raport de tara - polonia
DESCRIPTION
raport de taraTRANSCRIPT
Raport de ţară:Polonia
Student: Specializarea: Marketing
Anul:4 Grupa:3
Iaşi 2005
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Cuprins
I.PREZENTAREA PE SCURT A ŢĂRII........................................................................................................3
II.SISTEMUL ECONOMIC GENERAL AL ŢĂRII..................................................................................6
A. Situaţia generală a economiei............................................................................................................6B. Sănătatea climatului de afaceri........................................................................................................11
II.STANDARDUL GENERAL DE VIAŢĂ...............................................................................................15
A.Niveluri ale veniturilor......................................................................................................................15B.Deţinerea de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată.................................................................19
IV ANALIZA ŢĂRII....................................................................................................................................21
A.Structura pieţei la nivelul comercianţilor cu amănuntul..................................................................21B.Canale de distribuţie folosite în mod curent.....................................................................................23C.Funcţii şi activităţi de marketing realizate.......................................................................................23D.Modele şi comportamente de cumpărare..........................................................................................25E.Infrastructură de marketing..............................................................................................................28
1. Sisteme de transport.......................................................................................................................................282. Medii de reclamă...........................................................................................................................................303. Instituţii financiare.........................................................................................................................................40
F. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare şi a consumului....41G.Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de marketing..................42H.Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi modelelor de cumpărare...........................47
V.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................................................49
VI.Surse de informaţii....................................................................................................................................50
2
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
I. Prezentarea pe scurt a ţării
Pe hartă, Polonia (Polska) (denumită
oficial Republica Polonia şi varianta poloneză
Rzeczpospolita Polska) formează un pătrat
zimţat, de o mărime egală cu suprafeţele reunite
ale Regatului Unit şi Irlandei. Polonia este cea
mai mare ţară din zona Europa de Est, pe care
polonezii preferă să o numească Europa
Centrală.
Aşezarea geografică şi vecini. Polonia
este situată în nordul Europei centrale între 49o-
54o50’ latitudine nordică şi 14o07’-24o08’ longitudine estică. Ea se învecineză la Est cu
Lituania (lungimea graniţei fiind de 103 km), Belorusia (lungimea graniţei este de 416
km) şi Ucraina (529 km), la Sud cu Republica Cehă (790 km) şi Slovacia (539 km), la
Vest cu Germania (467 km), iar la Nord este scăldată de Marea Baltică, pe o suprafaţă de
528 km. Ca suprafaţă Polonia ocupă 312,7 mii km², din care pământ 304,465 km2 şi
8,220 km2 apă, situându-se pe locul al 9-lea ca mărime din Europa. Teritoriul său ocupă
aproximativ 3% din suprafaţa continentului, ceea ce situază Polonia pe locul 63 în lume.
Este ceva mai mică decât New Mexico.
Relieful Poloniei este alcătuit dintr-o câmpie şi lanţuri muntoase cu înălţime mică
( Munţii Sudeţi, Carpaţi şi Tatra), care formează un arc pe partea de sud-est. Pe direcţia
est-vest, Polonia face parte dintr-o câmpie continuă, care se termină la baza munţilor
Urali din Rusia. Se spune că numele ţării provine de la un trib slav care trăia la câmpie şi
care era numit „Polonie”, adică locuitori la câmpie.
Un sistem de râuri navigabile şi canale de legătură traversează Polonia de la sud la
nord. Cele mai importante fluvii sunt Oderul (Odra), care marchează graniţa de vest cu
Germania, Vistula, care străbate centrul ţării pe o lungime de 1047 mile şi Bug, afluent al
Vistulei, care aparţine graniţei de est. Toate fluviile se varsă în Marea Baltică, graniţa
naturală a Poloniei spre nord.
3
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Marea baltică oferă Poloniei avantajul de a face comerţ pe mare, ca şi 524 mile de litoral
spre care se îndreaptă mulţi europeni în timpul verii. Deşi plajele cu nisip fin aflate de-a
lungul litoralului baltic sunt curate, cea mai mare parte a apelor a fost puternic poluată ca
urmare a activităţilor economice. Cele nouă porturi ale Poloniei şi reţeaua de fluvii şi
canale au transformat ţara într-un important nod comercial. Astfel, zona baltică a devenit
o zonă deschisă comerţului.
Clima este temperată spre continentală, cu ierni reci şi veri blânde. Cea mai mare
parte a Poloniei, inclusiv Varşovia, se confruntă cu ploaie şi ceaţă cam opt luni din an, şi
chiar şi vara plouă torenţial foarte des. Temperaturile medii în ianuarie sunt de –1oC în
nord şi –5oC în sud-est. Este ştiut că iarna poloneză este severă (-10oC), dar există o
perioadă de dezgheţ în ianuarie. Vara, în iulie, temperatura medie este de 16,5oC în zona
litoralului şi de 19oC în sud. Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la 50 cm în cea
mai mare parte a ţării la 122 cm în zona muntoasă. Cea mai ridicată temperatură poate
ajunge la +30oC şi poate atinge chiar temperatur scăzută de -40oC.
Ora oficială este GMT+1h, adică ora României minus o oră. Ora de vară se aplică
începând cu ultima duminică din martie până în ultima sâmbătă din octombrie, devenind
în această perioadă GMT+2h. Codul telefonic pentru Polonia este 0048.
Guvernare. Forma de guvernământ, aşa cum o arată şi numele, o republică
democratică. Capitala administrativă a ţării este Varşovia, iar cea istorică este considerată
însă a fi oraşul Cracovia. Polonia face parte din următoarele organizaţii: OECD
(Organisation for Economic Co-operation and Development), OSCE (The Organization
for Security and Co-operation in Europe), UNESCO, IMF (International Monetary Fund),
World Bank (International Bank for Reconstruction and Development), EBRD ( The
European Bank for Reconstruction and Development), WTO (The World Trade
Organization), NATO (North Atlantic Treaty Organization).
Limba oficială este poloneză, vorbită de 93,5 % din populaţia ţării. Pe teritoriul
Poloniei se mai folosesc ca limbi secundare ukraineană (vorbită de 3,8 % din populaţie),
germana ( vorbită de 3,5 % din populaţie), belorusa, lituaniana, casubiana şi ţigăneasca.
Posibilitatea de a vorbi o limba de circulaţie internaţională este mică. În special în partea
de vest a Republicii Polone există o mai mare parte a populaţiei cunoscătoare a limbii
germane.
4
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Moneda oficială este zlotul (1 Zlot=100 groszy). Cursul
actual este 1 EUR = 4,0 zloti, cu o rată a devalorizării de
aproximativ 10%/an. Toate tranzacţiile se fac în moneda
naţională. Schimbul de valută se face la casele de
schimb valutar (denumite "KANTOR") fără formalităţi suplimentare. Kantor oferă
cursuri mai bune decât băncile, însă nu oferă decât bani cash. Se găsesc peste tot: staţiile
de tren, hoteluri, pe lângă magazine şi în supermarketuri. Acestea nu percep comisioane.
Populaţia. Pe teritoriul Poloniei
locuiesc 38,635 milioane locuitori. În ultimii ani, creşterea populaţiei este foarte înceată.
Chiar în 2001 rata anuală de creştere era de 0%. Aproximativ 62% dintre polonezi
locuiesc în 884 oraşe de dimensiuni mici – medii, iar jumătate din populaţie locuieşte în
42 de oraşe cu peste 100.000 locuitori. În Varşovia, capitala Poloniei locuiesc 1,6
milioane de persoane. Restul de 38 % locuiesc în mediul rural. În privinţa densităţii
populaţiei, Polonia ocupă locul 8 în Europa şi locul 29 în lume, cu o densitate de 127
locuitori pe km2. Din punct de vedere etnic, este cea mai omogenă populaţie din Europa,
98,7% fiind polonezi. Speranţa de viaţă în Polonia este de 70,71 de ani la bărbaţi şi de
79,03 de ani la femei. Media vârstei la femei este de 38.49 ani şi 34.52 la bărbaţi.
Religia. Ca religie, 95% din
populaţie este de origine romano-catolică, 1,5% de origine ortodoxă, iar 1% de origine
protestantă.
Simboluri naţionale sunt reprezentate de:
Drapelul – culorile alb şi roşu, dispuse
orizontal
Stema – vultur de culoare albă pe fundal roşu
Imnul naţional – “Mazurca Dąbrowski”
Sărbătorile naţionale sunt: 3 mai (1791)- Ziua Constituţiei; 11 noiembrie (1918)- Ziua
independenţei
Organizare administrativ-teritorială. Pentru eficientizarea administrării
regionale, de la 1 ianuarie 1999, în urma reformei administrative, teritoriul Poloniei este
împărţit în 16 voievodate (województwo) divizate în comitate (powiat), împărţite la
5
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
rândul lor în comune (gmina). În acest moment, sunt 16 voievodate, 373 raioane şi 2.489
comune.
În acest fel s-a creat o structură a împărţirii teritoriale pe trei niveluri:
structura administrativă a comunei
structura administrativă a comitatului
structura locală-de stat a judeţului.
Deşi componentă a Uniunii Europene de la 1 mai 2004, Polonia nu foloseşte ca
monedă încă Euro, moneda naţională fiind zlotul. De asemenea, Polonia este şi membră
NATO din 1999.
În prezent , Polonia este condusă de Rady Ministrów, ales în urma alegerilor generale din
19.10.2005.
II.Sistemul economic general al ţării
A. Situaţia generală a economiei
La sfârşitul anului 1989 - începutul anului 1990 Polonia, printre primele ţări
din Europa Centrala şi de Est, a început reformele economice radicale, ce aveau drept
scop înlocuirea economiei planificate cu mecanisme de piaţă de dirijare şi dezvoltare.
Această etapă s-a încununat cu aşa-numita „terapie de şoc", când ţara a încetat să mai ţină
cont de influenţa cursului valutei naţionale asupra formării preţurilor şi a dirijării
administrative. Transformările de sistem radicale au necesitat restructurarea intensivă a
tuturor ramurilor producţiei, lichidarea unui număr enorm de capacităţi de producţie
inutile şi a întreprinderilor nerentabile. Desigur, acest proces a fost însoţit de o reducere
esenţială a Produsului Intern Brut (PIB) al ţării. În anii 1990-1991 PIB-ul Poloniei s-a
redus cu 18%.
În decursul primilor doi ani de reforme economice în toată ţara au fost înregistrate
peste 2 mln de noi întreprinderi mici şi mijlocii. Aceasta a permis ca în 1992 să se
stopeze procesul de declin şi să se obţină creşterea PIB-ului. În anii următori, reformele
în Polonia au luat avânt, iar creşterea economiei a sporit tot mai mult. În anii 1995-1997
ea a atins apogeul şi a constituit în medie 7% anual, acest indice fiind unul dintre cei mai
buni în lume. În anul 1998 ritmurile creşterii economice în Polonia au încetinit. Însă au
6
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
fost necesari doar doi ani pentru a depăşi această stare de lucruri şi a începe o nouă
ascensiune.
Privatizarea întreprinderilor mici şi mijlocii de stat şi liberalizarea legislativă
pentru deschiderea de noi firme a încurajat dezvoltarea sectorului privat de afaceri, dar
obstacolul legislativ şi biroctatic la un loc cu corupţia estompează dezvoltarea rapidă.
Sectorul agricol al Poloniei rămânea cu handicap din cauza muncii istovitoare, fermelor
mici şi ineficiente şi slaba investiţie. Restructurarea şi privatizarea "sectoarelor sensibile"
(ex. sectorul minier, al oţelului, al căilor ferate şi al energiei), începută recent, s-a
împotmolit. Reformele în sitemele medicale, educaţie, sistemul pensiilor şi administrarea
publică a scontat presiuni fiscale mai mari decât erau previzionate. Guvernul a introdus
un pachet de subvenţii sociale şi administrative pentru a reduce cheltuielile publice până
în 2007 cu 17 mld USD. Din cauza alegerilor din 2005, discuţiile cu privire la reduceri
adiţionale au fost înscenate. Integrarea în UE a Poloniei, în mai 2004 şi mărirea
exporturilor în cadrul uniunii au contribuit la o creştere puternică a Poloniei, deşi
conpetitivitatea sa ar putea fi ameninţată de către aprecierea monedei naţionale, zlotul.
Polonia beneficiază de aproximativ 13,5 mld USD din fondurile UE, disponibile pentru
anul 2006. Fermierii au început să culeagă roadele ca şi ţară membru UE prin creşterea
preţurilor la alimente şi subvenţiile oferite de UE pentru agricultură.
În ciuda creşterii modeste a investiţiilor, ca rezultat al unui punct de referinţă
scăzut pentru calculare, cât şi datorită unei evoluţii pozitive în economie, în prima
jumătate a anului 2004 formarea capitalului brut a scăzut comparativ cu nivelul din
aceeaşi perioadă a anului trecut. De remarcat faptul că declinul investiţiilor a avut un
impact susţinut asupra industriilor construcţiilor, astfel încât declinul valorii producţiei de
construcţii şi montaj (14% în prima jumătate a anului 2004) este un argument în plus
pentru tendinţa descrescătoare în domeniul investiţiilor. Printre investitorii de pe lista
APIS, grupul cel mai mare a fost reprezentat de societăţile germane – 207, urmate de cele
din SUA – 125, Franţa – 87, Olanda – 74 şi Italia – 61.
7
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Cea mai mare privatizare până în momentul actual a constat în vânzarea
Telekomunikacja Polska, serviciul telefonic naţional, lui Telecom Franţa (2000) şi
vînzarea a 30% din capitalul acţiunilor deţinute de cea mai mare bancă poloneză, PKO
BP, pe piaţa bursieră (2004). PIB a fost constant din 1993 până în 2000 doar cu o mică
scădere din 2001 până în 2002. Perspectiva integrării a pus economia din nou pe roate, cu
o creştere anuală de 3.7% în 2003. În 2004 PIB a egalat 5.6%, aproximativ 242 mld USD
şi în 2005 se estimează să atingă nivelul de 3.7%. Din cele 8453 de întreprinderi de stat
care au existat în 1990, până la sfârşitul anului 2003, în procesul de transformare a formei
de proprietate au fost incluse 5.533 firme, adică 65,5%.
Crearea sectorului privat se realizează prin:
Dezvoltarea agenţilor economici existenţi şi înfiinţarea altora noi
Privatizarea întreprinderilor de stat
Calitatea de membru în UE ajută Polonia în expansiunea ei pe pieţele Europei de
Est. Acesta este efectul, printre altele, al subvenţiilor la export, ca şi al faptului că, în
prezent, exportatorii polonezi funcţionează în condiţii identice cu cele pe care le au
8
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
firmele vestice. Din mai până în august 2004 valoarea alimentelor vândute în acest sector
a crescut cu 24%, iar în perioada ianuarie-august s-a realizat un surplus 367 mil.euro.
Se consideră că sectorul serviciilor, cu o creştere a valorii adăugate de circa
3,3%, şi creşterea industrială, cu o rată de 7,5%, au contribuit cel mai mult la creşterea
PIB. PIB pe cap de locuitor reprezintă 6,4 mii de USD.
În anul 2004, rezultatele realizării bugetului au fost mai bune decât în anul 2003.
Atât veniturile cât şi cheltuielile au fost mai mari decât în anul precedent. Trebuie
menţionat, că în ceea ce priveşte veniturile, afluxurile mari au provenit din impozitele
percepute de la persoanele juridice ca şi din taxele vamale. Nivelul scăzut al cheltuielilor
s-a datorat şi costurilor mai mici ale administrării datoriei. Prin urmare, situaţia se
prezintă astfel: 44,52 mld USD au constituit încasări şi respectiv 54,93 mld USD au
constituit cheltuieli.
Deficitul bugetar nominal a fost mai scăzut decât în anul precedent, dar mai mic decât
cel prognozat în legea bugetului. Estimativ deficitul a atins cca 4,7% din PIB.
Rata creşterilor anuale se prezintă pe cuartere astfel:
2003: Q1 - 2.2% | Q2 - 3.8% | Q3 - 4.7% | Q4 - 4.7%
2004: Q1 - 6.9% | Q2 - 6.1% | Q3 - 5.8% | Q4 - 5.9%
2005: Q1 - 2.1% | Q2 - 2.8% | Q3 - 3.3%
Deşi Polonia trece prin perioada de după boomul economic pe viitor se prevăd şi
alte provocări. Sarcina prezentă la orizont aflată pe prim plan este pregătirea economiei
pentru criteriile stricte pentru intrarea în cursul valutar euro. Persistă speculaţii în ceea ce
priveşte momentul în care Polonia ar fi pregătită să adere la zona euro, deşi se
previzionează că acest lucru se va întâmpla undeva între anii 2009 şi 2013. Momentan
Polonia se pregăteşte pentru a face faţă schimbării monedei din Złot în Euro. De când
Polonia este membru UE, mulţi tineri polonezi au părăsit ţara pentru a lucra în alte ţări
membre ale uniunii. Pe piaţa valutară în primele două trimestre 2004, zlotul s-a depreciat
în raport cu euro, în schimb din trimestrul trei a început să se aprecieze rapid. Cursul
ridicat al zlotului s-a menţinut până la sfârşitul anului. Valoarea medie a dolarului a fost
mult mai mică decât în anul precedent. În ultimul trimestru, zlotul a atins cea mai mare
valoare din întregul an în raport cu dolarul.
9
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
În decembrie 2004, cursul euro a atins nivelul de 4,1438 zloţi, adică a fost cu cca 11%
mai scăzut decât în decembrie 2003. Cursul dolarului a atins un nivel cu 18% mai mic în
comparaţie cu decembrie 2003 (3,0954 zloţi). În august 2005 cursul valutar 1 euro a
ajuns să fie de 4,03 zloţi. Spre sfârşitul lui septembrie cursul euro-zlot a scăzut la 1
euro= 3,89 zloţi.
În trimestrele III şi IV 2004 moneda naţională poloneză s-a consolidat puternic atât faţă
de euro cât şi faţă de dolar.
Cursul valutar depinde de situaţia de pe piaţa internaţională valutară şi de situaţia
economiei poloneze. Ratele ridicate ale dobânzii şi revigorarea economiei întăresc valuta
poloneză.
În 2004 s-a schimbat radical situaţia din agricultură. După doi ani de declin, s-a
observat o creştere a producţiei agricole globale. Creşterea s-a realizat în producţia
vegetală, în timp ce producţia animalieră a scăzut. Preţurile medii de achiziţie a
produselor din ambele grupe au fost considerabil mai ridicate decât în anul precedent.
Roadele şi recolta celor mai importante culturi au fost, de asemenea, superioare anului
2003. Sistemul de intervenţie al statului pe piaţa agricolă, valabil până la adrerare a fost
înlocuit cu un altul , care se aplică în UE. S-a introdus un sistem de subvenţii aplicate la
suprafaţă, care îi va cuprinde pe toţi agricultorii. S-au menţinut totuşi unele instrumente
utilizate anterior, cum ar fi creditele cu dobânzi mici pentru cumpărarea mijloacelor de
producţie agricolă sau pentru investaţii.
Este implementat Planul de Dezvoltare a Suprafeţelor Agricole ca şi Programul Sectorial
Operativ care sprijină restructurarea şi modernizarea sectorului alimentar. Ambele
programe sunt susţinute de fonduri de la Uniunea Europeană şi vor fi realizate în perioada
2004-2006.
Nivelul inflaţiei mai ridicat decât cel din 2003, s-a menţinut până la sfârşitul lui
decembrie, la sfârşitul lui 2004 inflaţia a fost de 4,4%. Au crescut, de asemenea, şi
prognozele inflaţioniste. Presiunea asupra preţurilor a venit atât din creşterea
consumului, legată de aderarea Poloniei la UE., cât şi din creşterea preţurilor la ţiţei şi
metale preţioase, pe pieţele mondiale.
Polonia este una din cele mai mari ţări europene, cu un potenţial teritorial,
economic şi intelectual considerabil, care de-a lungul secolelor a jucat un rol important în
10
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
istoria, cultura şi spiritualitatea Europei. Astăzi, evident, Polonia îşi recapată poziţiile de
lider în toate domeniile pe continentul european. După schimbarea cursului politic şi
începutul reformelor economice, Polonia, în decurs de 13 ani, a realizat transformări
radicale în toate domeniile vieţii sociale. Judiciozitatea şi succesiunea acestora a dat
rezultate frumoase: anii de reformă au constituit pentru Polonia perioada progresului şi
creşterii economice extraordinare.
B. Sănătatea climatului de afaceri
Îmbunătăţirea economică s-a bazat pe creşterea exporturilor si a consumului
individual. O influenţă în afară de creşterea competitivităţii întreprinderilor poloneze, a
avut-o capacitatea exportatorilor polonezi de depistare a unor nişe pe piaţă. În străinătate
creşte cererea pentru mărfuri care provin de la furnizori mai ieftini şi mai serioşi, printre
care se numără şi Polonia. Creşterea cererii la mărfurile poloneze este determinată şi de
revigorarea economiilor ţărilor care sunt partenerii comerciali cei mai importanţi ai
Poloniei. A patra parte din import îi revine Germaniei, care ocupă primul loc pe lista
furnizorilor. Al. doilea loc, ca şi în cazul exportului, îi revine Italiei (8%), al treilea loc a
fost ocupat de Rusia, iar Franţa a căzut pe locul patru.
Polonia devine unul din producătorii principali de alimente din Europa. În
perioada ianuarie-august 2004 s-au vândut ţărilor membre ale Uniunii produse agro-
alimentare în valoare de 2,1 miliarde euro, înregistrându-se un surplus la import de 0,5
miliarde euro. Partenerul strategic al Poloniei rămâne Germania. În primele 8 luni 2004
au fost vândute acestei ţări produse agricole de peste 730 milioane euro, adică cu 350
mil.euro mai mult decât a înregistrat importul. Un surplus mare îl înregistrează Polonia
cu Marea Britanie (118 mil.euro). Exportul polonez către Franţa, cel mai mare producător
de alimente din Europa, a crescut cu 50%, iar schimburile comerciale sunt aproape
echilibrate. După data de 1 mai 2004, ca urmare a desfiinţării taxelor vamale şi a altor
bariere de protecţie ale pieţelor din UE, vânzarea de alimente către ţările aparţinătoare de
UE a crescut cu aprox. 42%. Hitul la export îl constituie carnea, laptele şi ouăle.
Situaţia în cazul balanţei comerciale se prezintă astfel: exportul de 73,8 mld USD
(+37,7%) şi importul de 88,2 mld USD (+29,6%). Partenerii principali pe partea
exporturilor în 2003 au reprezentat după cum urmează Germania cu 33,4 %, Italia cu
11
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
5,8%, Franţa 5%, Anglia 4,8%, Cehia 4,4%. În cazul importurilor Polonia deţine relaţii
comerciale cu Germania, unde a importat 28,9% din totalul importurilor, 8,1 % s-a
importat numai din Italia, din Rusia 7,5%, Franţa 7% şi Olanda 4,9%.
În primul semestru 2003 numărul de vămuiri la frontierele Poloniei s-a ridicat la
cifra de 79,3 milioane, adică cu 10,9% mai puţin decât în anul precedent (în primul
trimestru 2002 scăderea a fost de 18%). Turismul este o ramură a economiei poloneze
care se dezvoltă rapid. În 2002 Polonia a înregistrat 51 mln. de intrări în ţară a cetăţenilor
străini, incluzând atât vizite ale turiştilor, cât şi de simpla şedere. Numărul de străini care
sosesc în Polonia şi numărul de cetăţeni polonezi care călătoresc în străinătate a scăzut. În
prima jumătate a anului 2003 numărul străinilor sosiţi în Polonia s-a ridicat la 22,5
milioane persoane - cu 3,2% mai puţin decât în anul precedent (o scădere de 25,1% în
prima jumătate a anului 2002). În prima jumătate a anului 2003 numărul de polonezi care
au călătorit în străinătate a scăzut cu 18,4%, ajungând la 18 milioane persoane. Odată cu
intrarea Poloniei în UE, situaţia s-a schimbat total şi Polonia a devenit o ţară plină de
vizitatori europeni şi americani şi în acelaşi timp o ţară care îşi pierde o parte din tineret,
care părăsesc mult mai uşor patria pentru călătorii în afară, cât şi pentru găsirea unor
locuri de muncă. În lista cetăţenilor străini care vin in Polonia, pe primul loc se află
germanii - 23,7 mln. oameni (adică aproximativ 47% din numărul total). Cetăţenii cehi au
trecut hotarul cu Polonia de 8,3 mln. ori, cetăţenii Ucrainei - 5,9 mln., Belarusiei -
aproximativ 4,2 mln., cei din Slovacia şi Rusia -aproximativ 2 mln., lituanienii - 1,4 mln.
Conform datelor Institutului de Turism din 14 mln. de turişti, 4,4 mln - nemţi, 3,1 mln. -
ucraineni; 2,1 mln. - beloruşi, 1,0 mln. - ruşi; 0,9 mln. - lituanieni.
Germanii, cehii, slovacii vin în Polonia pentru cumpărături, afaceri şi chiar pentru
vizitarea familiilor. Turismul în Polonia reprezintă o ramură importantă a economiei.
Veniturile din urma turismului (fără cheltuielile pentru vizitele de serviciu, investiţii in
turism şi cheltuieli ale statului în domeniul turismului) au atins în 2002 cifra de 2,4%
PIB.
În anii 2001-2002, economia poloneză s-a caracterizat printr-o creştere scăzută a
producţiei industriale vândute. După această perioadă, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. În
anul 2003, producţia industrială vândută a crescut cu 1,8%, iar în 2004 cu cca 11,6%, cu
menţiunea că o creştere mai mare s-a observat în primele două trimestre ale anului trecut
12
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
(19,0% şi 16%). În unităţile industriale cu angajaţi peste 9 persoane, creşterea producţiei
a fost nesemnificativ mai mare.
Cea mai mare creştere s-a observat în martie - aprilie (cca 20%), lucru care s-a datorat
unor comenzi mai mari atât din partea clienţilor străini, cât şi a consumatorilor interni.
Polonezii, aşteptându-se la creşteri mari de preţuri la mărfurile de consum, au făcut mari
cumpărături. S-a observat şi un boom la materialele de construcţie, ceeace se lega în mod
direct de aşteptata creştere a TVA-ului după luna mai 2004.În primul semestru 2003 s-a
înregistrat un nivel mai ridicat al producţiei în 20 ramuri industriale (din 29 analizate).
Cota acestora în totalul valorii producţiei vândute s-a situat la 80,8%. Cea mai importantă
creştere a avut loc în acele ramuri care au cunoscut o dezvoltare şi în anul precedent, cum
ar fi producţia de mobilă şi alte activităţi de producţie (31,2%), cât şi echipament electric
de birou şi aparate (24,3%).
Creşteri au avut loc şi în următoarele ramuri:
producţia de bunuri din cauciuc şi materiale plastice 19,9% producţia de vehicule, trailere şi semi-trailere 18,8% producţia chimică 12,1% producţia metalurgică 11,7%
În prima jumătate a anului 2003 producţia a scăzut cel mai mult în următoarele ramuri:
producţia de alte echipamente de transport 20,8% producţia de pielărie şi produse din piele 11,3% producţia de cărbune şi lignit 7,1% producţia de îmbrăcăminte şi blănărie 2,6%
Creşterea dinamică a producţiei vândute în 2004 a fost rezultatul unui nivel mai ridicat de
vânzări decât în 2003 din industria prelucrătoare (creştere cu 14,5%). În acest domeniu a
crescut producţia în aproape toate tipurile de întreprinderi, ceea ce ar trebui sublinia în mod
special, în comparaţie cu situaţia din anii 2001-2002, când a crescut doar producţia de
bunuri de consum. Primele simptome în schimbarea tendinţelor s-au observat din 2003, iar
anul 2004 a consolidat această stare de fapt. Anul trecut, agenţii care produceau în principal
bunuri ce puteau deveni obiect de investiţie şi-au mărit producţia cu cca 35%, agenţii care
produceau bunuri de consum de folosinţă îndelungată - cu cca 19%, iar de consum de
folosinţă pe termen scurt - cca 7%. În ceea ce priveşte bunurile reprezentând materia primă
13
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
sau consumabilele necesare în procesul de producţie, creşterea a fost de cca 12%, iar a
bunurilor legate de energie - de cca 1%.
O dinamică ridicată s-a înregistrat şi în domeniul aşa numitei "industrii de vârf"
(purtătoare de tehnică avansată) - cu cca 39,7% mai mare decât în anul anterior. Această
creştere se datorează orientării spre export a producţiei acestor ramuri. Aportul lor a dus
la creşterea valorii producţiei industriale de la 13,7% în anul 2003 la 15,9% în 2004.
Din cele 29 sectoare industriale, în anul 2004, 21 au înregistrat un nivel mai ridicat. Cea
mai mare creştere s-a înregistrat la producţia vehiculelor mecanice, remorcilor şi
semiremorcilor (cu 56,4%). Creşteri importante a înregistrat producţia următoarelor
sectoare:
Producţia aparaturii şi sistemelor de radio, tv şi telecomunicaţii cu 36,1%
Producţia altor mijloace de transport cu 25,2%
Producţia de metale cu 20,2%
Producţia produselor din metale cu 19,0%
Producţia de maşini şi utilaje cu 16,2%
Comparativ cu anul 2003, a scăzut producţia de îmbrăcăminte şi de produse din
blană (cu 6,7%), ca şi producţia de piei tăbăcite şi de produse prelucrate din aceste piei
(cu 0,4%).
În industria de minerit şi extractivă, de-a lungul întregului an 2004, s-a înregistrat
o creştere de 1,9% a producţiei vândute. În industria lignitului şi huilei nivelul producţiei
a fost cu 2,9% mai mare decât în anul precedent, care de fapt este rezultatul nivelului
atins în trimestrul II( o creştere cu 16,1%). Extracţia huilei a scăzut nesemnificativ ( cu
1,3%), în schimb a lignitului a crescut cu 0,4%).
Serviciile au devenit mai scumpe. Cele medicale sunt pe primul loc, cu o creştere
de 3,7% faţă de anul anterior aderării la UE. Urmează telecomunicaţiile (+2,5%) şi
cultura (+2,8%). Creşterea preţului utilităţilor publice, în medie cu 9%, ca urmare a
eliminării integrale a subvenţiilor.
Nivelul vânzărilor din sectoarele de producţie şi alimentare cu energie
electrică, cu gaze şi cu apă a scăzut cu 1,8% faţă de 2003. Cel mai mult a scăzut
alimentarea, epurarea şi distribuţia apei (cu 2,8%). Cel mai mare aport în creşterea
producţiei vândute l-au avut, asemănător cu anul 2003, sectoarele producătoare de
14
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
articole alimentare şi băuturi, de producţie a vehiculelor mecanice, remorcilor şi
semiremorcilor, de producţie a substanţelor chimice şi metalelor.
II.Standardul general de viaţă
A.Niveluri ale veniturilor
Polonia este una dintre ţările cu populaţia cea mai tânără de pe continent – 35%
dintre polonezi au vârsta sub 25 de ani. Acest lucru semnifică faptul că pe viitor
aproximativ 14 milioane de tineri educaţi vor intra pe piaţa forţei de muncă. Media
veniturilor gospodăreşti este încă considerabil de scăzută. Venitul mediu al unei persoane
în cadrul familiei în 2001 era de 161 de dolari pe lună. Printre altele, 46,7 % din acel
venit provenea din muncă legală şi 33,8% din diferite fonduri de securitate socială.
Salariul minim în Polonia este de 170 EUR, iar salariul mediu este de 480 EUR
înregistrat în anul 2004.
Persoanele angajate în sectorul public au câştigat mai mult. În prima jumătate a
anului 2004 salariul mediu brut în sectorul public a atins nivelul de 2.569,68 zloţi (645
EUR), în timp ce în sectorul privat a fost de 2.177,83 zloţi (547 EUR). Spre deosebire de
anii precedenţi când s-a observat o creştere mai mare a salariilor în sectorul privat, în
prima jumătate a anului 2004 nivelul salariului mediu brut din sectorul public a crescut
mai repede decât cel din sectorul privat (cu 2,4% faţă de 2,1% în sectorul public). În
perioada ianuarie-iunie 2004, cea mai mare creştere a salariului mediu brut a avut loc în
hoteluri şi restaurante, cât şi în furnizarea de electricitate, gaz şi apă (o creştere
semnificativă în sectorul de transporturi la sol şi prin conducte şi în unităţile poştale şi de
telecomunicaţii). Salariile au crescut mai lent în comerţ şi servicii, industria
manufacturieră, în transport, depozitare şi comunicaţii, cât şi în industria mineritului şi
exploatării de cariere. O scădere de 1,5% a fost înregistrată în sectorul valorilor
imobiliare şi de comerţ.
15
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
În anul 2004, salariul mediu în sectorul industrial a fost mai mare decât în 2003,
fiind de aproximativ 2.438,57 zloţi (611 EUR). Cea mai mare creştere s-a înregistrat în
minerit, unde salariile nominale au fost mai mari cu 7%.
Cel mai mare salariu mediu brut în sectorul privat, la fel ca şi în anii precedenţi,
a fost înregistrat în minerit şi exploatare cariere şi în furnizarea de electricitate, gaz şi
apă. Cel mai scăzut nivel al salariului a fost în căteva ramuri ale industriei prelucrătoare
(textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului) şi în hoteluri şi restaurante .
Salariile medii nominale brute în sectorul industrial în anii 2003-2004
I-XII.2003 EUR
I-XII.2004 USD
I-XII.2003/2004 Indice
Industrie 590 618 104,8Minerit şi exploatări 962 1023 107,0Prelucrare industrială 535 559 104,7Producţia şi aprovizionarea cu energie electrică, gaze şi apă
770 810 105,1
Construcţii 535 558 104,3Comerţ şi reparaţii 560 582 103,8Hotele şi restaurante 441 448 101,8Transport, depozitare şi comunicaţii 671 692 103,1Servicii pentru imobiliare şi firme 584 597 102,2
Pensia de vârstă sau de boală, medie, lunară, din fonduri altele decât din
agricultură, se situează la nivelul de 1141 zloţi (286 EUR) , fiind cu 4,4% mai mare decât
în anul precedent.
Se preconizează că în anul 2005, creşterea reală a salariului mediu pe economia naţională
va fi de 2,0%.
În ultima perioadă, în Polonia se observă primele semne de îmbunătăţire a
situaţiei de pe piaţa de muncă. Astfel, în luna iunie 2004 numărul persoanelor angajate în
economie a fost mai mare decât în decembrie 2002. Pe deasupra, şi rata şomajului a
scăzut.
În primul semestru al anului 2004 numărul mediu de pensionări s-a ridicat la
9.214.000 persoane, fiind cu 0,4% mai mic decât în anul precedent. Pensia lunară medie
din sistemul neagricol de protecţie socială s-a ridicat la 1.080,03 zloţi (271 EUR) şi a fost
cu 4,6% mai mare decât în anul precedent (puterea de cumpărare a crescut cu 4,1% faţă
de aceeaşi perioadă a anului precedent). Pensia medie lunară a fermierilor a fost de
16
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
720,86 zloţi (181 EUR) (o creştere nominală de 3,3% comparativ cu primul semestru
2002 şi cu 2,8% în termeni reali).
În primul semestru 2003 ajutorul de şomaj s-a situat la nivelul de 1.503 milioane
zloţi (377 mil EUR) (cu 11,6% mai puţin decât în anul precedent). Suma de 2.465
milioane zloţi (618 mil EUR) a fost alocată pensionărilor anticipate şi beneficilor (cu
10% mai mult decât anul precedent).
Numărul angajaţilor în sectorul întreprinderilor în 2004 a fost în medie mai scăzut
cu 0,9% faţă de anul precedent. O creştere nu prea mare s-a înregistrat la secţiunea
serviciilor imobiliare şi de firme (2,3%), la secţiunea comerţ şi reparaţii (0.9%), ca şi în
prelucrarea industrială (0,1%). Cel mai mult a scăzut ocuparea forţei de muncă în
construcţii, cât şi în industria mineritului şi exploatării de cariere. Gradul de ocupare în
construcţii a scăzut cu 10,2%, iar în minerit şi industria extractivă cu 3%. Cea mai mare
creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-a înregistrat în industria prelucrătoare
de vehicule mecanice, remorci şi semiremorci (15,2%), ca şi în producţia de echipamente
şi aparatură radio, tv şi telecomunicaţii (12,4%) şi a produselor derivate din acestea
(8,4%), confecţii şi produse din blană (7%), producţia de cocs şi a produser rafinate din
ţiţei (7,4%).
Numărul şomerilor înregistraţi în decembrie 2004 nu a depăşit 3 milioane, fiind
cu 5,5% mai mică decât în anul anterior. Rata şomajului în octombrie 2004 a scăzut până
la 18,7%, valoare ce nu s-a mai realizat de 2 ani, dar a crescut la 19% în decembrie.
Anul 2005 va fi un alt an succesiv, în care s-a înregistrat un vârf demografic (an
în care s-au născut foarte mulţi copii). Totuşi, din prognozele macroeconomice creşterea
cererii pentru forţa de muncă va face ca la sfârşitul anului 2005 să scadă numărul
şomerilor până la cca 2,87 mil. persoane, iar rata şomajului va fi de cca 18,2%.
Menţinerea numărul mare de şomeri înregistraţi la oficiile de muncă reflectă
situaţia dificilă de pe piaţa de muncă în primul semestru 2004. În ciuda scăderii ciclice a
numărului de şomeri la sfârşitul lunii iunie, numărul şomerilor înregistraţi la oficiile de
muncă a fost de 3.135.000 persoane, fiind cu 43.700 persoane mai mare (14%) decât anul
precedent. Femeile au reprezentat 51,2% din numărul total al şomerilor.
În primul semestru 2004, un număr de 1.188.000 persoane a fost înregistrat la
birourile de muncă. În acelaşi timp, 1.270.00 persoane au fost şterse din listele de ajutor
17
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
de şomaj, în special datorită slujbelor sezoniere şi din sfera publica oferite de birourile de
muncă. (50,2%).
Numărul de şomeri fără drept de ajutor de şomaj s-a ridicat la 2.662.000 persoane,
adică 84,9% din totalul şomerilor înregistraţi (81,3% anul anterior). La şfârşitul lui iunie
2004 rata înregistrată a şomajului a ajuns la 19,5%.
Figura 2 – Rata şomajului pe 2003-2004
Carcteristic pentru economia poloneză este gradul scăzut de ocupare a forţei de
muncă în rândul tineretului şi al. persoanelor mai în vârstă. În trimestrul III 2004 rata
şomajului la persoanele de 24 ani era de 38,9%, faţă de anul 2003 când aceasta era cu 2,2
puncte procentuale mai mică.
Totuşi forţa de muncă poloneză a rămas foarte ieftină. Costă doar 2,2 EUR pe oră
(incluzând şi contribuţiile de asigurare socială) ca să angajezi un lucrător cu experienţă în
Polonia. Aceasta este de două ori rata de plată pentru un lucrător în anii ’90 şi chiar şi aşa
mult mai scăzută decât 16 EUR şi 19 EUR plătiţi pentru un muncitor în Franţa şi
respectiv Germania.
În 2002 salariul mediu pe economie în Polonia era estimat la 3,37 EUR pe oră,
ceea ce reprezintă 541 EUR/lună. Costul pentru angajator era mare, 651 EUR şi salariul
net era de 368 EUR ceea ce face ca piaţa din Varşovia să rămână considerată ca şi una
unde se câştigă bine. Cel mai mic salariu garantat în Polonia este de 171 de EUR.
Cetăţenii noilor state membre muncesc mai mult decât cei din UE10 pentru a
18
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
cumpăra un Big Mac, o pâine şi orez. Polonezul are nevoie pentru a-şi cumpăra aceste
produse de 42, 17, respectiv 15 minute de muncă.
B.Deţinerea de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată
Media preţului pe 1 m2 la un apartament nou în 2002 era de 334 EUR. Cele mai
mari preţuri (590 EUR) ce pot fi găsite în voievodatul Mazowieckie ce are drept capitală
Varşovia, erau preţuri situate între 640 EUR şi 1067 EUR/m2 . Cel mai ieftin apartament
se poate găsi în voievodatul Slaskie (zonă minieră cu capitala la Katowice) la un preţ de
219 EUR/m2 .
Chiria în Polonia are tarife cuprinse între 900 - 1500 de zloţi (până în 300 de euro)
pentru un apartament de 2 sau 3 camere. Aceste tarife diferă şi în funcţie de oraş şi de
zona în care se situează apartamentul, însă nu este exclus să găsiţi un apartament nou
amenajat şi mobilat într-o zonă apropiată central cu un tarif de 1400 de zloţi în Cracovia.
În mediul urbană locuinţele existente sunt blocuri asemănătoare celor româneşti.
Astfel, sunt clădiri vechi de 20-30 de ani, poate chiar şi mai mulţi ani, dar guvernul
polonez a investit în renovarea acestor clădiri; blocurile poloneze sunt viu colorate şi sunt
prevăzute cu uşi la intrare din termopan şi interfon, în marea lor majoritate. Familia
poloneză din mediul urban are cel mult doi copii. În mediul rural casele se prezintă în stil
modern cu arhitecturi impunătoare, spaţiu verde cu flori (polonezii au o predilecţie) şi
statuiete (mori de vânt, Fecioara Maria- polonezii sunt credincioşi şi aceste statui au rolul
de a proteja casa şi familia). Dar sunt şi case bătrâneşti în stil specific polonez colorate în
verde cu flori cu un număr de camere mai mic, de 2-3 camere. Familia din mediul rural
au adesea patru sau chiar mai mulţi copii. Familia poloneză este o structură omogenă de
trei generaţii care locuiesc adesea sub acelaşi acoperiş.
În anul 2004 s-au dat în folosinţă 108 mii de locuinţe, cu 33,6% mai puţin decât în
anul precedent. Totuşi, trebuie menţionat că numărul mare de locuinţe înregistrate ca
fiind construite în 2003, ar putea fi efectul "Legii construcţiilor", care prevedea sancţiuni
foarte mari pentru casele construite şi nedeclarate, dar locuite deja de mulţi ani.
Schimbările despre care se vorbeşte mai sus au dus la micşorarea numărului de
locuinţe. În 2003 s-a înregistrat o creştere a locuinţelor individuale, iar în 2004 s-a produs
19
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
o scădere cu 45,3%. Numărul locuinţelor destinate vânzării sau închirierii a crescut cu
3%.
Ca dovadă a îmbunătăţirii situaţiei în construcţii în anul 2004 s-au eliberat 114,9 mii de
autorizaţii de construcţie a locuinţelor, deci cu 16,2% mai mult decât în 2003. Totodată, a
început construcţia a 97,2 mii locuinţe noi, cu 18% mai mult decât în 2003. Cel mai mare
număr de autorizaţii eliberate s-a observat în cazul locuinţelor destinate vânzării sau
închirierii (cu 82,9%).
Din anul 1989 în Polonia s-a observat o creştere a gradului de înstărire al
familiilor în ceea ce priveşte deţinerea de bunuri de folosinţă îndelungată. Numărul şi
calitatea produselor deţinute de către gospodării a crescut. Procentajul familiilor care
deţin un televizor color a crescut de la 77,8 în 1995 la 98,9 în 2000, un aparat video de la
44,1 în 1995 la 56,6 în 2000, un calculator de la 8 la 11,5; o maşină de spălat de la 55,6
la 70,2, o maşină de la 37,6 la 50, un aparat microunde de la 4 la 14 de procente.
Produsele de calitate scăzută au fost înlocuite cu produse noi, mai moderne şi mult mai
funcţionale.
Indicele de Optimism al Consumatorilor, după o creştere semnificativă în
septembrie 2004 (iar luna următoare foarte puţin - doar cu 1 punct), şi-a îmbunătăţit
valoarea. S-a îmbunătăţit opinia referitoare la situaţia economică (creşterea indicelui de
nivel economic cu 3 puncte), iar predispoziţia pentru cumpărături- după o creştere
spectaculoasă în septembrie - iar în octombrie nesemnificativă (doar cu 1 punct), a
scăzut. Valoarea acestor indici este dintre cele mai mari din ultimii cinci ani.
În cazul unui alt mod de apreciere a predispoziţiei pentru cumpărături - înţeleasă ca o
balanţă între cumpărături şi economii - în octombrie s-a înregistrat o creştere de 0,02
puncte faţă de septembrie (pe o scară teoretică de la 0 la 1). Valoarea indicelui a fost şi ea
cu 0,03 puncte mai mare decât în trimestrul trei a.c. Trebuie menţionat că aceste
schimbări s-au produs ca urmare a variaţiei mari a procentului persoanelor ( o scădere cu
9 puncte procentuale) care consideră că merită să faci economii, faţă de scăderea
procentului persoanelor (doar cu 2 puncte procentuale) care consideră că este cel mai
potrivit timp pentru a cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată. Chiar dacă aceste
considerente ar avea un efect benefic asupra consumului individual, acesta nu ar fi de
lungă durată.
20
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Inclinatia spre consum si consumul individual
0.23
0.26
0.29
0.32
I 2002 II 2002 III 2003 IV 2002 I 2003 II 2003 III 2003 IV 2003 I 2004 II 2004 III 2004 X 2004
Sursa: calcule proprii pe baza datelor Ipsos-Demoskop; consum individual - INS. Inclinatia spre consum-produsul celor care cred ca e bine sa cumpere bunuri de uz indelungat si totalul celor care cred ca e bine sa cumpere aceste bunuri si sa economiseasca.
100
100.5
101
101.5
102
102.5
103
103.5
104
104.5inclinatia spre consum Dinamica consumului individual
Figura 3 – Înclinaţia spre consum şi consumul individual
A existat de asemenea o creştere a abonaţilor la telefonia fixă. Din anul 1996 telefonia
mobilă a devenit o metodă nouă şi populară. Numărul abonaţilor la telefonia mobilă în
anul 2000 a ajuns la 3 956 500 de persoane. Aceasta este o dovadă că standardele de viaţă
din Polonia se îmbunătăţesc considerabil.
IV Analiza ţării
A.Structura pieţei la nivelul comercianţilor cu amănuntul
Totalul vânzărilor cu amănuntul în Polonia a atins suma de 232,6 mld de zloţi
(59 mld EUR ) în 2003, reprezentând o creştere de 7,9 % faţă de anul precedent. Anul
2003 a fost un an bun pentru ce mai mulţi dintre comercianţii cu amănuntul. Teama de
recesiune, care a predominat anul 2002, a dovedit a fi de neclintit din minţile micilor
comercianţi. Pentru prevenirea recesiunii, marea majoritate a comercianţilor cu
21
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
amănuntul s-au concentrat pe reducerea costurilor şi mărirea profitabilităţii. În anii
precedenţi, majoritatea lor s-au concentrate pe dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare şi
mărirea cotelor proprii de piaţă.
Cum situaţia economică s-a îmbunătăţit în 2003 şi vânzările en-detail au crescut,
cei mai mulţi mici comercianţi au înregistrat profituri nete mari, mulţi dintre ei ( mulţi
comercianţi cu amănuntul internaţionali) pentru prima dată au început să investească în
Polonia. Comparând cu celelalte ţări din Vestul şi Centrul Europei, en-detailul a continuat
să picteze o imagine a unei ţări plină de magazine mici şi independente. Acest lucru este
cauzat de structura demografică şi procentajul ridicat al populaţiei ( aproximativ 40%)
care trăieşte în mediul rural şi în oraşe mici.
Mulţi dintre specialiştii internaţionali au venit în Polonia în 2003, în special în
sectorul îmbrăcămintei. Cel mai important investitor în domeniu a fost compania suedeză
Hennes & Mauritz, care a deschis 5 magazine noi în 2003.
Noi forme şi alternative de canale de distribuţie sunt încă slab dezvoltate în
Polonia, deşi în anumite categorii Polonia a fost rapidă să prindă din urmă noile trenduri.
Aici sunt incluse deschiderea de magazine cu scop de piaţă de desfacere. Primul magazin
de desfacere a fost deschis în Varşovia în 2002 şi de atunci s-au mai deschis alte 5 în
toată Polonia.
Vânzările comercianţilor cu amănuntul au crescut surprinzător în prima jumătate a
anului 2004, ducând Polonia la intrarea în UE la 1 mai. Intrarea a constrâns oamenii legii
să mărească unele taxe la anumite produse pentru a le alinia standardelor UE. O dată cu
intrarea in UE, consumatorii se aşteaptau ca preţurile la produsele cumpărate cu
amănuntul să crească. acest fapt, combinat cu creşterea taxelor, i-a condus pe
consumatori la achiziţionarea de bunuri de lungă durată înainte de intrarea in UE. Acest
fapt a dus la creşterea vânzărilor unor anumite produse în prima jumătate a anului 2004,
în special materiale de construcţie, produse de casă şi maşini, dar şi anumite produse
alimentare. Se aşteapta ca aceasta să fie doar o creştere temporară şi că în jumătatea a
doua a anului vânzările să scadă
Reprezentanţi ai anumitor sectoare de fapt se aşteptau ca pentru o perioadă scurtă
de timp vânzările să scadă ca urmare a intrării Poloniei în UE. Scăderea cheltuielor
22
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
casnice în a doua jumătate a lui 2004 este prea puţin probabil ca să fie parţial echilibrată
de creşterea cumpărăturilor efectuate de vizitatorii din ţările învecinate UE.
Prin prezentul curs valutar, Polonia a devenit o destinaţie de cumpărături de cost
scăzut pentru slovaci şi cehi (care sunt şi ele parte UE) şi mai ales pentru germani.
Intrarea în UE este puţin probabil să sporească vânzările cu amănuntul în arii apropiate de
graniţele Poloniei. O dată cu intrarea Poloniei în UE comercianţii străini pot intra mult
mai uşor pe piaţa poloneză sau să administreze fuzionările şi achiziţiile. Integrarea va
relaxa anumite norme, incluzând achiziţionarea de spaţii (sau companii care deţin teren
disponibil) pentru comapniile străine.
B.Canale de distribuţie folosite în mod curent
Canalele de distribuţie folosite în Polonia sunt asemănătoare cu cele din România.
Astfel se întâlnesc tipurile de canale directe, scurte şi lungi. În Polonia sunt prezenţi
producători importanţi din industria electrocasnicelor şi alimentară. Aceştia folosesc
drept canale de distribuţie directe ca şi puncte de vânzare magazine, center shop-uri
(Galeria Graffica), supermarket-uri (Leclerc, TESCO, Media Market). Printre altele mai
optează şi la alte canale, spre exemplu: Nikon Polonia îşi distribuie marfa prin
intermediul unui distribuitor local Foto-Hurt z.o.o., care le-au adus vânzări estimate pe
locul unu în ţară. Serviciul DHL este de nelipsit şi pe piaţa poloneză, majoritatea
companiilor apelând la serviciile de transport rapide şi în siguranţă în situaţiile de export,
şi mai puţin pentru distribuţia internă. Intrarea pe piaţa poloneză a producătorului
Samsung s-a făcut prin alegerea unui distribuitor exclusiv al acestei mărci în Polonia.
Astfel distribuitorul va beneficia de suţinere din partea producătorului (prin imagine,
sponsorizări).
C.Funcţii şi activităţi de marketing realizate
În ultimii ani, după integrarea în UE, întreprinderile poloneze pun tot mai
mult accent pe ceea ce înseamnă marketing. Dezvoltarea acestui departament în cadrul
întreprinderilor existente pe piaţă s-a realizat după apariţia marilor concerne în Polonia.
23
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Companiile mari prezente pe piaţa poloneză, precum Fiat, General Motors, Volkswagen,
ING Group, Philip Morris, Daewoo au aplicat strategii diferite de marketing în funcţie de
cerinţele pieţei. De asemenea creşterea exporturilor a reprezentat efectul unei munci de
dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu exteriorul, de întreţinere şi menţinere a acestora.
La începutul anilor ’90 polonezii erau dispuşi să accepte orice tip de mesaj
publicitar, fie că era colorat, gălăgios şi vag, era ceea ce ştiau că se poartă în vest şi era
bine venit. Însă polonezii erau puţin pregătiţi pentru lumea publicităţii. Au început să se
maturizeze foarte rapid, prin influenţele schimbărilor economice şi sociale survenite,
chiar dacă unii producători nu au observat acest lucru. În timp, lumea a început să devină
mai critică în ceea ce priveşte reclamele. În prezent poporul polonez a început să devină
indiferent la acţiunile de marketing şi de obicei aceştia încearcă să schimbe canalul în
timpul pauzelor publicitare.
În anii ’90 polonezii luau în considerare reclama în sine şi nicidecum mesajul
transmis de aceasta. Reclamele erau privite ca şi noi programe atractive, şi erau privite ca
filme sau desene animate. Nu se cunoştea influenţa reclamelor în vânzări., nici nu putea fi
măsurată din cauza lipsei cunoştinţelor pentru începerea unor cercetări. Pe de altă parte
piaţa era destabilizată, şi erau frecvente momentele când produsele promovate la televizor
lipseau de pe raftul magazinelor.
Acest lucru s-a schimbat. Polonia are o istorie scurtă în domeniul publicităţii şi
activităţile de marketing sunt în continuă schimbare şi dezvoltare. Activităţile de
marketing s-au schimbat în funcţie de consumatori, care s-au adaptat greu la trecerea de
la o economie de criză la una capitalistă. Consumatorii polonezi reacţionează diferit de
consumatorii vest-europeni, sunt fenomene care nu pot fi observate in vestul Europei. La
începutul dezvoltării marketingului în Polonia avea loc fenomenul denumit “eficienţă
iluzorie” sau “eficienţă pe termen scurt”. După multe campanii publicitare,
conştientizarea brandului şi vânzările la produsele promovate au crescut considerabil.
Oricum acest efect a fost de scurtă durată, până în momentul apariţiei unui nou produs
competitiv. Orice campanie nouă trezea entuziasmul consumatorilor, care uitau cu
uşurinţă de produsul anterior promovat. Totodată un alt efect produs a fost cel asupra
scepticismului consumatorilor asupra produselor promovate. Produsele care beneficiau de
reclamă erau percepute drept produse de calitate scăzută. Acest fapt se producea din
24
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
cauza experienţei din urma crizei economice, când produsele nu erau disponibile pe piaţă
şi în momentul apariţiei erau consummate cu rapiditate. Bazat pe această experienţă, se
credea că orice produs bun se vinde pe el însuşi, şi că doar produsele de proastă calitate
au nevoie de publicitate pentru a fi vândute rapid.
Magazinele şi supermarketurile poloneze apelează la diferite tehnici de
promovarea vânzărilor pentru a-i determina pe consumatori să cumpere, astfel sunt
nelipsite reducerile de preţ, cadourile, vânzările încrucişate, premii, cupoane de reducere.
Deasemenea acţiunile pentru distribuitori şi forţa de muncă nu au fost neglijate,
distribuitorul primeşte reduceri pentru onorarea comenzilor mari şi forţa de muncă
primeşte motivaţie bănească cât şi recunoaştere profesională penru îndeplinirea
conştiincioasă a responsabilităţilor.
D.Modele şi comportamente de cumpărare
Rata şomajului în Polonia variază între 18-19 %. Acest lucru înseamnă că puterea
de consum este serios scăzută pentru cei care au sursă de venit inconstantă. Consumatorii
interni sunt conştienţi de puterea scăzută de consum a polonezilor. Conform estimărilor,
85 spre 90% dintre clienţi consideră că că preţul este cel mai important factor ce
influenţează procesul decisional. Totuşi numele brandului cât şi designul sunt factori luaţi
în considerare de către polonezi. Consumatorii polonezi au început să ceară calitate şi stil.
Consumatorii polonezi erau obişnuiţi să cumpere orice găseau în
magazine fără să ia în considerare la cumpărare mesajele publicitare. În anii ’90 exista şi
o zicală: “un produs bun nu are nevoie de publicitate”. Cele mai eficiente pentru polonezi
sunt promoţiile la locul vânzării (reduceri de preţ, vânzări înrudite, eşantioane gratuite),
per ansamblu tehnicile de promovare a vânzărilor. În prezent polonezii sunt reticenţi la
tehnicile de marketing direct, la început acordau atenţie, dar cu timpul au devenit
indiferenţi, puţini sunt cei care se mai uită pe materialele de promoţie venite la uşă sau
prin poştă. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că polonezii fie sunt oameni ocupaţi,
fie au fost clienţi care au fost dezamăgiţi de rezultat fie nu au încredere.
25
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Consumatorii polonezi sunt atenţi la compoziţia produselor alimentare pe care le
cumpără. 61% de persoane evită să cumpere produse ce au în compoziţia lor substan;e
chimice. Acest lucru se întâmplă datorită creşterii conştientizării nevoii unui stil de viaţă
sănătos. 53% de persoane care ţin un regim alimentar sunt femei, şi 56 de persoane care
urmează un regim alimentar se situează în intervalul de vârstă 30-59 de ani.
Este evident că produsele alimentare naturale sunt mai scumpe şi prin urmare cei care îşi
permit să le cumpere sunt persoane ce deţin un salariu mai mare de 400 EUR. Este
evident că persoanele care au şi copii vor ţine cont şi mai mult de acest aspect. Cei care
nu ţin cont de calitatea mâncării sunt bărbaţii, persoanele cu o educaţie scăzută, fermierii,
şi persoanele cu vârste sub 30 de ani şi peste 60 de ani. De aceea polonezii nu sunt foarte
deschişi spre produsle “light” şi pentru cele îngheţate.
Cheltuielile lunare în medie la o gospodărie pentru o persoană se ridică la 130,53
EUR. Coşul de bază al cheltuielilor într-o gospodărie este alcătuit din: produse alimentare
şi băuturi non-alcoolice - 31% băuturi alcoolice şi tutun - 3%, alte produse şi servicii 61%
incluzând chiria şi întreţinerea 34,2% din cei 61%.
Grupul persoanelor în vârstă încă mai suspectează că acest mecanism de
marketing face doar să submineze banii lor şi chiar şi moralitatea. Ideea că pe cât un
produs are nevoie de mai multă reclamă pe atât trebuie să fie de o calitate scăzută, încă
mai persistă în Polonia. Reclamele poloneze însă au început pe deoparte să determine
schimbarea obişnuinţelor societăţii cu altele noi cât şi utilizarea stereotipurilor existente
pentru a transmite un mesaj. Spre exemplu, reclamele folosite pentru bere s-au adresat
diferitelor categorii de persoane, proveniţi din pături sociale diferite. Astfel, reclama la
berea Varka Strong se adresa persoanelor de vârste cuprinse între 25-40 de ani, cu o
educaţie scăzută, care sunt consumatori importanţi de bere. Tot la capitolul bere, reclama
Zwiec din 1995-1996 se adresa studenţilor, care joacă un rol important în rândul
consumaţiei de bere, astfel această bere a devenit cea mai consumată în rândul tinerilor
studenţi. Pentru categoria feminină este bine ştiut că berea neagră este cea preferată de
femeile poloneze, Okocim se adresează prin reclamele lor exact acestui segment de piaţă
şi cu timpul a exclus categoria masculină din grupul potenţial de consumatori, deşi
polonezii preferau berea brună. Aceste reclame cât şi specificul polonez de consum cu
precădere de băuturi alcoolice au mărit consumul de bere în Polonia. S-a ajuns ca în
26
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
martie 2001, Asociaţia Internaţională a Publicităţii din Polonia să opreasc difuzarea
reclamelor la bere înainte de ora 20:00.
Astăzi, consumatorii polonezi au devenit din ce în ce mai conştienţi de ifluenţa
publicităţii. Tinerii polonezi sunt influenţaşi în procesul decizional de cumpărare de către
reclamă, în timp ce bătrânii sunt cei ami reticenţi. Din păcate, publicitatea poloneză încă
mai apelează la “cunoştinţele comune” ale consumatorilor. Mesajele transmise fac apel
foarte rar la transpuneri metaforice, la ambiguitate sau umor. Deşi se află un stadium
tehnologic avansat, totuşi potenţialul creativ este limitat, chiar primitive. Agenţiile de
publicitate relatează că se menţin conservative pentru a nu risca o pierdere financiară. În
2004 consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 5% faţă de anul precedent.Pe deoparte
consumul pentru băuturile alcoolice premium au câştigat proporţii, dar pe de altă parte
produsele ieftine au câştigat o mare popularitate, consumatorii considerând că acestea
oferă mai mare valoare banilor plătiţi. Orăşenii polonezi au o predispoziţie spre consumul
de produse de stil vest-european, în timp ce populaţia din mediul rural tind să opteze
pentru produsele făcute în casă. Obiceiurile de cumpărare ale polonezilor se schimbă
rapid, acum apropiindu-se de nivelurile vest europene.
Numărul polonezilor care sunt devotaţi carierei profesionale a crescut. Acest lucru
are drept rezultat scăderea timpului liber pentru a găti, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi
polonezi au trecut de la mâncarea gătită în casă, la cea gen fast-food. Totodată s-au
dezvoltat produsele gen supe instant.
În jur de 30% din populaţie, adică mai mul de 11 mil, se situează în grupa de
vârstă 7-24 de ani şi mai mult de 3 mil se situează în grupa de vârstă 15-19 ani, moment
în care încep să ia singuri decizia de cumpărare. Acest grup este deosebit de receptiv la
tehnicile promoţionale.
În Polonia în ultimul timp, s-a dezvoltat vânzarea prin internet. În această situaţie
s-a ajuns datorită lipsei de timp a polonezior.
Faptul că 60% din consumatorii polonezi nu deţin un calculator disponibil lor şi
când au un calculator disponibil, acela este PC-ul de acasă. Când un polonez dispune de
resurse financiare, au tendinţa să cumpere un PC. Mai mult de 50% dintre consumatori cu
un venit mediu pe locuinţă de 400 € deţine un calculator. Acest lucru arată cât de repede
ar putea să se închidă piaţa pentru calculatoare în Polonia dacă veniturile ar creşte.
27
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
E.Infrastructură de marketing
1. Sisteme de transport
În perioada 1996-2002 în sectorul construcţiilor de drumuri şi poduri s-a investit
de două ori mai mult, decât în anii precedenţi. Acest fapt se petrecea datorită aderării la
UE. Potrivit ultimelor evaluări ale condiţiilor drumurilor naţionale, doar 6.341 din
drumurile naţionale, adică 37% se află în stare bună.
Transportul în Polonia se realizează pe toate căile: pe cale aeriană, navală, rutieră,
feroviară. Acest fapt generează opţiuni multiple pentru comercianţi, oamenii de afaceri în
vederea realizării afacerilor.
În primul semestru 2003 transportul total de marfă s-a situat peste nivelul din
primul semestru 2002. A crescut cantitatea de mărfuri manevrată în porturile marititme,
cât şi cererea de servicii de transport.
Marfa transportată de unităţi cu un număr mai mare de 9 angajaţi s-a cifrat la
145,5 milioane tone, adică cu 0,2% mai mult decât în anul precedent. Transportul pe căile
ferate s-a situat la 76,9 milioane tone marfă (cu 1,9% mai mult decât anul precedent).
Cererea de transport pe calea ferată a crescut în toate tipurile de activitate internaţională
(export, import, tranzit de mărfuri), în timp ce transportul intern a scăzut. Transporturile
terestre15 s-au situat la un volum de 30,6 milioane tone (9,8% mai puţin decât anul
precedent). Transportul prin intermediul conductelor a fost de 25,7 milioane tone de
petrol brut şi produse petroliere (cu 9,2% mai mult comparativ cu anul precedent).
Transportul pe apele interne s-a situat sub nivelul celui din prima jumătate a anului 2002,
în timp ce rezultatele transportul maritim au fost diferite.
Totalul bunurilor încărcate şi descărcate în porturile maritime comerciale a
crescut cu 12% în primul semestru 2003. Aceasta priveşte majoritatea grupelor de
mărfuri (în special cereale, lemn sau mărfuri generale). Cantitatea de cărbune şi cocs, la
fel ca şi cea de petrol brut şi produse petroliere, încărcată şi descărcată, a scăzut în
aceeaşi perioadă de timp.
28
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Transportul pe cale aeriană intern pentru pasageri cât şi pentru transport de
mărfuri este asigurat de către compania aeriană LOT. Polonia deţine 123 de aeroporturi şi
spaţii de aterizare. Dintre toate doar câteva dispun de condiţii ce permit realizarea
comerţului aerian. Aeroporturile majore sunt situate în oraşele principale: Warsaw cu
Katowice, Kraków, Gdańsk, Poznań, Szczecin,Wrocław şi Rzeszow. Cele ami cunoscute
aeroporturi sunt Warsaw Frederic Chopin, cu un număr de 6 mil de pasageri anual şi
40.500 tone de încărcătură anuală, Aeroportul Ioan Paul II din Cracovia cu un număr de
841,000 călători şi 1,800 tone de încărcătură pe an.
Totalul râurilor şi canalelor navigabile însumează 3812 km. Comerţul marin se
efectuează cu 114 vapoare, plus 100 care sunt înregistrate în afara ţării. Principalele
porturi se află în Gdańsk, Gdynia, Szczecin, Swinoujscie, Ustka, Kolobrzeg, Gliwice,
Warsaw, Wroclaw.
Conform standerdelor Europei de Vest, Polonia nu are infrastrustura străzilor bine
dezvoltată. Totalul canalelor rutiere este de 381,046 km. La sfârşitul anului 2004, 67 km
de autostrăzi erau deschise spre trafic, iar 284 km se aflau în construcţie sau
reconstrucţie. Doar 8.6 km de autostradă erau terminate până la sfârşitul anului 2004.
Recent, situaţia s-a îmbunătăţit datorită fondurilor oferite de UE pentru refacerea
infrastructurii. Până în 2008 legătura dintre cele mai mari oraşe (Poznan, Wroclaw, Lodz,
Warsaw, Krakow, Katowice) se va face prin reţeaua de autostrăzi ce va comunica cu
reţeaua de autostrăzi ale Europei de Vest. Transportul în comun pentru călători în
interiorul oraşelor este asigurat de către MPK, companie de autobuze. PKS este compania
care asigură legătura dintre oraşe cu autobuzul. Biletul la mijlocul de transport în comun
variază de la oraş la oraş. În Cracovia spre exemplu un bilet cumpărat în mijlocul de
transport ajunge la 3 zloţi (0,76 EUR). Preţul biletului variază în funcţie de poziţia socială
pe care o ocupi: astfel sunt bilete de 1 zl, 1,15 zl şi 2 zl, aceste tarife sunt în Rzeszow. Un
bilet de 1 zl cumpărat de la chioşcurile speciale MPK are voie sa-l folosească studenţii şi
elevii polonezi, cel de 1,15 zl este pentru pensionari, veteranii de război şi persoanele cu
nevoi speciale, iar 2 zl pentru salariaţi şi alte categorii de persoane. Se poate alege şi alte
variante de transport în oraş şi anume tramvaiul, metroul (doar în Varşovia) şi taxiul.
Tramvaiul este o opţiune ce se regăseşte în 30 de oraşe printre care Gdańsk, Kraków,
Szczecin, Poznań, Wrocław, Warszawa. Polonezii conduc agresiv şi nu ţin cont de
29
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
limitele de viteză. Condusul sub influen;a băuturilor alcoolice reprezintă o problemă
pentru polonezi cu toate că s-au luat măsuri reglementate de lege. Per total, Polonia are
un indice al morţilor în urma unui accident de maşină cel mai ridicat dintre ţările
Europene.
Polonia e în plină modernizare a străzilor şi trotuarelor. Trotuarele din oraşele
principale sunt special amenajate pentru biciclişti şi pietoni. Astfel, nu rare sunt cazurile
să te trezeşti că trebuie să stai la trecerea de pietoni pe trotuar pentru a acorda prioritate
unui biciclist, sau să fii luat prin surprindere de un trecător vitezoman.
Transportul pe calea ferată este asigurat de compania de cale ferată PKP, care are
una dintre cele mai largi sisteme de cale ferată din centrul şi vestul Europei. Reţeaua se
întinde pe 23.420 km. Pe cale ferată se stabileşte legătura cu Germania, Cehia, Lituania,
Belarus, Rusia, Ucraina, Slovacia.
2. Medii de reclamă
Mediile de reclamă în Polonia sunt televiziunea, radio, revista, ziarul, afişaj
exterior, web page-urile, media BTL.
Televiziunea este cel mai universal media utilizat în Polonia. Telewizja Polska
(TVP) a transmis neîntrerupt din 1956. Din 1994 TVP a fost o companie comercială. Ca
şi televiziune publică operează conform legilor în vigoare pentru radio şi televiziune, care
include obligaţia de a oferi informaţii, acces la cultură şi artă, facilitarea răspândirii
sociale prin acces la educaţie şi ştiinţă, lărgirea educaţiei civice şi a suportului polonez
pentru producţia audio-vizuală. Televiziunea este mandatată să atingă toate grupurile
sociale, având grijă de pătura din mediul rural şi să satisfacă nevoile copiilor şi a tinerelor
generaţii. Televiziunea şia asumat responsabilitatea să susţină intelectualii polonezi şi
eforturile artistice, şi dezvoltarea produselor locale audio-vizuale, de asemenea co-
finanţând televiziunea locală şi producţia de film în afara celei făcută de TVP S.A. Pentru
mulţi polonezi televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare în evenimente
politice şi viaţa publică. Momentan TVP deţine: canale naţionale TVP1, TVP2; canale
locale TVP3 – 12 secţiuni regionale. Cele 12 secţiuni regionale sunt situate în: Białystok,
Bydgoszcz, Gdańsk, Katowice, Cracow, Lublin, Łódź, Poznań, Rzeszów, Szczeciń,
30
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Warsaw and Wrocław. Televiziunile locale mulţumesc 63% dintre polonezi. În legile
prevăzute radioului şi televiziunei se regăseşte obligaţia de a se crea o televiziune pentru
polonezii care se află peste hotarele ţării. Astfel există TV Polonia, care are drept scop
promovarea culturii şi învăţământului, descrie economia poloneză şi adduce aproape
istoria ţării; încurajează investiţiile în Polonia, oferă informaţii despre realizările Poloniei
în lime. TV Polonia oferă ştiri despre cele mai importante evenimente sociale, culturale,
politice şi economice. Nu reprezintădoar o sursă de informare pentur polonezi cât mai
ales pentru persoanele interesate despre Polonia. Programele în limba polonezăau
subtitrări în limba engleză. Au success filmele poloneze, telenovelele şi în aceeaşi măsură
teatrul televizat.
Televiziunea poloneză poate să fie urmărită practice de pe toate continental lumii.
În medie polonezii privesc 4 ore zilnic la televizor şi cel mai privit program tv este TVP.
Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că polonezii nu sunt foarte buni cunoscători de
limbi străine. Polsat a fost primul canal de transmitere privată din Polonia care a primit
licenţa de difuzare în 1994. Pe lângă acesta mai sunt şi altele de circulaţie internaţională:
TVN, TVN 24, TVN 7, TV4, TV Plus. Staţiile de emisie în poloneză sunt: RTL 7, Polsat 2,
Polonia 1, Planete, Discovery, National Geographic, de emisie pentru copii: Fox Kids,
MiniMax, Cartoon Network. Staţiile codate în Polonia sunt: Canal+, HBO şi platformele
digitale Nowa Cyfra+ şi Polsat cyfrowy.
Cota de piaţă a celor mai mari staţii de televiziune: TVP 1 – 25,8%, TVP2 –
22,3%, Polsat – 16,4 %, TVN – 13,5 %.
Polonia este a treia cea mai mare piaţă a cablului în Europa. Estimat la o valoare
de aproximativ 400 mil de USD Leaderul inegalabil este UPC Telewizja Kablowa (UPC
TK), care aparţine concernului internaţional United Pan-Europe Communications. UPC
TK acoperă astăzi mai mult de 1 800 000 de gospodării, venindu-i aproximativ 25 % din
piaţă. Alături de UPC TK, alţi operatori concurează: Multimedia, Szel-Sat, Vectra şi
Aster City. Mai mult de 50% dintre polonezi beneficiază de cablu tv.
Astăzi radioul în Polonia este reprezentat de 4 staţii naţionale şi 17 locale.
Radioul (www.radio.com.pl) în Polonia îndeplineşte misiunea de a informa, distra şi educa.
Producătorii reportajelor radio au fost de multe ori premiaţi la PRIX ITALIA festivalul
internaţional de radio şi Televisual Art în Italia, cât şi Festivalul Internaţional al
31
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Multimedia Art PREMIOS ONDAS în Spania. Teatrul polonez la radio are grijă să
dezvolte tradiţia radioului artistic în Polonia.
Una dintre cele mai populare staţii radio în Polonia este Radio Unu, care se
adresează unui public larg de ascultători. Cea mai cunoscută emisiune este cea de
dimineaţă. Radio Doi este un radio de cultură. Radio doi difuzează muzică nemaiauzită
nicăieri la radiourile poloneze. Este fenomenul European, să ai programe cu muzică la
înălţimea ascultătorilor şi de calibru literar. Un loc special la Radio Doi este ţinut de către
muzica Jazz, clasică, incluzând sesiuni nemai-înregistrate nicăieri în lume. Un alt canal
radio este reprezentat de Trójka sau Program 3, care este vestit pentru ştirile dinamice
transmise, reportaje, jurnale de ştiri şi muzică. A patra staţie naţională este Radio BIS.
Aceasta este singura staţie educaţională din Polonia. Radio Bis are ca şi audienţă targetată
tinerii, în căutare de a trezi în ei înşişi miracolele lumii, fărăa pierde legătura cu
ascultătorii adulţi interesaţi în cunoştinţe ami avansate. O mare parte din activităţile
staţiei au la bază literature, istoria şi arta. În fiecare zi la BIS cineva poate să înveţe
engleza, germana şi franceza.
Aproximativ 220 de staţii radio publice şi private operează pe piaţa poloneză.
Prima staţie radio privată este RMF FM (www.rmf.pl) s-a deschis
publicului în 1990, în Cracovia. RMF FM s-a născut din colaborarea dintre staţia radio
franceză FUN şi Radio Małopolska FUN, cum s-a chemat mai târziu. Iniţial transmitea
din Franţa. Din octombrie 1991 (pe atunci denumită RMF - Radio - Musică - Fapte) era o
staţie ce transmitea 24 de ore din 24 acoperind întreaga Polonie. Astăzi RMF FM este uan
dintre cele mai mari şi moderne staţii radio din Europa. Reţeaua lor acoperă 95% din ţară,
este disponibil pe canalele digitale de televiziune şi pe internet. Este membru al media
deţinătoare a companiei FM, care este co-fondatorul a unul dintre cele mai cunoscute
portaluri, interia.pl. Mai nou pe RMF poţi asculta şi muzică clasică. A doua staţie privată
este Radio ZET (www.zet.pl). "Zetka" a fost prima staţie radio din Varşovia. A operat
din Septembrie 1990. Acoperă 95% din Polonia, şi este present pe platformele
televiziunii digitale, internet. Programele sunt adresate în special tinerilor. Difuzează
muzică gen: reggae, hip-hop and drum'n'bass – des neglijate de restul staţiilor radio – şi
Radiostacja are un rol active în prmovarea acetui gen de muzică în Polonia. Printre
staţiile regionale se află şi TOK FM. Radio. Staţia pune accent pe problemele politice,
32
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
economice, etc. Această staţie se promovează drept “primul radio informativ” programele
include şi multe interviuri şi ştiri. O altă staţie este cea catolică Radia Maryja
(www.radiomaryja.pl). Ascultătorii săi sunt bătrânii, cu vârsta peste 55 de ani. Difuzează
slujbele bisericeşti şi programe cu tematică religioasă, plus programe care au legătură cu
viaţa bisericească şi probleme ce-i afectează pe credincioşi. Radia Maryja poate fi
ascultat pe 5 voivodate, deşi se fac eforturi pentru a lărgi reţeaua. Se prinde Radia Maryja
şi în Canada şi SUA pe cale terestră, şi mulţumită transmisiilor prin satelit şi internet
paote fi auzit oriunde în lume.
Polonia are mai mult de 5400 de titluri de ziare – ziare naţionale şi locale cu
apariţie zilnică, săptămânală şi lunare. Caracteristica provocatoare o reprezintă faptul că
ziarele cu apariţie zilnică, nu apar duminica şi nici unul dintre ele nu dispune de tipărire
secundară în după-amiază. Din presa zilnică face parte "Rzeczpospolita"
(www.rzeczpospolita.pl). Rzeczpospolita scoate foarte multe suplimente speciale cu
referire la activităţile economice, incluzând şi suplimentul “Legea Zilei”, unde legile,
amendamentele legale şi comentariile specialiştilor vitale pentur companii apar aici. Asta
nu înseamnă că Rzeczpospolita este o publicaţie doar cu specific economic. Este o sursă
de informare pentru formarea unei opinii zilnice despre problemele generale despre
relatările financiare şi economice.Tirajul mediu este de 260 000/zi.
"Gazeta Wyborcza" (www.gazeta.pl). reprezintă elemental central pentru problemele de
larg consum în Polonia. Gazeta Wyborcza are un tiraj mediu de 600 000, şi în weekend şi
în vacanţe atinge chiar şi cifra de 1 milion. Suplimentele locale apar doar în oraşele mari.
"Super Express" (www.superexpress.pl). După cum preciza şi editorul acestui ziar,
cititorii lui sunt:"persoane ce nu aşteaptă de la ziarul lor zilnic article serioase şi
complicate". Ziarul pune accent pe articolele cu referire la viaţa oamenilor obişnuiţi.
"Super Express" este citit de aproximativ 14% dintre polonezi. Media de circulaţie este
de 450 000/zi. Ziarul economic "Puls Biznesu" (www.pb.pl) este liderul informaţilor
supranaturale şi economice din diferite domenii. După "Rzeczpospolita" acesta este al
doilea ziar cu care îţi începi ziua. Un altul este "Parkiet" (www.parkiet.com) devotat
exclusiv Bursei de valori din Varşovia. "Parkiet" apare de marţi până sâmbătă şi cuprinde
printer altele liste tehnice, analize, comentarii şi recomandări pentru inventatori.
33
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Procentajul cititorilor pentru fiecare ziar cu apariţie zilnică se prezintă astfel:
Gazeta Wyborcza - 20,30%, Fakt – 21,90%, Super Express – 11,30%, Rzeczpospolita –
4,10%, Puls Biznesu – 0,47%, Parkiet Gazeta Giełdy – 0,17%. Ziarele locale, care oferă
ştiri naţionale şi internaţionale, dar care pun accent pe ştirile locale, joacă un rol
important în viaţa loitorilor. Mai mult de 3000 de ziare regionale şi locale sunt tipărite.
Unul dintre cele mai vestite ziare locale este cel din Bydgoszcz, "Gazeta Pomorska", cu
un tiraj zilnic de 105 000. Cel mai mare editor de ziare din Polonia este Polskapresse,
căruia îi aparţin "Dziennik Polski", "Wieczór Wybrzeża" şi "Dziennik Zachodni".
Printre ziarele cu apariţie lunară se numără "Polityka" (www.polityka.com.pl),
care a apărut din 1957. Cei mai mari jurnalişti polonezi au lucrat la acest ziar, şi textile
lor sunt de multe ori formatoare de opinii. De câţiva ani se publică lista topului celor 500
de companii poloneze. "Polityka" este co-fondator a staţiei radio Tok FM. Tirajul mediu
este de 260 000 - 300 000.
Al doilea cel mai popular din categoria sa de ziare este "Wprost"
(www.wprost.pl). Cei mai cunoscuţi politicieni, avocaţi, economişti şi-au publicat aici
textile. Pentru 11 ani ziarul a premiat oferind titlul de Persoana anului – printer
câştigători se numără Lech Wałęsa, Aleksander Kwaśniewski, Leszek Miller, Leszek
Balcerowicz şi Wisława Szymborska. În fiecare an Wprost publică o listă a celor 100 cei
ami bogaţi polonezi."Wprost" are un tiraj de aproape 300 000.
Din Septembrie 2001 apare ediţia poloneză a "Newsweek" (www.newsweek.pl).
Acest ziar a spart topurile pe piaţa ziarelor. Succesul a surprins şi pe editorii proprii, care
au fost nevoiţi să tipărească alte copii ale primului număr. Newsweek a fost primul care a
pregătit un număr special în 11 Septembrie 2001 după atacul terrorist din New York şi
Washington.
Un loc special îl deţine "Tygodnik Powszechny" (www.tygodnik.com.pl), care
apare din 1945. De la început a reprezentat liderul de piaţă în formarea opiniilor presei în
Polonia. Din totdeauna "Tygodnik" a avut ceva de spus cu referire la dezbaterile sociale:
pe probelama bisericii catolice, stadiul culturii şi al credinţei polonezilor în societate. A
fost singura publicaţie independentă pe probleme social-politice, apărută legal în timpul
regimului communist.
Procentajul cititorilor pentru fiecare ziar apărut săptămânal se prezintă astfel:
34
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Wprost – 8,71%, Polityka – 6,41%, Newsweek Polska – 6,10%, Tygodnik Powszechny –
0,56%.
Apariţia în limba engelză a "The Warsaw Voice" (www.warsawvoice.pl) prezintă
evenimente curente care se petrec în Polonia în domeniul politic, social şi cultural. Sunt
descries şi părţi deosebite din frumuseţile Poloniei care merită să fie vizitate. Pe pagina
de internet a "The Warsaw Voice" se regăsesc informaţii importante pentru străinii care
locuiesc în Polonia.
Apariţie lunară reprezintă "Businessman Magazine" (www.businessman.onet.pl) care se
bucură de un interes deosebit manifestat de către clasele manageriale poloneze, oameni
de afaceri şi proprietarii de întrepirnderi. Se regăsesc informaţii despre: afaceri,
economie, finanţe şi publicitate.
Alt ziar lunar este "Profit" (www.profit.redakcja.pl), care a tipărit primul număr în aprilie
2001. Publicaţia îşi propune să introducă cu uşurinţă cititorii în complexitatea economiei,
lucru evidenţiat şi prin subtitulatura de “ Economia fără secrete”.
Unul dintre best sell-ărele lnare îl reprezintă revistele pentru femei "Twój Styl"
(www.twojstyl.pl). Editorii caracterizeasă piaţa cititorilor ca fiind una inteligentă, activă,
femeilor care le pasă de cum arată şi cum se simt. Cercetăriel întreprinse de către "Twój
Styl" au arătat căprintre cititori se numărăşi partea masculină. Procentajul cititorilor de
ziare şi publicaşii lunare se prezintă astfel: Twój Styl- 6,85%, Profit- 0,60%,
Businessman Magazine - 0,37.
În rândul revistelor se dă lupta între marile edituri poloneze. Se găsesc reviste
pentru toate categoriile de vârste, pentru pasiuni diferite (maşini, calculatoare), de modă ,
de arhitectură. Cele mai mari edituri de reviste sunt: Bauer, Axel Springer Polska,
Gruner+Jahr Polska, Edipresse Polska , AWR Wprost , Marquard Media Polska, Agora,
Hachette Filipacchi Polska , Murator, Spoldzielnia Pracy Polityka.
35
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Bauer deţine următoarele reviste pe teme diferite:
- reviste pentru tineri: Bravo, Bravo Girl, Bravo Sport, Filipinka, Twist;
- reviste pentru tinere mămici moderne: MAM DZIECKO, TINA, ŚWIAT
KOBIETY;
- reviste pentru femeile de vârsta a doua: BELLA RELAKS, CHWILA
DLA CIEBIE, REWIA, TAKIE JEST ŻYCIE, TWOJE IMPERIUM, ŚWIAT SERIALI,
ŻYCIE NA GORĄCO;
36
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
- reviste de modă şi mondene: PANI, TWÓJ STYL;
- reviste PC: CD Action, CLICK!, PC Format;
37
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
- reviste de televiziune şi program TV: IMPERIUM TV, KURIER TV,
SUPER TV, TELE TYDZIEŃ, TELE ŚWIAT, TELEMAX, TO & OWO;
-
- reviste despre maşini: Auto Moto, Motor
Axel Springer Polskascoate pe piaţă revista Fakt ce tratează
subiecte pe teme de viaţă, evenimente mondene, sfaturi pentru femei,
mămici, tinere. Chiar din denumirea de “fakt” care se traduce fapte, se
înţelege care sunt subiectele tratate.
Gruner+Jahr Polska este editura poloneză care
tratează în revista Naj toate tematicele despre femei.
Edipresse Polska se adresează publicului cititor de reviste cu nu mai
puţin de 9 reviste mondene despre căsătorie, modă, copii, amenajări
38
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
interioare, dragoste, sex şi are o revistă ce promovează pagina web: Przyjaciółka, Mamo
to ja, Viva!, Vita, Twoje Dziecko, Dom&Wnętrze, Przekrój, Uroda. Aici se regăseşte şi
revista Viva!, care se află şi pe piaţa din România.
AWR Wprost publică următoarele reviste: Wprost I Kultura, Business Week, Mój Pies. Sunt reviste economice, despre ştiinţă şi tehnică.
Marquard Media Polska publică reviste ce se regăsesc şi pe piaţa
românească: COSMOPOLITAN, SHAPE, CKM, PLAYBOY şi
VOYAGE cât şi ziarul Przeglad Sportowy (ziar sportiv). Spoldzielnia
Pracy Polityka publică revista Brief , care prezintă imaginea de ansamblu
a desfăşurării evenimentelor, a evoluţiei economiei.
Murator este editura care tipăreşte reviste despre arhitectură, reviste de
promovare a Poloniei, femei de success şi casele lor: ARCHITEKTURA-murator, Dobre
Wnętrze, Zdrowie, M jak mieszkanie, Murator, Podróże, Zbuduj dom, Żagle, Muratory
Regionalne, What Where When POLAND
39
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Veniturile editurilor de reviste din Polonia pe 2003
Editura Venit din reclame în milioane Euro
Tiraj
(000s)
Edituri B2B
Bauer 36.1 7,614 C.H. Beck Axel Springer Polska 35.3 2,644 IDG Poland Gruner+Jahr Polska 34.2 1,850 Infor Edipresse Polska 32.9 1,546 Migut Media SA AWR Wprost 18.1 229 Murator Agora 17.9 886 Polskie Wydawnictwo Marquard Media Polska 13.3 167 Ekonomiczne SA Hachette Filipacchi Polska (revista Biznes) 12.4 335 Publimedia Spoldzielnia Pracy Polityka 10.0 253 Trade Press Murator 10.0 Unit VFP
Vogel Burda Communications-Lupus Sursa: Almanach Media & Marketing Polska; Expert Monitor Sursa: media.com.pl
Cota de piaţă pe cheltuieli de reclamă se prezintă astfel:
Internetul în Polonia se află în perioada de dezvoltare intensă şi
ca urmare publicitatea online a devenit o adevărată afacere. Piaţa
publicităţii online a crescut cu 43 de procente într-un an şi IAB (Internet
TV: 58% reviste: 14% Ziare: 13% Radio: 8.0% Outdoor: 5.0% Cinema: 1.5% Internet: 0.5%
40
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Architecture Board) Polonia previzionează ca această creştere să nu scadă până în 2008.
Cei care apelează cel mai des la această metodă de promovare sunt sectoarele financiare,
dar şi companiile de telecomunicaţie îşi măresc cheltuielile pentru activităţile online.
Printre agenţiile care se ocupă de realizarea proiectelor de promovare a imaginii
companiilor pe web se numără Hypermedia, care a primit în ultimii 3 ani titlul de cea mai
interactivă agenţie a anului.
3. Instituţii financiare
Instituţii financiare specializate au fost înfiinţate direct sau indirect de către
guvernul polonez, organizaţii internaţionale, şi experţi străini pentru a uşura
restructurarea economică. Au introdus Agenţia spre Dezvoltarea Industriei, Banca pentru
Dezvoltarea Poloniei, Corporaţia de Asigurărilor Financiare pentru Export, Fundaţia
pentur Consultanţă în Antreprenoriat, Instituţia de Administraţie a Angajaţilor şi un
număr mare de firme de consultanţă. Aceste instituţii sunt aşteptate să ofere credite
garantate, să ajute la deschiderea unei afaceri, să achiziţioneze o cantitate de acţiuni ale
companiilor care sunt supuse privatizării, să faciliteze leasingul, restructurarea financiară
şi procesele de falimentare. Câteva dintre instituţiile nou înfiinţate au primit fonduri de la
organizaţiile financiare internaţionale. Banca Europeană pentru Dezvoltare şi
Recontrucţie (EBRD- The European Bank for Reconstruction and Development) a stabilit
un fond comun de investiţie în colaborare cu Banca Poloneză de Dezvoltare.
Instituţiile financiare ale Poloniei se prezintă astfel: Ministerul Finanţelor
(www.mofnet.gov.pl), Banca Naţională a Poloniei, Bursa de Valori de la Varşovia, Depozitul
Naţional al Titlurilor de valoare, MTS-CeTO (instituţie licenţiată să organizeze şi să
conducă ajustările de schimburi valutare de pe piaţă -
http://www.mts-ceto.pl/opencms/opencms/cms/eng/ceto/index.html), Asociaţia
Emitenţilor la Bursa de Valori, Camera Caselor de Schimb Valutar, Asociaţia Agenţilor
şi a Consilierilor, Camera de Gestiune a Fondurilor şi a Capitalurilor, Asociaţia
Investitorilor Diverşi, Asociaţia participanţilor liberi pe piaţa energiei, Custodian Bank
Council.
41
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
F. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare şi a consumului
Pământul polonez este drept în marea lui majoritate, doar spre sud sunt situaţi
munţii şi în nord marea Baltică. Populaţia de la munte este predispusă să consume
alimente făcute în casă, mai precis majoritatea sunt oieri, ciobeni, şi alimentul de bază îl
reprezintă brânza, caşul, caşcavalul făcute în casă. Aceste categorii de personae sunt greu
de influenţat chiar şi prin reclamă, deoarece sunt consumatori care consideră că mănâncă
sănătos. Populaţia de la malul mării Baltice consumă cu predilecţie preparate din peşte şi
peşte, acesta reprezintă aliment de bază în alimentaţia zilnică.
Polonia este încojurată de o serie de vecini şi aceştia au avut rolul de a-i influenţa
locuitorii Poloniei, de la englezi s-a preluat consumul de ceai, din Belorusia, Slovacia,
Cehia s-au preluat băuturile alcoolice. Totuşi pentru polonezi ceaiul este bine venit,
iernile friguroase sunt mai uşor de suportat cu o cească de ceai, mai ales că Polonia
exportă ceainice.
Este cunoscută situaţia Poloniei cu privire la apă. Din cauza extracţiilor masive de
cărbune s-a ajuns la poluarea aerului ce a cauzat ploile acide. Astfel, apa în Polonia este
poluată, polonezii nu cumpără foarte multă apă potabilă pentru consum zilnic.
G.Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de marketing
În ciuda diferentelor foarte mari dintre statele Europei, specialiştii sunt de părere
că legislaţia comună, globalizarea şi investiţiile directe vor ajuta la o reducere a acestor
discrepanţe, însă fenomenul se va produce pe termen mediu şi lung.
În Polonia, unde în luna septembrie au avut loc alegeri generale, Parlamentul a
aprobat unele proiecte controversate, cum ar fi cel privind pensiile angajaţilor din
sectorul minier, care, în opinia analiştilor, ar putea să devină, în următorii ani, o povară
asupra finanţelor publice şi să complice adoptarea monedei euro.
Pentru Polonia principalele schimbări care s-au efectuat în urma intrării în UE au
fost:
- sfârşitul controlului vamal, pentru că s-a aderat la Piaţa Comună;
42
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
- introducerea fondurilor UE, gestionate la nivel naţional;
- armonizarea legislaţiei complete interne cu cea europeană;
- integrarea în instituţiile de guvernare UE.
1. Standarde de produse
În Polonia sunt utilizate standardele ISO. Ţinând cont de situaţia poluaţiei în
Polonia s-a considerat necesară adoptarea a standardelor ISO 9000:2000, ISO 9001:2000,
ISO 9004:2000, ISO: 19011:2000. S-a preluat şi noul standard ISO 14000, care
reprezintă un sistem de management al mediului, factor important avut în considerare.
2. Orar de lucru
În general, în Polonia se lucrează opt ore pe zi fără pauză de prânz. Ziua de lucru
începe la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00. Mult timp se lucra sâmbăta 4 ore, dar acum
programul s-a modificat la 5 zile de lucru pe săptămână cu orar prelungit. Băncile sunt
deschise, în general, între ora 9.00 şi 15.00, de luni până vineri şi unele chiar şi sâmăta
de la 9.00 la 13.00. Instituţiile publice lucrează de la ora 9.00 la ora 15.00.
Magazinele alimentare, puternic influenţate de această nouă orientare a
serviciilor, sunt acum deschise sâmbăta şi chiar duminica. În principalele oraşe, unele
magazine alimentare sunt deschise întreaga zi, micile magazine încercând să ţinăpasul cu
supermagazinele. În zilele de lucru, magazinele încep programul la ora 7.30, rămânând
deschise până spre ora 20.00, şi chiar orele 22.00. În afară de micile magazine alimentare,
cea mai mare parte a magazinelor îşi încep programul la ora 9.00 sau 10.00 şi îşi încheie
programul la ora 18.00 sau 19.00. Există de asemenea magazine non-stop. Numărul de
ore în medie care trebuie să fie îndeplinit de către un muncitor (fie femeie, fie bărbat) pe
săptămână este de 42,9 şi pentru un job full-time de 45,4 h/săpt. Se admite cu ore în plus
şi fără pauze un număr de 47,1h/săpt. aa un job full-time. Maximum pe săptămână legal
este de 46,6 h.
3. Tarife, cote, preţuri
43
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Toate impozitele din Polonia sunt aprobate de către Parlament. Sistemul de
impozitare polonez s-a schimbat substanţial în ultimii ani, tinzând să se creeze un sistem
mai transparent şi care să se conformeze standardelor existente în ţările economiei de
piaţă. Cu toate că legislaţia privind impozitele şi taxele este relativ necomplicată,
aplicarea ei în practică este uneori dificilă. Complicaţiile reies din faptul că o parte dintre
legi sunt interpretabile, ceea ce poate duce la două diferite interpretări oficiale ale
aceluiaşi caz, cu toate consecinţele aferente. De altfel, unele sectoare ale legislaţiei din
domeniu se referă la fenomene sau situaţii care nu au o definiţie legală sau a căror
definiţie diferă de cea adoptată în altă zonă legislativă.
Contribuabilii trebuie să reţină că toate impozitele se plătesc lunar, iar în caz de
întârziere se aplică penalităţi de 25% pe an.
Impozite şi taxe de bază:
• Impozitul pe venit aplicat persoanelor juridice.
Cu excepţia parteneriatelor care nu au personalitate juridică, toate persoanele
juridice şi organizaţiile - persoane juridice sunt supuse impozitului pe profit. Baza de
impozitare o constituie profitul (surplusul veniturilor asupra cheltuielilor). Pentru
persoanele juridice impozitul este de 19%.
• TVA (VAT). Taxa pe Valoarea Adăugată.
A fost introdusă în luna iulie a anului 1993, înlocuind taxa de circulaţie a
fondurilor şi se aplică persoanelor juridice şi fizice. Este reglementată prin Legea TVA şi
a Accizelor (Dz.U. nr 11, pct. 50 din 1993).
Există patru cote de TVA:
22% - taxa de bază;
7% - taxa preferenţială care se aplică în cazul unor produse folosite în
agricultură (îngrăşăminte, pesticide, maşini agricole), produselor pentru copii, de
protecţie a sănătăţii, materialelor şi serviciilor de construcţii, precum şi la unele alte
servicii ca de ex. transportul (cu excepţia taxiurilor);
3% - se aplică la produse neprelucrate;
44
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
0% - se aplică la exporturi. Totuşi, servicii comandate din străinătate, dar
executate în Polonia, sunt supuse TVA-ului de 22%; numai cele executate în afara
Poloniei sunt considerate export şi pot beneficia de rata 0%.
• Accize.
În afară de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Accizele se aplică la persoane
juridice şi fizice şi sunt reglementate prin Legea TVA şi a Accizelor (Dz.U. nr 11, pct. 50
din 1993) şi Decretul Ministrului Finanţelor privind Accizele (Dz.U. nr.27, pct. 269 din
2002). Există circa 200 de produse la care se aplică accizele, între ele se află
autoturismele, armele de foc pentru vânătoare, combustibili şi uleiuri, ambalaje din
plastic, sare, băuturi alcoolice, produse din tutun, precum şi unele bunuri de consum, ca
de exemplu, echipamente hi-fi, camere video, iahturi şi bărci cu motor, parfumuri etc.
Mărimea accizelor depinde de tipul de produs şi este întotdeauna mai mare în cazul
produselor din import.
•Impozit pe dividende.
Se aplică la persoanele juridice şi fizice care au calitatea de acţionari. Este reglementat
prin Legea Impozitului pe Venit Aplicat Persoanelor Juridice (Dz.U. nr. 106, pct. 482 din
1993). Impozitul pe dividende este de 15%, dacă nu s-a stabilit altfel printr-o înţelegere
de evitare a dublei impuneri. Pentru a plăti o cotă mai mică a impozitului, persoana în
cauză trebuie să prezinte un certificat de rezidenţă fiscală. De plata impozitului pe
dividende sunt scutite holdingurile.
• Impozit pe venit aplicat persoanelor fizice.
Conform Legii Impozitului pe Venit Aplicat Persoanelor Fizice se aplică
persoanelor fizice calculându-se la venitul persoanei fizice, indiferent de sursa lui. Scara
impozitului pe venitul personal este progresivă: 19%, 30% şi 40%.
• Impozit pe terenuri agricole.
45
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Reglementat de Legea Impozitelor pe Terenuri Agricole (Dz.U. nr. 94 pct. 431
din 1993), se referă la persoanele juridice şi fizice. Se calculează în funcţie de suprafaţa
terenului şi categoria pământului.
•Impozit pe proprietăţi imobiliare.
Este o taxă locală şi variază în funcţie de hotărârile autorităţilor locale, conform Legii
Impozitelor şi Taxelor Locale (Dz.U. nr.9, pct. 31 din 1991). Se calculează pe m2.
Plafonul maxim al acestui impozit este stabilit anual de Ministerul Finanţelor, iar
autorităţile locale nu au dreptul să aplice o cotă mai mică de 50% din valoarea maximă.Intrarea în piaţa unică europeană va avea drept efect scăderea preţurilor bunurilor
de larg consum, concomitent cu creşterea profiturilor producătorilor.
Esticii muncesc mai multe ore pe săptămână. Iar pentru munca lor sunt
plătiţi cu mai puţini bani. Evolutia preţurilor produselor alimentare şi agricole în anul
2004-2005 este principalul factor de creştere a preţurilor, în general (60%). Urmează
transporturile (contribuţie de 12% in creşterea totală a preţurilor) şi cheltuielile de
întreţinere a locuinţelor (10%).
După câteva luni consecutive în care s-a înregistrat o creştere a
inflaţiei anuale în 2004, în septembrie s-a produs o scădere a ei de până la 4,4% faţă de
4,6%, cât se înregistrase în august. Acest lucru s-a datorat în principal dinamicii relativ
scăzute a preţurilor la articolele alimentare. În septembrie faţă de august, preţurile au
crescut doar cu 0,4%, faţă de creşterea de 1,6% doin anul precedent, din care preţurile: la
fructe au scăzut cu 6,2%, la carnea de pasăre cu 2,5%, la zahăr cu 0,9%, la făină cu 0,3%.
Trimestrul IV poate aduce, în continuare, o stabilizare la preţurile produselor alimentare,
datorită recoltelor bune la producţia vegetală. Aprecierea dolarului faţă de euro (cu 5,5%
în ultimile 12 luni), are de asemenea, o influenţă antiinflaţionistă, ca şi faţă de dolar (cu
10,6%), ceea ce a dus la ieftinirea importurilor.
46
Inflatia anuala pe fondul schimbarii preturilor la produse alimetare
0.5 0.5 0.6 0.3 0.4 0.8 0.8 0.7 0.9 1.3 1.6 1.7 1.6 1.6 1.72.2
3.44.4 4.6 4.6 4.4
-3.4 -3.6 -3.5 -3.4-2.5
-0.6
0.2
-0.4
0.51.2
2.1 2.1 2.22.7
3.3
4.65.2
8.19.1
8.1
9.3
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
I 200
3
II 200
3
III 20
03
IV 2003
V 2003
VI 200
3
VII 200
3
VIII 20
03
IX 2003
X 2003
XI 200
3
XII 200
3
I 200
4
II 200
4
III 20
04
IV 2004
V 2004
VI 200
4
VII 200
4
VIII 20
04
IX 2004
perioada
%
inflatia
preturile produselor alimentare si ale bauturilor fara alcool
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Figura 4 – Inflaţia anuală pe fondul schimbării preţurilor la produse alimentare
Per total, preţurile la alimente, care din trimestrul IV 2003 până la sfârşitul
semestrului I 2004 accelerau inflaţia, în al II-lea semestru au crescut mai lent decît
aceasta. La scara întregului an (decembrie 2003 până în decembrie 2004), preţurile lor
vor depăşi totuşi indicele general al preţurilor la mărfuri şi servicii de consum (4,2%).
Media anuală a ratei inflaţiei (3,4%) va fi mai ridicată faţă de cea realizată în anul 2003
( 0,8% ), când produsele alimentare s-au ieftinit cu 1%.
H.Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi modelelor de cumpărare
Stilul şi personalitatea poporului polonez a fost trasată de-a lungul miilor de ani,
rezultând un amalgam de urmaşi. Cultura poloneză s-a născut din influenţe latine şi
bizantine şi de diferiţii ocupanţi europeni de-a lungul istoriei.
Obiceiurile, tradiţiile şi costumele tradiţionale reflectă atât influenţele vestice cât
şi estice, chiar şi islamice. Polonezii sărbătoresc la fel ca şi românii, anul nou, ziua
muncii, Ziua Contituţiei (3 mai), sărbătorile creştine, pentru că şi ei sunt creştini.
Polonezii au o îndelungată tradiţie de a aşeza valorile culturale mai presus de cele
materiale. Pentru majoritatea polonezilor, studiile reprezintă cheia către adevăratul
47
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
success. Nivelul înalt de instruire a fost un element care a atras numeroşi investitori
străini. Multe firme străine care angajează lucrători polonezi observă inteligenţa şi
capacitatea lor de a învăţa. Oamenilor de afaceri străini care vin în Polonia li se
recomandă să îşi exploateze la maximum titlurile universitare. Acele iniţiale plasate după
nume îţi vor deschide multe uşi.
Polonezii sunt consideraţi stupizi. Timp de decenii, polonezii au fost subiectul
glumelor cu substrat etnic în SUA şi Europa, glume care subliniază căsunt lipsiţi de
inteligenţă şi eficienţă. Oricum oricât de insultătoare ar fi glumele, polonezii le acceptă
cu seninătate. Polonezii nu au iniţiativă, sunt un popor cu un dezvoltat simţ al afacerilor,
dar le place să facă lucrurile în felul lor. Totuşi, polonezii exportă textile, unelte, ceainice
şi unelte de grădinărit. Volumul masiv de produse agricole vândute i-a alarmat pe
francezi, încât aceştia au căutat să împiedice intrarea pe piaţa UE a importurilor din carne
de porc, care făceau concurenţă produselor autohtone. Este evident că polonezilor nu le
lipseşte iniţiativa sau capacitatea de a sesiza un moment favorabil.
Polonezii sunt prea sentimentali, sunt adesea numiţi idealişti, romantici şi chiar
nature excesiv de pasionale.S-ar sacrifice pentru principii înalte, de aceea sunt consideraţi
adesea ca fiind nerealişti, un asemenea ideal fiind imposibil de atins uneori.
Polonezii au încă obiceiul de a-şi aprecia partenerii de afaceri prin prisma
calităşilor personale. Astfel, este posibil să dureze faorte mult pânăcând un polonez va
începe o afacere. Va dori să afle care este caracterul viitorului partener de afaceri – nu
doar ce indică cifrele.
Scriitorii polonezi remarcabili, cum ar fi Adam Mickiewicz, Juliusz Slowacki şi
Zygmunt Krasinski au fost reprezentanţi de seamă ai romantismului care a cuprins
întreaga Europă. Scriitorii romantici nu şi-au disociat operele literare de scrierile politice
cu iz polemic. Acest fapt s-a perpetuat în modul de gândire al polonezilor. Ei consideră
dezvăluirea sentimentelor ca un semn de umanitate, şi nu ca o pierdere a stăpânirii de
sine. Polonezii sunt antisemişi, asta se datorează faptului că Polonia este o naţiune
omogenă. Deşi polonezii au suferit împreună cu evreii sub dictatura nazistă, există
polonezi care ar dori ca acest capitol întunecat al celui de-al doilea război mondial să fie
închis. Din aceste considerente se zice căpolonezii sunt antisemiţi.
48
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Polonezii sunt nişte alcoolici instabili. Sunt oameni de viaţă şi ospitalieri. Aceasta
presupune multă mâncare şi multă băutură. Trăind sub regim comunist, opresiv, alcool a
fost privit ca o uşurare. La orice nivel al societăţii se poate observa că polonezii beau o
cantitate nemăsurată de alcool, chiar şi după standardele europene. Totuşi, pe măsură ce
prosperitatea economică a ţării creşte, consumul de alcool este în descreştere. Chiar şi
aşa, consumul de vodcă încă este o constantă. Sticla de vodcă apare imediat ce oaspetele
a intrat şi nu este pusă deoparte până când nu este golită.
Conform tradiţiei, polonezii au reputaţia de a fi deschişi, prietenoşi şi sinceri.
Totuşi atitudinea în public este rezervată, stoică, circumspectă şi uneori chiar ostilă, în
timp ce în particular sunt prietenoşi, amabili, ospitalieri şi calzi. Pentru ca un polonez s[te
considere apropiat, nu este sufficient numai să cunoşti limba sau să bei împreună cu el un
pahar de vodcă. Introducerea în acest cerc se face pe baza sentimentelor şi precepţiei
personale, şi nu pe criterii logice. Poţi să faci parte din cercul lor de prieteni doar dacă ei
te consideră a fi “un adevărat priten”.
V.Concluzii şi recomandări
Polonia este considerată un consummator important datorită mărimii pe care o
ocupă ca şi suprafaţă cât şi ca număr de locuitori.
Polonezii sunt educaţi, disciplinaţi şi o forţă de muncă flexibilă cu capacitate de
creştere a productivităţii.
Consumatorii polonezi se adaptează rapid la inovaţiile apărute, la produsele noi şi
acceptă fără criticisme stilul de viaţă American sau “vestic”.
49
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
Mai persistă anumite sectoare care reprezintă oportunităţi de investiţie datorită
pierderii în dezvoltarea din trecut.
Atitudine pozitivă în ceea ce privesc reclamele, în alegerea brandurilor şi a
produselor care cresc sub influenţa publicităţii.
Consumatorii polonezi aleg din ce în ce mai des produsul după brand fiind dispuşi
să plăteascăami mulţi bani aâta timp cât brandul înseamnă calitate.
Polonia este poziţionat strategic în centrul Europei, este o locaţie perfectă pentru o
companie care planifică o extindere pe piaţa de est sau pe piaţa ţărilor baltice.
Polonia a atras mai mult atenţia investitorilor străini din mai multe raţiuni:
creştere economică continuă, stabilă şi rapidă;
dimensiunea pieţei poloneze cu 38,6 milioane de locuitori, cu 40% mai mult
decât Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria luate la un loc;
continuarea politicii orientate spre piaţa liberă indiferent de schimbările
politice;
forţa de muncă productivă, bine motivată, înalt calificată şi relativ ieftină;
situarea Poloniei în inima Europei, o foarte bună “poziţie de punte” ceea ce
asigură accesul uşor al bunurilor produse în Polonia atât către piaţa UE cât şi spre pieţele
Est Europene;
succesul societăţilor străine care au intrat deja pe piaţa poloneză începând cu
anii 1990, fapt ce a constituit o încurajare pentru alţii;
tratament egal investiţiilor străine şi autohtone, în concordanţă cu
reglementarile OECD şi cu principiile liberului schimb şi al economiei pieţelor deschise;
facilităţi specifice pentru investiţii;
sprijin şi consultanţă de la instituţii internaţionale ca FMI sau Banca
Mondială.
VI.Surse de informaţii
Paşaport Polonia: Ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi eticheta
în Polonia - Kissel Natalia, Editura „Rentrop & Straton”, Bucureşti, 2001
Merketing Internaţional – Constatin Sasu, Editura „Polirom”, Iaşi, 2001
http://poland.gov.pl/?document=508
50
Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________
http://encarta.msn.com/encyclopedia_761559758_5/Poland.htmlhttp://www.obp.pl/03-raport/2001/advertising_in_poland.htmhttp://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Polandhttp://www.polandtour.org/travelinformation/transportation/index.htmlhttp://www.answers.com/topic/polandhttp://worldfacts.us/Poland.htmhttp://tulgey.browser.net/~jenne/poland/geography.htmlhttp://www.turism.md/rom/formalities/31 http://www.polonia.md/ro/g_tax.phphttp://greens-efa.org/pdf/documents/GreeningtheMoney/Zareba10122003.pdfhttp://www.country-data.com/cgi-bin/query/r-10709.htmlhttp://www.kpwig.gov.pl/f1c_ang.htmhttp://countrystudies.us/poland/59.htmhttp://www.poland.pl/info/invest3.htmhttp://www.krakow-info.com/taxes.htmhttp://evz.ro/economie/?news_id=203210http://org.eea.eu.int/documents/newsreleases/TERM2002-rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Polandhttp://www.odci.gov/cia/publications/factbook/geos/pl.htmlhttp://globaledge.msu.edu/ibrd/marketpot.asp?SortField=CountryRiskR#MarketPotentialwww.afacerieuropene.rohttp://encarta.msn.com/encyclopedia_761559758_7/Poland.htmlhttp://www.masterpage.com.pl/resource/travelguide.htmlhttp://www.chamberofcommerce.pl/http://www.boss.com.pl/index.php?jezyk=uk&archiwum=lista&rok=&dzial=raporty&strona=6http://destinia.com/guide/the-world/europe/poland/1-30004-30179/4/enhttp://www.excite.co.uk/travel/guides/europe/poland/TravelInternalhttp://mpeg73.multimedia.edu.pl/practical.htmlhttp://www.poland-canada.org/content/biznes-w-polsce/a-biznes-w-polsce.htmhttp://www.answers.com/topic/list-of-poleshttp://www.royalunibrew.com/Default.aspx?ID=272http://www.arts.gla.ac.uk/Slavonic/Epicentre/Marta%20art.htmhttp://www.polishmarket.com/index.php?item=transportation_logisticshttp://www.wbj.pl/http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/secretariat/12-5.htm#16http://www.bizpoland.com/Advertising_and_Marketing_in_Poland/
51