raport privind practica in cadrul bc moldova-agroindbank oleg butnaru
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”
CATEDRA „FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE”
RAPORTprivind petrecerea stagiului profesional de inițiere
la Filiala Hîncești B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.
Studentul
Specialității „Finanțe și Bănci”
Butnaru Oleg
Conducător din partea unității-baze de realizare a stagiului profesional
directorul filialei Dîrvaru Snejana
___________(semnătura)
Coordonator din partea catedrei „Finanțe, Bănci și Contabilitate”
Soltan Ana
___________(semnătura)
CHISINĂU – 2013
3
Introducere.................................................................................................................................................3
Captolul I: Structura,organizarea şi funcţionarea băncii comerciale............................................................4
1.1. Modul formării BC Moldova Agroinbank S.A.....................................................................................5
1.2. Autorizarea BC Moldova Agroinbank S.A...........................................................................................5
1.3. Structura organizatorică și de conducere a BC Moldova Agroindbank S.A.........................................5
1.4. Organele de administrare a B.C. „Moldova Agroindbank” S.A............................................................7
Capitolul II: Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor clienţilor băncii................................11
2.1. Tipuri de conturi bancare....................................................................................................................11
2.2. Deschiderea conturilor persoanelor juridice.......................................................................................12
2.3. Deschiderea conturilor persoanelor fizice...........................................................................................14
2.4. Modoficarea conturilor.......................................................................................................................14
2.5. Închiderea conturilor.........................................................................................................................15
Capitolul III: Operațiunile de decontare efectuate în cadrul B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A................16
Capitolul IV. Operațiunile de casă a B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.....................................................22
Capitolul V: Modul formării resurselor B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.................................................27
5.1. Resurse Proprii ale B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A......................................................................28
5.2. Resurse atrase ale B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A........................................................................29
CONCLUZIE:...............................................................................................................................................32
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................33
ANEXE…………………………………………….……………………………………………………….………………………………….34
2
Introducere Cu o experienţă de 22 ani, Moldova Agroindbank îşi consolidează poziţia pe piaţa bancară
din Republica Moldova, confirmînd an de an, prin rezultatele obţinute, titlul de lider al sectorului
bancar din ţară.
Moldova Agroindbank a parcurs calea de la o bancă orientată preponderent spre sectorul
agroalimentar către o instituţie financiar-bancară universală, care oferă un spectru vast de
produse şi servicii în moneda naţională şi în valută străină pe tot teritoriul Republicii Moldova şi
pe pieţele internaţionale.
Modelul unic de business orientat spre deservirea SPECIALIZATĂ şi EFICIENTĂ a
segmentelor de clienţi Comercial şi Retail, de rînd cu sistemele performante ale tehnologiilor
informaţionale avansate, produsele şi serviciile competitive strict orientate către client,
personalul bine instruit şi reţeaua de distribuție dezvoltată, au determinat Moldova
Agroindbank să fie banca de prima opţiune pentru clienţi şi au transformat numele băncii în unul
credibil, respectat şi unanim recunoscut pe piaţa bancară din Republica Moldova.
Eficienţa politicii de administrare a băncii este demonstrată prin rezultatele financiare
obţinute. Banca continuă să domine clasamentele eficienţei bancare a băncilor din Republica
Moldova, fapt confirmat de o serie de indicatori relevanţi, înregistraţi de bancă. La 31 decembrie
2012, banca deţinea o cotă de 19,6% din totalul activelor, 12,2% din totalul creditelor, 19,3% din
totalul depozitelor pe sistemul bancar al ţării, inclusiv cota maximă la capitolul „depozite
persoane fizice” de 23,3 la sută. În cei 22 de ani de activitate banca a devenit cel mai mare
investitor în creditarea economiei naţionale: fiecare al cincilea leu de credit este acordat de
Moldova Agroindbank. Datorită unei politici bancare bine conturate, Moldova Agroindbank a
înregistrat în anul 2012 un profit record de 305 milioane lei (conform SNC).
Rezultatele înregistrate de Moldova Agroindbank s-au datorat conlucrării eficiente a băncii
cu clienţii săi. Pentru a fi mai aproape de clienţi şi în vederea creşterii operativităţii deservirii
acestora, Banca dezvoltă şi îmbunătăţeşte în permanenţă canalele de vînzare, inclusiv de
deservire la distanţă, care facilitează accesul la serviciile bancare şi răspund nevoilor clienţilor.
În prezent, banca dispune de una dintre cele mai extinse reţele de pe piaţă, care e constituită
din 70 de filiale, 21 agenţii, 4 puncte de schimb valutar şi Centrul de autoservire „24 din 24”. De
asemenea, banca deţine 154 de bancomate şi 2177 de POS-terminale.
Moldova Agroindbank este un nume bine cunoscut atît în Republica Moldova, cît şi peste
hotarele ei, fiind prima bancă din ţară, marca comercială a căreia a căpătat dimensiune
internaţională, fiind înregistrată în Registrul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale. Totodată, rezultatele înregistrate de bancă au fost apreciate de către o serie de ediţii
3
internaţionale de profil mai mulţi ani la rînd (Euromoney, Global Finance, Finance Central
Europe şi World Finance). Singura bancă din ţară, Moldova Agroindbank a fost nominalizată de
către revista britanică Finance Central Europe drept cea mai bună bancă în Moldova a deceniului
2000-2010.
Obiectivele de dezvoltare sînt mereu depăşite de bancă graţie colaborării fructuoase cu cei
peste 600 de mii de clienţi ai băncii, care rămîn a fi o prioritate pentru Moldova Agroindbank,
precum şi efortului echipei de angajaţi profesionişti, orientaţi spre succesul afacerii. Guvernarea
corporativă eficientă şi justă, implementată în cadrul instituţiei, a asigurat funcţionarea băncii
într-o manieră corectă, o administrare şi un control intern orientat spre transparenţă,
responsabilitate şi informare publică corectă.
Zi de zi, echipa Moldova Agroindbank activează alături de clienţii băncii, valorificînd
oportunităţi, creînd valoare şi construind viitor.
Capitolul I: Structura,organizarea şi funcţionarea băncii comerciale
1.1. Modul formării BC Moldova Agroinbank S.A.
Moldova Agroindbank, în calitate de societate pe acţiuni, şi-a început activitatea în pe 8 mai
1991, într-o perioadă marcată de restructurarea radicală a societăţii în general şi a economiei în
particular.
Banca este organizată şi activează ca persoană juridică conform legii cu privire la BNM, Legii
instituţiilor financiare, Legii privind S.A., altor acte legislative, prezentului statut şi
regulamentelor băncii.
Scopul activității Băncii constă în utilizarea eficientă a resurselor financiare și materiale în
vederea obținerii profitului.
1.2. Autorizarea BC Moldova Agroinbank S.A.
Pentru eliberarea autorității de a desfășura activități financiare in conformitate cu art.26, se
depune la Banca Națională, în modul stabilit de ea, o cerere scrisă, la care se anexează:
a) date despre calificarea si experiența administratorilor viitoarei instituției financiare,
activitatea lor profesională din ultimii 10 ani;
b) date despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;
c) business-planul viitoarei bănci cuprizînd structura organizatorică, tipurile de activități
financiare preconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani etc.;
4
d) informații privitor la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercială sau
profesională din ultimii 10 ani și cota de participare a fiecărei persoane care intenționează
să dețină 10% sau mai mult din acțiunile cu drept de vot ale băncii. În scopul aplicării
acestei prevederi asupra persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se stabilește
prin agregarea cotelor lor;
e) regulamentele interne ale băncii.
După ce BNM studiază documentele cerute de ea, hotărăște ca să-i acorde sau nu licența.
Licența BC Moldova Agroindbank precum și anexa la licență (ANEXA 1).
1.3. Structura organizatorică și de conducere a BC Moldova Agroindbank S.A.
Structura organizatorică a Băncii este elaborată de Președintele Băncii și este aprobată de
consiliul băncii.
Structura organizatorică este construită după o formă vertical centralizată de dirijare de sus
in jos, după principiul unic de conducere și este formată din subdiviziunile structurale ale Băncii
care sunt divizate în direcții, secții și servicii de sine stătătoare (ANEXA 2).
Din punct de vedere al activității, structura organizatorică reprezintă subdiviziunile Băncii
care elaborează produse bancare, prestări de servicii, proceduri de realizare a lor subdiviziuni
care nemijlocit realizează aceste produse și prestează servicii în limita autorizației eliberate de
Banca Națională a Moldovei.
Principalele direcții ale BC „Moldova Agroindbank” S.A. sunt:
- direcția organizarea lucrului de casă – se ocupa cu efectuarea operațiunilor cu numerar și
cu alte valori, coordonate cu clienții.
- direcția evidența contabila – asigura organizarea și conducerea activității contabile;
organizarea si exercitarea controlului asupra plăților reciproce între unitățile teritoriale
ale lor; întocmirea balanțelor și a rapoartelor lunare și anuale ale băncii;
- direcția valută – efectuează transferuri rapide de numerar și decontări internaționale în
favoarea persoanelor fizice sau juridice; evaluează cererile de credite bancare în valută;
deschid și gestionează conturi în valută pentru persoane fizice și juridice; efectuează
operațiuni de schimb valutar și alte operațiuni în valută;
- direcția principală pentru credite – are următoarele atribuții: stabilirea politicii de
creditare; analiza cererilor de credit și evaluarea performanțelor financiare si nefinanciare
ale solicitanților de credit; perfectarea documentației de credit; eliberarea scrisorilor de
garanție; urmărirea evoluției creditelor pe termen scurt, mediu și lung; supravegherea și
5
controlarea procesului de derulare a creditelor; urmărirea și controlarea activităților de
creditare a unităților teritoriale din subordine; etc.;
- direcția tehnologii informaționale – vizează informatizarea activității decizionale, de
analiză, proiectarea, implementarea și întreținerea subsistemelor informatice în legătura
cu toate operațiunile derulate de bănci; exploatarea aplicațiilor respective; dezvoltarea
rețelei de calculatoare; întreținerea tehnică a echipamentului; asigurarea
telecomunicațiilor interbancare; etc.;
- direcția hîrtii de valoare, activitate bursieră, marketing și reclamă – desfășoară activități
operaționale cu valori mobiliare corporative și cele de stat din cont propriu și din ordinul
și contul clienților pe piața valorilor mobiliare, participă pe piața secundară a valorilor
mobiliare de stat organizate de BNM, prestează servicii de păstrare a valorilor mobiliare
ale clienților, emit acțiuni, obligațiuni și alte hîrtii de valoare;
- secția juridică – asigură legitatea în desfășurarea activității băncii și în apărarea
intereselor patrimoniale și nepatrimoniale proprii activității bancare.
1.4. Organele de administrare a B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.
Organele de conducere a băncii (ANEXA 3) sunt:
- Adunarea Generală a Acţionarilor ;
- Consiliul de Administraţie a băncii ;
- Comitetul de direcţie;
- Comisa de cenzori
1. Adunarea Generală a Acţionarilor
Organul suprem de conducere a Băncii este Adunarea generală a Acţionarilor. Adunarea
poate fi ordinară (inclusiv anuală) şi extraordinară.
Adunarea Generală anuală a Acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai
târziu de 2 luni de la data primirii de către organul financiar a dării de seamă anuale a Băncii.
Adunarea Generală ordinară a Acţionarilor se convoacă de către Comitetul de direcţie a băncii
în temeiul deciziei Consiliului de Administraţie a bănci, nu se desfăşoară prin corespondenţă, ci
mixt daca 2/3 din acţionari sunt prezenţi.
Adunarea Generală extraordinară a Acţionarilor se convoacă de către Comitetul de
Direcţie a băncii în temeiul deciziei Consiliului Administrativ din iniţiativa Consiliului sau la
cererea Comisiei de Cenzori, acţionarilor ce deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot la
data prezentării cererii, sau în temeiul încheierii instanţei judecătoreşti.
6
Adunarea Generală este deliberativă dacă sunt prezenţi mai mult de ½ acţionari cu drept
de vot. În caz contrar se reconvocă în termen de 20-60 zile şi este deliberativă cu prezenţa a cel
puţin 1/3 din acţionari cu drept de vot.
Adunarea Generală a Acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau
sub formă mixtă. Adunarea Generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă. Ordinea de zi
a Adunării Generale anuale a Acţionarilor se întocmeşte de Consiliul Băncii, ţinîndu-se cont de
cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Banca
este obligată să dea acţionarilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele pentru
ordinea Aprobă Statutul societăţii în redacţie nouă sau modificările şi completările aduse în
Statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea clasei şi numărului acţiunilor autorizate spre plasare.
Adunarea Generală a Acţionarilor:
- Decide cu privire la modificarea capitalului social prin plasarea acţiunilor emisiunii
suplimentare sau mărirea valorii nominale a acţiunilor plasate .
- Aprobă Regulamentul Consiliului de Administraţie, alege membrii lui şi încetează
înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor,
remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea sau
eliberarea de răspundere a membrilor Consiliului de Administraţie.
- Aprobă Regulamentul Comisiei de Cenzori a Băncii, alege membrii ei şi încetează
înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi
compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea sau eliberarea de răspundere
a membrilor Comisiei de Cenzori.
- Alege rezerve în Consiliul de Administraţie pentru completarea componenţei de bază
a Consiliului de Administraţie în cazul retragerii membrilor lui.
- Decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii, dacă obiectele acestor
tranzacţii sunt bunurile, ce constituie 50% şi mai mult din valoarea activelor Băncii
potrivit ultimului bilanţ până la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii.
- Aprobă clasele şi numărul de obligaţiuni autorizate spre plasare.
- Examinează darea de seamă financiară anuală a Băncii, aprobă darea de seamă anuală
a Consiliului de Administraţie şi Comisiei de Cenzori.
- Aprobă normativele de repartizare a profitului societăţii.
- Hotărăşte cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale,
sau la acoperirea pierderilor societăţii.
- Hotărăşte cu privire la modificarea tipului societăţii, reorganizarea sau lichidarea ei.
- Aprobă bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare al societăţii .
7
- Hotărăşte alte probleme, prevăzute de legislaţia în vigoare.
2. Consiliul de Administraţie
În perioada dintre Adunările Generale organul de administrare al Băncii este Consiliul de
Administraţie , care exercită funcţii de supraveghere şi elaborează politica Băncii. Consiliul este
format din 7 membri, ce sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii pentru un
termen de 4 ani, şi pot fi redesemnaţi pentru un nou termen. Tot Adunarea Generală a
Acţionarilor Băncii poate stabili remunerarea membrilor Consiliului.
Preşedintele şi Vicepreşedintele Consiliului sunt aleşi la şedinţa Consiliului prin
consimţământul a 2/3 din umărul total a membrilor Consiliului aleşi la Adunarea Generală a
Acţionarilor.
Nu poate fi ales membru al Consiliului sau i se atrage această calitate prin decizia
Adunării Generale a Acţionarilor Băncii persoana:
1. care este sau care va deveni membru a Consiliului în 2 sau mai multe bănci;
2. căreia i s-a retras prin lege dreptul dea fi membru al Consiliului;
3. care îndeplineşte sau a îndeplinit în decurs de 12 luni precedente funcţii în Consiliul de
Administraţie a Băncii Naţionale;
4. care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea şi nu a fost eliberată de datorii.
Consiliul şi membrii lui nu pot delega altor persoane împuternicirile sale.
Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii exclusive:
a) decide cu privire la convocarea Adunării Generale a Acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii
d) aprobă Regulamentul Comitetului de Direcţie, ia decizii privind numirea Preşedintelui
Cârmuirii Băncii sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, stabileşte cuantumul
retribuţiei muncii lui, remuneraţiei, compensaţiilor, trage la răspundere sau eliberează de
răspundere;
e) confirmă registratorul Băncii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) decide cu privire la mărirea capitalului social al Băncii cu 25% prin emiterea suplimentară
de acţiuni în limita claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare;
g) aprobă prospectul de emisiune suplimentară de acţiuni, rezultatele emiterii suplimentare de
acţiuni, precum şi modifică în legătură cu aceasta statutul Băncii;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea
capitalului de rezervă şi a celui suplimentar, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale
Băncii;
8
i) face, la Adunarea Generală a Acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale
şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului Băncii;
k) decide cu privire la aderarea Băncii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) deschide, transformă sau lichidează filialele, sucursalele şi reprezentanţele Băncii, precum
şi numeşte şi eliberează din funcţie directorii lor;
m) precaută dările de seamă trimestriale ale Comitetului de Direcţie;
n) numeşte şi eliberează din funcţie Vicepreşedinţii Comitetului Băncii la recomandarea
Preşedintelui Comitetului.
Consiliul de Administraţie desfăşoară activitatea sa în conformitate cu regulamentul cu
privire la Consiliul de Administraţie a Băncii, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
3. Comitetul de direcţie
Organul executiv a băncii este Comitetul de direcţie , compusă din 5 membri. Consiliul
Băncii aprobă Regulamentul Comitetulului de direcţie, alege membrii Comitetului de direcţie şi
încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabilește cuantumul retribuţiei muncii lor,
remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea sau eliberarea
de răspundere a membrilor Comitetul de direcţie a Băncii.
Preşedintele Comitetului de direcţie şi Comitetul de direcţie deţin toate împuternicirile
pentru desfăşurarea activităţii curente a Băncii, precum şi drepturile pentru pregătirea
recomandărilor pentru consiliul Băncii şi Adunarea Generală a Acţionarilor. Ei acţionează în
conformitate cu hotărîrile şi în limitele împuternicirilor stabilite de Consiliul Băncii.
Preşedintele Comitetului este persoana oficială a Băncii şi este răspunzător de promovarea
politicii Băncii şi efectuarea operaţiilor acesteia. Cercul de obligaţii al preşedintelui Comitetului
în ce priveşte operaţiile Băncii, dezvoltarea acestora în conformitate cu scopul Băncii şi politica
trasată de către Consiliul Băncii este stabilit de Consiliul Băncii. El face recomandări
Consiliului Băncii în ce priveşte adoptarea hotărîrilor în toate problemele referitoare la
activitatea Băncii şi dă dări de seamă în mod regulat la toate aspectele activităţii. Preşedintele
Comitetului, iar în lipsa lui, primul locţiitor al preşedintelui Comitetului, prezintă Banca în
relaţiile cu organizaţiile de stat, organele de conducere ale Republicii Moldova şi altor ţări,
judecata, arbitrajul.
Comitetul de Direcţie a Băncii:
- organizează şi desfăşoară conducerea activităţii operative a Băncii şi asigură executarea
hotărârilor Adunării Generale şi Consiliului Băncii;
- soluţionează problemele selectării, pregătirii şi antrenării cadrelor;
9
- examinează şi soluţionează alte chestiuni ale activităţii Băncii în conformitate cu
hotărârile Consiliului Băncii, Adunării Generale a Acţionarilor.
4. Comisia de cenzori
Organul de control al Băncii este Comisia de Cenzori, care exercită controlul activităţii ei.
Comisia de Cenzori este alcătuită din 3 membri aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor
Băncii pentru o perioadă de pînă la 4 ani. Membrii Consiliului Băncii nu pot fi concomitent
membri ai Comisiei de Cenzori.
Comisia de Cenzori :
- stabileşte pentru Bancă proceduri de evidenţă şi de control contabil în temeiul
regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, supraveghează respectarea lor şi
controlează conturile şi alte documente ale Băncii ;
- controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile Băncii şi prezintă
Consiliului Băncii rapoartele respective ;
- prezintă avize în problemele solicitate de Consiliul Băncii şi în alte probleme pe care le
consideră necesare.
Competenţa Comisiei de Cenzori este stabilită în Regulamentul cu privire la Comisia de
Cenzori, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Conducerea BC "Moldova Agroindbank"S.A.
COMITETUL DE CONDUCERE AL BANCII:
Serghei Cebotari - Președintele Comitetului de Conducere al băncii
Larisa Rudeva - Vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii
Marcel Teleucă - Vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii
Leonid Bejenari - Vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii
Oleg Paingu - Vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii
Victor Iuras- Vicepreședintele Comitetului de Conducere al băncii
Eugeniu Josanu - membru al Comitetului de Conducere al băncii
COMPONENTA CONSILIULUI BANCII
- Victor Miculet - președintele Consiliului
- Vasile Caraus - vicepreședinte al Consiliului
- Sergiu Bunici - membru al Consiliului
- Furtuna Grigore - membru al consiliului
- Patrahau Ionut-Octavian - membru al Consiliului
COMPONENTA COMISIEI DE CENZORI
10
- Petru Gutuleac - președinte al Comisiei
- Nelea Colbasiuc - membru al Comisiei
- Fedosia Baciu - membru al Comisiei
Capitolul II: Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor clienţilor
băncii
2.1. Tipuri de conturi bancare
BC “Moldova Agroindbank” deschide conturi bancare persoanelor juridice şi fizice, cu
respectarea legislaţiei în vigoare şi prevederilor Regulamentului privind deschiderea şi
închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova.
Fiecare persoană juridică sau fizică poate deschide mai multe conturi în lei moldoveneşti
şi/sau în valută străină, indiferent de amplasarea administrativ-teritorială, respectîndu-se cadrul
legislativ.
În Republica Moldova băncile comerciale pot deschide următoarele tipuri de conturi:
- Cont curent este cont bancar deschis de către o bancă pentru persoanele fizice și juridice,
care servește la înregistrarea cronologică, în debit sau în credit a tuturor operațiunilor care
intervin în cadrul tranzacțiilor efectuate de titularul de cont.
- Cont de depozit la vedere este contul bancar în care sunt depuse mijloacele bănești (atît in
monedă națională cît și valută) fără dobîndă sau cu dobîndă în scopul consumului sau
economisirii, fără a se fixa termenul de păstrare.
- Cont de împrumut este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate
persoanelor juridice și fizice.
- Contul Loro reprezintă un cont bancar deschis de către o bancă altei bănci.
- Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru o perioadă limitată de timp, destinat
acumulării de mijloace bănești pentru formarea(majorarea) capitalului.
2.2. Deschiderea conturilor persoanelor juridice
Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice rezidente ce deţin certificatul de
înregistrare care confirmă înregistrarea de stat şi luarea la evidenţă fiscală prezintă
următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului (ANEXA 4);
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (ANEXA 5);
11
c) copia certificatului de înregistrare(ANEXA 6);
d) copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de
înregistrare de stat, ce conţine informaţia descrisă;
e) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului (ANEXA 7).
f) alte documente suplimentare care sunt necesare pentru bancă;
Persoanele juridice nerezidente, care au obiecte impozabile pe teritoriul Republicii
Moldova precum şi reprezentanţele persoanelor juridice nerezidente înregistrate conform
legislaţiei Republicii Moldova, pentru a deschide un cont curent prezintă următoarele
documente:
a) cererea de deschidere a contului (ANEXA 4);
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei(ANEXA 5);
c) copia documentului care confirmă înregistrarea de stat a persoanei juridice
nerezidente în ţara de provenienţă conform legislaţiei în vigoare a ţării de reşedinţă;
d) copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia Certificatului de înregistrare;
e) copia documentelor de constituire (act constitutiv, statut, regulament etc.);
f) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului(ANEXA 7)..
Pentru a deschide un cont provizoriu la formarea iniţială a capitalului social se
prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului (ANEXA 4);
b) certificatul constatator eliberat de către Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" ;
c) copia hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare (la înfiinţarea societăţii pe acţiuni);
d) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului(ANEXA 7).
Pentru a deschide un cont de depozit persoana juridică rezidentă/nerezidentă prezintă
documentele analogice documentelor pentru deschiderea contului curent. Pentru a deschide un
cont de depozit banca și titularul de cont încheie un contract privind deschiderea contului de
depozit la termen.
Prin contractul de depozit bancar, banca primește de la clientul său sau de la un terț în
folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o restituie după un anumit termen.
Conturi "Loro" în lei moldoveneşti se deschid:
a) băncilor licenţiate - la Banca Naţională a Moldovei;
12
b) băncilor licenţiate - la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului
Naţional al Valorilor Mobiliare a Moldovei;
c) băncilor licenţiate - la banca de decontare care efectuează decontările aferente operaţiunilor
cu utilizarea cardurilor bancare;
d) băncilor străine - la băncile licenţiate.
Conturi "Loro" în valută străină se deschid:
a) băncilor licenţiate - la băncile licenţiate;
b) băncilor străine - la băncile licenţiate.
Pentru deschiderea conturilor "Loro" băncilor licenţiate la Banca Naţională a
Moldovei şi la băncile licenţiate se prezintă următoarele documentele:
a) cererea de deschidere a contului;
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (ANEXA 5);
c) copia certificatului de înregistrare(ANEXA 6);
d) copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de
înregistrare de stat, ce conţine informaţia descrisă;
e) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului (ANEXA 7).
Conturile "Loro" băncilor străine se deschid la prezentarea următoarelor documente:
a) cererea de deschidere a contului (ANEXA 4);
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, unde modelul fişei cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei se coordonează de părţi;
c) extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa licenţei pentru
desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul de supraveghere bancară, abilitat prin
legislaţie, din ţara de reşedinţă a băncii respective;
d) copia documentelor de constituire (actul constitutiv, statutul, regulamentul etc.);
e) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
2.3. Deschiderea conturilor persoanelor fizice
Pentru a deschide un cont curent, întreprinzătorul individual care conform legislaţiei în
vigoare se înregistrează la Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" prezintă următoarele documentele:
a) cererea de deschidere a contului (ANEXA 4);
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (ANEXA 5);
c) copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;
13
d) originalul sau copia legalizată notarial a extrasului din Registrul de stat al întreprinzătorilor
individuali, eliberat de Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" ;
e) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului (ANEXA 7).
2.4. Modificarea conturilor
Modificarea conturilor se efectuează la:
- modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a titularului de
cont;
- modificările rezultate din modificarea planului de conturi al evidenţei contabile în băncile
licenţiate din Republica Moldova;
- modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;
- alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
Conducerea băncii este în drept să adopte de sine stătător decizia privitor la modificarea
contului în cazul modificării planului de conturi al evidenţei contabile. Despre aceste modificări
banca este obligată să informeze titularul de cont în termen de 30 de zile pînă la efectuarea
acestora.
Pentru modificarea contului în caz de lichidare a persoanei juridice,
reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorii
individuali comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:
- hotărîrea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină termenul de acţiune
a comisiei de lichidare/lichidator;
- fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare/lichidator.
2.5. Închiderea conturilor
Conturile pot fi închise:
a) în baza cererii titularului de cont/persoanei împuternicite;
b) în baza hotărîrii fondatorilor/organelor de constituire ale persoanei juridice, reprezentanţei
înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului
individual, sau conform prevederilor documentelor de constituire a acestora.
c) în baza hotărîrii instanţei de judecată;
d) achitarea creditului/restituirea depozitului;
e) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
14
Conturile deschise nu pot fi închise din motivul lipsei de operaţiuni în/din cont. În scopul
evitării cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont şi dacă aceasta nu contravine
prevederilor contractelor, conturile, la care timp îndelungat (2 ani) nu s-au efectuat
operaţiuni în/din cont, la decizia conducerii băncii, pot fi închise convenţional.
În cazul suspendării activităţii titularului de cont închiderea convenţională a conturilor se
efectuează în baza cererii depuse în temeiul hotărîrii fondatorilor/asociaţilor sau a organelor
abilitate prin lege.
Contul centralizat se deschide la acelaşi cont sintetic. Numerele conturilor închise
convenţional nu se permite de a fi atribuite altor conturi deschise. În cazul închiderii definitive a
contului închis convenţional se face menţiunea respectivă în Registrul conturilor bancare închise
convenţional.
Conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare, sînt suspendate operaţiunile sau
sechestrate mijloacele băneşti, nu pot fi închise convenţional.
La reluarea operaţiunilor la contul închis convenţional, la solicitarea titularului contului,
acestuia i se deschide un cont nou iar contul închis convenţional se închide, în modul stabilit de
prezentul Regulament.
Capitolul III: Opera iunile de decontare efectuate în cadrul B.C.ț „Moldova Agroindbank” S.A.
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare
fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare reprezintă ordinul sau
cererea întreprinderii întocmită pe suport material, dată B.C.”Moldova Agroindbank” cu scopul
executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi altor plăţi.
Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar:
Ordinul de plată (ANEXA 8) – este o dispoziţie dată de către plătitor B.C.”Moldova
Agroindbank” de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, pentru stingerea unei
obligaţiuni a plătitorului faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de
plăţi pentru mărfurile livrate, servicii prestate, lucrări executate, tranzacţii cu valori mobiliare de
stat, precum şi alte plăţi. Termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi
lucrătoare (ziua emiterii nu se ia în calcul).
15
Transferul de credit
6 8
3 5 10
1
2
Figura 3.1
Mecanismul decontărilor prin ordinul de plată utilizat la Transferul de credit
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă;
4. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a sumei din
document din contul curent al plătitorului;
5. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite plătitorului ca
confirmare de efectuare a operaţiunii;
6. în baza exemplarului 1, rămas la bancă prin sistemul SAPI se transmite la Banca Naţională a
Moldovei.
7. după verificarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul corespondent
al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al băncii beneficiare (BB);
8. transmiterea informaţiei şi a documentelor de plată la BB;
9. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui exemplar trece
suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în mapa cu documentele zilei;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare de
înscriere sumei în cont.
Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 aprilie 2006, cu ultima
modificare în 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
Transfer ordinar, care este utilizat în scopul efectuării tuturor plaţilor, care nu se
referă la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atât de către clientul băncii (titular de cont
16
BP 4
Plătitorul
BB 9
Beneficiarul
BNM7
bancar) cât şi nemijlocit de Moldova Agroindbank în nume şi pe cont propriu, precum şi la
transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.
Transfer bugetar, utilizat în scopul efectuării plaţilor care se referă numai la bugetul
public naţional şi poate fi iniţiat atât de către clientul băncii (titular de cont bancar) cât şi
nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în
numerar de la persoanele fizice.
Ordinul de plată trezorerial – se utilizează pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile
bugetului de stat, şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, transferul mijloacelor băneşti în
fondurile extrabugetare, precum şi la efectuarea altor plăţi.
Termenul de valabilitate a dispoziţiei de plată/dispoziţiei de plată trezorerială privind
prezentarea de către emitent la banca plătitoare este de o zi lucrătoare.
Cererea de plată (ANEXA 9) – reprezintă cererea beneficiarului înaintată plătitorului de a
plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate, precum şi la achitarea
cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Are un timp de procesare mai îndelungat
ca în cazul dispoziţiei de plată, deoarece necesită procesarea documentelor în sens dublu.
Termenul de valabilitate a cererii dispoziţiei de plată este un an de zile de la data emiterii.
Cererea dispoziţiei de plată acceptată de către plătitor şi neachitată în termen reprezintă un
document de executare silită.
Primirea documentelor de decontare de la întreprinderi se efectuează de către Bancă pe
parcursul zilei operaţionale.
Ordinul incaso (ANEXA 10) - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi
documentelor de executare silită, cât şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc., cu
excepţia perceperii în/din contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat.
Ordin incaso trezorerial - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti (restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe, alte plăţi obligatorii în
bugetul public naţional etc.) în contul bancar trezorerial al unităţii Trezoreriei de Stat.
Debitarea directă este o modalitate de plată fără numerar, care se face prin debitarea de
către banca plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cererea de plată şi creditarea de
către banca beneficiară (BB). Debitarea directă se face în baza mandatului de debitare directă
care se întocmeşte în 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectuează în baza
angajamentului privind debitarea directă încheiat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.
17
5 5
8 8
7 3 10
1
2
Figura 3.2
Mecanismul operaţiunii de plată prin Debitare directă
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată –debitare directă;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea cererii de plată la banca beneficiară;
4. transmiterea documentului de plată la banca beneficiară;
5. BNM prin SAPI transmite informaţia la banca plătitoare;
6. Banca plătitoare scoate la imprimantă 2 exemplare a documentului de plată, verifică
dacă în contul plătitorului sunt suficiente mijloace băneşti în caz că aceste sunt, trece la
scădere suma dată din contul plătitorului;
7. transmiterea exemplarului 2 împreună cu extrasul din contul plătitorului ca
confirmare de efectuare a operaţiunii;
8. transmiterea informaţiei despre efectuarea operaţiunii la banca beneficiară;
9. în baza unui exemplar al documentului de plată banca beneficiară înscrie suma dată în
contul beneficiarului;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare
de înscriere a sumei date în contul său.
Acreditivul este un instrument de plată fără numerar, care asigură sumă necesară pentru
efectuarea plăţilor de către debitori. Această formă de plată reprezintă un angajament prin care
banca emitentă din numele clientului său efectuează o operaţiune de plată contra documentelor
prezentate de către beneficiar sau autorizează o altă bancă să efectueze această plată. B.C.
„Moldova Agroindbank”, S.A. utilizează ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil.
În ultima perioadă de timp atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi de către B.C. „Moldova
Agroindbank ” se utilizează acreditivul documentar transferabil, în cazul când beneficiarul cere
băncii sale să plătească sau să accepte plata pentru mai mulţi beneficiari.
18
BP 6
Plătitorul
4 BB 9
Beneficiarul
BNM
1
7
2 12 8 6 10
11 11
4 4
Figura 3.3
Mecanismul de circulaţie a documentelor prin Acreditiv documentar
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată - acreditiv documentar;
2. plătitorul prezintă băncii sale băncii plătitoare, o cerere de acreditiv în 4 exemplare,
pentru a deschide acreditivul, în care se indică toate atribuţiile acreditivului (termen, denumirea
contului, tipul, suma, etc.);
3. în baza primului exemplar al cererii se trece la scădere din contul plătitorului suma
indicată în cerere, care se coase în mapa cu documentele zilei;
4. exemplarul 2 şi 3 cu menţiunile banca plătitoare se transmit prin SAPI la banca
beneficiară;
5. în baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se
coase în mapa cu documentele zilei;
6. exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca înştiinţare despre deschiderea acreditivului pe
numele său;
7. beneficiarul primind înştiinţarea livrează sau prestează serviciile conform contractului;
8. beneficiarul în aceeaşi zi în baza documentelor de livrare întocmeşte borderoul de
utilizare a acreditivului în 4 exemplare, care le autentifică cu semnătura şi ştampila sa şi le
transmite la banca beneficiară;
9. borderoul se verifică, se semnează şi se legalizează de către bancă, 1 exemplar al acestuia
serveşte pentru transferul sumei în cont;
10. exemplarul 4 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a
trecerii sumei în cont;
11. exemplarul 2 şi 3 prin SAPI se transmit la băncii plătitoare ca confirmare de utilizare a
acreditivului;
12. exemplarul 2 rămîne la banca plătitoare în documentele zilei, iar exemplarul 3 se
transmite plătitorului ca confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului.
19
Plătitor Beneficiar
BP 3 9 BB 5
BNM
Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitentă având un angajament de
plată asumat, trebuie să acorde o importanţă aspectelor: Să verifice bonitatea importatorului şi
eventual să solicite acestuia diferite garanţii; Verificarea instrucţiunilor date de importator;
Analiza riscului pe care îl implică tranzacţia; Deschiderea efectivă a acreditivului; La momentul
plăţii banca emitentă va acţiona în sensul instrucţiunilor de rambursare stipulate în acreditiv.
Transferul incontestabil – Incaso se face din contul plătitorului prin ordinul incaso, care se
emite în 2 exemplare în cazul când emitentul ordinului este în calitate de beneficiar şi în 3
exemplare când emitentul ordinului este împuternicit de către organele abilitate, adică a unei
persoane terţe.
4 1 7
2 2
5 5
Figura 3.3
Mecanismul de plată prin Ordinul Incaso.
1. beneficiarul transmite la banca beneficiară ordinul incaso, pe care banca le verifică şi le
ia la evidenţă;
2. împreună cu menţiunea banca beneficiară ordinul incaso se transmite la banca plătitoare
prin SAPI;
3. în baza documentului de plată executorul de cont verifică dacă în contul plătitorului este
suma necesară şi documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la scădere suma din
contul plătitorului;
4. un alt exemplar împreună cu extrasul din cont se transmite plătitorului ca confirmare de
efectuare a plăţii;
5. exemplarul rămas la banca plătitoare se transmite prin SAPI la banca beneficiară;
6. în baza documentului de plată primit de la banca plătitoare, banca beneficiară trece
suma dată în contul beneficiarului;
7. un exemplar scos la imprimantă împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului
ca confirmare de înscriere a sumei în cont.
E de menţionat faptul că în cazul când în contul plătitorului nu este suma necesară pentru
efectuarea plăţii, banca plătitoare ia la evidenţă la un cont de memorandum documentele de plată
şi transferă suma parţială beneficiarului cu indicare pe versoul documentului-achitat parţial.
20
Plătitor Beneficiar
BP 3 BB 6BNM
Decontările prin intermediul Cardurilor. Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se
poate efectua plata unui produs sau serviciu, avînd la bază un sistem bine organizat pe baze
contractuale între deţinător, emitent şi comerciant sau prestatorul de servicii. Cardul este un
instrument de plată fără numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor
mărfuri sau servicii achiziţionate de la comercianţii abilitaţi să accepte cardul. Cardul bancar se
poate deschide numai dacă solicitantul de card va avea deschis la bancă un cont. Pe teritoriul
RM, precum şi la B.C.„Moldova Agroindbank”, cardul este utilizat conform Regulamentului cu
privire la cardurile bancare din 24.02.2005.
Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”, decontările între
filială şi centrala băncii. Aceste decontări se efectuează în baza existenţei unor relaţii inter şi
intrabancare. La formarea relaţiilor interbancare participă:
- relaţiile între B.C.”Moldova Agroindbank” şi Banca Centrală prin intermediul conturilor
curente ale clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM;
- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile
Nostro şi Loro;
- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de
corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine.
Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. aceste
relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii, iar relaţiile ce se
desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite.
Decontările intrabancare realizează stingerea obligaţiunilor apărute între clienţii care se
deservesc de aceeaşi bancă sau în aceeaşi subunitate bancară.
Pe teritoriul RM plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM, unde fiecare
B.C. pentru a putea efectua operaţiuni interbancare îşi deschide un cont corespondent Nostro,
care pentru aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM însă acest cont va fi un cont de pasiv –
Loro.
Fiecare bancă conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul
corespondent, pentru existenţa permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.
Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi primirii autorizaţiei în
baza unui contract încheiat între B.C. „ Moldova Agroindbank” drepturile şi obligaţiile părţilor,
comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului, precum şi a ratelor dobînzii pe care
BNM o plăteşte lunar la soldul contului.
21
Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizat
din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real; sistemul de compensare cu decontare pe bază
netă.
Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare
filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi
filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări
între filială şi centrală.
Capitolul IV. Opera iunile de casă a B.C. „Moldovaț Agroindbank” S.A.
Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea şi eliberarea banilor şi a valorilor
clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu numerar.
Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.
Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii.
Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a băncii. Toate
operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către BNM.
La B.C.„Moldova Agroindbank” structura casieriei este următoarea:
- casa de încasări si plăţi;
- casa de circulaţie valutară;
- casa de schimb valutar.
Dacă banca are nevoie de numerar banca îl poate obţine de la BNM sau de la oricare altă
banca comercială. Eliberarea mijloacelor băneşti de la BNM se efectuează în felul următor:
Banca în prima zi transferă pe contul său corespondent la BNM, în baza ordinului de plată,
suma necesară, iar a doua zi efectuează transferul.
Serviciul de încasatori la deservirea de casă, la BNM prezintă o procură specială pe numele
şefului serviciului dat cu indicarea numelor încasatorilor care-l însoţesc în vizată de către B.C.
„Moldova Agroindbank”. După expedierea valorilor, procurile se cos în documentele de casă ale
zilei. Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor
aprobate de conducerea BNM. Transportarea valorilor din tezaur se efectuează cu transport
specializat si armament respectiv. Bancnotele, monedele si alte valori se eliberează încasatorilor
în baza ordinelor de plată sau extrabilanţiere, semnate de conducător, contabil-şef si şeful
casieriei băncii. În ordin se face trimitere la numărul şi data dispoziţiei de expediere a valorilor
de destinaţie.
La B.C.„Moldova Agroindbank” casa de încasări si plăţi este o singură casă.
22
Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:
a) ordinul de încasare a numerarului (ANEXA 11);
b) document intern al băncii utilizat de către serviciul de încasare.
Ordinul de încasare se utilizează pentru: depunerea numerarului de către bancă, depunerea
în fondul statutar, pentru achitările de către persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane
terţe; depuneri de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirea avansului
neutilizat, salarii neplătite), pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM sau altă bancă;
încasarea numerarului în lei şi valută pentru înregistrările în conturi curente la cursul stabilit de
bancă.
Ordinul de încasare a numerarului se perfectează în 3 exemplare la calculator de către
executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii), care îl semnează, îl transmite pentru verificare
controlorului, care după semnare îl înregistrează în jurnalul de casă. Apoi pe cale internă îl
transmite casierului. Casierul la rîndul său verifică semnăturile, suma în cifre şi în litere,
primeşte numerarul de la client şi dacă suma coincide la verificare, semnează ordinul de
încasare, aplică ştampila băncii şi restituie un exemplar depunătorului, alt exemplar rămîne în
casă, ca document de casă, iar al treilea exemplar se transmite executorului de cont pentru
efectuarea înregistrării sumei în contul curent al clientului. În cazul constatării unor divergenţe
dintre suma înregistrării şi suma primită, ordinul de încasare se anulează şi se întoarce
executorului de cont pentru întocmirea altui ordin la suma real depusă, iar înregistrarea făcută în
jurnalul de casă în cazul cînd clientul nu mai depune numerar se anulează de către contabilul şef.
Eliberarea numerarului din casieria Moldova-Agroindbank se efectuează în baza:
a) Ordinului de eliberare a numerarului (ANEXA 12);
b) Cecul de numerar.
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la: Eliberarea numerarului din contul
curent în valută; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii. Ordinul de
eliberare se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi
clientul băncii). Casierul verifică semnăturile, suma şi eliberează numerarul indicat în document.
Primul exemplar rămîne în casă, ca document de casă, al doilea se transmite clientului, şi al
treilea executorului de cont pentru efectuarea înregistrărilor respective.
Carnet de cecuri de numerar. Titularilor de cont o dată cu deschiderea contului curent li se
eliberează un carnet de cecuri de numerar, care se primeşte de către bancă în baza cererii depuse
la BNM. Pentru retragerea numerarului din contul curent, titularul de cont îndeplineşte cecul de
numerar, îl prezintă executorului de cont care verifică corectitudinea îndeplinirii, starea contului,
îl semnează, îl înregistrează în jurnalul de casă şi-l transmite casierului. După verificarea cecului,
23
casierul semnează cecul şi cotorul, pune ştampila „eliberat” şi eliberează numerarul clientului. În
baza cecului rămas ca document de casă, executorul de cont trece la scădere suma dată din contul
clientului. Cînd clientul închide contul său, este obligat să restituie băncii carnetul de cecuri de
numerar.
Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un
avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţa a numerarului manipulat. Toate
sumele primite în avans de către casierul plătitor de la şeful casieriei, numărul şi suma
documentelor plătite si soldul de avans restituit contra recipisă se înscriu în registrul de evidenţă
a numerarului manipulat. Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată)
casierul este obligat: să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să
permită eliberarea numerarului şi caracterul identic al acestor semnături cu specimenele de
semnături; să confrunte suma în cifre cu suma în litere; să verifice prezenţa pe document a
semnăturilor de primire a numerarului; să verifice prezenţa datelor din paşaport; să pregătească
suma, să o elibereze beneficiarului si să semneze documentele de plată.
La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul totalizează sumele încasate, pe grupe sau pe
fiecare referent pe baza documentelor de casă, după care totalurile rezultate sunt trecute în
situaţia încasărilor şi plăţilor şi apoi confruntate cu totalurile înscrise de către referenţi în
jurnalele de casă. Casierul semnează în jurnalul de casă atât pentru confruntarea exactităţii sumei
cât şi pentru primirea documentelor de casă din ziua respectivă, iar referentul semnează situaţia
încasărilor şi plăţilor în dreptul totalului respectiv.
La închiderea casei, casierul va preda casierului-şef situaţia încasărilor şi plăţilor împreună
cu documentele de casă, precum şi registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către
personalul casieriei.
Pentru încasarea directă de la unităţile economice a numerarului sunt constituite servicii de
încasare a băncii comerciale. Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se
efectuează în baza convenţiilor.
Ordinea deschiderii şi închiderii caselor operaţionale. Numerarul disponibil al casei
operaţionale şi alte valori din tezaur se află sub răspunderea conducătorului, contabilului-şef şi
şefului casieriei băncii.
Tezaurul, în care se păstrează numerarul şi alte valori ale casei de circulaţie se descuie şi se
încuie nu mai puţin decît cu două chei şi se sigilează cu ştampile a trei deţinători de chei. Cheile
de la tezaur trebuie să se afle: 1cheie - la şeful casieriei; 2 cheie - la conducător; 3 cheie - dacă
există, la contabilul-şef.
24
Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. În zilele de lucru
tezaurul se deschide şi se examinează de către deţinătorii de chei, indiferent dacă au avut loc
operaţiuni cu valorile sau nu. Înainte de a deschide tezaurul, deţinătorii de chei în prezenţa
reprezentantului pazei, trebuie să verifice dacă uşile, lacăţile, sfoara şi ştampilele nu au defecte,
după care semnează în registrul despre primirea de la pază, a amprentelor de ştampile cu care a
fost sigilat tezaurul. În cazul unor defecţiuni ale uşilor, lacăţilor, sfoarei sau ştampilelor, precum
şi a unor presupuneri de pătrundere în tezaur, se întocmeşte urgent până la deschiderea tezaurului
un proces verbal semnat de toţi deţinători de chei şi de reprezentantul pazei, se iau măsuri
necesare pe teren, se comunică direcţiei ierarhic superioare. În cursul zilei de lucru tezaurul,
safeurile şi dulapurile trebuie să fie încuiate, iar în prezenţa în ele a valorilor – sigilate cu
ştampile ale deţinătorilor de chei. Sigilarea la finele zilei de lucru se efectuează în prezenţa
reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului colaboratorul pazei semnează în registrul,
confruntând în prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor.
Ordinea păstrării şi evidenţei valorilor şi documentelor din tezaur
Toate bancnotele şi alte valori sunt păstrate în tezaur. În interiorul tezaurului bancnotele şi
alte valori sunt păstrate pe stelaje metalice cu condiţia că aceste stelaje au grile şi se încuie cu
lăcată. În tezaur valorile se păstrează separat: numerarul casei operaţionale; valuta străină; aurul,
platina şi alte metale preţioase; alte valori.
Toate formulare de evidenţa strictă se scontează în contul extrabilanţier 7611 “Formulare
de evidenţa strictă” atât în carnete, cât şi în foi separate cu preţul convenţional – 1 leu pentru
fiecare carnet sau foaie. Evidenţa eliberării formularelor de evidenţa strictă se reflectă în ordinul
de plată extrabilanţier. Eliberarea valorilor din tezaur se efectuează contra recipisă în registru, în
care se efectuează înscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor – şi pe valoare. Registrul se
păstrează în tezaur şi după utilizare se transmite în arhivă. Bancnotele, moneda şi alte valori
primite în tezaur se trec în registre. Registrele se ţin de către casierul-şef.
Înainte de a încuia tezaurul deţinătorii de chei sunt obligaţi să verifice nemijlocit în tezaur
dacă: toate valorile, registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sunt introduse acolo;
prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor evidenţei contabile şi
soldurilor indicate în registre; toate dulapurile, geamurile sunt închise, iar ventilatoarele şi
lumina deconectate.
Contabilul-şef este obligat să verifice soldurile de valori, înscrise în registre şi cu datele
soldurilor corespunzătoare din evidenţa contabilă. În registrele se efectuează înscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaţională până la închiderea tezaurului.
25
Tot numerarul care a intrat în timpul zilei operaţionale trebuie să fie introdus în casă
circulantă şi înscris în conturile corespunzătoare în aceeaşi zi lucrătoare. De asemeni din casa
circulantă se efectuează eliberarea numerarului întreprinderilor şi organizaţiilor. Pentru aceasta
fiecare bancă trebuie să organizeze circulaţia bănească corespunzătoare.
Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se duce cu aprecierea dublă: în valuta
străină după nominalul lor şi în lei după cursul de schimb curent al BNM.
La sfîrşitul fiecărei zi operaţionale se întocmesc documentele de casă care includ:
1. Documentele de casă pentru încasări buc.__ lei__
2. Documentele de casă pentru plăţi buc.__lei__
3. Documentele privind intrări în conturi în afara bilanţului buc.__lei__
4. Documentele privind ieşiri din conturi în afara bilanţului buc.__lei__
5. Documentele privind casă de circulaţie valută: - încasări, nr. buc.; - plăţi, nr. buc.
6. Documente pentru casă de schimb valutar: - cumpărări, nr. buc.__val.în lei__; - vînzări,
nr. buc.__val.în lei__
De asemenea se întocmeşte:
- registrul de tezaur al casei (total intrări, total ieşiri, total sold);
- registrul de casă în lei (total alimentări, total depozitări, total plăţi, total încasări, total
sold);
- jurnal zilnic de operaţiuni (toate operaţiuni);
- jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexează avize de
încasări;
- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexează cecuri din carnet de
cecuri şi borderoul de plată cec în numerar;
- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexează dispoziţie de
plată către casierie şi borderoul de plată în numerar.
Casierie valută. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de tezaur al casei în valută străină pentru fiecare valută aparte în acest registru se
indică total încasări, total ieşiri şi total sold;
- registru de casă în valută străină;
- jurnal zilnic de operaţiuni în lei (toate operaţiuni): jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de
numerar); jurnal zilnic de operaţiuni (ridicări de numerar)
Casa de schimb valutar. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de casă a casei de schimb valutar (lei);
- registru de casă a casei de schimb valutar în valuta străină pentru fiecare valută aparte;
26
- darea de seamă privind operaţiunile efectuate (toate operaţiuni), unde se indică denumirea
valutei, sold la începutul zilei, valuta primită spre decontare pe parcursul zilei, încasări şi plăţi în
valută şi în lei, transmis pe parcursul zilei în casă, sold la sfârşitul zilei;
- registru valutei străine în numerar cumpărate, unde se indică denumirea valutei, suma
primită în valuta străină, cursul de cumpărare, suma în lei, comision şi lei eliberaţi, nr.
buletinului de schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (cumpărări de valută);
- registru valutei străine în numerar vîndute, unde se indică denumirea valutei, suma primită
în lei, cursul de vânzare, suma eliberată în valută străină, suma comisionului, nr. buletinului de
schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (vânzări de valută).
Capitolul V: Modul formării resurselor B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.
5.1. Resurse Proprii ale B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.
Capitalul social (acționar) se formează în urma atragerii mijloacelor bănești prin emisiunea
acțiunilor băncii și plasarea acestora din urmă. Suma totală a acestuia depinde de numărul de
acțiuni plasate. Mărimea aporturilor făcute de către acționari este determinată de actele de
constituire a băncii, care prevede că aportul unui fondator nu trebuie să depășească 35% din
capitalul social, iar numărul fondatorilor să nu fie mai mic de 3 persoane. Deținătorii de acțiuni
ordinare au dreptul de a participa la Adunarea Generală a Acționarilor, aceste acțiuni dau drept
de vot , deci și la conducerea băncii în dependență de numărul de acțiuni posedate. Deținătorii de
acțiuni preferențiale au dreptul de a primi dividende fixate sau nefixate la finele fiecărui an.
Majorarea mărimii capitalului social se efectuează prin mărirea valorii nominale a unei acțiuni ,
precum și prin mărirea numărului de acțiuni (emisiune de noi acțiuni). Micșorarea capitalului
social poate fi efectuată prin micșorarea valorii nominale a unei acțiuni sau prin răscumpărarea
unei părți din acțiunile deja plasate. BC ”Moldova Agroindbank” S.A. are un capital social în
mărime de 1969227 mii lei.
La data de 31 Decembrie 2012 Societatea civilă a acţionarilor băncii şi afiliaţii săi include
în total 34 de persoane (anul 2011: 36 persoane ), dintre care 18 membri ( 2011: 19 membri) ai
managementului executiv şi non-executiv şi alte 16 persoane afiliate (anul 2011: 17
persoane).
Alţi acţionari ai băncii sunt în număr de 3,185 (31 Decembrie 2011: 3,178 de acţionari)
dintre care 2,812 de acţionari sunt persoane fizice şi 373 – persoane juridice (31 Decembrie
2011: 2,802 persoane fizice şi 376 persoane juridice).
27
Fondurile proprii de rezervă (Capitalul de rezervă). În scopul asigurării îndeplinirii
obligațiunilor sale față de clientelă banca creează un fond de rezervă. Mărimea acestui fond
trebuie să constituie nu mai puțin de 15% de la mărimea capitalului social al băncii. Acesta se
formează din profitul net al băncii , care reprezintă de fapt rezultatul financiar al băncii după
impozitare. Formarea fondului de rezervă se face treptat prin defalcările anuale din profitul net al
băncii, pînă la mărimea prevăzută de statut, însă care conform prevederilor BNM nu trebuie să
fie mai mici de 5%. Capitalul de rezervă este plasat de către bancă în active cu lichiditate înaltă,
care asigură utilizarea lor în caz de necesitate. Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la
acțiuni privilegiate, completarea fondului de risc, plata dobânzilor la depozite în cazul
insuficienței beneficiului băncii.
Profitul nerepartizat, o altă componentă a capitalului reprezintă suma profitului acumulat în
procesul activităţii financiare care rămîne la dispoziţia băncii. Aceste mijloace se utilizează
pentru plata dividendelor, plata impozitelor şi pentru formarea fondului de rezervă.
Soldul profitului nerepartizat sunt resursele băneşti rămase la dispoziţia administraţiei şi
acţionarilor băncii după plata impozitelor şi dividendelor, şi care se utilizează conform planurilor
băncii,crearea fondurilor de stimulare economică. Resursele proprii le reprezintă totalitatea
fondurilor create de bancă pentru asigurarea stabilităţii financiare şi beneficiului apărut din
activitatea băncii. Fondurile băncii au diverse scopuri:
- fondul statutar – reprezintă baza economică necesară pentru existenţa băncii, şi condiţia
obliligatorie pentru crearea băncii ca persoană juridică;
- fondul de rezervă– se formează în scopul acoperirii pierderilor eventuale, care apar în
activitatea băncii şi asigură stabilitatea funcţională a acesteia;
- fondul de risc– este creat pentru acoperirea pierderilor posibile, cauzate de nerambursarea
creditelor acordate de către bancă. Conform regulamentului cu privire la suficienţa capitalului
ponderat la risc, capitalul normativ total al băncii se împarte în :
1.capital normativ de grad I :acţiuni ordinare; acţiuni preferenţiale cu dividend nefixat;acţiuni
preferenţiale cu dividend fixat cumulativ emis pe un termen nelimitat; profit nedistribuit
2.capital normativ de grad II: acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă
nefixata; datorii subordonate; surplus de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi
parţial cumulative; Minus cotele de participare a capitalurilor altor bănci.
5.2. Resurse atrase ale B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.
Resursele atrase, în dependenţă de caracteristica acestora avem:
28
- Resurse depozit: în componenţa acestora se includ conturile curente ale agenţilor economici şi
ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale altor bănci şi Trezorăriei statului,
depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice,certificatele de depozit,
depozite ale instituţiilor financiare internaţionale, depozitele băncilor corespondente, sumele în
tranzit între unităţile băncii.
- Resurse nondepozit: pe aceste banca le poate cumpăra în cazul lipsei de lichiditate, ca de
exemplu împrumuturile de la BNM, de pe piaţa interbancară de la alte bănci, vînzarea unor HVS
sau corporative, emiterea obligaţiunilor şi a cambiilor bancare.
Primirea depozitelor se efectuează în baze contractuale. Depozitele se primesc pe numele
unei anumite persoane. Suma minimă este de 1000 MDL. Banca plăteşte dobînzi la depozite în
conformitate cu clauzele stipulate în contract. Modalitatea de efectuare a operaţiunilor de primire
a depozitelor este următoarea: Pînă la deschiderea contului de depozit, colaboratorul Băncii
trebuie să-l facă cunoscut pe deponent cu condiţiile depozitului , să stabilească clauzele
contractului. Deponentului i se deschide un cont de depozit, prin întocmirea cererii de deschidere
a contului de depozit, dacă anterior nu a avut. Dacă depunerea se efectuează în numerar,
deponentul înfăptuiește avizul de introducere a banilor în numerar, iar în caz de transfer din alte
conturi din bancă - o cerere de transfer. Colaboratorul Băncii perfectează contractul de depozit în
două exemplare, înregistrînd-ul în registrul de evidenţă a contractelor de depozit. Dacă
beneficiarul contului doreşte ca contul lui să fie alimentat automat îndeplineşte mandatul de
alimentare automată a contului său. Deponentul semnează contractul, depune banii în casieria
Băncii după ce primeşte un exemplar al contractului de depozit, semnat de persoana
împuternicită şi legalizat prin ştampila Bancară, iar dacă clientul doreşte să retragă mijloacele
băneşti din contul de depozit îndeplineşte cererea de reziliere a contractului de depozit.
Depozitele oferite de B.C. „Moldova Agroindbank” SA sunt prezentate în (ANEXA
13,14,).
Dobînda la depozite se calculează în ultima zi bancară a lunii şi în ziua expirării termenului
contractului şi se transferă la contul indicat în contract. Dobînda se calculează începînd cu ziua
intrării mijloacelor băneşti în contul de depozit pînă la data expirării contractului. Data expirării
contractului nu se include.
Creditele interbancare, reprezintă o metodă de atragere şi plasare a mijloacelor temporar
libere ce aparţin instituţiilor de creditare . Aceste credite pot fi:
- centralizate– acordate de BMN;
- decentralizate – preluate de la alte bănci comerciale. Piaţa resurselor creditare interbancare se
deosebesc de alte segmente ale pieţii financiare prin universalitatea deservirii necesităţilor
29
bancare. Acest segment este cea mai operativă sursă pentru manţinerea lichidităţii băncilor,
pentru completarea conturilor corespondente şi pentru efectuarea operaţiunilor active pe alte
segmente ale pieţii financiare.
Subiecţi ai pieţii creditelor interbancare sunt: Banca Naţională a Moldovei; Băncile
Comerciale; Alte instituţii financiare care posedă autorizare de efectuare a operaţiunilor
corespunzătoare.
Creditele centralizate – credite preluate de la BNM.
- Creditele directe – sunt acordate de BNM B.C., în scopul alocării acestora cooperativelor de
construcţie a locuinţelor , în complexul agro-industrial şi în alte sectoare ala economiei de
importanţă majoră;
- Creditul overnight – este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acordă peste noape în scopul
menţinerii rezervelor obligatorii. Acesta se acordă în lei moldoveneşti. Pentru ca banca să poată
beneficia de un asemenea credit, ea trebuie să îndeplinească unele condiţii ca: încheierea unui
contract între BNM şi bancă, să nu aibă restanţe la creditele de lombard şi să dispună de garanţii
bune (HVS). Achitarea acestui credit precum şi a dobînzii aferente se face prin ordinul de plată
din contul Loro al băncii;
- Facilitatea de lombard – reprezintă o formă de creditare pe o perioadă de 5 zile şi constă în
cumpărarea de către BNM a activelor eligibile ale băncii la un preţ determinat, iar mai apoi la un
preţ de răscumpărare stabilit de BNM banca le răscumpără. Scopul acestui credit este de
menţinere a lichidităţii. În categoria activelor eligibile se clasifică VM de stat, dematerializate
emise de Ministerul Finanţelor în monedă naţională, eligibilitatea acestora depinde de termenul
de scadenţă a lor. Pentru a putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie să incheie un
contract cu BNM pe o perioadă nelimitată de timp
- Operaţiunea REPO – reprezintă operaţiunea de vînzare a VMS cu răscumpărarea acestora la o
dată prestabilită sau la vedere, stabilit la data vînzării. Această operaţiune poate fi REPO de
vînzare sau REPO de cumpărare. BNM poate fi atît cumpărător al VMS, cît şi vînzător. REPO de
cumpărarea se efectuează de către bancă în scopul atragerii de resurse pentru menţinerea
lichidităţii. Deasemeni REPO de cumpărare poate fi cu o rată variabilă sau fixă. Efectuarea
acestei operaţiuni are loc pe piaţa deschisă sub foră de licitaţie organizate de BNM. Cumpărarea
– vînzarea operaţiunii REPO se efectuează în cadrul unor licitaţii organizate de către BNM,
aceasta declară timpul şi termenele şi volumul operaţiunii, precum şi rata, cu cel puţin o zi
înainte de desfăşurarea licitaţiei. Licitaţia se desfăşoară în baza cererilor depuse la BNM, fiecare
participant nu poate propune mai mult decît 5 variante de preţuri. Aceste cereri se confirmă prin
HVS şi se primesc de către BNM pînă la orele 10.00. În caz că cererile se acceptă către licitaţie,
30
acestea se acceptă şi se înscriu într – un Registru al cererilor primite , iar participanţilor
respectivi li se transmite avizul de înregistrare şi de participare la licitaţie.
Creditele descentralizate -creditele procurate de la alte băcii.
Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate. Băncile comerciale preiau astfel
de credite nu în scopul formării rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea
lichidităţii şi obţinerea profitului. Ele pot fi preluate de la băncile autohtone cît şi de la organisme
financiare internaţionale. Creditele interbancare sunt acordate în baza unor contracte încheiate
între bănci, care la rîndul său sunt încheiate în baza unor convenţii generale ale băncilor privind
colaborarea pe piaţă. Un factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt
relaţiile de corespondenţă între bănci. Creditele interbancare atrase de pe piaţa interbancară
naţională, ca regulă sunt pe termen scurt, scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piaţa
internaţională au scopuri strategice ca majorarea capitalului şi creditarea diferitor ramuri ale
economiei, acestea fiind pe termen lung. Rata dobînzii la creditele interbancare este mai mare
decît la depozite. Aceste credite necesită acoperire, deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce
încorporează în sine un anumit grad de risc.
- Certificatele de depozit – B.C. „ Moldova Agroindbank ” SA este prima bancă care introduce
pe piaţa produselor bancare Certificatul de depozit. În esenţă acesta reprezintă titlu de valoare
care atestă dreptul la o anumită sumă de bani care a fost depozitată la bancă şi care oferă
deasemeni dreptul deponentului sau succesorului de a primi la scadenţă sau la vedere suma
depozitului plus dobînda aferentă. Acestea pot fi nominative şi la purtător, deasemeni pot fi cu
dobîndă şi cu scont, cu rată fixă şi flotantă.Termenul de circulaţie a certificatelor este de un an de
zile, însă dacă termenul acestuia expiră certificatul se consideră a fi ca document de plată, la
prezentarea căruia banca este obligată să-l achite.
- Cambia bancară reprezintă o valoare mobiliară emisă de bancă care constă în obligaţia băncii
de a plăti o sumă anumită deţinătorului acesteia. Cambia se emite, ca regulă, pînă la un an.
Aceste sunt perfectate pe suport de hîrtie cu grade de securitate. Cambia poate fi cu dobîndă se
comercializează la preţ nominal adăugîndu-se suma dobînzii, la scadenţă şi cu scont se emite la
valoarea de procurare şi se achită la scadenţă la valoarea nominală. Venitul se formează de la
diferenţa dintre preţul nominal şi preţul de procurare a cambiei. Deasemeni cambiile bancare pot
fi la vedere sau la termen.
CONCLUZIE:
31
„Într-o oarecare măsură banca ... suntem noi”. Această afirmaţie a făcut-o un bancher în
cartea publicată de Nancy Markhom „Banii altora”.
Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi activitate, ea a apărut pe o anumită treaptă de
dezvoltare a societăţii, datorită nevoilor oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.
Banca Comercială „Moldova Agroindbank”SA este o bancă tînără, dar care are rădăcini
adînci. Această bancară a fost fondată în baza Agroprombank SSSR sucursala Moldova. Astăzi
MAIB este una dintre cele mai importante bănci ale ţării, dispunînd de licenţa de tip "C", oferind
o gamă largă de servicii şi fiind recunoscută, nu odată, ca cea mai bună bancă a anului de către
instituţii şi publicaţii internaţionale.
Banca se bucură de încrederea clienţilor care pe parcursul mai multor ani s-au convins de
stabilitatea acesteia precum şi calitatea incontestabilă a serviciilor oferite, care sunt în
permanenţă actulizate şi diversificate, fapt observat şi de mine în cadrul practicii.
BC«Moldova Agroindbank»S.A. – prima printre băncile comerciale locale – înregistrează
compania «MAIB LEASING», unde banca deţine 100% din acţiuni.
Din 17 octombrie 2003 preţul nominal al acestora este stabilit la nivelul de 200 lei. În acelaşi
an MAIB devine prima bancă comercială din Republica Moldova, profitul careia, conform
rezultatelor la sfîrşitul anului, depăşeşte 100 mln lei.
Lasînd în urmă o asemenea moştenire istorică impunătoare, MAIB nu se consolează numai
cu realizările din trecut, ci în fiecare an îşi pune drept scop noi schimbări importante, obţinerea
noilor performanţe, pentru a demonstra acţionarilor, partenerilor, clienţilor că intenţia de a
deveni o bancă privată modernă este una realizabilă.
Calea parcursă pînă în acest moment-una de dezvoltare dinamică susţinută - insuflă
încrederea că banca va reuşi să atingă cele mai înalte culmi.
BIBLIOGRAFIE:
32
1. Legea privind societăţile pe acţiuni, Nr. 1134-XIII, din 02.04.1997, M.O. 38-39/332, din
12.06.1997
2. Legea instituţiilor financiare, Nr. 550-XIII, din 21.07.1995, M.O. 1/2 din 01.01.1996
3. Regulament cu privire la licenţierea băncilor nr. 23/09-01. În Monitorul Oficial al RM nr. 59-
60/74 din 12 septembrie 1996
4. Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM nr. 200 din 27 iulie 2006. În:
Monitorul Oficial al RM nr. 120-123 din 4 august 2006
5. Regulament cu privire la debitarea directă nr. 374 din 15 decembrie 2005. În: Monitorul Oficial
al RM nr. 176-181/644 din 30 decembrie 2005
6. Regulament cu privire la transferul de credit nr. 373 din 15 decembrie 2005. În: Monitorul
Oficial al RM nr. 176-181/644 din 30 decembrie 2005
7. Regulament cu privire la facilitatea de lombard nr. 4/08 din 18 octombrie 2005. În: Monitorul
Oficial al RM nr. 5-6/1 din 25 ianuarie 1996
8. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa Valorilor Mobiliare, Nr. 119-XIV din 18.11.1998,
M.O. 183-185/655 din 10.10 2008
9. Regulamentul cu privire la activitatea băncii, Nr. 28 din 8 august 1997
10. Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republic Moldova,
Nr.415 din 30.12.1999
11. Regulamentul cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de valoare de
stat dematerializate, Nr. 9/08 din 02.05.1996
12. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova”, din 13.01.94
13. Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderile la
credite, Nr. 164 din 22.06.98
14. Instrucţiunea cu privire la plasarea hîrtiilor de valoare de stat în formă de înscriere în conturi, Nr.
03/32/08207 din 20.01.95
15. Hotărîrea cu privire la aprobarea Normelor privind operaţiunile de casă în băncile Republicii
Moldova, Nr. 47 din 25.02.2000
16. www.maib.md
33