8/15/2019 rau de munte

1/2

TEMA 2. Eviden ierea prin studii de caz a modului în care elementele i fenomeneleț șmeteorologice înfluen ează organismul uman i activită ile turistice.ț ș ț1

Partea 1. Influen a unui element meteorologic asupra organismului umanț

Presiunea atmosferică devine un factor destress fiziologic doar în cazul altitudinilor ridicate, cândefectul său se combină sinergic cu cel al altori

parametri meteorologici (temperatura i umezealașaerului), generând „răul de munte”. Această staremeteorologică cuprinde un ansamblu de reac iițfiziologice induse ca urmare a expunerii într un mediu!ipobaric, caracteristic atmosferei marilor înăl imi.ț"pre exemplu, dacă o persoană s ar muta în #ibet, s ar confrunta cu altitudinea i este foarte probabil să aibăș„rău de munte”.$n studiu publicat pe %& martie ' % în revistaSciencearată că #ibetanii sunt adapta i genetic la altitudiniț

mari. $n studiu separat arată că diferite păr i dințgenomul uman o variantă genetică legată de!emoglobina scăzută în sânge a*ută la explicareamodului în care #ibetanii fac fa ă nivelului scăzut al oxigenului.ț+resiunea scăzută înseamnă mai pu ine molecule de oxigen pentru fiecare gură de aer inspirată.țAltitudinea afectează gândirea, respira ia, i somnul. #otu i, nativii de la mare altitudine nu au acesteț ș ș probleme, ei sunt în stare să trăiască o via ă sănătoasă i normală.ț șamenii care călătoresc sau trăiesc la altitudini mari răspund lipsei de oxigen cu o produc ie mai mareța !emoglobinei, componenta sângelui ce conduce oxigenul în esuturi. #otu i, prea multă !emoglobinăț ș poate fi i un dezavanta*. -xcesul de !emoglobină duce la „rău de munte” cronic, o reac ie exageratăș țcaracterizată prin sânge mai vâscos. #ibetanii men in !emoglobina la niveluri scăzute i de aceea suntț șmai pu ini susceptibili la boli decât alte popula ii.ț țomparând A/0 ul tibetanilor cu cel al vecinilor lor de la altitudini mai *oase (c!inezi) s a găsit„inculpatul”. 1orbim aici de gena -+A"%, implicată în produc ia de globule ro ii i responsabilă deț ș școncentra ia de !emoglobină din sânge.ț#o i oamenii posedă gena -+A"% însă tibetanii au o variantă specială a acesteia. 0upă mai multe fazețde evolu ie, indivizii care au mo tenit această genă sau transmis o mai departe copiilor, până când s aț șa*uns la o popula ie întreagă. ercetătorii încă încearcă să în eleagă cum tibetanii men in destul oxigenț ț țîn esuturi în ciuda nivelului scăzut de oxigen din aer i sânge. #otu i, în timp, se vor face mai multeț ș șdescoperiri.+entru cei ce trăiesc mai aproape de nivelul mării, studiile ar putea a*uta în a prezice cine este maiexpus riscului de „rău de mare”. 2ul i pacien i, tânări i bătrâni, sunt afecta i de nivelul scăzut deț ț ș țoxigen din sânge, cel mai probabil din cauza bolilor la plămâni sau probleme de inimă. $nii fac fa ățmai bine decât al ii. "tudii de acest gen sunt un început în a în elege cauzele i în a dezvolta noiț ț ștratamente.

"urse3%. „ lima i comportamentul uman”, /icoleta 4onac, -ditura -nciclopedică, 5ucure ti, %6678ș ș'. !ttp399:::.livescience.com9;

8/15/2019 rau de munte

2/2

TEMA 2. Eviden ierea prin studii de caz a modului în care elementele i fenomeneleț șmeteorologice înfluen ează organismul uman i activită ile turistice.ț ș ț2

Partea 2. Influen a unui fenomen meteorologic asupra activită ii turistice.ț ț

„The Morning Glory ” este un fenomen meteorologic rar ce constă dintr un singur val de presiune atmosferică asociat cu un nor, ocazional observat în diferite loca ii din întreaga lume. Aparețde multe ori sub forma unor serii mai mici de valuri ce formează linii de nori. +artea sudică a =olfului

arpentaria din nordul Australiei este singura loca ie în care acest fenomen poate fi prevăzut i poateț șfi observat mai mult sau mai pu in regular, datorită configura iei ărmului.ț ț ț

/orii pot fi observa i dinț "eptembrie până în /oiembrie înora ul australian 5ur>eto:n. ra ul atrage i o mul ime de pilo i care au inten ia să planeze deasupraș ș ș ț ț țacestui fenomen.„#!e 2orning =lor?” este un nor de timp „roll cloud” sau Arcus (varietate a norului umulonimbus)ce poate atinge o lungime de % >ilometri, o înăl ime de % ' >ilometri, deseori c!iar la o altitudinețde % ' metri deasupra pământului. /orul se are o mi care de % ' m9s. $neori apare sub formașunei singure linii, alteori poate avea până la % linii consecutive.um se formează@ (ipoteza lui .B. lar>e, %67%)

Cn primul rând, apul Dor> este o peninsulă în estul golfului i este destul de mare încât brizeleșmarine să se formeze pe ambele păr i. Cn timpul zilei, briza dinspre coasta 2ării oral bate dinspre estți briza golfului bate dinspre vest. Acestea două se întâlnesc în mi*locul peninsulei for ând aerul săș ț

urce în acel loc i să formeze o linie de nori pe mi*locul peninsulei. Ea căderea nop ii, aerul se răce teș ț și coboară iar în acela i timp se formează o inversiune termică deasupra golfului. 0ensită ile din acestș ș ț

strat sunt diferite deasupra i la baza inversiunii. Aerul ce coboară dinspre peninsulă spre est a*ungeșsub stratul de inversiune astfel generându se o serie de valuri sau cilindre ce se deplasează peste golf.Acestea au o mi care de rostogolire sub stratul de inversiune în a a fel încât aerul se ridică în fa aș ș țvalului i coboară în spatele lui. 0iminea a, aerul este destul de saturat încât în timp ce se ridică în fa aș ț țvalului să formeze un nor. Cn muc!ia din fa ă a cilindrului se formează norul, iar în partea opusă sețevaporă, astfel formându se „#!e 2orning =lor?”. /orii dispar odată cu stratul de inversiune, datorităîncălzirii atmosferei.Acest fenomen a atras aten ia turi tilor cât i a operatorilor din turism. Astfel, anual se organizeazăț ș ș„2orning =lor? Festival” în ora ul 5ur>eto:n din Australia, tocmai datorită regularită ii acestuiș țfenomen meteorologic.

"urse3%. !ttp399:::.morningglor?australia.com9'. !ttp399:::.morningglor?festival.com.au9

Penciuc Alexandra FIG- GT2-AN3

http://www.morninggloryaustralia.com/http://www.morninggloryfestival.com.au/http://www.morninggloryaustralia.com/http://www.morninggloryfestival.com.au/