raport eim griseromapmhd-old.anpm.ro/files/apm hunedoara/griseromraporteim.pdf · cu vata...
TRANSCRIPT
RAPORT LA
STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC GRISEROM SRL
FERMA ZOOTEHNICA: TURDAS ,
judetul HUNEDOARA
Data: IULIE 2014
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 1
Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit la
cererea beneficiarului, conform cerinţelor legale ale Ordinului 863/2002 si Ord
135/2010 , in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul
" Inliintare ferma de ingrasare porci: imprejmuire si asigurare
utilitati”, beneficiar SC GRISEROM SRL, Municipil Deva, Bl. Iuliu Maniu, bl.
B , ap 86, jud. Hunedoara.Evaluarea impactului asupra mediului este procesul
menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele
directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului
asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.
Conform deciziei de evaluare initiala emisa de APM Hunedoara , Activitatea
propusă a fost incadrata la punctul 6.6.b din Anexa 1 ,la H.G. 445/ privind
stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice şi private, – Instalatii 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor
de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:
b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);.Proiectul propus nu intra
sub incidenta art. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale , activitatea propusa prin
proiect se incadreaza in anexa nr.1 a prezentei Legi la punctul 6.6. Creşterea
intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:b) 2.000 de
locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg);. Activitatea necesita autorizatie
integrata de mediu.
Prin evaluarea impactului asupra mediului se stabilesc măsurile de prevenire,
reducere şi acolo unde nu este posibil, de compensare a efectelor semnificative
adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol,
apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea
dintre aceşti factori) . Procedura de evaluare a impactului asupra mediului parcurge
mai multe etape: etapa de evaluare initiala, etapa de incadrare, etapa de definire a
domeniului evaluarii, etapa de analiza a calitatii raportului si etapa de emitere a
acordului de mediu. Proiectul este mentionat in anexa 1 la HG 445/2009 , proiect
pentru care se va parcurge procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 2
Proiectul nu este situat in arie protejata , nu este necesara evaluarea adecvata . La
realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a
respectat cerinta cadru din Ord. 863/2002 si au fost analizate cerinţele HG
445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Proiectul se incadreaza in
cerintele legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.
1.INFORMATII GENERALE
1.1Informatii despre titularul proiectului
a)denumire titular;
SC GRISEROM SRL
Municipil Deva, Bl. Iuliu Maniu, bl. B , ap 86
CUI RO26953221
J20/399/2010
Telefon: 0745374641
e-mail:[email protected]
1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului si al raportului la acest studiu
Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. PHOEBUS
ADVISER S.R.L.Timisoara, având sediul în municipiul Timisoara, strada
Chisodei, nr. 75, cod postal 400432, tel. 0746248634, CUI 30914859, înregistrat
la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J35 / 2813/ 2012. Adresa e-mail:
1.3 Denumirea proiectului
INFIINTARE FERMA DE INGRASARE PORCI: IMPREJMUIRE
SI ASIGURARE UTILITATI
Capacitate: 3960 locuri
1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia
AMPLASAMENTUL PROIECTULUI
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 3
Amplasamentul se găseste în judetul Hunedoara, localitatea Turdas si este înscris
în Cartea Funciară nr.60107 Turdas, Nr. TOP. 691, beneficiar fiind “s.c.
GRISEROM s.r.l.” Terenul ce face obiectul P.U.Z. are o suprafatã mãsuratã de
20000 mp si se află in vecinatatea drumului care leaga DN7 de localitatea
Martinesti- DJ 668.
Parcela are o forma relativ dreptunghiulara si este delimitata de:
– N- teren agricol - pasuni
– S - teren agricol - pasuni
– V- teren agricol - pasuni
– E- DJ care leaga DN 7 de loc. Martinesti- DJ 668
Accesul principal pe teren se face din drumul judetean DJ 668 , care face legătura
cu drumul national DN 7, racordandu-se la acesta prin accesul amenajat din incinta
pana la acesta.
Coordonatele Stereo 70
X(m) Y(m)
482738.883 354635.824
482735.824 354717.208
482730.747 354852.305
482725.562 354920.238
482672.776 355091.196
482686.604 354828.332
482694.538 354676.679
482715.316 354653.211
Proiectul nu este situat in arie protejata.
Proiectul nu este mentionat in anexa la Legea 22/2001 , privind Conventia ESPO a
proiectelor cu impact transfrontiera.
Situatia existenta:
In prezent pe amplasament nu se desfasoara activitate de crestere a suinelor.
Terenul are folosinta de teren agricol, situat in extravilanul localitatii Turdas.In
vecinatate exista o ferma de crestere a porcilor detinuta de societatea SC FERAZ
EXAGRO SRL.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 4
Situatia propusa:
Pe amplasament se propune realizarea unei ferme de crestere porci cu o
capacitate de 3960 locuri. Pentru aceasta se propune realizarea urmatoarelor
constructii:
- HALA INGRASARE SUINE CORP A - are o arie construita de
1240.15mp.
-HALA INGRASARE SUINE CORP B - are o arie construita de
1240.15mp.
- HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus al halelor este parter, astfel aria
desfasurata este de 1240.15mp pentru fiecare. Inaltimea libera maxima a parterului
este de 4,90 m.
-BUCATARIA FURAJERA - cladirea este anexata halei de ingrasare corp B
si are o arie construita de 98,80mp.
-FILTRU SANITAR SI CULOAR CIRCULATIE / DISTRIBLTIE -
-ANEXA NECROPSIE - Cladirea este amplasata in exteriorul incintei
imprejmuite si se constituie intr-un imobil in suprafata construita de l2.45
mp si suprafata desfasurata de 12.45 mp.
-SISTEM EVACUARE - STOCARE DEJECTII - Cu vidanjare periodica
Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de depozitare cu o
capacitate de 4324.mc.
Bilantul teritorial
Funcţiuni Existent mp Existent % Propus Propus%
Suprafata
teren
20.000 100
Suprafata
construita
0 0 5756.6 28.8
Zona
libera(spatii
verzi, zona
biosecuritate)
0 0 7460.45 37.3
Carosabil(dru
muri si
0 0 6782.95 33.9
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 5
platforme)
POT 0 28.8%
CUT 0 0.29
1.4.1 Etapa de constructie
S.C. GRISEROM SRL, titularul investiţiei deţine Certificatul de Urbanism
nr.76/16.06.2014 pentru proiectul Infiintare ferma de ingrasare porci:
imprejmuire si asigurare utilitati, pe terenul amplasat în extravilanul
localităţii Turdas identificat prin C.F. nr. 60107 Turdas, Nr. TOP. 691.Terenul
are o suprafata de 20000 mp si folosinta actuala este de teren agricol. Prin
PUZ , functiunea actuala va fi schimbata in functiune de curti constructii.
Prin proiect se doreste realizarea unei ferme de ingrasare porci cu capacitatea de
3960 locuri. Pentru aceasta se propune:
- Realizarea a trei hale de crestere A,B,C, cu suprafata de 1240.15 mp fiecare
- Bucatarie furajera
- Filtru sanitar si culoar circulatie/distributie
- Anexa necropsie
- Sistem evacuare-stocare dejectii
- Platforme, alei, imprejmuire
- Asigurare utilitati
Caracteristici constructii
- HALA INGRASARE SUINE CORP A - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria desfasurata este de
1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea la coama
de 6,30m.
-HALA INGRASARE SUINE CORP B - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria desfasurata este de
1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 6
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea la coama
de 6,30m.
-HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria desfasurata este de
1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea la coama
de 6,30m.
Structura constructiva : Cele trei hale de ingrasare sunt principalul obiectiv ca
suprafata din investitie.Halele adapostesc boxele de ingrasare suine pentru
aproximativ 3960 de capete cu care vor fi populate si sunt impartite in cate doua
compartimente de ingrasare,in total 6 compartimente a cate 20 de boxe fiecare(33
porci /boxa). 6x20x33=3960 locuri.
Sub cota de calcare din interiorul halei se va construi o cuva din beton armat si
compartimentari din zidarie de boltari de ciment si nervuri din beton armat, pentru
preluarea dejectiilor.Pe exterior,aceasta cuva va fi hidroizolata pentru a impiedica
scurgerea dejectiilor in sol.Cuva se va intinde pe intreaga suprafata a corpului halei
,dejectiile din ea fiind preluate de un sistem de canalizare performant format din
tevi de 110 mm care se racordeaza la teava principala de colectare pe fiecare
sector,cu o circumferinta de 250 mm.
In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime din
gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un canal de
dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton special,
impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de dejectii aduna
intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe. Canalul este impartit
printr-un perete despartitor, dar dispune de o deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj
cu deschidere/golire alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se
foloseste un sistem de evacuare prin tubulatura.
Inchiderea halei peste elevatia de 1.10 m de beton armat se va realiza din panouri
sandvich din tabla termoizolata cu spuma poliuretanica de 15 cm grosime
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 7
.Iluminarea naturala a halei se va face cu ferestre cu tamplarie din profile de PVC
si geam din sticla float clara.Pentru ventilatie vor fi prevazute clapete de ventilatie
si sisteme de exhaustare.Invelitoarea va fi din tabla cutata zincata si termoizolata
cu vata minerala.Captarea apei de pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla
,precipitatiile fiind transportate la canalizare de burlane de tabla.
Precipitatiile ce se vor acumula in sol in jurul halei vor fi colectate de un tub de
dren montat intr-un pat de pietris de jur imprejurul constructiei .Apa captata va fi
deversata in sistemul de santuri pentru acumularea precipitatiilor ce delimiteaza
terenul studiat.Corpurile de cladire impartite pe compartimente de ingrasare sunt
legate intre ele de un culoar de circulatie/distributie a suinelor de la platformele de
incarcare /descarcare si angajatilor din ferma.
Fiecare hala este dotata su urmatoarele sisteme:
- sistem de hranire
- sistem de adapare
- sistem de climatizare(ventilare, racire, incalzire)
- sistem de spalare
Sistemul de hranire
Baza componentelor de furajare pentru deservirea sistemului de furajare lichida
sunt de fapt aceleasi componente conventionale care stau si la baza furajarii uscate.
Comanda sistemului automat de furajare lichida (1 Computer de comanda al
furajarii lichide, cu 2 tancuri de amestecare) se face centralizat in Bucataria
furajera.
In bucataria furajera se gaseste un sistem de furajare lichida cu 2 tancuri de
amestecare din INOX,de forma patratica, in varianta constructiva prin insurubare,
cu subconstructie speciala pentru doza de cantarire intr-un punct cu un volum net
de 2.400 l. Instalatia descrisa asigura furajarea pt.ca. 3. 940 porci la ingrasare.
Tancul de amestecare are urmatoarele dimensiuni: L 1,73 x l 1,73 x h 2,21m.
Tancul de amestecare nr. 2 este din INOX si are aceleasi caracteristici tehnice ca si
cel prezentat anterior. Tancurile de amestecare sunt controlate si comandate prin
intermediul unui computer special de tip Excellent 4PX si comanda:
10 retete furajere,
Sistemul de amestecare
Realizarea a 5 curbe de furajare
Comanda peste 256 de ventile din care 128 sunt ventile de furajare
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 8
Comanda sondele si senzorii de hranitori care dau comanda de umplere a
trocilor cu furaj pe fiecare categorie de animale in parte
Comanda toate cele 4 linii de furajare
Comanda sistemul de alarma
Asigura controlul debitului de trecere a furajului prin instalatie
Regleaza frecventa de functionare a pompelor
Coordoneaza reglarea pH-ului
Asigura controlul si dozarea administrarii de aditivi – medicatie
Comanda deversarea solutiilor de spalare alcalina in sistemul de dejectii iar
Solutia acida pt. reglarea pH-ului sarjei urmatoare
Permite accesul service-ului din central din Germania in caz de servisare,
etc.
Langa instalatia de furajare lichida in B.F (bucataria furajera)se mai gasesc, 2
tancuri de apa,unul pt.apa curata din PE, rotund cu urmatoarele dimensiuni: D =
1,75 x h 2,10m si o capacitate de 4.500 l si unul pt. apa folosita din INOX de 1.000
l cu urmatoarele dimensiuni: L 1,14 x l 1,14 x h 1,54m. Acest tanc va avea un
modul de cantarire si un sistem de amestecare. Acest modul (doza de cantarire)
asigura apa necesara procesului tehnologic de producere si transport al furajului pe
circuitele de furajare, fara trecerea apei prin tancul de amestecare. Prin acest
procedeu se economiseste foarte mult timp pentru prepararea furajului si pt.
transportul acestuia pana la hranitori.
Pentru aceste tancuri de apa, se va asigura dpdv. constructiv un debit si un racord
de apa pt. o capacitate de 10.000-20.000l/h.
In bucataria furajera se mai gaseste pompa centrala de furajare care este o pompa
centrifugala de mare putere(4 KW) si care este controlata de catre un system de
reglare a turatiei.
In bucataria furajera mai este dispus si un compresor de W 40; 1,5kW cu 1450
rot/min, 400V, 175l /min, cu rezervor de 40 l / 10 bar. Compresorul este prevazut
cu o supapa de evacuare cu 2 cai si conexiuneas la computerul 4PX.
Descrierea tehnicii pentru furajarea lichida
Sistemul de furajare lichida lucreaza pe principiul de preparare si administrare a
furajului fara pierderi.
Aceasta inseamna ca intre timpii fiecarei furajari pe toata lungimea circuitului de
furajare respectiv al instalatiei, in grajd cat si in tancurile de amestecare si in cel de
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 9
apa folosita, se gaseste numai APA respectiv foarte putine resturi furajere cu un
continut total de SU (substanta uscata) de ca.1 %.
Sistemul poate fi definit si ca un sistem de furajare lichida cu inlocuirea apei. Acest
sistem complex elimina in cea mai mare masura orice tip de pierderi atat de apa cat
si de furaj. In procesul de preparare a fiecarei sarje de furaj sistemul descris
apeleaza in primul rand la apa din instalatie,completandu-se doar diferenta
necesara. Diferenta necesara de apa proaspata se pompeaza in instalatie, pentru a se
folosi apa existenta deja in sistemul de tubulatura – pentru o utilizare complete si
rationala a apei necesare.(Treapta 1-a de igienizare a instalatiei).
Acest sistem permite o furajare multifazica si o igiena perfecta a furajarii, practic
ofera posibilitatea introducerii in procesul de furajare a mai multor calitati de
furaje, distribuite pe parcursul unei zile de furajare.(nu permite amestecarea
diferitelor retete furajere intre ele). Aceasta inseamna concret, ca se pot administra
furaje cu calitati nutritive diferite, implicit retete cu valori nutritive diferite
adaptate exact la nevoile biologice si fiziologice ale fiecarei categorii de exploatare
in parte. Crescatorul poate astfel sa-si imparta efectivele pe grupe de furajare, cu
nevoi diferite in ce priveste structura,cantitatea,componenta si valoarea nutritiva a
ratiei furajere. Computerul de furajare prelucreaza toate datele si elaboreaza o
strategie si un ritm de furajare.
Pe langa avantajele prezentate, sistemul asigura si un status de igiena deosebit.
Anume instalatia permite clatirea instalatiei cu apa in orice moment. (1. treapta 1-a
de igienizare),permitand impreuna cu alte elemente asigurarea a mai multor trepte
de igienizare a instalatiei.
a) Treptele de igienizare pe care le asigura instalatia sunt = clatirea cu apa a
tubulaturii de transport furaj coroborat cu o furajare integrala = Treapta 1-a de
igienizare
b) Igiena tancurilor (cu lumina UV, clatire alcalina) = Treapta a 2-a de igienizare
c) Igiena sistemului (spalarea tancurilor si a tubulaturii de transport cu acid si baza)
= Treapta a 3-a de igienizare
Foarte eficienta este spalarea instalatiei, alternativ cu acid si baza. (pricipiu fizico
chimic).
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 10
Dimineata apa din instalatie va fi folosita la prepararea primei sarje de furaj,
asigurandu-se astfel folosirea 100% rationala a apei.
Spalarea alcalina se face saptamanal si numai pentru tancuri. (clatire) sau pentru
intregul sistem.
Dupa spalatrea cu solutia alcalina aceasta este dirijata in sistemul de evacuare a
dejectiilor deoarece nu se foloseste in furajarea porcilor.
Efectul asupra igienei se amplifica odata cu folosirea lampilor cu UV, la nivelul
tancurilor de amestecare si a celor de apa. Lampile cu UV au o functionare
continua.
In sistemul de furajare lichida mai este cuprins si regularizarea pompelor de
furajare. (Reglarea vitezei de curgere a furajului prin regulatorul de frecventa a
pompei de furajare. Ambele procese descrise au ca efect marirea preciziei de
amestecare a furajului. Astfel se eficientizeaza si bilantul de folosire a apei in
procesul de preparare a furajului lichid.
Instalatia prin tehnologia constructiva asigura o functionare indelungata a
sistemului prin controlul si regularizarea interna a presiunilor de lucru.
Instalatia permite functionarea sistemului in paralel, pentru a putea furaja intregul
efectiv de animale.
Practic un tanc asigura furajarea, iar in paralel cel de al 2-lea tanc de amestecare
pregateste déjà furajul pentru sarja urmatoare.Se evita astfel creerea de timpi de
asteptare nedoriti in procesul de productie. Dupa furajarea cantitatii dintr-un tanc
se poate trece la furajarea cantitatii din tancul urmator fara a se pierde mult timp.
In toate hranitorile sistemului de furajare cu lungimi cuprinse pana la ca. 5 m, se
instaleaza 2 senzori electrici, senzori care sunt conectati la computerul de furajare.
Acesti senzori au rolul de determinare a nivelului de umplere cu furaj al trocii
comandand astfel reumplerea acesteia cu furaj in caz de golire.
Furajarea lichida se desfasoara deci in blocuri de furajare pe fiecare hala: mai ales
dimineata va fi furajata o hala de mai multe ori (controlat prin senzori)– pentru a
asigura o crestere uniforma a porcilor. Furajarea in blocuri de furajare in unitati de
timp (ex. De la ora 4-5), timp in care computerul prin intermediul senzorilor din
troaca face mai multe deteterminari si furajari daca este cazul. Dupa furajarea
primei hale urmeaza hala numarul 2, etc.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 11
Furajarea se desfasoara in 2 circuite principale, directia de curgere a furajului poate
fi schimbata prin intermediul unor ventile speciale din bucataria furajera, astfel
incat in functie de informatia primita de computer despre fiecare ventil prin
intermediul senzorului de hranitor, sa se foloseasca de catre computer drumul cel
mai scurt pana la troaca ce trebuie asigurata cu furaj.
Computerul de furajare
- constructie robusta industriala(rezistent la praf, nu se viruseaza datorita
programului in system Linux-si nu ofera posibilitatea de folosirea a altor programe
- softul poate fi upgradat, 99 curbe de furajare, 99 Retete, ca. 2048 ventile de
furajare, 10 cantare, max. 99 compartimente etc.
- posibilitate de deservire prin mai multe terminale
Computerul permite conectarea la un sistem de control exterior
- precizia de cantarire poate fi de pana la 100g
- sistemele de amestecare pot fi pornite progresiv pana la viteza de lucru dorita
(functie de protectie).
Furajare lichida controlata prin senzori:
- Sondele sunt mobile, astfel resturile furajere nu pot bloca senzorul - sistemul cu
sonda elimina factorul de stres al animalelor prin faptul ca aproape permanent
computerul trimite cantitati mici de furaj in troaca astfel ca animalul are senzatia
de furajare ad libidum.
Tancurile din INOX
- igiena de cea mai inalta calitate si durabilitate indelungata - forma patratica
asigura rapoarte de amestec mai bune decat tancurile de forma rotunda
- Tancurile sunt interconectabile permitand marirea instalatiei
Cantarirea
- dozele de cantarire sunt foarte robuste
Teava de transport furaj 63 X 3,0 mm din PVC special, 10 bar asigura transportul
furajului din bucataria furajera la toate trocile care deservesc hala de ingrasare.
Teava de transport are urmatoarele caracteristici:
- constructie speciala cu canelura care nu permite sedimentarea fractiunii solide pe
timpul transportului de furaj de la tancul de amestecare la hranitoare.Intregul
sistem de furajare este astfel conceput incat prin modemul 4PX in sistem Analog,
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 12
poate fi controlat si permite interventia directa a specialistilor, de la distanta (de la
centrala de Service) in caz de necesitate.
Sistemul de adapare
In sistemele de furaj păstos şi lichid trebuie oferit porcilor la îngrăşat apa potabila
la discretie. Liberul acces la apa potabilă nu e doar de imensă importanta din punct
de vedere nutritiv, ci şi relevant în protecţia animalelor.
Cu sistemele de furaj lichid, fără alimentare cu apă suplimentară aportul de hrană
nu creşte, acestea ar trebui prin urmare, respinse. Problema deshidratarii în grajduri
poate fi considerabilă în anumite condiţii. Cu toate acestea, printr-o selecţie
iscusită (vase de adăpare, nipluri cu bila de prindere) şi amenajare (înălţimea,
pozitionarea deasupra
bazinului) se poate rezolva această problemă a adăpării.
Niplurile cu bila de prindere trebuie montate în aşa fel, încât porcii să fie obligaţi
să întinda gatul la 15° înalţime pentru a se putea adăpa. Debitul de scurgere trebuie
să fie de minimum 0,8 l pe minut şi pentru 12 animale e necesară cel putin o staţie
de adăpare.
Cantitatea de apă la furajarea ad libitum este de aproximativ 2,5 l pe kg de furaj.
Ea este de asemenea, obiectul unei periodicităţi cu un vârf la începutul şi la
sfârşitul termenului de hrănire.
Dacă porcii sunt hrăniţi restrictiv, ei vor cosuma mai multă apă,pentru a ajunge la
gradul de saturaţie în stomac. (YANG et al., 1984). Cercetări (VAJRABUKKA et
al., 1981) asupra consumului de apă in grajduri încălzite şi neîncălzite, au arătat că
în grajdurile neîncălzite se consumă mai multă apă caldă iar in
cele încălzite, mai multă apă rece. O reducere a conţinutului de sare de bucătărie
(<0,2% NaCl) în raţie, duce la o scădere a consumului de apă.
Calitatea apei
În apă, pot apărea tot felul de contaminări chimice, bacterii, viruşi şi protozoare.
Bacterii importante în apa sunt e.coli, salmonele şi leptospire. Pentru că în zona
noastră se obişnuieşte ca şi suinele să fie alimentate cu apă potabilă de la aceeaşi
sursă ca şi pentru oameni, rareori apar cazuri de boală provocate de calitatea
proastă a apei.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 13
Necesar de apă
Necesar de apă l/animal şi zi
Purcel sugar incl. lapte : 1-2
Purcel înţărcat : 1-3,5
Porc la îngrăşare : 30 kg 3-4
Porc la îngrăşare : 70 kg 6-8
Scroafă tânără 120 kg: 5-10
Scroafă gestantă : 12-20
Scroafă care alăptează : 25-35
In sistemul de furajare lichida , implementat in fermele de exploatare a suinelor,
apa are un rol deosebit de important din cel putin 3 puncte majore de vedere:
1. Apa ca mediu de amestecare a componentei uscate a furajului (adica
cereale,aditivi furajeri fainosi si componenta proteine –vitamine - minerale )
2. Apa ca mediu de transport al amestecului furajer pana in hranitorea din hala
(deci pana la locul de furajare unde are loc ingesta de furaj)
3. Apa ca mediu de igienizare a instalatiei
Descrierea sistemului de adapare
1. Descrierea sistemului de baza
Sistemul de baza este alcatuit dintr-o unitate speciala de control si conditionare a
apei destinata consumului animalelor. Aceasta este alcatuita din mai multe
componente:
· regulator presiune
· diferite tipuri de ventile
· filtru de apa
· bypass pt. curatirea filtrelor
· apometru
Toate aceste componente sunt pregatite pt. a fi conectate la reteaua de apa de 3/4".
Alimentarea cu apa se face pe culoarul central printr-o teava din PVC de 50 x 2,4
mm, 10 bar. Din teava principala de alimentare, prin intermediul racordurilor
adecvate, se face alimentarea cu apa a fiecarui compartiment utilizand teava din
PVC de 32 x 1,8 mm, 10 bar. Din teava de 32 mm care alimenteaza
compartimentul se pleaca cu o teava speciala de tip Arato (racord flexibil din PE)
de 15 mm care va asigura necesarul de apa la nivelul fiecarei boxe de ingrasare.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 14
2. Descrierea sistemului la nivelul boxelor
Teava de tip Arato are rol de legatura intre teava de alimentare de 32 mm si teava
de INOX din interiorul boxelor. Suzetele de adapare de 1/2" sunt fixate in cele 2
orificii speciale ale tevii de INOX din interiorul boxei. Inaltimea de prindere a
suzetelor de adapare pe teava de INOX este diferita, asigurandu-se astfel
posibilitatea de adapare ergonomica a porcilor din boxele de ingrasare pe intreaga
dezvoltare corporala din perioada de stationare in sectorul de ingrasare. Teava din
INOX prevazuta cu suzetele de adapare este fixata ferm de peretele boxei.
Sistemul de adapare este proiectat pt. a fi usor de intretinut si pt. a asigura
necesarul de apa a animalelor din exploatare conform cerintelor si normelor
nationale si europene in vigoare.
Sistemul de climatizare
In fiecare hala sunt cate 2 compartimente cu cate 20 boxe de
ingrasare/compartiment a cate 33 locuri/boxa. In acest sector se va asigura un
volum de aer de cca. 45mc/h/cap de animal.
Sistemul este dotat cu:
- computer(regulator) de clima- controleaza schimbul de aer viciat din spatiul
de productie si regleaza in functie de datele primite de la senzori externi si
interni de temperatura, toate elementele tehnologice active cum sunt:
ventilatoare, clapete,motoare si sistemul de alarma al ventilatiei. Fiecare
compartiment este deservit de catre un computer de climatizare.
- Ventilatoare: pe fiecare compartiment sunt prevazute 3 ventilatoare montate
in cate un camin de evacuare a aerului viciat.Ventilatoarele care deservesc
sistemul de aerisire sunt deservite de motoare de 0.57 kW, 230V/2.8A,
capacitatea ventilatoarelor a fost calculata si dimensionata la 14.000 mc/h la
30 Pa. Corpul caminelor in care sunt montate ventilatoarele este din spuma
poliuretanica. Corpul ventilatoarelor este prevazut cu diuze speciale care
asigura evacuarea aerului viciat cu o viteza mare pe ultima portiune de
evacuare.
- Clapetele de ventilatie asigura necesarul de aer proaspat di exteriorul halei.
Acestea sunt montate pe peretii perimetrali ai fiecarei hale, sub streasina.
Aceste clapete sunt actionate de un motor care la randul sau primeste comanda
de la computerul de clima.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 15
-BUCATARIA FURAJERA - cladirea este anexata halei de ingrasare corp B
si are o arie construita de 98,80mp. Si in cazul acestui imobil, regimul de
inaltime propus este parter, cu o inaltime libera a nivelului de 4 m si o arie
desfasurata de 98,80 mp. Structura de rezistenta imparte spatiul in noua travei cu
distanta variabila. Inaltimea la streasina e de 3,55m iar la coama de 6.3m.
In bucataria furajera se va prepara furajul lichid destinat animalelor din cele 3 hale
de ingrasare si se vor citi datele tehnice prelevate de senzori.Structura este din
zidarie caramida cu samburi de beton armat pe fundatii continue si isolate. Se
prevede a fi echipata astfel :
- Sistem tehnologic de baza pentru solutie tehnologica de furajate lichida cu
accesorii pentru comanda, control si monitorizare furajare
- Racordare tehnologica la cele trei hale prin ventile furajare, tevi si tubulatura
transport furaj
- Sistem de curatare alcalina a instalatiei
- 3 silozuri de 16 mc pentru stocare fainuri furajere cu accesoriile aferente de
transport(snecuri, tubulatura de incarcare si transport fainuri furajere catre
unitatea de comanda a furajului finit). Aceste silozuri vor fi amplasate
exterior, in fronton cu bucataria furajera, pe platforma betonata. Faina
furajera se aduce gata preparata de la alt operator care detine instalatia de
macinare.
-FILTRU SANITAR SI CULOAR CIRCULATIE / DISTRIBUTIE -
Zona de filtru sanitar este destinata angajatilor ( vestiare ; grupuri sanitare ;
spatiu tehnic; magazie) si este anexata halei de ingrasare corp B. Suprafata
construita 120 mp.Structura este din zidarie caramida cu samburi de beton armat pe
fundatii continue si izolate.Invelitoarea va fi din tabla cutata zincata, finisajele vor
fi gresie in zona de filtru si sapa autonivelanta in zona de preparare hrana ,tavanul
suspendat va fi finisat cu panouri de gips carton .
Culoarul de circulatie uneste platformele de incarcare / descarcare de
compartimentele de ingrasare din cele trei corpuri de cladire ( hale) care au
aceasta destinatie. Este destinat atat distributiei suinelor in aceste
compartimente cat si circulatiei personalului in ferma. Are o suprafata
construita de 484,90 mp ( 120,50 mp -Filtrul sanitar ; 364,40 mp -culoar
circulatie). Acest culoar are o structura din montanti ,profil metalic si inchideri din
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 16
panouri sandwich din tabla.
-ANEXA NECROPSIE - Cladirea este amplasata in exteriorul incintei
imprejmuite si Se constituie intr-un imobil in suprafata construita de l2.45
mp si suprafata desfasurata de 12.45 mp.
-SISTEM EVACUARE - STOCARE DEJECTII - Cu vidanjare periodica, este
compus din:
BAZIN COLECTARE TEMPORARA - dejectiile provenite din cuvele de
sub cele trei hale se strang temporar in acest bazin cu o capacitate de 50mc.
Bazinul este ingropat in sol la o adancime de 1,2m de la limita superioara
a lui si este un paralelipiped cu baza de 5m pe 5m si inaltime efectiva a bazinului
de 2m realizat din beton armat. In afara halelor se vor dispune tevi de plastic cu
diametru de 315mm. Aceste tevi vor prelua dejectiile din cuvele halelor si le vor
dirija in bazinul de preluare cu o capacitate de 50mc, unde se face depozitarea
intermediara a dejectiilor. Aceast bazin va fi realizat din beton armat si va fi
hidroizolat
Evacuarea dejectiilor de sub nivelul boxelor pana la bazinul de preluare se face
gravitational si deci fara consum de energie. Evacuarea dejectiilor din bazinul de
preluare spre laguna de depozitare finala se face prin pompare. Pentru asigurarea
fara probleme a pomparii dejectiilor in laguna s-a prevazut un grup de pompare
echipat cu doua pompe submersibile de putere7,5 kW fiecare, una activa si una de
rezerva. In bazinul de preluare este prevazut un sistem cu senzori de preaplin care
pornesc grupul de pompare in momentul atingerii unui anumit nivel al dejectiilor.
Sistemul este automat si asigura transportul dejectiilor in conditii de maxima
siguranta spre depozitarea finala in laguna.
BAZIN - LAGUNA - amenajare la nivelul terenului in vederea crearii unui bazin
de colectare si stocare a dejectiilor pe o perioada mai indelungata de timp, cu o
capacitate de 4324 mc. Amprenta la sol este de 1440 mp iar constructia implica
ingroparea ei cu 2,5 m in sol si constructia unui dig taluzat de 2m inaltime. Laguna
rezultata va fi „imbracata" cu o folie protectoare din polietilena FRP 800(2100 mp)
pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol si acoperita apoi cu o folie ,,capac".
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 17
Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de depozitare cu o
capacitate de 4324,32 mc prevazuta cu tubulatura si drenaj, cu urmatoarele
caracteristici:
A. Lucrari de sapatura: cca. 2268 mc - Necesar de pamant: 952 mc
- Pamant excavat: 2268 mc
- Pamant in plus: 1316 mc
B. Groapa din pamant necesara pt. montarea lagunei cu continut net de 4450 mc.
Dimensiuni exterioare a gropii 36x32 m
Inaltimea digului 2m
Adancimea totala 4.5m
Adancimea de excavare 2.5m
Capacitatea neta 4450mc
Spatiu liber 0.2 m
Bazinul - Laguna de stocare a dejectiilor este deservit de amestecatoare care
realizeaza amestecarea substraturilor de dejectii. Sistemul de amestecare este
actionat de la priza de putere a unui tractor. Laguna de depozitare este imprejmuita
pentru a impiedica patrunderea pe dig a persoanelor straine si neavizate si pentru
impiedicarea accidentelor.
SISTEM DE EVACUARE – MINISTATIE DE EPURARE pentru apele uzate
din filtrul sanitar/vestiare/grupuri sanitare angajati, cu deversarea apelor epurate in
sistemul de colectare si deversare a apelor pluviale.Ministatia de epurare va avea o
capacitate de 3.2 mc/zi, Volumul V= 10 mc, L=3.5 m, D=2 m..
FOSA SEPTICA VIDANJABILA cu volumul de 2 mc aferenta anexei
necropsie, amplasata langa aceasta sub platforma pentru pubelele destinate
gunoiului menajer.
PLATFORME , ALEI, IMPREJMUIRE
Perimetrul amplasamentului va fi imprejmuit partial cu un zid de sprijin/taluzare,
impus de lucrarile de sistematizare pe verticala ale terenului pe o lungime de 175
ml si cu un gard de plasa metaliza sudata de stalpi metalici din teava, ce vor avea
fundatii de beton izolate. Lungimea totala a imprejmuirii terenului si a zonelor din
incinta unde acest lucru este este impus de functiune este de 1306 ml.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 18
Adiacent fatadelor principale ale celor doua hale , cat si laturii de acces a lagunei
de colectare dejectii, se propun platforme betonate de 25 cm grosime cu o
suprafata totala de 7475 mp.
Platforma ce serveste celor trei hale este racordata la drumulexistent in incinta de o
suprafata carosabila betonata de 7475 mp cu un profil transversal de minim 4.7m si
max. 10 m.
Accesul in incinta se face pe o poarta de acces auto si pe poarta de acces
pietonal.Zona de acces auto este echipata cu un filtru sanitar auto( de dezinfectare).
Dupa zona de acces este montat un cantar auto. In exteriorul incintei imprejmuite
mai sunt amenajate platforma betonata-parcari- cu suprafata de 200 mp si
platforma betonata gospodarire deseuri cu suprafata de 20.55 mp.
1.4.2 Etapa de functionare
Creşterea şi îngrăşarea porcilor se realizează în 3 hale noi .
Creşterea şi îngrăşarea animalelor se va face pe grătare din elemente prefabricate
cu goluri, aşezate peste canalele de colectare a dejecţiilor care conţine perna de
apă. Popularea fermei se face cu purcei înţărcaţi in greutatea de 28 kg.
Purceii sunt crescuti până ating greutatea de 110 kg.
La terminarea ciclului de producţie o săptămână ferma este depopulată. În această
perioadă se evacuează canalele colectoare în rezervoarele de stocare şi se face
spălarea halelor.
Durata unui ciclu de producţie este de 22 saptamani. Intervalul de igienizare poate
să dureze 7-10 zile. Golirea totală a canalelor se va face la sfârşitul unui ciclu de
producţie. Canalele colectoare din hale se golesc prin sistem cu racleţi rabatabil.
Umplerea unui canal cu şlam se face într-un interval de 8 săptămâni.
Capacitatea totală: 3960 locuri
1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere
La demontarea, dezafectarea, inchiderea si post-inchidere se vor aplica masurile
din planul de inchidere care va fi intocmit conform ghidului . Acesta va trebui sa
includa urmatoarele etape principale:
-spalarea si dezinfectarea halelor;
-golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si
supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 19
-spalarea si igienizarea structurilor subterane si supraterane;
-evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spalarea structurilor
subterane si supraterane;
-demolarea halelor in conformitate cu normele de securitate specifice;
-ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;
-colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si industriale;
-testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de
activitate si necesitatea oricarei remedieri în vederea redarii zonei in circuitul
economic.
La dezafectarea echipalentelor electrice si electronice se va tine seama de cerintele
cu privire la DEEE conform legislatiei aplicabile.
Materialele utilizate la constructiile din amplasament nu contin azbest, nici
echipamente electrice cu PCB si nu necesita conditii speciale de eliminare.
1.5 Durata etapei de functionare
Durata de functionare preconizata este de 30 de ani.
1.6.Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice
Tabel: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumire Cantitate
anuala
Denumire Cantitate Furnizor
Anuala Stocata
Porci de
sacrificat
(~110 kg)
Aprox.
13.000 buc
Motorina 4000 l Nu Statiile
locale de
distributie
Energie electrica 6000-
7000
kWh/10
.000
capete
- SEN
1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice
Spalarea adaposturilor se va face la sfarsitul unui ciclu de productie cu ajutorul
echipamentelor tip Karcher si se vor utiliza numai detergenti biodegradabili.
Substante tip ddd :
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 20
Aldekol DES 03 dezinfectant, virulicid, bactericid, fungicide biodegradabil in
proportie mai mare de 90% (0.3-0.4 l/mp).
Lanirat rodenticid grupa a 2-a de toxicitate (bromadiolon 0,25%) nu are riscuri
speciale asupra mediului este biodegradabil
Agita (glutaral, solutie formaldehida ) insecticid nu prezinta risc asupra mediului
Produsele se utilizeaza in solutii apoase diluate, numai de catre echipe special
autorizate in acest gen de lucrari.
Denumirea materiei
prime, a substantei sau
preparatului chimic
Cantitatea
anuala/
existenta in
stoc
Clasificarea si etichetarea substantelor
sau preparatelor chimice*
Categorie
(P/N)
Periculozitate**
Fraze de
risc*
Materii prime productie
Purcei intarcati 13000 capete N - -
Nutreturi combinate Max 4480
tone
N - -
Apa adapare Max 20813
m3
N - -
Preparate chimice utilizate la igienizare hale
AGITA 10WG
(INSECTICID)
- N - R 22
LANIRAT 0,25%
(RODENTICID)
- P
T
Grupa II
toxicitate
R 21/22;
R33; R2;
R13;
R36/37/39
; R45
ALDEKOL DES 03
(DEZINFECTANT,
VIRULICID,
BACTERICID,
FUNGICID, ALGACID)
- P
T
R21;
R223/25;
R34; R40;
R42/42;
R68/20/21
/22.
1.8.Informatii despre poluantii fizici si biologici
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 21
Tabelul a fost alcatuit pe baza informatiilor statistice existente, tinind seama ca
faza referitoare la pregatirea hranei, considerata ca principala sursa de zogomot,
nu se desfasoara in incinta fermei. Activitatea propusa nu va duce la o marire
semificativa a circulatiei in zona, intrucit alimentarea silozurilor cu hrana se va
face saptamanal, iar evacuarea si imprastierea slamului se va face in sezon, 2-4
zile. Transporturile se fac cu viteza redusa, pe drumurile de exploatare existente, cu
evitarea localitatiilor.
Zgomotele continue pot contribui la nivelurile de zgomot din ferma ceea ce poate
fi considerat ca sursa de zgomot cu intensitate variabila sau surse intermitente.
Nivelul de zgomot degajat de la ferma este o contributie a mai multor zgomote
rezultate din activitatile desfasurate, corelat cu durata.Combinatia diferita de
activitati poate conduce la diferite niveluri de zgomote.
Zgomotele de fond variaza peste o perioada de 24 ore ca rezultat al schimbarii
activitatilor in zonele rurale care in timpul zilei ajunge la 42 dB dar poate scade si
sub 30 dB in orele devreme ale diminetii.
Sursele de zgomot din fermele de crestere si ingrasare a porcilor sunt asociate cu:
-lotul de animale
-nr. de adăposturi
-eliminare slam de dejectii
Prevenirea nivelelor ridicate de zgomot
Descarcarea hranei din camioane in bunkere se realizeaza prin sisteme de cuplare
elastice care diminueaza nivelul zgomotului produs prin aceasta operatie.
Sistemele de ventilatie sunt, de asemenea, cuplate elastic, iar traficul auto pe
amplasament se realizeaza la viteze foarte reduse pentru a evita producerea
zgomotului. Animalele sunt hranite ad-libidum, eliminand astfel posibilitatea
generarii zgomotului in asteptarea hranei. Zgomotul la limita amplasamentului
trebuie sa fie in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare
pana la cea mai apropiata locuinta (peste 1.5 km) face ca zgomotul sa nu fie
sesizabil in zona locuita.
Prevenirea poluarii biologice
Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai
prin filtru sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor
de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 22
Mortalitatile rezultate in ferma, sunt predate la societati autorizate pentru
eliminare. Pana la predare cadavrele sunt tinute in lazi frigorifice pentru a evita
raspandirea de virusi sau bacterii.
Pentru a reduce inmultirea insectelor in zona de stocare dejectii acestea vor fi
eliminate prin tratamente speciale.
Pe amplasament nu exista radiatii electromagnetice sau ionizante.
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 21
Tabelul : Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Tipul
poluarii
Sursa
de
poluare
Nr.
surse de
poluare
Polu
are
maxim
a p
erm
isa
(lim
ita m
axim
a a
dm
isa p
entr
u o
m s
i m
ediu
)
Polu
are
de
fon
d
Poluare calculata produsa de activitate
si
masuri de eliminare/reducere
Masuri de
eliminare/
reducere a poluarii
Pe
amplasam.
obiectivului
Pe
zon
e d
e p
rote
ctie
/res
tric
tie
afe
ren
te o
bie
ctiv
ulu
i, c
on
form
legis
lati
ei i
n v
igoare
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone
protejate cu luarea in
considerare a poluarii de
fond
Fara
masu
ri d
e
elim
inare
/red
uce
re
a p
olu
ari
i
Cu
im
ple
men
tare
masu
rilo
r d
e
elim
inare
/red
uce
re
a p
olu
ari
i
Fonica :
-Incarcare/
descarcare
animale ;
-Incarcare
hrana in
bunkere ;
-
Ventilatoare
.
Hale
4
65 dB
Negl
ij.
80-90 dB
65 Db
Nes
emnif
icat
iv
Nes
emnif
icat
iv
Masuri de. reducere
stress animale la
incarcare/ descarcare;
Siteme de cuplare
elastice
Raport EIM_GRISEROM
SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 22
Atmosferica
, din procese
biologice
- Hale;
-Rezerv.
stocare
dejectii
3hale ;
1 rezerv.
stocare
dejectii
300
mg/m3*)
100
mg/m3**)
Negl
ij.
216,4
mg/m3*)
56,0
mg/m3**)
< 50
mg/m3*)
<15
mg/m3**)
Aplicare cerinte BAT
pentru adapostire,
ventilare, hranire,
management dejectii *)
timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;
**) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 23
1.9.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Pentru aplicarea pe teren a materialului fertilizant provenit din dejectiile
de la ferma, in cantitate de 7265 tone este necesar un teren agricol cu
suprafata de 125 ha.
1.10.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul
proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
1.10.1 Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor
pentru alternativele la proiect
Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incât:
- sa afecteze cât mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv
caile de transport public;
- sa respecte prevederile din Ordinul nr. 119/2014 emis de Ministerul
Sanatatii care recomanda o distanta de minim 1 km intre localitati
si ferme de porcine cu efective de animale sub 10.000 capete
(determinante fiind insa rezultatele studiilor de evaluare a
impactului);
- sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare
istorica, valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale
protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.;
- sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata;
- sa evite apropierea de alte ferme zootehnice care emit aceiasi
poluanti atmosferici;
- sa fie in apropierea terenurilor folosite pentru fertilizari;
- sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din
subteran;
- sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu
energie electrica, drumuri de acces.
Aceste criterii sunt satisfacute de amplasamentul propus. Pentru
realizarea investitiei, Consiliului Judetean Hunedoara a emis
Certificatul de urbanism cu nr. 76/16.06.2014.
1.11.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea /amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
proiectului
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 24
Amplasamentul se găseste în judetul Hunedoara, localitatea Turdas si
este înscris în Cartea Funciară nr.60107 Turdas, Nr. TOP. 691,
beneficiar fiind “s.c. GRISEROM s.r.l.” Terenul ce face obiectul P.U.Z.
are o suprafatã mãsuratã de 20000 mp si se află in vecinatatea drumului
care leaga DN7 de localitatea Martinesti- DJ 668.
Folosirea actuală a terenului din împrejurimile fermei constă în principal
din utilizări agricole - vecinătăţile amplasamentului sunt preponderent
terenuri cu destinaţie agricolă.
Vecinătăţile amplasamentului analizat sunt:
– N- teren agricol - pasuni
– S - teren agricol - pasuni
– V- teren agricol - pasuni
– E- DJ care leaga DN 7 de loc. Martinesti- DJ 668
În planul de incadrare în zonă anexat este figurat amplasamentul
instalaţiei.
În zona supusă investigaţiei , nu există arii protejate sau de interes
deosebit pentru conservarea naturii.
In PUG Turdas , amplasamentul figureaza cu folosinta actuala de teren
agricol, care dupa aprobarea PUZ va trece in zona de productie agro-
industriala.
1.12.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la
infrastructura existenta
În zonă singurele utilităţi existente sunt energia electrică sub forma unei
reţele de 20KV, la care se racordează postul de transformare şi reţeaua de
canale de desecare la care se deversează apele pluviale colectate din
incinta fermei.
Căile de acces spre obiectiv sunt existente. Caile de acces in incinta vor fi
executate pentru a putea fi exploatate.
2.PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE
CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII
2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse
Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 25
procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor
care se bazeaza pe procesele metabolice;
activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau
in:
- adapostire si curatarea adaposturilor
- colectarea si transferul dejectiilor catre bazinele de stocare
- administrarea hranei
- adapat
- asistenta medicala de specialitate
activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor
Succesiunea proceselor de productie se prezinta schematic in diagrama
din figura de mai jos:
Procesare
externa
Raspandire pe camp
Adaposturi de animale
Descarcare sau incarcare animale
Depozitare temporara
carcase
Depozitare hrana in buncare
Distributie hrana
Transport
hrana
Colectare dejectii
Stocare dejectii Distributie
apa
Foraje
alimentare
cu apa
2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative
avute in vedere
2.1.2.1 Hale pentru adapostirea animalelor
La proiectarea instalatiilor pentru adapostirea si asigurarea conditiilor de
crestere a animalelor au fost avute in vedere prevederile Ordinului
Autoritatii nationale Sanitar-veterinare nr. 202/2006 care transpune
Directiva 91/630/CEE. Acest fapt a fost determinant pentru alegerea
alternativei optime dintre alternativele avute in vedere.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 26
Prin proiect este prevazuta realizarea a trei hale pentru adapostirea
animalelor cu urmatoarele cu urmatoarele caracteristici tehnice si
functionale:
- HALA INGRASARE SUINE CORP A - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria
desfasurata este de 1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este
de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea
la coama de 6,30m.
-HALA INGRASARE SUINE CORP B - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria
desfasurata este de 1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este
de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea
la coama de 6,30m.
-HALA INGRASARE SUINE CORP C - are o arie construita de
1240.15mp. Regimul de inaltime propus este parter, astfel aria
desfasurata este de 1240.15mp. Inaltimea libera maxima a parterului este
de 4,90 m.
Structura de rezistenta subimparte spatiul halei CORP A in 14 travei cu o
deschidere de 5.40m pe o latime de 18.10m
Inaltimea minima la streasina este de 3,65m fata de coca ± 0.00 iar inaltimea
la coama de 6,30m.
Structura constructiva : Cele trei hale de ingrasare sunt principalul
obiectiv ca suprafata din investitie.Halele adapostesc boxele de ingrasare
suine pentru aproximativ 3960 de capete cu care vor fi populate si sunt
impartite in cate doua compartimente de ingrasare,in total 6
compartimente a cate 20 de boxe fiecare(33 porci /boxa). 6x20x33=3960
locuri.
Sub cota de calcare din interiorul halei se va construi o cuva din beton
armat si compartimentari din zidarie de boltari de ciment si nervuri din
beton armat, pentru preluarea dejectiilor.Pe exterior,aceasta cuva va fi
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 27
hidroizolata pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol.Cuva se va
intinde pe intreaga suprafata a corpului halei ,dejectiile din ea fiind
preluate de un sistem de canalizare performant format din tevi de 110 mm
care se racordeaza la teava principala de colectare pe fiecare sector,cu o
circumferinta de 250 mm.
In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime
din gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un
canal de dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton
special, impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de
dejectii aduna intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe.
Canalul este impartit printr-un perete despartitor, dar dispune de o
deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj cu deschidere/golire
alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se foloseste un sistem
de evacuare prin tubulatura.
Inchiderea halei peste elevatia de 1.10 m de beton armat se va realiza din
panouri sandvich din tabla termoizolata cu spuma poliuretanica de 15 cm
grosime .Iluminarea naturala a halei se va face cu ferestre cu tamplarie
din profile de PVC si geam din sticla float clara.Pentru ventilatie vor fi
prevazute clapete de ventilatie si sisteme de exhaustare.Invelitoarea va fi
din tabla cutata zincata si termoizolata cu vata minerala.Captarea apei de
pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla ,precipitatiile fiind
transportate la canalizare de burlane de tabla.
Halele de adapostire porci sunt prevazute cu urmatoarele constructii /
instalatii suport:
Sistem de adapare
Sistem de hranire
Sistem de ventilatie artificiala si naturala
Sistem de colectare ape uzate tehnologice (slam de dejectii)
2.1.2.1.1 Sistemul de adăpare
In sistemele de furaj păstos şi lichid trebuie oferit porcilor la îngrăşat apa
potabila la discretie. Liberul acces la apa potabilă nu e doar de imensă
importanta din punct de vedere nutritiv, ci şi relevant în protecţia
animalelor.
Cu sistemele de furaj lichid, fără alimentare cu apă suplimentară aportul
de hrană nu creşte, acestea ar trebui prin urmare, respinse. Problema
deshidratarii în grajduri poate fi considerabilă în anumite condiţii. Cu
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 28
toate acestea, printr-o selecţie iscusită (vase de adăpare, nipluri cu bila de
prindere) şi amenajare (înălţimea, pozitionarea deasupra
bazinului) se poate rezolva această problemă a adăpării.
Niplurile cu bila de prindere trebuie montate în aşa fel, încât porcii să fie
obligaţi să întinda gatul la 15° înalţime pentru a se putea adăpa. Debitul
de scurgere trebuie să fie de minimum 0,8 l pe minut şi pentru 12 animale
e necesară cel putin o staţie de adăpare.
Cantitatea de apă la furajarea ad libitum este de aproximativ 2,5 l pe kg
de furaj. Ea este de asemenea, obiectul unei periodicităţi cu un vârf la
începutul şi la sfârşitul termenului de hrănire. Dacă porcii sunt hrăniţi
restrictiv, ei vor cosuma mai multă apă,pentru a ajunge la gradul de
saturaţie în stomac. (YANG et al., 1984). Cercetări (VAJRABUKKA et
al., 1981) asupra consumului de apă in grajduri încălzite şi neîncălzite, au
arătat că în grajdurile neîncălzite se consumă mai multă apă caldă iar in
cele încălzite, mai multă apă rece. O reducere a conţinutului de sare de
bucătărie (<0,2%NaCl) în raţie, duce la o scădere a consumului de apă.
Calitatea apei
În apă, pot apărea tot felul de contaminări chimice, bacterii, viruşi şi
protozoare. Bacterii importante în apa sunt e.coli, salmonele şi leptospire.
Pentru că în zona noastră se obişnuieşte ca şi suinele să fie alimentate cu
apă potabilă de la aceeaşi sursă ca şi pentru oameni, rareori apar cazuri de
boală provocate de calitatea proastă a apei.
Necesar de apă
Necesar de apă l/animal şi zi
Purcel sugar incl. lapte : 1-2
Purcel înţărcat : 1-3,5
Porc la îngrăşare : 30 kg 3-4
Porc la îngrăşare : 70 kg 6-8
Scroafă tânără 120 kg: 5-10
Scroafă gestantă : 12-20
Scroafă care alăptează : 25-35
In sistemul de furajare lichida , implementat in fermele de exploatare a
suinelor, apa are un rol deosebit de important din cel putin 3 puncte
majore de vedere:
1. Apa ca mediu de amestecare a componentei uscate a furajului (adica
cereale,aditivi furajeri fainosi si componenta proteine-vitamine-minerale )
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 29
2. Apa ca mediu de transport al amestecului furajer pana in hranitorea din
hala (deci pana la locul de furajare unde are loc ingesta de furaj)
3. Apa ca mediu de igienizare a instalatiei
Descrierea sistemului de adapare
1. Descrierea sistemului de baza
Sistemul de baza este alcatuit dintr-o unitate speciala de control si
conditionare a apei destinata consumului animalelor. Aceasta este
alcatuita din mai multe componente:
· regulator presiune
· diferite tipuri de ventile
· filtru de apa
· bypass pt. curatirea filtrelor
· apometru
Toate aceste componente sunt pregatite pt. a fi conectate la reteaua de apa
de 3/4".Alimentarea cu apa se face pe culoarul central printr-o teava din
PVC de 50 x 2,4 mm, 10 bar. Din teava principala de alimentare, prin
intermediul racordurilor adecvate, se face alimentarea cu apa a fiecarui
compartiment utilizand teava din PVC de 32 x 1,8 mm, 10 bar. Din teava
de 32 mm care alimenteaza compartimentul se pleaca cu o teava speciala
de tip Arato (racord flexibil din PE) de 15 mm care va asigura necesarul
de apa la nivelul fiecarei boxe de ingrasare.
2. Descrierea sistemului la nivelul boxelor
Teava de tip Arato are rol de legatura intre teava de alimentare de 32 mm
si teava de INOX din interiorul boxelor. Suzetele de adapare de 1/2" sunt
fixate in cele 2 orificii speciale ale tevii de INOX din interiorul boxei.
Inaltimea de prindere a suzetelor de adapare pe teava de INOX este
diferita, asigurandu-se astfel posibilitatea de adapare ergonomica a
porcilor din boxele de ingrasare pe intreaga dezvoltare corporala din
perioada de stationare in sectorul de ingrasare. Teava din INOX prevazuta
cu suzetele de adapare este fixata ferm de peretele boxei.
Sistemul de adapare este proiectat pt. a fi usor de intretinut si pt. a asigura
necesarul de apa a animalelor din exploatare conform cerintelor si
normelor nationale si europene in vigoare.
2.1.2.1.2 Sistemul de hrănire
Baza componentelor de furajare pentru deservirea sistemului de furajare
lichida sunt de fapt aceleasi componente conventionale care stau si la
baza furajarii uscate. Comanda sistemului automat de furajare lichida (1
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 30
Computer de comanda al furajarii lichide, cu 2 tancuri de amestecare) se
face centralizat in Bucataria furajera.
In bucataria furajera se gaseste un sistem de furajare lichida cu 2 tancuri
de amestecare din INOX,de forma patratica, in varianta constructiva prin
insurubare, cu subconstructie speciala pentru doza de cantarire intr-un
punct cu un volum net de 2.400 l. Instalatia descrisa asigura furajarea
pt.ca. 3. 940 porci la ingrasare. Tancul de amestecare are urmatoarele
dimensiuni: L 1,73 x l 1,73 x h 2,21m.
Tancul de amestecare nr. 2 este din INOX si are aceleasi caracteristici
tehnice ca si cel prezentat anterior. Tancurile de amestecare sunt
controlate si comandate prin intermediul unui computer special de tip
Excellent 4PX si comanda:
10 retete furajere,
Sistemul de amestecare
Realizarea a 5 curbe de furajare
Comanda peste 256 de ventile din care 128 sunt ventile de furajare
Comanda sondele si senzorii de hranitori care dau comanda de
umplere a trocilor cu furaj pe fiecare categorie de animale in parte
Comanda toate cele 4 linii de furajare
Comanda sistemul de alarma
Asigura controlul debitului de trecere a furajului prin instalatie
Regleaza frecventa de functionare a pompelor
Coordoneaza reglarea pH-ului
Asigura controlul si dozarea administrarii de aditivi – medicatie
Comanda deversarea solutiilor de spalare alcalina in sistemul de
dejectii iar Solutia acida pt. reglarea pH-ului sarjei urmatoare
Permite accesul service-ului din central din Germania in caz de
servisare, etc.
Langa instalatia de furajare lichida in B.F (bucataria furajera)se mai
gasesc, 2 tancuri de apa,unul pt.apa curata din PE, rotund cu urmatoarele
dimensiuni: D = 1,75 x h 2,10m si o capacitate de 4.500 l si unul pt. apa
folosita din INOX de 1.000 l cu urmatoarele dimensiuni: L 1,14 x l 1,14 x
h 1,54m. Acest tanc va avea un modul de cantarire si un sistem de
amestecare. Acest modul (doza de cantarire) asigura apa necesara
procesului tehnologic de producere si transport al furajului pe circuitele
de furajare, fara trecerea apei prin tancul de amestecare. Prin acest
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 31
procedeu se economiseste foarte mult timp pentru prepararea furajului si
pt. transportul acestuia pana la hranitori.
Pentru aceste tancuri de apa, se va asigura dpdv. constructiv un debit si un
racord de apa pt. o capacitate de 10.000-20.000l/h.
In bucataria furajera se mai gaseste pompa centrala de furajare care este o
pompa centrifugala de mare putere(4 KW) si care este controlata de catre
un system de reglare a turatiei.
In bucataria furajera mai este dispus si un compresor de W 40; 1,5kW cu
1450 rot/min, 400V, 175l /min, cu rezervor de 40 l / 10 bar. Compresorul
este prevazut cu o supapa de evacuare cu 2 cai si conexiuneas la
computerul 4PX.
2.1.2.1.3 Sistem de ventilatie artificiala si naturala
In fiecare hala sunt cate 2 compartimente cu cate 20 boxe de
ingrasare/compartiment a cate 33 locuri/boxa. In acest sector se va
asigura un volum de aer de cca. 45mc/h/cap de animal.
Sistemul este dotat cu:
- computer(regulator) de clima- controleaza schimbul de aer viciat
din spatiul de productie si regleaza in functie de datele primite de la
senzori externi si interni de temperatura, toate elementele
tehnologice active cum sunt: ventilatoare, clapete,motoare si
sistemul de alarma al ventilatiei. Fiecare compartiment este deservit
de catre un computer de climatizare.
- Ventilatoare: pe fiecare compartiment sunt prevazute 3 ventilatoare
montate in cate un camin de evacuare a aerului viciat.Ventilatoarele
care deservesc sistemul de aerisire sunt deservite de motoare de 0.57
kW, 230V/2.8A, capacitatea ventilatoarelor a fost calculata si
dimensionata la 14.000 mc/h la 30 Pa. Corpul caminelor in care sunt
montate ventilatoarele este din spuma poliuretanica. Corpul
ventilatoarelor este prevazut cu diuze speciale care asigura evacuarea
aerului viciat cu o viteza mare pe ultima portiune de evacuare.
- Clapetele de ventilatie asigura necesarul de aer proaspat din
exteriorul halei. Acestea sunt montate pe peretii perimetrali ai
fiecarei hale, sub streasina. Aceste clapete sunt actionate de un motor
care la randul sau primeste comanda de la computerul de clima.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 32
2.1.2.2 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a consumatorilor propusi se va face prin intermediul a
trei foraje executate la adancimea de cca 100 m . Puturile cu diametrul de
160 mm vor fi executate mecanizat si vor fi intubate. Acestea se vor
prevedea cu cate o pompa submersibila avand Q=2 mc/h si H=105
mca.pompele vor fi echipate cu tablou de comanda si alimentare, vas de
expansiune si set de cabluri. Puturile vor fi prevazute cu cate un camin
vizitabil realizat din beton, in care se vor monta echipamentele fiecarei
pompe si armaturile de control.De la caminul fiecarui put , apa va fi
transportata prin intermediul unei conducte de PEID cu Dn 63 mm si
robinet cu flotor de 2”. Apa va fi stocata in doua rezervoare de cate 20 mc
fiecare.De la rezervoare apa va fi transportata spre hale prin intermediul
unui hidrofor complet echipat avand debitul nominal de 4 mc/h.
La racordul de evacuare a apei din rezervoare s-au prevazut camine
vizitabile cu vane de inchidere. Apa va fi transportata catre consumatori
prin intermediul unui hidrofor complet echipat prevazut in vecinatatea
rezervoarelor intr-un camin subteran. Conducta de alimentare cu apa cu
Dn 63 mm din PVC va intra in cladire in zona bucatariei furajere.
2.1.2.3.Sistemul de colectare ape uzate menajere
Evacuarea apelor uzate menajere din zona personalului tehnic se va cu
ajutorul unei ministatii de epurare a apelor uzate racordata la sistemul de
colectare pluvial.
2.1.2.4.Sistemul de colectare si stocare ape uzate tehnologice si dejectii
Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice (dejectii si ape de
spalare) este constituit din:
- canale in hale pt. colectarea slamului de dejectii
- sistem de conducte canalizare intern
- sistem de conducte canalizare exterioara
- bazin intermediar de stocare dejectii
- statie de pompare ape uzate
- bazin laguna de stocare dejectii si ape de spalare
In toate zonele de productie, podeaua a fost proiectata sa fie in intregime
din gratare de beton. Sub placile din beton se capteaza dejectiile intr-un
canal de dejectii de adancime 1 m. Aceste canale sunt construite din beton
special, impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor.Un canal de
dejectii aduna intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe.
Canalul este impartit printr-un perete despartitor, dar dispune de o
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 33
deschidere de ca. 1.5m la capat.(baraj cu deschidere/golire
alternativa).Pentru evacuarea si dirijarea dejectiilor se foloseste un sistem
de evacuare prin tubulatura.
BAZIN COLECTARE TEMPORARA - dejectiile provenite din
cuvele de sub cele trei hale se strang temporar in acest bazin cu o
capacitate de 50mc. Bazinul este ingropat in sol la o adancime de
1,2m de la limita superioara a lui si este un paralelipiped cu baza de
5m pe 5m si inaltime efectiva a bazinului de 2m realizat din beton
armat.In afara halelor se vor dispune tevi de plastic cu diametru de
315mm. Aceste tevi vor prelua dejectiile din cuvele halelor si le vor dirija
in bazinul de preluare cu o capacitate de 50mc, unde se face depozitarea
intermediara a dejectiilor. Aceast bazin va fi realizat din beton armat si va
fi hidroizolat Evacuarea dejectiilor de sub nivelul boxelor pana la bazinul
de preluare se face gravitational si deci fara consum de energie.
Evacuarea dejectiilor din bazinul de preluare spre laguna de depozitare
finala se face prin pompare. Pentru asigurarea fara probleme a pomparii
dejectiilor in laguna s-a prevazut un grup de pompare echipat cu doua
pompe submersibile de putere7,5 kW fiecare, una activa si una de
rezerva. In bazinul de preluare este prevazut un sistem cu senzori de
preaplin care pornesc grupul de pompare in momentul atingerii unui
anumit nivel al dejectiilor. Sistemul este automat si asigura transportul
dejectiilor in conditii de maxima siguranta spre depozitarea finala in
laguna.
BAZIN - LAGUNA - amenajare la nivelul terenului in vederea crearii
unui bazin de colectare si stocare a dejectiilor pe o perioada mai
indelungata de timp, cu o capacitate de 4324 mc. Amprenta la sol este de
1440 mp iar constructia implica ingroparea ei cu 2,5 m in sol si
constructia unui dig taluzat de 2m inaltime. Laguna rezultata va fi
„imbracata" cu o folie protectoare din polietilena FRP 800(2100 mp)
pentru a impiedica scurgerea dejectiilor in sol si acoperita apoi cu o folie
,,capac".
Depozitarea finala a dejectiilor se va face intr-un bazin - laguna de
depozitare cu o capacitate de 4324,32 mc prevazuta cu tubulatura si
drenaj.
Igienizarea adăposturilor se va executa la sfârşitul unui ciclu de producţie.
Pe reţeaua de alimentare cu apă sunt montate ştuţuri Ø=2˝; q=2,5 l/s, la
care se racordează furtunul de spălare.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 34
Spălarea boxelor se va face cu un aparat mobil tip Karcher, cu jet sub
presiune, utilizându-se detergenţi biodegradabili. Apele uzate rezultate
după spălare vor fi evacuate prin canalele de dejecţii la rezervoarele de
stocare al dejecţiilor. Ultima apă de clătire va fi reţinută în canalele
colectoare şi va forma perna de apă pentru următorul ciclu.
2.1.2.5 Corpul filtru sanitar şi administrativ
Zona de filtru sanitar este destinata angajatilor ( vestiare ; grupuri
sanitare ; spatiu tehnic; magazie) si este anexata halei de ingrasare corp
B. Suprafata construita 120 mp.Structura este din zidarie caramida cu
samburi de beton armat pe fundatii continue si izolate.Invelitoarea va fi
din tabla cutata zincata, finisajele vor fi gresie in zona de filtru si sapa
autonivelanta in zona de preparare hrana ,tavanul suspendat va fi finisat
cu panouri de gips carton .
Culoarul de circulatie uneste platformele de incarcare / descarcare de
compartimentele de ingrasare din cele trei corpuri de cladire ( hale)
care au aceasta destinatie. Este destinat atat distributiei suinelor in
aceste compartimente cat si circulatiei personalului in ferma. Are o
suprafata construita de 484,90 mp ( 120,50 mp -Filtrul sanitar ; 364,40
mp -culoar circulatie). Acest culoar are o structura din montanti ,profil
metalic si inchideri din panouri sandwich din tabla.
2.1.2.6.Activitatea de transport si împrăştiere a dejecţiilor
Se efectuează în mai multe etape, după cum urmează.
Pentru efectuarea activităţii de omogenizare a dejecţiilor se foloseşte un
utilaj specific, livrat de furnizor.
Durata etapei de omogenizare a dejecţiilor este de aproximativ 2 ore. Pe
durata activităţii de omogenizare sau după încheierea acestei activităţi se
trece la alimentarea cisternei cu amestecul de dejecţii obţinut. Cisternele
utilizate sunt prevăzute cu echipament pentru împrăştierea sau injectarea
slamului de dejecţii in teren si respectă normele europene de siguranţă şi
protecţie, datorită tehnologiei moderne de construcţie.
Pentru alimentare, cisternele staţionează pe o platformă amenajată,
amplasată lângă rezervoarele de stocare prevăzută cu o başă care
colectează eventualele scurgeri de dejecţii la faza de cuplare cisternă -
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 35
conductă de suctiune, precum şi apele pluviale colectate de pe suprafaţa
platformei de încărcare.
Deplasarea cisternei la destinaţie se efectuează cu o viteza de aproximativ
15 km/h (pe drum de exploatare) şi maximum 20 km/h pe şosea
principală. Datorită vitezei de deplasare a cisternei, se evită accidente
care ar putea implica răsturnarea cisternei ce transportă dejecţiile.
Sistemul de frânare performant, alături de sasiu asigură siguranţa
cisternei. În cazul unui accident (sasiul se va rupe, cisterna rămânând
intactă).
Din momentul în care cisterna a ajuns la destinaţie, se poate demara
acţiunea de fertilizare cu slam de dejecţii.
Cresterea si ingrasarea animalelor se va face pe gratare din elemente
prefabricate cu goluri, asezate peste canalele de colectare a slamului de
dejectii care contine perna de apa, conform cerinte BAT.Popularea fermei
se face incepind cu 3960 purcei in greutate de 22-27 kg, care sint
crescuti si ingrasati in cele 3 hale pana ajung la greutatea de 110-120 kg.
Perioada de crestre si ingrasare este de aproximativ 110 zile in functie de
greutatea la care au ajuns si conditiile de livrare. La terminarea ciclului de
productie o saptamana ferma este depopulata. In aceasta perioada se
evacueaza canalele colectoare in bazinul de stocare si se face igienizarea
halelor, se face spalarea. Intervalul de igienizare poate sa dureze 7-10
zile. Golirea totala a canalelor se va face la sfirsitul unui ciclu de
productie.Canalele colectoare din hale sunt compartimentate si se golesc
prin suctiune, independent unul de altul. Umplerea unui compartiment cu
slam se face intr-un interval de 8 saptamani.
Fazele principale ale activitatii :
-cresterea
-ingrasarea
In perimetrul fermei se desfasoara urmatoarele activitati de baza si
conexe :
-dezinfectia, dezinsectia si deratizarea adaposturilor inainte de populare ;
-examen clinic individual
-controlul parazitologic de supraveghere
-vaccinarea
-tratamente profilactice
-urmarirea furajarii
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 36
Hranirea se face ad libitum.
Hrana administrata porcilor este uscata si provine din fabricile de
nutreturi combinate terte, bazate pe retete diversificate pe categorii de
varsta. Sistemul de alimentare este automatizat, constind dintr-un tub cu
snec cu doua distribuitoare care transfera hrana din silozurile metalice
exterioare in hranitoarele amplasate in boxe, tot timpul la dispozitia
animalului.
Stocarea hranei se face in silozuri metalice exterioare:
Alimentarea silozurilor se face odata pe saptamana, din exteriorul incintei
imprejmuire, din drumul de contur al fermei. Hrana este preparata in
bucataria furajera. Mijloacele de transport hrana sint dotate cu un furtun
special care se cupleaza etans la partea superioara a silozurilor.
Conform BAT, cantitatea si consumul de furaje alocate este un factor
important in determinarea cantitatii de dejectii produs, compozitia
chimica si structua psihologica. Astfel furajarea devine un factor
important in performantele de mediu intr-o unitate cu septel intensiv.
Emisiile dintr-o ferma sunt predominant relatate la procesele metabolice
ale animalelor din crescatorie. Urmatoarele doua procese sunt considerate
esentiale
-digestia enzimatica a furajelor in tractul gastro-intestinal
-absorbtia nutrientelor din tractul gastro-intestinal
In tabelul urmator sunt redati parametri nutritionali comparative cu BAT,
tab. 3.10, pag.90.
Parametri nutritionali Porci 35 - 110 kg
Conform BAT Reteta ferma
Proteina bruta (CP, %) 15 – 17 16-17
Grasimi brute % 4 – 5 4- 5
Fibra cruda % <4,5 – 6 4-6
Total lizina % 0,75 - 0,90 0,93-0,95
Totalmetionina+ cistina% 0,45 - 0,58 0.5-0,6
Total trionina 0,42 - 0,63 0,55-0,62
Total triptofan 0,15 0,3
Calciu 0,75 - 0,90 0,80
Total fosfor 0,62 - 0,70 0,60
Energie digestibila MJ/kg >13 14,39
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 37
Structura retetelor utilizate pentru hrana este stabilita in conformitate cu
normele internationale transmise prin ,, Nutrient Requirements of swine-
editia revizuita 1998’’
În experimente s-a găsit că în combinaţie cu hrănirea în 3 faze, excreţia
de azot a scăzut cu 10 % per 1 % reducere în proteina din dieta pentru
porci între 25 şi 110 kg.
Încercările au arătat deasemeni că este posibil a se reduce nivelul proteic
în hrană cu până la 20 % pentru toate categoriile de porci, rezultând o
scădere în excreţia de azot cu până la 20 % fără nici o aptitudine tehnică
specifică. Cu toate acestea, este necesar a se adăuga patru amino acizi
esenţiali (lizină, methionine, threonine şi tryptophane) pentru a preveni
reducerea nivelului de creştere.
Încercările raportate au arătat rezultate similare în mod remarcabil. Ele
sunt rezumate în BAT, Tabelul 4.9.
Parametri Efect produs
de 1 %
reducere a
proteinei din
dietă (%)
Diete cu conţinut redus de
proteine
Efect cumulativ
frecvent (%)
Cel mai bun efect
cumulativ
(%)
Total azot excretat - 10 - 25 - 50
Conţinut amoniac în
mixtura de dejecţii
- 10 - 30 - 50
pH mixtură de dejecţii - - 0.5 puncte 1 punct
Emisie amoniac în aer - 10 - 40 - 60
Consum de apă
(ad libitum)
- 2 la –3 - 10 - 28
Volum mixtură de
dejecţii
- 3 la –5 - 20 - 30
Tabelul 4.9 din BAT: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din
dietă şi utilizarea dietelor cu conţinut scăzut de proteine asupra excreţiei
de azot şi emisiei de amoniac
Conţinutul redus de proteină în alimentaţie reduce deasemeni emisia de
componente mirositoare ca H2S .
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 38
Contribuţia măsurilor de hrănire la reducerea emisiilor din sistemele de
adăposturi pentru animale variază cu un număr de factori, cum ar fi
temperatura aerului în interiorul adăpostului, viteza aerului (rata de
ventilaţie) şi aria suprafeţei ocupate cu bălegar.
Asemenea diete reduc deasemeni consumul de apă pentru animale.
Aceasta conduce la economisirea apei şi la un volum de slam mai scăzut
pentru manipulat. Cu un conţinut de materie uscată mai ridicat, mixtura
de dejecţii poate deasemeni câştiga în valoare, în termeni referitori la
calitate ei de fertilizare.
Efecte asupra mediului: Alimentaţia cu un conţinut scăzut de proteine
fortificată cu amino acizi după cum s-a arătat în încercările discutate mai
sus nu a afectat creşterea, conversia hranei sau retenţia de azot la porci.
Categoria de greutate a porcilor a fost în general între 25 şi 110 kg de
greutate în viu şi hrănirea a variat între hrănire în 2 faze şi multifazică.
Aplicabilitate: Nu sunt necesare cerinţe tehnice specifice pentru aplicarea
alimentaţiei cu conţinut scăzut de proteine.
Adaparea se face din sursa propie, prin retea de distributie ramificata, prin
intermediul suzetelor de baut amplasate in boxele de crestere in sistem
optimal cu pierderi minime de apa potabila.
Colectarea si evacuarea slamului de dejectii:
In adaposturi:
Colectarea se face in canalele longitudinale, impartite in sectoare si
prevazute cu sifoane de pardoseala asa cum s-a descris in capitolul
referitor la descrierea proiectului.
Evacuarea slamului de dejectii din adaposturi, impreuna cu apa de spalare
se face la sfirsitul unui ciclu de productie sau pe parcurs cand un
compartiment este plin, la cca 8 saptamani.
2.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele
mai bune tehnici disponibile
In tabelul de mai jos sunt prezentati parametrii care se modifica in
legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de
activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv
miros si zgomot.
Tabelul : Parametrii legaţi de mediu pentru activităţile principale din fermă
Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu
Consum Emisie potenţială
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 39
Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu
Consum Emisie potenţială
Adăpostire animale:
• modul de construire a boxelor si
podelei
• sistemul de evacuare şi depozitare
temporara (interna) a dejectiilor produse
energie
emisii în aer (NH3),
miros, dejectii
Adăpostire animale:
• echipamentul de control şi menţinere
a climatului interior şi
• echipamentul de hrănire şi adăpare a
animalelor
energie, hrană, apă zgomot, apă
reziduală, praf, CO2,
Descărcare şi încărcare animale - Zgomot
Descarcarea/depozitarea nutretului
combinat in buncare energie Praf
Transferul dejectiilor energie
miros, accidental
infiltratii în sol si in
apa freatică
Tratarea dejectiilor pe amplasament
(separare fractie solida, uscare namol,
epurare biologica a apei reziduale )
-
miros, emisii în aer,
accidental infiltratii
in sol si in apa
freatică
Aplicare pe câmp a namolului (fertilizare) energie
emisii în aer, miros,
emisii de N, P şi K
etc., în sol, apa
freatică şi apa de
suprafaţă
zgomot Izolare cadavre animale (depozitare
temporara carcase) - Miros
2.3. Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici
disponibile BAT
Descrierea sistemelor de adapostire
Sistemul de adapostire din halele reci este FSF (pardoseala total acoperita
cu gratare) similar celui preluat din BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1).
Descriere: Bălegarul este manipulat ca şi o mixtură de dejecţii. Canalele
sunt golite prin subere (clapete/ trape). Canalele sunt drenate după
îndepărtarea fiecărei serii de porci, împreună cu igienizarea boxelor.
Beneficii realizate pentru mediu: la aplicarea acestei tehnici: se realizată o
reducere în emisiile de amoniac cu 25 %.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 40
2.4.Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si
prin cele mai bune tehnici disponibile
Tabel :Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile
propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici
(alternative)
propuse de
titular
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
Valori
limita
Consum de
energie
BAT
Estimat 0,202
kwh/cap/zi in
timpul iernii
a) Ventilatie
Reducerea energiei utilizate pentru ventilatie,
prin urmatoarele masuri:
- Folosirea ventilatiei naturale daca este
posibil (BREF ILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).
- Proiectare optima a adaposturilor ventilate
mecanic pt. a obtine un control bun al
temperaturii si a atinge rate minime de
ventilare in timpul iernii (BREF ILF
Sectiunea 4.7).
- Evitarea rezistentei la ventilatie prin
verificare frecventa si prin curatarea prafului
din sistemul de ventilatie si de pe elice (BREF
ILF Sectiunea 4.4.2; 5.2.4).
Valori
indicative
(BREF ILF
Sectiunea
3.2.3.2 si
Tabele 3.21
si 3.22)
0,113 -
0,293
kwh/cap/zi
BAT b) Incalzire
BAT reprezinta reducerea energiei utilizate
pentru incalzire, prin urmatoarele masuri:
- utilizarea optima a capacitatii de adapostire
disponibile; optimizarea densitatii animalelor;
- scaderea temperaturii la limita permisa
pentru asigurarea confortului animalelor;
- izolarea cladirilor (si captusirea conductelor
de termoficare);
- optimizarea pozitiei si reglarii
echipamentelor de incalzire;
- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor
de incalzire de mare eficienta (BREF ILF
Sectiunea 4.4.2)
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 41
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici
(alternative)
propuse de
titular
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
Valori
limita
BAT
c) Iluminare
BAT reprezinta reducerea energiei utilizate
pentru iiluminare, prin urmatoarele masuri:
Sisteme de iluminare artificiala cu consum
redus de energie. (BREF ILF Sectiunile 4.4 si
5.2.4).
Consum de
apa
BAT a) Adapare
Consum mediu pt. adapat animale: 4 -10 l/ zi/
cap pentru porcii la ingrasare
(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13)
Calibrarea periodica a instalatiei de adapat.
(BREF ILF Sectiunea 5.2.3).
4-10
l/zi/cap
BAT plus
Refacerea
pernei de apa
din ultima apa
de spalare
b) Curatare si igienizare boxe
Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de
productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).
Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa
si mentinerea curateniei (BREF ILF Sectiunea
5.2.3)
Consumul mediu de apa pentru curatenie:
0,07 – 0,3 m3/cap/an in ingrasatorii (BREF
ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16).
0,07 – 0,3
m3/cap/an
BAT c) Monitorizare consum de apa
Evidente privind consumul de apa. (BREF
ILF Sectiunea 5.2.3).
BAT d) Detectare si remediere pierderi
necontrolate
Inspectii periodice pt. detectarea si
remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea
5.2.3)
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 42
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici
(alternative)
propuse de
titular
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
Valori
limita
Emisii de
poluanti
atmosferici
Din hale:
3104
kgNH3/an
adica
0,784
kgNH3/an/ca
p
a) Sistem adapostire –pardoseala si
colectare dejectii
Conform BREF ILF Sectiunea 5.2.2.2, pag
281,
pentru ingrasatorii, BAT este:
podea acoperita complet cu gratare si sistem
de colectare/evacuare a dejectiilor situat
dedesubt (sistem FSF descris in BREF ILF
Sectiunea 4.6.1.1;
podea acoperita partial cu gratare si cu canale
de pentru colectarea/evacuarea dejectiilor
plasat dedesubt (sistem PSF descris in BREF
ILF Sectiunea 4.6.1.6);
podea acoperita partial cu gratare cu gratare si
canale pentru colectarea/ evacuarea dejectiilor
situat dedesubt, cu dublu sistem de incalzire
(sistem PSF cu dubla incalzire descris in
BREF ILF Sectiunea 4.6.3.4)
Conform BREF ILF Sectiunea 4.6.4 Tabelul
nr. 4.24, pag. 223:
sistemul 4.6.1.1 asigura un procent de 20 – 33
% (in medie 26%) de reducere a emisiilor de
amoniac fata de sistemul de referinta si
acelasi consum de energie
sistemul BAT 4.6.1.2 asigura un procent de
40 % de reducere a emisiilor de amoniac fata
de sistemul de referinta si acelasi consum de
energie.
b) Ventilare
BAT reprezinta:
reducerea emisiilor de amoniac in hala (BREF
ILF Sectiunea 4.6. si
reducerea energiei utilizate pentru ventilatie,
prin urmatoarele masuri:
- aplicarea ventilatiei naturale ori de cate ori
este posibil;
- pentru ventilatia artificiala: optimizarea
proiectarii sistemului de ventilatie in fiecare
hala astfel incat sa se realizeze un control
adecvat al temperaturii si ventilatie minima in
timpul iernii;
- evitarea rezistentei la ventilatie prin
verificare frecventa si prin curatarea prafului
din sistemul de ventilatie si de pe elice (BREF
Emisii de
amoniac in
hala pentru
sistemul de
referinta
raportate in
kg NH3/ loc/
an:
-3,0
(Olanda,
Italia,
Germania)
si
-2,39
(Danemarca
) pentru
porci in
crestere si,
respectiv
0,6 – 0,8 kg
NH3/ loc/ an
pentru
purcei
intarcati.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 43
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici
(alternative)
propuse de
titular
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
Valori
limita
Retete: BAT
Cantitati
furaje:
1,876
kg/cap/zi
b) Hranire
Retete
Faza 1: porci >25 kg si < 50kg:
15 – 17 % proteina, 0,45 – 0,55 % P (fosfor)
(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2)
Faza 2: pt. Porci > 50kg si < 110 kg:
14 – 15 % proteina, 0,38 – 0,49 % P (fosfor)
(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2).
Cantitati furaje
Porci la ingrasare (25 – 100 kg): 1,5 – 3,1
kg/cap/zi
(BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabel 3.6)
Retete:
F1:
-15 – 17 %
proteina;
0,45 – 0,55
% P (fosfor)
F2:
-14 – 15 %
proteina;
- 0,38 – 0,49
% P (fosfor)
Cantitati:
1,5 – 3,1
kg/cap/zi
Transport dejectii la rezervoarele de
stocare
Sistem bine intretinut pentru evitarea
pierderilor prin evaporatie in aer (BREF ILF
Sectiunea 4.1.6)
BAT –
Stocare in
bazine
laguna
Emisii din
stocarea
dejectiilor:233
6 kgNH3/an,
adica:
0.59
kgNH3/an/ca
p
Depozitarea/tratarea dejectiilor
Stocarea dejectiilor in lagune
impermeabilizate este BAT (BREF ILF
sectiunea 5.2.5), in urmatoarele conditii
rezevorul este stabil la influente mecanice,
termice si chimice;
baza si peretii sunt impermeabili si protejati
impotriva eroziunii;
golirea se efectueaza regulat (preferabil o data
pe an) pentru inspectare si intretinere;
dejectiile sunt agitate doar inainte de golirea
rezervorului in vederea aplicarii acestora pe
sol.
Este BAT sa se acopere cu:
structura de acoperis sau cort;
acoperire plutitoare, de ex: paie tocate, canava
naturala, folie plastic, polistiren
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 44
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici
(alternative)
propuse de
titular
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)
Valori
limita
BAT
Emisii din
imprastierea
pe camp a
dejectiilor
generate
anual:
9702
kgNH3/an;
adica:
2,45
kgNH3/an/ca
p
Aplicarea dejectiilor pe camp
Emisii de
poluanti in
apa
Nu exista
evacuari
directe.
Apa uzata
menajera se
epureaza in
ministatie de
epurare si
apoi se
deverseaza in
canalele din
zona;
incadrare in
limitele
NTPA
002/2005
Apele uzate menajere se pot descarca in
canalizarea locala pentru a fi epurate in statia
de epurare sau se pot colecta si transporta in
vederea unei epurari ulterioare intr-o statie
exterioara (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)
BREF ILF nu contine cerinte specifice pentru
monitorizarea descarcarilor in canalizare. Se
aplica cerintele legislatiei nationale
Prevenirea emisiilor fugitive in apa:
Conducte si alte constructii subterane: etanse
si intretinute corespunzator pentru evitarea
pierderilor.
(BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5)
-
Deseuri
generate pe
amplasamen
t
Dejectii –
7265 t/an;
Mortalitati –
14 t/an;
Alte deseuri:
Ambalaje
Menajere
Dejectii stocate in doua rezervoare metalice cf
prevederi BAT prezentate la pct. emisii
atmosferice
-
2.5. Activitati de dezafectare
Activitatea supusa evaluarii este noua si constructia se realizeaza pe un
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 45
teren cu folosinta agricola, liber de orice cladiri/ constructii. Singurele
activitati de dezafectare pe durata de functionare vor fi cele ce privesc
indepartarea de pe amplasament a constructiilor provizorii ridicate pe
durata organizarii de santier.
La incetarea activitatii se va are in vedere redarea amplasamentului intr-o
stare care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop se va elabora
Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza pe elementele prezentate
in tabelele de mai jos
Structuri subterane
Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din
functiune in conditii de siguranta
Retea de canalizare
interioara si exterioara.
Camine de vizitare.
Bazin de colectare si
pompare.
Ape uzate de la
spalarea halelor
Golirea preliminara, spalarea si
igienizarea retelei de canalizare
Structuri supraterane
Cladire sau alta
structura
Materiale
periculoase Alte pericole potentiale
Hale de productie,
alte cladiri.
Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru
mediu
Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.
Planul de inchidere va raspunde cerintelor legate de:
- spălarea şi dezinfectarea halelor;
- golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile
subterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;
- spălarea şi igienizarea structurilor subterane si supraterane;
- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea
structurilor subterane si supraterane;
- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi
industriale;
- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de
poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 46
vederea redării zonei aşa cum este definită în Raportul de
amplasament initial.
2.6.EMISII SI REDUCEREA POLUARII
2.6.1 Emisii din surse punctiforme in aer
Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:
- procesele metabolice
- managementul dejectiilor
- procese de ardere a combustibililor
- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de
intretinere a incintei
Tabelu: Invntarul surselor de emisii punctiforme in aer
Poluant Sursa/Mod de generare
Amoniac (NH3) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
acestora la fertilizari
Metan (CH4) Adapostirea animalelor, depozitarea si tratarea dejectiilor
Protoxid de azot
(N2O)
Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
acestora la fertilizari
Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara si instalatii mici de combustie
Bioxid de carbon
(CO2)
Adapostirea animalelor, energia utilizata pentru incalzire si
transport in ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala
de la intretinerea incintei
Miros (cum ar fi
H2S)
Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
acestora la fertilizari
Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare
Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea
incintei
Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz
metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din
dejectii.
Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt:
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 47
- Halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un
sistem de surse punctiforme.
- Bazinul laguna pentru fermentarea anaeroba a fractiei lichide
Emisiile cele mai semnificative sunt cele de amoniac, metan si
protoxid de azot, din hale, din activitatea de stocare a dejectiilor si din
imprastierea acestora pe camp. Cele din urma activitati se produc insa
in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in
considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.
Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de
compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici
pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de
administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si
eliminarea dejectiilor.
Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul iar rezultatele
sintetice se prezinta in sectiunea 4.2, acestea fiind luate in considerare
la evaluarea impactului.
Alte emisii:
- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de
ardere a combustibilului in centrala termica cu care este echipat
filtrul sanitar;
- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din
activitatile de manevrare a furajelor
Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative.
Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si
pulberi, dar frecventa traficului este redusa si, in plus, se vor utiliza
numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat
emisiile nu sunt semnificative.
2.6.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer
In general, in fermele de cresterea porcilor, emisii fugitive pot aparea
din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a
hranei in buncare..
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 48
Tabel: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer
Poluant Sursa/Mod de generare
Miros (cum ar fi
H2S)
Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor
Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare
Tabel: Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii
fugitive in aer
Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT
1 2
Sistemul de descarcare si distributie a
hranei
Hrana este descarcata din auto direct in
buncare de unde este distribuita printr-un
sistem tubular.
Sistem intretinut corespunator
(BREF ILF Sectiunea 3.1, tabelul
nr. 3.1)
Sistemul pentru transferul dejectiilor
Retea de evacuare formata din conducta PEID
si canale betonate acoperite
Sistem bine intretinut pentru
evitarea pierderilor prin evaporatie
in aer (BREF ILF Sectiunea 4.1.6)
2.6.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de
suprafata si canalizari
Ape uzate menajere
Personalul va dispune de grup sanitar cu apa curenta, filtru sanitar cu
ministatie de epurare Ministatia de epurare va avea o capacitate de 3.2
mc/zi, Volumul V= 10 mc, L=3.5 m, D=2 m..
Conform prevederilor documentului de referinta BREF ILF, amestecarea
acestor ape cu dejectiile, urmata de tratare in vederea utilizarii la
fertilizari, este o practica curenta in alte state (BREF ILF Sectiunile 2.12
si 4.12.1), dar care nu a fost luata in considerare in cazul de fata de catre
autoritatile competente pentru gospodarirea apelor.
Ape uzate tehnologice
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 49
Nu exista evacuari directe in receptori naturali deoarece, conform celor
mentionate in subsectiunea 2.1, dejectiile si apele de spalare se stocheaza
in bazinul laguna in vederea fermentarii si dupa fermentare este preluata
pentru fertilizari. Dejectiile amestecate cu apele uzate din igienizarea
halelor, stocate in bazine, se vor vidanja de 2 ori pe an si vor fi
transportate cu utilaje speciale in vederea imprastierii pe camp.
Apele uzate tehnologice care intra in bazinele metalice vor fi incarcate cu
azot, fosfor, materii in suspensie si substante organice.
Se va efectua analiza apelor preluate din bazinele laguna pentru fertilizari
pentru a se verifica incadrarea in prevederile din Ordinul nr. 242/2005,
emis de ministrul mediului si gospodaririi apelor si ministrul agriculturii,
padurilor si dezvoltarii rurale.
Apele meteorice se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren
neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.
Tabel: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor
uzate
Activitatea in ferma Cerinte BAT
1 2
Ape uzate menajere
Se colecteaza in canalizarea interioara
si se epureaza in ministatia de epurare
propusa
Apele uzate menajere se pot descarca in
canalizarea locala pentru a fi epurate in statia
proprie sau se pot colecta si transporta in
vederea unei epurari ulterioare intr-o statie
exterioara (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)
Ape uzate tehnologice
vezi subsectiunea 4.2.5 vezi sectiunea 4.2.5;
2.6.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran
Nu exista descarcari controlate in apele subterane.
2.6.5 Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de:
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 50
- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie si din
bazinele de stocare a dejectiilor;
- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la sol in
adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind
sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin
aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi,
compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/
transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Ferma se afla la
distanta mare fata de zonele locuite (1,5 km fata e cea mai apropiata
locuinta) astfel incat este putin probabil sa se inregistreze plangeri de
la vecini in privinta mirosurilor.
Ferma se va conforma cu cerintele BAT (ventilare
corespunzatoare) privind reducerea mirosurilor din hale.
2.6.7 Zgomote si vibratii
Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator
se manifesta intermitent, respectiv pe durata activitatii care il
genereaza. Nivelul de zgomot exterior nu este semnificativ, datorita
masurilor de control intreprinse pe amplasament si a valorii reduse a
zgomotului de fond.
Tabel: Surse de zgomot si masuri de control
N
r.
Sursa Potentiala de zgomot
din cadrul fermei /
Durata/ Frecventa
Prevederi si recomandari BREF
0 1 2
1 Guitatul animalelor:
a) continuu in hale
b) in momentul incarcarii/
descarcarii in/ din mijloace
auto.
Varfurile de nivel de zgomot pana la 97 dB si
mai mari in momentul asteptarii hranei sunt
eliminate prin hranirea ad-libidum.
(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)
2 Transportul si descarcarea
hranei – durata si frecventa sunt
variabile in functie de categoria,
numarul si varsta animalelor
adapostite
- Amplasarea buncarelor cat mai departe de
proprietati rezidentiale sau alte proprietati
sensibile
- Minimizarea distantelor parcurse de
autovehicule in incinta
- Minimizarea lungimii tubului de descarcare
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 51
N
r.
Sursa Potentiala de zgomot
din cadrul fermei /
Durata/ Frecventa
Prevederi si recomandari BREF
0 1 2
in buncar cu preferarea sistemelor de
capacitate mica astfel incat desi durata de
operare este mai mare, nivelul de zgomot se
reduce; evitarea functionarii in gol (BREF
ILF Sectiunea 4.11.2)
Transportul si descarcarea
combustibilului
- Amplasarea rezervoarelor de combustibil cat
mai departe de proprietati rezidentiale si intre
cladiri pentru a atenua si a preveni
propagarea zgomotului
- (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)
3 Manipularea dejectiilor:
a) spalarea periodica a halelor
cu cu masina de spalat sub
presiune;
b) incarcarea dejectiilor din
bazinele metalice in mijloace
auto in vederea aplicarii pe
camp.
a) Apa sub presiune si compresoarele genereaza
un nivel considerabil de zgomot si ar trebui, in
mod normal, sa fie folosite in interiorul
cladirilor; pe amplasamente sensibile, se va
evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex.
la spalarea masinilor)
b) Punctele de incarcare a dejectiilor fermentate
sa fie localizate departe de proprietati
rezidentiale si pe cat posibil intre cladiri care
atenueaza propagarea zgomotului.
(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)
3 Functionarea ventilatoarelor a) Masuri tehnice:
- folosirea sistemelor de ventilatie naturala
incluzand ACNV (ventilatie naturala
controlata automat);
- alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze
reduse si dotate cu amortizoare de zgomot;
b) Masuri de proiectare si constructie:
- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind
preferate suprafetele rugoase care nu
reflecta zgomotul
c) Masuri operationale: de preferat un numar
mic de ventilatoare care functioneaza continuu
decat un numar mare de ventilatoare cu
functionare intermitenta
(BREF ILF Sectiunea 4.11.1)
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 52
2.6.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe
parcursul analizei/ evaluarii BAT
In conditiile realizarii parametrilor proiectati, activitatea in ferma este
conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fost necesara
analizarea unor tehnologii alternative.
2.7 ENERGIE
La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:
- energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea
utilajelor si instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se
preia din reteaua sistemului energetic national
- energie termica obtinuta prin combustia gazului metan pentru
incalzirea halelor si
In cazuri de avarie/ intrerupere accidentala a alimentarii cu energie
electrica din retea, se foloseste un grup electrogen care functioneaza
pe motorina.
Tabel: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea energiei electrice si
termice
Activitatea in ferma Cerinte BAT
1 2
Folosirea energiei electrice si termice
Instalatie automatizata pentru
controlul microclimatului.
Folosirea ventilatiei naturale daca este posibil (BREF ILF
Sectiunile 4.7 si 5.2.4).
Proiectare optima a adaposturilor ventilate mecanic pt. a
obtine un control bun al temperaturii si a atinge rate
minime de ventilare in timpul iernii (BREF ILF Sectiunea
4.7).
Ventilatoarele sunt inspectate
periodic.
Frecventa inspectare si curatire a tubulaturii si
ventilatoarelor (BREF ILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).
Iluminat electric cu tuburi de
neon; durata si intensitatea
iluminatului sunt controlate
automat.
Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de
energie. (BREF ILF Sectiunile 4.4 si 5.2.4).
Consumul de energie
- BREF ILF prevede urmatoarele cifre de consum:
a) Functie de tipul de ferma (porci la ingrasat) 0,113
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 53
Activitatea in ferma Cerinte BAT
1 2
kwh/cap/zi
(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.21)
b) Functie de marimea fermei (peste 3000 locuri) –
0,293 kwh/cap/zi
(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.22)
3.DESEURI
In fermele de crestere intensiva a porcilor, principalele tipuri de deseuri
sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu sunt
aplicabile tehnici clasice de minimizare a cantitatilor anuale produse,
acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana
si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de
furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire. In cazul cadavrelor, mentinerea
mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de
bune practici veterinare.
Tipuri de deseuri rezultate din activitate :
Deseuri tehnologice :
a) Slamul de dejectii in amestec cu apa de spalare este colectat in intr-un
bazin intermediar de 50 mc si de aici ajung in bazinul laguna de 4324 mc
pentru stocare si se va utiliza la fertilizarea terenurilor agricole, in baza
unui plan de fertilizare actualizat anual.
Fertilizarea se face prin injectare in sol la adancimea de cca 10 cm sau
prin imprastiere la suprafata terenului, in baza studiului intocmit de catre
OSPA, la comanda beneficiarului.
Planul de fertilizare se va intocmi pe un an agricol si urmareste evolutia
N,P,K pe baza analizelor de sol si a consumurilor specifice de elemente
nutritive ale fiecarei culturi.
Conform BAT, cantitatea anuala de dejectii de porc, urina si slam variaza
in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si
sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu
procesul tipic de metabolism.
Din datele detinute de catre beneficiar, comparabile cu cele din UE, se
redau mai jos nivelurile raportate si estimate la productia zilnica si anuala
a slamului de dejectii pe categorii de porci, comparativ cu BAT :
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 54
Categorie
porcine
slam dejectii conf. BAT slam dejectii, inclusiv apa de spalare,
provenit din ferma
kg/cap/zi M3/cap/luna m
3/cap/an kg/cap/zi m
3/cap/luna M
3/cap/an
porci finisat
85-100 kg
(7-110 kg)
3-7,2
5,1
0,09-0,13
(0,147)
1,1-1,5
(1,764)
4,99
0,1458
1,75
Pentru categoria de porci la crestere si ingrasare intre 7-110 kg,
considerand valoarea medie din BAT ca fiind 5,1 kg/cap/zi, densitatea
slamului de ρ=1040 kg/m3, rezulta productia de slam astfel :
Productia maxima de slam, inclusiv apa de spalare, estimata pentru
ferma, comparativ cu BAT :
Compozitia chimica a slamului de dejectii :
Cantitatea de dejectii rezultata la nivel de ferma este de 7265 t/an.
Transportul slamului de dejectii se va asigura cu cisterne speciale
prevazute cu echipament de imprastiere sau injectare in teren.
Deplasarea cisternei se va efectua cu viteza redusa pentru evitarea unui
accident care ar putea implica rasturnarea cisternei.
La fertilizarea terenului cu slam de dejectii provenit din fermele
zootehnice se vor respecta limitele si momentele optime impuse prin Ord.
242/2005.
Imprastierea slamului de dejectii la suprafata solului se poate face numai
pe solele care se afla la o distanta mai mare de 500 m fata de localitati,
urmand ca intr-un interval cat mai scurt sa se execute aratura.
Incorporarea slamului de dejectii in sol, la 10 cm adancime se poate face
pe parcelele care sint situate la o distanta mai mica de 500 m fata de
localitate, pentru eliminarea disconfortului legat de mirosul acestora.
Categoria porcine Numar
animale=n
umar
locuri
Productie slam conf. BAT Productie slam din ferma
m3/luna m
3/an t/an m
3/luna m
3/an t/an
Porci la finisat 3960 582.12 6985.44 7265 582.12 6985.44 7265
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 55
Incorporarea dejectiilor se va efectua prin atasarea in spatele cisternei a
unui dispozitiv injector.
In caz de analize negative asupra factorilor de mediu, care se presupune
ca ar conduce la un excedent de slam de dejectii stocat, beneficiarul
dispune de terenuri tinute in rezerva, disponibile pentru fertilizare,
precum si de capacitate de stocare in exterior si interior pentru o perioada
de 9 luni.
Activitatea de imprastiere a dejectiilor de origine animala se efectueaza in
mai multe etape, dupa cum urmeaza:
- Etapa I: omogenizarea amestecului de dejectii de origine animala
Pentru efectuarea activitatii de omogenizare a dejectiilor se foloseste un
amestecator cu elice cuplat la un tractor de 65 CP. Amestecarea se
efectueaza in bazinul de stocare dejectii, pe o portiune de aproximativ
100 m2 .
Durata etapei de omogenizare a dejectiilor este de aproximativ 2 ore.
- EtapaII: alimentarea cisternei
Pe durata activitatii de omogenizare sau dupa incheierea acestei activitati
se trece la alimentarea cisternei cu amestecul de dejectii obtinut (doar de
pe suprafata pe care care s-a efectuat omogenizarea).
Cisternele utilizate respecta normele europene de siguranta si protectie,
datorita tehnologiei moderne de constructie.
Pentru alimentare, cisternele stationeaza pe o platforma betonata,
amplasata linga bazinul de stocare prevazuta cu o basa care colecteaza
eventualele scurgeri de dejectii la faza de cuplare cisterna - conducta de
suctiune, precum si apele pluviale colectate de pe suprafata platformei de
incarcare.
- EtapaIII: deplasarea cisternei
Deplasarea cisternei la destinatie se efectuaza cu o viteza de aproximativ
15 km/h (pe drum de exploatare) si maximum 20 km/h pe sosea
principala.
Datorita vitezei de deplasare a cisternei, garantam evitarea unui accident
care ar putea implica rasturnarea cisternei ce transporta dejectiile.
Sistemul de franare performant, alaturi de sasiu asigura siguranta
cisternei, In cazul unui accident (sasiul se va rupe, cisterna ramanand
intacta).
- Etapa IV: depunerea dejectiilor
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 56
Din momentul in care cisterna a ajuns la destinatie, se poate demara
actiunea de fertilizare cu slam de dejectii.
Exista doua modalitati de depunere a dejectiilor de origine animala pe
terenul agricol, in scopul fertilizarii naturale:
-imprastierea superficiala
-incorporarea
Imprastierea superficiala poate fi efectuata doar in cazul in care terenul pe
care se lucreaza se afla la o distanta mai mare de 500 de m de localitate.
In acest caz, fermierul are obligatia ca in cel mai scurt timp sa are terenul
pe care a fost depus slamul de dejectii.
Incorporarea prin injectare sub brazda se va efectua pe terenuri agricole
aflate la o distanta mai mica de 500 de m de localitate pentru a elimina
orice disconfort legat de mirosul dezagreabil. Scarificarea se efectueaza la
10 cm sub nivelul pamantului prin atasarea, in spatele cisternei, a unui
dispozitiv injector.
Cantitatea de dejectii imprastiata pe terenul agricol variaza in functie de
viteza si turatia motorului, stabilite dinainte.
Astfel, o cisterna poate imprastia superficial, in medie, o cantitate de 30
pana la 60 de tone/ha in aproximativ 15 de minute.
Daca ne referim la incorporarea dejectiilor, aceeasi cantitate de dejectii
(30-60 tone/ha) va fi depusa in aproximativ 30 de minute.
Mentionam ca, de obicei, perioada in care se poate efectua activitatea de
fertilizare cu slam de dejectii incepe in data de 15 iunie, adica odata cu
recoltarea orzului si a orzoaicei, si se incheie la 1 noiembrie, cand se
efectueaza eliberarea terenului de culturile de vara.
Injectarea sau imprastierea pe sol si incorporarea (daca pamantul poate fi
usor cultivat) in cel mai scurt timp, reprezinta BAT pentru aplicarea
dejectiilor in suspensie pe terenul arabil.
Cind difuzarea se realizeaza pe o traiectorie joasa de imprastiere si la
presiune scazuta (pentru a crea picaturi mari, evitind astfel atomizarea si
imprastierea de catre vant) si cind dejectiile in suspensie sunt incorporate
in pamant cit de repede posibil sau aplicate unei culturi de cereale in
crestere, aceste combinatii reprezinta BAT.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 57
Perioadele de fertilizare sunt cele indicate in graficul prezentat de catre
specialisti in agricultura cf. Ord.242/2005 .
Perioade de interdicţie de împrăştiere a îngrăşămintelor, functie de ocuparea
solului (cultura), tipurile de îngrăşăminte, conf. Ord.296/216 din 11-13
aprilie 2005 :
Ocuparea solului
(cultura)
Tipuri de fertilizanţi
Gunoi de grajd Mraniţă Dejecţii lichide
Soluri necultivate Tot anul Tot anul Tot anul
Culturi mari înfiinţate
toamna
De la 1 noiembrie la 1
februarie
De la 1 noiembrie la 15
ianuarie
De la 1 noiembrie la 15
ianuarie
Culturi mari înfiinţate
primăvara
De la 1 iulie la 31
august
De la 1 iulie la 15
ianuarie
De la 1 iulie la 15
ianuarie
Culturi de ierburi
perene înfiinţate de mai
mult de 6 luni
De la 1 septembrie la 1
februarie
De la 15 noiembrie la
15 ianuarie
De la 1 noiembrie la 31
ianuarie
Volumul bazinelor de stocare s-a ales functie de capacitatea fermei si
posibilitatile de fertilizare.
Capacitatea de depozitare a dejecţiilor de la fermele zootehnice (creşterea
animalelor) trebuie să acopere cel puţin perioadele de interdicţie a aplicării,
conf. Ord.296/216 din 11-13 aprilie 2005 şi care ţin cont de riscurile
suplimentare datorate condiţiilor meteorologice, de posibilităţile evacuării
fără riscuri pentru calitatea apelor.
b) Mortalitati
In ferma se lucreaza in general cu animale sanatoase si tinere, aflate sub o
continua supraveghere veterinara. Se apreciaza ca in cazul cel mai
defavorabil, ar putea exista mortalitati in proportie de 3-4%, mai ales in
randul purceilor, adica 14 t/an, care vor fi predate la societati autorizate.
c) Deseuri sanitar-veterinare, G= 80 kg/luna ;
Vor fi preluate de o firma specializata si autorizata in acest tip de
deseuri.Ambalajele de la substantele sanitare si veterinare sunt returnate
la furnizori.
d) Pe langa deseurile tehnologice, in urma activitatii desfasurate rezulta
deseuri menajere : 50 kg/luna
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 58
Deseurile menajere se va colecta in europubele si va fi evacuat cu
mijloace proprii la groapa de gunoi a localitatii.
4.IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTUIA
Metoda utilizata in evaluarea impactului este metoda grafica Rojanschi de
evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor.
Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate
apreciata in functie de gradul de poluare potential.
Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele
reprezentand grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.
Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa
impactului de viitoarea investitie analizata in conformitate cu punctele
prezentate in studiul de impact.
Atunci cand valoarea indicelui de poluare globala este:
IPG=1 -mediul natural neafectat de activitatea umana
1<IPG<2 -mediul supus activitatii umane in limite admisibile
2<IPG<3 -mediul supus activitatii umane, care provoaca fenomene de
disconfort formelor de viata
3<IPG<4 -mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari
formelor de viata
4<IPG<6 -mediul grav afectat de activitatea umana
IPG>6 -mediul degradat, impropriu formelor de viata
Impactul in timpul perioadei de constructie
Faza de constructie debuteaza cu organizarea de santier in care se vor
asigura utilitatile necesare etapei de constructie.
Constructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se
vor amplasa pe teren pe platforme pietruite, astfel incat sa nu stanjeneasca
activitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si
cladirilor din investitia de baza.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 59
Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat prin
generarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor
de sapaturi si transport-montaj.
Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei
santierului si pietruirea drumurilor si platformelor, in faza de organizare a
santierului. Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantului
rezultat din sapaturi se vor strange in gramezi, urmand a se folosi la
nivelarea si amenajarea zonelor verzi.
Accesul principal pe teren se face din drumul judetean DJ 668 , care face
legătura cu drumul national DN 7, racordamdu-se la acesta prin accesul
amenajat din incinta pana la acesta, acces care se va amenaja definitiv
dupa terminarea lucrarilor de constructii de pe incinta. Drumurile de
incinta (interioare) se vor amenaja in faza de organizare de santier, ca
drumuri cu imbracaminte provizorie (drumuri pietruite).
Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie
centralizata pentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare
de emisii de pulberi.
Pe durata organizarii de santier amplasamentul va fi dotat cu cabine WC
ecologice, iar alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe
platforma a unui rezervor de apa cu capacitatea de 10m3, pentru
necesitatile tehnologice si sanitare. Consumul de apa potabila se va
asigura prin apa imbuteliata adusa zilnic pe santier.
O atentie suplimentara se va acorda gestionarii deseurilor rezultate in
timpul constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari.
Gestionarea deseurilor în perioada de construcţie:
Pe perioada de execuţie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe
măsura ce se utilizează. Execuţia se va realiza de către antreprenori
autorizaţi specializaţi pentru acest gen de lucrări. Muncitori vor fi instruiţi
sa respecte prevederile specifice privind protectia mediului.
Deşeurile ramase după construcţie vor fi depozitate selective si evacuate
înainte de recepţia finala, la un deposit autorizat (cu exceptia celor
reciclabile) sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz.
Pentru implementarea proiectului propus rezultă:
- sol vegetal, care se va utiliza la refacerea mediului pentru zone verzi;
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 60
- deşeuri metalice, cca. 500 kg, se valorifica prin firme specializate.
Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii
genereaza un impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri
scazute de pulberi si zgomot, in conditiile implementarii masurilor
stabilite pentru minimizarea acestor efecte.
Impactul in timpul etapei de functionare, inchidere si post-inchidere.
Evaluarea impactului in timpul fazei de functionare a proiectului se
prezinta detaliat, pe factori de mediu in sectiunile 4.1 – 4.7.
Construcţiile proiectate au caracter definitiv, de lungă durată. La
lichidarea obiectivului, beneficiarul va executa lucrări de demolare şi va
elibera amplasamentul. Va executa lucrări de redare în circuitul agricol,
constând din: nivelări, umpluturi, înierbări. Obiectivul nu se află în zona
inundabilă şi nu s-au identificat situaţii de risc major.
Constructiile de pe amplasament se vor realiza pe o structură de
rezistenţă, metalică, de tip uşor, căptuşita cu pereţi exteriori şi acoperită
cu panouri tip sandwich, uşor de demontat şi recuperat.
La încetarea activităţii, bazinele de stocare se golesc, iar dejecţiile stocate
se vor utiliza în totalitate la fertilizarea terenurilor. Suprafaţa bazinelor
de stocare se poate reda în circuitul agricol prin executarea lucrărilor de
terasamente, constând din umplutură de pământ, lucrări de nivelare şi de
înierbare.
In aceste conditii pentru acest factor s-a acordat nota 9.
4.1.Apa
Conditiile hidro- geologice ale amplasamentului
Zona prezintă ca principală unitate geologică rocile de tip silicios (v.
Plansa reprezentand geologia zonei). Formaţiunile geologice carpatice
aparţin cristalinului autohton şi Pânzei Getice. Culoarul Orastiei are o
constituţie petrografică simplă. Depozitele litologice de suprafaţă de
vârstă cuaternară, constituite din pietrişuri, nisipuri şi argile, sunt
acoperite pe interfluvii cu argilă roşie loessuri şi lehmuri. La baza
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 61
loessurilor pe interfluvii se găsesc straturi freatice relativ continue
amplasate la adâncimi ce variază în jurul a 10 m.
Cercetarea apelor freatice existente in zona, scoate in evidenta conditiile
hidrogeologice de inmagazinare a acestora tinand seama de litologia,
granulometria, alimentarea si drenarea orizontului freatic. Litologia si
structura orizontului freatic conditioneaza in cea mai mare masura
caracteristicile hidraulice si hidrochimice, precum si cantitatea de apa
inmagazinata, deci, abundenta sau saracia resurselor de apa freatica.
In general, in studiile de specialitate, fenomenele hidrogeologice au fost
analizate in stransa legatura cu complexul de factori fizico-geografici care
conditioneaza producerea si influenteaza desfasurarea lor.
Fundamentul regiunii il formeaza cristalinul epimezozonal, strabatut de
intruziuni magmatice.
Depozitele sedimentare, apartin urmatoarelor cicluri de sedimentare:
Ciclul Cretacic superior (Senonian), Ciclul Paleogen, Ciclul Miocen,
Ciclul Pliocen – Cuaternar.
Cuaternarul alcatuieste aproape in exclusivitate geologia de suprafata a
regiunii si prezinta variatii litologice si de stratificatie in concordanta cu
trasaturile paleogeomorfologice ale regiunii studiate. Grosimea
depozitelor cuaternare este de 50-120 m, iar in partea superioara a
campiei piemontane fiind sub 50 de m.
Gradul de cunoastere hidrogeologica se conturează din elemente
relevante ale studiului geologic coroborat cu elemente geografice.
Grosimea depozitelor acvifere ale orizontului freatic a fost analizata in
timp in documentele de referinta existente in literatura de specialitate,
oferind o imagine a repartitiei in spatiu a coeficientului litologic precum
si o imagine a amplasarii fronturilor de captare, echiparea tehnica a
forajelor (filtrelor).
Grosimea depozitelor permeabile purtatoare de apa variaza foarte mult in
spatiu, fiind cuprinsa intre 1 si 84 m, in functie de conditiile de
sedimentogeneza existente in regiune. In lunca Muresului se gasesc
grosimi mari, cuprinse intre 25-45 m. In celelate unitati morfolitologice,
grosimea depozitelor cu apa freatica este sub 20m, scazand de la est spre
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 62
vest si dinspre rauri spre interfluvii. Cele mai mici grosimi (1-4 m) se
intalnesc in sectoarele de trecere morfologica spre campia intermediara.
Conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC s-au delimitat
corpuri de apă subterană numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă şi anume debite
exploatabile mai mari de 10 m3/zi. Criteriul geologic (exprimat prin
vârsta depozitelor purtatoare de apă, prin caracteristicile petrografice,
structurale sau prin capacitatea şi proprietăţile depozitelor de a
înmagazina apă) şi criteriul hidrodinamic (conform căruia corpurile de
ape freatice au extindere numai pâna la limita bazinului hidrografic) au
constituit alături de criteriile calitative (obţinute prin măsurători şi probe)
delimitarea corpului de apă subteran GWMU07 pe Culoarul râului Mureş
(Alba Iulia-Lipova), corpul de apa fiind localizat în depozite aluvionare
cuaternare. Pe arealul acestuia se află şi amplasamentul studiat. Acest
corp de apă subteran permite atât din punct de vedere calitativ cât şi
cantitativ utilizarea apei în scop potabil, industrial şi zootehnic, corpul de
apă subterană nefiind clasificat ca şi corp de apă la risc.
Analizele chimice ale probelor de apă recoltate din forajele de monitoring
au arătat în spaţiul hidrografic Mureş depăşiri ale valorilor CMA,
conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile 458/2002 la
indicatorii: oxidabilitate, amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fier, mangan,
sodiu şi clor.
Interpretarea rezultatelor analizelor chimice în conformitate cu
prevederile Legii privind calitatea apei potabile nr.458/2002, a pus în
evidenţă, pentru fiecare corp de ape subterane, câteva particularităţi din
punct de vedere calitativ.
In anul 2002, pentru corpul GWMU07, au fost înregistrate depăşiri ale
CMA la indicatorii amoniu (Geoagiu şi Alba Iulia), azotiţi (Geoagiu),
sulfaţi (Călan, Deva şi Alba Iulia), fier (Deva şi Alba Iulia), mangan
(Deva, Orăştie şi Alba Iulia) şi la sodiu şi clor (Orăştie), ceea ce inseamna
ca poluantii inregistrati pentru zona Orastie nu sunt de sorginte
zoothenica.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 63
În prezent există în zonă foraje freatice pentru observare, aparţinând
Direcţiei Apelor Mureş şi care monitorizează nivelul şi calitatea apelor
subterane. Reîncărcarea acviferelor aferente zonei se realizează, în
principal, din precipitaţii, şi prin înfiltrare din reţeaua hidrografică.
Referitor la balanţa prelevări/reîncarcare, nu se semnalează probleme
deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
Amplasamentul se afla la cca 1,6 km Sud, de raul Mures si la cca 1.2 km
Est, de raul Orastie. Amplasamentul este situat in lunca raului Mures, la
circa 1,6 km sud de acesta. Altitudinea zonei luata in studiu se situeaza in
jur de 200 mdMN.
Relieful influenteaza elementele scurgerii prin gradul de fragmentare si
marimea pantelor pe care se formeaza scurgerea si indirect prin rolul pe
care il are in zonarea verticala a elementelor climatice care genereaza
scurgerea.
Bazinul hidrografic Mureş prezinta densitatea reţelei hidrografice ca fiind
de de 0,39 km/kmp.
Ca aspect general trebuie remarcat faptul ca cea mai mare parte a
scurgerii medii lunare din timpul unui an se produce primăvara 45%, vara
27%, toamna 12%, iar iarna 16% din scurgerea anuală. Pantele
morfologice ating numai local câţiva zeci de metri pe kilometru. Ca
rezultat al acestei situaţii, scurgerea specifică medie multianuală are
valori de aproximativ 2 l/s/km2.
Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros.
Temperaturile medii multianulae se situeaza in jurul valorii de 9ºC.
Precipitatiile medii multianuale au valori intre 400-600 mm/an. Din punct
de vedere al intensitatii precipitatiilor, valorile lor se situeaza intre 3-4
mm/min atingand si 4-5 mm/min.
Cursul mijlociu al raului Mures se caracterizeaza printr-o mineralizare
mijlocie – mare. Afluentii cu mineralizare mare au in general un continut
de sulfati si cloruri. Materiile in suspensie in cantitati relativ mari sunt
prezente pe majoritatea raurilor afectand valorile oxigenului dizolvat.
Date hidrochimice
Analizele chimice ale probelor de apă recoltate din forajele de monitoring
au arătat în spaţiul hidrografic Mureş depăşiri ale valorilor CMA,
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 64
conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile 458/2002 la
indicatorii: oxidabilitate, amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fier, mangan,
sodiu şi clor.
Interpretarea rezultatelor analizelor chimice în conformitate cu
prevederile Legii privind calitatea apei potabile nr.458/2002, a pus în
evidenţă, pentru fiecare corp de ape subterane, câteva particularităţi din
punct de vedere calitativ.
In anul 2002, pentru corpul GWMU07, au fost înregistrate depăşiri ale
CMA la indicatorii amoniu (Geoagiu şi Alba Iulia), azotiţi (Geoagiu),
sulfaţi (Călan, Deva şi Alba Iulia), fier (Deva şi Alba Iulia), mangan
(Deva, Orăştie şi Alba Iulia) şi la sodiu şi clor (Orăştie), ceea ce inseamna
ca poluantii inregistrati pentru zona Orastie nu sunt de sorginte
zoothenica.
Alimentarea cu apa :
Obiectivul necesita alimentare cu apa pentru
nevoile igienico-sanitare ale personalului (consum menajer): modul
de calcul precizat in SR 1343/1-2006 (“Determinarea cantitatilor de
apa potabila pentru localitati urbane si rurale”), STAS 1478-90
(“Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale”);
adaparea animalelor
prepararea hranei
igienizare spatii,
refacerea rezervei de incendiu
Sistemul de canalizare este conceput pentru a prelua apele uzate,
reprezentate din::
ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sociale;
ape uzate rezultate din procesele de igienizare hale;
ape uzate meteorice, colectate de pe acoperisuri, alei betonate si
platformele din jurul constructiilor.
Capacităţile obiectivului privind alimentare cu apa pentru nevoi
menajere si tehnologice
Alimentarea cu apa a consumatorilor propusi se va face prin
intermediul a trei foraje executate la adancimea de cca 100 m .
Puturile cu diametrul de 160 mm vor fi executate mecanizat si vor
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 65
fi intubate. Acestea se vor prevedea cu cate o pompa submersibila
avand Q=2 mc/h si H=105 mca.pompele vor fi echipate cu tablou
de comanda si alimentare, vas de expansiune si set de cabluri.
Puturile vor fi prevazute cu cate un camin vizitabil realizat din
beton, in care se vor monta echipamentele fiecarei pompe si
armaturile de control.De la caminul fiecarui put , apa va fi
transportata prin intermediul unei conducte de PEID cu Dn 63 mm
si robinet cu flotor de 2”. Apa va fi stocata in doua rezervoare de
cate 20 mc fiecare.De la rezervoare apa va fi transportata spre hale
prin intermediul unui hidrofor complet echipat avand debitul
nominal de 4 mc/h.
La racordul de evacuare a apei din rezervoare s-au prevazut
camine vizitabile cu vane de inchidere. Apa va fi transportata catre
consumatori prin intermediul unui hidrofor complet echipat
prevazut in vecinatatea rezervoarelor intr-un camin subteran.
Conducta de alimentare cu apa cu Dn 63 mm din PVC va intra in
cladire in zona bucatariei furajere.
Cerinţa de apă
Totalul cerintei de apa, calculat conform breviar de calcul (anexat)
este:
Qzi mediu 48.109m3/zi
Qzi max 57.726 m3/zi
Qorar max 3.24 m3/h
V annual max 21070 m3/an
Sistemul de evacuare al apelor uzate
Debitele apelor uzate
Conform breviar de calcul (anexat), aceste debite sunt:
Debitele de ape uzate descarcate in ministatia de epurare sunt:
QU zi mediu = Q1 zi med + Q2 zi med = 0.337 mc/zi = 0,004 l/s
QU zi max = Q 1 zi max + Q 2 zi max = 0.404 mc/zi = 0,0046 l/s
QU orar max = Q1 orar max+ Q2 orar max = 0,023 mc/h = 0,0063 l/s
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 66
Debitul anual evacuat: Q zi max x 365 zile lucratoare = 0,404 x 365 =
147,46 mc/an
Apele de la spalare hale si apa care asigura perna de apa se
evacueaza in bazinul laguna si sunt utilizate la fertilizarea terenurilor
Qumed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3
=92 m3/an
Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi
Capacităţile obiectivului privind evacuare apelor uzate
Evacuarea apelor uzate menajere din zona personalului tehnic se va face
cu ajutorul unei ministatii de epurare a apelor uzate racordata la sistemul
de colectare pluvial. Reţeaua de canalizare menajeră din tuburi de PVC -
KGM 110mm respectiv PVC-KG 160 mm, se va racorda la statia de
epurare propusa cu carateristicile :Q= 3200 l/zi(24 locuitori echivalenti),
V=10 mc, L=3.5 m, D=2 m.
Captarea apei de pe acoperis se va face in jgheaburi din tabla cu sectiune
dreptunghiulara, precipitatiile fiind transportate in sistemul de colectare
pluvial prin intermediul burlanenelor de tabla. Precipitatiile ce se vor
acumula in sol in jurul halei vor fi colectate de un tub de dren montat intr-
un pat de pietris de jur imprejurul constructiei.
Apa captata va fi deversata in sistemul de santuri pentru acumularea
precipitatiilor ce delimiteaza terenul studiat.
Apele de la spalare hale se evacueaza impreuna cu dejectiile prin sistemul
de evacuare a acestora pana in laguna.Acestea se amesteca impreuna cu
dejectiile si apoi sunt utilizate la fertilizare.
Apele de la spalare hale se evacueaza impreuna cu dejectiile prin sistemul
de evacuare a acestora pana in laguna.Acestea se amesteca impreuna cu
dejectiile si apoi sunt utilizate la fertilizare.
1. NECESARUL SI CERINTA DE APA
Apa captata din subteran se va utiliza pentru :
-satisfacerea necesitatilor igienico-sanitare ale salariatilor ;
-intretinerea curateniei in corp filtru sanitar si spatii administrative ;
-apa pentru adapatul animalelor ;
-apa pentru spalare hale ;
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 67
Determinarea necesarului de apa pentru ferma de crestere si
ingrasare porci, capacitate 3960 locuri =3960 capete
Totalul de personal care va activa in incinta S.C. GRISEROM S.R.L. va
fi: 5persoane, din care 1 TESA, 4 muncitori, numarul de schimburi de
lucru fiind 3 schimburi de 8 ore/zi.
1.1. Necesarul de apa
1.1.1. Apa pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului
Necesarul de apa se va determina conform SR 1343-2006
“Alimentare cu apa –determinarea cantitatilor de apa potabila pentru
localitati urbane si rurale.
S-a considerat un numar de 4 persoane pentru productie, 1 TESA
Necesarul de apa pentru cladiri de birouri ( pt. un functionar):
- n = 1 functionar / 1 schimb N1 = 1 x 30 litri /zi = 30 litri /
zi
- necesar de apa: 30 litri /zi x persoana
Necesarul de apa pentru intreprinderi industriale cu procese tehnologice
din grupa II (pt. un muncitor pe schimb):
- n = 4 muncitori N2 = 4 x 60 litri /zi = 240 litri / zi
- necesar de apa : 60 litri /zi x persoana
debit zilnic mediu
Q1 zi med. = Ks x Kp x ( N1 + N2) = 1,02 x 1,05 x 270 l/zi = 289.17 l/zi
= 0,29 mc/zi
debit zilnic maxim
Q1 zi max = Kzi x Q zi med. =1,2 x 0,29 mc/zi = 0.348 mc/zi
debit orar maxim
Q1 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 0,02 mc/h
Ks = 1,02 pentru surse subterane ;
Kp = 1,05 coeficient care tine seama de pierderi;
Kzi = 1,20 coeficient ce tine seama de variatia zilnica a consumului
de apa.
Ko = 1,35 coeficient de neuniformitate a debitului orar.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 68
1.1.2. Apa pentru spalarea pardoselilor (curatire si igienizare a locului
de munca)
Necesarul de apa pentru spalat pardoseli interioare:
Suprafata filtrului sanitar =120mp
Suprafata bucatarie furajera= 98.8 mp
S tot.=218.8 mp
- S = 218.8 mp N1 = 218.8 x 0,20 litri /zi = 44 litri / zi =
0,044 mc/zi
- necesar de apa : 0,20 litri /zi x mp
debit zilnic mediu
Q2 zi med. = Ks x Kp x N1 = 44 litri / zi = 0,047 mc/zi
debit zilnic maxim
Q2 zi max = Kzi x Q zi med. = 0,056 mc/zi
debit orar maxim
Q2 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 0,003 mc/h
REZULTA NECESARUL SI CERINTA DE APA pentru personal si
spalari:
Q zi med. = Q1 zi med. + Q2 zi med. = 0,29 + 0,047 = 0.337 mc/zi
Q zi max = Q1 zi max. + Q2 zi max. = 0.348 + 0,056 = 0.404mc/zi
Q orar max. = Q1 orar max. + Q2 orar max. = 0,02 + 0,003= 0,023 mc/h
1.1.3. Stabilirea consumului de apa pentru adapatul animalelor si
prepararea hranei
Procesul de crestere a animalelor necesita apa pentru adaparea
animalelor.
Adaparea se face printr-un sistem, care asigura permanent prezenta apei
la dispozitia animalelor, fara a se face risipa de apa.
Sistemul de crestere utilizat este pe perna de apa, tehnica BAT.
Perna de apa se inlatura impreuna cu slamul de dejectii la sfarsitul
fiecarui ciclu de productie.
NECESARUL DE APA PENTRU CONSUMUL BIOLOGIC AL
ANIMALELOR SI PREPARARE HRANA ESTE DE 12 L/CAP
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 69
ANIMAL /ZI, CONSUM INDICAT DE PRODUCATORUL
INSTALATIEI.
debit zilnic mediu
Q3 zi med. = nr. Anim. Xnecesar animal = 3960x12 litri= 47520 litri/zi =
47.52 mc/zi
debit zilnic maxim
Q3 zi max = Kzi x Q zi med. = 1.2x47.52= 57.02 mc/zi
debit orar maxim
Q3 orar max. = 1/24 x Ko x Q zi max. = 1/24x1.35x57.02=3.2 mc/h
V3mediu=consum specific mediu x365 zile =47.52 m3/zi x 365 zile
=17345 m3/an.
V3max=consum spec. Max. X 365 zile= 57.02mc/zi x 365 zile =20812
mc/an
Comparatia consumului de apa cu prevederile BAT :
Conform BAT, tabel 3.13, consumul de apa este exprimat in l/kg de hrana
si depinde de :
-Varsta si greutatea in viu a animalului
-Sanatatea animalului
-Stadiul de productie
-Conditiile climaterice
-Hrana si structura hranei
Tip productie porci Perioada de
greutate kg
Raport apa/hrana
l/kg
Consum de apa
l/zi/cap
Porci de sacrificare 25-40 2,5 4
40-70 2,25 4-8
70-sacrificare 2,0-6,0 4-10
Tabel comparativ privind necesarul de apa pentru consum biologic al animalelor:
Structura
Animale
Nr.
anim.
Tip
Conform BAT Consum apa in ferma inclusiv pt.
Preparare hrana
qmediu
l/zi/cap
Qmediu
M3/zi
Qmaxim
m3/zi
qmediu
l/zi/cap
Qmediu
m3/zi
Qmaxim
M3/zi
porci 28-110kg 3960 4-10 15.84-
39.6
40 12 47.52 57.02
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 70
C. Stabilirea necesarului de apa pentru igienizare hale :
Conform date indicate de producatorul tehnologiei:
- pentru hale cu suprafete partial sectionate, q=7000 l/1000
animale/spalare
= 7 l/cap animal/spalare;
Qzimed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3
=92 m3/an
Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi
Cantitatea de apa care formeaza perna de apa este inclusa in apa de
spalare.
Q4zi maxim =1,20xQzi med.=1,2x0.252 m3/zi= 0.302 m
3/zi
Q4orarmaxim = 1/24/1.35x Q4max=1/24x1.35x0.302=0.017 m3/h
Comparatia consumului de apa pentru igienizarea adaposturilor cu
prevederile BAT :
Consumul de apa pentru igienizarea adaposturilor este afectat de tehnica
aplicata, de tipul de ferma si de tipul de pardoseli utilizate.
Tabel comparativ privind necesarul de apa pentru igienizare, in cazul
fermei de crestere :
Nr.animale
Nr.ciclu/an
Necesar in ferma Conform BAT
Q
m3/cap/spalare
Q
m3/zi
q
m3/cap/zi
Q
m3/zi
3960 3,3 0,007 0.252 0,006 0.079
Spalarea boxelor se va face cu un aparat mobil tip Karcher, cu jet sub
presiune si un consum redus. Ultima apa de clatire va fi retinuta in
canalele colectoare si va forma perna de apa pentru urmatorul ciclu.
Apele uzate rezultate de la spalarea adaposturilor se regasesc in slamul de
dejectii, care este considerat deseu tehnologic si este utilizat ca fertilizant.
Necesar total si cerinta de apa pentru capacitatea fermei zootehnice
de 3960 capete:
Q zi med. = Q1 zi med. + Q2 zi med. + Q3 zi med. + Q4 zi med = 0,29 + 0,047
+47.52+0.252 = 48.109 mc/zi
Q zi max = Q1 zi max. + Q2 zi max. + Q3 zi med. + Q4 zi med = 0.348 + 0,056
+57.02+0.302 = 57.726 mc/zi
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 71
Q orar max. = Q1 orar max. + Q2 orar max. + Q3orar max + Q4orar max =
0,02 + 0,003 +3.2+0.017 =3.24 mc/h
Qzi mediu 48.109m3/zi
Qzi max 57.726 m3/zi
Qorar max 3.24 m3/h
V annual max 21070 m3/an
2.CANALIZARE
2.1.Canalizare menajeră
Debitele de ape uzate descarcate in ministatia de epurare sunt:
QU zi mediu = Q1 zi med + Q2 zi med = 0.337 mc/zi = 0,004 l/s
QU zi max = Q 1 zi max + Q 2 zi max = 0.404 mc/zi = 0,0046 l/s
QU orar max = Q1 orar max+ Q2 orar max = 0,023 mc/h = 0,0063 l/s
Debitul anual evacuat: Q zi max x 365 zile lucratoare = 0.404 x 365 =
147.46 mc/an
Apele de la spalare hale si apa care asigura perna de apa se
evacueaza in bazinul laguna si sunt utilizate la fertilizarea terenurilor
.
Qumed.=3,3cicluri/an x 3960 porci x7 l/cap/o spalare x10-3
=92 m3/an
Q4 zi med.=92/365=0.252 m3/zi
2.Canalizare pluvială
Calculul debitului apelor meteorice colectate de pe drumurile de acces
din zona studiata, se face conform STAS 9470 pt. zona de precipitatii 13
si STAS 1846/90 pt. clasa a IV-a de importanta si frecventa ploii de
calcul de 2/1.
Apele pluviale cazute pe acoperisurile investitiilor aflate in zona
studiu, vor fi colectate prin jgheaburi si burlane si canalizate.
Apele pluviale colectate de pe drumul de acces si suprafetele betonate
existente in incinta, sunt colectate prin guri de scurgere amplasate in
punctele de minim si se vor deversa in canalul de desecare existent in
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 72
zona, dupa ce apele de ploaie au fost procesate printr-un separator de
hidrocarburi si produse petroliere SH.
Apele pluviale cazute pe zonele verzi, se vor infiltra in sol.
Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai
debitul ploii de calcul, conform STAS 1846/90 se calculează cu relatia:
QPL = S x Ø x I
1. Ape pluviale colectate de pe drumuri, platforme.
Suprafata totală de pe care se colectează apa de ploaie :
-platforme betonate, drumuri de acces in incinta (cai de circulatie)
(total) = 6782mp=0.6782 ha coef. de scurgere Ø = 0,85
Clasa de importantă III frecventa ploii de calcul 2/1.
- t =durata ploii
- t=tcs + L/va
- tcs =15 minute pentru zonă de şes unde terenurile au
panta generala medie 0,002 – 0,005 (timpul de
concentrare superficiala)
- va = 40-60 m/min
- I=80 l/sxha - pentru durata de 20 minute si frecventa de
2/1
m = 0,8 pentru timpul de scurgere < 40 minute
QPL1 = 0,6782 x 0,85 x 80 x 0,9 = 41.5 l /s = 0,04 mc/s
2. Ape pluviale colectate de pe acoperisurile investitiilor .
Suprafata totală de pe care se colectează apa de ploaie :
-acoperisuri : (total) = 0,5756 ha coef. de scurgere Ø = 0,95
Clasa de importantă III frecventa ploii de calcul 2/1.
- I=80 l/sxha
Debitul de apă rezultat din precipitatii, este:
QPL2= 0,5756 x 0,95 x 80 x 0,9 = 39.37 l/s = 0,039 mc/s
QPL = QPL1 + QPL2 = 80.88 l/s = 291.16 mc/h
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 73
2. Calculul debitului anual evacuat:
Debitul apelor meteorice evacuate intr-un an de pe suprafaţa analizata, se
calculează în funcţie de media anuală căzută pe suprafaţa respectivă (620
l/m2 an, conf. datelor din literatura). Debitul anual de pe suprafaţa
considerată este de:
Q = 620 l/m2 an x 5756 m
2 constructii x 0,9 = 3211 m
3/an
Q = 620 l/m2 an x 6782 m
2 drumuri x 0,85 = 3574 m
3/an
Q = 620 l/m2 an x 7460 m
2 spatii verzi x 0,1 = 462 m
3/an
Cantitatea de apa pluviala preluata anual in canalul de desecare:
6785 m3/an
Apele pluviale se vor descarca in canalul ANIF printr-o gura de varsare,
fixata pe taluzul canalului , prin montanti de beton 1x1x0,5 m.
Taluzul si radierul canalului va fi protejat printr-un pereu uscat de piatra
2,5 m amonte si aval de punctele de descarcare.
Apele ce se vor deversa in canalul ANIF existent la limita zonei studiate ,
trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de HG 352/2005 (NTPA
001/2005
Impactul produs:
Factorul de mediu apa este afectat in limite admise.
Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului:
-Apa utilizata se preleveaza din subteran si se vor respecta instructiunile
de exploatare a surselor de apa in regimuri diferite (ape mari, seceta, etc)
-Obiectivul propus nu afecteaza conditiile hidrologice si hidrogeologice
-Nu exista impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de
schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului.
Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa provocat de
apele uzate generate si evacuate:
-Nu exista evacuari de ape uzate in emisari.
-Functionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 74
Folosinte de apa (zona de recreere, prize de apa, zone protejate, alti
utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate
-Nu exista folosinte de apa (de tipul mentionat) in zona obiectivului.
Impactul transfrontiera:
-Avand in vedere modul de realizare al obiectivului propus si anvergura
activitatii desfasurate in cadrul acestuia se considera ca nu exista impact
potential transfrontiera.
Masuri de diminuare a impactului
Obiectivul propus este prevazut cu sistem de colectare si evacuare
controlata a tuturor categoriilor de ape uzate, astfel :
-Apele uzate vor fi evacuate prin sistemul de canalizare spre statia de
epurare, iar incarcarile vor fi conforme cu prevederile HG 352/2005
(NTPA 002/2005 la intrarea in statie si NTPA 001/2005 la iesirea din
statie).
-Slamul de dejectii impreuna cu apa uzata de spalare adaposturi va fi
evacuata in bazinul laguna, care se poate vizualiza zilnic. Stocarea
slamului in bazin laguna prezinta siguranta in exploatare, fiind eliminata
posibilitatea exfiltratiilor necontrolate in sol si panza freatica prin
impermeabilizarea acestuia cu folie din PEID .
-Se vor urmari nivelurile slamului din bazine si se va mentine garda de
siguranta pentru prevenirea deversarilor accidentale.
-La fertilizarea terenurilor agricole se impune respectarea zonei de
protectie, b=50 m fata de cursurile de apa.Pentru canalele de irigatie zona
de protectie este de 5-6 m, conform ,, Cod de bune practici agricole
pentru uzul agricultorilor.
-Imprastierea pe teren a slamului de dejectii este activitatea responsabila
pentru emisii in sol, apa subterana si de suprafata, acolo unde este aplicat
in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor.In aceste
zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170
kg/ha pe an. Avand in vedere ca zona Gioagiu-Orastie – Turdas este o
zona declarata ca sensibila la nitriti si nitrati, la imprastierea dejectiilor se
va tine cont de acest aspect. Cantitatea de azot administrata nu va depasi
170 kg/ha. Inainte de imprastiere dejectiile vor fi analizate si acestea vor
fi administrate conform Planului de fertilizare intocmit anual.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 75
4.2. Aerul
Caracterizarea climaterica a zonei:
Amplasamentul este situat in lunca raului Mures, la circa 1,6 km sud de
acesta. Altitudinea zonei luata in studiu se situeaza in jur de 200 mdMN.
Relieful influenteaza elementele scurgerii prin gradul de fragmentare si
marimea pantelor pe care se formeaza scurgerea si indirect prin rolul pe
care il are in zonarea verticala a elementelor climatice care genereaza
scurgerea.
Bazinul hidrografic Mureş prezinta densitatea reţelei hidrografice ca fiind
de de 0,39 km/kmp.
Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros.
Temperaturile medii multianulae se situeaza in jurul valorii de 9ºC.
Precipitatiile medii multianuale au valori intre 400-600 mm/an. Din punct
de vedere al intensitatii precipitatiilor, valorile lor se situeaza intre 3-4
mm/min atingand si 4-5 mm/min.
Microclimatul corespunzător este asigurat prin comandă automată,
computerizat. Evacuarea aerului viciat se face prin câte 6 exhaustoare
montate la tavan, care elimină aerul viciat prin coşuri metalice de
ventilaţie, Ø=860 mm, care depăşesc coama acoperişului cu 50 cm.
Halele sunt prevăzute pe pereţi longitudinali cu geamuri de admisie aer.
Pe toată lungimea golului se vor monta plase de protecţie.
Ridicarea sau coborârea flapsurilor este comandată automat de un sistem
computerizat în funcţie de indicaţiile de temperatură şi umiditate,
transmise de senzorii montaţi în interiorul halelor.
Surse si poluanti generati:
Emisii ale surselor stationare:
a)Sursele specifice fazei de executie au urmatoarele caracteristici ;
-surse la nivelul solului ;
-existenta lor este strict limitata de perioada de executie ;
-nu sunt surse controlate in sensul OM 462/93 ;
-singura posibilitate de reducere a emisiilor este umectarea suprafetei ;
Poluanti caracteristici :
-particulele in suspensie ;
-gazele de esapament de la utilajele folosite ;
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 76
b)Surse specifice perioadei de exploatare sunt legate de :
-emisii din adaposturi : amoniac si alte gaze, metan (CH4), monoxidul
azotic (N2O)
Valorile emisiilor în aer din sisteme de adăposturi pentru porci în kg/ loc,
animal /an, conf. BAT tab.3.35, pag.104
Specia Adăpost NH3 CH4 N2O
Purcei înţărcaţi <30 kg 0.06 –0.8 3.9 Fără date
Porci >30 kg
Complet cu grătare 1.35 –3.0
2,1-4
2.8 – 4.5
4,2-11
0,9-1,1
0.02 – 0.15
0,59-3,44
Emisiile depind de continutul de nutrienti si structura hranei, tehnica de
hranire si alimentare cu apa, conditii de climat si nivel de intretinere al
adapostului.
-emisii din facilităţile externe de depozitare a slamului
Depozitarea slamului de dejecţii este o sursă de emisii de amoniac, metan
şi alte componente mirositoare.
Emisii de la depozitarea slamului depind de un număr de factori:
* compoziţia chimică a slamului de dejecţii
* caracteristicile fizice (materie uscată %, pH, temp.)
* suprafaţă emitentă
* condiţiile climatice (temperatură ambient, ploaie)
Emisia de NH3 pentru diferite tehnicile de depozitare de dejecţii, conf.
BAT,tab.3.36, pag.105 ;
Specia
Tehnică depozitare bălegar şi mixtura de dejecţii
Factor
kg/cap/an
Pierdere (%)
NH3 NH3
Porci Slam de dejecţii în depozite lagunare în pământ Fără date 10
Ferma este amplasata la distanta fata de asezarile umane, iar evacuarea
slamului de dejectii din bazin se face de doua ori pe an.
-emisii din fertilizarea în câmp
Nivelul de emisii din fertilizarea în câmp depinde de compoziţia chimică
a dejecţiilor şi de modul cum acestea sunt manipulate.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 77
Factori de influenţă pentru nivelele de emisie de amoniac în aer
provenind din împrăştierea în câmp:
Factor Caracteristica Influenţa
Sol
Ph pH-ul scăzut dă emisii scăzute
capacitatea de schimb de cationi a
solului (CEC)
CEC ridicat conduce la emisii scăzute
nivel de umiditate a solului ambiguu
Factor climatic
Temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate
Precipitaţii Cauzează diluarea şi o mai bună infiltrare deci
emisii mai scăzute în aer, dar mai ridicate în sol
viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate
umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate
Administrare
Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute
Tip bălegar Conţinutul de materie uscată, pH-ul şi
concentraţia de amoniu afectează nivelul de emisii
timpul şi dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt;
dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare
-emisii de particule in timpul alimentarii silozurilor de depozitare hrana
Operatiunea de depozitare hrana se face mecanic printr-un tub de racord,
etansat cu garnituri la gura silozului. In acest mod se evita risipa de hrana
si raspandirea pulberilor in atmosfera.
Prognozarea poluarii aerului :
Pentru dispersie s-a utilizat programul CORINAIR.
Calculul dispersiei este estimativ si s-a intocmit pentru trei stari
atmosferice caracteristice, la diferite viteze ale vantului si la diferite
distante fata de sursa.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 78
Dispersii adaposturi:
Valorile estimate si luate in calculul imisiilor sunt :
NH3 1,726 kg/h
CH4 2,192 kg/h
N2O 1,204 kg/h
Poluant Concentratie maxima inregistrata in imisie (mg/m3) Limite admisibile
(mg/m3) f. stabil/
distanta (m)
f. instabil/
distanta (m)
Neutru/
Distanta (m)
CH4 0,04087 / 300 0,02632 / 450 0,04087 / 300 -
N2O 0,03125 / 300 0,02013 / 450 0,03125 /300 -
NH3 0,03634 / 300 0,02006 / 900 0,03634 /300 0,3mg/m3
(STAS 12574/87
medie de scurta durata)
Nu este depasita limita maxima admisa pentru NH3 (valoare de referinta
STAS 12574/87)
Pentru CH4 si N2O nu sunt specificate limite maxime admise in legislatia
din România.Se poate aprecia ca valorile in imisie ale concentratilor sunt
scazute.
Dispersii bazin stocare:
Valorile estimate si luate in calcul imisiilor sunt :
NH3 0,367 kg/h
CH4 21,24 kg/h
N2O 0,368 kg/h
Poluant Concentratie maxima inregistrata in imisie (mg/m3) Limite admisibile
(mg/m3) f. stabil/
distanta (m)
f. instabil/
distanta (m)
Neutru/
Distanta (m)
CH4 11,768 / 300 15,691 / 750 11,768 / 300 -
N2O 0,2925 / 750 0,2925 / 750 0,2925 /750 -
NH3 0,2034 / 300 0,2712 / 750 0,2712 /750 0,3mg/m3
(STAS 12574/87
medie de scurta durata)
Nu este depasita limita maxima admisa pentru NH3 (valoarea de referinta
STAS 12574/87), dar concentratiile inregistrate la toate clasele de
stabilitate analizate sunt apropiate de limita maxima admisa de 0,3
mg/m3.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 79
Pentru CH4 si N2O nu sunt specificate limite maxime admise in legislatia
din Romania.Se poate aprecia ca valorile in imisie ale concentratilor de
metan sunt relativ ridicate.
Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. S-a utilizat
modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera. Estimarea
nivelului emisiilor s-a realizat pe baza unui program conceput sa fie rulat
sub WINDOWS 9x, ME sau 2000.
Programul este focalizat pe calculul probabilitatilor de aparitie a claselor
de vant pe clase de stabilitate atmosferica pe cele 16 directii de vant
numite si tripleti, pentru date meteorologice pe perioade de timp de pana
la 10 ani. Programul poate calcula concentratii medii pentru intervale de
timp pornind de la 30' pana la intervale orare zilnice, decadale, lunare,
sezoniere, anuale sau multianuale, de la evacuarea poluantilor gazosi sau
sub forma pulberi in suspensie, inclusiv PM evacuate de maximum 500
de surse pentru emisiile gazoase si 100 de surse pentru emisiile de
pulberi. Pentru situatii speciale, programul poate calcula poluantii
proveniti de la maxim 1200 de surse punctiforme.Din punct de vedere al
rugozitatii terenului de dispersie, zona de studiu poate fi urbana sau
rurala.
In cea ce priveste elevatia terenului sau complexitatea sa, pot fi alese
doua moduri: dispersie in teren plat sau complex (munti, vai, dealuri,
pante, etc.). In cel de al doilea caz, utilizatorul va trebui sa dispuna si sa
introduca date privind elevatia terenului in zona de dispersie.
Concentratiile medii calculate sunt interpolate de catre un interpolator
grafic deosebit de performant, cu prezentarea distributiilor spatiale a
concentratiilor in doua dimensiuni , trei dimensiuni, color sau gri-scale
suprapuse pe harti scanate sau schite la scara.
Coeficientul de corelatie dintre valorile masurate in teren si cele calculate
de program este de aproximativ 0,8.
Pentru modelul matematic utilizat la simularea transportului de gaze si
pulberi la calculul concentratiilor de poluanti s-a avut in vedere ipoteza
cea mai defavorabila. Rezultatele calculului matematic si diagramele
aferente se regasesc in anexa.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 80
Informatii privind poluarea de fond a aerului
Nu exista informatii relevante referitor la poluarea de fond a aerului in
zona obiectivului propus.
Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei:
Avand in vedere urmatoarele elemente;
-distanta semificativa fata de zona de locuinte;
-cantitatile relativ reduse de poluanti rezultati;
-lipsa poluantilor cu toxicitate ridicata;
-valorile maxime ale concentratiilor poluantilor, situate sub valorile
maxime admise, se regasesc in zona surselor de poluare;
Se considera ca riscul potential pentru sanatatea populatiei este
nesemificativ.
4.3.Solul
Caracteristicile solurilor dominante in zona
In zona analizata s-au identificat urmatoarele tipuri principale de soluri:
-aluviosol eutric-gleic, mezogleic sau vertic, coluvic, mezohipostagnic,
baticalcaric;
-eutricambosol tipic, freatic umed sau gleizat moderat;
-preluvosol tipic stagnogleizat in adancime, mezocalcaric;
-preluvosol vertic, stagnogleizat in adancime, baticalcaric;
-luvosol vertic stagnogleizat in adancime;
-vertosol tipic, gleizat slab sau moderat
Caracterizarea agrochimica a solurilor
Conform studiilor agrochimice intocmite de catre OSPA Hunedoara:
-reactia solului (pH-ul), valoare medie ponderata 6,48-slab acida pe 76%
din suprafata;
-aprovizionarea cu fosfor este mijlocie, media ponderata a continutului de
fosfor, 30,5 ppm P;
-aprovizionarea cu potasiu este mijlocie, media ponderata, 98,3 ppm K.
-asigurarea cu humus este mijlocie, media ponderata a continutului fiind
2,16%;
-asigurarea cu azot exprimata prin indicele de azot (IN) calculat in functie
de continutul in humus si gradul de saturatie cu baze este slaba, media
ponderata a IN este de 1,84 %
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 81
Surse de poluare a solului
Surse specifice perioadei de executie:
Accidental pot apare pierderi de carburanti de la utilajele de constructie.
Aceste pierderi sunt nesemificative cantitativ si se pot inlatura fara a avea
efecte nedorite asupra calitatii solului.
Surse specifice perioadei de exploatare
Dejectiile animaliere reprezinta principala sursa de poluare a solului si
subsolului in zona amplasamentului. Pentru evitarea pericolului de
exfiltratie in sol si in apele freatice s-au luat urmatoarele masuri:
-izolarea compartimentelor de colectare din adaposturi;
-imbinarea in sistem etans a retelei de canalizare si protejarea in
teava de otel a portiunilor de conducte aflate sub presiune;
-stocarea slamului de dejectii in cinci rezervoare metalice
supraterane, protejate impotriva coroziunii;
-evitarea depozitarii deseurilor direct pe sol sau in alte locuri decit
cele special amenajate;
Prognozarea impactului
Slamul de dejectii impreuna cu apele de spalare din adaposturi este
utilizat la fertilizarea terenurilor agricole, in baza unui studiu pedologic si
agrochimic si a unui plan anual de fertilizare intocmit de catre OSPA
Hunedoara, la cererea beneficiarului.Fertilizarea trebuie efectuata in
regim controlat, in asa fel incit sa se asigure, pe cit posibil, utilizarea
optima de catre plantele cultivate a nutrientilor deja existenti in sol si a
celor proveniti din ingrasamintele minerale si organice aplicate.
Este considerata o buna practica agricola adaptarea fertilizarii la
momentul optim, la tipul culturii agricole si la insusirile solului.Prin
fertilizarea terenurilor agricole cu doze excesive, care depasesc cerintele
plantelor, se produce poluarea solului si a apei.
Sarurile solubile continute in exces pot contribui la cresterea continutului
total de saruri solubile din sol, putind impiedica cresterea plantelor sau
pot fi levigate in apele freatice.
Masuri de diminuare a impactului
La intocmirea planului de fertilizare s-a avut in vedere urmatoarele
elemente :
-suprafata parcelei
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 82
-tipul de cultura
-planta premergatoare
-recolta scontata
Rezultatele analizelor agrochimice din studiul agrochimic efectuat de
OSPA Hunedoara:
-pH
-continutul in fosfor al solului (P ppm)
-continutul in potasiu al solului (K ppm)
-indice azot (IN)
Pentru stabilirea necesarului de nutrienti s-au folosit tabele si nomograme
emise de catre ICPA Bucuresti si Codul de bune practici agricole, 2003.
Dupa stabilirea dozelor totale de nutrienti, in functie de cantitatea de slam
de dejectii si de continutul acestuia in elemente fertilizante (NPK) se va
stabili doza de dejectii ce se va aplica la hectar.
Daca este cazul, pentru a se ajunge la necesarul total de nutrienti stabiliti,
se va completa cu ingrasaminte minerale.
De mentionat ca s-a avut in vedere ca in zonele vulnerabile la poluarea cu
nitrati sa nu se depaseasca doza de 170 kg N/ha.
Evolutia calitatii solului va fi monitorizata conform planului de
monitorizare .
4.4. Geologia subsolului
Zona prezintă ca principală unitate geologică rocile de tip silicios.
Formaţiunile geologice carpatice aparţin cristalinului autohton şi Pânzei
Getice. Culoarul Orastiei are o constituţie petrografică simplă. Depozitele
litologice de suprafaţă de vârstă cuaternară, constituite din pietrişuri,
nisipuri şi argile, sunt acoperite pe interfluvii cu argilă roşie loessuri şi
lehmuri. La baza loessurilor pe interfluvii se găsesc straturi freatice
relativ continue amplasate la adâncimi ce variază în jurul a 10 m.
Cercetarea apelor freatice existente in zona, scoate in evidenta conditiile
hidrogeologice de inmagazinare a acestora tinand seama de litologia,
granulometria, alimentarea si drenarea orizontului freatic. Litologia si
structura orizontului freatic conditioneaza in cea mai mare masura
caracteristicile hidraulice si hidrochimice, precum si cantitatea de apa
inmagazinata, deci, abundenta sau saracia resurselor de apa freatica.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 83
In general, in studiile de specialitate, fenomenele hidrogeologice au fost
analizate in stransa legatura cu complexul de factori fizico-geografici care
conditioneaza producerea si influenteaza desfasurarea lor.
Fundamentul regiunii il formeaza cristalinul epimezozonal, strabatut de
intruziuni magmatice.
Depozitele sedimentare, apartin urmatoarelor cicluri de sedimentare:
Ciclul Cretacic superior (Senonian), Ciclul Paleogen, Ciclul Miocen,
Ciclul Pliocen – Cuaternar.
Cuaternarul alcatuieste aproape in exclusivitate geologia de suprafata a
regiunii si prezinta variatii litologice si de stratificatie in concordanta cu
trasaturile paleogeomorfologice ale regiunii studiate. Grosimea
depozitelor cuaternare este de 50-120 m, iar in partea superioara a
campiei piemontane fiind sub 50 de m.
Gradul de cunoastere hidrogeologica se conturează din elemente
relevante ale studiului geologic coroborat cu elemente geografice.
Grosimea depozitelor acvifere ale orizontului freatic a fost analizata in
timp in documentele de referinta existente in literatura de specialitate,
oferind o imagine a repartitiei in spatiu a coeficientului litologic precum
si o imagine a amplasarii fronturilor de captare, echiparea tehnica a
forajelor (filtrelor).
Grosimea depozitelor permeabile purtatoare de apa variaza foarte mult in
spatiu, fiind cuprinsa intre 1 si 84 m, in functie de conditiile de
sedimentogeneza existente in regiune. In lunca Muresului se gasesc
grosimi mari, cuprinse intre 25-45 m. In celelate unitati morfolitologice,
grosimea depozitelor cu apa freatica este sub 20m, scazand de la est spre
vest si dinspre rauri spre interfluvii. Cele mai mici grosimi (1-4 m) se
intalnesc in sectoarele de trecere morfologica spre campia intermediara.
Conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC s-au delimitat
corpuri de apă subterană numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă şi anume debite
exploatabile mai mari de 10 m3/zi. Criteriul geologic (exprimat prin
vârsta depozitelor purtatoare de apă, prin caracteristicile petrografice,
structurale sau prin capacitatea şi proprietăţile depozitelor de a
înmagazina apă) şi criteriul hidrodinamic (conform căruia corpurile de
ape freatice au extindere numai pâna la limita bazinului hidrografic) au
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 84
constituit alături de criteriile calitative (obţinute prin măsurători şi probe)
delimitarea corpului de apă subteran GWMU07 pe Culoarul râului Mureş
(Alba Iulia-Lipova), corpul de apa fiind localizat în depozite aluvionare
cuaternare. Pe arealul acestuia se află şi amplasamentul studiat. Acest
corp de apă subteran permite atât din punct de vedere calitativ cât şi
cantitativ utilizarea apei în scop potabil, industrial şi zootehnic, corpul de
apă subterană nefiind clasificat ca şi corp de apă la risc.
Analizele chimice ale probelor de apă recoltate din forajele de monitoring
au arătat în spaţiul hidrografic Mureş depăşiri ale valorilor CMA,
conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile 458/2002 la
indicatorii: oxidabilitate, amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fier, mangan,
sodiu şi clor.
Interpretarea rezultatelor analizelor chimice în conformitate cu
prevederile Legii privind calitatea apei potabile nr.458/2002, a pus în
evidenţă, pentru fiecare corp de ape subterane, câteva particularităţi din
punct de vedere calitativ.
In anul 2002, pentru corpul GWMU07, au fost înregistrate depăşiri ale
CMA la indicatorii amoniu (Geoagiu şi Alba Iulia), azotiţi (Geoagiu),
sulfaţi (Călan, Deva şi Alba Iulia), fier (Deva şi Alba Iulia), mangan
(Deva, Orăştie şi Alba Iulia) şi la sodiu şi clor (Orăştie), ceea ce inseamna
ca poluantii inregistrati pentru zona Orastie nu sunt de sorginte
zoothenica.
În prezent există în zonă foraje freatice pentru observare, aparţinând
Direcţiei Apelor Mureş şi care monitorizează nivelul şi calitatea apelor
subterane. Reîncărcarea acviferelor aferente zonei se realizează, în
principal, din precipitaţii, şi prin înfiltrare din reţeaua hidrografică.
Referitor la balanţa prelevări/reîncarcare, nu se semnalează probleme
deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
Surse de poluare a subsolului :
Activitatea propusa nu constituie sursa de poluare pentru subsol.
Impactul prognozat
Lucrarile de realizare a obiectivului, respectiv functionarea acestuia nu
conduc la impact direct asupra componentelor subterane-geologice.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 85
Nu se produc schimbari in mediul geologic care pot induce efecte asupra
conditiilor hidrogeologice, retelei hidrologice, zonelor umede,
biotopurilor etc.
Masuri de diminuare a impactului :
-colectarea si evacuarea in mod controlat a apelor uzate
-colectarea apelor pluviale de pe platforma de incarcare a cisternelor de
transport slam
-bazin etans vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere
-stocarea slamului de dejectii in cinci rezervoare metalice supraterane,
protejate cu sticla impotriva coraziunii ;
4.5. Biodiversitatea
Amplasamantul analizat nu este învecinat în imediata apropiere de
habitate protejate, astfel încât nu intră sub incidenţa Ordonanţei de
Urgenţă nr. 57/2007 .
De asemenea, amplasamentul nu se află nici în vecinătatea zonelor
protejate definite în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.
310/2004 şi HG 930 /09/2005.
Zona se caracterizeaza prin elemente caracteristice vegetatiei de stepa si
silvostepa insotita de fauna si avifauna specifica. Vegetatia, in zonele
necultivate este specifica de pajiste unde cea mai mare frecventa o au
gramineele: firuta, zazania, diferite specii de paius, barboasa.
In aceste zone sunt specifice rozatoarele: chitcanul de camp, soarecele
pitic, popandaul, iepurele si catelul pamantului.
Avifauna, mai diversificata, cuprinde o serie de insectivore ca
ciocanitoarea pestrita, pitigoiul mare, grangurul; rapitoare mici ca
sorecarul mare si sorecarul incaltat; ciocarlia de de camp, ciocarlia mare,
presura de gradina, maracinarul si cioara de semanatura.
Impactul prognozat
Zona nu se caracterizeaza prin specii de plante sau animale cu valoare
deosebita.
Extinderea obiectivului nu va duce la un impact semnificativ asupra
biodiversitatii, deoarece nu se va utiliza o alta suprafata de teren decat cea
arondata amplasamentului. Halele sunt construite, ele urmand a se
moderniza pentru a corespunde cresterii animalelor.Nu se produc
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 86
modificari de suprafete acoperite de paduri, mlastini, corpuri de apa, nu
se altereaza habitate, nu se produc influente asupra speciilor de plante sau
animale incluse in Cartea Rosie sau cu importanta economica
4.6 Peisajul
Zona amplasamentului este o zona de campie, fara denivelari
semnificative. Raportul dintre teritoriul natural si cel partial antropizat nu
va fi modificat semnificativ. In zona nu exista zone protejate sau
rezervatii naturale.
4.7. Mediul social si economic
Implementarea proiectului va atrage beneficii sociale pe termen lung prin
deschiderea de oportunitati de locuri de munca atat in perioada de
construire a obiectivului cat si in timpul exploatarii acestuia.
De asemenea, realizarea obiectivului va asigura posibilitati de castiguri
suplimentare pentru crescatorii de animale si desfasurarea de activitati
agricole conexe din intreaga zona .
4.8. Conditii culturale,etnice, patrimoniu cultural
In zona nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului
Nu s-a luat in considerare o alta alternativa de amplasament.S-a optat
pentru aceasta varianta , intrucat in zona exista o alta ferma , care poate sa
furnizeze furajele pentru cresterea animalelor.
Ca si tehnologie, s-a ales o tehnologie BAT, optandu-se din analiza mai
multor tehnologii , la cea de crestere in hale , pe gratare cu colectarea
dejectiilor pe perna de apa si stocarea acestora in laguna. S-a ales aceasta
varianta in detrimentul variantei de stocare a dejectiilor in bazine metalice
supraterane, aceasta fiind mai putin costisitoare. Alternativa MAT a fost
analizata in cap 2.
6.MONITORIZAREA
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 87
Pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii proiectului
s-a intocmit un plan de monitorizare. In tabelul urmator este prezentata o
varianta de monitorizare.
Monitorizarea emisiilor in aer
Nr.
Crt
Punct de
prelevare a
probei
Poluanti Frecventa
de prelevare
Metoda de
prelevare
Metoda de analiza
1. Ventilatie hale NH3
N2O
CH4
Anual Norme
metodologice
Ord.462/93
STAS 10812/76
STAS 10813/76
-
2. In zona bazin
stocare slam
NH3
N2O
CH4
Anual STAS 10331/76 STAS 10812/76
STAS10814/76
-
2.Monitorizarea calitatii solului si a apei subterane
Nr.c
rt.
Punct de
prelevare a
probei
Poluanti
Valoarea
limita
admisibila cf.
L458/2002
Frecventa de
prelevare
Metoda de analiza
1. Terenuri
fertilizate
pH
Azot total din care:
-Azot nitric
-Azot amoniacal
Fosfor total din care:
-fosfor mobil
Potasiu total din care:
-potasiu accesibil
Conform
programelor de
monitorizare
stabilite de
autoritati
7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE
Amplasamentul studiat este situat intr-o zona aparata de inundatii.
Obiectivul se va construi pe un teren plan, avind stabilitatea generala
asigurata.
La realizarea investitiei, executia lucrarilor se va face de catre un
antreprenor specializat in acest tip de lucrari. Se va respecta aplicarea
proiectului si a prevederilor din caietul de sarcini.
Pentru prevenirea accidentelor in caz de pierdere a stabilitatii, exfiltratii
din bazin, deversari peste coronament, seism, etc s-au prevazut :
-stocarea slamului de dejectii se face in bazin laguna, izolat cu folie de 2
mm, asezate pe un strat de balast bine compactat;
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 88
-pentru a preintimpina deversarea dejectiilor, rezervoarele s-au inaltat cu
o garda de siguranta de 0,30 m, iar pentru urmarirea evolutiei nivelurilor
in bazin se vor monta reperi de control.
-se propune monitorizarea apei freatice in zona bazinului .
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
-nu au existat date privind poluarea atmosferica de fond a zonei ;
9. CONCLUZII
Realizarea proiectului propus conduce la schimbarea folosintei terenului
de amplasamet, din teren agricol in suprafata construita si zona verde.
Aceasta schimbare are si un efect benefic asupra asezarilor umane prin :
-creerea de noi locuri de munca pentru populatie atit pe perioada
constructiei cit si pe perioada functionarii obiectivului;
- asigurarea unor venituri suplimentare pentru agricultori din zona ;
- valorificarea recoltelor agricole in mod eficient ;
- extinderea si diversificarea activitatiilor agricole;
- extinderea infrastructurii rutiere ;
Nu sunt necesare propuneri privind modificari/imbunatatiri ale
proiectului. Acesta se bazeaza pe solutii moderne ale caror performante in
domeniul protectiei mediului sunt deja cunoscute si aplicate pe plan
european. Tehnologia propusa atit in cea ce priveste cresterea si
ingrasarea porcilor, cit si cea referitoare la fertilizarea terenurilor agricole
cu slam de dejectii este BAT.
Pentru asigurarea protectiei factorilor de mediu este necesar ca, alaturi de
dotarea corespunzatoare a investitiei prevazuta in proiect, sa se asigure si
exploatarea /intretinerea corespunzatoare cu respectarea Codului de bune
practici agricole si a celor mai avansate tehnici BAT.
Impactul prognozat asupra mediului este redus. Mediul este supus
efectului uman in limitele admisibile.
Se apreciaza ca investitia poate primi acordul de mediu in vederea
amplasarii.
In concluzie, se poate afirma ca prin activitatea Fermei impactul
asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context
transfrontiera.
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 89
CUPRINS
1.1 Informatii despre titularul proiectului 2
1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului si al raportului la acest studiu 2
1.3 Denumirea proiectului 2
1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia 2
1.4.1 Etapa de constructie 7
1.4.2 Etapa de functionare 11
1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere 13
1.5 Durata etapei de functionare 16
1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice 17
1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice 17
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici 18
1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 24
1.10. Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la
proiect 24
1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea
/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 25
2 PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL
PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII 27
2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 7
2.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune
tehnici disponibile
2.3 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici disponibile BAT
22.4 EMISII SI REDUCEREA POLUARII
2.4.1 Emisii din surse punctiforme in aer
2.4.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer
2.4.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari
55
2.4.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran
2.4.5 Mirosuri
2.4.6. Zgomote si vibratii
2.4.7. Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul
analizei/ evaluarii BAT
2.5 ENERGIE
3 DESEURI
4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA
4.1 APA
4.2 AER
4.3 SOL
4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.5 BIODIVERSITATE
Raport EIM_GRISEROM
EVALUATOR: SC PHOEBUS ADVISER SRL Page 90
4.6 PEISAJ
4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL
5 ALTERNATIVE
6 MONITORIZARE
7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
9. CONCLUZII