PREZIDENŒIALE 2009

Raport de observare a alegerilor pentru Preæedintele României din 2009

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului Pentru alegeri de nota 10, proiectfinanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prinMecanismul Financiar al Spaţiului Economic European. Conţinutul acestui materialnu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE.

Texte:

Mădălina Bucheru

Irina Bujder

Grafică şi DTP:

Mihai Buravic

Drepturi de autor

Asociaţia Pro Democraţia

Bucureşti, martie 2010

Mulţumim tuturor membrilor Asociaţiei Pro Democraţia şi tuturor cetăţenilor careni s-au alăturat pentru a observa alegerile pentru Preşedintele României din 22noiembrie şi 6 decembrie 2009 şi referendumul naţional din 22 noiembrie 2009.Ne exprimăm, de asemenea, recunoştinţa faţă de partenerii media care ne-ausprijinit în campania de informare şi în promovarea liniei Tel Verde.

2

3

CUPRINS

INTRODUCERE

I. DATE GENERALE DESPRE ALEGERI

II. CONTEXTUL SOCIAL ŞI POLITIC

III. CADRU LEGISLATIV

IV. CAMPANIA ELECTORALĂ

V. OBSERVAREA PROCESULUI ELECTORAL

VI.CETĂŢENI-OBSERVATORI

VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

ANEXE

4

5

6

14

20

38

67

70

76

INTRODUCERE

Pentru cei peste zece milioane de români care au votat pe 22 noiembrie şi 6decembrie 2009, votul s-a transformat într-o lungă aşteptare. Este cu precăderecazul alegătorilor care au votat în secţiile speciale. Pe parcursul întregii zile, AsociaţiaPro Democraţia (APD) a sesizat nereguli grave în modul de organizare a acestorsecţii, atât prin intermediul observatorilor săi din întreaga ţară, cât şi prinintermediul liniei TelVerde, 0800 070 100.

După cozile impresionante formate la secţiile speciale, zilele care au urmat celui de-al doilea tur de scrutin au pus şi ele la încercare răbdarea alegătorilor care au asistatla o lungă contestare a procesului electoral, lipsită însă de urmări administrative şijuridice.

În premieră un partid a contestat alegerile generale, la Curtea Constituţională, pemotiv de fraudă. Curtea a respins cererea Partidului Social Democrat (PSD) deanulare a alegerilor, iar în urma analizării probelor depuse în sprijinul contestaţiei asolicitat Biroului Electoral Central (BEC) renumărarea voturilor nule. Ceişaptesprezece membrii BEC au procedat la renumărarea celor 138.476 voturi şi audeclarat 1,54% dintre acestea valide. Dar nici după validarea alegerilor de cătreCurtea Constituţională contestările nu s-au încheiat. Reprezentanţi ai PSD ausolicitat expertizarea grafologică a tuturor declaraţiilor pe propria răspundere dateîn secţiile speciale şi verificarea CNP-urilor din secţiile de vot normale şi speciale.

Sondajele de opinie prezentate de Asociaţia Pro Democraţia (APD) în 2009 aratăcă nu doar reprezentanţii şi simpatizanţii candidatului perdant au suspiciuni serioasecu privire la corectitudinea alegerilor. În noiembrie 2009, 66% dintre cetăţeniiromâni considerau că alegerile din România sunt ameninţate de nereguli.

În acest context, APD a desfăşurat o misiune de observare a alegerilor prezidenţialeşi a referendumului naţional, având în vedere neregulile observate la alegerileprecedente, experienţa acumulată şi lecţiile învăţate. Din păcate, fără modificărilegislative necesare asigurării unui cadru în care suspiciunile de fraudă să dispară.Asociaţia Pro Democraţia consideră că buna desfăşurare a proceselor electoraledepinde de efortul comun al factorilor decizionali implicaţi în organizarea şiadministrarea alegerilor şi al candidaţilor participanţi la cursa electorală. APD face,astfel, apel la o atitudine proactivă din partea membrilor Parlamentului României,reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente şi ai Ministerului Administraţieişi Internelor în ceea ce priveşte amendarea legislaţiei electorale. De asemenea,comportamentul responsabil al candidaţilor, în raport cu electoratul,contracandidaţii şi instituţiile publice reprezentă de asemenea o condiţie a unuiproces electoral corect.

4

I. DATE GENERALE DESPRE ALEGERI

Numărul total de cetăţeni înscrişi în listele electorale, la alegerile prezidenţiale din2009, a fost de 18.347.397. Pentru aceştia, s-a organizat un număr de 21.412 secţiide votare, dintre care 18.053 de secţii normale şi 3.359 de secţii speciale. În plus,294 de secţii de votare au fost organizate în străinătate1.

Este remarcabil că, în ciuda numărului constant de alegători înscrişi pe liste, numărulsecţiilor de votare a crescut foarte mult faţă de scrutinele anterioare, de la 18.317,la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009, la 21.412. Explicaţia estetocmai adăugarea secţiilor speciale, dar progresia este totuşi spectaculoasă avândîn vedere scăderea participării la vot în ultimii ani.

Numărul de candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială a fost de 12. Dintre aceştia: treicandidaţi independenţi, reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice parlamentare(PSD şi PC formând o alianţă) şi reprezentanţi ai altor cinci partide politiceneparlamentare.

5

1Datele statistice sunt publicate de Biroul Electoral Central şi disponibile la www.bec2009p.ro.

II. CONTEXTUL SOCIAL ŞI POLITIC

II.1. BIPOLARITATEA CONFRUNTĂRII POLITICEScrutinele electorale organizate în România în 2007, 2008 şi 2009, pentruParlamentul European, autorităţile administraţiei publice locale şi ParlamentulNaţional au confirmat o tendinţă de structurare a scenei politice apărute încă din2004: bipolaritatea. Dacă în 2004 Partidului Social Democrat i se opunea o alianţă,din 2007 Partidul Democrat Liberal s-a structurat suficient de bine pentru areprezenta singur o contrapondere. De asemenea, cele trei referendumuridesfăşurate din 2004 până în 2009, inclusiv, scrutine care s-au bucurat de campaniiputernice şi la care alegătorii au fost chemaţi să răspundă cu da sau nu, au întărittendinţa de polarizare a sistemului.

După alegerile parlamentare din noiembrie 2008, cele două partide au ocupat unnumăr foarte apropiat de locuri în Parlament. De altfel, numărul foarte apropiat devoturi: 33.09% pentru alianţa PSD+PC la Camera Deputaţilor şi 34.16% la Senat,respectiv 32.36% pentru PD-L la Cameră şi 33.57% la Senat, a determinat oinversare a clasamentului în ceea ce priveşte numărul de locuri ocupate în Parlament.Deşi procentual al doilea la Cameră, PD-L a ocupat 115 locuri faţă de 114 mandateatribuite alianţei PSD+PC, la Senat diferenţa fiind de două mandate în favoareaPD-L.

Alegerile parlamentare din 2008 au determinat, de asemenea, o restrângere apeisajului partizan relevant, doar patru formaţiuni sau alianţe depăşind pragulelectoral naţional de 5%: alianţa PSD+PC, PD-L, PNL şi UDMR. Partidele exotice,ca PRM şi PNG-CD, nu au reuşit să intre în Parlament.

În contextul crizei economice care începea să îşi arate efectele nefaste, PSD şi PD-L au decis formarea unui guvern de uniune naţională.

Totuşi, având în vedere rivalitatea istorică dintre cele două partide şi dintre lideriilor, pe de o parte, şi faptul că 2009 a fost un an electoral, cu două rânduri de alegeri:pentru Parlamentul European şi pentru Preşedinte, conflictul dintre partidele aflateîn coaliţia guvernamentală s-a înteţit imediat după formarea guvernului dindecembrie 2008. Actul de guvernare a devenit, astfel, un şir de decizii anunţate darnefinalizate, de măsuri aşteptate dar niciodată implementate, de contestăripermanente şi de suspiciuni interministeriale public declarate.

La alegerile pentru Parlamentul European, cele două partide majore au rămas la

6

aceeaşi diferenţă infimă. În urma alegerilor din 7 iunie 2009, Alianţa ElectoralăPSD+PC a trimis în Parlamentul European 11 reprezentanţi, Partidul DemocratLiberal un număr de 10 politicieni, iar Partidul Naţional Liberal 5 reprezentanţi. Laegalitate de trei mandate câştigate, se află Partidul România Mare şi UniuneaDemocrată a Maghiarilor din România. Candidatul independent Elena Băsescu acâştigat un mandat, care practic s-a adăugat celor deţinute deja de PartidulDemocrat Liberal prin reînscrierea ulterioară a acesteia în formaţiunea politică.

În cursa prezidenţială confruntarea partizană avea să se suprapună peste o evaluarea candidaţilor, mai ales în contextul fenomenului de personalizare a politicii. Totuşi,conflictul partizan foarte puternic, mai degrabă decât personalitatea candidaţilor, adeterminat profilul campaniei electorale.

Luni, 28 septembrie, premierul Emil Boc anunţă faptul că a informat coaliţia despreintenţia de revocare a lui Dan Nica, ministru de Interne şi viceprim-ministru,reproşându-i acestuia carenţele sistemului de ordine publică şi, la modul concret, odeclaraţie făcută de titularul portofoliului de la Interne referitoare la pregătirea unorfraude pentru alegerile prezidenţiale, prin metoda turismului electoral. Nica afirmacă nu mai există autocare disponibile pentru a fi închiriate în week-end-ul în careera programat primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, acestea fiind dejapre-contractate de partide, care pun la cale o fraudă electorală. PSD refuză sănumească un înlocuitor pentru Dan Nica şi, în cele din urmă, decide să iasă dincoaliţia guvernamentală.

Cu jumătate dintre portofolii libere, PD-L decide să numească proprii miniştriinterimari în locul demnitarilor demisionari. Fiecare ministru PD-L avea să conducădin acel moment câte două ministere. Pe 6 octombrie, împotriva acestui guvernnou format, PNL depune la Camera Deputaţilor o moţiune de cenzură. Documentulnu face referire la perioada din 2009 în care PSD a făcut parte din Guvern, ceea cea determinat Partidul Social Democrat să voteze în favoarea moţiunii. O săptămânămai târziu, moţiunea de cenzură este adoptată, iar guvernul Boc devine unulprovizoriu, până la validarea unui nou executiv.

Confruntarea a continuat la cote maxime, pe tot parcursul campaniei electorale,dat fiind faptul că Preşedintele a făcut două nominalizări, respinse de Parlament2 , întimp ce iniţiatorii şi susţinătorii moţiunii şi-au exprimat preferinţa pentru un altpremier, în persoana lui Klaus Johannis, primarul Municipiului Sibiu.

7

2De fapt, în cazul celei de-a doua propuneri, Parlamentul a amânat votul până după alegeri, cândpreşedintele reconfirmat a făcut o nouă propunere.

Situaţia politică extrem de complicată, un guvern cu puteri limitate, dată fiindmoţiunea de cenzură împotriva sa aprobată, dar şi criza economică acută, care aafectat populaţia, au determinat escaladarea conflictului electoral. Campaniaelectorală negativă, atacurile la persoană, refuzul candidaţilor de a participa ladezbateri au fost rezultate ale jocului politic violent la care am fost spectatori înanul 2009.

II.2. PERCEPŢIA ŞI OPINIA CETĂŢENILOR ASUPRAFRAUDEI ELECTORALEÎncepând din luna mai 2009, Asociaţia Pro Democraţia (APD) a prezentat presei oserie de sondaje de opinie privind percepţia românilor asupra fraudei electorale,trăgând astfel un semnal de alarmă cu privire la pericolul apariţiei neregulilor îndesfăşurarea procesului electoral (Anexa 5). Dincolo de discursul politicienilor şide acuzele aruncate de o parte şi de alta a eşicherului politic, teama românilor căalegerile ar putea fi fraudate se dovedeşte a fi o constantă, chiar şi în momentelepostelectorale şi relativ calme din punct de vedere politic (la o lună după alegerilepentru Parlamentul European, în timpul verii).

La întrebarea principală a sondajului, privind opinia românilor cu privire la fraudareaalegerilor, neîncrederea acestora în corectitudinea procesului electoral esteevidentă. Deşi în vara anului 2008, am fost cu toţii martorii „sindromului Ştefăneşti”şi a repetării alegerilor anulate din cauza fraudei electorale, la un an după acesteevenimente, în mai 2009, puţin peste jumătate dintre cetăţeni credeau că alegeriledin România sunt fraudate. Cifra ne îngrijora foarte tare, la doar câteva zile înaintede alegerile pentru Parlamentul European, dar nu am anticipat o creştere aproporţiei de 52% dintre alegători neîncrezători în corectitudinea procesuluielectoral şi implicit în corectitudinea transformării propriului vot în mandate. Amprezentat însă, în iulie, efectul produs de alegerile din iunie asupra opiniei publice.Rezultatul a fost o creştere cu încă 10 procente a alegătorilor neîncrezători şidezamăgiţi.

În contextul crizei politice generate de ieşirea din coaliţia guvernamentală aPartidului Social Democrat şi a demiterii guvernului prin moţiune de cenzură, ladoar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale, 66% dintre cetăţeni declaraucă se tem de fraudă electorală.

Pe de altă parte, am analizat răspunsurile la această întrebare şi prin prisma unorindicatori complementari. Unul dintre aceşti indicatori, care ne-a interesat în modspecial, a fost intenţia celor chestionaţi de a se prezenta la vot la următoarele alegeri.A devenit evident că una dintre motivaţiile absenteismului la urne este neîncredereaîn corectitudinea electorală, în măsura în care proporţia celor care declarau că numerg la vot şi că se tem de fraudă era de aproape 70%, în noiembrie 2009, cu cinci

8

procente mai mare decât ponderea celor care declarau că vor merge la vot, deşicred că alegerile sunt afectate de nereguli.

Procentul este îngrijorător în ambele cazuri, dar diferenţa este totuşi notabilă şi neîndreaptă spre concluzia că o parte dintre cei care au hotărât să nu mai participe lavot în România au luat această decizie şi pentru că nu au încredere în corectitudineaprocesului. Ceea ce este, de asemenea, relevant este că preeminenţa opiniei privindfrauda electorală la persoanele care nu merg la vot întăreşte şi faptul că aceastăopinie nu este determinată de discursul partidelor care se acuză între ele,promovând şi teoria conspiraţiei. Acei cetăţeni care sunt de părere că alegerile dinRomânia se fraudează, dar care nu merg la vot, nu cred în puterea votului propriu,dar nici nu se lasă mobilizaţi de partidele politice care îi chemă la vot. Pentru aceştia,opinia asupra fraudei electorale ţine fie de experienţa proprie, fie de avertismentelepe care le-a trimis de-a lungul timpului Asociaţia Pro Democraţia.

9

Dvs. credeţi că în România se fraudează alegerile sau nu?

Dvs. credeţi că în România se fraudează alegerile sau nu?

Am corelat, de asemenea, răspunsul la întrebarea principală, privind opinia românilordespre fraudarea alegerilor, cu indicatorii privind profilul respondenţilor. Amconstatat că tinerii tind să fie mai neîncrezători decât vârstnicii.

Pe de altă parte, am fost interesaţi de corelaţia dintre nivelul de educaţie şi răspunsulprimit la întrebarea privind încrederea în corectitudinea alegerilor. Această corelaţieeste foarte interesantă deoarece a evoluat de-a lungul anului 2009. Dacă în mai,persoanele cu studii primare credeau în proporţie de 56% că alegerile se fraudează,în timp ce procentul celor cu studii superioare era de 44%, după alegerileeuroparlamentare şi scandalurile provocate de acestea, în iulie, 72% dintre cei custudii superioare declarau că sunt de părere că în România se fraudează alegerile.Procentul s-a diminuat până în noiembrie, dar încrederea care a caracterizat în lunamai persoanele educate nu a revenit.

10

Dvs. credeţi că în România se fraudează alegerile sau nu?

Dvs. credeţi că în România se fraudează alegerile sau nu?

Sondajele au fost realizate de către CCSB (Compania de Cercetare Sociologică şiBranding), la comanda Asociaţiei Pro Democraţia. Universul cercetării a fostreprezentat de populaţia adultă, neinstituţionalizată din România. Eşantionulmultistadial cluster, cu selecţie probabilistă a persoanelor, a inclus un număr de1.348 de persoane în luna noiembrie, 1.083 de persoane în septembrie, 1.009

persoane în iulie şi 1.205 persoane în luna mai. Cercetarea a fost realizată folosindtehnica sondajului de opinie pe bază de chestionar standardizat administrat ladomiciliul persoanelor intervievate. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţiaadultă a României, cu o eroare tolerată medie de 2.9%, pentru toate cele patrusondaje, la un nivel de probabilitate de 95%.

În ceea ce priveşte mijloacele prin care se fraudează alegerile, distribuirea deajutoare prin primărie înainte de alegeri este considerat cea mai eficientă metodăde a influenţa rezultatul alegerilor. În topul modalităţilor de fraudă recunoscute decetăţeni se mai află cumpărarea directă de voturi şi turismul electoral .

11

Care sunt, în opinia Dvs, modalităţile de fraudare a alegerilor dinRomânia?

% DA din cei care consideră că în România se fraudează alegerile

II. 3. PARTICIPAREA LA VOTDeşi, după cum am observat în sondajele de opinie, nivelul de încredere a scăzutde-a lungul anului, alegerile prezidenţiale au înregistrat în mod surprinzător oprezenţă la vot mult peste media ultimilor ani. Importanţa acordată de româniacestui scrutin a depăşit, astfel, apatia şi neîncrederea caracteristice pentruparticiparea politică recentă din România.

Ceea ce a surprins în cazul alegerilor prezidenţiale din 2009 a fost prezenţa la vota românilor din străinătate. 617.135 de cetăţeni, adică 3.36% dintre cei 18 milioanede alegători înscrişi pe listele electorale, au votat în secţii speciale în turul al doileaal alegerilor prezidenţiale. În plus, 147.754 alegători români din străinătate s-auprezentat la vot. Cei 617.137 reprezintă 5.81% din numărul total de alegători cares-au prezentat la urne: 10.620.116. În acelaşi timp, 1.39% dintre voturi au fostacordate de alegătorii din străinătate.

De altfel, cozile formate la toate secţiile speciale din Bucureşti, dar şi din altelocalităţi, şi numărul neverosimil de mare al alegătorilor care au votat la secţiile dinstrăinătate (Anexa 16) au semănat foarte mult cu ceea ce s-a întâmplat la Ştefăneşti,judeţul Ilfov, în 2008.

În cazul primului tur al alegerilor, situaţia prezenţei la vot se complică încă şi maimult, dată fiind suprapunerea dintre referendumul consultativ naţional şi alegerileprezidenţiale. În timp ce participarea la alegerile prezidenţiale a fost de 53.52%,numărul de alegători care au optat şi pentru votul la referendum a fost mai mic.50.16% dintre cei înscrişi pe listele electorale s-au pronunţat în cadrulreferendumului naţional din 22 noiembrie. Astfel, referendumul a fost validatdatorită unei prezenţe de peste 50%, dar plusul peste această limită a fost foartemic. De altfel, comentatorii situaţiei politice româneşti preelectorale au anticipatfaptul că suprapunerea referendumului peste alegerile prezidenţiale va asiguraacestuia numărul de participanţi necesar pentru validare.

II.4. REZULTATELE ALEGERILOR ŞI CONTESTAREARezultatul din primul tur de scrutin, 32.44% din voturi pentru Traian Băsescu(candidat independent, susţinut de Partidul Democrat Liberal) şi 31.15% pentruMircea Geoană (Alianţa Naţională PSD+PC), a lăsat confruntarea deschisă pentruturul al doilea. La scurt timp după primul tur, Crin Antonescu, care obţinuse 20.02%din voturi şi-a anunţat sprijinul pentru Mircea Geoană.

Sondajele de opinie care prezentau intenţia de vot estimau diferenţa dintre cei doicandidaţi pentru turul întâi atât de nesemnificativă încât previziunile au devenit

12

Participarea la vot în România după 1992

imposibile. În plus, până în seara zilei de joi, 3 decembrie, cei doi candidaţi nu aureuşit să se pună de acord asupra unei dezbateri, iar când aceasta a avut loc, de-alungul unui maraton de opt ore, discuţia programelor a fost înlocuită de atacuri şiacuze nedovedite, de ambele părţi.

Rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne, transmise la orele 21:00, îl dădeaucâştigător pe Mircea Geoană. După numărarea tuturor buletinelor de vot, TraianBăsescu a fost declarat câştigător pe 7 decembrie cu 50.33% din voturi. Diferenţafoarte mică în favoarea lui Traian Băsescu s-a înregistrat în secţiile de votare dinstrăinătate, în timp ce în secţiile de votare de pe teritoriul României, candidatulPSD+PC a obţinut un număr mai mare de voturi decât actualul preşedinte.

La scurt timp după anunţarea oficială a rezultatului alegerilor, reprezentanţii PSDau declarat că vor contesta acest rezultat. Doar o singură contestaţie a fostacceptată de către Curtea Constituţională, care a cerut renumărarea tuturorvoturilor declarate nule, procedură care nu a schimbat situaţia.

În săptămâna care a urma alegerilor, APD, împreună cu partenerii săi din Alianţapentru Statul de Drept şi din Alianţa pentru Alegeri Corecte, au făcut un apel larezolvarea responsabilă a contestaţiilor privind corectitudinea alegerilor (Anexa 10- Comunicat de presă din data de 8 decembrie).

13

Pliant BESV

,,

Autoritatea Electorala Permanenta , noiembrie 2009ºtiBucure

III. CADRU LEGISLATIV

III.1. SECŢIILE SPECIALEDin dorinţa evidentă de a evita suspiciunile prilejuite de alegerile europene din lunaiulie, cu privire la votul multiplu şi turismul electoral, Guvernul a decis organizarea,pentru alegerile prezidenţiale, a unor secţii speciale la care să voteze cetăţenii carenu se află în ziua votului în localitatea de domiciliu. Decizia a fost consfinţită prinOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr. 95/2009, publicată în Monitorul Oficial al României pe 3 septembrie, cu doardouă luni şi jumătate înainte de data alegerilor.

Deşi între timp s-au vehiculat şi alte tipuri de soluţii, iar AEP a început procesul deachiziţie publică a unui sistem de scanare care să poată verifica votul multiplu, soluţiamai veche a organizării de secţii speciale a fost preferată de membrii guvernului.După această decizie, prin Hotărârea de Guvern nr. 1051 (Anexa 1 - Legislaţiaelectorală), s-a stabilit ca în secţiile speciale de votare să fie amplasate mijloacele deînregistrare video care să asigure supravegherea desfăşurării procesului electoral.Mijloacele de înregistrare video trebuiau îndreptate spre interiorul localului de vot,conform Hotărârii de Guvern nr. 1045, astfel încât să poată surprinde şi identificacetăţenii care îşi exercită dreptul de vot, în momentul în care introduc buletinelede vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.

Conform prevederilor din OUG, secţiile speciale urmau a fi amplasate, de regulă,în punctele de tranzit, gări, autogări, aerogări şi în toate campusurile universitare.Lista secţiilor speciale a fost stabilită prin Hotărâre de Guvern. Mecanismulidentificării localităţilor în care era nevoie de secţii speciale, nepublicat într-un actoficial, s-a desfăşurat ca un proces intern la nivelul Ministerului Administraţiei şiInternelor. În esenţă, primăriile au transmis către minister solicitarea de a organizasecţii speciale. Era evident că, în afară de nodurile de transport amintite şi decampusurile universitare, era necesară organizarea de secţii speciale în spitale(maternităţi, sanatorii, centre de îngrijire), precum şi în acele localităţi în carenumărul cetăţenilor care nu au domiciliul, dar au stabilită reşedinţa, este suficientde mare. A apărut astfel o listă foarte lungă de secţii de votare speciale, unele dintreele în localităţi foarte mici şi care nu prezintă datele sociologice necesare pentru ajustifica prezenţa secţiei: nu justifică o migraţie internă semnificativă, nici nu suntpuncte de atracţie turistică. Pe de altă parte, a surprins absenţa din lista secţiilorspeciale a unor oraşe turistice, precum Sinaia.

Fiecare alegător trebuia să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprierăspundere conform căreia nu a mai votat şi nu avea să mai voteze în aceeaşi zi.

14

După depunerea declaraţiilor, datele personale urmau să fie completate în tabeleleelectorale şi alegătorul semna în dreptul numelui său. Numele şi datele alegătoruluiar fi trebuit completate atât în tabelul pentru alegerile prezidenţiale, cât şi în celpentru referendum, iar dacă alegătorul decidea să nu voteze la una dintre acestea,rubrica de semnături neutilizată urma să fie barată cu o linie.

Soluţia secţiilor speciale nu a fost serios contestată până în ziua alegerilor, când s-adovedit pe de o parte ineficientă şi pe de altă parte inoportună. Ineficienţa sa, cametodă de combatere a votului multiplu, este evidentă din numărul foarte mare desesizări de vot multiplu şi transport organizat al alegătorilor la vot. În măsura încare exista un mijloc de transport între două localităţi, era posibil votul în mai multesecţii speciale. Supravegherea video a acestora a însumat un număr atât de mare deore de filmare şi o cantitate atât de mare de informaţie încât confruntarea imaginiloravea să devină echivalentă căutării acului în carul cu fân.

Soluţia a fost inoportună în măsura în care în oraşele mari, numărul alegătorilorcare trebuiau să voteze în secţiile speciale a fost foarte mare, iar cozile de votanţis-au format foarte devreme, fiind necesară o aşteptare de câteva ore pentru a vota.

III.2 REFERENDUMUL NAŢIONALDin punct de vedere legislativ, alegerile pentru Preşedintele României, din data de22 noiembrie 2009, au marcat o nouă premieră în istoria electorală democratică.Pentru prima dată, un referendum s-a suprapus peste alegeri, procesul electoraldesfăşurându-se în aceleaşi secţii de votare, sub coordonarea Biroului ElectoralCentral (BEC), cu acelaşi material electoral, dar cu procese-verbale separate şinumărătoare separată a participării la vot. Alegerile prezidenţiale au fost conectatecu alegerile parlamentare până în 2004, însă, în perioada 1990-2004, alegerilegenerale formau un proces electoral unitar, incluzând alegerile pentru Preşedinte,Camera Deputaţilor şi Senat. În 2007, primele alegeri pentru reprezentanţiiRomâniei în Parlamentul European au fost dublate de un referendum consultativ,dar procesele electorale au fost complet separate, cu două Birouri ElectoraleCentrale, în secţii de votare separate. De această dată, soluţia organizatorică aleasăa reprezentat un hibrid, în care listele electorale au devenit principalul instrumentelectoral dezbătut, pentru a asigura exprimarea liberă a votului, coerenţa şicorectitudinea procesului electoral.

15

Pentru a asigura exprimarea liberă a votului, în condiţiile în care sub aceeaşiorganizare aveau loc două consultări populare, preşedintele (sau alt membru al BESVcare efectua operaţiunile electorale) a fost obligat prin Decizia BEC nr. 49 (Anexa2) să întrebe fiecare cetăţean prezent la urne dacă doreşte să voteze pentruPreşedintele României, pentru referendumul naţional sau pentru ambele evenimenteelectorale. Astfel, s-a urmărit a li se aminti alegătorilor că aceste două evenimenteelectorale sunt separate.

Iniţial, prin Hotărâre a Guvernului, la alegerile de pe 22 noiembrie, urma să fiefolosită o singură copie după listele electorale permanente, în fiecare secţie şi unsingur tip de tabel electoral în fiecare secţie specială. Modelul listei şi al tabeluluierau prevăzute cu două rubrici separate pentru semnături, aflate în extrema dreaptă,respectiv extrema stângă a fiecărei pagini, între cele două rubrici fiind înscrise datelepersonale ale alegătorului. În funcţie de opţiunea sa, în stânga, cetăţeanul puteasemna pentru alegerile prezidenţiale şi urma să primească buletinul de vot, în dreaptaputea semna pentru referendumul naţional şi urma să primească cele două buletineaferente. Dacă nu dorea să voteze la referendum sau pentru Preşedinte, rubrica desemnături aferentă acestui vot trebuia barată cu o linie de către reprezentantulBESV.

Cu o săptămână înainte de desfăşurarea celor două consultări populare, în searazilei de vineri, 13 noiembrie, o şedinţă de guvern a fost convocată în regim deurgenţă, după ce Guvernul a fost informat că judecătorii Curţii de Apel Bucureştiau decis să suspende Hotărârea de Guvern 1258/2009 privind modelul copiei de pelista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modeluluideclaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile prezidenţiale.Ulterior, s-a decis folosirea a două liste electorale, respectiv tabele electorale însecţiile speciale. În afara acestei modificări, procedura a rămas aceeaşi, implicândîntrebarea adresată alegătorilor cu privire la dorinţa acestora de a vota la ambeleconsultări sau doar la una dintre ele şi bararea rubricii de semnături rămasăneutilizată.

Pentru a evita fraudele, alegătorii care optau, atunci când se prezentau la urne, săvoteze doar pentru alegerea preşedintelui României sau doar în cadrulreferendumului naţional nu puteau ca în cursul aceleiaşi zile să revină la secţia devotare şi să participe la scrutinul la care anterior au renunţat. În cazul tabelelorelectorale din secţiile speciale, fiecare alegător prezent la vot trebuia înscris atât întabelul pentru prezidenţiale, cât şi în cel pentru referendum, indiferent de opţiuneasa (Anexa 2 - Circulara BEC nr. 394). Dacă nu dorea să voteze la un evenimentelectoral, rubrica de semnături din tabelul aferent urma să fie barată. Prin Decizianr. 49 BEC s-a stipulat şi că alegătorii care doreau să îşi exercite dreptul de vot lareferendumul naţional să primească în mod obligatoriu ambele buletine de votcorespunzătoare celor două întrebări de la referendum, unul negru şi unul albastru,

16

neavând posibilitatea de a opta pentru una dintre întrebări.

III.3. TRAGEREA LA SORŢI A PREŞEDINŢILOR BESVOperaţiunea de tragere la sorţi a preşedinţilor BESV, de către preşedinteletribunalului din fiecare judeţ, este un proces care se repetă identic în cazul fiecăreialegeri. Nu o dată au fost evidenţiate probleme apărute în cazul preşedinţilor BESVcare trebuiau să nu aibă apartenenţă politică, dar erau recunoscuţi ca având simpatiipolitice declarate şi certe.

Conform legii, preşedintele şi locţiitorul preşedintelui BESV se stabilesc prin tragerela sorţi, de către preşedintele tribunalului, de pe o listă cuprinzând juriştii din judeţşi alte persoane cu o bună reputaţie, care îndeplinesc condiţiile legale. Listele suntalcătuite de către preşedintele tribunalului, pentru jurişti, şi de către prefecţi, încazul celorlalte persoane. Nimic nu arată cum ajunge prefectul la alcătuirea listei.Dar există un criteriu de repartizare a preşedinţilor BESV: ei sunt plasaţi în secţiilecele mai apropiate de domiciliul lor, ceea ce contravine principiului tragerii la sorţialeatorii şi creează suspiciuni suplimentare. Pe de altă parte, controlul apartenenţeipolitice realizat de AEP este superficial şi pur formal.

Legea 370/2004, art. 7^10 ...(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale alesecţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte deziua de referinţă, de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică anunţata cu48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre magistraţi sau alţi juriştiexistenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.

(3) Listele cuprinzând juriştii care vor fi traşi la sorţi se întocmesc de cătrepreşedintele tribunalului împreună cu prefectul, până cel mai târziu cu 25 de zileînaintea datei alegerilor. Listele vor cuprinde un număr de persoane cu cel puţin10% mai mare decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedinteluibiroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pentruînlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor sau pentru completarea birourilorelectorale ale secţiilor de votare care nu au numărul minim de membri prevăzut deprezenta lege.

(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care nu au apartenenţăpolitică şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7^4 alin. (2).

(5) în cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată, lapropunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, careîndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7^4 alin. (2). [Nu fac parte din niciun partidpolitic şi nu sunt rude până la gradul doi cu candidaţii

...

17

(7) Propunerile de persoane pentru funcţiile de preşedinte al biroului electoral alsecţiei de votare şi locţiitor al acestuia trebuie avizate de Autoritatea ElectoralăPermanentă din punctul de vedere al activităţii anterioare ca membri ai birourilorelectorale, dacă este cazul. ....

(8) Gruparea în liste a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se face avându-se învedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediuluibiroului electoral al secţiei de votare.

De această dată, lacunele legislative au fost subliniate de un magistrat însărcinat cutragerea la sorţi. Preşedintele Tribunalului Vrancea, judecătorul Adrian Neacşu, alansat un apel public pentru observarea procesului de repartizare a preşedinţilorpe secţii, subliniind faptul că o etapă importantă a proceselor electorale, respectivoperaţiunile tehnico-administrative de desemnare a preşedinţilor secţiilor de votare,nu s-a bucurat de atenţie, până în prezent, din partea societăţii civile sau a presei.„Legea conţine o serie de vulnerabilităţi extrem de importante cu privire la acestaspect, acoperite din păcate de legitimitatea adusă de implicarea formală apreşedinţilor de tribunale. Profitând de o situaţie specială intervenită în Vrancea, înlegătură cu listele conţinând persoanele din care se vor trage la sorţi preşedinţiisecţiilor de votare, intenţionez să atrag cât pot de mult atenţia asupra marilorscăpări ale legii şi mai ales asupra hiatusului total dintre litera legii şi posibilitateapractică de aplicare a ei”, ne-a scris domnul judecător Neacşu cu o lună înainte dealegeri.

Situaţia specială a listelor conţinând persoanele din care să se tragă la sorţipreşedinţii, despre care vorbea judecătorul Neacşu, a apărut atât ca urmare apolitizării excesive a administraţiei publice, cât şi din cauza lacunelor legislative.Fostul prefect, apropiat al PSD, înainte de a demisiona sau chiar la scurt timp dupăce fusese destituit (după cum afirmă noul prefect — fost membru PD-L), a trimis olistă de preşedinţi şi locţiitori pentru birourile electorale. Lista a fost avizată rapidde Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Noul prefect a încercat să retragălistele, dar a fost refuzat de AEP. Atunci a dorit să adauge alţi oameni şi a trimis ocompletare. AEP nu s-a pronunţat pe completare, motivând că prima propunereconţine suficient de multe nume pentru a asigura o rezervă confortabilă.Preşedintele Tribunalului, care a fost extrem de transparent şi a decis din proprieiniţiativă să ne pună la dispoziţie toate actele administrative legate de acesteoperaţiuni, a încercat să obţină acordul AEP, motivând că această instituţie nu aredreptul, conform legii, să cenzureze dreptul Instituţiei Prefectului de a facecompletări la prima listă. Altfel spus, AEP pare chemat să verifice, dar nu să limiteze.AEP a respins cererea Judecătorului Neacşu. Ca urmare, acesta a solicitat BEC ointerpretare mai clară a legii privind tragerea la sorţi a preşedinţilor birourilorelectorale ale secţiilor de votare. BEC a refuzat să se pronunţe. Totodată,preşedintele Tribunalului Vrancea a întrebat BEC dacă poate să facă extragerea din

18

ambele liste, chiar dacă nu avea avizul AEP pentru ambele liste (despre care elconsidera că e doar consultativ, nu obligatoriu). I s-a răspuns că, dacă prima listăeste suficientă, extragerea trebuie făcută exclusiv din acea listă. După tragerea lasorţi, PD-L a făcut contestaţie la Biroul Electoral Judeţean (BEJ) unde s-a votatanularea tragerii la sorţi. S-a cerut din nou avizul AEP pe cea de-a doua listă propusă.AEP şi-a dat avizul pentru 67 de persoane care mai fuseseră funcţionari electorali.Tragerea la sorţi s-a reluat. PSD a contestat tragerea la sorţi la BEJ. După ore întregide dezbateri, preşedintele BEJ Vrancea şi-a dat demisia.

III.4. PROPAGANDA ELECTORALĂ ŞI PUBLICAREASONDAJELOR ÎN ZIUA VOTULUIConform legilor care reglementează consultările electorale din România, oricare arfi acestea, deci şi în acord cu Legea nr. 370/2004, campania electorală se încheie cu24 de ore înainte de începerea votării şi nu poate, sub nici o formă, continua în ziuavotului. Acelaşi tip de reglementări interzic prezentarea de sondaje de opinie,televoturi sau anchete făcute pe stradă cu 48 de ore înainte de ziua votării sauprezentarea înainte de încheierea votării a sondajelor realizate la ieşirea de la urne.Legea nu precizează dacă există medii de informare care fac excepţie de la acestereglementări. Iar spiritul legii este acela al excluderii acestor mijloace de campanieelectorală, indiferent de mediul în care apar.

Ne-am lovit însă, atât la primul tur de scrutin, cât şi la al doilea tur, de douăfenomene echivalente: continuarea campaniei electorale şi publicarea rezultatelorparţiale ale sondajelor realizate la ieşirea de la urne pe Internet, pe website-uri decampanie, dar şi pe website-urile de ştiri.

Întâmpinările APD înaintate Biroului Electoral Central (Anexa 15) au fostretransmise către Consiliul Naţional al Audiovizualului, care a răspuns că mediulInternet nu intră în competenţele sale. În aceste condiţii, în care autorităţile statuluiresponsabile cu aplicarea legii pasează responsabilitatea de la una la cealaltă, seimpune o clarificare legislativă a acestei situaţii.

În afară de sesizările depuse de APD, privind campania electorală realizată prinmijloace electronice şi care pentru moment, deşi este reglementată, nu poate ficontrolată în absenţa unei structuri care să monitorizeze şi să sancţioneze, ActiveWatch — Agenţia de Monitorizare a Presei — a înaintat Consiliului Naţional alAudiovizualului şase sesizări în care aducea în atenţia CNA încălcări ale legiielectorale, prin apariţia la televizor a unor mesaje electorale în preziua alegerilorsau chiar în duminica votului.

19

IV. CAMPANIA ELECTORALĂ

Asociaţia Pro Democraţia a format alături de Agenţia de Monitorizare a Presei şiCartel Alfa Alianţa pentru Alegeri Corecte (Anexa 6 - Comunicat de presă din datade 14 septembrie), care şi-a propus să monitorizeze întregul proces electoral,campania electorală şi ziua votului, şi să reacţioneze rapid, prin prezentareainformaţiilor relevante către presă, ori de câte ori corectitudinea alegerilor era pusăîn pericol. Din păcate, situaţiile de acest gen nu s-au lăsat aşteptate. Pe de altă parte,Asociaţia Pro Democraţia se afla deja într-un consorţiu de organizaţii, Alianţa pentruStatul de Drept, împreună cu Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de ResurseJuridice şi Transparency International România. Alianţa pentru Statul de Drept apromovat activ realizarea unui „Pact pentru justiţie”, de o importanţă capitală pentrubuna desfăşurare a alegerilor prezidenţiale.

IV.1. CONSTITUIREA BIROURILOR ELECTORALELa începutul lunii septembrie, la momentul la care Guvernul a emis Hotărârea deorganizare a alegerilor prezidenţiale în data de 22 noiembrie, magistraţii din Româniadesfăşurau acţiuni de protest. Solicitând Guvernului o serie de modificări bugetareşi de politică, pentru o mai bună desfăşurare a actului de justiţie, judecătorii nu maipronunţau decizii decât într-un număr redus de cazuri, care nu suportau amânare.Procesul electoral este integral dependent de buna funcţionare a puteriijudecătoreşti: magistraţii sunt preşedinţi şi membri ai Biroului Electoral Central şiai Birourilor electorale judeţene, alţi magistraţi sunt chemaţi să rezolve o serie decontestaţii legate de depunerea candidaturilor şi desfăşurarea campaniilor electorale,preşedinţii de tribunale sunt responsabili de tragerea la sorţi a preşedinţilor şilocţiitorilor preşedinţilor BESV.

Astfel, formarea Biroului Electoral Central ameninţa să fie primul eşec al procesuluielectoral pentru alegerea Preşedintelui, în măsura în care judecătorii Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie au declarat, în mai multe rânduri, că nu vor proceda la tragereala sorţi a membrilor Înaltei Curţi, care ar fi urmat să facă parte din BEC înainte derezolvarea conflictului dintre această instituţie şi guvern. De altfel, magistraţii ÎCCJaveau cu Ministerul Justiţiei un conflict mai acut decât toţi ceilalţi reprezentanţi aiputerii judecătoreşti, pe motivul unor drepturi salariale revendicate de cătrejudecători şi pe care MJ refuza să le acorde. Într-un comunicat dat publicităţii, îndata de 2 septembrie, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se arăta:„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât: pentru a nu crea suspiciunicu privire la imparţialitatea judecătorilor, ÎCCJ nu va proceda la tragerea la sorţi învederea constituirii Biroului Electoral Central, apreciind că suntem într-un realconflict de interese generat de numeroase litigii care există între judecători, pe de

20

o parte, şi puterea executivă, pe de altă parte, puterea care a ignorat statutulmagistratului şi rolul ce revine acestuia într-un stat de drept" (Anexa 6 - Comunicatde presă din data de 14 septembrie).

În aceste condiţii, Asociaţia Pro Democraţia s-a alăturat Alianţei pentru Statul deDrept, pentru moderarea unor întâlniri între reprezentanţii magistraţilor şireprezentanţii partidelor politice. O serie de consultări între părţile interesate s-audesfăşurat între 18 şi 24 septembrie, cu moderatori din partea celor patru organizaţii(Anexa 7 - Comunicat de presă din data de 17 septembrie).

Discuţiile asupra Principiilor Pactului pentru Justiţie nu au atins decât tangenţialproblema procesului electoral, dar în timpul negocierilor, magistraţii au fost perfectconştienţi de importanţa prezenţei lor în birourile electorale, după cum au declaratla discuţii reprezentanţii judecătorilor. În cele din urmă, după o săptămână de discuţiişi cinci întâlniri găzduite de Centrul pentru Resurse Juridice, TransparencyInternational — România şi Asociaţia Magistraţilor din România, pe 24 septembrieau fost semnate Principiile Pactului pentru Justiţie şi, între timp, ca urmare adiscuţiilor moderate de societatea civilă, a fost înfiinţată o comisie parlamentarăpentru a formula Pactul pentru Justiţie.

Chiar în timpul discuţiilor, magistraţii Înaltei Curţi au procedat la tragerea la sorţi amembrilor BEC. Ulterior, la câteva zile după semnarea Principiilor, aproape toateinstanţele suspendaseră protestele, ceea ce a permis formarea birourilor electoralejudeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti.

IV.2. REFERENDUMUL CONSULTATIV CONVOCAT DEPREŞEDINTELE ROMÂNIEIÎn aceeaşi zi în care, după medierea Alianţei pentru Statul de Drept, erau semnatePrincipiile Pactului pentru Justiţie, Preşedintele României anunţa convocarea unuireferendum consultativ naţional, propunând două întrebări: trecerea la un Parlamentcu o singură cameră şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.Referendumul Consultativ a schimbat în mod esenţial modul în care s-a desfăşuratcampania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Alianţa Pentru Statul de Drept a atras, în primul rând, atenţia asupra avantajuluicompetitiv pe care şi l-a creat candidatul Traian Băsescu folosind posibilităţile oferitede funcţia publică pe care o deţinea, anume posibilitatea Preşedintelui de a convocaun referendum consultativ.

Pe de altă parte, dată fiind suprapunerea dintre cele două evenimente electorale,

21

campania electorală pentru alegerile prezidenţiale ar fi trebuit să fie dublată deacţiuni ale guvernului pentru informarea cetăţenilor despre subiectul supusconsultării populare: forma Parlamentului şi numărul de parlamentari. Însă, acestlucru nu s-a întâmplat.

Campania desfăşurată cu privire la referendum a fost şi ea una electorală, nu unade informare. Mai mult chiar, în cadrul celor două campanii, cea prezidenţială şi ceade promovare a votului pozitiv la referendum, figura candidatului Traian Băsescu şicea a preşedintelui care a convocat referendumul s-au suprapus integral. Fotografiapreşedintelui candidat a apărut pe majoritatea materialelor despre referendum, fiindneclar dacă panourile în care Traian Băsescu ne anunţa că parlamentarii nu vor scăpade ce le este mai frică făceau parte din strategia partidului care îl susţinea la alegerisau a administraţiei prezidenţiale.

IV.3. CAMPANIA ELECTORALĂ ÎN MASS-MEDIAÎn cadrul Alianţei pentru Alegeri Corecte, AMP a întreprins o monitorizare aapariţiei candidaţilor la preşedinţie în emisiunile de ştiri de pe principalele posturiTV şi, de asemenea, o monitorizare a conţinutului emisiunilor cu informaţiielectorale difuzate de cele mai vizionate televiziuni româneşti. Cele două analize aufost realizate de către AMP din surse proprii3.

Principalele concluzii ale raportului privind vizibilitatea şi modul în care au fostreflectaţi la televiziune candidaţii la alegerile prezidenţiale se prezintă după cumurmează:

a Televiziunile comerciale şi televiziunea de stat au acordat un spaţiuredus campaniei electorale;

a Candidaţii prezentaţi în sondaje cu şanse mici de a trece de primultur au avut cele mai puţine apariţii în cadrul jurnalelor de ştiri;

a Postul cu cele mai puţine subiecte electorale a fost Antena 1, întimp ce Antena 3 a fost postul care a alocat cel mai mare spaţiualegerilor prezidenţiale;

a În agenda ştirilor TV, temele privind numirea unui nou guvern şicazul Hayssam au fost corelate temei alegerilor prezidenţiale;

a Traian Băsescu a fost cel mai vizibil candidat (99 apariţii), cel maicriticat de jurnalişti (19 ştiri), dar şi actorul cel mai atacat de către alţipoliticieni (36 de ştiri);

a Postul Antena 3 a fost cel mai critic la adresa candidatului TraianBăsescu (16 ştiri).

22

3 Rapoartele AMP pot fi integral consultate la adresa: www.activewatch.ro

Au fost monitorizate principalele emisiuni de ştiri de la şase televiziuni româneşti,care însumează cea mai mare parte a audienţei de ştiri în orele de vârf. Astfel, s-auaflat în atenţia departamentului monitorizare-cercetare al AMP:

a Antena 1 — Observator, ora 19

a Antena 3 — Ştiri, ora 21

a Prima TV — Focus, ora 18

a Pro TV — Ştirile Pro TV, ora 19

a Realitatea TV — Realitatea de la fix, ora 21

a TVR 1 — Telejurnal, ora 20

Indicatorii urmăriţi au fost atât de tip cantitativ, vizând gradul de acoperire alcampaniei şi vizibilitatea, cât şi calitativi:

a Ponderea ştirilor despre alegerile prezidenţiale în ştirile TV, precumşi a subiectelor conexe campaniei electorale;

a Vizibilitatea candidaţilor;

a Atitudinea jurnaliştilor faţă de candidaţi;

a Acţiuni asociate candidaţilor, cu accent pe situaţiile conflictualedintre candidaţi sau dintre un candidat şi o altă persoană/ un grup.

În perioada monitorizată (7-20 noiembrie), pe cele şase posturi TV analizate (Antena1, Antena 3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR) au fost identificate 1.282 deştiri.

Tema „alegeri prezidenţiale” a fost a patra temă în ceea ce priveşte ponderea încadrul ştirilor TV: au fost identificate 91 de ştiri cu această temă, reprezentând 7%din totalul ştirilor analizate. Cele mai mult dintre acestea au fost identificate la postulAntena 3 (40 de ştiri), urmat de Realitatea TV (25 de ştiri).

Cel mai vizibil candidat în ştirile analizate a fost Traian Băsescu, urmat de MirceaGeoană şi Crin Antonescu (Partidul Naţional Liberal).

23

Prezenţa lui Traian Băsescu, considerabil mai mare decât a celorlalţi candidaţi, poatefi explicată şi prin calitatea sa de preşedinte în funcţie.

24

Vizibilitatea candidaţilor la ştiri

alegeri prezidenţiale 58administraţie centrală 11cazul Hayssam 10referendum 6alegere guvern 4alte subiecte politice 3

Context vizibilitate Traian Băsescu Număr apariţii

Candidatul prezentat de cele mai multe ori cu o atitudine tendenţios-negativă a fostTraian Băsescu (19), urmat de Mircea Geoană şi Crin Antonescu, cu 3, respectiv 2prezentări tendenţios negative.

Postul Antena 3 a alocat cel mai mare spaţiu campaniei electorale. Candidatul cucele mai multe apariţii a fost Traian Băsescu, cumulând 41 de apariţii. MirceaGeoană a fost prezentat în 22 de ştiri, urmat de Crin Antonescu, cu 16 apariţii.Ceilalţi candidaţi nu au cumulat, individual, mai mult de 11 apariţii. Singurul candidatprezentat cu o atitudine tendenţios-negativă a fost Traian Băsescu, cumulând 16astfel de apariţii (din totalul de 19 apariţii tendenţios-negative).

În cadrul ştirilor de la Prima TV, candidatul cu cele mai multe apariţii a fost TraianBăsescu — 7 apariţii, urmat de candidatul Mircea Geoană, cu 5 apariţii. Ceilalţicandidaţi nu au cumulat, fiecare, mai mult de 3 apariţii. Traian Băsescu a fost şi laPro TV candidatul cu cele mai multe apariţii, în număr de 6. Crin Antonescu, MirceaGeoană şi Remus Cernea (Partidul Verde) au fost fiecare prezenţi în câte 3 ştiri.Ceilalţi candidaţi nu au cumulat mai mult de două apariţii fiecare.

În cadrul ştirilor Realitatea TV, candidatul cu cele mai multe apariţii a fost TraianBăsescu, cu 25 de apariţii, urmat de Crin Antonescu, cu 16 apariţii, şi Mircea Geoanăcu 15 apariţii. Sorin Oprescu (independent), Kelemen Hunor (Uniunea Democratăa Maghiarilor din România), George Becali (Partidul Noua Generaţie) şi CorneliuVadim Tudor (Partidul România Mare) au cumulat, fiecare, mai puţin de 10 apariţii.

Candidatul cu cele mai multe apariţii, în cadrul jurnalului TVR, a fost Traian Băsescu,cu 13 prezenţe, urmat de Mircea Geoană, cu 4 apariţii. Candidatul independentSorin Oprescu şi candidaţii Corneliu Vadim Tudor, George Becali şi Kelemen Hunorau fost prezenţi fiecare în câte trei ştiri. Ceilalţi candidaţi au fost prezentaţi o singurădată în ştirile TVR.

În cadrul emisiunilor cu format electoral aparţinând celor mai importante treiteleviziuni care au organizat sistematic emisiuni electorale, concluziile desprinse dinanaliza AMP au fost:

a Posturile comerciale de ştiri au promovat aceleaşi formate deemisiuni de dezbatere şi analiză, anterioare campaniei electorale, pecare le-au adaptat contextului.

a În cazul posturilor Antena 3, Realitatea TV şi B1TV4 , cadrul dedezbatere a fost, în bună măsură, influenţat de personalitateamoderatorilor (vezi secţiunea Anexe — citate moderatori).

a Posturile comerciale de televiziune au acordat întâietate„subiectelor zilei”, trecând programele electorale ale candidaţilor înplan secund.

a Agenda perioadei a fost dominată de subiectul alegerii unui nouguvern, cazul Hayssam şi, spre finele intervalului analizat, rolul preseiîn asigurarea unui cadru adecvat de dezbatere şi confruntare întrecandidaţi.

a În cadrul dezbaterilor, moderatorii au analizat, cu precădere,subiecte preluate din presă.

a Crin Antonescu a fost cel mai prezent candidat în emisiunile şidezbaterile cu caracter electoral (12 apariţii).

a Candidaţii Remus Cernea, Ovidiu Iane (Partidul Ecologist Român)şi Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă) au fost invitaţi doarîn emisiunile organizate de postul public de televiziune.

În intervalul 2-20 noiembrie 2009, au fost analizate principalele emisiuni cu caracterelectoral difuzate de posturile Antena 3 (Ştirea Zilei), Realitatea TV (Ora de foc —de luni până joi — şi Drumul spre Cotroceni — duminică ) şi TVR 1 (Tu decizi 5 anipentru România).

254 Emisiunea Naşul de la postul B1TV a făcut obiectul unui studiu de caz distinct de analiza efectuatăpe posturile Antena 3, Realitatea TV şi TVR 1

Crin Antonescu (candidatul PNL) a fost cel mai prezent actor în emisiunileelectorale analizate. Cele mai multe prezenţe ale candidatului Crin Antonescu aufost înregistrate la Realitatea TV (6) şi Antena 3 (4).

Traian Băsescu a fost prezent în doar 3 emisiuni electorale, însă prin reprezentareasa de către Sever Voinescu5 în alte 6 apariţii (toate înregistrate la Realitatea TV),acesta a ocupat locul secund în topul vizibilităţii candidaţilor.

Candidatul independent Sorin Oprescu a cumulat 7 apariţii: la TVR 1 (3), iar laAntena 3 şi Realitatea TV, câte 2.

Mircea Geoană (candidatul PSD) a înregistrat câte 2 apariţii la posturile Antena 3 şiRealitatea TV, iar la TVR 1 o singură apariţie.

Candidaţii Remus Cernea (Partidul Verzilor din România), Constantin Rotaru(Partidul Alianţa Socialistă) şi Ovidiu Iane (Partidul Ecologist din România) auînregistrat apariţii doar în cadrul emisiunilor electorale organizate şi difuzate depostul TVR 1.

IV.4. CHELTUIELILE PARTIDELOR ÎN CAMPANIAELECTORALĂAPD a monitorizat finanţarea campaniei electorale, pentru prima dată, în anul 2000şi continuă acest efort pentru a asigura transparenţa cheltuielilor partidelor.Cheltuielile partidelor pentru publicitatea electorală outdoor reprezintă, împreunăcu cheltuielile realizate pentru publicitatea în mass-media, cea mai importantăcategorie de cheltuieli realizate de partide în campania electorală şi acea

26

Vizibilitatea candidaţilor în emisiunile electorale

5 Sever Voinescu a fost prezentat în calitate de purtător de cuvânt al candidatului Traian Băsescu.

componentă a cheltuielilor care poate fi monitorizată cu rezultatele cele mairelevante. Cheltuielile partidelor pentru deplasări, evenimente, protocol sunt multmai greu de observat şi contabilizat din exterior. Totuşi în măsura în care se potobserva mari diferenţe între rapoartele transmise de partide către AutoritateaElectorală Permanentă şi evaluările făcute de Asociaţia Pro Democraţia pentrucheltuielile cu afişajul outdoor, aceste diferenţe aruncă o lumină negativă asupraîntregului raport financiar prezentat de partide.

APD a monitorizat cheltuielile pentru publicitatea electorală în 13 oraşe din Româniaşi în cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti, dar şi respectarea art. 29 (2) alina. şi b. din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare, referitorla obligativitatea de a înscrie pe materialele de propagandă agentul economic carele-a tipărit şi partidul sau alianţa care le-a editat/ comandat.

Asociaţia Pro Democraţia a realizat monitorizarea campaniei electorale de afişajoutdoor, în 13 oraşe din ţară şi în cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti, pecele mai importante 15 artere de circulaţie din fiecare localitate/ sector. Astfel,rezultatele prezentate reprezintă un eşantion din campania de afişaj a candidaţilorla alegerile pentru Preşedintele României. Cele 13 oraşe în care s-a realizatmonitorizarea sunt (în ordine alfabetică):

1. Braşov

2. Brăila

3. Caracal

4. Cluj-Napoca

5. Constanţa

6. Craiova

7. Focşani

8. Iaşi

9. Oneşti

10. Oradea

11. Râmnicu Vâlcea

12. Sibiu

13. Tîrgu Neamţ

Candidaţii pentru care s-a făcut monitorizarea au fost:

a Crin Antonescu

27

a Traian Băsescu

a George Becali

a Mircea Geoană

a Corneliu Vadim Tudor

a Sorin Oprescu

Tipurile de publicitate electorală urmărită:

1. Panouri publicitare mari

Acestea sunt cele mai mari panouri publicitare, dispuse de obicei în intersecţii, peaxele bulevardelor, pe calcane (pereţi de clădire fără ferestre) sau în „capete deperspectivă”. Pot fi iluminate sau nu şi pot avea mai multe reclame, care se deruleazăpe rând. Sunt destinate în principal conducătorilor auto.

2. Panouri publicitare mici

Aceste panouri se găsesc în staţiile de autobuz, la intrarea în pasaje sau de-a lungulstrăzilor, pe trotuare. Pot fi amplasate pe un picior, pot fi iluminate şi pot avea maimulte reclame, care se derulează pe rând. Sunt destinate în principal pietonilor.

3. Reclame pe stâlpi

Aceste reclame pot fi de trei tipuri: panouri amplasate în partea superioară astâlpilor (neluminate); casete luminate din interior, amplasate, de asemenea, înpartea superioară a stâlpilor sau reclame sub forma unor fâşii.

4. Bannere

5. Atipice

a Mesh - reclame din material pe clădiri

a Panouri mobile - arată ca nişte capre (4-5 m lungime, 2-3 m înălţime)ce pot fi mutate uşor în locuri diferite, dar pot rămâne pe toatăperioada campaniei în aceeaşi locaţie. De obicei, sunt montate pemaşini.

a Cuburi sau prisme

APD a estimat cheltuielile făcute de către candidaţi pentru afişajul monitorizat, înfuncţie de preţul mediu al pieţei de imprimare a materialelor şi în funcţie de chiriapercepută, de regulă, pentru expunerea lor. Pentru cele 12.012 panouri, afişe şibannere de diverse tipuri, APD a estimat un cost total de 1.715.279 Euro.

28

Procentul cheltuielilor fiecărui candidat din totalul monitorizat este:

a Traian Băsescu — 41.55%

a Mircea Geoană — 38.72%

a Crin Antonescu — 14.37%

a Sorin Oprescu — 5.34%

29

Aceşti candidaţi au fost practic singurii candidaţi vizibili la nivelul întregii ţări,procentul de panouri de publicitate electorală afişat de toţi ceilalţi candidaţi înoraşele monitorizate fiind sub 0.2%.

Pentru Traian Băsescu şi Mircea Geoană, s-au monitorizat materiale de campanieînsumând un cost estimat de 713.832 Euro, respectiv 664.139 Euro. Această sumădiferă consistent, depăşind cu mult sumele declarate de partidele politice careprezentând cheltuielile pentru tipărituri. Această situaţie ridică serioase semnede întrebare cu privire la sursele de finanţare ale partidelor.

Putem estima că totalul cheltuielilor pentru campania de afişaj outdoor este de cinci-şase ori mai mare decât cel prezentat de APD, având în vedere zonele pe care APDnu le-a monitorizat. Sumele prezentate în primul grafic sunt exprimate în euro,deoarece tarifele practicate de majoritatea firmelor pe care le-am consultat suntexprimate în euro.

Transformând în lei aceste cheltuieli6 , ajungem la o estimare de costurireprezentând cheltuieli de tipărire şi de afişare a materialelor cu conţinut electoral,după cum urmează: pentru Traian Băsescu, suma estimată este de 3.018.224 lei,pentru Mircea Geoană, suma în lei ajunge la 2.808.112, pentru Crin Antonescu,costurile campaniei de afişaj se ridică la 1.042.039 lei, iar pentru Sorin Oprescu la387.370 lei. Tabelul comparativ arată diferenţa dintre sumele estimate de APD,pentru Municipiul Bucureşti şi alte 13 oraşe, şi sumele declarate de partide ca şicheltuieli (Anexa 12 - Rapoarte venituri şi cheltuieli pentru alegerile prezidenţiale2009), pentru întreaga ţară. Trebuie să menţionăm că am inclus şi sumele cheltuitepentru materiale promoţionale, deoarece putem să anticipăm că o parte dincheltuielile pe care partidele le-au declarat pentru tipărituri şi promoţionale includşi o parte dintre cheltuielile pentru imprimarea afişelor mari şi bannerelor.

30

Cheltuielile candidaţilor pentru afişaj electoral (în euro)

6 Am efectuat calculul la cursul mediu al lunii noiembrie, calculat la sfârşitul perioadei: 1 Euro = 4.2282 RON, moment în care se poate estima că partidele au efectuat majoritatea plăţilor

Traian Băsescu 1.318.639 5.123.090 3.018.224Mircea Geoană 1.393.910 6.046.926 2.808.112Crin Antonescu 2.997.517 6.268.739 1.042.039Sorin Oprescu 3.256.523 1.069.713 387.370

CandidatSumă declarată:Publicitate stradală

Sumă declarată:Tipărituri şi altemateriale promoţionale

Sumă evaluată de APDpentru afişaj stradal

În ceea ce priveşte cheltuielile făcute de cei doi candidaţi intraţi în turul al doilea,cheltuielile realizate pentru promovarea celor doi candidaţi care s-au confruntat pe6 decembrie au fost analizate în profunzime. Am putut să observăm că, de regulă,cheltuielile realizate de un candidat într-un oraş sunt influenţate de culoarea politicăa primarului, care aprobă închirierea unor spaţii publice pentru campania electorală(Anexa 13 - Monitorizarea campaniei de afişaj pe oraşe şi sectoare).

Din monitorizarea campaniei de afişaj outdoor am constatat, de asemenea, că încazul ambilor candidaţi care au intrat în al doilea tur, campania negativă reprezintăun procent important din întreaga campanie de afişaj, atingând aproape 30% în cazulcampaniei împotriva lui Mircea Geoană şi aproximativ 50% în cazul campanieiîmpotriva lui Traian Băsescu. În acelaşi timp, pentru primul tur de scrutin, vizibilitateacandidatului Traian Băsescu a fost susţinută foarte puternic de campania depromovare a referendumului organizat simultan cu alegerile.

O altă problemă a campaniei de afişaj este transparenţa cheltuielilor. Pentruasigurarea acestei transparenţe, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelorprevede obligativitatea de a tipări, pe orice material afişat, numele partidului care l-a comandat şi al agentului economic care a executat comanda. În urma monitorizării,APD a constatat că niciuna dintre informaţiile prevăzute de lege nu se regăseşte pematerialele din această campanie electorală. Problema devine cu atât mai importantăcu cât partidele care au făcut campanie de afişaj au depus la AEP bilanţul contabilavând un deficit care merge de la 4,9 milioane de lei (PSD+PC) până la 5,6 milioanede lei (PNL).

31

Comparaţie între cheltuielile evaluate de APD (culoare închisă) şicheltuielile declarate de partidele politice (culoare deschisă). Sumele suntexprimate în lei.

32

33

IV.5. O CAMPANIE ELECTORALĂ FĂRĂ PRINCIPIIAtacurile la persoană, împreună cu o foarte agresivă campanie de afişaj negativă aureprezentat, din păcate, liniile directoare ale campaniei electorale. În monitorizareafăcută cheltuielilor de campanie pentru afişajul stradal, monitorii APD au putut săconstate că aproape jumătate dintre afişele candidaţilor pentru turul al doilea aureprezentat, de fapt, o campanie negativă împotriva celuilalt candidat.

Observatorii pe care Asociaţia Pro Democraţia i-a avut în secţiile de votare auacţionat, în ziua votului, în apropierea secţiilor de votare, şi ca operatori de sondaj.Un număr de 1.200 de alegători au răspuns întrebărilor noastre despre modul încare campania electorală s-a desfăşurat în comunităţile lor. Chestionarul (Anexa 14- Chestionar pentru comunitate) nu a vizat simpatii politice sau atitudineaalegătorilor faţă de modul în care s-a desfăşurat campania electorală, ci evenimenteşi acţiuni la care cetăţenii au asistat sau au fost parte şi ţintă.

Fără să avem pretenţia unui sondaj realizat după toate regulile statisticii, numărulmare de alegători care au răspuns sondajului nostru ne îndreptăţesc să prezentămrezultatele sale. Trebuie să menţionăm că, în timp ce o parte dintre cei chestionaţiau fost foarte deschişi să răspundă chestionarului nostru, un număr important decetăţeni au părut mai degrabă speriaţi de întrebările privind ajutoarele de la stat şiorganizarea transportului alegătorilor la urne şi au evitat să răspundă la acesteîntrebări. Aceste situaţii reies din rapoartele completate de cei peste 1.400 deobservatori APD, care au participat la ambele tururi ale alegerilor la monitorizareaprocesului electoral.

Întrebările pe care le-am adresat cetăţenilor care au avut amabilitatea să răspundăobservatorilor APD au fost:

1. Pe perioada campaniei electorale, s-au desfăşurat mitinguri alepartidelor în cartierul/ comuna dumneavoastră?

2. Pe perioada campaniei electorale, aţi participat la mitinguri alepartidelor?

3. Pe perioada campaniei electorale, aţi primit în căsuţa poştalămateriale de propagandă ale partidelor politice?

4. Pe perioada campaniei electorale, partidele politice au distribuitmateriale de campanie care vă sunt utile: alimente, rechizite, umbrele?

5. Pe perioada campaniei electorale, instituţiile publice (Primăriile) audistribuit ajutoare de stat: ajutoare pentru căldură, subvenţii, ajutoarede la Uniunea Europeană (făină, zahăr, ulei)?

6. Aveţi cunoştinţă despre partidele care au oferit transport la secţiade votare pentru alegătorii din cartierul/ comuna dumneavoastră?

34

La prima întrebare, 57% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ şi 31% au răspunscă nu au cunoştinţă de organizarea mitingurilor electorale în comunitatea lor.

35

Pe perioada campaniei electorale, s-au desfăşurat mitinguri alepartidelor în cartierul/ comuna dumneavoastră?

În ceea ce priveşte participarea lor la acţiuni de campanie, doar 19% dintre ceichestionaţi au răspuns că au luat parte la mitinguri electorale, în timp ce 65% nu auparticipat la aceste evenimente.

Pe perioada campaniei electorale, aţi participat la mitinguri alepartidelor?

Mult peste jumătate dintre cei chestionaţi primiseră în poştă materiale imprimatede partidele politice, pentru susţinerea candidaţilor: fluturaşi, pliante, broşuri, carefiind introduse în căsuţa poştală, fără a lăsa cetăţenilor posibilitatea de a alege dacăle primesc sau nu, pot fi considerate un abuz şi o încălcare a vieţii private.

36

Pe perioada campaniei electorale, aţi primit în căsuţa poştalămateriale de propagandă ale partidelor politice?

Aproape jumătate dintre respondenţi, 48%, au declarat că au primit materiale decampanie care sunt utile: alimente, rechizite, umbrele, în timp ce 38% nu au primitasemenea stimulente electorale. Trebuie spus că legea limitează materialele decampanie la produse cu valoare simbolică.

Pe perioada campaniei electorale, partidele politice au distribuitmateriale de campanie care vă sunt utile: alimente, rechizite, umbrele?

În ceea ce priveşte cele mai sensibile două întrebări: distribuţia de ajutoare de statşi transportul alegătorilor la urne, cu toate că o parte dintre cetăţeni au fost reticenţiîn a răspunde, rezultatele sunt concludente. Mai bine de un sfert dintre alegători,27%, ne-au mărturisit că au cunoştinţă despre distribuţia unor beneficii de laPrimărie, pe perioada campaniei electorale. Iar numărul mare de persoane care aupreferat să nu răspundă, 22%, reprezintă un indiciu important cu privire la modul încare este răspândit fenomenul utilizării ajutoarelor de stat în campanie.

37

Pe perioada campaniei electorale, instituţiile publice (Primăriile) audistribuit ajutoare de stat: ajutoare pentru căldură, subvenţii, ajutoarede la Uniunea Europeană (faină, zahăr, ulei)?

Pe de altă parte, o cincime dintre cetăţeni, mai exact 21%, erau familiari cu practicatransportului alegătorilor la urne de către partide. Acesta este un indiciu pentrumodul în care este răspândit şi cunoscut fenomenul turismului electoral.

Aveţi cunoştinţă despre partide care au oferit transport la secţia devotare pentru alegătorii din cartierul/ comuna dumneavoastră?

V. OBSERVAREA PROCESULUI ELECTORAL

Asociaţia Pro Democraţia şi-a orientat activitatea de monitorizare a celor douătururi de scrutin pentru alegerea preşedintelui României din 2009, cu precădere înmediul rural. Având în vedere campania electorală dominată de atacuri întrecandidaţi şi lipsa de platforme electorale reale, aceste alegeri au prezentat risculescaladării crizei politice cvasi permanente a societăţii româneşti, pe fundalul crizeieconomice globale. Atrăgând atenţia asupra unor factori de risc care ameninţaucorectitudinea scrutinului prezidenţial, APD a încercat să monitorizeze întregprocesul electoral derulat pe 22 noiembrie şi 6 decembrie, concentrându-şi cuprecădere eforturile în localităţile identificate în scrutinele anterioare ca zone derisc pentru corectitudinea electorală (Anexa 8 - Comunicat de presă din data de20 noiembrie).

Campania de recrutare a observatorilor interni ai APD a debutat pe data de 15octombrie 2009, fiind invitaţi, pe această cale, toţi cetăţenii interesaţi detransparenţa şi corectitudinea scrutinului pentru alegerea Preşedintelui Românieisă ia parte la misiunea de observare a acestuia

(Anexa 4 - Comunicat de presă din data de 15 octombrie). Peste 1.400 deobservatori APD s-au aflat în secţiile de votare din 28 de judeţe şi municipiulBucureşti, pentru a acoperi un număr cât mai mare de secţii de votare, inclusiv prinfolosirea, în fiecare judeţ monitorizat, a echipelor mobile de observatori. Deasemenea, la fel ca şi pentru precedentele exerciţii electorale, începând cu anul2007, Asociaţia Pro Democraţia a comunicat direct cu alegătorii, prin intermediulliniei telefonice gratuite 0800 070 100, disponibilă în zilele votului, între orele 06:00şi 22:00, pentru sesizarea neregulilor şi răspunsuri la întrebările legate de vot.

V.1. OBSERVAREA CELOR DOUĂ TURURI DE SCRUTIN

Turul I de scrutinObservarea procesului electoral din data de 22 noiembrie s-a realizat datorităsprijinului venit din partea a peste 1.400 de observatori APD prezenţi, cu precădere,în mediul rural din următoarele 28 de judeţe: Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud,Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj,Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu,Suceava, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea, dar şi în municipiul Bucureşti. Asociaţia ProDemocraţia a informat constant opinia publică cu privire la modul în care s-audesfăşurat alegerile pentru desemnarea Preşedintelui României, oferind o imagineinformată asupra procesului electoral.

38

Turul II de scrutin

Turul II, organizat duminică 6 decembrie, a fost observat de către APD cu ajutorula peste 1.000 de observatori care au acţionat în mediul rural din 28 de judeţe: Arad,Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj,Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ,Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea şi municipiulBucureşti.

39

Afis recrutare observatori

V.2 CONCLUZIILE OBSERVĂRII MODULUI DEDESFĂŞURARE A CELOR DOUĂ TURURI DE SCRUTIN Rezultatele obţinute în urma procesului de observare a alegerilor pentrudesemnarea Preşedintelui României au indicat probleme similare celor din cadrulscrutinelor precedente, perpetuate în fiecare dintre ultimii ani electorali. Trebuieadăugat că, pe lângă încălcări ale legii sesizate la scrutinele anterioare, cu ocaziadesfăşurării alegerilor prezidenţiale, vidul legislativ şi legislaţia electorală fragmentarăau ridicat serioase semne de întrebare legate de posibila fraudare a rezultateloracestui proces electoral.

Şi de această dată, Asociaţia Pro Democraţia se vede nevoită să sublinieze faptul că,pe lângă neregulile semnalate de către observatorii proprii şi care vizează graveîncălcări ale legii sau probleme organizatorice al căror efect direct este îngreunareaprocesului de votare, au fost semnalate foarte multe situaţii a căror apariţie estefavorizată de lipsa unor reglementări clare în domeniu. În plus, înainte de primul turde scrutin, APD a atras atenţia asupra unei serii de factori indicatori ai zonelor derisc electoral. Dintre aceştia, trebuie amintite organizarea simultană areferendumului pentru Parlamentul unicameral, cu primul tur al alegerilorprezidenţiale în aceleaşi secţii de votare şi folosind aceleaşi ştampile; continuarea şiamplificarea vechii practici a desemnării pe criterii politice şi clientelare apreşedinţilor şi locţiitorilor preşedinţilor secţiilor de votare; alocarea discreţionară,

40

prin intervenţia aleşilor locali, mai ales a primarilor, a spaţiilor pentru campaniilestradale ale candidaţilor care afectează egalitatea competitorilor şi dreptul la liberăinformare al alegătorilor; utilizarea secţiilor de votare speciale ca modalitate defraudare a votului prin acţiuni organizate de turism electoral; absenţa unor campaniireale de informare a cetăţenilor români privind procedura de vot.

Coroborate cu lipsa unei campanii susţinute şi responsabile de informare privindReferendumul, toate acestea au contribuit la apariţia situaţiilor în care prezenţa lavot a fost sub 50% din locuitorii localităţilor. În plus, suspiciunile privind fraudarearezultatelor scrutinelor nu au întârziat să fie evidenţiate atât de către competitoriielectorali, cât şi de către organizaţiile observatoare sau mass-media.

Bazându-se pe sesizările primite de la observatorii din ţară, Asociaţia ProDemocraţia a emis, pe parcursul zilelor de vot, comunicate de presă care atenţionaucu privire la neregulile apărute în desfăşurarea procesului electoral (Anexa 9 —Comunicate de presă din zilele de vot).

V.2.1 Probleme organizatorice

Nereguli cu listele electorale

Organizarea procesului de votare a pus, încă de la început, o serie de probleme.Luând în considerare erorile strecurate pe listele electorale, sesizările primite încăde la deschiderea secţiilor de votare au vizat nereguli menite a îngreuna bunadesfăşurare a procesului de votare. Favorizarea aglomeraţiilor sau a busculadelor,în faţa sau în incinta secţiilor, a fost un rezultat direct al neregulilor care se refereaula corectitudinea informaţiilor existente pe listele electorale. Printre cazurilesemnalate, se numără:

a Judeţ Galaţi, localitatea Matca, secţia 374: Mai multe persoane cudrept de vot nu s-au regăsit în lista electorală permanentă la secţia devotare unde erau arondate. O situaţie similară a fost sesizată şi la altesecţii de votare din comună.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 69: Un alegător a fost împiedicatiniţial să voteze, deşi a făcut dovada faptului că este arondat la secţiarespectivă. Motivul invocat a fost faptul că nu apărea pe lista electoralăpermanentă. La intervenţia observatorului APD, alegătorul a fost lăsatsă voteze.

a Judeţ Dolj, localitate Craiova, secţia 64: Nu s-au folosit listepermanente pe care să semneze alegătorii care votau pentrureferendum. Aceştia au semnat de câte două ori pe lista permanentădestinată alegerilor pentru preşedinte. Observatorul APD a făcutsesizare către preşedintele BESV şi către BEJ.

41

a Judeţ Constanţa, localitate Constanţa, secţia 9: Pe listele electoralefigurau şapte persoane decedate de peste 10 ani, dar existau semnăturiîn dreptul numelor lor. A fost sesizat preşedintele BESV şi s-a chematpoliţia. Cei care au sesizat această situaţie au fost solicitaţi să deadeclaraţii.

a Judeţ Tulcea, localitate Tulcea, secţia 1: Au fost alegători care nu s-au regăsit pe lista electorală permanentă, fiind trimişi la secţia specială.

a Judeţ Vrancea, localitate Focşani, secţia 29: Doi alegători, soţ şi soţie,având acelaşi domiciliu, au fost trecuţi pe liste electorale din secţii devotare diferite.

Ştampile şi buletine de vot dispărute din secţiile de votare

O situaţie nou apărută, în cazul celor două scrutine prezidenţiale, s-a referit ladispariţia cauciucului existent pe ştampilele cu menţiunea VOTAT. Cauzate fie deneatenţia membrilor BESV, fie de neatenţia alegătorilor, astfel de cazuri nu au făcutdecât să susţină ideea conform căreia dispariţia acestui cauciuc poate fi atribuităunor încercări de fraudare a rezultatelor alegerilor. Aceste ştampile pot fi folosite,spre exemplu, pentru ştampilarea, în afara secţiei de vot, a unor buletine de votcare vor fi introduse în urne pentru a fi numărate după închiderea secţiei. Acelaşilucru este valabil şi pentru buletinele de vot dispărute sau găsite în plus faţă denumărul consemnat în procesele-verbale de predare-primire a inventarului ladeschiderea secţiilor de votare:

a Judeţ Dolj, comuna Predeşti: A fost suspendat procesul de votaredeoarece a dispărut o ştampilă cu menţiunea VOTAT.

a Judeţ Iaşi, localitate Holboca, secţia 518: A dispărut o ştampilă cumenţiunea VOTAT.

a Judeţ Botoşani, localitate Mihălăşeni, secţia 355: A dispărut cauciuculde pe ştampila cu menţiunea VOTAT.

a Judeţ Caraş-Severin, localitate Bucşa, secţia 103: Din secţiarespectivă a dispărut o ştampilă cu menţiunea VOTAT. Au fost trimiseechipaje de poliţie să caute ştampila dispărută.

a Judeţ Neamţ, localitate Săbăuani, secţia 473: În jurul orei 14:30, adispărut o ştampilă cu menţiunea VOTAT.

a Judeţ Vâlcea: Din secţiile de votare din trei comune şi din oraşulBăbeni au dispărut cauciucurile de pe ştampilele cu menţiunea VOTAT.

a Judeţ Maramureş, localitate Ieud, secţia 336: O alegătoare a returnatştampila fără partea de cauciuc cu menţiunea VOTAT. Membrii BESVau reţinut persoana în cauză şi au chemat poliţia, fiind demarată o

42

anchetă.

a Judeţ Sibiu, localitate Sibiu, secţia 94: A dispărut cauciucul de pe unadintre ştampilele cu menţiunea VOTAT.

a Judeţ Olt, localitate Caracal, secţia 64: S-a pierdut o ştampilă cumenţiunea VOTAT. A fost sesizată Poliţia.

a Judeţ Iaşi, localitate Mirceşti, secţia 567: Procesul de vot a fostîntrerupt în jurul orei 16:30, pentru 20 de minute, deoarece a dispărutcauciucul de la o ştampilă cu menţiunea VOTAT. BEJ a comunicatpoliţiei cele întâmplate, însă nu au fost luate măsuri.

a Judeţ Prahova, localitate Ploieşti, secţia 53: Membrii BESV au găsitîn pachetul de buletine de vot un buletin de vot pe care era aplicatămenţiunea VOTAT. A fost sesizat BEJ, iar buletinul respectiv a fostanulat.

a Judeţ Teleorman, localitate Bujoreni, secţia 132: În timp ce în secţiade votare nu se afla nici un votant, a dispărut o ştampilă cu menţiuneaVOTAT. S-a sunat la 112 să se înregistreze reclamaţia şi s-a răspunscă se va găsi ştampila. Acelaşi răspuns a fost acordat şi de cătrepreşedintele BESV.

a Judeţ Iaşi, localitate Găsteşti, secţia 275: În jurul orei 15:00, dinsecţia de votare a dispărut o ştampilă cu menţiunea VOTAT. A fostpornită o anchetă a poliţiei, dar ştampila nu a fost găsită. Cu întârzierede câteva ore, a fost anunţat şi BEJ, deoarece membrii BESV au spuscă nu ştiau că trebuie anunţat BEJ despre dispariţia ştampilei.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 151: În jurul orei 16:30, a dispărut oştampilă cu menţiunea VOTAT. Membrii BESV au anunţat poliţia, darBEJ nu a fost sesizat de această problemă. S-a întrerupt procesul devotare pentru 10 minute fără ca alegătorii să fie anunţaţi, astfel încâtmai mulţi alegători au renunţat să aştepte şi nu şi-au mai exercitatdreptul la vot.

Probleme la organizarea operaţiunilor de votare

Pe lângă situaţiile neclare cauzate de legislaţia neunitară, o serie de evenimente aufost provocate de proasta organizare dinaintea zilei votului. Fie că a fost vorba deîntreruperi ale furnizării energiei electrice în secţii, sau de amenajarea cabinelor devot în afara secţiei, toate acestea au contribuit la îngreunarea procesului electoralîn unele zone. În mod special, trebuie menţionate cazurile în care membri ai BESVau fost înlocuiţi în preziua votului, fără a fi înştiinţaţi asupra acestui lucru şi cele încare secţiile de votare au fost amenajate în clădiri în care se află sediul unor filialeale partidelor înscrise în cursa electorală:

43

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 160: La secţia respectivăs-a întrerupt curentul. Procesul de votare a fost suspendat până laremedierea situaţiei.

a Judeţ Vrancea, localitate Focşani: Reprezentanţii PNG în BESV aufost înlocuiţi în urma unei cereri adresate BEJ pe data de 19 noiembrie.Marian Oprişan s-a deplasat personal la sediul BEJ pentru a susţinecererea PNG în faţa preşedintelui BEJ.

a Judeţ Maramureş, localitate Sighet, secţia 101: Numărul ştampilelorde vot (5) nu corespundea cu numărul de cabine de vot existente însecţie.

a Judeţ Dolj, localitate Panaghia, secţia 309: Alegătorii au votat şi înafara cabinei de vot. Observatorul APD a sesizat preşedintele BESV,iar situaţia s-a reglementat. A fost informat şi BEJ.

a Judeţ Sibiu, localitate Sibiu, secţia 119: La secţia specială de la garaSibiu au fost şterse aproximativ două ore de înregistrare cu cameravideo din cauza unei erori a sistemului electronic. Preşedintele BESV aconsemnat această defecţiune tehnică într-un proces-verbal.

a Judeţ Braşov, localitate Braşov, secţia 180: Procesul de votare a fostsuspendat în jurul orei 11:00 din cauza unei pene de curent.

a Judeţ Tulcea, localitate Tulcea: În majoritatea secţiilor din satele dinjudeţul Tulcea, urnele de vot au fost transparente. Buletinele de vot s-au desfăcut în cădere, iar în momentul în care alegătorii introduceaubuletinul de vot în urnă, observatorul APD a putut vedea cu cine auvotat aceştia.

a Judeţ Constanţa, localitate Năvodari: Secţia specială din Năvodari afost organizată în aceeaşi clădire cu poliţia comunitară şi cu sediul PSDNăvodari.

Nereguli în comportamentul alegătorilor

Cu ocazia acestor două exerciţii electorale, opinia publică a avut posibilitatea de a-şi forma o imagine mai clară asupra comportamentului alegătorului român, caredecide să meargă la urne. Nefiind caracteristice tuturor cetăţenilor acestei ţări, auexistat o serie de situaţii discutabile create de către alegători. Din nou, şi acesteaau avut ca rezultat sublinierea unor idei legate de suspiciunile de fraudare:

a Judeţ lfov, localitate Mogoşoaia, secţia 211: Un grup organizat de30 de alegători au blocat, pentru o perioadă, accesul în secţia de votarespecială.

a Judeţ Maramureş, localitate Şoncuţa, secţia 150: Un cetăţean de

44

etnie romă a venit la secţia de votare cu un autoturism pe care eraulipite două tipuri de buletine de vot. A fost sesizată Poliţia, iarcetăţeanul respectiv a fost sancţionat.

a Judeţ Ilfov, localitate Popeşti Leordeni: La secţia specială dinlocalitate, a sosit un grup organizat de 30 de persoane, pentru a vota.La întrebarea observatorului, aceştia au răspuns că lucrează în zonă, lao întreprindere iar că şeful lor i-a ajutat să se organizeze pentru a venisă voteze. S-a făcut sesizare scrisă către BEJ.

a Judeţ Constanţa, localitate Techirghiol, secţia 344: La această secţiespecială au votat la ora 16:00 aproximativ 375 de persoane. Majoritateavotanţilor ar fi trebuit să provină de la sanatoriul din localitate, careare o capacitate de până la 150 de locuri. La aceeaşi secţie au votat doiminori. Poliţia a luat declaraţii şi cercetează casetele video. Procesulde votare a fost întrerupt din cauza anchetei poliţiei.

a Judeţ Cluj, localitate Gilău, secţia 477: În trei cazuri, alegătorii cares-au prezentat în secţie au insistat să intre în cabina de vot cu unînsoţitor, fără să invoce un anumit motiv. Când acest lucru li s-a interzis,au decis să nu mai voteze.

a Judeţ Bacău, localitate Itcani, comuna Plopana, secţia 627: Oalegătoare a mai introdus încă o hârtie în urnă, pe lângă buletinul devot. Preşedinta BESV a observat acest lucru şi s-a demarat o anchetă.

a Judeţ Dolj, localitate Craiova, secţia 180: Un alegător a încercat săvoteze de două ori. Preşedintele BESV a sesizat situaţia şi a anunţatpoliţia, care a reţinut persoana în cauză pentru cercetări.

a Judeţ Prahova, localitate Băicoi, secţia 361: Au fost identificaţi optalegători care au votat de mai multe ori. La sosirea observatorului APD,fusese deja sesizată poliţia şi declanşată o anchetă.

a Judeţ Ilfov, localitate Ştefăneşti, secţia 233: Încă de la ora 12:00, însecţie s-au epuizat toate cele 600 de buletine de vot. Ca urmare,procesul de vot a fost suspendat. La această secţie au votat foartemulte persoane cu domiciliul în Bucureşti şi care au declarat că lucreazăîntr-un ansamblu rezidenţial din localitate. Numărul buletinelor de vota fost suplimentat cu 100.

a Localitate Bucureşti: La secţia specială din Gara de Nord, la ora07:30, erau prezenţi un număr foarte mare de alegători, formându-sedeja cozi de aşteptare.

a Localitate Bucureşti, secţia 166: Organizaţia locală PSD, sector 1, amobilizat studenţi observatori pentru partid şi i-a încurajat să votezeîn această secţie specială.

45

Implicarea persoanelor neautorizate în procesul electoral din secţia devotare

Contrar prevederilor legale, au existat cazuri când persoane neautorizate auintervenit în desfăşurarea procesului de votare în secţii. Astfel, parlamentari, membriai partidelor, funcţionari publici sau aleşi locali au considerat de cuviinţă să participela procesul electoral din secţiile de vot, depăşindu-şi prerogativele conferite defuncţia deţinută. S-au consemnat încercări de influenţare a votului, de intimidare aalegătorilor şi a observatorilor şi de îngreunare a votării prin aglomerarea secţiilor.Primari, viceprimari sau consilieri locali au fost văzuţi intervenind în modul dedesfăşurare a votării:

a Judeţ Maramureş, localitate Botiza, secţia 258: Primarul staţiona înincinta secţiei de votare şi împărţea buletine de vot. Viceprimarulstaţiona în faţa secţiei de votare şi îndemna oamenii să voteze.Observatorul APD a depus sesizare la BEJ.

a Bucureşti, secţia 729 şi secţia 730: Reprezentanţi ai PNL aveau listecu persoanele care au primit pachete în timpul campaniei electorale şiverificau prezenţa acestora la vot.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 109, secţia 110 şi secţia125: Un consilier local PSD, împreună cu un grup de membri aipartidului, staţionau în perimetrul Școlii Generale Nr. 1, din Lupeni,unde se aflau secţiile de votare. De asemenea, în apropierea şcolii austaţionat autoturisme inscripţionate cu sloganuri electorale.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 117 şi secţia 118: Grupuride persoane, printre care şi un consilier local PSD, au staţionat înperimetrul Liceului Teoretic unde erau organizate secţii de votare. Deşiau fost atenţionaţi de către observatorul APD şi preşedintele BESV alsecţiei 117, aceştia au revenit.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 112 şi secţia 113: Unconsilier local PSD, împreună cu alte persoane, a staţionat în faţasecţiilor de votare. De asemenea, la secţiile de votare 121, 122, 123un grup de persoane, printre care şi un consilier local PSD, au staţionatîn perimetrul secţiilor de votare. La secţia de votare 116, un grup depersoane, printre care şi un membru PSD, staţionau în perimetrulsecţiei şi îndreptau alegătorii de pe stradă spre secţia de votare.

a Judeţ Tulcea, localitate Tonova, secţia 222: Primarul comunei a stattoată ziua în secţia de votare. Observatorul APD a făcut sesizare cătrepreşedintele BESV, dar nu s-au luat măsuri.

a Judeţ Maramureş, localitate Asuajul de Sus, secţia 217: Primarul dinlocalitate a staţionat în secţia de votare, iar o persoană care nu făcea

46

parte din BESV înmâna ştampile votanţilor. Observatorul APD a sesizatpreşedintele BESV, iar acesta l-a rugat pe primar să părăsească secţia.Primarul a răspuns că va sta la numărarea voturilor, chiar dacă va fi datafară. A fost depusă sesizare şi la BEJ.

a Judeţ Prahova, localitate Gherghiţa, secţia 480: În faţa secţiei devotare, soţia primarului îndemna oamenii unde şi cu cine să voteze. Lasecţia 479, primarul ameninţa oamenii că dacă nu votează cu cinetrebuie nu vor mai primi lemne pentru foc. Observatorul APD a făcutsesizare, iar cele două persoane au fost îndepărtate.

a Judeţ Cluj, localitate Cluj-Napoca, secţia 160: Persoana responsabilăde camera video din secţia de votare distribuia buletine de vot cătrealegători.

a Judeţ Braşov, localitate Şinca Nouă, secţia 458: La intrarea în secţiade vot se afla o persoană cu o listă cu nume în care bifa persoanelecare veneau să voteze. A fost avertizată de către preşedintele BESV săînceteze.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 116: Consilierii locali dinpartea PSD vizitau secţiile de votare şi îndemnau cetăţenii să votezepentru candidatul PSD.

a Judeţ Neamţ, localitate Ceahlău: Primarul din localitate a stat în faţasecţiei de votare din cadrul Şcolii din Ceahlău şi a îndemnat alegătoriisă voteze. Observatorul APD a făcut sesizare la BEJ, primind răspunssă ia legătura cu poliţia. Poliţia a transmis observatorului APD să ialegătura cu BEJ.

a Judeţ Cluj, localitate Gherla, secţia 218: Membrii BESV le-au declaratobservatorilor APD că primarul PD-L le cere din două în două ore săîl informeze cu privire la numărul de voturi exprimate.

a Judeţ Vrancea, localitate Ploscuţeni: Primarul comunei staţiona înfaţa secţiei, înconjurat de cetăţeni şi de poliţiştii din comună. La sosireaobservatorilor APD, s-a retras la primărie, situată la 500 de metridistanţă.

a Judeţ Dolj, localitate Leu-Zănoaga, secţia 456: În faţa secţiei devotare, observatorul din partea Asociaţiei Tinerii Români pentruNaţiunile Unite vorbea cu alegătorii sugerându-le cu cine să voteze. Afost înştiinţat preşedintele secţiei, acesta intervenind cu ajutorulforţelor de ordine.

a Judeţ Iaşi, localitate Ciorteşti, secţia 347: Un reprezentantneacreditat al PD-L a stat în secţia de votare.

a Judeţ Ilfov, localitate Ştefăneştii de Jos, secţia 231: În secţie staţionau

47

şapte observatori de la organizaţia Milennium, creându-se aglomeraţie.Observatorii menţionaţi îndemnau alegătorii să voteze candidatul PSD.Observatorul APD a depus o sesizare în scris, care nu a fost acceptată.În plus, preşedintele BESV a sfătuit observatorul APD să nu mai facăsesizări şi să părăsească secţia de votare, motivând că acest sfat „e sprebinele ei".

Activitatea membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare

Principalele persoane implicate în procesul de votare, membrii birourilor electoraleale secţiilor de votare, beneficiază de instruirile şi pregătirea necesare pentru a-şiputea desfăşura activitatea conform legislaţiei în vigoare. Cu toate acestea, nu puţineau fost cazurile când, în cadrul instruirilor la care au participat, aceştia nu au primitminimul de informaţie necesar pentru a se putea achita onorabil de sarcinile dinziua votului. Ocupaţia predilectă a membrilor BESV a fost transmiterea datelorpersonale ale alegătorilor prin SMS sau telefonic către persoane din afara secţiilorde votare:

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 242: Reprezentantul PSD completao listă cu CNP-uri ale alegătorilor, transmiţându-le ulterior prin SMS.Observatorul APD a sesizat preşedintele BESV, iar acesta a reţinutacreditarea observatorului, adăugând că a luat legătura cu BEJ şi a primitrăspuns că este permisă notarea CNP-urilor alegătorilor.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 243: Reprezentantul PSD, carecompleta o listă cu CNP-urile alegătorilor, a fost exclus din BESV prindecizia celorlalţi membri ai Biroului.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 112: Reprezentantul PSD completao listă cu CNP-ul alegătorilor şi le transmitea prin SMS. S-a făcutsesizare către BESV, care nu a dat niciun răspuns.

a Judeţ Brăila, localitate Brăila, secţia 39: La ora 06:30 membriicomisiei nu erau prezenţi la secţia de votare.

a Judeţ Brăila, localitate Ianca, secţia 150: La ora 07:05 nu era deschisăsecţia de votare, formându-se deja coadă de alegători.

a Judeţ Vrancea, localitate Bordeşti, secţia 132: Procesul de votare aînceput la ora 07:15. Au fost alegători care au sosit şi, neputând vota,au plecat.

a Judeţ Galaţi, localitate Pechea, secţia 411: Pe parcursul zilei, înincinta secţiei de votare se aflau mai multe persoane decât numărul deştampile cu menţiunea VOTAT şi cabine de vot. Observatorul APD aatras atenţia asupra acestui fapt, iar preşedintele BESV a luat măsuri

48

organizatorice pentru a preîntâmpina astfel de situaţii.

a Judeţ Galaţi, localitate Pechea, secţia 415: Cetăţeanul Muşat Ion aconstatat, când s-a prezentat să voteze că în dreptul lui semnase pelista permanentă o altă persoană.

a Judeţ Vrancea, localitate Moviliţa, secţia 252: Secţia de votare s-adeschis cu întârziere, la ora 07:15.

a Judeţ Braşov, localitate Prejmer, 428: Aproximativ 100 de buletinede vot au fost ştampilate cu ştampila de control a secţiei de votare peinteriorul primei pagini. Membrii BESV au pus deoparte buletineleştampilate greşit, fără să le anuleze.

a Judeţ Maramureş, localitate Baia Mare, secţia 1: Un alegător a primitdoar buletinul de vot pentru preşedinte, fără să primească şi buletinelepentru referendum, deoarece un membru al BESV a spus că ajungedoar un buletin pentru toate trei voturile. Observatorul APD a făcutsesizare către preşedintele BESV.

a Judeţ Braşov, localitate Braşov, secţia 72: Un alegător s-a prezentatla vot şi, pentru că nu mai erau şi alţi cetăţeni în secţie, i s-a spus cădacă nu votează şi pentru preşedinte, nu va putea să voteze nici pentrureferendum. Întrebat în baza cărei dispoziţii nu poate vota pentru cescrutin doreşte, preşedintele secţiei i-a oferit toate cele trei buletinede vot.

a Localitate Bucureşti, secţia 275: Preşedintele BESV a refuzat săbareze rubrica de semnături pentru referendum, deşi unele persoanenu au votat la referendum.

a Judeţ Braşov, localitate Hârşeni, secţia 364: Membrii BESV nu auverificat actele de identitate ale unor alegători, pe motiv că se cunoscîntre ei, aplicând direct timbrul autocolant.

a Judeţ Cluj, localitate Cluj-Napoca, secţia 160: La această secţiespecială, membrii BESV nu ştiau câte buletine de vot au primit ladeschiderea secţiei, deoarece nu le-au numărat.

a Judeţ Brăila, localitate Brăila, secţia 57: Doi membri ai BESV auînmânat votanţilor buletine de vot fără ştampila de control a secţiei.Situaţia voturilor deja introduse în urnă nu a putut fi remediată.

a Judeţ Iaşi, localitate Tătăruşi, secţia 734: Secţia de votare a fostînchisă pentru pauză de masă timp de jumătate de oră. Alegătorii austat în faţa secţiei, neputând să voteze. În aceeaşi secţie existau şasecabine de vot, dar nu erau lăsaţi să intre decât câte trei alegători. S-afăcut sesizare la BEJ, iar secţia a fost redeschisă.

a Judeţ Vrancea, localitate Goleşti, secţia 199: Aproximativ 10

49

alegători s-au întors în secţia de vot cu buletine de vot neştampilate,spunând că li s-au dat în plus. Ulterior, un membru al BESV a luat oştampilă cu menţiunea VOTAT şi a ştampilat respectivele buletine.Întrebat de către observatorul APD de ce aplică ştampila, a răspuns căaşa anulează buletinele.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 243: Până la ora 12:00, la aceastăsecţie specială, alegătorii au semnat declaraţie pe propria răspunderedoar pentru alegerea preşedintelui, nu şi pentru referendum. Laintervenţia observatorului APD, preşedintele BESV a spus că nu ştia cătrebuie şi o a doua declaraţie şi că nici nu are astfel de formulare.Pentru a încerca să remedieze situaţia, preşedintele BESV a luatformulare de la alegerea preşedintelui, a tăiat cu pixul şi a scrisReferendum.

a Judeţ Vrancea, localitate Vrâncioaia, secţia 418: Membrii BESV jucaucărţi în secţia de votare.

a Judeţ Dolj, localitate Castranova, secţia 318: Preşedintele BESV nua adus la cunoştinţa alegătorilor şi posibilitatea de a vota pentrureferendum. La solicitarea observatorului, preşedintele BESV a motivatcă aşa a fost instruit. A fost sesizat BEJ.

a Judeţ Constanţa, localitate Constanţa, secţia 156: Bătrânii dinCăminul de bătrâni din localitate, în incinta căruia exista secţia devotare 156, au fost trimişi de către preşedintele BESV la secţii speciale,cu toate că erau arondaţi acestei secţii.

a Judeţ Dolj, localităţi Leu, Predeşti, Apele Vii, Mischii: Secţiile devotare speciale din aceste comune au terminat buletinele de vot înaintede închiderea procesului de votare. A fost anunţat BEJ, pentru a trimitealte buletine de vot.

a Judeţ Brăila, localitate Brăila, secţia 92: Activitatea secţiei a fostsuspendată, deoarece dispăruse un buletin de vot. Ulterior secţia s-aredeschis şi s-a reluat procesul de votare.

a Judeţ Teleorman, localitate Ploşca, secţia 306: Un membru BESV,membru şi al PD-L, a fost surprins dând două buletine de vot uneipersoane în afara secţiei de votare. Secţia de votare a fost închisă 10minute, după care s-a reluat activitatea. A fost chemată poliţia pentrua ancheta cazul.

a Judeţ Iaşi, localitate Ciohorăni, secţia 368: Alegătorii intrau câte doiîn cabină, sub pretextul că unul dintre ei nu ştie să scrie şi că citească.Observatorul i-a atras atenţia preşedintelui BESV, care nu a luat nici omăsură.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 204: Un cetăţean a primit buletinele

50

de vot şi a votat fără să semneze, iar o doamnă a refuzat timbrulautocolant, deşi a votat.

a Judeţ Vrancea, localitate Jilişte, secţia 333: Membrii BESV jucau şahîn interiorul secţiei.

a Judeţ Cluj, localitate Cluj-Napoca, secţia 170: Un reprezentant alPSD a fotografiat listele cu alegători care s-au prezentat la vot înaceastă secţie. Pentru a-şi motiva gestul, a prezentat un document emisde către PSD în acest sens.

a Judeţ Tulcea, localitate Mahmudia, secţia 170: Observatorul APDnu a reuşit să intre în secţia de votare din cauza aglomeraţiei.

a Judeţ Vrancea, localitate Gologanu, secţia 205: Locţiitoareapreşedintelui BESV a solicitat membrilor BESV să semneze procesele-verbale în alb. Jumătate dintre ei au semnat - reprezentanţii PSD, PNG,PRM. Reprezentantul PD-L a făcut sesizare scrisă.

a Judeţ Cluj, localitate Cluj-Napoca, secţia 40: Un alegător a găsit încabina de vot 10 buletine de vot pentru alegerile prezidenţialeştampilate cu ştampila de control a secţiei de votare şi cu ştampilaVOTAT aplicată. De asemenea, a găsit şi un buletin pentru Referendumcu ştampila VOTAT aplicată. A fost anunţată poliţia.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 252: Un alegător a găsit în cabina devot un buletin de vot. L-a predat preşedintelui BESV, care a constatatcă respectivul buletin era nul deoarece avea ştampila cu menţiuneaVOTAT pe spatele buletinului, lângă ştampila de control a secţiei devotare.

a Judeţ Vrancea, localitate Focşani, secţia 9: Cetăţenii care au votatpână la prânz au fost puşi să semneze în listele pentru referendum,rămase de la turul I. După ora prânzului, s-a constatat greşeala şi s-aînceput completarea listelor pentru prezidenţiale. Alegătorii care şi-auexprimat votul până la constatarea erorii nu au putut fi înscrişi pe listaelectorală.

a Judeţ Bistriţa-Năsăud, localitate Dumitra, Cepari: În secţiile devotare 142,143,144,146 urnele de vot nu erau sigilate. ObservatorulAPD a făcut sesizare către preşedintele BESV care nu a luat măsuri.Acesta a răspuns că urnele sunt bătute în cuie şi că sunt monitorizatede către camera video. S-a făcut de către observatorul APD o sesizareadresată BEJ.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 115: S-a constatat că1.600 de buletine de vot au fost ştampilate cu o zi înaintea zileialegerilor, sub pretextul că nu era timp în dimineaţa zilei votului.

51

a Judeţ Iaşi, localitate Ciurea, secţia 376: În această secţie, existaucinci ştampile cu menţiunea VOTAT la trei cabine de vot.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 242: Reprezentantul PNL, membruîn BESV din secţia respectivă, a dictat prin telefon CNP-urile celor careau votat.

a Judeţ Caraş-Severin, localitate Reşiţa, secţia 65: La această secţiespecială, buletinele de vot s-au terminat la ora 15:00. Au fost trimisede către BEJ alte buletine însă şi acestea

s-au terminat. Până la ora 17:30 au votat la respectiva secţie 525 depersoane.

a Judeţ Galaţi, localitate Vînători, secţia 493: Secţia specială dinVînători a rămas fără buletine de vot. BEJ a dispus trimiterea de buletinede vot pentru a se relua procesul electoral.

a Judeţ Galaţi, localitate Frumuşiţa, secţia 331: Secţia specială dinFrumuşiţa a rămas fără buletine de vot. BEJ a dispus trimiterea debuletine de vot pentru a se relua procesul electoral, suspendat pentrucâteva ore.

a Judeţ Ilfov, localitate Dascălu, secţia 156: Buletinele de vot dinaceastă secţie s-au epuizat la ora 13:40. Procesul de votare a fostsuspendat până la primirea unor noi buletine de vot.

a Judeţ Caraş-Severin, localitate Reşiţa, secţia 35: Între cabine şiurnele de vot era aşezat un scaun pe care se afla un reprezentant alPSD. Acesta prelua buletinul de vot de la alegători şi îl introducea înurna de vot pentru preşedinte. Observatorul APD a sesizatpreşedintelui BESV acest fapt.

Pregătirea necorespunzătoare a secţiilor de votare

De o importanţă deosebită a fost şi modul în care secţiile de votare au fostamenajate şi materialul de pe inventar a fost distribuit. Cu toate acestea, existenţaunui număr mai mic de ştampile decât numărul de cabine de vot, încurcareaştampilelor de control între secţiile de votare sau inexistenţa a trei urne în fiecaresecţie au fost semnalate de către observatori. Astfel de situaţii sunt prezentate încele ce urmează:

a Judeţ Braşov, localitate Braşov: în sâmbăta dinaintea zilei de vot,preşedinţii BESV din Braşov au fost chemaţi la secţii, deoareceştampilele cu menţiunea VOTAT care conţin şi numărul secţiei devotare au fost încurcate între ele. Astfel, secţia 152 a primit ştampilecu menţiunea VOTAT cu numărul 31. În noaptea dinaintea zilei votului,

52

problema s-a rezolvat în toate secţiile din Braşov.

a Judeţ Brăila, localitate Ianca, secţia 150: În secţiile de votare nu eraafişat anunţul care să interzică fotografierea buletinelor de vot în cabinade vot.

a Judeţ Brăila, localitate Lanurile, secţia 318: Pereţii dintre cabinelede vot erau din material textil, ceea ce a dat alegătorilor din cabineposibilitatea să comunice între ei.

a Judeţ Tulcea, localitate Somova, secţia 222: Urnele de vot nu erausigilate. Observatorul APD a făcut sesizare şi s-au sigilat urnele dupădeschiderea secţiei de votare.

a Judeţ Brăila, localitate Brăila, secţia 141: Cabina de vot a fostamplasată în afara secţiei de votare, mai exact în incinta autogării.

a Judeţ Cluj, localitate Muntele Rece, secţia 523: În această secţie devot, exista o singură urnă pentru toate tipurile de buletine de vot.

a Judeţ Vrancea, localitate Budeşti, secţia 169: În secţia de votare eraudoar două urne, una pentru alegerea preşedintelui şi una pentrureferendum.

V.2.2 Încălcări ale legislaţiei electorale

Existenţa unor mijloace de propagandă electorală în imediata apropierea secţiilor de votare

Reglementările legale prevăd faptul că încheierea campaniei electorale are loc cu24 de ore înainte de data alegerilor. Nu se specifică cine este responsabil pentruînlăturarea materialelor de campanie electorală pentru îndeplinirea cerinţelor legale,astfel că în majoritatea localităţilor monitorizate, materialele electorale şi depropagandă erau încă afişate la îndemâna publicului. Continuarea campaniei în ziuaalegerilor este deja o obişnuinţă pentru alegători şi observatorii procesului electoral.Iar această situaţie se va perpetua atâta timp cât legislaţia în vigoare nu specificămăsurile care trebuie luate pentru stabilirea responsabililor pentru respectareaacestei prevederi legale, în special.

Deşi încheierea campaniei electorale ar trebui stipulată prin interzicerea afişăriimaterialelor electorale ca una dintre condiţiile esenţiale pentru buna desfăşurare aalegerilor, prezidenţialele din 2009 au fost prilej pentru competitorii electorali de aneglija prevederile legale. Inclusiv în ziua alegerilor au fost distribuite ziare, fluturaşişi flyere din partea candidaţilor. De asemenea, faptul că pe gardurile şi zidurileclădirilor unde au fost amenajate secţiile de votare existau materiale electorale esteîncă o dovadă a nepăsării faţă de lege.

53

Perpetuarea aceloraşi obligaţii ale preşedintelui BESV de a lua măsurile necesarepentru buna desfăşurarea a procesului electoral, fără a clarifica însă aspectele legatede înlăturarea materialelor de propagandă electorală, face dificilă abordarea situaţieicampaniei electorale desfăşurate după încheierea termenului legal.

Publicitatea electorală outdoor beneficiază de aceeaşi reglementare deficitară, lacare se adaugă inclusiv situaţia panourilor media care rulează spoturi electorale înziua alegerilor. Partidele şi candidaţii s-au prevalat de lipsa unor specificaţii clarepentru a nu dispune înlăturarea materialelor de propagandă electorală:

a Judeţ Iaşi, localitate Ciocârleşti, secţia 676: Observatorul a sesizatpreşedintele BESV în legătură cu prezenţa unui banner electoral aflatla cca. 150 metri de secţia de votare. Primarul a refuzat să dea josbannerul, afirmând că întreaga comună are 500 metri.

a Judeţ Braşov, localitate Poiana Mărului, secţia 423: Existau materialeelectorale în preajma secţiei.

a Judeţ Braşov, localitate Bod, secţia 311: La aproximativ 50 metri desecţia de votare erau amplasate panouri pentru afişaj electoral, pe carese aflau afişe cu toţi candidaţii. Observatorul APD a sesizat acest lucrupreşedintelui BESV.

a Judeţ Neamţ, localitate Piatra Neamţ: În municipiul Piatra Neamţexistau panouri electronice care rulau spoturi de campanie pentrucandidatul Traian Băsescu.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, sesizare 203: La o distanţă de 200-250 demetri de secţia de votare exista un banner electoral.

a Judeţ Arad, localitate Arad, secţia 111: În perimetrul secţiei devotare existau afişe ale candidaţilor. Observatorul APD a făcut sesizareîn scris către preşedintele BESV, care i-a semnat sesizarea, dar nu i-aînregistrat-o, motivând că aceasta se face doar la BEJ.

a Judeţ Botoşani, localitate Ibăneşti, secţia 319: Pe gardul secţiei devotare erau afişe electorale. Observatorul APD a sesizat verbalpreşedintele BESV. Acesta nu a luat în calcul sesizarea, astfel căobservatorul a depus o sesizare în scris pentru a remedia problema.Imediat după ce a primit sesizarea în scris, preşedintele BESV a datdispoziţii pentru înlăturarea tuturor afişelor de pe gard.

a Judeţ Braşov, localitate Parău, secţia 418: În faţa secţiei de votareexistau afişe electorale.

a Judeţ Botoşani, localitate Plopenii Mari, secţia 455: Existau afişeelectorale la o distanţă de 20 metri de secţie, iar la 50 metri se afla unbanner electoral.

54

a Judeţ Cluj, localitate Gilău, secţia 476: În imediata apropiere a secţieide votare se aflau materiale electorale.

a Judeţ Cluj, localitate Floreşti, secţia 451: Materiale electorale lângăsecţia de votare.

a Judeţ Vrancea, localitate Bordeasca, secţia 357: Membrii BESV aveauecusoane cu însemnele partidului pe care îl reprezentau.

a Judeţ Caraş-Severin, localitate Bucşa, secţia 113: În interiorul uneicabine de vot era scris cu creta „GM 1”. Observatorul APD a făcutsesizare, iar preşedintele BESV a acceptat, în cele din urmă, să soliciteştergerea textului din cabina de vot.

a Judeţ Cluj, localitate Sînpaul, secţia 641: În apropierea secţiei eraupostate materiale electorale. La sesizarea observatorului, acestea aufost înlăturate.

a Judeţ Iaşi, localitate Holboca, secţia 519: La circa 300 metri de secţiese afla un banner electoral, iar pe gardurile clădirii se aflau afişeelectorale. Observatorul a sesizat preşedintele BESV, dar acesta a spuscă nu le îndepărtează pentru că sunt de la toate partidele.

a Judeţ Vrancea, localitate Pufeşti, secţia 300: Pe gardul secţiei devotare se afla un banner PNL. La sesizarea observatorului APD, acestaa fost înlăturat.

a Judeţ Ialomiţa, localitate Ograda: În apropiere de secţia de vot existaun afiş electoral al candidatului Mircea Geoană.

a Judeţ Cluj, localitate Turda, secţia 231: S-a constatat că, deşitrebuiau deja îndepărtate, existau foarte multe afişe electorale cuTraian Băsescu în faţa secţiei de votare.

a Localitate Bucureşti: S-a reclamat faptul că alegători din sectorul 3au fost sunaţi de un reprezentant al PD-L, în dimineaţa zilei alegerilor,pentru a fi întrebaţi cu cine votează.

a Judeţ Cluj, localitate Turda, secţia 257: În faţa secţiei de votare seaflau bannere aparţinând candidaţilor. Acestea erau plasate pe stâlpi,chiar la intrarea în curtea şcolii în care se afla secţia de votare.

a Judeţ Cluj, localitate Floreşti, secţia 451: La o distanţă mai mică de500 de metri de secţie, sunt foarte multe afişe de propagandăelectorală. Sesizată, preşedinta secţiei de votare afirma că arecompetenţe doar în interiorul secţiei de votare şi nu este în sarcina eisă răspundă de ceea ce se întâmplă în afară.

a Judeţ Cluj, localitate Turda, secţia 239: Mai multe afişe depropagandă electorală erau lipite pe stâlpii din faţa şcolii în incinta căreiaera amplasată secţia de votare. Observatorul APD a sesizat membrii

55

BESV şi au fost îndepărtate de către reprezentanţii poliţiei comunitaretoate afişele.

Împiedicarea observatorilor să intre în secţiile de votare sau să îşidesfăşoare activitatea

Instituţia observatorului intern, deşi legal reglementată, ridică de fiecare datăprobleme membrilor BESV. Şi cu ocazia alegerilor prezidenţiale, observatorii APDs-au confruntat cu situaţii în care nu au fost acceptaţi în secţiile de votare, nu li s-au oferit informaţiile publice solicitate cu privire la procesul de vot, nu li s-arecunoscut acreditarea în copie (conform prevederilor legale) sau li s-a reţinutacreditarea. Acest ultim aspect este cu atât mai grav cu cât echipele de observatorimobili au fost forţate astfel, să rămână într-o singură secţie de votare, nemaiavândacreditare:

a Judeţ Dolj, localitate Craiova, secţia 51: Preşedintele BESV a solicitatcopii după acreditările observatorilor APD şi copii ale fişelor deobservare completate de observatorii mobili. S-a anunţat BEJ pentrureglementarea situaţiei.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 117: Primarul a datindicaţii preşedintelui BESV să nu semneze sesizarea observatoruluiAPD cu privire la staţionarea unui grup de persoane în perimetrulsecţiei. A motivat spunând că atribuţiile sale sunt valabile doar în secţiade votare.

a Judeţ Neamţ, localitate Tîrgu Neamţ, secţia 144: Preşedintele BESVnu a lăsat observatorul APD şi reprezentanţii presei să intre în secţiade votare. Susţinea că observatorii au voie să stea numai în holul clădiriiunde se afla secţia de votare. Observatorul APD a făcut sesizareverbală către preşedintele BESV. Acesta a acceptat, în cele din urmă,observatorii în incinta secţiei de votare, deşi a menţionat că nu esteobligat să îi lase în secţie.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 242: Preşedintele BESV i-a solicitatobservatorului originalul acreditării. Ulterior, a luat acreditareaobservatorului în copie şi a spus că trebuie să o păstreze, refuzând săo înapoieze. S-a luat legătura cu BEJ pentru soluţionarea situaţiei, astfelîncât observatorul să poată merge şi în altă secţie de votare.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi: observatorul APD la BEJ a fost dat afarădin sala în care îşi desfăşura BEJ activitatea, la iniţiativa reprezentantuluiunui partid politic. Iniţial preşedintele BEJ a spus că este normal caobservatorul să rămână, dar în cele din urmă spaţiul amenajat pentruobservator a fost holul prefecturii.

56

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 203: Preşedintele BESV susţinea că aprimit dispoziţie de la BEJ să nu dea o copie a procesului-verbalobservatorului, ci acesta să îl copieze de mână.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 242: Preşedintele BESV a refuzat săîi înapoieze observatorului acreditarea.

a Judeţ Prahova, localitate Bordeşti, secţia 131: Preşedintele BESV arefuzat să înregistreze o sesizare a observatorului APD.

a Judeţ Prahova, localitate Ciorani, secţia 408: În cabinele de votalegătorii intrau însoţiţi, cărând sacoşe. Observatorul a sesizatpreşedintele BESV, dar a fost ameninţat că va fi dat afară din secţia devotare, deoarece perturbă activitatea membrilor BESV.

a Judeţ Iaşi, localitate Lunca Rateş, secţia 677: Observatorul nu a fostprimit iniţial în secţie deoarece nu avea şi legitimaţie de observator. Încele din urmă, a fost acceptat în secţie, doar pe baza acreditării.

a Judeţ Dolj, localitate Craiova, secţia 129: Preşedintele BESV arefuzat să coopereze cu observatorii, motivând că nu este obligat sărăspundă întrebărilor acestora. A fost sesizat BEJ.

a Judeţ Vrancea, localitate Bordeasca Nouă, secţia 358: PreşedinteleBESV a aşezat observatorii într-un loc fără vizibilitate, în spatelemembrilor BESV. Preşedintele BESV a insultat observatorii APD lasosirea acestora în secţie.

a Localitate Bucureşti, secţia 163: Preşedintele BESV a refuzat caobservatorii APD să asiste la procesul de vot, motivând că acreditareanu este valabilă în copie. Ulterior, procesul de votare a fost suspendat,iar preşedintele BESV a refuzat să dea explicaţii. S-a făcut sesizare cătreBiroul Electoral al Sectorului 1.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 123: Observatorul APDa fost ameninţat de către preşedintele BESV că i se reţine acreditareaşi va fi dat afară din secţie deoarece a atras atenţia că primarul nu arevoie să staţioneze în secţia de votare mai mult decât timpul necesarvotării.

a Judeţ Mehedinţi, localitate Izverna, secţia 236: Preşedintele BSEV arefuzat prezenţa observatorului APD la numărarea voturilor. S-ainformat BEJ Mehedinţi.

a Judeţ Buzău, localitate Buzău, secţia 63: Observatorul APD nu a fostlăsat să asiste la numărarea voturilor după închiderea secţiei de votare.A fost prezentată acreditarea şi până la urmă a fost lăsat în incintasecţiei de votare.

a Judeţ Constanţa, localitate Năvodari, secţia 319: Preşedintele BESV

57

a dat afară observatorul APD, pe motiv că trebuie să verifice dacăacesta poate sta în secţie.

a Judeţ Cluj, localitate Gherla, secţia 229: Preşedintele BESV a vrutsă îl oblige pe observatorul APD să voteze în această secţie de votarespecială, altfel acesta nu îşi justifica prezenţa în secţie.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 252: La intrarea observatorului însecţie, preşedintele BESV a vrut să îi reţină acreditarea. În cele dinurmă, situaţia s-a aplanat, observatorul

şi-a păstrat acreditarea şi a asistat în continuare la desfăşurareaprocesului de votare.

a Judeţ Galaţi, localitate Bălăşeşti, secţia 236: Iniţial, observatoruluiAPD nu i s-a permis accesul în secţia de votare. În momentul în care acontactat echipa de coordonare de la Club APD Galaţi, a fost acceptatîn sală.

a Judeţ Constanţa, localitate Năvodari, secţia 313: Observatorul APDa fost oprit de poliţia locală la intrarea în secţia de votare. Politiştii aucerut acordul preşedintelui BESV pentru a-l lăsa să intre.

a Judeţ Vrancea, localitate Nereju, secţia 266: Observatorii APD careau stat în maşină înainte de a intra în secţia de votare au fost legitimaţide către poliţie. Primarul localităţii era la faţa locului şi s-a interesat denumărul maşinii în care se aflau observatorii.

a Judeţ Galaţi, localitate Plevna, Comuna Rediu, secţia 434:Observatorul APD a întâmpinat probleme în momentul în care s-aprezentat la secţia de votare. Un membru BESV i-a comunicat căobservatorul nu mai are dreptul să intre în secţie dacă nu s-a prezentatla ora 06:00. S-a contactat BEJ, iar observatorul a fost acceptat în sală.

a Judeţ Caraş-Severin, localitate Măru, secţia 427: În respectiva secţie,din dispoziţia primarului, nu s-a permis accesul niciunui observator.Observatorul APD a făcut sesizare către BEJ.

Încercări de influenţare a alegătorilor în legătură cu opţiunea de vot pecare urmează să şi-o exprime, în perimetrul secţiei de votare

O altă modalitate de perturbare a modului de desfăşurare a procesului electoral oreprezintă încercările de influenţare a alegătorilor pentru a vota cu un anumecandidat. Semnalarea unor astfel de cazuri este cu atât mai gravă cu cât persoaneleimplicate au fost fie reprezentanţi ai partidelor politice în BESV, fie aleşi locali:

a Judeţ Vrancea, localitate Coteşti, secţia 172: Membrii BESV ieşeauafară din secţie şi le spuneau votanţilor cu cine să voteze.

58

a Judeţ Prahova, localitate Ciorani, secţia 410: Observatorul APD l-aidentificat pe Oprea Daniel, reprezentant PSD în BESV, care influenţapersoanele care veneau la vot, spunându-le unde să aplice ştampila cumenţiunea VOTAT pe buletinul de vot. Observatorul a făcut sesizarecătre preşedintele BESV, care l-a somat pe reprezentantul PSD săînceteze. Acesta a continuat însă să indice alegătorilor cum să voteze.

a Judeţ Ialomiţa, localitate Sărăţeni: La secţia de votare din cadrulşcolii din localitate, primarul, viceprimarul şi socrul primarului,susţinători ai PD-L, staţionau la poarta secţiei de votare şi îndeamnaucetăţenii să voteze cu PD-L. Nu s-a luat nicio măsură pentruremedierea situaţiei.

Doi sau mai mulţi alegători intră în acelaşi timp în aceeaşi cabină de vot

Faţă de scrutinele precedente, numărul cazurilor în care alegătorii au intrat însoţiţiîn cabina de vot semnalate de către observatorii APD s-a diminuat. Acest lucru nuindică însă o situaţie generalizată la nivelul ţării, în ciuda eforturilor observatorilorde a preîntâmpina astfel de situaţii. În continuare, sunt menţionate o parte dintrecazurile de acest gen:

a Judeţ Vrancea, localitate Bordeşti, secţia 132: Preşedintele BESV apermis unei persoane să intre însoţită în cabină, pe motiv că alegătorulnu are studii şi nu se descurcă singur.

a Judeţ Vrancea, localitate Cândeşti, secţia 174: Au intrat doi alegătoriîn cabina de vot. La sesizarea observatorului APD, reprezentantul PD-L a devenit agresiv la adresa acestuia.

a Judeţ Cluj, localitate Sînpaul, secţia 641: Membrii BESV au permisalegătorilor să intre câte doi în secţia de votare.

a Judeţ Vrancea, localitate Urecheşti, secţia 276: Au intrat douăpersoane în cabina de vot. În urma sesizării făcute de cătreobservatorul APD, situaţia a fost remediată.

Persoane cărora nu li se permite să voteze, deşi au dreptul, şi persoanecare votează deşi nu au acest drept

Cu toate că au trecut peste 17 ani de când românii îşi exercită liberdreptul la vot, necunoaşterea sau neînţelegerea prevederilor legale cuprivire la arondarea secţiilor de către preşedinţii şi membrii BESV acreat, din nou, probleme. Persoane care aveau drept de vot înrespectiva secţie, au făcut dovada domiciliului şi a faptului că nu au votat

59

în altă parte nu au putut vota, iar persoane al căror domiciliu nu eraarondat secţiei de votare respective au putut vota:

a Judeţ Prahova, localitate Ciorani, secţia 410: Un alegător a votat înlocul mamei sale. A fost sesizată poliţia, care le-a reţinut pe cele douăpersoane pentru a le lua declaraţii.

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 69: Un alegător nu a fost lăsat iniţialsă voteze pentru că nu apărea pe listele electorale permanente, deşi afăcut dovada că este arondat acelei secţii. La intervenţia observatoruluiAPD a fost lăsat să voteze pe listele speciale.

a Judeţ Vrancea, localitate Boloteşti, secţia 127: Un alegător,observator al Asociaţiei Tineretul Român pentru Naţiunile Unite, avotat în secţia unde observa, cu acordul preşedintelui BESV, deşi nuavea domiciliul în localitate.

a Judeţ Galaţi, localitate Pechea, secţia 417: Un alegător care eraarondat secţiei de votare nr. 411 din Pechea, a fost regăsit în listapermanentă a acestei secţii, dar a votat la secţia specială din aceeaşicomună. A fost sesizată poliţia care a făcut cercetări, verificând, înprimul rând, dacă a mai votat şi la secţia unde era trecut în listapermanentă, constatându-se că la această secţie nu votase.

a Judeţ Iaşi, localitate Butea, secţia 362: Un cetăţean român cudomiciliul în străinătate a fost împiedicat să voteze cu paşaportul.Observatorul APD a intervenit, dar preşedintele BESV nu a acceptatca alegătorul să voteze. După ce a plecat cetăţeanul, preşedintele adeclarat că observatorul APD avea dreptate şi a spus că va face totposibilul să îl aducă pe alegător înapoi.

Alegătorul se legitimează cu alt document de identitate decât celeprevăzute de lege

Alegătorii români şi-au putut exercita dreptul la vot pe baza cărţii de identitate,cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic,paşaportului de serviciu şi a carnetului de serviciu militar. Cu toate acestea, auexistat secţii de votare unde s-a votat în baza cărţii de alegător sau a paşaportuluisimplu:

a Judeţ Iaşi, localitate Iaşi, secţia 252: Un alegător s-a legitimat cu ocarte de identitate cu un colorit suspect. Nefiind acceptată, a prezentato a doua carte de identitate. A fost chemată poliţia, care i-a solicitatdeclaraţii.

a Judeţ Vrancea, localitate Chiojdeni, secţia 139: S-a permis votarea

60

cu cartea de alegător. Ulterior, s-a anulat votul respectivilor alegătoridupă sesizarea făcută de către observatorul APD.

a Judeţ Iaşi, localitate Tătăruşi, secţie de votare 734: S-a constatat cădouă persoane au votat cu acte de identitate expirate.

a Judeţ Cluj, localitate Cluj-Napoca, secţia 171: O persoană a fostlăsată să voteze cu paşaportul simplu, deşi avea domiciliul în România.

Nerespectarea prevederilor privind interzicerea mijloacelor de luatimagini în cabina de vot

Pentru a încerca să descurajeze tentativele de probare a votului, BEC a emis ohotărâre (Anexa 3 — Circulara BEC nr. 422, referitor la interzicerea fotografieriisau filmării buletinelor de vot în interiorul cabinei de votare) conform căreiautilizarea aparatelor de fotografiat şi a telefoanelor mobile cu cameră de cătrealegători este interzisă. Mai mult, membrii BESV trebuie să se asigure că aceastăreglementare este adusă la cunoştinţa votanţilor prin afişarea ei în secţia de votare:

a Judeţ Galaţi, localitate Pechea, secţia 411: Un alegător a fost surprinscând a fotografiat cu telefonul mobil buletinul de vot după aplicareaştampilei în cabina de vot. Poliţia l-a reţinut pentru declaraţii şicercetări.

a Judeţ Hunedoara, localitate Lupeni, secţia 116: A fost surprins unalegător care fotografia buletinul de vot. A fost chemată poliţia.

a Judeţ Cluj, localitate Gherla, secţia 217: Un alegător a fost surprinsîn timp ce făcea o fotografie buletinului său de vot în cabina de vot. Afost chemată poliţia, votul a fost anulat şi alegătorul transportat la secţiade poliţie.

Distribuirea sau consumarea băuturilor alcoolice în ziua votării înperimetrul secţiilor de votare

Deşi legea interzice comercializarea şi consumul de băuturi alcoolice în ziua votăriiîn perimetrul secţiilor de votare, acest lucru nu a fost înţeles ca o obligaţie pentrupreşedinţii BESV de a lua măsurile necesare pentru evitarea unor astfel de situaţii.Mai mult, au existat cazuri când chiar membrii BESV au consumat alcool în incintaclădirii în care era amenajată secţia:

a Judeţ Hunedoara, localitate Uricani, secţia 256: La 25 de metri desecţia de votare se consumau băuturi alcoolice într-un local.

a Judeţ Vrancea, localitate Măicăneşti, secţia 235: Peste drum de secţia

61

de votare era deschis un bar la care se consumau băuturi alcoolice.Observatorul APD a făcut sesizare scrisă către preşedintele BESV.

a Judeţ Tulcea, localitate Tulcea, secţia 50: În clădirea în care eraamenajată secţia de vot erau deschise patru baruri. După sesizareafăcută de către observatorul APD, doar unul dintre baruri s-a închis.

a Judeţ Arad, localitate Sebiş, secţia 162: Erau baruri deschise undese consuma alcool în zona apropiată secţiei de votare. ObservatorulAPD a sesizat preşedintele BESV dar acesta nu a vrut să ia măsuri.Situaţia s-a remediat când observatorul APD a sesizat preşedinteleBESV al altei secţii de votare care se afla în acelaşi perimetru.

a Judeţ Galaţi, localitate Matca, secţia 377: Un membru al BESV,reprezentant al PNL, s-a îmbătat şi a început să perturbe procesul devotare. Preşedintele BESV a întârziat să ia măsurile necesare. A fostsesizat BEJ, iar, în cele din urmă, forţele de ordine au intervenit şi l-auscos din secţia de votare. De asemenea, şi alţi membri ai BESV auconsumat băuturi alcoolice în cursul zilei, la parterul clădirii unde eraorganizată secţia de votare.

a Judeţ Galaţi, localitate Valea Mărului: Alegătorilor li se dădea debăut pentru a vota candidatul PSD, fiind transportaţi la secţiile devotare din comună. A fost făcută sesizare către BEJ.

V.2.3. Probleme cauzate de lipsa unor reglementări legale clare

Transportarea alegătorilor la secţia de votare cu mijloace de transportaparţinând unor partide politice/ candidaţi

Alegerile pentru desemnarea preşedintelui României au fost folosite ca prilej pentrudemonstrarea capacităţilor de mobilizare a alegătorilor. Indiferent de partidul politicsau candidatul simpatizat, mulţi alegători au considerat oportun să se implice înactivităţi de transportare organizată a cetăţenilor la secţiile de votare. Uşor decategorisit ca mijloc de mituire a alegătorilor, această practică a fost des utilizatăpe 22 noiembrie şi 6 decembrie 2009:

a Judeţ Ilfov, localitate Buftea: Preşedintele Consiliului Judeţean a adusun grup de şapte persoane pentru a vota. Preşedintele BESV nu le-apermis să voteze şi a sesizat situaţia la BEJ.

a Bucureşti, secţia 162: La secţia specială de la Gara de Nord au votatgrupuri organizate de cetăţeni, în special bărbaţi, aduşi de către firmeleunde lucrau.

a Judeţ Vrancea, localitate Mera, secţia 240: Observatorul APD a

62

constatat că intrarea în secţia de vot se face prin sediul primăriei. Înfaţa acesteia se afla un autoturism marca Nubira, număr deînmatriculare B 67 ANS, care aducea alegătorii la vot.

a Judeţ Teleorman, localitate Bujoreni, secţia 134: Un membru al PD-L Teleorman aducea persoane de etnie romă la secţia de votare cuautoturismul personal. Transporta alegătorii din localitatea Răsuceniîn localitatea Bujoreni la secţia de votare specială.

a Judeţ Mehedinţi, localitate Ponoare: Grupuri masive de cetăţeni aufost aduse cu autoturisme cu număr de înmatriculare de Gorj să votezeîn secţia specială de la Ponoare. S-a anunţat BEJ Mehedinţi pentruverificare şi soluţionare.

a Judeţ Teleorman, localitate Bujoreni, secţia 134: Un autoturismmarca Dacia, cu număr de înmatriculare B 41 SJH, a adus persoane dinRăsuceni la secţia specială. Au fost sesizate BEJ şi poliţia.

a Judeţ Iaşi, localitate Tătăruşi, secţia 734: Au fost aduşi alegători lavot cu autoturismele unor consilieri locali.

a Judeţ Vrancea, localitate Coteşti, secţia 167: Autoturismul cu numărde înmatriculare VN 03 LTX transporta alegători la vot. Persoana careîi transporta a încercat, în mai multe rânduri, să îi şi însoţească în cabinade vot, pe motiv că nu văd bine, dar preşedintele BESV nu i-a permis.

a Judeţ Vrancea, localitate Jitia, secţia 232: Un microbuz IVECO atransportat alegători la această secţie.

a Judeţ Vrancea, localitate Dumitreşti: Trei autoutilitare Toyota cunumerele de înmatriculare B 95 KLG, B 95 KLY, B 95 KPO autransportat alegătorii la vot.

a Judeţ Vrancea, localitate Tătăranu: Un autoturism Dacia cu numărde înmatriculare GL 04 HSX a transportat votanţi la secţiile de vot.

a Judeţ Vrancea, localitate Bordeasca Nouă: Un autoturism Dacia cunumăr de înmatriculare VN 03 CRX a transportat votanţi la secţii.

a Judeţ Maramureş, localitate Borcuţ, secţia 176: Primarul a adus laaceastă secţie un grup organizat de 30 de persoane, ca să voteze.

a Judeţ Prahova, localitate Ploieşti, secţia 157: La secţia specială dinGara de Nord, un microbuz cu număr de înmatriculare CJ 25 POLaducea oameni la vot. Şi în localitatea Comarnic, un autoturism cunumărul de înmatriculare B 72 RGR transporta oameni la vot.

a Judeţ Vrancea, localitate Broşteni, secţia 134: Observatorul APD asesizat faptul că autoturismul cu număr de înmatriculare VN 68 GNBtransporta alegători la secţia de votare.

a Judeţ Brăila, localitate Marasu, secţia 220: Un consilier local PD-L a

63

transportat alegători la secţia de votare, pe tot parcursul zilei, cuautoturismul personal.

a Judeţ Vrancea, localitate Slobozia Ciorăşti: Alegătorii erautransportaţi de la biserică la secţia de votare. După ce observatorulAPD a întrebat votanţii cine îi aduce, autoturismul care îi transporta adispărut.

a Judeţ Teleorman, localitate Giurgiu: Membri ai PD-L transportaualegătorii din localitate Giurgiu în localitate Bujoreni, pentru a vota lasecţia specială.

a Judeţ Constanţa, localitate Năvodari: În seara zilei de 5 decembrie,PSD, ajutat de poliţia comunitară, a organizat autocare cu alegători,care urmau să plece spre judeţele Olt şi Dolj.

a Judeţ Neamţ, localitate Ceahlău: Primarul şi fiul său transportaualegătorii la secţia de votare cu autoturismul.

a Judeţ Vâlcea, localitate Amărăşti: Pe parcursul zilei, autoturismul cunumărul de înmatriculare VL 81 ANI a transportat alegători la secţiade votare.

a Localitate Bucureşti, secţia 166: Un autocar al firmei de salubrizare“ROMPREST” a adus un grup de aproximativ 30 de persoane (aparentangajaţi, cu uniforme) la secţia specială de la Agronomie pentru a vota.

SMS-uri electorale şi campanie online

Şi această categorie de acţiuni intră tot în seria celor care continuă campaniaelectorală dincolo de termenul legal. Din cauza faptului că mediul online şi electronicnu este subiectul unor reglementări legale în acest sens, acest tip de sesizări nu-şipot găsi rezolvare prin mecanisme legale. Extinderea legislaţiei, atât pentrupublicitatea outdoor şi panourile publicitare care rămân pe poziţii după încheiereacampaniei electorale, cât şi pentru mediul online este necesară. Aplicarea regulilorde publicitate electorală şi mediului online este cu atât mai necesară cu cât SMS-urile electorale sunt foarte clar o încercare de influenţare a opţiunii alegătorului.

În datele de 22 noiembrie şi 6 decembrie, au fost primite SMS-uri cu caracterelectoral, din partea unora dintre candidaţi şi, în plus, bannere electorale online aufost postate în continuare pe diverse website-uri. Ca şi în cazul precedentelorscrutine, modelul de reglementare pe care APD îl propune este similar celui dincazul publicităţii outdoor. Astfel, contractele de publicitate online încheiate întrepartide/ candidaţi şi agenţiile de publicitate online/ website-uri trebuie să conţină oprevedere explicită referitoare la încetarea afişării bannerelor cu publicitateelectorală după momentul încheierii campaniei electorale. În cazul în care

64

contractele nu conţin o astfel de prevedere, sancţiunea trebuie aplicată partidului.Dacă respectivele contracte conţin această prevedere, sancţiunea trebuie aplicatăagenţiei/ website-ului. Aceste prevederi ar trebui să se aplice exclusiv la publicitateade pe website-uri plătită şi nicidecum la conţinutul acestora. Concret, nu este vorbadespre suspendarea website-urilor de campanie sau a blogurilor candidaţilor şi nicidespre introducerea de reguli referitoare la ce au şi ce nu au voie să scrie editorii/creatorii website-urilor, ci despre reglementarea publicităţii electorale în mediulonline, aşa cum se aplică ea în mediile tradiţionale.

Un caz aparte l-a constituit difuzarea de emisiuni, interviuri sau mesaje cu caracterelectoral prin intermediul posturilor de televiziune şi de radio în zilele alegerilor:

a Judeţ Brăila, localitate Brăila: În ziua alegerilor, la ora 16:00, unalegător a sesizat faptul că a primit un SMS împotriva candidatuluiTraian Băsescu. Numărul de telefon de la care s-a primit mesajul este0731 041 275.

a Judeţ Olt, localitate Caracal: Observatorul APD a primit următorulSMS: „Vino, vino la vot / Ajutaţi-mă să trec de Geoană în turul I / Casă trecem cu toţii în turul doi de Băsescu. Crin Antonescu”. Numărulexpeditorului nu era disponibil.

a Judeţ Brăila, localitate Brăila: Un alegător a primit un SMS cu textul„Exit-poll: TB 30%, MG 26%, CA 25%. Vino la vot! Ajută-mă să trec deGeoană în turul I, ca să trecem cu toţii de Băsescu în turul II. CrinAntonescu”.

a Bucureşti: Postul Realitatea TV a difuzat un interviu cu Ion Iliescu,membru PSD, care a spus cu cine a votat şi a sugerat faptul că nimeninu ar trebui să voteze pentru referendum.

a Judeţ Olt: Preşedinţii unor BESV au primit următorul mesaj:„Sondajul actual este 52% Băsescu, 48% Geoană. Câştigăm, se poate,asta e ce vor şi românii". Mesajul a fost primit de la numărul de telefon0754 555 554.

a Localitate Bucureşti: În jurul orei 11:00, pe postul Realitatea TV,candidatul PSD Mircea Geoană şi-a făcut campanie electorală, susţinândun discurs. Prezentatoarea Realitatea TV a prezentat CV-ulcandidatului.

a Localitate Bucureşti: Pe postul de televiziune Antena 3, s-a prezentatun reportaj despre fraude electorale în care, deşi nu s-a menţionatnumele partidului, s-au filmat pungi portocalii. Tot la Antena 3,jurnalistul Dan Constantin îl critica pe Traian Băsescu, oferind indiciievidente despre persoana sa, fără a-i menţiona numele.

65

66

Probleme în comportamentul observatorilor acreditaţi în secţiile devotare

Acţiunile de discreditare a instituţiei observatorului intern şi a eforturilororganizaţiilor civice de a monitoriza neutru şi obiectiv procesele electorale au fostmai mult decât vizibile. Înmulţirea semnificativă a organizaţiilor acreditate exclusivpentru observarea alegerilor prezidenţiale poate fi uşor legată de subordonarea faţăde interesele partidelor care îşi acreditează ca observatori membrii sau simpatizanţi,încălcând astfel prevederile legale şi fundamentul democratic al unor alegeri corecte.În plus, faptul că unii dintre observatorii altor organizaţii nu ştiau din partea cuiobservă procesul electoral nu vine decât să întărească ideea creării unor „organizaţiifantomă” (Anexa 11 — Comunicat de presă din data de 9 noiembrie).

a Judeţ Cluj, localitate Cluj: În mai multe secţii de votare, s-a sesizatprezenţa observatorilor acreditaţi SIDO (Societatea Internaţională aDrepturilor Omului), care declarau că observă alegerile din parteacandidatului Sorin Oprescu. SIDO a declarat, însă, că nu a acreditatobservatori pentru acest tur de scrutin.

a Judeţ Vrancea, localitate Urecheşti, secţia 376: Doi observatori dela alte ONG-uri au declarat ca sunt de la Oficiul pentru ComunicareInternaţională şi din partea primarului. La solicitarea observatoruluiAPD, preşedintele BESV a menţionat că sunt din partea FundaţieiUnited Europe.

a Judeţ Vrancea, localitate Homocea, secţia 218: În secţie, se aflauobservatori de la organizaţia United Europe, care iniţial spuneau căsunt de la PSD. La solicitarea observatorului APD de a vedeaacreditarea acestora, preşedintele BESV a afirmat că n-o are, dar că elva permite mai departe acestora să stea în secţie. La insistenţeleobservatorului APD de a se respecta legea, preşedintele BESV a plecatpersonal cu o maşină inscripţionată cu însemnele PSD ce staţiona înapropierea secţiei, după care s-a întors cu acreditarea.

a Judeţ Prahova, localitate Drăgăneşti, secţia 441: Preşedintele PD-LDrăgăneşti Prahova, consilier local în aceeaşi localitate, era acreditatca observator din partea Fundaţiei Tinerii pentru Europa, în ciudafaptului că pentru acreditare trebuia completată o declaraţie conformcăreia nu este membru în niciun partid politic.

VI.CETĂŢENI-OBSERVATORI

67

Alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie şi 6 decembrie 2009 au reprezentat unnou prilej pentru Asociaţia Pro Democraţia de a se apropria de cetăţenii care auparticipat la procesul de votare. Acest lucru a fost posibil prin intermediul linieitelefonice gratuite, Tel Verde - 0800 070 100, disponibilă pe tot parcursul zilelorde votare. Şi de această dată, sesizările primite

au ajutat la conturarea cadrului general al procesului electoral. APD mulţumeşte,pe această cale, tuturor celor care au sunat la acest număr de telefon pentru a facesesizări.

VI.1. Tel Verde

Linia telefonică gratuită 0800 070 100 a devenit, în ultimii trei ani, unul dintreprincipalele instrumente prin care Asociaţia Pro Democraţia interacţionează directcu cetăţenii interesaţi să sesizeze neregulile observate în ziua votării sau care aunevoie de informaţii suplimentare. APD a fost, de altfel, şi prima organizaţieneguvernamentală din România care a folosit acest mijloc de comunicare directă cucetăţenii în ziua alegerilor. Tel Verde a fost activat prima dată pe 19 mai 2007, datareferendumului pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu. Numărulgratuit 0800 070 100 a fost folosit de APD pentru a doua oară tot în 2007, la primulscrutin românesc pentru desemnarea reprezentanţilor din România în ParlamentulEuropean. Tel Verde a fost solicitat intens şi cu ocazia celor două tururi de scrutinale alegerilor locale din 1 şi 15 iunie 2008. Şi desemnarea reprezentanţilor în CameraDeputaţilor şi Senat, pe 30 noiembrie 2008, pe baza unei noi legislaţii electorale, aîntărit rolul Tel Verde ca mijloc eficient de informare a cetăţenilor nelămuriţi deprevederile legale.

Frecvenţa crescută a proceselor electorale din ultimii doi ani, desele schimbărilegislative şi inexistenţa unor campanii guvernamentale de informare a cetăţenilorau crescut nedumeririle cetăţenilor, acest lucru reflectându-se în întrebările adresateoperatorilor Tel Verde, cu fiecare ocazie când linia a fost activată.

Atât pe 22 noiembrie, cât şi pe 6 decembrie 2009, numărul 0800 070 100 a fostdisponibil gratuit între orele 06:00 şi 22:00 pentru reţelele Romtelecom, Orange şiVodafone. Încă o dată, cei care au sunat, au furnizat informaţii importante cu privirela neregulile sesizate în secţiile de votare din toată ţară. Cetăţenii au sesizat cel maifrecvent:

a Suspiciunile de turism electoral, prin formarea unor cozi

interminabile la votarea în secţiile speciale;

a Continuarea campaniei electorale în ziua votării, după depăşireatermenului legal, prin distribuirea de materiale promoţionale sautrimiterea de mesaje pe Internet sau pe telefonul mobil;

a Nereguli în listele electorale permanente;

a Nereguli în folosirea urnei mobile;

a Implicarea unor persoane neautorizate în procesul de votare;

a Intrarea a două sau mai multe persoane în cabina de vot;

a Distribuirea de băuturi alcoolice în apropierea secţiilor de votare.

Cetăţenii care au sunat au dat dovadă, şi de această dată, de simţ civic şi spirit deobservaţie deoarece sesizările cele mai frecvente au fost chiar suspiciunile de turismelectoral, aspect semnalat şi de observatorii APD, reprezentanţii mass-media şi aipartidelor politice şi sesizările privind continuarea campaniei electorale în ziuavotului, problemă care a făcut subiectul mai multor întâmpinări adresate de APDcătre BEC şi CNA.

Cele mai multe solicitări de informaţii au vizitat adresele secţiilor speciale undeputeau vota alegătorii care nu se aflau în localităţile de domiciliu. De asemenea, laprimul tur de scrutin al alegerilor, o serie de întrebări au privit posibilitateaalegătorilor de a opta dacă votează şi la referendumul naţional. O altă situaţie carea împiedicat în special alegătorii în vârstă să îşi exercite dreptul la vot a fostschimbarea prevederilor legislative privind folosirea urnei mobile. Legislaţia învigoare la aceste alegeri stabileşte că solicitările pentru folosirea urnei mobiletrebuie transmise BEJ cu cel puţin 24 de ore înaintea votului. Dezinformareacetăţenilor i-a împiedicat pe mulţi dintre ei să îşi exercite dreptul constituţional lavot. Lipsa şi necesitatea stringentă a campaniilor de informare au fost evidente şi încazul persoanelor care nu ştiau dacă un buletin de vot fără ştampila de control asecţiei de votare este valid şi nu au sesizat pe loc membrii BESV.

68

VI.2. Promovarea Tel Verde şi colaborarea cu mass-media

Linia Tel Verde nu ar fi devenit atât de importantă şi eficientă fără sprijinul mass-media. Tel Verde a fost prezent în emisiuni ale posturilor de televiziune prinbunăvoinţa Realitatea TV şi Antena 3. APD a colaborat foarte bine cu RealitateaTV, care a promovat intens numărul de telefon şi a transmis pe parcursul zilelor devot, din oră în oră, de la sediul APD, cele mai importante sesizări primite de laalegători.

Asociaţia Pro Democraţia îşi exprimă pe această cale recunoştinţa pentrucolaborarea cu partenerii săi tradiţionali. Din radio ne-au susţinut SocietateaRomână de Radiodifuziune prin Radio România Actualităţi, Radio Bucureşti, AntenaSatelor, Radio Cluj, Radio Constanţa, Radio Iaşi, Radio Oltenia Craiova şi RadioFrance International.

Numărul 0800 070 100 a fost promovat online, şi de această dată prin sprijinulHotNews, Evenimentul Zilei, Ziare.ro, Agerpres şi Ştiri ONG.

69

70

VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

La capătul unei campanii electorale dominată de atacuri şi lipsită de platformeelectorale reale, alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2009 aureprezentat ultimul eveniment electoral dintr-un şir de opt alegeri şi referendumuriîncepute în mai 2007. Asociaţia Pro Democraţia a observat toate momenteleelectorale din aceşti trei ani, cu excepţia referendumului consultativ pentru unsistem electoral majoritar, care s-a suprapus peste primele alegeri pentrureprezentanţii României în Parlamentul European, din noiembrie 2007.

APD a atras din nou atenţia asupra factorilor de risc care au ameninţatcorectitudinea scrutinului prezidenţial din 22 noiembrie:

a organizarea simultană a referendumului pentru Parlamentunicameral cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, în aceleaşi secţiide votare şi folosind aceleaşi ştampile;

a continuarea şi amplificarea vechii practici a desemnării pe criteriipolitice şi clientelare a preşedinţilor şi locţiitorilor secţiilor de votare;

a alocarea discreţionară, prin intervenţia aleşilor locali, mai ales aprimarilor, a spaţiilor pentru campaniile stradale ale candidaţilor careafectează egalitatea competitorilor şi dreptul la liberă informare alalegătorilor;

a utilizarea secţiilor de votare speciale ca modalitate de fraudare avotului prin acţiuni organizate de turism electoral;

a absenţa unor campanii reale de informare a cetăţenilor româniprivind procedura de vot.

Mare parte dintre problemele pe care observatorii APD le observă de regulă peperioada campaniei electorale, în secţiile de votare şi în apropierea lor în zilele devot, nereguli care au fost prezente şi la alegerile pentru Preşedintele României, potfi evitate prin câteva măsuri de ordin legislativ şi administrativ.

VII. 1. INTRODUCEREA VOTULUI PRINCORESPONDENŢĂ, ANTICIPAT ŞI ELECTRONICConsiderăm ca este necesară îmbunătăţirea urgentă a cadrului legislativ prinincluderea unor opţiuni moderne de vot cum ar fi votul anticipat princorespondenţă, şi votul electronic. Aceste metode sunt folosite cu succes îndemocraţii occidentale stabile, dar şi în democraţii mai tinere, cum este Estonia. Elepermit cetăţenilor care, din diverse motive, nu se pot afla în localitatea de domiciliu

71

sau reşedinţă la data alegerilor să îşi exercite dreptul constituţional la vot.

Prin introducerea acestor metode alternative de vot pot fi evitate reglementărilecare permit alegătorilor să voteze în alte secţii decât cea de domiciliu, dacă nu seaflă în localitatea lor. Ştim deja că permisiunea acordată alegătorilor de a vota laorice secţie de votare, în iunie 2009, la alegerile europene, sau de a vota în secţiilespeciale, la alegerile prezidenţiale şi la referendum, cu simpla completare a uneideclaraţii pe proprie răspundere, a creat serioase suspiciuni de vot multiplu şi turismelectoral.

Asociaţia Pro Democraţia recomandă implementarea unui proiect pilot, în câtevaoraşe mari din România, de folosire a votului electronic cu ocazia alegerilor parţialece pot fi organizate pentru Parlamentul României, până în 2012, pentru a stabili câtse poate clar care sunt beneficiile şi limitele acestui sistem în România.

De asemenea, înregistrarea electronică a votanţilor într-un sistem naţional, care săavertizeze în timp real momentul în care o persoană doreşte să voteze a doua oarăeste o măsură care se impune pentru limitarea tentativelor de fraudare prinutilizarea votului multiplu

VII. 2. INTRODUCEREA ŞI FOLOSIREA EFECTIVĂ ACĂRŢII DE ALEGĂTORUtilizarea efectivă a cărţii de alegător, care a fost distribuită doar parţial şi niciodatăfolosită reprezintă o soluţie simplă şi la îndemână pentru asigurarea corectitudiniialegerilor şi eliminarea suspiciunilor de vot multiplu. Spre deosebire de cartea deidentitate, cartea de alegător permite aplicarea pe verso, pe suport de hârtie, aştampilei cu inscripţia votat, dispărând astfel posibilitatea de dezlipire a timbruluiautocolant.

VII.3. DEPOLITIZAREA BIROULUI ELECTORALCENTRAL ŞI CREAREA UNEI INSTITUŢII DECONTENCIOS ELECTORALDificultatea şi imobilismul cu care BEC a răspuns solicitărilor primite de la Birourileelectorale, partidele politice şi organizaţiile neguvernamentale care au observatalegerile, imposibilitatea de a rezolva problemele generate de epuizarea buletinelorde vot în secţii speciale din judeţul Ilfov, ne determină să insistăm asupra necesităţide reformare a principalei instituţii care administrează alegerile. Asociaţia ProDemocraţia a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra nevoii de a depolitiza BEC.

Prezenţa reprezentanţilor partidelor politice în componenţa BEC nu poate garantaimparţialitatea Deciziilor şi Hotărârilor luate de această instituţie.

APD recomandă, de asemenea, înlocuirea BEC cu o instanţă de contencios electoralşi desemnarea Autorităţii Electorale Permanente ca singura instituţie responsabilăcu organizarea alegerilor şi prevederea clară în lege a atribuţiilor acestei instituţii.În acest mod magistraţii vor fi chemaţi să se pronunţe cu maximă obiectivitateasupra problemelor sesizate.

VII.4. ASIGURAREA, DE FACTO, A NEPARTIZANATULUI PREŞEDINŢILOR BIROURILORELECTORALE ALE SECŢIILOR DE VOTARECa şi în cazul proceselor electorale anterioare şi subliniind importanţa acestuiaspect, Asociaţia Pro Democraţia insistă asupra necesităţii reglementării de facto aprincipiului nepartizanatului politic al preşedinţilor Birourilor Electorale ale Secţiilorde Votare şi al locţiitorilor acestora. APD atrage atenţia asupra importanţei afirmăriiexplicite a acestuia în legislaţia existentă, dar insistă asupra introducerii în legislaţiaelectorală a unor metode explicite de garantare a sa. Prevederi care să facă referirela o anumită perioadă de timp înaintea alegerilor în care cei propuşi pentru aexercita aceste funcţii să nu fi fost membri de partid ar putea fi adoptate cu uşurinţă.

O soluţie ar fi instruirea cu prioritate a unui corp profesionist de membrii ai birouluisecţiilor de votare, în primul rând a preşedinţilor şi locţiitorilor acestuia, dar şiînlocuirea reprezentaţilor partidelor politice cu personal nonpartizan, urmând catoţi competitorii electorali să îşi poată desemna observatori pe întreaga durată aprocesului electoral.

VII.5. CREAREA UNUI CORP PROFESIONIST DEPREŞEDINŢI AI BIROURILOR ELECTORALE ALESECŢIILOR DE VOTAREÎn continuarea naturală a propunerii anterioare, Asociaţia Pro Democraţia insistăasupra necesităţii profesionalizării preşedinţilor Birourilor Electorale ale Secţiilorde Votare. Reprezentanţi ai APD au participat la instruirile organizate pentru aceştipreşedinţi în 2007, au contribuit la realizarea pliantelor informative pentru aceştia,în 2008 şi 2009. Experienţa noastră ne-a arătat că aceste instruiri au un impactredus, datorită faptului că uneori se adresează unor oameni cu o experienţă limitatăîn administrarea procesului electoral şi se desfăşoară sub presiunea timpului însăptămâna premergătoare alegerilor, fără o evaluare a nivelului de cunoştinţeacumulate de preşedinţii secţiilor de votare.

În acest context, Asociaţia Pro Democraţia recomandă crearea unui corp al

72

preşedinţilor de Birouri Electorale, din rândul cărora să se tragă la sorţi preşedinţiişi locţiitori lor, pentru fiecare eveniment electoral. O importanţă ridicată ar trebuisă acorde Autoritatea Electorală Permanentă instruirii acestor persoane, înperioadele neelectorale, cu privire la procesul de vot, mai exact la operaţiunilecomune pentru orice tip de alegeri şi care trebuie stăpânite de funcţionarii electorali.Specificul fiecărui eveniment electoral ar urma să fie prezentat înainte de fiecarescrutin unor persoane deja pregătite să preia informaţiile şi care pot fi evaluateanterior zilei alegerilor. Un corp profesionist al preşedinţilor secţiilor de votare varezolva în mare parte şi problema partizanatului politic al acestor persoane.

VII.6. CLARIFICAREA ROLULUI PREŞEDINŢILOR DETRIBUNAL ÎN PROCEDURA DE NUMIRE APREŞEDINŢILOR BIROURILOR ELECTORALE ALESECŢIILOR DE VOTARE ŞI STABILIREA UNEIPROCEDURI STANDARD DE SELECŢIESituaţia apărută la Tribunalul Vrancea, semnalată de domnul Preşedinte AdrianNeacşu, a arătat că în conformitate cu reglementările actuale preşedinţii tribunalelorau o implicare pur formală în desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor acestora însecţiile de votare. Această implicare ar trebui să ofere legitimitate şi credibilitateprocesului, dar nu reuşeşte să clarifice nici situaţiile de partizanat politic, pentrucare Autoritatea Electorală Permanentă este chemată să se pronunţe, nicisuspiciunile de corupţie şi fraudă electorală apărute în comunităţile mici.

Pe termen scurt, Asociaţia Pro Democraţia recomandă stabilirea unor reglementăriprivind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare (deexemplu, unde se face anunţul de înscriere pentru poziţia de preşedinte); stabilireaunui sistem de evaluare a activităţii preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilorde votare (în baza proceselor verbale completate, a sesizărilor înregistrate în secţiade votare etc.); verificarea listei de persoane propuse a fi preşedinţi ai secţiilor devotare de către AEP, în baza evaluării prestaţiei acestora la scrutinele anterioare;continuarea demersului de informare a acestora anterior procesului electoral, astfelîncât aceştia să poată şti exact care sunt reglementările specifice fiecărui tip descrutin şi activităţile pe care le au de realizat.

De asemenea, Asociaţia Pro Democraţia recomandă eliminarea din lege a condiţieica preşedinţii Birourilor Electorale ale Secţiilor de Votare să fie repartizaţi în secţiilecele mai apropiate de domiciliu. Această reglementare face ca în anumite comunităţipreşedintele secţiei de votare să fie aceeaşi persoană de peste 10 ani, după cum auremarcat observatori APD. Stabilitatea acestor funcţionari electorali în comunităţiface posibilă apariţia unor situaţii de corupţie şi fraudă electorală cu complicitateapreşedintelui secţiei de vot.

73

VII.7. ÎMBUNĂTĂŢIREA METODELOR DE CONTROL ALFINANŢĂRII CAMPANIILOR ELECTORALEAsociaţia Pro Democraţia a monitorizat şi de această dată cheltuielile partidelor încampania electorală, în ceea ce priveşte afişajul stradal. Având în vedere diferenţeleobservate între sumele estimate de monitorii APD şi rapoartele partidelor politice,recomandăm în continuare îmbunătăţirea metodelor de control folosite de AEPpentru analizarea rapoartelor primite de la partide şi incluzând veniturile şicheltuielile aferente campaniilor electorale.

De asemenea, deşi legea interzice acest lucru, presa şi organizaţiileneguvernamentale, au semnalat în repetate rânduri cazuri în care resursele publice,financiare, umane sau materiale, sunt folosite pentru desfăşurarea campaniilorelectorale, de către reprezentanţii partidelor la nivel local. În aceste condiţii, uncontrol suplimentar al surselor de finanţare pentru campaniile electorale esteimperios necesar.

VII.8. REGLEMENTAREA CAMPANIILOR ELECTORALE,ÎN SPECIAL A CAMPANIILOR NEGATIVE ŞI A CELORDESFĂŞURATE PE MEDIILE ELECTRONICECampania electorală pentru alegerile prezidenţiale a fost de o violenţă fărăprecedent. Simpatizanţii diferitelor partide s-au confruntat pe stradă pentru a afişabannere de campanie negativă, iar în cele două zile de vot campania electorală pemediile electronice a fost mai vie decât oricând. În aceste condiţii Asociaţia ProDemocraţia solicită autorităţilor abilitate introducerea unor reglementări clare atâtîn ceea ce priveşte limitele campaniei negative, cât şi în ceea ce priveşte campaniaelectorală desfăşurată pe mediile electronice, prin Internet.

VII.9 REGLEMENTAREA PUBLICĂRII REZULTATELORINTERMEDIARE ALE SONDAJELOR LA IEŞIREA DE LAURNE, PE INTERNETDiferenţa foarte mică dintre cei doi candidaţi din turul al doilea ale alegerilorprezidenţiale ne-a demonstrat importanţa foarte mare a mobilizării ce poate firealizată în ziua votului prin prezentarea încă de dimineaţă a rezultatelorintermediare a sondajelor la ieşirea de la urne, pe Internet. În aceste condiţiiAsociaţia Pro Democraţia atrage atenţia asupra necesităţii existenţei unorreglementări explicite a informaţiilor care pot fi publicate pe mediile electronice.

De asemenea, este necesară desemnarea unui organism public, având resursetehnice şi umane necesare, care în ziua alegerilor să poată controla campaniaelectorală desfăşurată pe Internet.

74

VII.10. CLARIFICĂRI PRIVIND PERSOANELEACREDITATEAvând în vedere multiplele situaţii din ţară sesizate de APD privind persoane dincadrul administraţiei publice locale sau centrale care au fost acreditate caobservatori ai unor organizaţii neguvernamentale, solicităm: renunţarea laprevederea limitativă a acreditării doar la nivelul unui judeţ sau sector în cazulmunicipiul Bucureşti; interzicerea acordării de acreditare persoanelor care fac partedin sistemul administraţiei publice centrale sau locale; interzicerea acordării deacreditare persoanelor care sunt rude de gradul întâi cu candidaţii.

VII.11. REGLEMENTAREA CAZURILOR DE TRANSPORTORGANIZAT AL ALEGĂTORILOR LA URNEPrin observatorii săi Asociaţia Pro Democraţia a adus în faţa opiniei publice, princomunicatele sale de presă, situaţii în care firme care îşi desfăşurau activitatea, cuangajaţii lor, duminica: firme de salubrizare, de construcţii, de pază şi protecţie, auorganizat transportul propriilor angajaţi la secţia de votare. Transportul organizatal alegătorilor la secţii nu este interzis de lege, dar experienţa ne învaţă că în spateleacestei activităţi se pot ascunde infracţiuni ca mita electorală, cumpărarea voturilor,turismul electoral şi votul multiplu. În aceste condiţii este necesară introducereaunor condiţii şi monitorizări suplimentare pentru vehiculele persoanelor juridicecare îşi transportă angajaţii la secţiile de votare.

VII.12. DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DESUBCONTRACTARE A SERVICIILOR SOCIALESondajele realizate de APD în 2009 cu privire la pericolul fraudei electorale aratăcă cetăţenii români identifică oferirea de ajutoare sociale, în campania electorală,de către administraţia locală, ca pe una dintre principalele modalităţi de fraudă.Şantajul care apare, din partea autorităţilor care distribuie diferite forme aleajutorului social, către persoanele care au nevoie de el, a simţit la nivel social, estedeclarat de cei care îi sunt victime şi a fost observat de Asociaţia Pro Democraţia.

O soluţie la această problemă este subcontractarea serviciilor sociale, de cătreadministraţiile locale, către întreprinderi sociale, administrate de organizaţiineguvernamentale. În măsura în care este bine supravegheat şi evaluat periodicconform unor indicatori de integritate, incluziune şi performanţă sistemul are maimulte avantaje, printre care şi asigurarea unui mediu electoral liber şi corect.

75

ANEXE

76

ANEXA 1Legislaţia în vigoare,

aplicabilă la alegerile pentru Preşedintele României din 2009a Lege nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Monitorul Oficialnr. 887/29.09.2004);a Ordonanţa de Urgenţă nr. 77/2004 pentru modificarea şi completarea unordispoziţii din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României(Monitorul Oficial nr. 920/09.10.2004);a Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2009 pentru modificarea şi completarea Legiinr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Monitorul Oficial nr.608/03.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentruPreşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 609/04.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1044/2009 privind aprobarea programuluicalendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea PreşedinteluiRomâniei în anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 637/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru bunaorganizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009(Monitorul Oficial nr. 639/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1046/2009 privind aprobarea bugetului şi acheltuielilor necesare pentru prgătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilorpentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.637/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1047/2009 pentru aprobarea modelului,dimensiunilor şi a condiţiilor de tipărire ale buletinului de vot ce va fi folosit laalegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.637/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1048/2009 pentru aprobarea modelului ştampilelorbirourilor electorale, a modelului ştampilei de control a secţiilor de votare şi amodelului ştampilei cu menţiunea „VOTAT” care vor fi folosite la alegerilepentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.637/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1049/2009 pentru aprobarea modelului copiei depe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modeluluideclaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentruPreşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 637/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1050/2009 privind stabilirea modelului timbruluiautocolant şi a condiţiilor de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia laalegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.637/28.09.2009);

77

a Hotărârea Guvernului nr.1051/2009 privind stabilirea secţiilor de votarespeciale care se vor organiza în municipii, oraşe şi comune pentru desfăşurareaalegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.638/28.09.2009);a Hotărârea Guvernului nr.1091/2009 privind stabilirea modelelor proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării la alegerile pentrupreeşdintele României din anul 2009;a Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr.10/2009 pentru aprobareamodelului cererii de înregistrare a candidaturii, a modelului declaraţiei deacceptare a candidaturii şi a modelului declaraţiei de renunţare la candidaturăcare vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009(Monitorul Oficial nr. 647/01.10.2009);a Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr.11/2009 Hotărâre privindprocedura de eliberare a adeverinţelor prin care se atestă îndeplinirea de cătreorganizaţiile neguvernamentale şi instituţiile mass-media a condiţiilor prevăzutede art. 19^8 alin. (3) şi (8) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea PreşedinteluiRomâniei, cu modificările şi completările ulterioare, şi procedura de acreditarea observatorilor externi, precum şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei laalegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr.647/01.10.2009);a Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 853 din 5 oct. 2009, privindregulile de desfăşurare în autovizual a campaniei electorale pentru alegereaPreşedintelui României;a Circulara BEC nr. 367, privind repartizarea buletinelor de vot către birourileelectorale ale secţiilor de votare speciale şi predarea ştampilelor cu menţiunea„Votat”;a Circulara BEC nr. 361, privind exercitarea dreptului de vot;a Circulara BEC nr. 334, material de informare privind atribuţiile preşedintelui/locţiitorului biroului electoral al secţiei de votare la alegerile pentru PreşedinteleRomâniei şi referendumul naţional;a Circulara BEC nr. 333 (Sursa BEC), cu privire la dispoziţiile art.19^4 alin.(4)din Legea nr.370/2004;a Circulara BEC nr. 292, privind utilizarea unei singure urne de vot specialăpentru toate cele trei tipuri de buletine de vot (buletinul de vot pentru alegereaPreşedintelui României, precum şi buletinele de vot corespunzătoare celor douăîntrebări de la referendum);a Circulara BEC nr. 256, privind exercitarea dreptului la vot de către persoanelenetransportabile din motive de boală sau invaliditate;a Circulara BEC nr. 209, privind acreditarea observatorilor între cele douătururi de scrutin.

78

ANEXA 2

79

80

81

82

83

84

85

86

ANEXA 3

87

ANEXA 4

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 15 octombrie 2009 Numårå cu noi pânå la 1.000 Asocia ia Pro Democra ia (APD) lanseaz campania na ional de recrutare a 1.000 de observatori pentru monitorizarea alegerilor preziden iale din 22 noiembrie i 6 decembrie 2009. APD invit , pe aceast cale, to i cet enii interesa i de transparen a i corectitudinea scrutinului pentru alegerea Pre edintelui României s ia parte la misiunea de observare a acestuia. Înscrierile au loc pân la data de 16 noiembrie 2009, la sediul APD din Bd. Mare al Al. Averescu, nr. 17, Pavilion 7, et. 3, sector 1, Bucure ti. Pentru a fi acredita i observatorii trebuie s aib peste 18 ani i s nu fie membri în niciun partid politic. Cet enii interesa i sunt invita i s ne contacteze la telefon 021/222.82.45, 021/222.82.54, sau pe e-mail la apd@apd.ro. Fiecare observator APD va beneficia de instruire pentru activitatea pe care o va desf ura i de asisten continu din partea coordonatorilor APD în ziua vot rii. De asemenea, cet enii care doresc s sprijine financiar observarea alegerilor preziden iale, au posibilitatea de a face o dona ie în contul Asocia iei Pro Democra ia RO15 RNCB 0072 0496 7871 0004 deschis la BCR, Sector 1. În plus, Asocia ia Pro Democra ia va monitoriza cheltuielile partidelor i candida ilor independen i pentru afi ajul electoral out-door în 14 ora e din toat ara i sectoarele municipiului Bucure ti i va transmite, în parteneriat cu Autoritatea Electoral Permanent , 10.000 de materiale informative fo tilor i actualilor pre edin i ai Birourilor Electorale ale Sec iilor de Votare, continuând astfel eforturile întreprinse în 2008 pentru profesionalizarea func ionarilor electorali. De asemenea, dat fiind importan a rolului pe care Pre edintele României îl are în consolidarea democra iei i economiei române ti, mai ales pe timp de criz , Asocia ia Pro Democra ia adreseaz i autorit ilor publice responsabile un apel pentru stabilitate i corectitudine în organizarea i derularea scrutinului. Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

88

ANEXA 5

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 16 noiembrie 2009

Când percepœia fraudei electorale creæte, partidele øncalcå legea

Campania electoral a candida ilor pentru Pre edin ia României se apropie de sfâr it, reu ind, din p cate, s conving din ce în ce mai mul i români c alegerile se fraudeaz . Cu doar ase zile înaintea votului din 22 noiembrie, 66% dintre români cred c procesul care confer legitimitate Pre edintelui României i institu iilor statului nu depinde în niciun fel de dreptul lor democratic de a- i alege reprezentan ii. Aceasta este concluzia celui mai nou sondaj de opinie realizat, în luna noiembrie, de Compania de Cercetare Sociologic i Branding (CCSB) la comanda Asocia iei Pro Democra ia (APD). Cum a influen at campania electoral percep ia românilor asupra fraudei electorale? Care vor fi principalele consecin e asupra votului din 22 noiembrie? Cum vor gestiona partidele politice votul negativ dat de cet eni procesului electoral? Acestea sunt doar câteva dintre întreb rile la care APD încearc s r spund mâine, 17 noiembrie, de la ora 11:00, în cadrul unei conferin e de pres . Domnul Cristian Pirvulescu, pre edintele APD, i Mirel Palad , director executiv CCSB, vor prezenta sondajul de opinie realizat în aceast lun i vor oferi mai multe detalii privind modul în care percep ia fraudei electorale influen eaz procesul electoral. Cu aceast ocazie, Asocia ia Pro Democra ia va semnala i modul în care partidele politice si candida ii independen i încalc Legea nr. 334/2006 privind finan area activit ii partidelor politice i a campaniilor electorale prin lipsa de transparen când vine vorba de afi ajul out-door. V a tept m mâine, 17 noiembrie, ora 11:00 la sediul APD din Bd. Mare al Alexandru Averescu, nr. 17 (în incinta Complexului de Servicii Sociale Sf. Ecaterina), pavilion F, etaj 3, sector 1. Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

89

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 18 august 2009 63% teamå de fraudå electoralå înaintea alegerilor prezidenœiale Cu trei luni înaintea scrutinului pentru desemnarea Pre edintelui României, 63% dintre cet enii români cred c alegerile sunt fraudate, în timp ce, în luna mai, num rul acestora se situa la 52%. Datele reprezint concluzia celui mai recent sondaj de opinie realizat la comanda Asocia iei Pro Democra ia (APD) de c tre Compania de Cercetare Sociologic i Branding, între 23 i 27 iulie 2009, pe un e antion reprezentativ de 1.009 persoane, cu o eroare tolerat de 3,1%. Modul în care s-a desf urat scrutinul pentru alegerea Parlamentului European din 7 iunie i maniera stângace în care autorit ile au gestionat sesiz rile privind votul multiplu, turismul electoral i operarea cu listele suplimentare au înr ut it percep ia opiniei publice. În prezent, 81% dintre români, fa de 68% înainte de alegerile europene, cred c turismul electoral este o practic folosit de partide. În acela i timp, 85% consider c alegerile sunt fraudate prin distribuirea de ajutoare de stat înainte de alegeri, fa de 75% în luna mai. Iar, 78% dintre cet eni cred c voturile sunt cump rate direct, fa de 73% în urm cu dou luni. Pentru combaterea fraudei, tot mai mul i români cred c este important introducerea c r ii de aleg tor, procentul acestora crescând de la 52% la 61%. În ceea ce prive te inova iile legislative, 52% dintre cei chestiona i sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, în timp ce 31% sunt de acord cu reducerea la 16 ani a vârstei la care se poate vota. Devine evident, astfel, faptul c alegerile preziden iale din toamna acestui an vor fi afectate de procentul foarte mare al celor care nu au încredere în corectitudinea procesului electoral. Prin urmare, legitimitatea pre edintelui ales poate fi erodat de teama generalizat de nereguli i de absenteismul crescut. Datele sondajului de opinie sunt disponibile pe pagina www.apd.ro. Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder, Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.45, 222.82.54, 0744/367.079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

90

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - î n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Informare de preså 16 octombrie 2009 Program de campanie electoralå al Alianœei pentru Alegeri Corecte Alian a pentru Alegeri Corecte, alc tuit din Asocia ia Pro Democra ia (APD), Active Watch –Agen ia de Monitorizare a Presei (AMP) i Cartel Alfa, v invit luni, 19 octombrie, la conferin a de pres în care î i va lansa programul privind campania electoral pentru alegerile preziden iale. Conferin a va avea loc la ora 11:00, la sediul AMP din: Calea Plevnei, nr. 98, bl. 10 C, Sector 1. Cristian Pîrvulescu, pre edintele APD, Mircea Toma, pre edintele AMP, i Petru Dandea, vicepre edintele Cartel Alfa vor anun a ac iunile pe care Alian a pentru Alegeri Corecte le va întreprinde pentru garantarea unui proces electoral corect într-un moment crucial pentru consolidarea democra iei române ti. Alian a pentru Alegeri Corecte va prezenta cel mai nou sondaj „Percep ii privind fraudarea alegerilor”, realizat în luna septembrie de Compania de Cercetare Sociologic i Branding (CCSB), ac iunile privind observarea alegerilor preziden iale din 22 noiembrie i 6 decembrie 2009, monitorizarea apari iilor candida ilor la func ia de Pre edinte al României în presa central i cheltuielile cu afi ajul electoral out-door al partidelor i candida ilor independen i. Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder, Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.45, 222.82.54, 0744/367.079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

91

ANEXA 6

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 14 septembrie 2009 Constituirea BEC - primul eæec øn organizarea corectå a alegerilor prezidenœiale Constatând starea de criz în care a plonjat România ca urmare a imposibilit ii constituirii

Biroului Electoral Central (BEC), a tendin ei partidelor politice de a aborda problema

organiz rii i corectitudinii proceselor electorale într-o manier unilateral i a cre terii

alarmante a procentului cet enilor care cred c alegerile din România sunt fraudate*, Active

Watch – Agen ia de Monitorizare a Presei (AMP), Cartel Alfa i Asocia ia Pro Democra ia

(APD) anun constituirea Alian ei pentru Alegeri Corecte.

Cele trei organiza ii consider c apogeul crizei regimului politic în România a fost atins de

conflictul dintre puterea juridic i cea executiv , fapt care are consecin e directe asupra

derul rii, în conformitate cu legea, a procesului electoral pentru alegerea Pre edintelui

României.

Alian a pentru Alegeri Corecte cere a adar autorit ilor responsabile s ia m suri grabnice

pentru desf urarea, conform normelor legale, a alegerilor preziden iale, pentru a cre te

nivelul de încredere al cet enilor în procesul electoral prin asigurarea transparen ei

necesare, stabilind astfel condi iile pentru implicarea societ ii civile în organizarea i

monitorizarea acestui moment electoral.

Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al

Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45 sau

0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

* 63% (conform sondajului de opinie „Percep ia fraudei electorale la sfâr itul lunii iulie 2009, realizat de Compania de Cercetare Sociologic i Branding, la comanda APD, în intervalul 23-27 iulie 2009).

92

ANEXA 7

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 17 septembrie 2009 Medierea crizei - Invitaœie la realizarea Pactului pentru Justiœie

Constatând existen a unui diferend grav între puterea judec toreasc i cea executiv , pornind de la primordialitatea principiului separa iei i echilibrului puterilor în stat, în elegând urgen a refond rii statului de drept pe baze consensuale, Active Watch - Agen ia de Monitorizare a Presei (AMP), Asocia ia Pro Democra ia (APD),

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) i Transparency International România (TI-Ro) au pus

bazele Alian ei pentru Statul de Drept, cu scopul de a sus ine eforturile tuturor p r ilor

implicate în direc ia unei rezolv ri ra ionale, eficiente i în interesul publicului a conflictului

grav intervenit în rela ia dintre puterile statului.

În acest sens, pentru a facilita g sirea unor solu ii i pentru a oferi un cadru de mediere în

vederea dep irii blocajului de comunicare, cu speran a relans rii dialogului i a rezolv rii

democratice a diferendului dintre puterile statului, Alian a pentru Statul de Drept invit

Primul-ministru, ministrul Justi iei, pre edin ii celor dou Camere ale Parlamentului, liderii

grupurilor parlamentare, reprezentan ii Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, ai Consiliului

Superior al Magistraturii, ai Ministerului Public i ai organiza iilor magistra ilor s participe la

o întâlnire al c rei obiectiv va fi deblocarea actualei crizei i ini ierea Pactului pentru Justi ie.

Întâlnirea va avea loc ast zi, la ora 15:00, la hotel Novotel, Calea Victoriei nr. 37b, sala Marseille.

Pentru detalii suplimentare v rug m s îi contacta i pe: Georgiana Iorgulescu, Director

executiv al CRJ, la telefon 0722505181, Victor Alistar, Director executiv al TI–Ro, la telefon

0721093424 i Irina Bujder, Director adjunct APD, la telefon 0744367079.

93

ANEXA 8

COMUNICAT DE PRES

20 noiembrie 2009

22 noiembrie, testul pe 5 ani al democraœiei româneæti

din 22 noiembrie:

a dese

tea

de vot.

-e

Pro Demo va

Pentru detalii supliment – Director adjunct al

0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

e20 noi

C

09e 20ibrem

SREPDETAATCUNIMCO

o n22

e 5 plutes te,irbemio

i rieœarcoemdl ain a5

tiæenâmor

a de

see

:eibrem2 noi2ndi

ate

e

.otde v

-

364407

u rtenP

lail,am-ee u pa79 s706

entmiplsuiialdet

iri

ord.ap@erdbujna. .

uadjorrectriD––

moeDroP

altunc

va

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMerredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

94

ANEXA 9

COMUNICAT DE PRES

22 noiembrie 2009

Dimineaœa la vot cu ætampile pierdute æi observatori ameninœaœi

-au spus din nou cuvântul. Primele ore ale votului pentru

membrilor BESV.

pericol

-

-poll-

Ion Iliescu. Pentru detalii supl – Director adjunct al

0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

iiD

e22 noi

C

l

09e 20ibrem

SREPDETAATCUNIMCO

bidili

iii

inimD

ua-

pamt æut coa va lœaen

ulntuvâcounn diusspu

esb oi æteudrei pelip

uultvoe ale ore elmirP.

œaœinine amiratovre

urntpei

rmbme

.VSEr Bolri

lcoiper

-llpo-

-

364407

u rtenP

esilon II

lail,am-ee u pa79 s706

plsuiialdet

.scu

iri

ord.ap@erdbujna. .

uadjorrtecriD–

alnctu

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamrrmonffo

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

95

COMUNICAT DE PRES

22 noiembrie 2009

Cât de speciale sunt secœiile speciale?

vot.

Cazuri similare de transport organizat au fost înregistrate de observa

-

-canalelor on-

Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

â dC

e22 noi

C

ili

09e 20ibrem

SREPDETAATCUNIMCO

?liil

ât dC

iœce stnu sleaicep se

?leiacep sile

irazuC

ortporansre de tarlimsi

-

rsteginrîtosfau tzanigar

avrbsede oe atr

.tvo

364407acisoAu rtenP

ealnca

lail,am-ee u pa79 s706,aiacromDeori Pie

rv,eartenmiplsuiialetd

-onorrl

iri

ofeeltdee elernuma lpeiatactonco sm gru

-

ord.ap@erdbujna. .

222,5482.2.2221/0ondjaorectriD–erdujBna irI

,542.8.2alnctuj

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

ncoEiuulluipatSSpalarciiananiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

96

COMUNICAT DE PRES

22 noiembrie 2009

Votul din 22 noiembrie, øntre aæteptare æi confuzie

-

votare s-a transformat într-

considea , Mischii, Apele Vii, Leu din

rsoane

acest scrutin. Confuzia

Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

e22 noi

C

09e 20ibrem

SREPDETAATCUNIMCO

e artvo

lutVo

-rntîatmorfansrta-s

ø,eirbmei no2n 2i d

-

no ci æetarpteæ aerntø

eziufn

densico

e

r

Lii,VleepAii,ischM,a

neasor

n idue

sstcea

.nituscr

r

neasor

364407acisoAu rtenP

zufnCo

lail,am-ee u pa79 s706,aiaocrmDeori Pie

rv,eartenmiplsuiialetd

azi

iri

ofeeltdee elernuma le piatactonco sm gru

ord.ap@erdbujna. .

222,5482.2.2221/0ondjaorectriD–erdujBna irI

,542.8.2alnctuj

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

97

COMUNICAT DE PRES

6 decembrie 2009

Secœiile speciale, punctul nevralgic al votului din 6 decembrie Ziua de 6 decembrie demonstreaza inca o data, daca mai era nevoie, ca legea electorala si etica profesionala nu conteaza cand în joc se afla cinci ani din viitorul Romaniei si implicit al cetatenilor sai. Partidele implicate în cursa pentru Presedintie continua campania electorala, încalcand normele legii, iar unele institutii mass-media, profitand de vidul de reglementare, confunda informarea telespectatorilor cu influentarea votului. Astfel, desi ieri campania electorala era oficial si legal încheiata, actiunile de campanie erau in toi, filiala din Alba a PD-L distribuind în centrul orasului Alba-Iulia, chiar prin intermediul presedintelui sau, Mircea Hava, peste 2.000 de pachete cetatenilor (atasat foto). Si în Navodari, judetul Constanta, campania continua pentru candidatul PSD prin intermediul unui clip de promovare difuzat pe un ecran aflat într-o zona intens circulata din oras. Iar domeniul on-line ramane, si de aceasta data, instrumentul preferat al candidatilor, acestia utilizand chiar si paginile de socializare pentru a-si transmite mesajele. Nici sms-urile electorale nu puteau lipsi, cea mai noua tehnica fiind transmiterea unor rezultate de sondaje „fantoma”, cu scopul de a influenta votul alegatorilor. Miza votului de astazi a depasit chiar si obiectivitatea si echidistanta unor institutii mass-media respectabile. Astfel, în urma apelurilor primite de la cetateni, Asociatia Pro Democratia (APD) a sesizat Consiliului National al Audiovizualului privind difuzarea unui spot electoral în jurul orei 06:15 pe postul Radio Romania Actualitati si promovarea unuia dintre candidati pe postul local Tv1 din municipiul Piatra-Neamt. APD a sesizat si Biroul Electoral Central in aceasta problema ca urmare a prezentei banner-elor cu caracter electoral pe www.cotidianul.ro, www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.zf.ro, webtv.realitatea.net. Cireasa de pe tortul neregulilor o reprezinta, insa, si de aceasta data turismul electoral realizat prin intermediul sectiilor speciale. Observatorii APD prezenti în comuna Bragadiru, judetul Ilfov, au sesizat Politia privind transportul organizat al alegatorilor la sectia speciala nr. 6, unde votasera, în mod surprinzator, peste 300 de oameni pana la ora 10:00. Alegatorii erau adusi la vot cu doua autoturisme cu numerele de înmatriculare, IF-06-AMS si IF-02-FUO. Pentru detalii suplimentare, va rugam sa o contactati pe Irina Bujder – Director adjunct al Asociatiei Pro Democratia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

eced6

C

09e 20ibrm

SREPDETAATCUNIMCO

elfstA

uiultvoantifoprnuintcoanomRorectel

ua diZ

iiœceS

oectelaanipmcaieridesi

.anteemeglrdedulvie dd nîa,alorteca elanipma cau

nietatcealtciiplmisieinia alonsiefoa prcietsia alr

onse demibremecd6de

l utcnu p,leiacep sle

nîegallsialciifa oeraalor

ea armorfnia ndufonce,ar,iegie lelmd noranclncaî

caiplmie elditarP.isaorrlon jnd îa caeazntconu

da,aatdoncaiazaerts

i luutol v aiclgarven

mcae delniuiactataeinch

enulfniucorliortaectespeltm-assmiiuttinste ineluarrieesru Prenta psrn cue îta

n vdianincia cilf asec ocae,oineva eraima c

ierbmece d 6ind

enipam

aearnta,edimeintediulortiviageel

oategalansmrt

jesaemddincaaorn diemernti

S.o)otfemerntinau ier,elfstA

.orlioree dattlezurorrunea ertim

ecte elliur-ssm Nici.eled nzailitua istcea,orlitane il-noulniedomarIs.aovomprp de iclnuiuuldie

o Culetud j,iarodavn N îiSMau,suielntdiesepruldiePba a ln Adia alilif,oitnoectela anipmcaieridesi

cu,a”motanfe „dajone s,psiilueapute nu alortocsde elniagipsiaricha astceae dsie,anamraan ecrn pe utuzafe diarnionta canipmcaa,ntansto0002.e stpe,avaHa ceriMurntcennd îbuiirstdiL-DPnîegallsialciifa oeraalor

aentulfne a idulopscuachnieua tnoaia mce

anrtsi-aurtenperzaialciefeprulnteumrnstia,atdrcinsetnna io zo-rntîatlfa

SPuldatndicaurntpea nu(orlnietaetcehetpacedaicha,iulI-balAuilsuaorulmcae delniuiacta,taeinch

ult vondiifa e tinsmalatera atlcurn iprDtasaat

n iprarenipam

eactrcaoulriB

da uiun eotspocemDa edimvozaiM

r.vebtw

pealorectelereacn ialrnteCalorteclE

ulostppe iatddiane crntdi16:0eiorulurn jîalorectl

onCtzasisea )DPA(aiatcrn î,elfstAe.labipectesrtasiepda aziastde uiulto

idtcowww.tneea.attiealr .

amura ca emoblpra teasulpiciniun mdiv1Taloclomo RiadRulposte p15

ovudiAlaaloniatNuiulilnsie timiprorrliurela apmuresiea tatviitecbiosiarich

orl.uniad , ofinl.udnagwww.

e-neranbeintezepraeresa sDP A.teamN-aratiP

oomprsiiattialutcAaniamearuzfdindviipruiulualzviitaocisA,eniatta cede l

iiuttinstiorunaantstdihiec

o, orx.afaidemwww. , www

cuorelsitzasi

earovauiunaora P-assm

or.fzw. ,

364407acisoAurtenP

iratnmîa 10or

aictseadagrBzaiealrsaaeCir

lail,am-ee u pa79 s706,aiatcroemo DrPeiit

rva,eartenmiplsuiialetd

0-F IS siAM-06-FIe,arlcuaau eriiortgaelA0.0:0ate vondu6,.nraalecisp

esisau ov,flIuletudj,urdiictseuldiemertnn iiprt

orrliulegnerultroe tpdea

iri

ofeeltdee elernuma le piattactonco saamugr

O.UF-02ua docuta volusid

ortnzairprd suon mîa,ersoansprtndviipra itiolPtzaotvarsebOe.alecisporrli

e dsi,ansi,anteziepro r

ord.ap@erdbuja.ni

222,5482.2.2221/0ondjaorectriD–erdujBna irI

eernume cusmiurtoutapnieoame d00e 3estp,rotgaealaltzanigaorultor

n co îintezeprDPAiioreelulsmiurtaatdaastcea

5,42.8.2alnctuj

e e delana laa lroliraunmoalortec

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

,p

gorrgs.tanrraeeag.wwncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

p@j

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilumsiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

98

COMUNICAT DE PRES

6 decembrie 2009

Ætefåneæti atacå din nou

torie, ci doar

tele biroului electoral

cele 600 de buleti

-complexul

Transportul organizat a fost semnalat de o

observatori din partea Serviciului gii acest lucru este imposibil.

-–

Monitorizare a International – România, a sesizat Biroul Electoral central cu privire la publicarea rezultatelor intermediare ale exit-poll-urilor pe www.antena3.ro, www.evz.ro, www.gandu.info, www.mediafax.ro, www.realitatea.net, www.ziare.com,

– Director adjunct al

0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

ånfteÆ

eced6

C

uo nniå dac attiæen

09e 20ibrm

SREPDETAATCUNIMCO

e eluiulorbieelt

ce,iort

alortec

ardoci

eplmco

e 60lce

ulex-

ietulb0 de0

bsiopimverobs

ansprT

-

il.buulciviera Setarpndiiortva

emstosfaatzanigorultorp

ui

oe datalnm

ucr lestt acigi

e estur

atlezurnaerntIotoniM

gwww.

364407

e ale ardiemerntioreltea sa,âniomR–alonita

e a rzair

ofin.udna , xafiademwww.

lail,am-ee u pa79 s706 iri

pe orliur-lpol-texiecalorteclEuloriBtzaesiww

orx. , ten.aetalitaerwww. , w

ord.ap@erdbujna.

blpua e lrviiu prcalrten

–

ora3.enant.ww , ewww.mco.eraziwww.

djaorectriD–

,

a ercaiorvz.e ,

alnctuj

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

99

COMUNICAT DE PRES

6 decembrie 2009

Secœiile speciale opresc votul mai devreme øn judeœul Ilfov

-ar opri.

-

-

-

a sesizat BEJ Prahova în a

ei la mobilitatea

l unei campanii electorale agresive

Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro. Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), accesati: http://www.eeagrants.org

iiS

eced6

C

lil

09e 20ibrm

SREPDETAATCUNIMCO

øi dl

lfl Idj

ripr oa

iiœecS

-

.

o vcserp oleiacep sle

ønemervei dal muto

volfl Iuœeduj

-

-

zsia se

ana îhovar PJEBatz

-

ibi l

tilit

364407iacsoAurtenP

lail,am-ee u pa79 s706,aiacromDeori Pie

rv,eartenmiplsuiialetd

iri

ofeeltdee elernuma le piatactoncosmgru

unl

ord.ap@erdbujna. .

222,5482.2.2221/0ondjaorectriD–erdujBna irI

e agalorectelinipaamcei

ibo mi lae

,542.8.2alnctuj

veesigr

aetailit

ww//w///::/pttpht

niinurruentP

gorrgs.tanrraeeag.ww

ncaeMe rredespe lleaiiaciicoffiiiiitamorrmnffo

ncoEiuulluipatSSpalarnanciiaiinffilusmiis

asccea,)EE)ES(nopeaurroEc iicnom

:ii:at

100

ANEXA 10

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså

8 decembrie 2009 Prin transparenœå spre un proces electoral corect Asocia ia Pro Democra ia (APD), Active Watch – Agen ia de Monitorizare a Presei (AMP), CNS „Cartel ALFA”, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Transparency International România (TI-Ro) cer autorit ilor competente s ia m surile necesare pentru solu ionarea cât mai transparent a contesta iilor privind neregulile semnalate în procesul de votare din 22 noiembrie i 6 decembrie 2009. În topul neregulilor care au amenin at corectitudinea votului pentru Pre edintele României se afl presiunea creat de existen a sec iilor speciale, unde au votat aproape 6% dintre aleg tori. i de aceast dat sec iile speciale au pus în dificultate institu iile responsabile, cel mai clar exemplu fiind Decizia Biroului Electoral Jude ean Ilfov de a nu mai suplimenta buletinele de vot din aceste sec ii. Consecin a direct a fost suspendarea votului în sec iile speciale r mase f r buletine, cu mult înainte de ora 21:00. Num rul foarte mare de aleg tori înscri i pe listele acestor sec ii ridic , ca i în cazul celorlalte scrutine, suspiciunea de turism electoral. Organiza iile semnatare fac apel i pentru îmbun t irea cadrului legislativ care a fost din nou dep it de situa ie. Încerc rile f i e ale autorit ilor locale de a influen a voturile cet enilor, folosirea abuziv a resurselor publice i continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor reprezint pericole reale, cu efecte directe asupra principiilor statului de drept. Absen a unui corp de profesioni ti i politizarea birourilor electorale ale sec iilor de votare, lipsa unor campanii de informare na ionale privind votul i inexisten a alternativelor moderne ca votul prin coresponden sau electronic diminueaz i mai mult integritatea întregului proces. Având în vedere faptul c au mai r mas mai pu in de trei ani pân la urm toarele alegeri, APD, AMP, TI-Ro, CNS „Cartel ALFA” i CRJ recomand organizarea unor dezbateri publice la nivel na ional în vederea identific rii i stabilirii modific rilor legislative necesare pentru îmbun t irea practicii electorale i combaterea eficient a neregulilor i poten ialelor fraude. Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45, 0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

101

ANEXA 11

B d . M a r e s a l A l . A v e r e s c u n r 1 7 - i n i n c i n t a C o m p l e x u l u i S o c i a l d e S e r v i c i i ‰ S f . E c a t e r i n a ‰ - P a v i l i o n 7 , E t . 3 ,

S e c t o r 1 , B u c u r e s t i , R o m â n i a T e l e f o n : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 4 5

T e l / F a x : ( + 4 0 2 1 ) 2 2 2 8 2 5 4 E - m a i l : a p d @ a p d . r o

W e b : w w w . a p d . r o

Comunicat de preså 9 noiembrie 2009 Observatorii organizaœiilor fantomå „påzesc” votul din 22 noiembrie æi 6 decembrie Alian a pentru Alegeri Corecte, alc tuit din Asocia ia Pro Democra ia (APD), Active Watch –

Agen ia de Monitorizare a Presei (AMP) i Cartel Alfa, al turi de Centrul pentru Jurnalism

Independent (CJI), atrage aten ia asupra pericolului de discreditare a institu iei observatorului

intern i implicit a eforturilor organiza iilor civice de a monitoriza neutru i obiectiv procesele

electorale, ca urmare a înmul irii semnificative a organiza iilor fantom acreditate s observe

alegerile.

Apar organiza ii subordonate intereselor de partid ce acrediteaz ca observatori membri ai

partidelor politice sau simpatizan i ai acestora, înc lcând astfel prevederile legale i

fundamentul democratic al unor alegeri corecte. Cel mai recent exemplu al acestei practici

vine de la Suceava, unde pre edintele filialei PSD a declarat sâmb t c partidul pe care îl

reprezint va avea, la nivel jude ean, 700 de observatori acredita i prin diverse funda ii în

sec iile de votare.

Considerând c astfel de practici ale partidelor politice, semnalate de APD i în cadrul

scrutinelor anterioare, nu fac decât s amenin e credibilitatea i integritatea activit ii de

observare a proceselor electorale, Alian a pentru Alegeri Corecte i CJI cer institu iilor

responsabile s ia m suri suplimentare de siguran privind procedura de acreditare i s

îmbun t easc pe viitor cadrul legislativ al acestei activit i.

Pentru detalii suplimentare, v rug m s o contacta i pe Irina Bujder – Director adjunct al

Asocia iei Pro Democra ia, la numerele de telefon 021/222.82.54, 222.82.45 sau

0744367079 sau pe e-mail, la irina.bujder@apd.ro.

102

1

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Democrat Liberal privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Traian Basescu

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 9.603.934 1.1. Venituri din transferuri de la partid 4.375.897 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget 0 1.1.2. Venituri din cotizatii 600.472 1.1.3. Venituri din donatii 3.775.425 1.1.4. Alte venituri 0 1.2. Venituri specifice campaniei 5.228.037 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 5.228.037 1.2.2. Subventie prin lege specialã 0 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 14.900.927 2.1. Personal 2.000 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 101.924 2.3. Comunicatii 43.056 2.4. Protocol 18.541 2.5. Transport 17.445 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 238.681 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 5.123.090 2.8. Publicitate presã, radio, TV 7.066.585 2.9. Publicitate stradalã 1.318.639 2.10. Servicii 842.213 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 120.300 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 8.453

Rezultat financiar al campaniei (1-2) -5.296.993 3. Cheltuieli angajate restante 5.296.993

ANEXA 12

103

2

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Na ional Liberal privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Antonescu George Crin Lauren iu

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 5.065.852,90 1.1. Venituri din transferuri de la partid 2.744.788,25 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget 0,00 1.1.2. Venituri din cotizatii 583.814,00 1.1.3. Venituri din donatii 2.160.667,74 1.1.4. Alte venituri 306,51 1.2. Venituri specifice campaniei 2.321.064,65 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 2.321.060,00 1.2.2. Subventie prin lege specialã 0,00 1.2.3 Alte venituri 4,65 Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 10.725.860,99 2.1. Personal 0,00 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 15.087,87 2.3. Comunicatii 2.044,94 2.4. Protocol 12.826,81 2.5. Transport 15.152,74 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 8.000,00 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 6.268.739,06 2.8. Publicitate presã, radio, TV 936.658,58 2.9. Publicitate stradalã 2.997.517,54 2.10. Servicii 325.557,31 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 113.194,08 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 31.082,06

Rezultat financiar al campaniei (1-2) -5.660.008,09 3. Cheltuieli angajate restante 6.335.859,02

104

3

RAPORT de venituri i cheltuieli al Uniunii Democrate Maghiar din România privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Kelemen Hunor

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 594.828,14 1.1. Venituri din transferuri de la partid 237.910,39 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget 1.1.2. Venituri din cotizatii 2.100,58 1.1.3. Venituri din donatii 235.800,00 1.1.4. Alte venituri 9,81 1.2. Venituri specifice campaniei 356.917,75 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 356,917.75 1.2.2. Subventie prin lege specialã 0,00 1.2.3 Alte venituri Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 681.144,89 2.1. Personal 0.00 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 136.867,23 2.3. Comunicatii 1.097,99 2.4. Protocol 26.767,17 2.5. Transport 4.190,00 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 14.358,48 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 136.483,31 2.8. Publicitate presã, radio, TV 222.862,94 2.9. Publicitate stradalã 52.097,56 2.10. Servicii 48.280,74 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 28.177,29 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 9.962,18 Rezultat financiar al campaniei (1-2) -86.316,75 3. Cheltuieli angajate restante 80.779,61

105

4

RAPORT de venituri i cheltuieli al Alian ei politice PSD+PC privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Geoan Mircea Dan

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 7.554.958,18 1.1. Venituri din transferuri de la partid 3.727.608,54 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget 0,00 1.1.2. Venituri din cotizatii 1.504.084,59 1.1.3. Venituri din donatii 2.171.027,41 1.1.4. Alte venituri 52.496,54 1.2. Venituri specifice campaniei 3.827.349,64 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 3.810.021,75 1.2.2. Subventie prin lege specialã 0.26 1.2.3 Alte venituri 17.327,63 Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 12.458.690,03 2.1. Personal 0,00 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 353.420,64 2.3. Comunicatii 4.052,76 2.4. Protocol 1.040,25 2.5. Transport 73.132,40 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 14.079,60 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 6.046.926,74 2.8. Publicitate presã, radio, TV 2.238.595,23 2.9. Publicitate stradalã 1.393.910,98 2.10. Servicii 1.428.569,82 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 775.392,10 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 129.569,51

Rezultat financiar al campaniei (1-2) -4.903.731,85 3. Cheltuieli angajate restante 5.162.595,08

106

5

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului România Mare privind campania electoral din data de 22 noiembrie 2009 pentru alegerea pre edintelui României Candidat: Vadim Tudor Corneliu

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 190.128 1.1. Venituri din transferuri de la partid - 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget - 1.1.2. Venituri din cotizatii - 1.1.3. Venituri din donatii - 1.1.4. Alte venituri - 1.2. Venituri specifice campaniei 190.128 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 190.128 1.2.2. Subventie prin lege specialã - 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 189.586,78 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii - 2.3. Comunicatii - 2.4. Protocol - 2.5. Transport - 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) - 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 185.929,82 2.8. Publicitate presã, radio, TV 3.207.19 2.9. Publicitate stradalã 449,77 2.10. Servicii - 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) -

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 541,22 3. Cheltuieli angajate restante -

107

6

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Noua Genera ie-Cre tin Democrat privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Becali George

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 0 1.1. Venituri din transferuri de la partid 0 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget 0 1.1.2. Venituri din cotizatii 0 1.1.3. Venituri din donatii 0 1.1.4. Alte venituri 0 1.2. Venituri specifice campaniei 0 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 0 1.2.2. Subventie prin lege specialã 0 1.2.3 Alte venituri 0 Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 0 2.1. Personal 0 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 0 2.3. Comunicatii 0 2.4. Protocol 0 2.5. Transport 0 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 0 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 0 2.8. Publicitate presã, radio, TV 0 2.9. Publicitate stradalã 0 2.10. Servicii 0 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 0 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 0

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 0 3. Cheltuieli angajate restante 0

108

7

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Alian a Socialist privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Rotaru Constantin

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 9.282,00 1.1. Venituri din transferuri de la partid 9.282,00 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget - 1.1.2. Venituri din cotizatii 9.282,00 1.1.3. Venituri din donatii - 1.1.4. Alte venituri - 1.2. Venituri specifice campaniei - 1.2.1. Donatii primite pentru campanie - 1.2.2. Subventie prin lege specialã - 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 9.282,00 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii - 2.3. Comunicatii - 2.4. Protocol - 2.5. Transport - 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) - 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 9.282,00 2.8. Publicitate presã, radio, TV - 2.9. Publicitate stradalã - 2.10. Servicii - 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) -

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 0 3. Cheltuieli angajate restante -

109

8

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Verde privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Cernea Remus Florinel

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 15.775 1.1. Venituri din transferuri de la partid 1.775 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget - 1.1.2. Venituri din cotizatii 1.775 1.1.3. Venituri din donatii - 1.1.4. Alte venituri - 1.2. Venituri specifice campaniei 14.000 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 14.000 1.2.2. Subventie prin lege specialã - 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 15.918,83 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 663,38 2.3. Comunicatii 296,91 2.4. Protocol - 2.5. Transport 1.002,11 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 898,94 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 13.057,49 2.8. Publicitate presã, radio, TV - 2.9. Publicitate stradalã - 2.10. Servicii - 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) -

Rezultat financiar al campaniei (1-2) -143.83 3. Cheltuieli angajate restante

110

9

RAPORT de venituri i cheltuieli al Partidului Ecologist Român privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009 Candidat: Iane Ovidiu Cristian

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 15.000 1.1. Venituri din transferuri de la partid - 1.1.1. Venituri de la subventia de la buget - 1.1.2. Venituri din cotizatii - 1.1.3. Venituri din donatii - 1.1.4. Alte venituri - 1.2. Venituri specifice campaniei 15.000 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 15.000 1.2.2. Subventie prin lege specialã - 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 14.869 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 100 2.3. Comunicatii - 2.4. Protocol - 2.5. Transport - 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) - 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 3.570 2.8. Publicitate presã, radio, TV 3.170 2.9. Publicitate stradalã - 2.10. Servicii 8.029 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) -

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 131 3. Cheltuieli angajate restante -

111

10

RAPORT de venituri i cheltuieli al candidatului independent Oprescu Sorin Mircea privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 5.389.226 1.1. Venituri încasate inainte de campania

l l

1.1.1. Venituri de la subventia de la buget XXXXX 1.1.2. Venituri din cotizatii XXXXX 1.1.3. Venituri din donatii 1.1.4. Alte venituri 1.2. Venituri specifice campaniei 5.389.220

1.2.1. Donatii primite pentru campanie 5.389.220

1.2.2. Subventie prin lege specialã XXXXX 1.2.3 Alte venituri 6 Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 5.372.376 2.1. Personal 1.000 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii 559.133 2.3. Comunicatii 0 2.4. Protocol 0 2.5. Transport 2.125 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 0 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 1.069.713 2.8. Publicitate presã, radio, TV 475.548 2.9. Publicitate stradalã 3.256.523 2.10. Servicii 1.785 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã 6.137 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 412

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 16.850 3. Cheltuieli angajate restante 265.462

112

11

RAPORT de venituri i cheltuieli al candidatului independent Potîrc Constantin Ninel privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 41.600 1.1. Venituri încasate inainte de campania

l l31.600

1.1.1. Venituri de la subventia de la buget XXXXX 1.1.2. Venituri din cotizatii XXXXX 1.1.3. Venituri din donatii 1.1.4. Alte venituri 1.2. Venituri specifice campaniei 10.000 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 10.000 1.2.2. Subventie prin lege specialã XXXXX 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 30.997,76 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii - 2.3. Comunicatii - 2.4. Protocol - 2.5. Transport - 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) - 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 595 2.8. Publicitate presã, radio, TV 30.402,76 2.9. Publicitate stradalã - 2.10. Servicii - 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) -

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 10.602,24 3. Cheltuieli angajate restante -

113

12

RAPORT de venituri i cheltuieli al candidatului independent Manole Gheorghe Eduard privind campania electoral pentru alegerea pre edintelui României din anul 2009

Lei

Date despre venituri Suma 1. Venituri 118.424 1.1. Venituri încasate inainte de campania

l l-

1.1.1. Venituri de la subventia de la buget XXXXX 1.1.2. Venituri din cotizatii XXXXX 1.1.3. Venituri din donatii - 1.1.4. Alte venituri - 1.2. Venituri specifice campaniei 118.424 1.2.1. Donatii primite pentru campanie 118.424 1.2.2. Subventie prin lege specialã XXXXX 1.2.3 Alte venituri - Date despre cheltuieli Suma 2. Cheltuieli 118.408 2.1. Personal - 2.2. Chirie, întretinere, functionare sedii - 2.3. Comunicatii 329 2.4. Protocol 795 2.5. Transport 460 2.6. Deplasãri (în afara localitãtii) 1.841 2.7. Tipãrituri si alte materiale promotionale 52.888 2.8. Publicitate presã, radio, TV - 2.9. Publicitate stradalã 30.110 2.10. Servicii 25.561 2.11. Sondaje, cercetare, consultantã - 2.12. Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare

cheltuialã) 6.424

Rezultat financiar al campaniei (1-2) 16 3. Cheltuieli angajate restante -

114

ANEXA 13

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

Proiect finan at de Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein i Norvegiei prin Mecanismul Fin

al Spa iului Economic European. Con inutul acestui material nu reprezint în mod necesar pozi ia oficial a Mecanismului Financiar S Pentru informa ii oficiale despre Mecanismul Financiar al Spa iului Economic European (SEE), achttp://www.eeagrants.org

Chestionar pentru comunitatea localå în care vå aflaœi În calitate de observator al Asocia iei Pro Democra ia dumneavoastr pute i s observa i i alte evenimente legate de desf urarea campaniei electorale i a zilelor premerg toare votului în comunit ile unde v desf ura i activitatea. Ruga i-i pe cet enii care intr sau ies de la vot s v r spund la câteva întreb ri, pentru a putea s evalua i corectitudinea alegerilor în comunitatea lor. Iat întreb rile:

1) Pe perioada campaniei electorale s-au desf urat mitinguri ale partidelor în cartierul-comuna

dumneavoastr ? o Da o Nu o Nu îmi amintesc

2) Pe perioada campaniei electorale a i participat la mitinguri ale partidelor?

o Da, la toate cele desf urate în localitate o Da, doar la mitingul partidului pe care l-am votat o Nu o Nu tiu / Nu r spund

3) Pe perioada campaniei electorale a i primit în c su a po tal materiale de propagand ale

partidelor politice? o Da o Nu o Nu îmi amintesc

4) Pe perioada campaniei electorale partidele politice au distribuit materiale de campanie care v

sunt utile: alimente, rechizite, umbrele? o Da o Nu o Nu îmi amintesc

5) Pe perioada campaniei electorale institu iile publice (Prim riile) au distribuit ajutoare de stat:

ajutoare pentru c ldur , subven ii, ajutoare de la Uniunea European (fain , zah r, ulei)? o Da o Nu o Nu îmi amintesc

6) Ave i cuno tin despre partide care au oferit transport la sec ia de votare pentru aleg torii din

cartierul-comuna dumneavoastr ? o Da o Nu o Nu îmi amintesc

ANEXA 14

125

ANEXA 15

126

127

128

129

130

ANEXA 16

TaraNr.Sectiei Oras

Nr. de alegatori care s-au prezentat la urne

FRANTA 52 PARIS 3785SPANIA 251 COSLADA 2632MAREA BRITANIE 149 LONDRA 3 2573REP. MOLDOVA 172 CHISINAU 2 2532IRLANDA 78 DUBLIN 2463SPANIA 248 CASTELLON DE LA PLANA 1 2452REP. MOLDOVA 171 CHISINAU 1 2349SPANIA 246 ZARAGOZA 2329BELGIA 18 BRUXELLES 1 2196SPANIA 250 ALCALA DE HENARES 2041ITALIA 99 MILANO 2034ITALIA 82 ROMA 1 1886SPANIA 232 ROQUETAS DE MAR 1874SPANIA 249 CASTELLON DE LA PLANA 2 1798ITALIA 111 PADOVA 1788ITALIA 108 TORINO 1781SPANIA 253 TORREJON DE ARDOZ 1764REP. MOLDOVA 173 CHISINAU 3 1691GRECIA 68 ATENA 2 1590ITALIA 114 BOLOGNA 1590ITALIA 84 ROMA 3 1569SPANIA 228 MADRID 1 1562GRECIA 67 ATENA 1 1534AUSTRIA 13 VIENA 1515CANADA 30 MONTREAL 1514MAREA BRITANIE 148 LONDRA 2 1487SPANIA 234 BARCELONA 1471SPANIA 229 MADRID 2 1466SPANIA 252 VALENCIA 1454ITALIA 89 LADISPOLI 1448ITALIA 126 VERONA 1445ITALIA 110 TREVISO 1427REP. MOLDOVA 174 CHISINAU 4 1422GERMANIA 65 MUNCHEN 1413ITALIA 115 FLORENTA 1367SPANIA 261 GETAFE 1335BELGIA 19 BRUXELLES 2 1255ITALIA 125 PORDENONE 1225ITALIA 116 BRESCIA 1194SPANIA 259 LERIDA 1193SPANIA 264 LOGRONO 1178CANADA 29 TORONTO 1161S.U.A. 203 NEW YORK 1155MAREA BRITANIE 147 LONDRA 1 1109SPANIA 235 ALCAZAR DE SAN JUAN 1099SPANIA 257 TARRAGONA 1023ITALIA 131 ACILIA 1002ITALIA 124 UDINE 967ITALIA 129 AREZZO 948ITALIA 83 ROMA 2 945ITALIA 120 BERGAMO 939

131

REP. MOLDOVA 178 BALTI 931SPANIA 239 TOLEDO 904ITALIA 86 LATINA 901REP. MOLDOVA 175 ORHEI 892CIPRU 35 NICOSIA 882ITALIA 133 FONTE NUOVA 875PORTUGALIA 166 LISABONA 874ITALIA 134 GUIDONIA 852ITALIA 100 PIACENZA 848SPANIA 238 GUADALAJARA 838SPANIA 256 ALICANTE 823ITALIA 132 ROMA 5 821SPANIA 241 GIRONA 814GERMANIA 66 STUTTGART 806ITALIA 128 ALESSANDRIA 784SPANIA 230 BILBAO 757PORTUGALIA 168 ALMANCIL 755ITALIA 104 RIMINI 739ITALIA 112 TRENTO 734GERMANIA 64 BONN 710ITALIA 102 LODI 708FRANTA 60 STRASBOURG 667UNGARIA 279 BUDAPESTA 1 648ISRAEL 79 TEL AVIV 638ITALIA 88 MARCELLINA 638GERMANIA 62 BERLIN 630ITALIA 95 ANCONA 627ITALIA 135 IVREA 604Teatrul de operatiuniAFGANISTAN 294 ZABUL 602LUXEMBURG 143 LUXEMBURG 601ITALIA 118 VICENZA 598CIPRU 37 LIMASSOL 594S.U.A. 219 DETROIT 590ELVETIA 46 GENEVA 575ITALIA 101 ASTI 553ITALIA 94 OLBIA-SARDEGNA 546BELGIA 21 ANVERS 542SPANIA 237 CUENCA 540SPANIA 255 PALMA DE MALLORCA 539ITALIA 90 TERNI 536REP. MOLDOVA 179 CAHUL 532ITALIA 98 CATANIA 529S.U.A. 218 CHICAGO 4 519SPANIA 265 BURGOS 518ITALIA 130 PERUGIA 516AUSTRIA 14 GRAZ 506GRECIA 71 SCALA-LACONIA 503ITALIA 91 PESCARA 497ITALIA 87 VITERBO 494ITALIA 105 LIVORNO 485S.U.A. 208 SEATTLE 484REP. MOLDOVA 181 ANENII NOI 483FRANTA 56 LYON 480ITALIA 117 CUNEO 477

132

ITALIA 85 ROMA 4 467ITALIA 136 SEZZE 460OLANDA 161 HAGA 1 451ITALIA 127 VENETIA 449S.U.A. 192 WASHINGTON 449ITALIA 109 GENOVA 443S.U.A. 193 ATLANTA 413ITALIA 113 TRIESTE 412ITALIA 106 GROSETTO 411SPANIA 244 HUESCA 403ELVETIA 45 BERNA 397S.U.A. 195 HOLLYWOOD 397REP. MOLDOVA 177 UNGHENI 396SPANIA 263 MALAGA 396CEHIA 31 PRAGA 386GERMANIA 63 HAMBURG 376S.U.A. 212 ORANGE COUNTY 369CIPRU 36 LARNACA 367SPANIA 262 MURCIA 366SPANIA 247 SEVILLA 359SPANIA 245 ALBACETE 353FRANTA 57 MARSILIA 352ITALIA 121 VARESE 350S.U.A. 209 PORTLAND 349AUSTRALIA 12 MELBOURNE 347S.U.A. 210 SAN FRANCISCO 347S.U.A. 216 CHICAGO 2 330SPANIA 233 ALMERIA 327ITALIA 103 NOVARA 321S.U.A. 207 LOS ANGELES 321SUEDIA 268 STOCKHOLM 319FRANTA 58 NISA 314REP. MOLDOVA 176 NISPORENI 313S.U.A. 205 BOSTON 304ITALIA 119 COMO 303BELGIA 20 LIEGE 301DANEMARCA 41 COPENHAGA 291SPANIA 260 LEPE 291ISRAEL 80 HAIFA 290OLANDA 162 HAGA 2 289S.U.A. 199 NILES 284S.U.A. 201 CLEVELAND 284SPANIA 231 CIUDAD REAL 283S.U.A. 215 CHICAGO 1 281ITALIA 97 BARI 280REP. MOLDOVA 182 CAUSENI 275S.U.A. 214 PHOENIX 268REP. MOLDOVA 183 SOROCA 267ISRAEL 81 IERUSALIM 266EMIRATELE ARABE UNITE 48 DUBAI 265CANADA 27 OTTAWA 261FRANTA 53 NANTES 260NORVEGIA 160 OSLO 256MAREA BRITANIE 153 BIRMINGHAM 255FINLANDA 51 HELSINKI 248

133

ITALIA 123 LECCO 248FRANTA 54 BORDEAUX 235GRECIA 69 SALONIC 220S.U.A. 211 SACRAMENTO 216IORDANIA 75 AMMAN 213ITALIA 92 REGGIO CALABRIA 213FRANTA 59 TOULOUSE 208SPANIA 243 GRANADA 201MAREA BRITANIE 150 CANTERBURY 198S.U.A. 197 HOUSTON 196SPANIA 258 GIJON 195UNGARIA 280 BUDAPESTA 2 194AUSTRIA 15 SALZBURG 191EMIRATELE ARABE UNITE 47 ABU DHABI 176CEHIA 32 BRNO 175NOUA ZEELANDA 289 AUCKLAND 175REP. MOLDOVA 180 GIURGIULESTI 174AUSTRALIA 11 SYDNEY 172QATAR 169 DOHA 168MAREA BRITANIE 152 LEEDS 165S.U.A. 204 PHILADELPHIA 165ITALIA 107 FERMO 161GRECIA 70 LARISSA 157S.U.A. 206 BRIDGEPORT 157Teatrul de operatiuniKOSOVO 290 PEC 148TURCIA 273 ISTANBUL 147KUWEIT 139 KUWEIT 145Teatrul de operatiuniKOSOVO 291 PRISTINA 145MAREA BRITANIE 154 GLASGOW 141S.U.A. 217 CHICAGO 3 136SUEDIA 269 MALMO 129BULGARIA 25 SOFIA 128LIBAN 140 BEIRUT 123SAN MARINO 191 SAN MARINO 121RUSIA 188 MOSCOVA 120POLONIA 165 VARSOVIA 119S.U.A. 196 DALLAS 112UNGARIA 282 SZEGED 112S.U.A. 194 CHARLOTTE 107ITALIA 96 NAPOLI 105ITALIA 93 COSENZA 98SPANIA 242 CORDOBA 97REP. POPULARA CHINEZA 184 BEIJING 94S.U.A. 213 LAS VEGAS 92MAROC 155 RABAT 88GRECIA 72 PYRGOS 86SPANIA 236 SANTIAGO DE COMPOSTELA 85SIRIA 224 DAMASC 83VENEZUELA 285 CARACAS 83SPANIA 240 BADAJOZ 81JAPONIA 137 TOKYO 80SERBIA 221 BELGRAD 80SINGAPORE 223 SINGAPORE 79

134

MAREA BRITANIE 151 CARDIFF 76LIBIA 141 TRIPOLI 75S.U.A. 202 LAROSE 75EGIPT 42 CAIRO 74SLOVACIA 226 BRATISLAVA 73AFRICA DE SUD 1 PRETORIA 71PORTUGALIA 167 PORTO 71

SPANIA 254LAS PALMAS DE GRAN CANARIA 70

Teatrul de operatiuniAFGANISTAN 292 KABUL 65SERBIA 222 VARSET 64BOSNIA - HERZEGOVINA 22 SARAJEVO 62TUNISIA 271 TUNIS 60FRANTA 55 BREST 59Teatrul de operatiuniAFGANISTAN 293 KANDAHAR 59S.U.A. 198 NORFOLK 57UCRAINA 276 KIEV 57IRAN 77 TEHERAN 56REP. POPULARA CHINEZA 186 SHANGHAI 56S.U.A. 200 MINNEAPOLIS 56MALTA 146 VALLETTA 55UNGARIA 281 GYULA 54EGIPT 44 SHARM EL SHEIKH 52TURCIA 272 ANKARA 52SLOVENIA 227 LJUBLJANA 51AFRICA DE SUD 2 CAPE TOWN 50SIRIA 225 ALEP 47ARABIA SAUDITA 7 JUBAIL 45NIGERIA 159 LAGOS 45MALAEZIA 145 KUALA LUMPUR 43INDIA 73 NEW DELHI 42TURCIA 274 IZMIR 42CHILE 34 COPIAPO 41EGIPT 43 HURGHADA 41ARGENTINA 8 BUENOS AIRES 39AZERBAIDJAN 16 BAKU 39ITALIA 122 SONDRIO 38ALGERIA 4 ALGER 37MACEDONIA 144 SKOPJE 37COLUMBIA 38 BOGOTA 36UCRAINA 277 CERNAUTI 36CROATIA 39 ZAGREB 35MEXIC 156 MEXICO CITY 35REP. COREEA 170 SEUL 35THAILANDA 270 BANGKOK 31GEORGIA 61 TBILISI 30AUSTRALIA 10 CANBERRA 27TURKMENISTAN 275 ASHGABAT 27ARMENIA 9 EREVAN 26PERU 164 LIMA 26ARABIA SAUDITA 6 RIAD 25REP. POPULARA CHINEZA 185 HONG KONG 25CHILE 33 SANTIAGO DE CHILE 24