raport stiintific angio-pac (3.2013) stiintific angio-pac (3.2013).pdf! 5!...
TRANSCRIPT
1
Raport ştiinţific
privind implementarea proiectului in perioada octombrie 2011 – decembrie 2013
Titlu proiect: Explorarea minim invazivă a angiogenezei în canerul de pancreas prin metode imagistice şi
moleculare (Angio-‐PAC)
Director: Prof. Univ. Dr. Adrian Săftoiu
Etapa 1:
• Crearea bazei de date şi a protocolului de lucru
Etapa 2:
• Crearea bazei de date şi a protocolului de lucru
• Includerea pacienţilor cu cancer pancreatic (CE-‐EUS, 3D-‐EUS, EUS-‐FNA, EUS-‐TCB)
• Includerea pacienţilor cu cancer pancreatic (colectarea de ţesut pancreatic post rezecţie
chirurgicală)
Etapa 3:
• Studiul in timp real al micromediului tumoral
• Studiul angiogenezei si al celulelor stem in cancerul pancreatic prin imunohistochimie si
microdisectie laser
• Crearea bazei de date şi a protocolului de lucru
Pe parcursul acestei etape a fost completată baza de date în format electronic şi protocolul de
lucru, necesar pentru evaluarea minim invazivă a pacienţilor cu cancer de pancreas. Au fost de asemenea
definitivate criteriile de includere şi excludere.
Baza de date a fost completată pentru toţii pacienţii incluşi în studiu şi conţine toate rezultatele
explorărilor efectuate. Înregistrările explorărilor imagistice sunt stocate în format digital pentru analiza
computerizată ulterioară.
2
• Includerea pacienţilor cu cancer pancreatic (CE-‐EUS, 3D-‐EUS, EUS-‐FNA, EUS-‐TCB)
Toţi pacienţii şi-‐au dat consimţământul scris pentru examinarea ecoendoscopică, efectuarea
anesteziei, colectarea de probe biologice şi folosirea datelor rezultate din investigaţii în scopuri ştiinţifice.
Endoscopia Ultrasonografică (EUS) s-‐a efectuat iniţial în mod convenţional în scală gri, prin
examinarea cu atenţie din duoden şi stomac a capului, corpului şi cozii de pancreas (Figura 1a).
S-‐a efectuat, de asemenea, examinarea în mod Doppler color şi Power Doppler pentru a vizualiza
vasele tumorale şi cele din vecinătate, pentru a stadializa boala şi a aprecia rezecabilitatea. S-‐a menţinut o
imagine stabilă centrată pe aria de interes, în general cu tumora în centrul imaginii şi unul dintre vasele
mari (Figura 1b).
Figura 1 – Adenocarcinom de cap de pancreas
(1a – imagine EUS în scală gri; 1b –mod Doppler evidenţiind contactul formaţiunii cu vena splenică)
3
Figura 2a – Adenocarcinom de cap de pancreas, imaginea standard în modul de examinare cu
contrast şi index mecanic scăzut
Figura 2b – Adenocarcinom de cap de pancreas – formaţiune hipocaptantă după injectarea substanţei
de contrast (faza arterială, 10 secunde)
Pentru examinarea cu substanţă de contrast (CE-‐EUS) şi index mecanic scăzut, ecograful a fost
comutat în modul de examinare dedicat, afişând astfel imaginea cu contrast în partea stână a ecranului şi
imaginea în scală gri în partea din dreapta (Figura 2a). Selectarea indexului mecanic (MI -‐ 0,2) şi a gain-‐ului
a fost urmată de injectarea în bolus a substanţei de contrast de generaţia a 2-‐a (Sonovue 2,4 ml) şi
înregistrarea în format digital a examinării (Figura 2b).
După înregistrarea fazei arteriale şi a celei venoase (aprox. 120 secunde), sistemul a fost din nou
setat pe mod EUS standard şi s-‐au efectuat examinări în moduri Doppler Color şi Power Dopple, dar după
administrarea substanţei de contrast (cu index mecanic crescut).
Pentru o examinare mai fidelă a formaţiunii tumorale şi a relaţiilor spaţiale cu vasele înconjurătoare
au fost realizate în continuare înregistrări în mod 3D (3D-‐EUS), atât cu index mecanic crescut prin
examinare în mod Doppler (Figura 3a) cât şi scăzut (Figura 3b) .
4
Figura 3 – Adenocarcinom de cap de pancreas, examinare tri-‐dimensională pentru o mai bună apreciere a
relaţiei cu vasele trunchiului celiac
(3a – reconstrucţie 3D în mod Doppler ; 3b – reconstrucţie 3D în mod cu index mecanic scăzut)
În continuare, pentru un diagnostic de certitudine s-‐a efectuat colectarea de material biologic din
formaţiunea tumorală examinată. Această tehnică s-‐a realizat fie prin puncţie fină aspirativă ghidată
ecoendoscopic (PFA-‐EUS) fie prin puncţie cu
ac histologic (Figura 4). Puncţia aspirativă
este ghidată prin examinare cu
ecoendoscopul cu vedere longitudinală,
inclusiv în mod power Doppler (pentru a evita
puncţionarea vaselor şi hemoragie
consecutivă). După ce s-‐a fixat leziunea (dacă
este posibil prin angulare în UP) s-‐a introdus
acul pe porţiunea proximală a canalului de
biopsie şi s-‐a montat prin înfiletarea
mânerului acului la nivelul capătului proximal
al canalului de biopsie. S-‐a avansat capătul
acului până ce acesta apare în câmpul
ecoendoscopic, moment în care se fixează
poziţia cu ajutorul şurubului de pe mâner. Ulterior s-‐a avansat vârful acului în interiorul leziunii, s-‐a extras
stiletul şi s-‐a fixat seringa în care s-‐a creat vid (facilitându-‐se astfel sucţiunea permanentă). S-‐au executat
un număr de 3 până la 6 pasaje prin mişcări de avansare şi retragere după care s-‐a extras acul de puncţie.
Conţinutul acului a fost descărcat pe mai multe lame de sticlă pe care s-‐au realizat frotiuri colorate, o parte
Figura 4 – Adenocarcinom de cap de pancreas -‐ puncţie aspirativă cu ac histologic (procore) de 19 G
5
din conţinutul puncţionat a fost colectat pentru obţinerea de blocuri celulare şi o altă parte a fost imersată
în stabilizator ARN şi congelată la -‐80⁰ C. Tehnica de recoltare cu ac histologic (Figura 4b) a fost
asemănătoare. Din produsul obţinut, o parte a fost imersat în formol pentru analiză anatomopatologică şi
o altă parte, de asemenea în stabilizator ARN pentru analizele genetice din etapele viitoare.
Diagnosticul final de cancer pancreatic s-‐a bazat bazat pe o combinaţie de informaţii obţinute prin
testele imagistice (inclusiv PFA şi confirmare citologică a malignităţii), urmărire timp de cel puţin 6 luni prin
examinări repetate clinice, ecografice sau computer tomografice, respectiv laparotomie cu examen
histopatologic. Pacienţii diagnosticaţi cu pancreatită cronică pseudotumorală au fost urmăriţi minim 6 luni
prin ecografie transabdominală, CT şi/sau ecoendoscopie cu PFA, pentru excluderea diagnosticului de
malignitate.
• Includerea pacienţilor cu cancer pancreatic (colectarea de ţesut pancreatic post rezecţie
chirurgicală)
Pacienţii la care diagnosticul s-‐a realizat într-‐un stadiu rezecabil (<20%) au fost propuşi pentru
intervenţie chirurgicală (duodenopancreatectomie). Echipa de chirurgi a fost înştiinţată despre studiul la
care participă pacientul şi şi-‐au dat acordul pentru recoltarea de ţesut pancreatic tumoral. Produsul
biologic a fost recoltat în recipiente cu formol şi în recipiente conţinând soluţie de stabilizare ARN, acestea
fiind ulterior congelate la -‐80⁰ C.
• Studiul in timp real al micromediului tumoral
Endomicroscopia confocală laser (CLE) a fost propusă ca o nouă metodă de examinare care
permite studiul microscopic in vivo al mucoasei gastrointestinale în timpul endoscopiei. Avantajul major
constă în obţinerea unor imagini histologice in vivo, cu detalii asupra structurilor celulare și vasculare, care
fac posibil diagnosticul imediat pentru diferite leziuni şi tipuri de țesuturi. Din punct de vedere tehnic există
un sistem dedicat de endomicroscopie (eCLE, Pentax; Tokio, Japonia) și un sistem de miniprobe flexibile ce
pot fi trecute prin canalul de lucru al unui endoscop obișnuit (pCLE, Cellvizio, Mauna Kea Technology, Paris,
Franța), principiul examinării fiind similar: generarea unei raze laser cu lungime de unde de 488 nm care
este direcționată către țesutul țintă, iar semnalul recapturat este reprezentat sub forma unor secţiuni
optice tisulare.
6
Potențialul CLE a fost explorat în patologii diverse ale tractului gastrointestinal, demonstrând
acuratețe înaltă în diagnosticul leziunilor premaligne şi maligne pe baza evaluării în timp real a aspectelor
vasculare și tisulare.
Sistemul cu miniprobe (pCLE) este alcătuit dintr-‐o probă-‐cateter compusă dintr-‐un fascicol de fibre
optice conectate la un micro-‐obiectiv, o unitate de scanare laser și un software de control şi achiziţie. O
gamă largă de miniprobe a fost proiectată pentru diferite proceduri endoscopice și aplicații la nivelul
tractului gastrointestinal superior și inferior cu diferite dimensiuni și parametri optici. Endomicroscopia a
depășit recent indicațiile luminale prin dezvoltarea unei noi miniprobe de dimensiuni submilimetrice care
poate fi avansată sub ghidaj ecoendoscopic printr-‐un ac de puncție fina aspirativă de 19G. Această tehnică
de endomicroscopie ghidată EUS (nCLE) oferă posibilitatea obținerii detaliilor microscopice pentru leziunile
identificate la nivelul organelor solide adiacente tractului gastrointestinal, altfel greu accesibile pentru
prelevarea de biopsii. Fezabilitatea tehnicii a fost demonstrată în studii clinice care au vizat în principal
leziunile chistice pancreatice și care au condus la obținerea unor criterii descriptive pentru diagnosticul
acestora. A fost raportat însă doar un număr limitat de cazuri de tumori solide pancreatice examinate prin
nCLE.
Prin urmare, în această etapă a proiectului am urmărit evaluarea în timp real a micromediului
tumoral în leziunile solide pancreatice și a ganglionilor limfatici utilizând examinarea endomicroscopiei pe
ac sub ghidaj ecoendoscopic (EUS-‐nCLE). În același timp am urmărit demonstrarea fezabilității și evaluarea
siguranței acestei noi tehnici de examinare.
Acest studiu a inclus prospectiv pacienți cu mase tumorale pancreatice în cele două centre
implicate: Centrul de Cercetare în Gastroenterologie și Hepatologie, UMF din Craiova, România și
Departamentul de Endoscopie, Unitatea de Gastroenterologie, Spitalul Universitar Herlev, Copenhaga,
Danemarca. Criteriile de includere a pacienților au fost: vârsta peste 18 ani, prezența unei tumori
pancreatice cu indicație pentru efectuarea puncției fine aspirative (PFA) ghidate EUS, acordarea
consimțământului informat pentru efectuarea procedurii, fiind excluși pacienții cu contraindicație pentru
PFA-‐EUS, cu alergie la substanța de contrast utilizată sau cei la care nu a putut fi obținut consimțământul.
Pentru aceste proceduri a fost utilizată o miniprobă proiectată pentru a fi introdusă printr-‐un ac de
PFA de 19G în leziunile de interes (AQ-‐Flex 19™, Cellvizio; Mauna Kea Technology, Paris, France), având un
diametru de 0,85 mm, o rezoluție laterală de 3,5 µm și câmpul optic de 325 µm (Figura 5A). Examinarea
EUS a fost efectuată cu ajutorul ecoenedoscoapelor liniare (Pentax EG 3870 UTK, Hamburg, Europe sau
Olympus GF-‐UCT180, Tokyo, Japan) cuplate la sistemele de ultrasonografie compatibile, urmărind
examinarea completă a pancreasului cu descrierea caracteristicilor tumorale (ecostructură, dimensiuni,
prezența invaziei vasculare). A fost notată de asemenea prezența ganglionilor regionali și a eventualelor
metastaze hepatice.
7
Figura 5 -‐ Miniproba pentru endomicroscopie (AQ-‐Flex 19™, Cellvizio). B. Miniproba AQ-‐Flex 19™ vizualizată în
imaginea ecoendoscopică la nivelul unei tumori pancreatice
Miniproba de endomicroscopie a fost preîncărcată într-‐un ac de puncţie fină aspirativă de 19G,
după îndepărtarea stiletului, fixată în poziția adecvată la vârful acului şi avansată în interiorul tumorilor
după identificarea acestora prin ecoendoscopie (Figura 5B). Examinarea endomicrosopică a început după
administrarea substanţei de contrast (fluoresceină 10%, 2,5 -‐ 5 ml, i.v.), salvând secvenţele video pentru
analiză ulterioară. Pentru confirmarea diagnosticului, după achiziționarea secvențelor nCLE, s-‐a practicat
PFA-‐EUS cu examen citologic și microhistologie pe blocuri celulare.
Diagnosticul final s-‐a bazat bazat pe PFA şi confirmarea citologică a malignităţii, coroborat cu
informaţiile obţinute prin testele imagistice și urmărire timp de cel puţin 6 luni prin examinări repetate
clinice, ecografice sau computer tomografice.
În perioada noiembrie 2012 -‐ iulie 2013 au fost incluși 20 pacienți cu vârsta medie de 66 ani (41-‐85
ani), fiind examinate 19 tumori pancreatice și 3 ganglioni limfatici. Examinarea EUS-‐nCLE a fost posibilă în
toate cazurile, reuşind avansarea miniprobei la nivelul tumorilor şi achiziția de secvenţe reprezentative,
fără a se înregistra reacții adverse în timpul examinării sau la urmărirea pacienților timp de 30 zile.
Diagnosticul final al leziunilor examinate a fost malign în 13 cazuri (o tumoră neuroendocrină
pancreatică malignă și 12 adenocarcinoame pancreatice) și benign în 7 cazuri, reprezentate de pancreatite
cronice pseudotumorale.
Elementele întâlnite frecvent la EUS-‐nCLE au fost reprezentate de agregate celulare întunecate
(n=12), identificate cel mai frecvent în cazul leziunilor maligne. Benzile gri, subțiri au fost descrise atât în
cazurile benigne cât și in cele maligne, reprezentând cel mai probabil benzi de fibroză. Figurile 6, 7 și 8
ilustrează aspecte nCLE reprezentative suprinse la nivelul leziunilor pancreatice benigne și maligne, dar și în
cazul ganglionilor examinați.
8
Figura 6 -‐ Secvențe nCLE înregistrate la nivelul leziunilor benigne în care pot fi observate structuri
întunecate lobulare, dispuse regulat, reprezentând acinii pancreatici (A, B), uneori distanțate prin prezența
țesutului conjunctiv abundent (B), dar și benzi negre, subțiri, probabil benzi de fibroză în pancreatita
cronică (C)
Figura 7 -‐ Imagini nCLE surprinse într-‐un caz de adenocarcinom pancreatic în care se observă vase
mari, dilatate (A), cu fluoresceină în cantități crescute şi prezenţa unor agregate întunecate reprezentând
grupuri de celule maligne (B, C).
9
Figura 8 -‐ Imagini nCLE înregistrate la
nivelul ganglionilor limfatici. A -‐ ganglion
benign cu celule mici, inflamatorii. B -‐
agregate întuncate de celule maligne
observate într-‐un caz de metastază
ganglionară cu leziune primitivă
reprezentată de un adenocarcinom colonic
Ținând cont de numărul mic de pacienți examinați și de indisponibilitatea secțiunilor
histopatologice, în cele mai multe cazuri având la dispoziție doar aspecte de citopatologie, a fost însă
dificilă stabilirea unor corelații ferme între structurile observate la examinarea nCLE și cele de
histopatologie.
Ca urmare a acestui studiu putem afirma că examinarea tumorilor pancreatice prin EUS-‐nCLE este
fezabilă din punct de vedere tehnic, fără a fi grevată de complicații. Această nouă metodă imagistică
permite evaluarea în timp real a micromediului tumoral, cu obținerea unor detalii de ordin microscopic
care ar putea permite pe viitor obținerea unui diagnostic histopatologic în timp real și inițierea rapidă a
terapiei adecvate fiecărui pacient. Sunt necesare însă studii suplimentare pentru validarea criteriilor
diagnostice şi stabilirea rolului real al metodei în examinarea pacienţilor cu cancer pancreatic.
• Studiul angiogenezei si al celulelor stem in cancerul pancreatic prin imunohistochimie si
microdisectie laser
Pe parcursul acestei etape s-‐a desfășurat studiul imunohistochimic în scopul caracterizării relației
dintre procesul de angiogeneză și nișa de celule stem tumorale (CSC), pe contingentul de material
anatomopatologic colectat până în prezent (adenocarcinoame pancreatice cu diferite grade de
diferentiere).
Datele din literatură arată că citoarhitectonica adenocarcinomului pancreatic este organizată și
susținută pe baza existenței celulelor stem pancreatice tumorale, eliminarea acestei populații de celule
fiind o țintă atractivă în scopuri terapeutice (Wei et al., 2011).
La ora actuala nu există un consens în ceea ce privește strategiile de identificare și izolare a CSC
datorită complexității lor fenotipice și dificultăților tehnice întâlnite (Lee et al., 2008; Matsuda et al., 2012).
10
Mai multe molecule, in general glicoproteine membranare, au fost propuse ca biomarkeri ai celulelor stem:
CD44, CD24, EpCAM (Epithelial Cellular Adhesion Molecule), ALDH1A1 (Aldehyde Dehydrogenase 1-‐A1), or
CXCR4 (Wei et al., 2011; Lee et al., 2008; Matsuda et al., 2012). Datorita însă specificității relativ scazute
pentru populația de celule stem chiar si globală (normală și tumorală), a devenit evident ca acest deziderat
nu se poate atinge decat prin procedee de imunofenotipare multiplă simultană (Matsuda et al., 2012).
În studiul de față am urmărit caracterizarea populației de celule CD44+/CD24+, precum și raportul
acestora cu rețeaua vasculară de neoformație.
CD44 este o glicoproteină membranară implicată în proliferarea, diferențierea, și migrarea celulară,
în procesele de semnalizare intercelulară si de angiogeneză (Lesley and Hyman, 1998). Experimentele pe
animale au arătat că blocarea CD44 prin anticorpi specifici, oligonucleotide antisens, și proteine solubile
reduc semnificativ activitatea malignă a diferitelor linii celulare neoplazice, subliniind potențialul terapeutic
al agenților anti-‐CD44. Este dovedit că CD44 promovează metastazarea, rezistența le terapie și împiedică
apoptoza în celulele tumorale (Naor et al., 1997).
CD24 este o sialoproteină membranară puternic glicozilată cu masa moleculară de 35-‐60 kDa
exprimată în limfocitele B, T, keratinocite, fiind supraexprimată în multe tipuri de cancer (Kristiansen et al.,
2003; Zheng et al., 2011). Datorită glicozilării sale accentuate, se pare ca funcția sa principală este de a
media interacțiunile dintre celule si respectiv celule-‐matrice extracelulară, fiind implicată în proceul de
metastazare (Lee et al., 2010; Kristiansen et al., 2003). A fost identificată și ca ligand alternativ pentru P-‐
selectine, o clasă de receptori de adeziune situați pe plachetele sanguine si pe celulele endoteliale, această
interacțiune facilitând trecerea celulelor tumorale în fluxul sanguin în procesul de metastazare (Zheng et
al., 2011; Myung et al., 2011).
CD105 (Endoglina) este o proteină transmembranară cu masa moleculară de 95 kDa, exprimată în
celulele vasculare endoteliale umane. Expresia sa crește în celulele endoteliale în angiogeneză, si
numeroase studii au indicat o asociere semnificativă a creșterii densității vaselor CD105+ cu un prognostic
rezervat în diferite neoplasme (Brewer et al., 2000; Li et al., 2003).
După stabilirea grading-‐ului și stadiului tumoral prin integrarea datelor clinice si histopatologice, s-‐a
trecut la carcacterizarea individulală a markerilor propuși, precum și studiul lor simultan prin technici de
imunohistochimie simplă și dublă cu detecție enzimatică. Pe surt, anticorpii primari direcționați împortiva
CD44, CD24 si CD105 au fost detectați individual cu ajutorul unui sistem de detecție polimeric specific
speciei anticorpului primar, polimeri conjugati cu peroxidază (HRP), detecția propriu-‐zisă fiind efectuată
apoi cu DAB. Evaluarea simultană a fost necesară pentru caracterizarea populației de celule CD44+/CD24+,
si s-‐a facut prin detecție secvențială cu polimeri direcționați către specia fiecărui anticorp primar, polimerii
fiind conjugați fie cu HRP fie cu fosfatază alcalină (AP). Detecția s-‐a efectuat cu DAB pentru HRP si cu Fast
Red pentru AP, cele două semnale distincte permițînd analiza separată dar corelată a expresiei celor doi
11
markeri, aceasta fiind singura combinație larg utilizată și în scopul identificării semnalelor de colocalizare.
În plus, acelasi algoritm de dublă marcare s-‐a utilizat și pentru CD24 si CD105, dat fiind rolul CD24 în
facilitarea transcitozei trans-‐endoteliale a celulelor tumorale.
În țesutul pancreatic normal, CD44 are o expresie predominat membranară în multe din celulele
epiteliale acinare, si mult mai puțin intensă la nivel citoplasmatic. În marea majoritate a cazurilor, insulele
Langerhans sunt negative, insă mici variații pot apărea. Celulele ductale nu exprimă acest marker (Takada
et al., 1994a; Takada et al., 1994b).
În adenocarcinoamele pancreatice, expresia CD44 crește ca intensitate și arie de imunomarcare în
masa tumorală, un număr mult mai mare de celule fiind marcate, comparativ cu acinii normali (Takada et
al., 1994a; Takada et al., 1994b).
CD24 are o expresie membranară redusă în celulele acinare pancreatice normale, epiteliul ductal
fiind constant negativ pentru acest marker, numărul de celule pozitive fiind în general sub 5% (Zhu et al.,
2012).
În adenocarcinomul pancreatic, în schimb, expresia CD24 a fost observată în peste 70% din celulele
tumorale, cu pattern atât membranar cât și citoplasmtic. Expresia a fost crescută în special în tumorile cu
grading crescut și stadiu avansat, confirmând potențialul agresiv al celulelor CD24+ (Zhu et al., 2012).
Endoglina a fost exprimată la nivelul celulelor endoteliale ale vaselor mici de tipul capilarelor în
țesuturile tumorale colectate de la toți pacienții, precum și la nivelul endoteliului vaselor limfatice. În
țesutul pancreatic normal, CD105 nu a fost prezent la nivelul endoteliilor vaselor de sânge și limfatice.
Pacienții cu stadii avansate ale bolii au avut o densitate a vaselor CD105+ crescută (Yoshitomi et al., 2008).
Suntem în curs de evaluare morfometrică a gradului de proximitate al celulelor CD24+ fata de endoteliile
CD105+.
Technica de microdisecție laser
Microdisecția laser reprezintă standardul de aur în prelevarea țintită de țesut, făcând posibilă
selectarea câtorva celule de interes sau chiar a unei singure celule dintr-‐un compartiment tisular
heterogen, cu o precizie de 3-‐5 µm (Emmert-‐Buck et al., 1996; Kihara et al., 2005).
Metodologia de lucru a utilizat sistemul achiziționat recent în Centrul de Cercetare din Craiova:
SISTEM MICRODISECTIE OLYMPUS -‐ mmi SmartCut Plus montat pe un microscop inversat Olympus
CKX41/CKX31, și echipat cu softul aferent de control al platanului motorizat, al laserului UV si al sistemului
de colectare in tuburi speciale cu adeziv.
In acest sens, secțiunile destinate microdisecției laser au fost colectate, după taierea din blocul de
parafină, pe lame speciale mmi cu membrane de plastic montate pe o rama metalica. Imunocolorarea
dublă CD44/CD24 a decurs la fel ca și pentru technica clasica secvențială în lumină transmisă, cu finalizarea
marcajelor cu 3,3-‐diamino-‐benzidină (DAB) si Fast Red. Lamele au fost acoperite temporar pentru evaluare
12
și arhivare cu un mediu pe bază de glicerol. Imediat inaintea disecției propriu-‐zise, lamelele au fost date jos
de pe lame, iar sectiunile uscate în aer. La un obiectiv de 20×, cu ajutorul instrumentelor de marcare din
softul mmi SmartCut, am selectat ariile de imunomarcaj dublu, alegând în total 40 de astfel de câmpuri de
maximă colocalizare pentru fiecare lamă în parte. Laserul UV a secționat apoi automat ariile desemnate, iar
intreg tesutul selectat a fost preluat in flacoane speciale de 1,5 ml cu pelicula adezivă, care ulterior au fost
înaintate spre arhivare si prelucrare departamentului de Genetica Medicală. Materialul astfel obținut va fi
procesat pentru analiză genomică prin qRT-‐PCR.
Diseminarea rezultatelor cercetării
o Articole publicate în reviste cotate ISI
o Gheonea DI, Streba CT, Ciurea T, Săftoiu A. Quantitative low mechanical index contrast-‐enhanced
endoscopic ultrasound for the differential diagnosis of chronic pseudotumoral pancreatitis and
pancreatic cancer. BMC Gastroenterol. 2013 Jan 3;13:2
o Articole publicate în reviste indexate în BDI
o DI Gheonea, CT Streba, T Cârţână, A Săftoiu. Pancreatic Cancer – Advanced EUS Imaging: Real-‐Time
EUS Elastography. Video Journal and Encyclopedia of GI Endoscopy. 2013;1(2):573-‐575
o A Săftoiu, DI Gheonea, T Cârţână, C Streba. Advanced Endoscopic Ultrasound Imaging: Contrast-‐
Enhanced Endoscopic Ultrasound (Low MI, High MI), Including 3D Techniques in Pancreatic Imaging.
Video Journal and Encyclopedia of GI Endoscopy.2013;1(2):534-‐536
o MI Costache, A Săftoiu, DI Gheonea. Detection and Characterization of Solid Pancreatic Lesions
(Contrast-‐Enhancement, Elastography, EUS-‐Guided Fine Needle Aspiration). Video Journal and
Encyclopedia of GI Endoscopy. 2013;1(2):Pages 545-‐547
o Angelescu R, Burada F, Angelescu C, Gheonea DI, Iordache S, Mixich F, Ioana M, Săftoiu A. Expression
of Vascular Endothelial Growth Factor and Epidermal Growth Factor Receptor in Pancreatic Ductal
Adenocarcinomas, Neuroendocrine Tumours and Chronic Pancreatitis. Endoscopic Ultrasound 2013;
2(2): 86-‐91
o Sevastita Iordache, Radu Angelescu, Maria Monalisa Filip, Madalin Ionut Costache, Carmen Florina
Popescu, Dan-‐Ionut Gheonea, Adrian Saftoiu. Power doppler endoscopic ultrasound for the
assessment of pancreatic neuroendocrine tumors. Endoscopic Ultrasound 2013; 2(2): 150-‐155
13
o Lucrări prezentate la congrese internaţionale (cu rezumat indexat în reviste cotate ISI)
o Dan Ionut Gheonea, Costin T. Streba, Ana Maria Ioncica, Tudorel Ciurea, Adrian Saftoiu.
Diagnosis of Focal Pancreatic Masses by Quantitative Low Mechanical Index Contrast-‐
Enhanced Endoscopic Ultrasound (EUS). Digestive Disease Week, San Diego, USA, AB204
GASTROINTESTINAL ENDOSCOPY Volume 75, No. 4S : 2012
o Adrian Saftoiu, Romania; Julio Iglesias-‐García; Peter Vilmann; Cristoph Dietrich; Michael
Hocke; Costin Teodor Streba; Dan-‐Ionut Gheonea; Florin Gorunescu; Tudorel Ciurea.
Artificial neural networks analysis of contrast enhanced harmonic endoscopic ultrasound in
differential diagnosis of focal pancreatic masses. preliminary results of an european
multicenter study. 19th United European Gastroenterology Week, Amsterdam, The
Netherlands, ENDOSCOPY, Volume 44, No 1
o DI Gheonea, CT Streba, S Iordache, L. Streba, T Ciurea, A Saftoiu. Diagnostic value of
combined quantitative contrast-‐enhanced harmonic endoscopic ultrasound and endoscopic
ultrasound elastography in pancreatic focal masses. 19th United European Gastroenterology
Week, Amsterdam, The Netherlands, ENDOSCOPY, Volume 44, No 1
o Premii
o National Scholar Award 2012, 19th United European Gastroenterology Week, Amsterdam,
The Netherlands pentru lucrarea Diagnostic value of combined quantitative contrast-‐
enhanced harmonic endoscopic ultrasound and endoscopic ultrasound elastography in
pancreatic focal masses.
Director proiect,
Prof. Univ. Dr. Adrian Săftoiu