Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice

Catedra “Relaţii Economice Internaţionale”

Raport:“Mexic – o noua

putere economica”

Elaborat de:Studentă anului II

Verificat de:

Chişinău 2008

Sumar: Viziune generală..........................................................................3

I. Aşezarea geografică........................................................................4

II. Poziţia Mexicului pe arena internaţională.......................................4

III. Evoluţia macroeconomică..........................................................…5

IV. Comerţul exterior.......................................................................…7

V. Activitatea investiţională............................................................…9

VI. Factorul uman...........................................................................…11

VII. Telecomunicaţii.............................................................................12

Concluzie..................................................................................13

2

3

I. Aşezarea geografică a MexiculuiMexic este o ţara situată la sudul continentului America de Nord, învecinându-se cu Statele

4

Unite ale Americii la Nordul ţării, iar cu Guatemala şi Belize – la Sud. Denumirea oficială a ţării este

Statele Unite ale Mexicului. Cu o populaţie de 107 milioane de locuitori, dintre care 24 milioane – în

spaţiul urban, Mexic reprezintă cea mai populată ţară vorbitoare de limba spaniolă. După suprafaţa

teritoriului (1.958.200 km2 ), ea ocupa al III-lea loc printre ţările Americii Latine, şi al II-lea loc – după

numărul populaţiei.

Mexic are ieşire la Oceanul Pacific şi Golful California la Vest-ul ţării, la Marea Caraibe şi

Golful Mexic – la Est. Teritoriul presupune cîteva insule, precum Guadelupe şi Revillagigedo. Ţara

este traversată de principale lanţuri muntoase: Sierra Madre Occidentale şi Sierra Madre Orientale. Ea

este bogată şi în resurse naturale: argint, oţel, gaze naturale, aur, petrol, plumb şi zinc. Mexic are

aproximativ 150 de râuri si izvoare: 2/3 din ele se varsă în Oceanul Pacific, iar 1/3 – în Golful Mexic.

Clima statului mexican variază în funcţie de altitudine: la Nord temperaturile sunt foarte mici în timpul

iernii, în timp ce la Sud – ele rămân constante pe parcursul anului. Mexic se divizează în 31 de state şi

un district federal. Cel mai mare oraş este capitala ţării – Mexico, cu o populaţie de 17.844.829 de

locuitori.

II. Poziţia Mexicului pe arena

internaţionalăDupă OCDE, Mexic face parte din categoria ţărilor dezvoltate, având un puternic sectorul

terţiar ( 69,4 % din PIB în 2006), alocând sume importante de bani în învăţământ ( 5,4 % din PIB în

2005) şi sănătate. După criteriile Banii Mondiale( PIB/loc > 5.000 USD), Mexic este, de asemenea, o

ţară dezvoltată, înregistrînd în anul 2006 un PIB/loc = 10.000 USD, clasindu-se în reitingul mondial pe

locul 29. În literatura de specialitate, Mexic este considerat, alături de Brazilia, ca noul stat

industrializat din America Latină, fiind denumit – panda latina.

Mexic a ocupat o poziţie favorabilă pe arena internaţională în ultimii 10 ani. Membră a OMC

din 1 ianuarie 1995 şi a Acordului de Liber-schimb Nord-american din 1992, el a multiplicat acorduri

de liberalizarea comerţului, în special cu ţările din America Latină şi Uniunea Europeană. De altfel, el a

semnat cel puţin 12 acorduri de liber-schimb cu 43 de ţări din lume.

Mexic a devenit membră a ONU la 7 noiembrie 1945. El a semnat Convenţia de aderare la

OCDE la 18 mai 1994.

5

III. Evoluţia macroeconomică

1. Economia Mexicului este clasată în 2006 pe locul 14 printre economiile mondiale, cu un PIB

de 820,3 miliarde USD( după rata nominală de schimb) sau 1.134 miliarde USD (după puterea de

cumpărare). În Mexic predomină economia de piaţă, fiind orientată spre export. El şi-a ocupat poziţia

de ţară cu cel mai mare Venit Naţional/loc (7.310 USD) din America Latină. Creşterea economică s-a

reafirmat în anul 2004 (4,2%) şi în 2005 (3,0%) după trei ani de criză. FMI prevede şi o bună

performanţă pentru anul 2008 - o creştere de 3,5 %, ce va fi determinată de exportul masiv de petrol.

Politica economică are ca obiectiv de a diminua rata inflaţiei de la 4,5% in 2006 la 3,4% in

2007, de a pune în aplicare reforme structurale în diferite sectoare ale economiei, de a ameliora

creşterea economică.

Sectorul terţiar deţine cea mai mare pondere in PIB ( 69,4% în 2006), fiind urmat de sectorul

industrial (26,7%) şi de agricultură(3,9%). Forţa totală de muncă este estimată la 44.624 milioane,

dintre care 18% este ocupată în agricultură, 24 % - industrie şi 58% - în servicii.

În ceea ce priveşte agricultura, ponderea ei în PIB este în continuă descreştere. În 2006 ea a

constituit 3,9 %, în comparaţie cu 7% in 1980 si 25% in 1970. Avantajul comparativ al Mexicului în

agricultură reprezintă horticultura, fructele şi legumele. Mexic ocupă I loc în lume la cultivarea

fructelor de avocato, lămâie şi lime, locul II – la cultivarea ardeiului, locul III – la cultivarea unor

fructe ca banane, portocale, ananas, locul IV – la cultivarea lui mango.

6

In Mexic, principalele ramuri industriale sunt: industria de automobile, petrochimică, industria

de cement şi construcţii, textilele, industria alimentară.

Industria de automobile în Mexic se deosebeşte de cea din alte ţări latino-americane, fiind

bazată, în special, pe asamblarea autovehiculelor. ”Cei trei” ( General Moters, Ford şi Chrysler) s-au

amplasat în Mexic din 1930, în comparaţie cu Volkswagen şi Nissan – 1960. Dintre companiile

autohtone din domeniul autovehiculelor putem enunţa Dina Camiones S.A., specializată în producerea

de tractoare şi microbuze.

Sectorul energetic este administrat de către stat împreună cu sectorul privat. Mexic este al 15 –

lea exportator de petrol în lume, cu 3,8 milioane de barrel/zi. În 2000, exportul de petrol a constituit

7,3% din totalul exportului.

Sectorul terţiar include transportul, comerţul, servicii hoteliere, sănătate, educaţie, servicii

financiare şi bancare, telecomunicaţii. Sectorul serviciilor în Mexic este foarte puternic dezvoltat,

detronind Brazilia de pe poziţia virf din ţările latino-americane in anul 2001.

Sectorul financiar-bancar este dominat de companii străine ca City Group şi Spanish BBVA.

2. După Indicele Creşterii Competitivităţii 2007 (4,26), Mexic ocupă locul 52, fiind mai

competitiv în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică(locul 32), capacitatea pieţii (locul 13), iar

după Indicele Competitivităţii Afacerilor se plasează pe locul 64 – având o poziţie mai bună (48)

referitor la operaţiunile şi strategiile aplicate de către companii.

3. Politica fiscală: una dintre realizările importante ale administraţiei Calderon a fost Noua

reforma Fiscala care are la baza 4 obiective:

a) imbunătatirea sistemului de încasare mai eficienta a impozitelor si combaterea evaziunii fiscale.

b) stabilirea unei structuri instituţionale care sa asigure o cheltuiala mai eficienta si transparenta..

c) dotarea statelor federale si municipiilor cu noi instrumente pentru satisfacerea nevoilor financiare

ale guvernelor locale.

d) punerea bazelor unui sistem tributar care sa permită înlocuirea veniturilor din petrol cu surse mai

stabile.

4. Politica bugetara presupune că Ministerele pot folosi o parte a bugetului în realizarea unor

proiecte de investiţii, in infrastructura, care presupun licitaţii naţionale si internaţionale pentru

achiziţionarea de echipamente, utilaje si servicii.

5. Politica monetară a suferit schimbări esenţiale după anii 70. Între 1995-2000 era aplicată o

politică monetară restrictivă, orientată spre atragerea capitalului străin. Astăzi se discută problema

înlocuirii monedei naţionale peso cu dolarul american si crearea unui Consiliu Monetar, asemănător cu

cel din Argentina şi Hong-Kong.

6. Politica valutara a trecut prin mai multe faze: de la rata de schimb fixă în 1976, la o rată de

7

schimb controlată în 1983 si la una flotantă în 2000.

IV. Comerţul exterior

1. Economia Mexicului este orientată spre export. În 2005 Mexic a fost a 15-a ţară exportatoare

de mărfuri din lume şi a 12-a ţară importatoare. Din 1991 pină în 2005, comerţul exterior al Mexicului

a crescut de 5 ori. Mexic este cel mai mare exportator şi importator din America Latină.

Conform datelor OMC, comerţul exterior mexican de mărfuri si servicii se ridică la 473

miliarde USD pentru anul 2005, adică 230 miliarde USD pentru export şi 243 miliarde USD pentru

import. Sectorul bunurilor domină comerţul exterior al Mexicului, atât la nivelul exporturilor, cit şi la

nivelul importurilor, lui revenind 92% din schimburile comerciale ale ţării. În ansamblul comerţului

mondial, sectorul bunurilor reprezintă 81% în schimburile comerciale, iar sectorului serviciilor – 19%.

Ponderea exportului de produsele industriale mexicane in comerţul mondial a constituit 2, 07%

in 2005, dintre care : echipamente electronice – 3,7%, vehiculele – 3,5%, produse minerale – 2,29%,

reactoare nucleare – 2,07%, produse vegetale – 9,3%. Principalul produs de export rămine petrolul,

chiar daca ponderea lui in exportul total mexican a scăzut de la 50% in 1980, la 30% in 1990 si la 10%

in 2005.

Ponderea importului de produse industriale ale Mexicului in comerţul mondial a constituit

2,086% in 2005, dintre care: articolele din plastic – 4,18%, cereale – 3,93%, metale de bază – 4,17%,

ţesături – 6,15%, echipamente electronice – 2,26%, cereale – 3,93%.

8

2. Principalii parteneri comerciali ai Mexicului sunt:

La export :

1. Statele-unite ale Americii – 87,6%;

2. Canada – 1,8%;

3. Spania – 1,1%

La import :

1. Statele Unite ale Americii – 53,7%;

2. China : 7%

3. Japonia : 5,1%

3. Referitor la specializarea Mexicului in comerţul mondial, se analizează indicele lui Balassa.

Cel mai mare indice – 4,5 - Mexic deţine la produse vegetale, urmată de producţia metalelor de bază –

2,4 şi produse alcoolice – 2,00. Daca examinăm indicele specializării lui Lafay, atunci cel mai ridicat -

27- deţin produse minerale si petrolul.

4. Devenind membra a OMC din 1 ianuarie 1995, Mexic şi-a creat un mediu favorabil pentru

activitatea sa economică. In primul rînd, deschiderea spre pieţe mondiale, datorită abolirii obstacolelor

comerciale. În al doilea rînd – Mexic beneficiază de o securitate sporită în operaţiunile comerciale,

graţie regulilor impuse de către OMC. În al treilea rînd – participarea la sistemul comercial multilateral.

Astfel, între anii 1997-2000, comerţul exterior a Mexicului a crescut cu 17,1% anual, plasându-se pe I

loc printre cele 20 cele mai mari membre ale OMC. Mexic considera ca sistemul comercial multilateral

trebuie să fie principalul instrument de liberalizarea comerţului mondial. Cu acest scop el a sprijinit

lansarea programului de la Doha pentru Dezvoltare.

5. După indicele performanţei comerciale, Mexic ocupa în anul 2005 locul 129 în exportul net

de produse manufacturate şi locul 54 in exportul net de produse respective pe cap de locuitor, deţinând

o pondere de 1,6% din piaţa mondială a produselor manufacturate.

9

V. Activitatea investiţională

Politica economica din Mexic vizează nu doar promovarea exporturilor, dar şi atragerea

investiţiilor străine, în special investiţii străine directe. În anul 2005, Mexic a fost al II-lea destinatar al

investiţiilor străine în America Latină după Brazilia: adică 24% din ISD destinate ţărilor Latino-

americane au revenit Mexicului, sau 2,6% din fluxul de ISD din lume. Aceste investiţii ajung la 18,055

miliarde USD, înregistrând o creştere de 46% faţă de anul 2003.

Multe firme străine din sectorul de automobile şi-au amplasat uzinele în Mexic. În 2004,

General Motors a produs 430.000 de autovehicule în Mexic, Nissan – 350.000, Chrysler – 344.000,

Volkswagen – 300.000, Ford – 147.000.

Din industria alimentara putem enumera aşa corporaţii transnaţionale ca Coca-cola, Grupo

Modelo (producerea alcoolului). Tehnologiile de virf sunt reprezentate de companiile Bimbo,

Telemex, Televisa.

Conform datelor FMI, sistemul financiar - bancar din Mexic este dominat de companiile străine

ca City Group (SUA) si Spanish BBV.

Potrivit Forumului Economic Mondial, Mexic se clasează pe locul 64 după mediul de afaceri

ce persistă în ţară. Astfel, in Mexic o afacere poate fi deschisă in 27 de zile (2006), în comparaţie cu

anul 2005, cind era nevoie de 56 de zile.

Mexic beneficiază de o serie de programe de asistenţă tehnică acordate de diferite organizaţii

internaţionale, în special din partea Băncii Mondiale. Pe parcursul a cinci decenii, Banca Mondială a

susţinut financiar 32 de proiecte, alocând o sumă de 1,7 miliarde USD/an.

O nouă strategie de ajutor pentru Mexic a fost elaborată pentru anii 2005-2008, ce prevede o

asistenţă materială în valoare de 4,8 miliarde USD. Acest program presupune 4 obiective de bază:

1. Reducerea sărăciei şi inegalităţilor;

2. Creşterea competitivităţii;

3. Îmbunătăţirea mediului instituţional;

4. Protecţia mediului înconjurător.

10

Principala instituţie financiara cu care colaborează Mexicul este Fondul Monetar Internaţional,

care în anul 1999 a acordat un credit în valoare de 4,2 miliarde USD.

Volumul remitenţilor trimise de cetăţenii mexicani care trăiesc şi lucrează in străinătate a crescut

considerabil si a constituit în anul 2005 – 18 miliarde USD. În 2004, banii veniţi din străinătate au

constituit a II – a sursă de venit după exportul de petrol, fiind echivalente cu volumul ISD şi au

constituit 2,5% din PIB.

Cele mai importante state receptoare de remitente din Mexic sunt Michoacan, Guanajuato,

Jalisco, Mexico şi Pubela, care au primit 45% din totalul remitenţilor. Ca urmare, administaţia acestor

state a adoptat un program numit “ Dos for Uno” (Two for ever one), ce presupune că fiecare peso

acordat de imigranţi prin remitenţe trimise, va face ca statul sa investească doi peso pentru dezvoltarea

infrastructurii.

11

Imigrarea în Statele Unite joacă un rol esenţial. Numărul mexicanilor rezidenţi în străinătate a

ajuns la 9 milioane în 2002, în special în SUA şi Canada. E de menţionat faptul că peste 4 milioane de

mexicani trăiesc in Statele Unite ilegal, ceea ce constituie o problemă majoră în relaţiile americano-

mexicane.

Speranţa de viaţă în Mexic este destul de ridicată şi constituie în 2006 - 75 ani. Rata mortalităţii

la copii mai mici de 5 ani reprezintă 28 de decese la 1000 de copii, în timp ce rata natalităţii este de 21

de noi-născuţi la 1000 de femei.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în anul 2004, 50 % din populaţia Mexicului trăia în sărăcie,

ceea ce reprezintă un progres în raport cu cifra de 64% determinată de criza din 1995.. Mexic este una

din ţări, unde repartizarea bunăstării nu este egală. Mexicanii suferă considerabil din cauza teritoriului

întins şi amplasării geografice între America Latină şi cea de Nord. Pe de alta parte, cel mai bogat om

din lume este magnatul mexican Carlos Slim Helu cu o avere estimata la 67,8 miliarde de dolari,

surclasându-l astfel pe liderul anterior al clasamentului, Bill Gates, a cărui avere se ridica la 59,2

miliarde de dolari. Creşterea de 27%, în perioada martie-iunie 2007, a cotatiei acţiunilor America

Movil, cel mai mare operator sud-american de telefonie mobila, controlat de Slim, determina o

diferenţa de 8,6 miliarde de dolari între averea mexicanului si valoarea activelor deţinute de Bill Gates.

Mexic poate profita de avantajul său demografic pentru a favoriza creşterea şi dezvoltarea

economică. Totuşi, el rămâne în urmă în raport cu ţările industrializate referitor la perfecţionarea

12

capitalului uman şi pierde avantajele sale competitive în forţa de muncă ieftină faţă de ţările în curs de

dezvoltare ca China şi India. În consecinţă, Mexic trebuie să depună eforturi mari pe termen lung

pentru a ameliora competenţile şi productivitatea forţei de muncă. Problema îmbătrânirii ce persistă în

Mexic are şi laturile ei pozitive, deoarece ea va genera o cerere pentru forţa de muncă în domeniul

sănătăţii şi serviciilor conexe. Politica socială din Mexic prevede, de asemenea, atragerea investiţiilor

pentru protejarea sănătăţii.

Forţa de munca în Mexic constituie 44,62 milioane de persoane, din care peste 65% formează

braţele masculine şi 35% - forţa feminină. Salariu mediu în industrie constituie 448MXN, în timp ce

salariu minim se ridică la 43,65 peso/zi (mai puţin de 5 EURO/zi). Mexicanii care câştigă minimul

legal sunt scutiţi de plata impozitului. Salariu lunar al preşedintelui Filipe Calderon reprezintă 155.000

peso (11.000 EURO).

Guvernul mexican promovează o politică de susţinere a generaţiei tinere în cele 5 etape de

evoluţie: învăţămîntul, serviciul, sănătatea, familia, cetăţean deplin al tării. Acest program presupune

dezvoltarea capitalului uman prin îmbunătăţirea calităţii învăţământului şi serviciilor de asistenţă

medicală. Un alt punct analizat este acordarea celei de-a II şanse tinerilor care au păşit pe cale greşită.

VII. Telecomunicaţii

ConcluzieAnalizând detaliat situaţia economică, politică şi socială a Mexicului, rămâne doar de precizat:

”Este oare Mexic o ţară dezvoltată sau în curs de dezvoltare?”.

Dacă Mexic prezintă caracteristicele unui stat în curs de dezvoltare (sărăcie, inegalitate socială

şi regională, ponderea ridicată a economiei subterane, ineficienta în domeniul învăţământului şi

sănătăţii), atunci trebuie de menţionat ca ea are tangenţe comune şi cu marile ţări industrializate : o

13

populaţie mai mare de 100 mln de locuitori, un PIB de peste 800 mlrd USD, a X-a economie mondială

după OCDE. Iar venitul pe cap de locuitor ascunde foarte bine inegalitatea ce există în ţară: 20% din

cei mai săraci locuitori ai Mexicului nu primesc decât 5% din Venitul naţional, în timp ce 20% din cei

mai bogaţi primesc mai mult de jumătate.

După o mare criză din 1982, ţara s-a angajat într-un proces de stabilitate şi de modernizare, de

reforme structurale: economia, performanţele căreia erau legate de petrol, a reuşit să-şi diversifice

industria (agroalimentară, textilele, siderurgia, automobilele, apoi electronica şi telecomunicaţii), în

special graţie investiţiilor străine şi unei deschideri comerciale ( aderare la GATT în 1986 şi semnare

cu OMC a peste 12 de acorduri de liber-schimb), care i-a permis să dezvolte rapid exportul. Intrarea în

vigoare la 1 ianuarie 1994 a Acordului de Liber-schimb Nord-american (NAFTA) a avut un impact

determinant pentru economia mexicană.

Ţara a suferit o altă criză la finele anului 1994, criza din sectorul bancar. Numai o intervenţie

masivă din exterior i-a permis să depăşească şocul. PIB-ul a scăzut considerabil, dar din 1996 a început

din nou să crească( +5,1% in 1996). Succesiunea crizelor asiatice, ruse şi braziliene nu a făcut decât să

înceteze ritmul de creştere (+4,8% - 1998, +3,7% - 1999). O creştere economică a început in 2004 si s-

a accelerat in 2006. Astfel, după trei ani de stagnare (2001, 2002, 2003), economia mexicană a atins o

creştere de +4,5%. Investiţiile de asemenea au crescut (+7,5%).

În anul 2006, toţi indicatorii au înregistrat rezultate înalte: Investiţiile +11%, exportul +17%,

deficitul comercial s-a redus cu 23%.

Pentru anul 2007, în funcţie de evoluţia economiei americane şi volatilitatea preţurilor la petrol,

s-a preconizat o creştere de +3,6%.

În concluzie, putem spune ca fiecare organizaţie internaţională clasifică ţările în funcţie de

diferiţi indicatori macroeconomice. De aceea şi poziţia Mexicului pe arena internaţională este diferită.

14