cvj 779, marti20 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 779

Marti, 20 Ianuarie 2015

Este vorba despre angajarea unui numãr de 65 de tineri la exploatareaminierã Livezeni, procedurilepentru noile angajãri urmând afi demarate în cel mai scurt timp.

“Este o mare victorie pe caream obþinut-o contra tuturorlucrurilor care se întâmplãacum. Minerii sunt tot mai puþi-ni. ºi tot mai bãtrâni. Eu ampromis la începutul mandatuluicã voi face tot ce îmi stã înputinþã ca la unitãþile miniere sãfie angajaþi cât mai mulþi tineridin Valea Jiului. Am reuºit anultrecut, printr-un proiect personalsã începem angajãrile la unitãþileminiere ce aparþin de Com-plexul Energetic Hunedoara ºidupã cum ºtiþi s-au fãcut angajãri la mina Lupeni, laVulcan ºi la Lonea. Anul 2015îl începem cu 65 de angajãri lamina Livezeni ºi sper sã reuºescºi la alte unitãþi miniere dinValea Jiului”, ne-a declarat deputatul Cristian Resmeriþã.

De menþionat cã noile anga-jãri se fac deºi actualul directorgeneral al CEH, Aurel Niculescua tot amânat semnareadeblocãrii posturilor ºi scoaterealor la concurs. “Sigur, Niculescua tot amânat semnarea dema-rãrii proceduri de scoatere laconcurs a acestor posturi, dar înfinal a semnat. Urmeazã ca încel mai scurt timp sã demarezeprocedura de scoatere la concurs a acestor locuri demuncã ºi sã aibã loc concursul”,mai spune Cristian Resmeriþã.

Deputatul Cristian Resmeriþãdemonstreazã astfel cã se þinede cuvânt, prin fapte nu prinvorbe.

Pe de altã parte, în cepriveºte programul de eficienti-zare a CEH prin disponibilizareaa 1000 de angajaþi, deputatulCristian Resmeriþã considerã cãnu aceasta este o soluþie încondiþiile în care minerii seplâng cã nu mai sunt oamenicare sã lucreze în subteran.

“Nu trebuie sã dai afarãoameni, ci sã-i scoþi la pensie pecei care îndeplinesc condiþiile,iar în locul lor sã angajezi tineri.Raþionamentul este foarte sim-plu ºi logic. Un angajat aflat lavârsta de pensionare câºtigã osumã destul de consistentã cutoate sporurile ºi vechimea pecare o are. În schimb unproaspãt angajat nu beneficiazãde o parte din aceste sporuri,deci are un salar mai mic, deciscad cheltuielile cu salariile, înschimb va creºte productivitateamuncii, deci va duce la eficienti-zarea complexului”, explicã deputatul Cristian Resmeriþã.

Deputatul Cristian Resmeriþãsusþine cã în anul 2015 vor maiavea loc ºi alte angajãri launitãþile miniere din Valea Jiului.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Minerii îºi riscã viaþa cu materialepuþine ºi tot mai proaste

Lipsa banilor de investiþii a devenit

mai periculoasã decât metanul

ºi focurile din minã!

M uncesc într-o permanentã stare de insecuritate ºi îºi punviaþa în pericol, iar asta din cauza lipsei banilor pentru

investiþii. Minerii trebuie sã înfrunte, pe lângã pericolele iminente ale meseriei, ºi pe cele generate de lipsa materialelornecesare în subteran. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Niculescu vrea disponibilizãri,deputatul Cristian Resmeriþãreuºeºte noi angajãri la mina Livezeni

Î n timp ce conducerea Complexului EnergeticHunedoara vede o eficientizare a complexului prin

disponibilizarea a 1000 de salariaþi, deputatul CristianResmeriþã are o cu totul altã viziune prin care va reuºiangajarea câtorva zeci de tineri la mina Livezeni.

O adolescentã învârstã de 15

ani din localitateaPetrila, este cãutatãde poliþiºti dupã ce aplecat de acasã ºi nus-a mai întors.

Tânãra a plecatduminicã, iar pãrinþii auaºteptat-o pânã când auvãzut cã s-a înserat ºi fata

nu mai dã nici un semn. „Îndata de 18.01.2015, înjurul orei 20:30, la sediulPoliþiei Oraºului Petrila s-aprezentat un bãrbat dinlocalitate, care a sesizat fap-tul cã, în ziua de18.01.2015, fiica sa,TITIANU BIANCA GEOR-GIANA (foto), în vârstã de15 ani, a pãrãsit domiciliulîn mod voluntar, spunândca merge la o colegã pentrua-ºi face temele, însã nu a

mai revenit la domiciliu. Lamomentul dispariþiei, mino-ra era îmbrãcatã cu o geacãlungã, din material textil, deculoare albã, pantaloni tipcolanþi de culoare neagrã, ºio bluzã tip helancã, deculoare neagrã.Semnalmentele minorei:înãlþime 1,65 m, greutate55-60 kg, lung, culoareroºcat închis, ochi albaºtri,ten deschis, constituþieslabã, faþã ovalã, bãrbie

ascuþitã, are o cicatrice dea-supra buzei superioare, înpartea dreaptã, sub formãde zgârieturã”, a declaratsubcomisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Poliþiºtii continuãcercetãrile pentru a ogãsi pe fatã, au dat-o înurmãrire naþionalã ºi înconsemn la frontierã.Persoanele care potfurniza informaþii care sã

conducã la depistareaminorei, sunt rugate sãapeleze numãrul unic deurgenþã 112 sau sã sesizezecea mai apropiatã unitatede poliþie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

U n tânãr de 21 de ani, dinPetrila, a luat o bãtaie

sorã cu moartea dupã ce afurat un telefon mobil ºi a fostprins de proprietar. Atât celcare a furat cât ºi pãgubitulcare ºi-a fãcut singur dreptate,sunt cercetaþi de poliþiºti.

Totul s-a petrecut la sala de sporta liceului economic din Petroºani,unde se obiºnuieºte ca în afaraorelor de curs, tinerii dornici demiºcare sã închirieze sala pentrucampionate de fotbal.

Cei care nu se bagã la „miuþã”,obiºnuiesc sã facã galerie din tribunade pe margine, iar printre ei ºi-afãcut loc ºi un hoþ de buzunare. Un tânãr de 21 de ani din Petrila,care ar mai fi „operat” ºi în trecut,într-un moment de neatenþie abãgat mâna în buzunarul unei haineºi a furat un telefon mobil.

Ghinionul lui a fost cã dinmulþime cineva l-a observat ºi laanunþat pe proprietar. Acesta dinurmã, împreunã cu amicii lui, areuºit sã punã mâna pe hoþ ºi dupãce ºi-a recuperat telefonul l-a bumbãcit bine.

„Poliþia Municipiului Petroºani afost sesizatã de un tânãr în vârstã de

21 de ani, din oraºulPetrila, cu privire lafaptul a fost agresatfizic de mai multepersoane. În urmaverificãrilor efectuate, poliþiºtiiau stabilit cã îndupã-amiaza zilei de18.01.2015, în jurul orelor 18:00,reclamantul, învârstã de 21 de ani,din Petrila, s-a deplasat împreunã cuun prieten la sala de sport a unuiliceu din Petroºani pentru un mecide fotbal, context în care tânãrul aluat un telefon mobil ce se afla într-o geacã din tribune, care nu îiaparþinea, ºi a fugit, pãrãsind salade sport. Tânãrul a fost observat demai multe persoane, iar proprietarultelefonului, un tânãr în vârstã de 26de ani, însoþit de mai mulþi prieteni,l-au urmãrit pe tânãrul în vârstã de21 de ani, ºi dupã ce au recuperattelefonul, l-au agresat fizic”, adeclarat subcomisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

Hoþul a primit o corecþie care l-atrimis direct pe patul SpitaluluiJudeþean din Deva, cu lovituri maiales în zona capului. Acum poliþiºtii

îl cerceteazã atât pe hoþ pentru furt,cât ºi pe cei care l-au bãtut, pentrulovire sau alte violenþe.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

ReprezentanþiiInstituþiei AvocatuluiPoporului, prezenþila Deva

R eprezentanþii InstituþieiAvocatului Poporului –

Biroul Teritorial Alba vor fi,din nou, prezenþi la Deva.

Persoanele care doresc sã bene-ficieze gratuit de asistenþã juridicãdin partea acestei instituþii suntaºteptate, joi, 22.01.2013 laPrefectura Hunedoara, începândcu ora 10:30. Aceste audienþe le

sunt oferite gratuit hunedorenilorde aproape trei ani. InstituþiaAvocatul Poporului este autoritatepublicã autonomã ºi independentãfaþã de orice altã autoritate publicãºi are drept scop apãrarea drepturilor ºi libertãþilor per-soanelor fizice în raporturile acestora cu autoritãþile publice.

Adolescentã din Petrila- cãutatã asiduu de poliþiºti

Dupã faptã ºi rãsplatã!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015 Actualitate 3

M uncesc într-opermanentã

stare de insecuritateºi îºi pun viaþa înpericol, iar asta dincauza lipsei banilorpentru investiþii.Minerii trebuie sãînfrunte, pe lângãpericolele iminenteale meseriei, ºi pecele generate delipsa materialelornecesare în subetran.

La nivel declarativ,securitatea la locul demuncã este primor-dialã pentru conduce-rea ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi nimeni nu seîndoieºte cã aºa staulucrurile. Din pãcate,însã, lipsa fondurilorsuficiente pentruinvestiþii transformãacest deziderat într-osimplã lozincã, caresunã frumos dar seaplicã cu greutate înrealitate. Materialelenecesare sunt puþineºi, de multe ori, demai slabã calitate, iarasta pentru cã oficialiiComplexului EnergeticHunedoara nu au banipentru achiziþii, iardatoriile la furnizori s-au acumulat alarmant.Aºa cã, unii producã-tori refuzã sã maivândã pe datorie, iarCEH trebuie sã semulþumeascã cu maipuþine produse, ori decalitate mai slabã.

R estructurãrilehaotice ies la

luminãRestructurãrile de

personal îºi fac simþitã,din plin, prezenþa ºiasta mai ales din cauzãcã s-au fãcut haotic.Orice a putut pleca deoricunde, de la oriceloc de muncã ºi asta sevede acum. O spuninspectorii de muncã,cei care au intrat demulte ori în subteran ºi

care s-au vãzut nevoiþinu o datã sã opreascãlocul de muncã respec-tiv, tocmai din cauzastãrii de insecuritate.

„În foarte multecazuri, datoritã lipsei de personal, a brigãzilor deîntreþinere, cãile deacces spre abataje nu sunt întreþinutecorespunzãtor. La fel ºi cãile de aeraj. Defoarte multe ori amcerut unitãþilor sãoprim abatajul încondiþiile în care nu-ºiasigurã reprofilareaacestor cãi. Avemfoarte multe accidentedin cauza neîntreþineriicãilor de circulaþie, deacces, mai ales cãtransportul materia-lelor se face manual.Aceste gâtuiri alecãilor pot sã influen-þeze ºi aerajul, sã nuasigure debitul necesarsau nu mai circuleaerul pe unde trebuie,sã o ia prin spaþiulexpoloatat ºi se ajungela aparaþia focurilor deminã. De asemenea,din cauza lipsei per-sonalului brigãzile, laora actualã, îºi asigurãºi manipulanþii pe fluxul de transport.Sunt fluxuri de 7, 8, 9transportoare ºi, dacãnu ai om la trans-portorul respectiv,materialul se dever-seazã necontrolat,poate sã ajungã sãblocheze butoanele depornire ºi se anuleazã

anumite protecþii ºiderivã riscuri”, a expli-cat Ileana Bodea, ºefBirou SSM Petroºani,din cadrul ITMHunedoara (fotomedalion). Omul din abataj a ajuns sãasigure ºi întreþinereacãilor de acces, sã seocupe ºi de transportulmaterialelor, adicã sãdevinã un angajat bunla toate, cã oricum nuare de ales. Pericolelesunt imense ºi nu potfi trecute cu vederea,dar, din pãcate, nusunt singurele. Iarproblemele cele maimari sunt la posturilefixe, absolut obliga-torii, de care depindatâþia oameni…Specialiºti

care, din pãcate, suntdin ce în ce mai puþini!

A provizionarearitmicã cu

materiale, un visfrumos…

De asemenea,mineritul anului 2015se confruntã cu o lipsãacutã de materialenecesare. ªi nu vorbimdoar de cele necsare

pentru extracþiacãrbunelui, ci ºi dematerialele careasigurã susþinereagaleriilor. Sunt

lipsuri mari, cunoscute de cei din

administraþia CEH, darpentru care au ajunssã se aloce doar firimituri. „Sunt deficienþe legate deaprovizionarea cumateriale ºi, mai ales,de aprovizionarea rit-micã, fiidcã de multeori se realizeazãaprovizionarea cândsuntem noi pe punctulde a opri locul demuncã sau noi oprimlocul de muncã ºi apoise fac eforturideosebite sã se

aprovizioneze, în spe-cial cu stâlpi, grinzi.Întâlnim cazuri cândnu sunt suficienþi stâlpisau, chiar dacã sunt,prezintã defecþiuni laetanºare ºi nu maiasigurã portanþa corespunzãtoare. Încondiþiile în care meto-da cadru spune cã tre-buie sã fie mãcar patrustâlpi, care sunt buni,

pe un ºir de grinzi,dacã noi constatãm cãsunt mai puþin de 4stâlpi buni pe un ºir degrinzi de regulã seajunge la sistarea deactivitate”, a maideclarat Ileana Bodea.Cu pericolul iminentdeasupra capului,minerii au ajuns sã seroage sã iasã teferi dinsubteran. În urma con-toalelor, ITM stabileºteun program de mãsuri,dar, de foarte multe oriacesta nu poate firespectat, mai ales înceea ce priveºtemãsurile care necesitãbani ºi investiþii.

Paradoxal, mineleneviabile au ajuns sãstea mai bine decât

cele viabile.

N orocul bazatpe ghinion!

Au mai mulþi banipentru achiziþii &investiþii ºi asta se vededirect în securitatealocului de muncã. Îiajutã, e drept, ºi sub-venþia primitã de lastat, dar pânã la urmãceva trebuie fãcut.Existã însã ºi o partebunã în aceasãîncrengãturã de lipsuriºi deficienþe. „Noroculla ora actualã, bazattotuºi pe un ghinion –cã e anormal ce spun– constã în faptul cã,din cauzã cã nu s-aumai dat bani pentruinvestiþii, nu s-au maideschis zone noi, zonecare trebuie degazate.Într-o zonã nouã,automat ai problemede metan. La ora actualã se exploateazãzone de pe lângãzonele vechi, sau careau mai fost exploatateo datã ºi alþii le-au lãsatde rele. Un avantaj estecã acele zone sunt maidegazate ºi în ultimultimp nu mai suntatâtea probleme demetan cum erau maide mult. Sunt unitãþicare nu au mai avutconcentraþii de metanpeste limita admisã”,aexplixat sursa citatãanterior. Un alt aspectpozitiv este cã nu maisunt înregistrate atâteafocuri de minã, care, încombinaþie cu metanuldin subteran duc latragedii. Rãmân însãcelellate probleme ce trebuie neapãratremediate. La cummerg lucrurile, însã,la datoriile ºi pierderileacumulate de CEH dela înfiinþare, e greu decrezut cã se va schimbaprea curând ceva înbine.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Foto Foto Alexis VAlexis Vettorettiettoretti

Minerii îºi riscã viaþa cu materiale puþine ºi tot mai proaste

Lipsa banilor de investiþii a devenit mai periculoasã decât metanul ºi focurile din minã!

Vremea rãmâne caldãîn urmãtoareaperioadã; precipitaþiileîºi vor face apariþiadupã 22 ianuarie V remea va rãmâne, în general, caldã în

urmãtoarele douã sãptãmâni, iar tem-peraturile vor fi, în mare parte, pozitive atâtpe timpul zilei, cât ºi pe parcursul nopþilor înmajoritatea regiunilor, aratã prognoza vala-bilã pentru perioada 19 ianuarie - 1 februarie2015, publicatã, luni, de AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie (ANM).

Pe de altã parte, meteorologii estimeazã cã,începând cu data de 22 ianuarie, probabilitateade apariþie a precipitaþiilor sub formã de ploaie,lapoviþã sau ninsoare va fi mai mare.

ÎN TRANSILVANIA,pe parcursul primelor 5zile, vremea va fi mai caldã decât în modobiºnuit, cu temperaturi maxime apropiate de omedie de 7 grade. În intervalul 24-27 ianuarie,aceastã medie nu va mai depãºi 4 grade, iar ulterior va fi în jur de douã grade Celsius. Valoriletermice nocturne vor fi permanent negative ºilocal se va consemna gerul în depresiuni, cuprecãdere între 28 ianuarie ºi 1 februarie, cândmedia regionalã a temperaturilor minime va fi înjur de—5 grade. Pânã pe 22 ianuarie ºi dupã 28ianuarie, condiþiile de apariþie a precipitaþiilor vorfi reduse, dar în celelalte zile vor fi precipitaþiimixte, care pe arii restrânse pot fi moderate cantitativ în 23, 24 ºi 27 ianuarie. Vor fi condiþiide polei.

LA MUNTE, vremea se va rãci uºor ºi treptat,însã regimul termic va mai depãºi, cu precãdere

în primele zile, pe cel specific ultimei decade a lunii ianuarie.

Valorile temperaturilor maxime vor avea omedie cuprinsã între douã ºi 4 grade pânã pe 23ianuarie, iar ulterior aceastã medie se va situaîntre zero ºi minus douã grade Celsius. Minimelenocturne vor fi în prima sãptãmânã între minuspatru ºi minus douã grade Celsius, în medie, apoiurmeazã sã mai scadã, spre o medie de—7grade.

Estimarea temperaturilor este realizatã folosindprodusele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Duratã (ECMWF) dela Reading, Anglia, menþioneazã ANM.

A încasat peste 20 de mii de

euro în anul 2014,doar pentru faptul cãpiesele sale au fostdifuzate pe radio ºi tv.

Cântãreþul de muzicãpop - dance dinPetroºani s-a situat ast-fel pe locul ºase în acestclasament al celor maidifuzaþi artiºti români în2014. Prima poziþieeste ocupatã de Smileyurmat de Connect-R ºiMihai Mãrgineanu.

Dan Deneº este unuldintre fondatorii trupeiFly Project, iar anul tre-cut a câºtigat doar dindrepturile de difuzare,

aici nefiind inclusesumele aferente altorcontracte cum ar fi concerte ori publicitate,peste 20 de mii de euronet.

În top 10 CREDIDAM,clasament care include ceimai bine difuzaþi artiºti din2014, alcãtuit de CentrulRomân pentruAdministrarea DrepturileArtiºtilor Interpreþi, DanDeneº ocupã locul ºase,piesele sale fiind maidifuzate decât ale unorartiºti cu vechime cumar fi Loredana Groza oriDam Bitman.

Dan Deneº este deloc din Petroºani ºi alãturi de Tudor Ionescu

a format trupa FlyProject.

Hunedoreanul acochetat cu muzica încãdin adolescenþã, laînceputul anilor 2000 elavând o trupã îndrãgitãpe plan local, însã succesul a venit dupãaproape cinci ani demuncã. Dan Deneº eraspecializat în IT ºi alucrat mai mulþi ani laposturile de radio ºi tvdin Valea Jiului, însã aabandonat aceastãmeserie ºi s-a mutat laBraºov, pentru a facemuzicã. Succesul aveasã aparã imediat, în2005, piesa „Raisa”,ajungea topul

clasamentelor muzicaledin România, ca maiapoi datoritã succesului,Fly Projesc sã ajungãnominlizatã la MTVEurope Music Awardpentru Best RomanianAct.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Valeriu Butulescu aajuns primul scriitorromân laureat alPremiului Internaþional

„Aleko”, dupã numelescriitorului bulgar AlekoKonstantinov, asasinatpentru satura sa. Totul

s-a întâmplat în perioa-da în care, la Paris, 12oameni mureau încadrul unei ºedinþe deredacþie la o revistã desatirã, iar scriitorul dinValea Jiului vine sã nespunã, încã o datã, cãsatira a asasinat mulþiscriitori. „Trebuie sãspun cã este al doileapremiu pentru satirã pecare îl iau, dupã cel dinSerbia, care la felpoartã numele unuiscriitor care a fostîmpuºcat. Sârbul a fostîmpuºcat de comuniºti,iar Konstantinov decapitaliºti, de unde amtras concluzia cã pute-rea nu prea are simþulumorului,indiferent destructura ei politicã. ªi,pãrerea mea este cãsatira este o meserieriscantã, periculoasã”,a spus Valeriu

Butulescu, scriitor dinValea Jiului.

Valeriu Butulescueste cunoscut în întreaga lume pentruaforismele traduse înmai multe limbi, dar deaceastã datã a luat înBulgaria un premiu deexcepþie, deºi a scrisdoar o paginã satiricã.

„Este un concurs deprozã scurtã.Regulamentul limiteazãla 3 pagini dimensi-unea prozei. M-amcondensat ºi cred cãstãpânesc acest pro-

cedeu din aforism ºiam reuºit într-o paginãsã prind ºi introducereºi desfãºurare ºi final.Cred cã a plãcut, pen-tru cã lucrarea a fostcititã integral, iar juriulse pronunþase în una-nimitate pentru aceastãlucrare, ceea ce, aºacum spunea preºedin-tele, rar s-a întâmplatca sã se decidã în una-nimitate un scriitor”, amai spus Butulescu.

Pe lista laureaþilorPremiului internaþionalAleko sunt trecuþi scriitori importanþi din SUA, Franþa,Germania, Italia,Spania, MareaBritanie, Portugalia oriAustria. Butulescu,însã, a fost laureatulcare a primit premiul în13 ianuarie 2015.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

M icuþii careînvaþã la grã-

diniþa ce funcþioneazãpe lângã centrul socialdin Dãrãneºti, pãstoritde pãrintele GabrielBulf, au primit înaceastã dimineaþã maimulte cadouri de la SCApa Serv Valea Jiului.

Nu mai puþin de 22 de preºcolari careprovin din familii sãracece locuiesc în cartierulBosnia din Petroºani, au primit pachete cu dulciuri ºi fructe dinpartea angajaþilor operatorului de apã ºicanal din Petroºani.Conducerea SC ApaServ Valea Jiului spunecã a încercat sã aducãun strop de bucuriemicuþilor ºi va face acest

lucru lunã de lunã, nudoar în preajma sãrbãto-rilor cum se practicã decele mai multe ori.

„Am avut o discuþiecu pãrintele Bulf ºi amzis cã ajutãm bãtrâni dincentrul pãstorit de el,dar ºi copiii. El a venitcu ideea ca prima datãsã ajutãm aceºti copiiminunaþi. Este un gestumanitar fãcut de noi,de SC Apa Serv ValeaJiului. Le mulþumesc

tuturor colegilor pentrucã s-au gândit ºi la aceºticopii. Totodatã, acestgest umanitar va firepetat în fiecare lunã laaceastã locaþie, atât lacopii cât ºi la bãtrâniidin acest azil. Dupã ce

am vãzut bucuria acestorcopii, împreunã cucolegii mei de la ApaServ, ne-am luat angaja-mentul ca în fiecare lunãsã sprijinim atât buniciidin acest centru cât ºimicuþii de la grãdiniþã”,a declarat, Costel Avram,directorul general al SCApa Serv Valea Jiului.Nu este pentru primadatã când angajaþii operatorului de apã ºicanal îºi îndreaptãatenþia ºi spre cei maisãraci. Spre exemplu,toþi cei 500 de salariaþiai societãþii au decis sã-ºidirecþioneze procentulde 2 la sutã din impozitcãtre acest centru socialdin Petroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A u începutsimulãrile

pentru examenelede final de an. Atâtcei de a XII-a cât ºielevii de gimanziu,au început sãptãmâna cuemoþiile specificeunui examen. Cei de la ºcolilegenerale s-au crezut chiar la film.

Cu toate mãsurile desecuritate luate, eleviiabsolvenþi au intrat laora stabilitã în sãli ºitimp de aproape douãore au scris tot ce auºtiut. Nimeni nu amiºcat, pentru cãfiecare gest a fost

înregistrat pe camerelede supraveghere, iar laieºire, au fost copii carene-au explicat cum s-autranspus în film. Astapentru cã unul dintresubiecte presupuneadescrierea unei întâmplãri petrecute lalansarea unui film.

„Am început prin adescrie locul. Apoi mi-am imaginat cã aº ficâºtigat un bilet lalansarea filmului TheHobbit. Am mersacolo, în costum, cupantofi, la deschidere,am dat mâna cu actorii,am luat autografe. Din

pãcate, compunerea s-aterminat cu minetrezindu-mã ºi realizândcã a fost doar un vis.Dar am fost bine dis-pus”, ne-a explicat unelev, modalitatea sa deabordare a compunerii.

Alþii au consideratlucrarea simplã, dar nu

sunt siguri cum auargumentat un pastel.

„Cred cã punctul Dde la subiectul I a fostmai greu. A fost sãdemonstrãm cã cãopera lui DuiliuZamfirescu este pastel.M-am cam încurcatºi…”, ne-a explicat unalt elev, în timp cecolega lui s-a declaratmai optimistã.

„Am scris tot, amterminat în prima orã ºi cam atât. A fost uºor.Am fãcut multe exemple de genul acesta ºi am ºtiut”, aspus aceasta.

La ieºirea din sala deexamen, unii s-au ºiautoevaluat. Cu notemari sau nu prea bune,semn cã mai e deîncvãþat. „A fost destulde uºor. Dificil nu.

Toate mi s-au pãrutuºoare. Sper cã iau un8, sau un 9”, crede unaltul. „M-am descurcatcât de cât. Sper sã iauun 5 mãcar. Mi s-apãrut greu”, a spus un altul, nu la fel deoptimist.

Absolvenþii claselor a VIIIa s-au plâns de compuneri. Nici argumentareapastelului, nici lansareaunui film nu au fost pegustul lor ºi acolo credtoþi cã au pierdutpuncte. Din fericire,aceasta a fost o primãsimulare ºi tot un astfelde examen de încercareau avut ºi absolvenþii dela licee.


Simulare de examen, cu gândul la film

V aleriu Butulescu s-a întors dinBulgaria cu cel mai mare premiu

literar oferit unui scriitor român. Totul s-a petrecut chiar în perioada în care laParis erau atentatele la revista de satirã,iar premiul vine pentru o foaie de satirãautenticã.

Petroºãneanul Dan Deneº,printre cei mai difuzaþi artiºti

Apa Serv ajutã copiii din Bosnia

VALERIU BUTULESCU: „Satira nu a fostgustatã niciodatã de putere”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 20156 Actualitate

Transport încomun, ca pesacii de cartofiP este 30, într-un

microbuz de 20 delocuri. ªoferii de maxi-taxi nuþin cont de nicio regulã atuncicând vine vorba de siguranþasau confortul cãlãtorilor.

Pentru a adunacât mai mulþi baniaceºtia îngrãmãdescîn mijloacele detransport în comunzeci de persoane.

Spre exemplu,într-un microbuz carecircula pe rutaUricani-Petroºani, ºiavea o capacitate de20 de locuri erau

înghesuiþi peste 30 de pasageri. Mai grav este faptul cã nici

instituþiile care ar trebui sã vegheze la securitatea cãlãto-rilor nu fac nimic în acest sens,existând o înþelegere tacitã întretransportatori ºi autoritãþi.Nimeni nu a fost sancþionatpentru nerespectarea normelorde siguranþã. ªi cãlãtorii suntvinovaþi într-o oarecare mãsurãpentru cã acceptã sã cãlãto-reascã în aceste condiþii.

Monika BACIU Monika BACIU

P rocesul dintreSalvital ºi

administraþia localãdin Lupeni continuãpe rolul TribunaluluiHunedoara.

Cei de la asociaþiaîn subordinea cãreiafuncþioneazã moduluiSMURD vor sã îºirecupereze restanþelede la autoritãþilelupenene. Pentru acestmotiv edilii au fostacþionaþi în instanþã,însã ei sunt de pãrerecã asociaþia a creat onedreptate în momen-tul în care personalulangajat nu a provenitdin Lupeni.

“Toþi pot sã ne deaîn judecatã. Sã aibãangajaþi din Lupeni ºiatunci vom fi de acordcu dumnealor”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.Asociaþia SalvitalHunedoara a formulato nouã cerere de

chemare în judecatãîmpotriva debitorilorMunicipiul Lupeni,Consiliul local alMunicipiului Lupeni ºiPrimarul MunicipiuluiLupeni, pentruobligarea acestora laplata sumei de171.320 lei. Sumade 4.000 lei reprezen-

tând cotizatia trimestrialã de 1.000lei/trimestru aferentãtrim. III 2013, trim. IV2013, trim. I 2014 ºitrim. II 2014. Sumade 167.320 lei, dincare 162.820 leireprezintã sumelerestante pentru salari-ile a ºase paramediciaferente perioadei 1

iulie 2013 – 31 august2014, iar 4.500 leireprezintã restanþe laachiziþionarea echipa-mentului de protecþie,pentru cei ºase para-medici. Cererea dechemare în judecatãface obiectul dosaruluinr. 5562/97/2014aflat pe rol laTribunalul Hunedoara.

Prin Hotãrârea nr.58/2005, Consiliullocal al MunicipiuluiLupeni a aderat laAsociaþia “Salvital”Hunedoara ºi s-a obligat sã plãteascã ocotizaþie anualã încuantum de 4000 lei.De asemenea, prinHotãrârea nr.

34/2008, Consiliullocal al MunicipiuluiLupeni a aprobatîncheierea unui acordîn vederea asigurãriicadrului necesar pen-tru realizarea scopuluiAsociaþiei „SALVI-TAL” Hunedoara, princare se reglementeazãmodalitatea desusþinere financiarã,respectiv asigurareacheltuielilor de personal ºi dotarea cuechipamentele necesarea personalului parame-dical angajat de cãtreAsociaþia „Salvital”Hunedoara.

De anul trecut, laLupeni funcþioneazã unmodul SMURD. Acestaa fost relocat de laUricani la Lupeni.

Monika BACIU Monika BACIU

C u începere dindata de

1 februarie cardurileindividuale de sãnãtate vor deveniobligatorii. Mai exact,pentru ca bolnavii sã se poatã prezentala medici vor trebuisã deþinã aceste noi acte.

Pânã în prezent, înjudeþul Hunedoara, aufost distribuite peste300.000 de carduri.

“Pãrerea mea este cãnoile acte vor fi nece-sare. Cred însã, cã înprima fazã, cardurile desãnãtate vor fi utilizatedoar pentru a pontapacienþii la medicul defamilie, în spital, la ser-viciul de urgenþã sau înpoliclinicã. Pe parcurs,aceste carduri vor trebuisã fie inscripþionate cudosarul electronic iarpacienþii vor trebui sã-ºidea avizul pentruinscripþionarea grupeisanguine sau, dacãdoresc, sã-ºi donezeorganele. Acest lucru numi se pare, însã, prea înordine pentru cã vor finevoiþi sã dea o decla-raþie, pe proprie rãspun-dere, la notar ºi abiadupã aceea noi vom

putea sã inscripþionãmcardul. Aceasta este oproblemã foarte dificilãla nivel naþional”, adeclarat ConstantinGheorghiu,vicepreºedinte AsociaþiaMedicilor de Familie dinjudeþul Hunedoara.

Nu toþi hunedoreniiºi-au primit cardurile desãnãtate. Cele circa19.000 de persoaneaflate în aceastã situaþieîºi pot ridica actul doarde la sediul Casei deAsigurãri de Sãnãtate ajudeþului Hunedoara,respectiv de la Deva.Asta, þinând cont defaptul cã medicii de familie nu doresc sã se implice în aceastãoperaþiune.

“Casa Naþionalã ºiMinisterul Sãnãtãþii auanunþat cã 90 – 95%dintre carduri au fostexpediate deja prinPoºta Românã, contra

cost. Restul ardori sã le dis-tribuim noi,medicii de fami-lie, dar nu sun-tem de acord cuacest lucru. Înprimul rând pentru cã este oacþiune a CaseiNaþionale ºi totei ar trebui sãfinalizeze aceastã

operaþiune. Apoi, este oacþiune cronofagã ºi nicinu reprezintã un serviciumedical. Noi avem con-tract cu Casa Judeþeanãde Asigurãri de Sãnãtatedoar pentru serviciimedicale ºi nu pentruprobleme birocratice. Înprincipiu, ar trebui sãidentifice o altã modali-tate de repartizare a cardurilor, mai exact sãplãteascã aºa cum auplãtit ºi Poºta. Respectivsã le distribuie tot ei încontinuare ºi sãplãteascã pentru acestserviciu”, a mai spusmedicul ConstantinGheorghiu.

Timp de 3 luni, înperioada februarie –aprilie 2015, pacienþiise vor putea prezenta lamedic ºi fãrã cardul desãnãtate. Din mai, însã,actul va fi obligatoriu.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Pe lângã lege...

C abanierii din Parângnu au remediat nici

pânã în prezent problemalegatã de alimentarea cuapã potabilã.

Au trecut aproape doi anide când reprezentanþii de laApele Române le-au pus învedere cabanierilor din staþi-unea montanã Parâng sã intreîn legalitate în ceea ce priveºtebranºamentele la apã. Nicipânã în prezent, cei de aici nuau luat o mãsurã în ceea cepriveºte acest lucru.

“Nu au fãcut nimic pânã

acum deºi li s-a pus în vederede nenumãrate ori acest lucru.Se pare cã ºi iarna aceasta s-audescurcat”, au precizatreprezentanþii administraþieilocale de la Petroºani.

Doar 10 cabane din zonaturisticã Parâng au, în mod ofi-cial, apã curentã. Contractele laapã se pot numãra pe degeteleambelor mâini, în timp cenumãrul cabanelor este de câte-va ori mai mare. ApeleRomâne sunt singurele careîncheie contracte în aceastãzonã, pentru cã deocamdatãacolo nu a ajuns sistemul deaducþiune al apei potabile, dinreþeaua oraºului.

Monika BACIUMonika BACIU

Salvital ºi administraþia din Lupeni, faþã’n faþã

Cardurile de sãnãtate, o nouã problemã româneascã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

“Nu depinde denoi. Sunt câtevaºedinþe pe aceastãtemã sã vedem ce se va decide. Vremeaþine cu noi, însã aºteptãm comunicatulde începere alucrãrilor”, a declaratIon Tudor, ºefulDrumurilor Naþionale Gorj.

De la începutul anu-lui 2015, când vremeava permite execuþialucrãrilor, restricþiile arputea fi din nouimpuse pe DefileulJiului. ªoseaua care

face legãtura întrejudeþele Hunedoara ºiGorj se aflã în reabili-tare de doi ani, iarlucrãrile vor fi finali-zate pânã la finalulanului 2015. Începânddin primãvara acestuian, constructorii ºiCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale dinRomânia au impusrestricþii de trafic petronsonul Petroºani –Bumbeºti Jiu: accesulmaºinilor a fost oprit,între trei ºi ºase zile pesãptãmânã, pe timpul

zilei, pentru ca firmelede construcþii sã poatãgrãbi realizarea proiec-tului. Pe Defileul Jiuluiau loc lucrãri de modernizare a ºoseleiefectuate în cadrulunui proiect demaratîn 2012 de MinisterulTransporturilor.

Un consorþiu alfirmelor CopisaConstructora Pirenaica(Spania) - ChiruliAndrea ImpresaIndividuale (Italia) -Coremi Inter (România)a contractat lucrãrile dereabilitare ale tronsonu-lui rutier, aflat într-ostare de degradare vizibilã, iar proiectulfinanþat de statul romanprin MinisterulTransporturilor are o valoare de 150 demilioane de lei.Reabilitarea ºoselei caretraverseazã DefileulJiului trebuia finalizatãîn acest an.

Monika BACIUMonika BACIU

Artera rutierã ceduce spre Jieþ s-amãcinat enorm ºialunecãrile de terensunt vizibile pânã înstradã. De altfel, înasfalt deja apar fisuri ºiîntreg terasamentul oia la vale. Din pãcate,cei din primãrie spuncã aºteaptã verdictulspecialiºtilor de la drumuri.

„DN 7A se aflãadministrarea sucursa-lei de drumurinaþionale ºi autostrãziTârgu Jiu. Acum s-afãcut expertiza tehnicã,iar în funcþie de soluþiadatã de experþi, dar ºide fondurile pe care eile au, urmeazã caCNADR sã porneascãreabilitarea DN 7A.Din câte ºtiu eu, anul

acesta nu cred cã se vaîntâmpla asta. Estefoarte puþin probabil sãse realizeze reabilitareaarterei”, a declaratCiprian Preda, citymanager Petrila.

Circulaþia se face curestricþii ºi acum, iarmaºinile de mare tonajtrec pe partea de sus adrumului, dar cu toateacestea drumul sã sesurpe.

Mai mult, cei de la

CNADR spun cã vineri o echipã de lasucursala de drumuriGorj va veni la faþalocului ºi nu esteexclusã variantaînchiderii artereirutiere. Din nou s-arputea circula doar peruta ocolitoare ºi astapânã la gãsirea soluþieitehnice care sã nupunã în pericol circu-laþia în acest loc.

„ªtim cât este demãcinat terasamentulºi la finele acestei sãp-tãmâni, o echipã despecialiºti vine la faþalocului sã dea verdic-tul. S-ar putea închidedin nou drumul deo-camdatã”, a spus IonTudor, ºef CNADRSecþia Târgu Jiu.


Astupã craterelepe DN 66

ª oferii care au tranzitatîn ultimele zile artera

naþioanlã ce traverseazãmunicipiul Petroºani, au fost nevoiþi sã facã slalomprintre gropi.

Care gropi au devenit, imediatdupã topirea zãpezii, cratere, iaracum adiministraþia de la Petroºania decis sã le astupe cu asfalt.

Primele cratere au fost nivelateluni dimineaþã, iar acþiunea de

plombare va continua, pânã cetraficul se va desfãºura cât de câtnormal.

„Din cauza teperaturilor foartescãzute a crãpat asfaltul ºi acumavem foarte multe gropi pe DN66, care se aflã în administrareaprimãriei. Am decis sã luãm mãsuriurgente. Am contactat firma cucare avem contract pentru revizii ºireparaþii drumuri ºi am începutplombãrile cu mixturã asfalticã larece”, a declarat Daniel Viºan,directorul SPADPP Petroºani.

Edilii locali spun cã pânã vinerivor fi plombate toate gropile ºitraficul se va desfãºura normal.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Restricþiile pe Defileul Jiuluiar putea fi reluate curândª edinþe pentru reluarea lucrãrilor pe Defileul Jiului.

Temperaturile au mai crescut în ultima perioadã, iar lanivelul Companiei Naþionale pentru autostrãzi ºi drumuriNaþionale au loc primele ºedinþe care au ca temã reluarealucrãrilor pe Defileul Jiului.

Se va închide din nou drumulV remea rea, ninsorile ºi apoi încãlzirea bruscã a vremii

au fãcut ca pãmântul sã se macine ºi mai mult, iar drumul ce leagã Petroºaniul de Jieþ va fi, cel mai probabil, din nou închis. ªi acum se circulã cu restricþii, iar la fineleacestei sãptãmâni vin specialiºtii sã dea verdictul.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 Ianuarie 20158 Sport

M ai mariisportului de

la Deva ºi-au decislaureaþii pe anultrecut. Cei mai bunidintre cei mai buni.

La disciplineolimpice ºi neolimpice,cã aºa-i fair. Ca de obi-cei, contestãri ºi dis-cuþii, iar noi cei dinValea Jiului, ne uitãmcu lupa dupã numelealor noºtri. E drept, laneolimpice, la „fotbalcu piciorul” cum îi zicunii ziariºti fotbal-tenis-

ului, am salvatonoarea sportului din-tre Jiuri, cu AnamariaGherghel de laLupeni, cea mai bunã.Bravo ei, bravo luiDidi Druncea,antrenorul acesteia,bravo firmei ComeximR Lupeni, pentru spri-jinul financiar pe carei-l acordã de ani ºi ani.De fapt, neolimpic,

dominãm sutã la sutãacest clasamentjudeþean, prinreprezentanþii celortrei sporturi, fotbal-tenis, kempo ºi karate.

În celãlalt clasamentnici nu contãm. Doarpe ultimul loc, 10,prin reprezentanþii„struþo-cãmilei” cum arzice Poliopol Show,acea combinatã SCM

Deva-MinerulAninoasa, echipadin Valea Jiului nicimãcar nemaifiindamintitã de cei care aupublicat respectiveleanchete.

Cât despre fotbal,handbal, rugby,popice, sporturile deforþã de pe la noi, eleau murit. Conformacelor clasamente.

Henþ cu mânaO FIBINE?

S-a mai tras o liniepeste stabilirea unei

ierarhii, la cei mai bunisportivi ai judeþuluiHunedoara. Ierarhii stabilite, evident, dupã cri-terii de performanþã, pen-tru cã sporturile cu impactla public – fotbalul, hand-balul, rugby-ul – n-au scosla rampã nici mãcar unnume, aºa cum se întam-pla cu mulþi ani în urmã.

La prima categorie, cea asporturilor olimpice, gimnas-tica dominã cu prezenþa peprimele cinci locuri alesportivelor de la CNS CetateDeva, acolo unde se „stre-coarã” ºi o gimnastã origi-narã din Aninoasa, ªtefaniaStãnilã, plasatã pe locul 2 înacest clasament. Ea a avut în2014 câteva rezultate care orecomandau pentru acestloc, fiind campioanã naþio-nalã cu echipa, vicecam-pioanã naþionalã la individualcompus ºi medaliatã cubronz la sãrituri ºi la sol. Înplan internaþional, ªtefaniaStãnilã este campioanã euro-peanã cu echipa Românieila Sofia (Bulgaria), medaliatãcu aur la concursul inter-naþional de la Avoine(Franþa) ºi locul 4 cu naþio-nala României la C.M. dinChina. Suficiente reperepentru aninoseanca de laDeva de a fi gratulatã cuacest loc 2 pe anul 2014, înacest top judeþean.

Mai apãrem ºi la locul 10,cu Simona Bãncilã, ºi ea aninoseancã, dar preluatãacum de SCM Deva, celemai bune rezultate ale salepe 2014 fiind titlul de cam-pioanã outdoor, individual ºi

cu echipa, vicecampioanãnaþionalã indoor ºi o medaliede aur la Cupa României, laseniori.

La disciplinele neolimpice,lucrurile stau mai bine pen-tru Valea Jiului, în sensul cãaici echipa de fotbal-tenis„Comexim” Lupeni(antrenor Didi Druncea)

trimite în acest clasamentsportivii de pe primele patrulocuri, cu acest fenomennumit Anamaria Gherghel,cu cifre absolut uluitoare: 5titluri de campioanã mondia-lã la seniori, triplu, dublumixt ºi triplu mixt ºi dublu,de asemenea, douã titluri decampioanã mondialã latineret, la dublu-mixt ºitriplu-mixt, la C.M. din

Cipru. Alãturi de ea, colegiiei de echipã, AnamariaRizescu, Rãzvan Vornicu,Letiþia Bivolaru ºi MarianaLica întregesc podiumul ºilocul 4. Bine s-a clasat ºisportivul Gabriel Pârva, de lasecþia de kempo a C.S.Extrem Fighting Vulcan(antrenor Florin Mârza) cu

numeroase medalii la campionate mondiale ºieuropene, acest tipneolimpic fiind încheiat pelocurile 9 ºi 10 de karatiºtiiAlexandra Pop ºi RobertSebeº de la Jiul Petroºani.

Desigur, ca orice clasament ºi ierarhii, ele pot suporta discuþii.

„Mã aºteptam la aceste

locuri bune pentru echipamea. Cu 26 de medalii de aur ºi 3 de argint, lacompetiþii importante, comparativ cu alte sporturi,cred cã s-a fãcut o ierarhi-zare corectã. Avem niºtesportivi care au muncitenorm, munca fiindu-le rãs-plãtitã pe mãcurã. Evidentcã suntem bucuroºi cã amreuºit aceste clasãri în topulhunedorean al anului 2014,fapt ce ne va impulsiona ºipentru viitoarele competiþiidin 2015” a declaratantrenorul Didi Druncea.

Anamaria Gherghel,sportiva de 21 de ani aechipei de fotbal-tenis de la Comexim Lupeni este în prezent studentã la o facultate cu profil sportiv din Capitalã, ea urmând aactiva în continuare laComexim Lupeni.

Clasament disciplineolimpice

1. Andreea Munteanu – gimnasticã,CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popaºi Ioan Coroiu)

2. ªtefania Stãnilã – gimnasticã, CNSCetate Deva (antrenori: Adela Popa ºiIoan Coroiu)

3. Anamaria Ocoliºan – gimnasticã,CNS Cetate Deva (antrenori: Adela Popaºi Ioan Coroiu)

4. Laura Jurcã – gimnasticã, CNSCetate Deva (antrenori: Adela Popa ºiIoan Coroiu)

5. Andreea Iridon – gimnasticã, CNSCetate Deva (antrenori: Adela Popa ºiIoan Coroiu)

6. Oana Nicolaescu – judo, SMD Deva(antrenor Ramona Enache)

7. Florentina Marincu – atletism, CNSCetate Deva (antrenor Nicolae Alexe)

8. Sorin Dobondi – box, CSªHunedoara (antrenor Ilie Captari)

9. Andrei Deliu – atletism, SCM Deva(antrenor Florin Bucur)

10. Alexandru Bãdeaþã – înot, CSªHunedoara (antrenor Anca Bãjan) ºiSimona Bãncilã – tir cu arcul, SCM Deva(antrenor Viorel Hãbian).

Clasament disciplineneolimpice

1. Anamaria Gherghel – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni(antrenor Dima Druncea)

2. Anamaria Rizescu – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni(antrenor Dima Druncea)

3. Rãzvan Vornicu – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni(antrenor Dima Druncea)

4. Letiþia Bivolaru ºi Mariana Lica – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni(antrenor Dima Druncea)

5. Gabriel Pârva – kempo, CS ExtremFighting Vulcan (antrenor Florin Mârza)

6. Andra Daniliuc – karate, WKC, CS Heian Deva (antrenor Marius Biji)

7. Daniel Popovici ºi David Lica – fotbal-tenis, CS Comexim R Lupeni(antrenor Dima Druncea)

8. Valentin Bozan – taekwon do ITF, CS Cobra TKD Deva (antrenor Iosif Ambruº)

9. Alexandra Pop – karate, CSM JiulPetroºani (antrenor Radu Polifronie)

10. Robert Sebeºi – karate, CSM JiulPetroºani (antrenor Radu Polifronie)

ANAMARIA GHERGHEL,PRIMA LA NEOLIMPICE

Paginã realizatã deGenu TUÞU

ANAMARIA GHERGHEL

ªTEFANIA STÃNILÃ

SIMONA BÃNCILÃ

cvj 779, marti20 ianuarie

Documents