurile asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Obiectivul contribuie direct la gestionarea eficientă a resurselor prin măsurile asumate privitoare la extinderea reţelei de arii naturale protejate, protecţia fondului piscicol, protejarea zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apă, asigurarea integrităţii fondului forestier
OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete
- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;
- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;
- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare
Obiectivul contribuie direct la reducerea riscurilor la inundaţii şi secete prin crearea de perdele forestiere, gestionarea vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor şi de pe malurile lacurilor, din zonele umede naturale, crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
Obiectivul contribuie indirect la reducerea fenomenelor de eroziune a solului prin crearea de perdele forestiere,
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
120
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare gestionarea vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor şi de pe malurile lacurilor, din zonele umede naturale, crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin utilizarea durabilă a patrimoniului natural
OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale.
OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;
- Masuri/acţiuni de prevenire a distrugerii patrimoniului cultural construit
- Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate
- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate
Obiectivul contribuie direct la conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros prin stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor măsuri severe de protejarea siturilor arheologice şi includerea lor în circuite turistice tematice
OS16 - Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea nivelului de dotare al localităţilor
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul contribuie indirect la dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport la nivelul polilor identificaţi la nivelul judeţului Galaţi (pol naţional, pol subregional, poli locali, poli rurali) prin ridicarea nivelului de dotare şi echipare
OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice
OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,
tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa
Obiectivul contribuie direct la asigurarea unor sisteme performante de captare,
transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
121
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
OMR 11: Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deşeurilor
- Extinderea sistemelor de colectare si transport a deşeurilor municipale in mediul urban si rural;
Obiectivul contribuie direct la asigurarea unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
- Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
Realizarea acestui obiectiv va contribui la eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 14: Valorificarea materiala şi energetică a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Obiectivul prin măsurile propuse valorifică deşeurile
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii severe privind dezvoltările urbanistice
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
Obiectivul contribuie direct la reducerea poluării fonice la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii severe privind dezvoltările urbanistice
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra
Obiectivul contribuie direct la dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport la nivelul polilor identificaţi la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
122
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare economiei, societăţii si mediului. severe privind dezvoltările
urbanistice OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la dezvoltarea echilibrata a sistemului de învăţământ la nivelul judeţului Galaţi va determina creşterea gradului de educaţie al populaţiei si va contribui indirect la îmbunătăţirea calităţii vieţii
OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a
valorilor necesare populației in scopul asumării răspunderii de
menținere a calităţii mediului
Creşterea numărului de unităţi de învăţământ la nivelul judeţului va facilita creşterea posibilităţii de realizare de programe de educaţie ecologica
OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural
OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;
- Masuri/acţiuni de prevenire a distrugerii patrimoniului cultural construit
- Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate
- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate
Obiectivul vizează direct conservarea si valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit
OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort.
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi.
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
123
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare - Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
a populaţiei
OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate
OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,
tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
Obiectivul vizează direct dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Obiectivul vizează prin măsurile adoptate diminuarea impactului produs de evacuarea neconformă a apelor uzate menajere
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane prin dezvoltarea si imbunatatirea sistemelor de canalizare
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la locuinţele colective din cele două municipii.
OMR 1: Mentinerea/ imbunatatirea calitatii aerului inconjurator
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale;
Reducerea poluarii aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Reabilitarea şi eficientizarea sistemului centralizat de producţie a energiei termice va contribui la reducerea emisiilor poluante în aer şi a emisiilor de gaze cu efect de sera
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
124
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
OS26 - Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă datorită sistemelor de colectare, sortare şi reciclare a deşeurilor menajere şi interzicerea depozitării acestora în depozite neautorizate
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării
biodiversității;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecției împotriva
inundațiilor;
Obiectivul contribuie indirect la restaurarea ecologică a râurilor datorită interzicerii depozitării deşeurilor în albiile râurilor
OMR 11: Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deşeurilor
- Extinderea sistemelor de colectare si transport a deşeurilor municipale in mediul urban si rural;
Obiectivul contribuie direct la asigurarea unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
Realizarea acestui obiectiv va contribui la eliminarea
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
125
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mediu - Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OMR 14: Valorificarea materiala şi energetică a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Obiectivul prin măsurile propuse valorifică deşeurile
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean
OS27 - Crearea ambientului mediului rezidenţial
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin amenajarea de spaţii de joacă şi relaxare
OS28 - Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării
biodiversității;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecției împotriva
inundațiilor;
Obiectivul contribuie indirect la restaurarea ecologică a râurilor prin aplicarea reglementărilor din punct de vedere a gospodăririi apelor
OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete
- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;
- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;
- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare
Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice
OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor hidrografice
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
126
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,
tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
Obiectivul contribuie direct la asigurarea unor sisteme performante de captare,
transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie direct la
îmbunătățirea calității corpurilor
de apă de suprafață şi subterane prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate şi instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din jud. Galaţi
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;
- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării
biodiversității;
- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
- Asigurarea protecției împotriva
inundațiilor;
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin măsurile adoptate
OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
127
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,
tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
Obiectivul contribuie direct la asigurarea unor sisteme performante de captare,
transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural prin reabilitarea, extinderea şi realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare a apelor uzate
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Obiectivul contribuie direct la
îmbunătățirea calității corpurilor
de apă de suprafață şi subterane prin reabilitarea, extinderea şi realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare a apelor uzate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin măsurile adoptate
OS31 - Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare
OMR 9: Remedierea şi/sau
reconstrucția ecologica a solurilor degradate
- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul va contribui la
remedierea şi reconstrucția ecologica a solurilor degradate
OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete
- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;
- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;
- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare
Obiectivul va contribui la diminuarea efectelor secete
OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului
- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului
Obiectivul vizează direct combaterea fenomenului de eroziune a solului
OS33 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
128
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți de la unitati industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei,
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
129
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare necesara);
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului auto
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că
dezvoltarea infrastructurii rutiere majore de transport va fi durabilă
OS34 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți de la unitati industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
130
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului auto
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că
dezvoltarea infrastructurii rutiere majore de transport va fi durabilă
OS35 - Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Obiectivul va contribui direct la reducerea poluării factorilor de mediu ca urmare a reducerii emisiilor generate de traficul rutier
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
131
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare Nivelul altor emisii de poluanți
de la unitati industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in
După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului feroviara
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
132
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că dezvoltarea infrastructurii
feroviare de transport va fi durabilă
OS36 - Amenajarea căii navigabile interioare
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
Realizarea obiectivului contribuie la intensificarea transportului naval care poate genera poluarea apelor de suprafaţă
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice acvatice
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale
După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat transportului naval
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
133
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare zgomotului
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că căilor
navigabile de transport va fi durabilă
OS37 - Dezvoltarea transportului aerian
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Obiectivul va contribui direct la reducerea poluării aerului ca urmare a reducerii emisiilor generate de traficul rutier
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea măsurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului aerian
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că
dezvoltarea transportului aerian va fi durabilă
OS39 - Dezvoltarea transportului combinat
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
134
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare Nivelul emisiilor de CO, NOx,
SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți de la unitati industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii
- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de După implementarea acestui
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
135
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);
- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului (auto, feroviar, naval, aerian)
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că dezvoltarea infrastructurii de
transport combinate va fi durabilă
OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie
OMR 1: Mentinerea/ imbunatatirea calitatii aerului inconjurator
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale;
Reducerea poluarii aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea obiectivului nu are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor de producere energie
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
136
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare necesara);
OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor
OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea calitatii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale;
Reducerea poluarii aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea obiectivului nu are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor de producere energie
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OS45 - Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică
OMR 1: Menținerea/ imbunatătirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți
de la unități industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea obiectivului are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor alternative de producere a energiei termice
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
137
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare necesara);
OS46 - Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți
de la unități industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea obiectivului are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact direct prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OS49 - Promovarea utilizării de energie neconvenţională
OMR 14: Valorificarea materiala si energetica a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la diminuarea
cantităților de deşeuri
OS51 - Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți
de la unități industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin implementarea unui plan de management eficient al deşeurilor menajere, care va produce efecte pozitive pe termen mediu si lung
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 5: Îmbunătățirea calității Parametrii calitativi biologici şi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
138
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare corpurilor de apă de suprafață chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 11: Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deşeurilor
- Extinderea sistemelor de colectare si transport a deşeurilor municipale in mediul urban si rural;
Realizarea masurilor propuse generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără
riscuri pentru sănătatea populației si mediu
Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare
- Număr depozite neautorizate;
- Număr depozite neconforme închise;
- Realizarea depozitelor conforme zonale;
OMR 14: Valorificarea materiala si energetica a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OS53 - Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de sănătate)
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor,
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii apei
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
139
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare eliminate
OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane
Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;
Reducerea poluării apelor
subterane cu nitrați din surse agricole;
Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;
Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale
OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora
- Suprafețe de teren contaminate/degradate;
- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii solului
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la conservarea patrimoniului natural
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de
- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
140
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mediu valorilor necesare populației in
scopul asumării răspunderii de
menținere a calităţii mediului
care va conduce conştientizarea problemelor de mediu
OS54 - Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă
OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a
valorilor necesare populației in scopul asumării răspunderii de
menținere a calităţii mediului
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce conştientizarea problemelor de mediu
OS55 - Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă
OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a
valorilor necesare populației in scopul asumării răspunderii de
menținere a calităţii mediului
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce conştientizarea problemelor de mediu
OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe
OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți
de la unități industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Realizarea masurilor propuse generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate dezvoltării sectorului zootehnic
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Realizarea masurilor propuse generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin promovarea agriculturii durabile si ecologice
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
141
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional
OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea
calității aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți de la unitati industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate dezvoltării sectorului industrial
OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;
Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;
Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;
OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor
de suprafață
Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în
scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în apele de suprafaţă datorate dezvoltării sectorului industrial
OMR 5: Îmbunătățirea calității
corpurilor de apă de suprafață
Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;
Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional
OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate
- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare
- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;
- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional care promovează diminuarea cantităţilor de deşeuri generate
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
142
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea gestiunii resurselor naturale
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OS61 - Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din surse regenerabile
OMR 14: Valorificarea materiala si energetica a deşeurilor
- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită
OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea calitătii aerului înconjurător
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;
Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la
toate instalațiile IPPC, inclusiv
instalațiile mari de ardere;
Nivelul altor emisii de poluanți
de la unități industriale;
Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită modernizării infrastructurii de transport crearea de noi legături care conduce la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.
OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,
tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural
Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban
Creşterea gradului de acces al
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, generând impact pozitiv pe termen mediu şi lung
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
143
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă
Parametrii de calitate ai apei potabile
datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi
OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;
- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;
- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului,
respectiv perioada de construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea gestiunii resurselor naturale
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact direct prin dezvoltarea infrastructurii de transport.
OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord)
OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate
- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;
- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;
- Terenuri agricole neutilizate renaturate;
- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;
Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect datorat promovării şi dezvoltării turismului durabil
OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării
- Asigurarea integrităţii fondului forestier;
- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
144
Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;
- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;
- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;
- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice
- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate
OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme
- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;
OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;
- Calitate/condiții de mediu;
- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
6. Potenţialele efecte*1 semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul,
apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv
cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori;
Analizând obiectivele PATJ Galaţi precum si setul de măsuri propuse pentru
atingerea acestora, se constată faptul că procentul majoritar vizează aspectele de mediu caracteristice judeţului.
*1 Aceste efecte trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi
lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
145
Procesul de stabilire a principalelor efecte potenţiale ce ar putea fi generate asupra mediului în urma implementării PATJ a constat în evaluarea efectelor potenţiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de mediu. Trebuie avut însă în vedere faptul ca, deoarece PATJ are un domeniu mai larg de cuprindere comparativ cu un proiect, relaţia concreta cauza-efect se poate dovedi uneori dificil de prevăzut.
Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor aferente obiectivului respectiv şi a unui sistem de notare pentru cuantificare efectelor pe fiecare componentă de mediu, notele fiind însoţite de justificări.
Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin însumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive şi negative stabilite pentru fiecare componentă de mediu.
In vederea cuantificării potenţialelor efecte generate de obiectivele şi măsurile prevăzute de PATJ pentru fiecare componentă de mediu, s-a utilizat următorul sistem de notare:
+ 2: impact pozitiv semnificativ;
+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;
0: nici un impact;
- 1: impact negativ nesemnificativ;
- 2: impact negativ semnificativ;
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru
PATJ propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate
note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice
de prevenire, reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru
impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.
Legenda:
I = efect indirect TS = termen scurt
D = efect direct TM = termen mediu
C = efect cumulativ TL = termen lung
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
146
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
OS1 - Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport care asigură legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale
Aer -1 2 1 -1 2 2
masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului pe termen mediu şi lung, asa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.
5
Apă -1 2 1 -1 2 2
masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii apei pe termen mediu şi lung, aşa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.
5
Sol -1 2 1 -1 2 2
masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii solului pe termen mediu şi lung, aşa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.
5
Deşeuri 0 0 1 0 1 1 masurile propuse vor conduce la eficientizarea managementului deşeurilor
3
Sănătatea
populației 0 1 1 0 2 2
Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui
obiectiv se vor îmbunați atât condițiile de viața ale
populației cât si sănătatea
6
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu -1 +1 0 0 +1 +1
Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui obiectiv va fi diminuată apariţia poluărilor datorate
condiţiilor de transport în condiții improprii
2
Total -4 8 5 -3 10 10 - 26
OS2 - Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre
Aer -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii aerului datorită unui pol de dezvoltări economică
-1
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
147
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Apă -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii apei datorită unui pol de dezvoltări economică
-1
Sol -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii salului datorită unui pol de dezvoltări economică
-1
Deşeuri 0 0 1 0 1 1 masurile propuse vor conduce la eficientizarea managementului deşeurilor
3
Sănătatea
populației 0 1 1 0 2 2
Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui
obiectiv se vor îmbunați condițiile de viața ale
populației, creşterea numărului locurilor de muncă
6
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect
0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total -3 1 2 0 3 3 6
OS3 - Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea judeţului Galaţi
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 0 0 0 0 0 0
OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
148
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Aer 2 0 1 1 1 1 masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv asupra calităţii aerului (stoparea defrişărilor, conservarea habitatelor şi a speciilor de interes conservativ)
6
Apă 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii apei datorită măsurilor de conservare a biodiversităţii la nivelul judeţului, în special a corpurilor de apă situate în interiorul sau în vecinătatea unei arii protejate
3
Sol 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii solului prin aceste măsuri se vor diminua fenomenele de eroziune şi alunecări de teren
3
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 0 1 1 0 2 2
realizarea masurile propuse in cadrul acestui obiectiv vor
conduce la îmbunătăţirea condițiile de viața ale
populației
6
Biodiversitate, patrimoniu
natural 2 2 2 2 2 2
masurile propuse vizează direct conservarea
biodiversității, şi vor produce efecte pozitive directe pe termen scurt, mediu şi lung
12
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 1 0 1 0 1 1
masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi
lung prin stoparea defrişărilor, împădurirea, crearea
perdelelor de protecție si renaturarea) vor contribui direct la prevenirea secetei, eroziunii solului si inundatiilor
4
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 7 3 5 3 8 8 34
OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 0 1 0 1 1 masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii apei datorită lucrărilor de combatere a eroziunii solului şi de
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
149
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole;
Sol 1 2 2 1 2 2
masurile propuse vor avea un impact direct pozitiv în special pe termen mediu şi lung asupra calităţii solului prin aceste măsuri se vor diminua fenomenele de eroziune şi alunecări de teren
10
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 nici un efect 0
Sănătatea
populației 2 1 1 0 1 1
realizarea masurile propuse in cadrul acestui obiectiv vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung
şi va conduce la îmbunătăţirea condițiile de viața ale
populației
6
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 1 0 0 1 1
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra biodiversităţii care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung
4
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 1 0 0 1 1 1
masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen scurt mediu şi lung prin reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de eroziunii solului şi alunecările de teren
4
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 6 4 4 2 6 6
- 28
OS6 - Îmbunătăţirea calităţii aerului;
Aer 0 2 0 2 2 2 masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului pe termen mediu şi lung
8
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 2 1 2 0 1 2
Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive
pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii populației
8
Biodiversitate, 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
150
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
patrimoniu natural
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0
Total 2 3 2 2 3 4 - 16
OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 2 2 2 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv direct asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung
11
Sol 2 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra solului
5
Deşeuri -1 0 0 0 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect datorat cantităţilor însemnate de deşeuri provenite din staţiile de epurare
-1
Sănătatea
populației 1 2 2 2 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra sănătăţii
populației şi va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
11
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice, prin încadrarea în standardele de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali (Siret, Prut, Dunăre)
3
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
151
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0
Total 4 4 5 4 6 6 - 29
OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a activităţilor antropice
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 0 0 0 1 1 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, care va produce efecte pozitive pe termen mediu şi lung
3
Sol 1 2 2 2 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra solului
11
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice
3
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 4 2 2 3 5 5 - 21
OS9 - Prevenirea si protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 1 0 1 1 1
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin minimizarea riscului la inundaţii la nivelul judeţului
5
Sol 1 2 1 1 1 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un 8
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
152
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi mai ales lung datorat eliminării sau stabilizării alunecărilor de teren din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice
3
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung şi va conduce la eliminarea în timp a riscurilor de mediu generate de eroziunea solară, alunecări de teren, etc
3
Total 5 3 1 3 5 6 23
OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra calităţii mediului şi a populaţiei
Aer 2 1 1 1 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii aerului care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse
9
Apă 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse
9
Sol 2 1 1 1 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin
9
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
153
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
investiţiile propuse
Deşeuri 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra managementului deşeurilor la nivel judeţean, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse
9
Sănătatea
populației 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice
3
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 10 4 4 5 10 10 43
OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse
9
Sol 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse
9
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
1 2 0 2 1 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe
8
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
154
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
natural termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate, evitarea fragmentării habitatelor, protecţia fondului piscicol, asigurarea integrităţii fondului forestier, menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare.
3
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 7 4 2 5 7 8 - 33
OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse
9
Sol 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse
9
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea
populației 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 2 0 2 1 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice
8
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
155
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Riscuri naturale 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate, evitarea fragmentării habitatelor.
3
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 6 4 2 4 6 7 - 29
OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin realizarea şi implementarea planurilor de management pentru siturile protejate;
3
Sol 2 1 1 1 2 2
masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse
9
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 2 0 2 1 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice datorat în special realizării şi implementării planurilor de management pentru ariile protejate;
8
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 1 0 0 0 1 1
masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin realizarea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.
3
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 5 3 1 3 5 6 - 23
OS14- Protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
156
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 2 0 2 1 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra patrimoniului natural datorat creării perdelelor forestiere, gestionării vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor, din zonele umede naturale, pajiştile naturale, creării de legături între zonele de pădure şi zonele umede care să permită dezvoltarea florei şi faunei caracteristice
8
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 1 0 0 0 1 1 masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin măsurile propuse.
3
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 3 2 0 3 3 4 - 15
OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
157
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Patrimoniu construit
0 2 0 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra patrimoniului construit prin stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor (prioritar a celor aflate în stare de pericol), măsuri severe de protejarea siturilor arheologice, valorificarea memoriei locurilor prin restaurarea caselor memoriale existente, amenajarea de noi case memoriale şi valorificarea prin introducerea lor în circuite turistice culturale, etc
7
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 2 0 1 2 2 - 7
OS16 - Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 0 1 1 1 - 4
OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 0 0 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la
3
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
158
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate
3
Sănătatea populaţiei
1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 3 0 0 1 3 3 - 10
OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei datorită dezvoltării învăţământului vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu Construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
159
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sănătate ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra patrimoniului construit prin construirea de case de cultură, reabilitarea caselor de
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
160
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
cultură existente, completarea şi modernizarea reţelei de biblioteci publice, construirea unor noi cinematografe
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sănătate ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sănătate ale populaţiei
4
Biodiversitate, 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
161
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
patrimoniu natural
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 4
OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 2 1 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
9
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sănătate ale populaţiei
6
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 2 2 1 4 4 - 15
OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la locuinţele colective din cele două municipii
Aer 1 2 1 2 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin eficientizarea sistemului
centralizat de producție a energiei termice
8
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
162
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 2 2 2 2 2 - 12
OS26 - Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 1 2 1 2 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea managementului deşeurilor manajere la nivel rural
8
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei din mediul rural
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
163
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 2 2 2 2 2 - 12
OS27 - Crearea ambientului mediului rezidenţial
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS28 - Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 1 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă
5
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
164
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la eliminarea riscurilor la inundaţii
4
Total 2 1 1 1 2 2 - 9
OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor hidrografice
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 1 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă
5
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la eliminarea riscurilor la inundaţii
4
Total 3 1 2 1 3 3 - 13
OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 1 2 1 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă datorat încadrării indicatorilor de calitate ai efluenţilor.
9
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
165
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 1 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
5
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 3 2 1 3 3 - 14
OS31 - Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 1 2 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii solului datorare lucrarilor de combaterea eroziunii solului si regularizarea scurgerii pe versanti
6
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 1 2 0 1 2 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe
8
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
166
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
termen mediu şi lung şi va conduce la eliminarea riscurilor generate de secetă, eroziuni ale solului, etc.
Total 2 4 1 1 3 3 - 14
OS33 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport
Aer -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor.
0
Apă -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, respectiv perioada de organizare de şantier, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi
0
Sol -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului, respectiv perioada de
construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol
0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
167
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Biodiversitate, patrimoniu
natural -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.
-2
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total -3 0 1 -4 4 4 - 2
OS34 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local
Aer -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor.
0
Apă -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, respectiv perioada de organizare de şantier, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi
0
Sol -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului, respectiv perioada de
construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol
0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea 1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un 4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
168
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
populaţiei impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului
Biodiversitate, patrimoniu
natural -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.
-2
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total -3 0 1 -4 4 4 - 2
OS35 - Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare
Aer 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită reabilitării şi modernizării liniilor de cale ferată, care datorită scurtării timpilor de călătorie vor conduce obligatoriu la diminuarea traficului pe drumurile publice, şi implicit la diminuarea emisiilor de poluanţi.
4
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
169
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 0 1 1 2 2 - 8
OS36 - Amenajarea căii navigabile interioare
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorate lucrărilor de amenajare la nivelul luciului de apă care cresc turbiditatea, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat fluidizării traficului
0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 0 1 -1 2 2 - 4
OS37 - Dezvoltarea transportului aerian
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
170
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Aer -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut - în perioada de construcţie
-2
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensitatea zgomotului în zona localităţii Tuluceşti
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 0 1 -1 1 1 - 2
OS39 - Dezvoltarea transportului combinat
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorate lucrărilor de amenajare
0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
171
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 0 1 -1 2 2 - 4
OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
172
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 0 1 1 - 4
OS45 - Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică
Aer 1 2 1 2 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin eficientizarea sistemului
centralizat de producție a energiei termice
8
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
173
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Total 2 2 2 2 2 2 - 12
OS46 - Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi
Aer 1 2 1 2 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin utilizarea gazelor naturale drept combustibil
8
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 2 2 2 2 2 - 12
OS49 - Promovarea utilizării de energie neconvenţională
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 2 0 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate
7
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
174
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
natural
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 2 0 1 2 2 - 7
OS51 - Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere
Aer 1 2 1 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin implementarea unui plan de management eficient al deşeurilor menajere, care va produce efecte pozitive pe termen mediu si lung
9
Apă 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut mediu şi lung, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorat eliminării surselor de poluare datorate depozitării necontrolate, sau în depozite neconforme.
4
Sol 1 0 0 1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut mediu şi lung, asupra solului, datorat eliminării surselor de poluare datorate depozitării necontrolate, sau în depozite neconforme.
4
Deşeuri 0 2 0 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate
7
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
175
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 4 4 2 4 7 7 - 28
OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe
Aer -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate dezvoltării sectorului zootehnic
-2
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin promovarea agriculturii durabile si ecologice
3
Deşeuri 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 1 0 1 -1 2 2 - 5
OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
176
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Aer -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate dezvoltării sectorului industrial
-2
Apă -1 0 0 -1 0 0
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în apele de suprafaţă datorate dezvoltării sectorului industrial
-2
Sol 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional
3
Deşeuri 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 0 1 -2 2 2 - 3
OS61 - Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din surse regenerabile
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 2 0 1 2 2
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate
7
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
177
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
Sănătatea populaţiei
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 0 2 0 1 2 2 - 7
OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătăţită
Aer 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită modernizării infrastructurii de transport crearea de noi legături care conduce la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.
3
Apă 1 0 0 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, generând impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi
3
Sol -1 0 0 -1 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului, respectiv perioada de
construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol
0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la
4
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
178
Componenta de mediu
Cuantificare impact pozitiv generat
Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de
mediu I D C TS TM TL
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului
Biodiversitate, patrimoniu
natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 0 1 -1 4 4 - 10
OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord).
Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Sănătatea populaţiei
1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei
4
Biodiversitate, patrimoniu
natural 1 0 1 0 1 1
prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect datorat promovării şi dezvoltării turismului durabil
4
Patrimoniu construit
0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0
Total 2 0 2 0 2 2 - 8
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
179
Evaluarea cumulată a implementării PATJ Galaţi asupra obiectivelor relevante de mediu
Evaluarea cumulată a implementării PATJ efectuată în raport cu obiectivele relevante de mediu s-a realizat prin însumarea impactului cuantificat (vezi
tabelele anterioare) pentru fiecare obiectiv propus. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Obiective specifice propuse
Efect indirect
(I)
Efect direct (D)
Efect cumulativ
(C)
Termen scurt (TS)
Termen mediu (TM)
Termen lung (TL)
Cuantificare impact
OS1 -4 8 5 -3 10 10 26
OS2 -3 1 2 0 3 3 6
OS3 0 0 0 0 0 0 0
OS4 7 3 5 3 8 8 34
OS5 6 4 4 2 6 6 28
OS6 2 3 2 2 3 4 16
OS7 4 4 5 4 6 6 29
OS8 4 2 2 3 5 5 21
OS9 5 3 1 3 5 6 23
OS10 10 4 4 5 10 10 43
OS11 7 4 2 5 7 8 33
OS12 6 4 2 4 6 7 29
OS13 5 3 1 3 5 6 23
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
180
Obiective specifice propuse
Efect indirect
(I)
Efect direct (D)
Efect cumulativ
(C)
Termen scurt (TS)
Termen mediu (TM)
Termen lung (TL)
Cuantificare impact
OS14 3 2 0 3 3 4 15
OS15 0 2 0 1 2 2 7
OS16 1 0 0 1 1 1 4
OS18 3 0 0 1 3 3 10
OS19 1 0 1 0 1 1 4
OS20 1 0 1 0 1 1 4
OS21 1 0 1 0 1 1 4
OS22 1 0 1 0 1 1 4
OS23 1 0 1 0 1 1 4
OS24 2 2 2 1 4 4 15
OS25 2 2 2 2 2 2 12
OS26 2 2 2 2 2 2 12
OS27 1 0 1 0 1 1 4
OS28 2 1 1 1 2 2 9
OS29 3 1 2 1 3 3 13
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
181
Obiective specifice propuse
Efect indirect
(I)
Efect direct (D)
Efect cumulativ
(C)
Termen scurt (TS)
Termen mediu (TM)
Termen lung (TL)
Cuantificare impact
OS30 2 3 2 1 3 3 14
OS31 2 4 1 1 3 3 14
OS33 -3 0 1 -4 4 4 2
OS34 -3 0 1 -4 4 4 2
OS35 2 0 1 1 2 2 8
OS36 0 0 1 -1 2 2 4
OS37 0 0 1 -1 1 1 2
OS39 0 0 1 -1 2 2 4
OS40 1 0 1 0 1 1 4
OS43 1 0 1 0 1 1 4
OS45 2 2 2 2 2 2 12
OS46 2 2 2 2 2 2 12
OS49 0 2 0 1 2 2 7
OS51 4 4 2 4 7 7 28
OS53 4 4 2 4 7 7 28
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
182
Obiective specifice propuse
Efect indirect
(I)
Efect direct (D)
Efect cumulativ
(C)
Termen scurt (TS)
Termen mediu (TM)
Termen lung (TL)
Cuantificare impact
OS58 1 0 1 -1 2 2 5
OS60 0 0 1 -2 2 2 3
OS61 0 2 0 1 2 2 7
OS63 2 0 1 -1 4 4 10
OS65 2 0 2 0 2 2 8
.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
183
În continuare se figurează impactul generat de implementarea PATJ Galaţi asupra obiectivelor
relevante de mediu, şi evidenţierea tipurilor de impact identificate şi durata acestora.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
184
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
185
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
186
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
187
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
188
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
189
Ponderea efectelor pozitive si negative
Din analiza rezultatelor obţinute se evidenţiază faptul că majoritatea obiectivelor
relevante de mediu au valori pozitive şi prin urmare implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi ţine cont de elementele de mediu şi contribuie la îmbunătăţirea acestora. Se poate observa preponderenta efectelor cumulative pe termen mediu şi lung ceea ce asigura şi sustenabilitatea planului.
Analiza globală a efectelor implementării PATJ Galaţi, permite o ierarhizare a obiectivelor de mediu în funcţie de punctajul obţinut, astfel se poate constata că implementarea planului va contribui în principal la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural, precum şi protecţia populaţiei faţă de riscurile naturale.
În concluzie, se poate afirma că implementarea PATJ Galaţi va avea efect potenţial global, pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu.
7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
sănătăţii, în context transfrontieră;
În ansamblul său, PATJ Galaţi conţine obiective şi măsuri a căror implementare generează efecte la nivel local şi judeţean. Analiza efectelor de mediu ce pot apare “la distanţă” ca urmare a implementării măsurilor propuse nu au condus la identificarea unor posibile efecte semnificative în context transfrontier.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
190
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet
posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau
programului;
Aşa cum a fost prezentat anterior, unele dintre măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor PATJ Galaţi analizate, pot genera (în general la scară locală) un impact negativ asupra mediului înconjurător (vezi capitolul 6). Atragem atenţia însă că multora dintre viitoarelor proiecte de investiţii le vor fi asociate riscuri privind poluarea mediului înconjurător.
Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a planului.
Proiectele de investiţii propuse a fi realizate pe teritoriul judeţului, cu impact potenţial asupra mediului, trebuie să fie însoţite de studii de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluările de impact asupra mediului trebuie realizate in
conformitate cu legislația in vigoare aferenta diferitelor etape ale proiectului, respectiv:
Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu si Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in etapa de propunere a proiectelor;
Ordin ministerial nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a
autorizației de mediu şi Ordin ministerial nr. 818/2003 pentru aprobarea
procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu, la finalizarea proiectelor
de investiții. Aceste evaluări urmăresc identificarea efectelor asupra mediului ce ar putea fi generate in urma realizării proiectului, a masurilor de prevenire,
diminuare sau compensare a efectelor negative, inclusiv tehnologii si soluții disponibile, si a masurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect.
Conform legislației de mediu in vigoare, toate proiectele de investiții care
prezintă un potențial impact asupra mediului se supun evaluărilor de mediu. Caracterul relativ general al masurilor propuse in vederea atingerii obiectivelor
PATJ permite ulterior o flexibilitate in alegerea soluțiilor propriu-zise de implementare
si in consecința posibilitatea de adoptare a celor mai bune soluții din punct de vedere
al protecției mediului. In acest context, recomandările de masuri privind prevenirea, reducerea si
compensarea efectelor adverse asupra mediului au de asemenea un caracter relativ general, pentru fiecare proiect in parte ce va fi realizat urmând a se stabili, conform
procedurilor legislative in vigoare si in funcție de specificul lui, masurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a impactului asupra mediului.
În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
191
Tabel nr. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
Componenta de mediu Masuri generale de prevenire, reducere si
compensare a efectelor adverse
Aer / Schimbări climatice
Retehnologizarea unităţilor industriale va trebui să aibă in vedere implementarea unor tehnologii moderne cu un grad redus de poluare si/sau care sa
permită reținerea si neutralizarea emisiilor poluante. Adoptarea masurilor necesare de limitare sau reducere a emisiilor poluante generate in urma executării
viitoarelor lucrări de construcții.
Este necesar ca noile construcții de locuințe sa fie
prevăzute cu izolație termica. Utilizarea sistemelor de încălzire cu o eficienta ridicata.
Apa
Corelarea dintre capacitățile sistemelor de alimentare cu apa si cele ale sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate. Controlarea parametrilor de calitate ai apei potabile
înaintea distribuției acesteia către populație.
Instituirea zonelor de protecție sanitara in jurul
captărilor si rezervoarelor de apa precum si a stațiilor de epurare a apelor uzate. Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apa in zonele unde nu exista. Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri,
podețe, conducte, linii electrice etc.) se vor realiza cu
asigurarea condițiilor normale de scurgere a apelor.
Sol/Utilizare terenuri
Utilizarea eficienta a terenurilor in raport cu
necesitatea de dezvoltare a zonelor rezidențiale si industriale. Reabilitarea amplasamentelor industriale devenite
disponibile in urma restructurării activităților industriale si introducerea acestora in circuitul natural (inclusiv prin realizarea de noi spatii verzi sau împăduriri) sau reutilizarea lor in alte scopuri in vederea utilizării eficiente a terenurilor. Tratarea terenurilor cu îngrăşăminte chimice si produse fitosanitare numai pe baza unor studii agrochimice.
In cadrul viitoarelor lucrări de construcții se va avea in vedere utilizarea pământului excavat in reamenajarea sau restaurarea terenurilor.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
192
Biodiversitate/Patrimoniu natural
Împăduririle trebuie sa tina seama ca speciile cultivate sa fie similare celor endemice din zona. Respectarea regimului de construire si distantelor
minime de protecție fata de ecosistemele forestiere Alegerea unor amplasamente optime pentru viitoarele proiecte de infrastructura prin care sa se evite pe cat posibil fragmentarea unor habitate Adoptarea unor masuri de ameliorare in cazul
realizării unor investiții ce conduc la fragmentarea habitatelor (coridoare de trecere pentru animale, rute ocolitoare, etc) Evitarea realizării proiectelor de infrastructura in interiorul sau imediata vecinătate a ariilor protejate
Evaluarea corecta si detaliata a biodiversității in zonele in care se vor realiza viitoarele proiecte. Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia după
fiecare construcție realizata.
Patrimoniu cultural
In funcție de configurația arhitecturala sau
amplasament, realizarea noilor construcții trebuie sa tina cont de aspectul general al zonei si de prezenta
obiectivelor de patrimoniu sau a zonelor de protecție a acestora.
Interzicerea realizării facilitaților de producție in zone
protejate sau in interiorul zonelor de protecție a monumentelor istorice.
Factorii de risc natural
Realizarea noilor construcții va tine cont de amplasarea acestora in raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecări de teren sau afectate de
eroziuni puternice) si de restricțiile existente pentru zonele respective. Gropile de împrumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutura in cadrul lucrărilor de
construcții sau lucrărilor de remediere trebuie sa fie realizate in afara zonelor afectate de eroziune sau alunecări de teren terenuri mlăştinoase) prin lucrări
specifice (consolidări, plantarea cu vegetație arboricola, desecări sau alte tipuri de lucrari) si stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de
construcții in aceste zone.
Sănătatea umana/
Populație
Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui sa se aibă in vedere amplasarea noilor obiective
industriale in afara zonelor rezidențiale. Adoptarea masurilor necesare pentru reducerea
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
193
poluării fonice, astfel incat sa se respecte limitele
prevăzute de legislația in vigoare (utilizarea unor echipamente si tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonica a clădirilor unde se găsesc surse generatoare de
zgomot si vibrații, asigurarea perdelelor verzi de
protecție de-a lungul drumurilor si cailor ferate, etc.)
Realizarea perdelelor verzi de protecție intre zonele
rezidențiale si cele industriale. Extinderea spatiilor verzi in zonele urbane si reabilitarea celor existente
Managementul resurselor naturale
Se va avea in vedere utilizarea pe scara cat mai larga a surselor regenerabile de energie
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o
descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi
(cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în
prelucrarea informaţiilor cerute;
Elaborarea PATJ Galaţi a reprezentat un proces de durata, având în vedere
participarea tuturor instituţiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcţiilor de
dezvoltare şi măsurilor propuse s-a ţinut cont de:
tendinţele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;
opţiunile şi limitările privind potenţialul de dezvoltare al judeţului;
decalajul dintre situaţia existentă la nivelul judeţului şi cea care se doreşte a
fi implementată;
nevoile şi opţiunile populaţiei judeţului;
cerinţele planurilor şi programelor judeţene / regionale / naţionale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a
direcţiilor de dezvoltare şi a măsurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi
slabe la nivelul judeţului.
PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la
măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în
principal pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT,
menţinându-se un nivel redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în
definirea ulterioară a soluţiilor de implementare.
Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 2,
respectiv „Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi”
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
194
10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării planului sau programului, în concordanţă cu
art. 27;
Conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, acest capitol prevede
necesitatea întocmirii unui program de monitorizare în scopul identificării, într-o etapă
cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi
luării măsurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să
permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori
trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de
implementarea planului.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
195
Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului Galaţi Nr. crt.
Obiectivul relevant pentru mediu
Indicator Frecvenţa Normative aplicabile Responsabilitate
1 Îmbunătățirea
calității aerului
Poluanţi atmosferici specifici: pulberi, GES,
miros. anual
Legea 104/ privind calitatea aerului înconjurător
Consiliul Judeţean Galaţi
(pe baza informaţiilor obţinute de la APM
Galaţi)
2
Îmbunătăţirea calităţii apelor de
suprafaţă şi subterane
Parametri de calitate ai apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai
apei freatice
semestrial/după caz
HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.
HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei
potabile
Consiliul Judeţean Galaţi
3 îmbunătăţirea calităţii solului
Suprafeţe de teren reabilitate
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Judeţean
Galaţi
4 Îmbunătăţirea calităţii vieţii,
creşterea confortului
Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării
factorilor de mediu anual -
Consiliul Judeţean Galaţi
DSP Galaţi
5
Protecţia populaţiei prin diminuarea/
eliminarea efectelor alunecărilor de
teren/inundaţii.
suprafaţă teren stabilizat;
anual P.V. la terminarea lucrărilor
Consiliul Judeţean Galaţi
6 Protejarea şi
îmbunătăţirea Suprafeţe de teren
împădurite anual P.V. la terminarea lucrărilor
Consiliul Judeţean Galaţi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
196
Nr. crt.
Obiectivul relevant pentru mediu
Indicator Frecvenţa Normative aplicabile Responsabilitate
condiţiilor şi funcţiilor
ecosistemelor terestre şi acvatice
împotriva degradării antropogene, fragmentării habitatului şi
defrişării
Romsilva
8
Dezvoltarea sistemului de
infrastructură rutieră şi utilităţi;
Conservarea resurselor
Suprafeţe modernizate/construite
/reabilitate anual PV la terminarea lucrărilor
Consiliul Judeţean Galaţi
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
197
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate conform
prevederilor prezentei anexe.
Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului
pentru proiecte, planuri şi programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează
potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program
le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:
Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
modificată şi completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea
impactului de mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991
(M.Of., Partea I nr.105 din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11
ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte
publice si private (abrogă Ord. 860/2002);
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of.
52 din 31/01/2003);
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la
luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397
din 09/06/2003), cu modificările şi completările ulterioare.
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din
05/08/2004), cu modificările şi completările ulterioare.
OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului
privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe;
OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si
programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004)
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
198
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe.
În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele
şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 442 din 29/06 /2007, cu modificările şi completările ulterioare;
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind
evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
naționale si parcurilor naturale si constituirea administrațiilor acestora, modificată prin
HOTARAREA nr. 1.529 din 1 noiembrie 2006;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate
pentru noi zone;
H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru
noi zone;
Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si
a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii
biologice;
Ord. nr. 1470 din 12 iunie 2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate
Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard
Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia;
Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la
Convenția privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa,
adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;
Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea
Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la
Bonn la 23 iunie 1979;
Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului
privind conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la
16 iunie 1995;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
199
Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea României la
Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie
1991.
Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât
mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează
fezabilitatea proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se
vor irosii resurse materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta
parte, să existe informaţii suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.
Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în
legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor
naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor,
industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica,
industria lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din
domeniul managementul apei şi al deşeurilor.
Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG 1076/2004):
Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării
acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica
aferentă.
Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de
Comunitatea Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau
se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt
pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către
Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau
administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice
persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în
vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia
sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor,
luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în
procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
200
Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către
autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor
privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice,
chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea
diversităţii biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor
naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a
calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de
poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea,
folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact
poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor,
considerata inacceptabila de către autorităţile competente.
Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau
măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un
amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii
suplimentare şi a masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în
emisii/evacuări.
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de
intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care
au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra
mediului şi care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau
reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări,
la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi
reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi
utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a
solurilor.
Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea
competenta, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile
maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor
situa sub nivelurile de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de
rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului.
Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a
controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
201
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile
materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din
surse staţionare sau mobile.
Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,
cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;
Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului
ambiental relaţionat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori
acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie
ce se scurg de pe terenuri contaminate:
Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care
implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al
poluanţilor.
Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizată,
legea 168/2007).
Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a
propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,
hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere
de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de
amenajare teritoriala şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de
execuţie a obiectivelor de investiţii.
Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme
centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a
indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.
Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea
acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a
teritoriului.
Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune
anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific
documentaţiilor de urbanism.
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
202
Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de
exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,
arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si
capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite
dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor
de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care
beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi
autorităţi naţionale şi internaţionale interesate.
Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese
scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia
existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi
de dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.
Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai
mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de
realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc
drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.
Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona
funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de
relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-
administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.
Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare
administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale
(municipiu, oraş, comuna).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor
ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic
general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi
amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi
suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii
de baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.
Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi
viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune
dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI
203
Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.
Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care
impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea
controlata a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial
de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia,
activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime
umane.
Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit
sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc.
şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun
măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi
volumetrie.
Întocmit:
Prof. dr. ing. Georgescu Puiu Lucian