rezumat teza anna

28
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE BIOLOGIE Proiectarea sistemului de eco-management integrat în industria alimentară din România REZUMAT Teză de doctorat Conducător științific: Prof. Univ. Dr. Costel NEGREI Doctorand: Anna LOHIN (POPA) București 2011

Upload: lordmb2002

Post on 02-Jan-2016

114 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Rezumat Teza Anna

TRANSCRIPT

Page 1: Rezumat Teza Anna

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

Proiectarea sistemului de eco-management

integrat în industria alimentară din România REZUMAT

Teză de doctorat

Conducător științific: Prof. Univ. Dr. Costel NEGREI

Doctorand: Anna LOHIN (POPA)

București

2011

Page 2: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 2

Cuprins

Structura tezei de doctorat ....................................................................................................................... 3

Justificarea alegerii temei de cercetare ................................................................................................... 6

Scopul și obiectivele cercetării ................................................................................................................. 8

Delimitarea ariei de cercetare ................................................................................................................ 10

Metodologie ............................................................................................................................................. 11

Concluzii .................................................................................................................................................. 12

Bibliografie .............................................................................................................................................. 17

Page 3: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 3

Structura tezei de doctorat

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

Sistemul producției alimentare și posibilitățile de aplicare a eco-managementului integrat

CAPITOLUL 2

Armonizarea principiilor, standardelor și modelelor conceptuale necesare proiectării eco-

managementului integrat (SEMI) în industria alimentară

CAPITOLUL 3

Creșterea gradului de aplicabilitate a eco-managementului integrat în industria alimentară din

România

CAPITOLUL 5

Oportunități și limite în proiectarea unui sistem de eco-manangementului integrat pentru

industria alimentară din România

2.2

Identificare, analiză și

selectare principii

2.3

Identificare și analiză

standarde suport pentru

modelul SEMI

2.4

Selectarea standardelor

suport pentru modelul

SEMI

4.2

Proiectarea SEMI pe

platforma standardul ISO

14001 și Regulamentul

EMAS

4.3

Suportul infomațional

pentru certificarea sau

autoevaluarea SEMI

4.4

Utilizarea modelului SEMI ca

instrument de evaluare a

conformității

BIBLIOGRAFIE ANEXE

CAPITOLUL 4Asigurarea funcționalități i spațio-temporale a sistemului de eco-management

integrat în industria alimentară din România

1.1

Caracteristicile industriei

alimentare la nivel

european

1.2

Caracteristicile industriei

alimentare la nivel național

1.3

Realizări tehnico-

metodologice pentru

proiectarea unui SEMI

0.2

Definirea Scopului și obiectivelor

cercetării, contextului cercetării

0.1

Demersuri pentru un sistem de eco-

management integrat

3.2

Modul de aborare și prezentarea generală a

metodologiei

3.3

Evaluarea sistemelor de management în

industria alimentară pe întreg lanțul

alimentar ...

2.5

Modele pentru proiectarea unui sistem de management integrat

Page 4: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 4

După prezentarea scopului unui sistem de eco-management integrat (Introducere) şi a

relaţiilor sale cu dezvoltarea sustenabilă, sunt prezentate demersurile făcute în direcția

proiectării unui management integrat fie de organismele de certificare, fie de firmele de

consultanță sau utilizatorii direcți (procesatorii din industria alimentară) până la momentul

redactării acestei lucrări.

În Capitolul 1 - Sistemul producției alimentare și posibilitățile de aplicare a eco-

managementului integrat a fost realizată o analiză foarte succintă a sectorului industriei

alimentare (la nivel european și național) și a posibilităților de aplicare a unui sistem de eco-

management integrat, urmată de o trecere în revistă a literaturii de specialitate în domeniu, a

metodelor și tehnicilor utilizate pentru integrarea a două sau mai multe sisteme de

management de diverși specialiști la nivel internațional. Concluziile prezentate în cadrul

acestui capitol evidențiază necesitatea proiectării unui sistem de eco-management integrat,

beneficiile proiectării unui sistem de management integrat, dar și lacunele din domeniu.

În Capitolul 2 - Armonizarea principiilor, standardelor și modelelor conceptuale

necesare proiectării eco-managementului integrat (SEMI) în industria alimentară se

pornește de la premisa ca abordarea unui sistem de eco-management integrat ar trebui să se

bazeze pe principiile, standardele, inițiativele și modelele de dezvoltare relevante, dar și pe

ghidurile de bune practici elaborate de asociațiile profesionale, și cerințele legale și de

reglementare sau alte cerințe specificate sau nespecificate de clienți, consumatori, furnizori și

alte părți interesate, pe care produsele și activitățile unei organizații din industria alimentară

le-ar putea influența pozitiv sau negativ. Sunt prezentate, într-o manieră originală, criteriile si

metodele de analiză și selecție a principiilor și standardelor ce constituie baza pentru un

model SEMI, dar și costurile aferente procesului de proiectare, implementare, certificare sau

formare profesională a specialiștilor din acest domeniu.

În Capitolul 3 - Creșterea gradului de aplicabilitate a eco-managementului integrat în

industria alimentară din România s-a realizat evaluarea performanței sistemelor de

management din perspectiva utilizatorilor sistemelor de management integrate și a auditorilor

externi, imparțiali și cu experiență relevantă în domeniul industriei alimentare și a auditurilor

de certificare prin utilizarea unor instrumente interogative, specifice sondajului statistic și

anume: (i) un chestionar proiectat pentru evaluarea performanței sistemelor de management

de către utilizatori și (ii) un chestionar proiectat pentru evaluarea opiniei auditorilor privind

performanța sistemelor de management implementate în industria alimentară. Rezultatele

studiului au evidențiat un grad de maturitate relativ scăzut al managementului integrat în

această industrie, lipsa resurselor umane calificate (auditori interni sau externi, manageri),

deficiențe în infrastructură sau lipsa ghidurilor de aplicare a managementului integrat.

O dată ce au fost înţelese principiile şi au fost identificate standardele şi modelele relevante, o

organizaţie din industria alimentară ar trebui să caute să le integreze în deciziile şi activităţile

sale, utilizând platformele propuse în Capitolul 4 - Asigurarea funcționalității spațio-

temporale a sistemului de eco-management integrat în industria alimentară din

România, dar și modelul de raportare a performanței unui sistem de eco-management

integrat prezentat în Anexa 4. Același capitol prezintă și propunerea unui Utilizarea

modelului SEMI ca instrument de evaluare a conformității (4.4).

Page 5: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 5

Capitolul 5 - Oportunități și limite în proiectarea unui sistem de eco-

managementului integrat pentru industria alimentară din România are rolul de a

evidenția relevanța proiectării și implementării unui sistem de eco-management integrat

ca strategie de management a organizațiilor din industria alimentară din România.

Metoda folosită este analiza SWOT, metodă utilizată pe scară largă în industrie ca

tehnică managerială, pentru înțelegerea poziției strategice a unei organizații, in cazul

acestei lucrări, având drept scop identificarea oportunităților de dezvoltare, dar și a

amenințărilor (limitelor) ce ar putea apare în lansarea unui astfel de proiect la nivel

național. În urma analizei efectuate se poate spune că pentru implementarea SEMI este

necesar a fi întreprinse o serie de activități de promovare și prezentare a beneficiilor

aduse de acest model. Printre primii pași necesari a fi urmați se numără lansarea

propunerii acestui nou model Comitetului Tehnic al ASRO, în vederea legitimizării lui.

De asemenea, vor fi dezvoltate standarde ocupaționale specifice pentru domeniile ce au

rămas descoperite (de ex. auditor și manager pentru managementul energiei), dar și un

standard ocupațional pentru gestionarea și auditarea unui sistem de eco-management

integrat, în cadrul unui program de finanțare.

.

Page 6: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 6

Justificarea alegerii temei de cercetare

În actualul context socio-economic, existent atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional,

precum şi criza, din ce în ce mai accentuată a resurselor naturale cu care ne confruntăm la

început de secol XXI, am propus spre cercetare şi analiză o temă de maximă actualitate

pentru companiile din domeniul alimentar, şi nu numai. Aceasta se referă la proiectarea unui

sistem de eco-management integrat, al cărui scop este acela (i) de a îmbunătăți continuu

siguranța și calitatea alimentelor, prin respectarea normelor de bune practici industriale, (ii)

de a reduce impactul asupra capitalului natural/ mediului prin reducerea costurilor exprimate

în bani, timp şi resurse umane ce sunt implicate, de obicei, în realizarea unui astfel de proiect,

(iii) de a întări economia locală și regională prin producția de bunuri și servicii eco-

sustenabile și (iv) de a valorifica elementele capitalului social și cultural – prin programe de

instruire, conștientizare și comunicare continuă cu părțile interesate și prin respectarea

principiilor etice, reducând astfel presiunea asupra capacității de suport a capitalului natural.

Ideea proiectării unui sistem de management integrat și chiar a unui standard pentru sisteme

de management integrate nu este nouă. Încă de la apariția standardului ISO 14001 în 1996

(ISO/TC 207, 1996), ca al doilea standard certificabil după ISO 9001 (ISO/TC 176, 2008),

organismele de standardizare și de certificare, și mai ales utilizatorii direcți ai acestor

standarde, și-au pus problema integrării cerințelor acestor standarde (ISO, 2001). Până în

prezent, la nivel internațional, nu a fost dezvoltat un astfel de standard (Bernardo, și alții,

2009). Câteva organisme de standardizare naționale au propus modele de standarde pentru

sisteme de management integrate, de exemplu British Standard Institute sau Danish Standard

Institute. Organismele de certificare au introdus ca strategie de marketing certificarea

integrată a sistemelor de management, însă certificatele sunt eliberate tot individual pentru

fiecare standard în parte și de cele mai multe ori, echipele de audit, pentru industria

alimentară în particular, sunt formate din auditori calificați doar pentru unul maxim 3 sisteme

de management în timp ce piața solicită certificarea a 4-5 sisteme de management

concomitent sau succesiv. Toate acestea duc la creșterea timpului alocat procesului de

certificare și implicit a costurilor ce trebuie suportate de către clienți. Integrarea standardelor

având ca elemente de referință cerințele standardului ISO 9001, pe structura căruia se alipesc

deobicei celelalte sisteme de management este cel mai frecvent utilizat model atât pentru

implementare cât și pentru certificare (Karapetrović, și alții, 2009; Tsai, și alții, 2009; Ahsen

von, și alții, 2001). Proiectarea unui sistem de eco-management integrat dedicat industriei

alimentare și particularităților sale, având ca punct de plecare cerințele standardului ISO

14001 (ISO/TC 207, 2005) și ale Regulamentului EMAS III, constituie elementul de noutate

adus de această teză. După cum se specifică în chiar ghidurile familiei de standarde ISO

14000 ”proiectarea unui sistem de management este un proces continuu și interactiv.

Structura, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele necesare pentru

implementarea politicilor, obiectivelor și țintelor de mediu putând fi coordonate cu eforturile

existente deja în alte domenii (de exemplu: producție, financiar, calitate, sănătate și

securitate ocupațională)” (ISO/TC 207, 2005) astfel încât se poate spune, fără a greși prea

Page 7: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 7

mult, că acesta este doar primul pas către abordarea integrată a tuturor aspectelor manageriale

dintr-o companie.

Pe de altă parte, dacă pornim de la ideea proiectării unui sistem de management care să

contribuie la dezvoltarea unei afaceri sustenabile, cea mai firească abordare își are punctul de

plecare în acest standard, argumente fiind i) originea conceptului de dezvoltare sustenabilă în

domeniul ecologiei (Raportul Brundtland, 1987 și Agenda 21, Rio de Janeiro 1992), ii)

politicile europene de dezvoltare includ, în prezent, un capitol dedicat necesității identificării

aspectelor de mediu ce trebuie luate în considerare pentru fiecare proiect nou sau afacere, iii)

conștientizarea tot mai evidentă a populației, la nivel planetar, cu privire la impactul fiecărui

individ în parte asupra capitalului natural/mediului și a faptului că resursele planetei sunt

limitate și, nu în ultimul rând, iv) angajamentul referitor la consumul și producția sustenabilă

asumat de CIAA1 în 2009 împreună cu partenerii săi din lanțul alimentar și Comisia

Europeană (CIAA, 2009).

În capitolul 2 - Armonizarea principiilor, standardelor și modelelor conceptuale necesare

proiectării eco-managementului integrat (SEMI) în industria alimentară se face referire la

principii, standarde și modele utilizate, până la momentul redactării tezei, pentru proiectarea,

documentarea și implementarea unui sistem de eco-management integrat. Este realizată o

analiză succintă, pe de o parte a principiilor și standardelor ce vor sta la baza proiectării unui

sistem de eco-management integrat pentru industria alimentară și, pe de altă parte, o analiză

modelelor conceptuale considerate a fi cele mai adecvate pentru proiectarea unui astfel de

sistem. Această analiză pornește de la ipoteza că standardele sau inițiativele selectate drept

referențial sunt reprezentative pentru proiectarea unui sistem de eco-management integrat în

industria alimentară din România, aduc valoare și conduc la reducerea semnificativă a

timpului de lucru necesar proiectării mai multor sisteme de management simultan sau

consecutiv. Nu sunt dezbătute în această teză toate elementele de intrare prezentate în

Capitolul 2, precum: ghiduri de bune practici pentru industria alimentară, cerințe legale și

alte cerințe.

Abordarea unui sistem de eco-management integrat ar trebui să se bazeze pe principiile,

standardele, inițiativele și modelele de dezvoltare relevante, dar și ghidurile de bune practici

elaborate de asociațiile profesionale, și cerințele legale și de reglementare sau alte cerințe

specificate sau nespecificate de clienți, consumatori, furnizori și alte părți interesate, pe care

produsele și activitățile unei organizații din industria alimentară le-ar putea influența pozitiv

sau negativ.

1 CIAA – Confédération des Industries Agro-Alimentaires de l’UE, a înlocuit în 1982 Comisia pentru industria alimentară și

a băuturilor aparținând Uniunii Industriilor și Confederațiilor Lucrătorilor din Europa (UNICE). Misiunea acestei

confederații este aceea de a promova calitatea și siguranța alimentelor, de furniza informații privind nutriția și sănătatea,

etichetarea produselor alimentare, politicile agricole, aspecte legate de comerțul internațional, dezvoltarea sustenabilă a

industriei și agriculturii, îmbunătățirea relației dintre industrie și piața de retail, respectul pentru mediu și comunitățile locale,

promovarea dialogului dintre partenerii de afaceri, consumatori și factorii de decizie politici (mai multe informații pe:

www.ciaa.be)

Page 8: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 8

Scopul și obiectivele cercetării

Cercetarea eficienței activității din domeniul industriei alimentare prin promovarea

managementului performant.

Obiectivele programului de cercetare:

Obiectivul 1: Valorificarea posibilităților oferite de sistemul producției alimentare pentru

aplicarea eco-managementului integrat pentru industria alimentară din România;

Obiectivul 2: Armonizarea modelelor conceptuale, principiilor și standardelor necesare

proiectării eco-managementului integrat și industria alimentară;

Obiectivul 3: Creșterea gradului de aplicabilitate a eco-managementului integrat în industria

alimentară din România;

Obiectivul 4: Asigurarea funcționalității spațio-temporale a sistemului de eco-management

integrat în industria alimentară din România;

Obiectivul 5: Oportunități și limite în proiectarea unui sistem de eco-management integrat în

industria alimentară din România

Datorită posibilităților limitate oferite de caracterul general al standardelor și a terminologiei

utilizate în sistemul standardizat care impun anumite reguli și restricții de natură conceptuală,

precum și a faptului că ecologia sistemică a dezvoltat noțiuni, concepte și teorii care sunt încă

dificil de înțeles de către publicul larg, proiectarea eco-managementului integrat în

concordanță cu cerințele abordării holiste, întâmpină numeroase dificultăți. Prezenta lucrare

vizând un sistem de eco-management integrat ce va putea fi proiectat și implementat cu

ușurință oricărei organizații din industria alimentară, indiferent de mărimea acesteia sau de

complexitatea proceselor sale tehnologice, opțiunea doctorandei fiind aceea de a realiza

analiza posibilităților de a depăși actuala abordare tip reducționist, impusă de standardele

ISO, și de a trece la o abordare de tip holist propusă de comunitatea științifică din domeniul

ecologiei, cum rezultă din Capitolul 4 ”Asigurarea funcționalității spațio-temporale a

sistemului de eco-management integrat în industria alimentară din România”.

Premise:

transformări majore în industria alimentară în perioada 2003-2011

schimbări în mentalitatea (cultura) managerilor și/sau angajatorilor și a lucrătorilor,

înțelegerea constrângerilor legale impuse la nivel național sau internațional,

înțelegerea necesității schimbărilor de tehnologie și infrastructură, etc.

noile provocări aduse de existența standardelor internaționale

Page 9: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 9

obligativitatea certificării conformității cu acestea,

lipsa materiilor prime autohtone,

vulnerabilitatea produselor tradiționale

imposibilitatea de a exporta produsele dacă nu sunt îndeplinite condițiile minime de

igienă și siguranță și, nu în ultimul rând,

criza economică ce alimentează în final apariția iminentă a unei crize alimentare de

proporții.

Așteptări: reducerea costurilor și eficientizarea proceselor, astfel încât impactul final al

activității industriei alimentare asupra capitalului natural să se reducă semnificativ încă din

primii ani de implementare al unui sistem de eco-management integrat.

Programul doctoral este rezultatul unei activități de cercetare care a presupus parcurgerea

următoarelor etape:

clarificarea obiectivelor urmărite prin redactarea tezei de doctorat și delimitarea ariei

de cercetare (introducere);

colectarea informațiilor referitoare la sistemele de management aplicabile în industria

alimentară din România – Capitolul 1;

identificarea și selectarea referințelor (principii, standarde, modele de proiectare și

implementare) – Capitolul 2;

evaluarea performanței sistemelor de management integrate implementate în România

– Capitolul 3;

propunerea unor modele de proiectare a unui sistem de eco-management integrat

pentru industria alimentară din România – Capitolul 4;

identificarea limitelor și oportunităților implementării unui sistem de eco-management

integrat în industria alimentară din România – Capitolul 5.

Page 10: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 10

Delimitarea ariei de cercetare

Delimitarea ariei de cercetare s-a făcut luând în considerare:

existența infrastructurii necesare pentru susținerea unui astfel de proiect (specialiști

calificați sau posibilități de specializare, perfecționare sau calificare, firme de

consultanță, furnizori de programe de formare profesională specifice, organisme de

evaluare a conformității, etc) – aspecte tratate în Capitolul 2;

impactul sistemelor de management asupra industriei alimentare din România, dar și

al cerințelor legale și de reglementare în domeniu – Capitolele 1 și 3

analiza nevoilor și problemelor cu care se confruntă operatorii din industria

alimentară din România – Capitolele 1 și 3.

Limitări ale cercetarii

dificultatea identificării de date oficiale, statistice uniforme, cu privire la numărul de

organizații active din industria alimentară certificate în conformitate cu cerințele

standardelor internaționale;

necesitatea respectării terminologiei utilizate în sistemul de standardizare

internațional, ceea ce a avut ca rezultat diminuarea caracterului holist al abordării

dorit de doctorandă.

Gradul de complexitate constă în faptul că proiectarea și dezvoltarea unui sistem de eco-

management integrat pentru industria alimentară presupune o abordare interdisciplinară și

cunoașterea tehnologiilor de prelucrare a alimentelor, tehnologiilor de mediu, metodelor de

analiză a ciclului de viaţă al unui produs, metodelor de analiză și control al pericolelor la care

sunt expuse produsele alimentare (HACCP – Hazard Analysis Critical Control Points),

sistemelor de asigurare a trasabilității, sistemelor de sănătate și securitate în muncă și

riscurilor la care sunt expuși lucrătorii din industria alimentară, principiilor de etică și

responsabilitate socială.

Page 11: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 11

Metodologie

Metodologia adoptată în realizarea tezei are ca punct de plecare metodele și instrumentele

utilizate, dezvoltate și îmbunătățite de doctorandă pe parcursul a 10 ani de experiență în

domeniul proiectării, implementării și certificării sistemelor de management în diverse

domenii de activitate, cu accent pe industria alimentară și în colaborare cu variate instituții

abilitate în domeniu: organisme de certificare, organisme de inspecție sau organisme de

reglementare, organisme de standarizare, instituții de învățământ, experți și specialiști

recunoscuți la nivel național și internațional.

Au fost utilizate chestionare transmise on-line, focus group organizat cu experți în domeniu

pentru selectarea celor mai relevante principii pentru un SEMI, analiză baze date și rapoarte

anuale ale RENAR, ASRO, ANSVSA, CNFPA, OEC, Ministerul Agriculturii, Biroului

EMAS, etc.

Informațiile colectate au fost analizate și interpretate statistic, utilizându-se diverse

instrumente, de exemplu: Metoda Delphi, analiza cauză-efect (Diagrama Ishikawa), medii

ponderate, analiza SWOT, etc.

Modelul propus are la bază principii, standarde, metode și indicatori relevanți domeniului

studiat.

Grupul țintă

Grupul țintă al cercetării este reprezentat de procesatorii de alimente (producători de produse

alimentare procesate de origine animală și vegetală, dar și restul actorilor din lanțul

alimentar), de manageri, auditori și evaluatori ai organismelor de inspecție și certificare

reprezentative la nivel național, de organismele de standardizare, de formatorii de formare

profesională în domeniul industriei alimentare, de consultanți sau specialiști independenți ce

activează în domeniu.

Teza a fost abordată specific (evaluarea stadiului actual al cunoașterii în domeniul sistemelor

de management), măsurabil (prin stabilire de indicatori), adecvat (problemă de maximă

actualitate la nivel naţional şi internaţional), cu rezultate relevante (model de sistem de eco-

management integrat viabil, aplicabil oricărei ramuri a industriei alimentare, standarde

ocupaționale aprobate la nivel național pentru specialiștii din industria alimentară) și în timp

(84 de luni, între anii 2003-2011).

Page 12: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 12

Concluzii

Pe durata parcurgerii programului doctoral, sistemul de standardizare la nivel european și

internațional a fost îmbunătățit continuu prin actualizarea și adaptarea standardelor existente

(ISO 9001 în 2008 și ISO 14001 în 2004), dar și prin dezvoltarea de noi standarde impuse de

evoluția exigențelor economiei de piață la nivel mondial: ISO 22000 – în 2005, OHSAS

18001 – în 2007, aprobat ca standard internațional, EN 16001 – în 2009 ca standard

european, ISO 26000 – în 2010. În paralel au luat naștere și s-au impus o serie de inițiative

private, aparținând fie organizațiilor neguvernamentale (de exemplu, Social Accoutability

International a lansat SA 8000), fie asocierii unui număr mai mare de consorții sau federații la

nivel internațional sau la propunerea organismelor de certificare (de exemplu, Global

Compact, IFS, EN 16001, ISO 50001).

Implementarea unui sistem de management sau a unei inițiative private necesită însă

convingerea din partea utilizatorilor potențiali, în cazul nostru a operatorilor din industria

alimentară, că acel sistem de management sau acea inițiativă va adăuga valoare afacerii sale,

fie numai și prin simpla conformare cu cerințele legale sau de reglementare.

În aceeași perioadă, industria alimentară din România a trecut prin transformări majore ce au

implicat schimbări în mentalitatea (cultura) managerilor și/sau angajatorilor și a lucrătorilor,

înțelegerea constrângerilor legale impuse la nivel național sau internațional, înțelegerea

necesității schimbărilor de tehnologie și infrastructură, înțelegerea beneficiilor aduse de

standardizarea modului de lucru și de raportare a performanțelor, etc. Pe de altă parte,

industria alimentară din România a fost nevoită să se confrunte și cu noile provocări aduse de

(i) existența standardelor internaționale și mai ales de obligativitatea, de cele mai multe ori,

certificării conformității cu acestea, (ii) de lipsa materiilor prime autohtone, (iii) de

vulnerabilitatea produselor tradiționale în fața exigențelor/pretențiilor impuse de marii

retaileri, (iv) de imposibilitatea de a exporta produsele dacă nu sunt îndeplinite condițiile

minime de igienă și siguranță și, nu în ultimul rând, (v) de criza economică ce alimentează în

final apariția iminentă a unei crize alimentare la nivel planetar.

Aceste transformări nu au fost însă la fel de puternice pentru ceilalți actori din lanțul

alimentar (Capitolul 3). Adoptarea neunitară a standardelor internaționale de-a lungul lanțului

alimentar, în special la nivelul producătorii primari (categoriile A, B și F), ce poate avea ca

rezultat nerespectarea tuturor criteriilor impuse de procesatori, retaileri și mai ales

consumatori privind calitatea și siguranța alimentelor, cerințele de mediu (utilizarea

pesticidelor, antibioticelor, etc), cerințele sociale (practici corecte de angajare și utilizarea

muncii la negru, condiții sigure de muncă, salarizare corectă, etc.). Toate acestea conduc la

orientarea procesatorilor, retailerilor și consumatorilor, cel puțin, către achiziții de materii

prime sau produse finite de pe piețele externe, mai ieftine, crescând în acest fel

vulnerabilitatea produselor românești.

În urma unui sondaj efectuat în rândul utilizatorilor și auditorilor externi, cu expertiză în

domeniul certificării sistemelor de management selectate și prezentate în această teză au fost

identificate problemele cu care aceștia se confruntă în proiectarea, implementarea și

Page 13: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 13

certificarea unui sistem de management integrat. Printre problemele semnalate se numără:

lipsa de implicare a top-managementului, lipsa de conștientizare și implicare a personalului în

proiectarea și implementarea unui sistem de management, lipsa resurselor și implicit

probleme de infrastructură (echipamente, tehnologii, clădiri adecvate), lipsa ghidurilor de

proiectare și implementare a sistemelor de management integrate, pe ultimul plan fiind

problemele legate de aspecte sociale, cum ar fi programul de lucru. Rezultatele sondajului au

evidențiat un nivel de maturitate scăzut al sistemelor de management integrate implementate

în industria alimentară, cauza fiind aceea a implementării succesive a acestor sisteme și nu

simultan, dar și lipsa unor ghiduri sau îndrumare pentru proiectarea integrată. Cele mai multe

dintre organizațiile repondente fiind, conform Etapelor maturității definite de Philip Crosby

în 1979, între etapa 1 și 2, adică undeva între ”incertitudine” și ”trezire”. Pentru a trece la

etapele următoare și a dobândi plenitudinea unui sistem de management integrat este necesară

conștientizarea și implicarea activă a tuturor actorilor (părților interesate) din întreg lanțul

alimentar în promovarea unor practici de management performant sustenabil și a unor

manageri vizionari, proactivi, conștienți de capacitatea de suport limitată a capitalului natural,

de nevoile și așteptările de ordin social ale comunităților în cadrul și cu ajutorul cărora își

desfășoară activitatea și nu doar de dimensiunea economică a afacerii.

Gradul de noutate este adus de faptul că standardul de bază de la care se pornește în

proiectarea sistemului de management integrat este ISO 14001 și Regulamentul EMAS,

având ca fundament conceptul de dezvoltare sustenabilă și nu ISO 9001 (Sisteme de

management ale calității. Cerințe) cum se procedează în acest moment atât la nivel național

cât și internațional. Pentru modelul propus în această teză au fost descrise 3 (trei) platforme

de proiectare și implementare a unui sistem de management integrat: Ghidul ISO 72:2001,

principiul ”abordării bazate pe proces” din ISO 9001:2008, standardul ISO 14001 și

Regulamentul EMAS având ca fundament conceptul de dezvoltare sustenabilă în baza

principiilor considerate relevante pentru un astfel de demers: (P1) leadership, (P2) implicarea

personalului, (P3) abordarea bazată proces, (P4) abordarea bazată pe fapte în luarea deciziilor

sau comportament etic, (P5) relații reciproc avantajoase cu furnizorii, (P6) răspundere, (P7)

transparență, (P8) respect pentru interesele părților interesate, (P9) respect pentru drepturile

omului. Platformele descrise pentru modelul SEMI s-au dezvoltat pe baza a șapte standarde

selectate recunoscute la nivel european (Regulamentul EMAS și standardul EN 16001) sau

internațional (ISO 14001, ISO 9001, ISO 22000, ISO 26000) și o inițiativă privată (SA 8000).

Pentru selecția standardelor/inițiativelor relevante s-a realizat analiza individuală a fiecărui

standard sau inițiative în raport cu criteriile următoare: C1 – scara spațială a impactului

standardului/ inițiativei la nivel global; C2 – compatibilitatea cu cerințele dezvoltării durabile

și pretabilitatea includerii acestora în structura standardului/ inițiativei respectiv(e); C3 –

legimitatea standardului pentru utilizatori ca urmare a beneficiilor obținute prin

implementarea acestuia; C4 - existența suportului instituțional și logistic: cadrul legal,

organisme de certificare acreditate, formatori de formare profesională autorizați, etc. la nivel

național; C5 - existența standardelor ocupaționale pentru recunoașterea calificărilor

specialiștilor implicați în proiectarea și implementarea SEMI și a costurilor asociate

proiectării și certificării. S-a evidențiat faptul că România se află încă mult sub media

europeană privind costurile necesare pentru proiectarea unui SEMI în ceea ce privește

Page 14: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 14

consultanța, formarea profesională sau certificarea. Avem carențe și în ceea ce privește

sistemul de calificări la nivel național pentru recunoașterea experților pentru dezvoltarea unui

sistem de eco-management integrat, dar și procedurile de recunoaștere a auditorilor de terță

parte la nivelul organismelor de certificare, datorită unor proceduri complicate, contradictorii

și revizuite frecvent de organismul de acreditare național (RENAR).

Platforma propusă ca element de noutate în această lucrare pentru dezvoltarea modelului

SEMI trebuie să conducă cel puțin la:

- conștientizarea faptului că sistemele de management sunt sisteme de deschise, similare

organismelor vii, ale căror structuri și funcții le delimitează în spațiu și timp, dându-le un

caracter dinamic și ireversibil,

- conștientizarea de către consumatori, și mai ales de către operatorii din industria

alimentară, a faptului că resursele naturale (capacitatea de suport a Planetei) sunt limitate,

- simplificarea birocrației și a documentelor ce compun un astfel de sistem,

- reducerea costurilor de proiectare, implementare, menținere și certificare,

- simplificarea procedurilor de evaluare internă,

- simplificarea procedurilor de recunoaștere a competențelor auditorilor de terță parte,

- scăderea vulnerabilității produselor românești,

- implicarea părților interesate în luarea deciziilor prin raportarea, de o manieră corectă și

fidelă, a performanțelor, pozitive sau negative, și deschiderea dialogului cu acestea în

vederea identificării opțiunilor pentru îmbunătățire continuă și o dezvoltare sustenabilă nu

numai a propriei afaceri, ci și a comunității la nivel local și regional, funcție de mărimea

și natura activităților organizației.

Dacă privim sistemele de management ca fiind sisteme de deschise bazate pe proprietăți

homeostatice, obținem acel sistem ce se poate auto-susține prin dezvoltarea mecanismelor de

autoreglare dinamică/ autocontrol (măsurare și monitorizare periodică a performanțelor,

dialog și implicarea părților interesate în luarea deciziilor, etc.), precum și evoluția până la

stadii de cea mai mare complexitate organizatorică (viziune pe termen lung, îmbunătățirea

continuă a performanței, dezvoltare sustenabilă). Un astfel de sistem implementat în

organizațiile din industria alimentară ar avea capacitatea de a:

(i) îmbunătăți continuu siguranța și calitatea alimentelor, prin respectarea normelor

de bune practici industriale;

(ii) reduce impactul negativ asupra capitalului natural prin reducerea costurilor

exprimate în bani, timp şi resurse umane ce sunt implicate, de obicei, în

realizarea unui astfel de proiect;

(iii) întări economia locală și regională prin producția de bunuri și servicii eco-

sustenabile; și

(iv) de a valorifica elementele capitalului social și cultural – prin programe de

instruire, conștientizare și comunicare continuă cu părțile interesate și prin

respectarea principiilor etice, reducând astfel presiunea exercitată asupra

capacității de suport a capitalului natural.

Page 15: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 15

Standardele alese ca referențial pentru a fi incluse în modelul SEMI, sunt de actualitate,

firmele din industria alimentară ce au participat la sondajul descris în Capitolul 3,

exprimându-și interesul pentru implementarea și certificarea acestora în viitor.

Raportul prezentat în Anexa 4 și schema de certificare descrisă în Capitolul 4, pot constitui

elemente de intrare sau instrumente de lucru valoroase pentru orice utilizator al noului model,

fie acesta manager responsabil cu gestiunea unui SEMI sau auditor extern, al unui organism

de certificare.

Pentru implementarea SEMI este necesar a fi întreprinse o serie de activități de promovare și

prezentare a beneficiilor aduse de acest model. Printre primii pași necesari a fi urmați se

numără lansarea propunerii acestui nou model, Comitetului Tehnic al ASRO, în vederea

legitimizării lui. De asemenea, vor fi dezvoltate standarde ocupaționale specifice pentru

domeniile ce au rămas descoperite (de ex. auditor și manager pentru managementul energiei),

dar și un standard ocupațional pentru gestionarea și auditarea unui sistem de eco-management

integrat, în cadrul unui program de finanțare.

În cadrul programelor de formare profesională, consultanță sau certificare în care se va

implica în viitor doctoranda, va prezenta și acest model cu platformele sale ca opțiune pentru

orice organizație din industria alimentară, și nu numai.

Referențialele (standardele sau inițiativele) selectate în această lucrare pentru a constitui

suportul unui sistem de eco-management integrat (SEMI) sunt aplicabile în industria

alimentară, aduc valoare și contribuie la asigurarea unei dezvoltări sustenabile a economiei la

nivel local, regional și național, datorită extinderii la scară spațială a evaluării conformității

cu standardele internaționale, dar și datorită recunoașterii de către utilizatori a beneficiilor

aduse propriului sistem de management organizațional prin adoptarea unui sau mai multor

standarde.

Page 16: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 16

Page 17: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 17

Bibliografie

1. Ackhoff R. L. Towards a system of systems concepts [Articol] // Management Science. -

Pensilvania : [s.n.], July 1971. - 11 : Vol. 17. - p. 661-671.

2. Ahsen von A. și Funck D. Integrated Management Systems — Opportunities and Risks for

Corporate Environmental Protection [Articol] // Corporate Environmental Strategy. - [s.l.] :

Elsevier Science Inc, 2001. - 2001. - 2 : Vol. 8. - p. 165-176. - Environmental protection in

companies is increasingly carried out using Integrated Management Systems (IMS). Based on

empirical results, this article examines how IMS can be designed and how the integration

affects corporate environmental protection.

3. Andersson K., Ohlsson T. – Life Cycle Assessment of Bread Produced on Different Scales,

published in International Journal of LCA 4 (1) 25-40, 1999

4. Popescu A. - Raporturile dintre Organizaţia Internaţională a Muncii şi Uniunea Europeană

Buletin de informare legislativ, Vol. 3 Bucuresti, 2006

5. Apăvăloaiei M. A. și Miron D. Sustainable development. An old concept in search of the new

effciency = PEEC 2009 // Ecological performance in a competitive economy / coordonat de

Bran F. [și alții]. - Bucharest : Romanian Society for Quality Assuarence, 2009. - Vol. II. - p.

199-205. - ISSN 1582-2559.

6. Ashmos D. P. și Huber G. P. The Systems Paradigm in Organization Theory: Conecting the

Record and Suggesting the Future [Articol] // Academy Management Review. - October 1987. -

4 : Vol. 12. - p. 607-621.

7. Asif M. [și alții] Integration management systems: a methodology for operational excellence

and strategic flexibility [Revista] // Operational Management Resources. - [s.l.] : Springer, 15

June 2010. - Vol. 3. - p. 146-160.

8. Asif M., Bruijn de E. J. și Fisscher O. A.M. Process Embedded Design of Integrated

Management Systems [Proceedings] // POMS 19th Annual Conference. - La Jolla, California,

USA : [s.n.], 2008. - Vol. 3 (3). - p. 686-690.

9. Asif M., Brujin de E. J. și Fisscher Olaf A.M. Corporate motivation for integrated

management system implementation: why do firms engage in integration of management

systems: a literature riview & research agenda [Proceedings] = HTSF 2008 // 16th Annual High

Technology Small Firms Conference. - Enschede, Olanda : University of Twente Publications,

2008. - 249640.

10. ASRO SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale.

Cerințe [Rapporto] : standard român. - București : ASRO, 2008. - ICS 03.100.01; 13.100.

11. Badreddine A., Romdhane T. B. și Amor N. B. A Multi-objective Approach to Implement an

Integrated Management System: Quality, Security, Environment [Atti di convegno] = WCE

2009 // World Congress on Engineering 2009. - London, UK : IAENG, 2009. - Vol. I. - p. 75-

81. - ISBN: 978-988-17012-5-1.

12. Banu C. [și alții] Suveranitate, securitate și siguranță alimentară [Libro]. - București : Editura

ASAB, 2007. - ISBN: 978-973-7725-40-0.

13. Beckmerhagen I. A. [și alții] Integration of management systems: focus on safety in the

nuclear industry [Articol] // International Journal of Quality & Reliability Management / a cura

Page 18: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 18

di Emerald. - [s.l.] : MCB UP Ltd, 2003. - 2 : Vol. 20. - p. 210-228. - DOI:

10.1108/02656710310456626.

14. Bernardo M. [și alții] How integrated are environmental, quality and other standardized

management systems? An emipirical approach [Articol] = JCP // Journal of Cleaner

Production. - [s.l.] : Elsevier Ltd., 2009. - Vol. 17. - p. 742-750. -

doi:10.1016/j.jclepro.2008.11.003.

15. Bernardo M. [și alții] Management systems: integration degrees. Empirical study [Atti di

convegno] // 11th QMOD Conference: Quality Management and Organizational Development

Attaining Sustainability from Organizational Excellence. - Helsingborg, Sweden : Linkoping

University Electronic Press, 2008. - p. 1-17. - ISSN (online): 1650-3740.

16. Bernardo M., Casadesus M. și Heras I. Auditorías integradas de los sistemas de gestión: un

estudio empírico [Proceedings] // XIII Congreso de Ingeniería de Organización. - Barcelona-

Terrassa : Dirección y Organización, 2009. - p. 37-44. - ISSN: 1132-175X.

17. Bertalanffy von L. An Outline of General System Theory [Revista] // The British Journal for

the Philosophy of Science. - [s.l.] : Institute for Study of Nature, August 1950. - 2 : Vol. 1. - p.

134-165. - digitalizat de ”Institute for Study of Nature” in 2009. - format electronic.

18. Bianconi R. Criticita nell'audit dei sistemi di gestione integrati [Raport]. - Milano, Italia :

SINCERT, 2008.

19. Bianconi R. – Crticità nell’audit dei sistemi di gestione integrati, Relazione SINCERT, Luglio

2008

20. BNR Investițiile străine directe în România la 31 decembrie 2007 [Raport]. - București : Banca

Națională a României, 2008.

21. BNR Investițiile străine directe în România la 31 decembrie 2008 [Raport]. - București : Banca

Națională a României, 2009.

22. BNR Investițiile străine directe în România la 31 decembrie 2009 [Raport]. - București : Banca

Națională a României, 2010.

23. Bruzzi L., Boragno V. și Verità S. Sostenibilita ambientale dei sistemi energetici. Tecnologie

e normative [Carte]. - Roma : ENEA - Ente per le Nuove tecnologie, l Energie e l Ambiente,

2007. - ISBN 88-8286-184-8.

24. Bruzzi L., Borgano V., Verità S. – Sostenibilità ambientale dei sistemi energetici. Tecnologie

e normative, ENEA, 2007

25. BSI BS PAS 99:2006 Specification of common management system requirements as a

framework for integration [Raport] = BS PAS 99:2006 : standard / ZZ/1 ; British Standard

Institute. - London : BSI, 2006. - p. 24. - ISBN: 0580490599.

26. Buser C. Key performance Indicators and Benchmarking in Hotels”, lecture on CP training –

UNIDO Project for “Sustainble Development of Entreprises in Romania with focus on

enhancing the local experts [Carte/Curs]. - [s.l.] : FHNW Institute for Ecopreneurship (IEC)

Grundenstr, 2008.

27. Buser C., Walder J. – Guidelines for Cleaner Production. Conducting Quick-Scans in the

Company, Muttenz, March 2002, rev. May 2004

28. CALISIS Modele şi bune practici aplicate în asigurarea calităţii în FPC în statele membre ale

UE, dar şi la nivel internaţional [Raport] : Raport intermediar ”Proiect CALISIS”. - București :

[s.n.], 2009.

Page 19: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 19

29. CE Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25

noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de

management de mediu şi audit (EMAS) [Rapporto]. - [s.l.] : Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, 2009.

30. Ceptureanu E. și Ceptureanu S. Impact of economic crisis on Romanian SMES

[Proceedings] = PEEC 2009 // Ecological performance in a competitive economy / a cura di

Bran F. [și alții]. - Bucharest : Romanian Society for Quality Assurance, 2009. - Vol. II. - p.

228-239. - ISSN 1582-2559.

31. Ceptureanu E., Ceptureanu S. – Impact of economic crisis on Romanian SMES (p.228- ),

Ecological performance in a competitive economy published in Proceedings, International

Conference, Second Edition, Bucharest – 12-13 November 2009, Supplement of ”Quality-

access to success” Journal Year 10, no. 106, 2009

32. Chambers A. Survey ”incomplete” but reveals ISO 22000 implementation in 72 countries

[Raport] : Special Report. - [s.l.] : ISO Management Systems, 2008. - p. 8-11. -

www.iso.org/ims.

33. Chira A. Managementul calității și siguranței produselor agroalimentare [Carte]. - București :

Editura Printech, 2010. - ISBN: 978-606-521-577-1.

34. Chira A. Sistemul de management al siguranței alimentului conform principiilor HACCP

[Carte]. - București : Editura CONTECA, 2005. - ISBN: 973-0-04005-2.

35. Chira A., - Sistemul de management al siguranței alimentului conform principiilor HACCP,

București 2005

36. CIAA The competitiveness of the EU food and drink industry. Facts and Figures 2009

[Online] // www.ciaa.eu / prod. l'UE Confederation des industries agro-alimentaires de. - CIAA

AISBL, Septembrie 2009. - 07 ianuarie 2010. - http://www.ciaa.eu.

37. CNFPA Ghid de implementare al sistemului de management al calității la nivelul FFP

[Raport]. - București : CNFPA, 2010.

38. Commition of the European Communities - Communication from the commission to the

European parliament, the council, the European economic and social committee and the

committee of the regions on the Sustainable Consumption and Production and Sustainable

Industrial Policy action Plan, COM (2008) 397 final

39. Crosby P. Quality is Free [Carte] / prin grija http://www.wppl.org/wphistory/

PhilipCrosby/index.html.. - [s.l.] : McGraw-Hill, 1979. - ISBN 0-07-014512-1.

40. Dick G.P.M ISO 9000 certification benefits, reality or myth? [Rivista] // TQM Magazine / a

cura di Insight Emerald. - [s.l.] : MCB UP Ltd., 2000. - 6 : Vol. 12. - p. 365-371. -

10.1108/09549780013051517.

41. Drăgulănescu N., Broché Ș. L. – Impactul transpunerii sistemului calității din Uniunea

Europeană în anumite sectoare industriale românești, Raportul Studiului 6, publicat on-line de

Institutul European din România, 2002

42. EA-7/05 Ghid EA privind aplicarea ISO/IEC 17021:2006 pentru audituri combinate

[Raporto]. - [s.l.] : Europeean Accreditation, 2008.

43. Efstratiadis M., Karirti A., Arvanitoyannis I. – Implementation of ISO 9000 to the food

industry: an overview, International Journal of Food Science and Nutrition (2000) n. 51, p. 459-

473, published on-line by Taylor & Francis Ltd.

Page 20: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 20

44. Ejdys J. și Matuszak-Flejszman A. New management systems as an instrument of

implementation sustainable development concept at organizational level [Revista] // Baltic

Journal on Sustainability. - Vlinius, Lituania : Taylor & Francis, 2010. - 2 : Vol. 16. - p. 202-

218. - ISSN 1822-3613 online.

45. Etves S. Carnea de porc s-a scumpit cu 20%. Exporturile catre Europa ar putea fi realuate din

toamna. [Online] // www.puterea.ro. - Revista electronica "Puterea", 30 06 2011. - 01 07 2011.

46. Færgemand J. ISO Management Systems [Online] // www.iso.org/ims / a cura di Organization

International Standard. - May-June 2008. - July 2008.

47. Faergermand J. ISO 22000 Series. Global standards for safe food supply chains [Raport] :

Special Report. - [s.l.] : ISO Management Systems, 2008. - p. 4-7. - www.iso.org/ims.

48. Feng M., Terziovski M. și Samson D. Relationship of ISO 9001:2000 quality system

certification with operational and business performance. A survey in Australia and New

Zeeland - bse manufacturing and service companies [Articol] // Journal of Manufacturing

Technology Management. - 2008. - 1 : Vol. 19. - p. 22-37.

49. FPP Fundația Post Privatizare Raportul anual al sectorului IMM 2010 [Rapporto] : Raport

anual. - București : Fundația Post Privatizare, 2011. - p. 222.

50. Franceschini F. [și alții] Diffusion of ISO 9000 and ISO 14000 certification: an analysis of

Italian commodity sector [Rivista] // International Journal of Quality & Reliabilty

Management / a cura di Insight Emerald. - Helsinborg : Lund University, 2008. - 5 : Vol. 25. -

p. 452-540. - www.emeraldinsight.com/0265-671X.htm.

51. Gillberg M. From Green Image to Green Practice. Normative action and self-regulation

[Rivista]. - [s.l.] : Lund studies in sociology law, 1999. - Vol. 6. - 217.

52. Grael P. F. e Oliveira O. J. A study of the integration of ISO 9001 and ISO 14001

management systems in a brazilian furniture company [Proceedings] // POMS 18th Annual

Conference. - Dalas, Texas, U.S.A. : [s.n.], 2007. - Vol. 007-0752.

53. Grazioli F. Gli strumenti dell'accreditamento e della certificazione al servizio della fiducia nel

settore agro-alimentare [Raport]. - Milano, Italia : SINCERT, 2009.

54. Harrison M. și Shirom A. Organizational diagnosis and assessment: bridging theory and

practice [Carte]. - California, USA : Sage Publication Inc., 1999. - p. 39-68. - ISBN: 0-8039-

5510-3.

55. Hatanaka M., Bain C. și Busch L. Third-party certification in the global agrifood system

[Revista] // Food Policy. - [s.l.] : Elsevier, 8 August 2005. - 3 : Vol. 3. - p. 354-369. - DOI:

10.016.2005.05.006.

56. Hiscox M. J., Schwartz C. și Toffel M. W. Evaluating the impact of SA8000 certification

[Raport] : Working paper / Department of Government ; Havard University. - Havard : Havard

University, 2008.

57. IAF GD5 Ghid IAF pentru aplicarea Ghidului ISO/IEC 65:1996. Cerințe generale pentru

organismele care aplică sisteme de certificare a produselor [Raport] : Ghid. - [s.l.] : RENAR,

2006.

58. IEC/TC56 și TMB ISO IEC/ISO 31010:2009 Risk management - risk assessment techniques

[Raport] : standard. - Geneva, Switzerland : IEC, 2009. - p. 90. - ISBN 978-2-88910-788-9.

Page 21: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 21

59. Ionescu C. Managementul mediului ISO 14001:2004. Calea către excelență. Ghid de

implementare. Soluții de optimizare. [Carte]. - București : Editura Economică, 2005. - ISBN:

973-709-173-6.

60. Isaksson R. și Steimle U. What does GRI-Reporting tell us about Corporate Sustainability?

[Proceedings] // 11th QMOD Conference: Quality Management and Organizational

Development Attaining Sustainability from Organizational Excellence.. - Helsingborg,

Sweden : Linkoping University Electronic Press, 2008. - p. 1-14 (Articolul 004). - ISSN (on-

line): 1650-3740.

61. ISO http://www.iso.org/iso/survey2009.pdf [Online] // http://www.iso.org/. - ISO -

International Standard Organization, 2010. - 10 november 2010.

62. ISO http://www.iso.org/iso/theiso14000family_2009.pdf [Online] // http://www.iso.org/. -

International Standard Organization, 22 12 2009. - 10 august 2010.

63. ISO International Standard Organization Guide 72 - Guidelines for the justification and

development of management systems standards [Standard]. - Geneva : ISO, 2001.

64. ISO ISO 26000:2010 Guidance on social responsibility [Standard] : ISO standard / ISO/TMB,

Working Group on Social Responsibility ; International Standard Organization. - Geneva,

Elveția : International Standard Organization, 2010.

65. ISO ISO/IEC 17024:2003 Conformity assessment. General requirements for bodies operating

certification of persons. [Standard] : international standard / ISO/CASCO. - Geneva,

Switzerland : International Standard Organization, 2003.

66. ISO SR EN ISO 9004:2009 Managing for the sustained success of an organization. A quality

management approach. [Standard] : standard internațional / ISO/TC 176 ; International

Standard Organization . - Brussel, Belgium : [s.n.], 2010 (B). - Acest standard înlocuiește

standardul ISO 9004:2001. - ICS 03.120.10.

67. ISO/TC 176 SC1 SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calității. Principii

fundamentale și vocabular [Standard] = SR EN ISO 9000:2006. - București : ASRO, 2006. -

ICS 03.120.10.

68. ISO/TC 176 SC2 SR EN ISO 9001:2008 ”Sisteme de management al calității - Cerințe”

[Standard]. - București : ASRO, 2008. - ICS 03.120.10.

69. ISO/TC 207 CMC SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerințe cu ghid

de utilizare [Standard]. - București : ASRO, 2005. - R09.

70. ISO/TC 207 SC 1 ISO 14001:1996 - Environmental Management Systems. Specification with

guidance for use. [Standard]. - [s.l.] : ISO, 1996. - 13.020.10.

71. ISO/TC 207 SC1 SR ISO 14004:2005 Sisteme de management de mediu. Linii directoare

referitoare la principii, sisteme și tehnici de aplicare [Standard] = SR ISO 14004 : ISO

standard. - București : ASRO, 2005. - ICS 13.020.10.

72. ISO/TC176 și ISO/TC207 ISO 19011:2002 Guidelines for quality and/or environmental

management systems auditing [Standard] : Standard Internațional. - Geneva : International

Standard Organization, 2002.

73. ISO/TC176 SR EN ISO 9004:2010 Conducerea unei organizații către un succes durabil. O

abordare bazată pe managementul calității. [Standard] = SR EN ISO 9004:2010. - București :

ASRO, 2009. - ICS 03.120.10.

Page 22: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 22

74. ISO/TC34 SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranței alimentelor. Cerințe

pentru orice organizație din lanțul alimentar. [Standard] : standard internațional / ISO/TC 34

”Poduse agroalimentare” în colaborare cu CEN/SS C01 ”Produse alimentare” ; International

Standard Organization. - București : ASRO, 2005 (A). - ICS 67.020.

75. Iurca M.-I., Raducu C.-M., Tehnologia industrializării produselor animale, Editura

AcademicPres 2005

76. Janicijević I. e Zivković N. Impact of management systems on technological changes [Atti di

convegno] = POMS 20th Annual Conference // 20th Annual Conference of the Production and

Operations Management Society. - Orlando, Florida : Mark D. Hanna, Georgia Southern

University, 2009.

77. Jirillo R., Rocchi A. – Impresa e ambiente: la rilevanza delle certificazioni ambientali in

rapport agli obiettivi percepiti (p. 157-)

78. Jorgensen T. H., Mellado M. D. e Remmen A. Integrated management systems [Rivista]. -

Aalborg Oest, Danemarca : Division of Technology, Environment and Society, Aalborg

University, November 2004. - Working Paper : Vol. 7. - ISSN 1603-9890.

79. Jungbluth N., Tietje O., Scholz R. – Food purchases: impacts from the Costumers Point of

View Investigated with Modular LCA, published by International Journal of LCA 5 (3) 134 –

142, 2000

80. JURAN J. M. Arhitectul calității - Memoriile Dr. Joseph M. Juran [Carte]. - București : SRAC

și FRPC, 2005. - ISBN:10 973-0-04547-X.

81. Kahlenborn W. [și alții] http://www.adelphi.de/files/uploads/andere/pdf/application/pdf/ema_3_auflage_web_en.pdf

[Online] // http://www.adelphi.de/. - Federal Ministry for the Environment, Nature

Conservation and Nuclear Safety (BMU), June 2010. - 07 January 2011.

82. Karapetrović S., Casadesús M. Implementing environmental with other standardized

management systems: Scope, sequence, time and integration [Articol] // Journal of Cleaner

Production. - [s.l.] : Elsevier Ltd, March 2009. - 5 : Vol. 17. - p. 533-540 .

83. Karapetrovic S. Musings on integrated management systems [Articol] // Measuring Business

Excelence. - [s.l.] : MCB UP Ltd, 2003. - 1 : Vol. 7. - p. 4-13. - DOI:

10.1108/13683040310466681.

84. Karapetrović S., Casadesus M. și Heras I. Empirical Analysis of Integration within the

Standards-Based Integrated Management Systems [Articol] = QR // International Journal for

Quality research. - 2010. - 1 : Vol. 4. - p. 25-35. - ISSN: 005.332:338.124.2.

85. Khanna H., Laroyia S. C. și Sharma D. D. A survey on indian experiences on integrated

management standards (IMS) [Articol] // International Journal for Quality Research. - 2009. -

3 : Vol. 3. - UDK: 378.014.3(497.11).

86. Kheni N. A., Dainty A. R.J. și Gibb A. G.F. Health and safety management in developing

countries: a study of construction SMEs in Ghana [Revista] // Construction and Management

Economics / a cura di Repository Loughborough University Institutional. - Loughborough,

United Kingdom : Taylor & Francis, 2008. - 11 : Vol. 26. - p. 1159-1169. - ISSN: 0144-6193.

87. Klarer J., McNicholas J, Knaus E.-M. - Sourcebook of Economic Instruments in

Environmental Policy in Central and Eastern Europe. Economic Instruments: Romania,

published on-line by REC, 2000

Page 23: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 23

88. Lasztity R., Petro-Turza M. și Foldesi T. History of food quality standards [Sezione di

libro] // Food Quality and Standards / aut. libro Lasztity R / a cura di Lasztity R.. - [s.l.] :

UNESCO-EOLSS, 2009. - Vol. 1 : 3. - ISBN: 978-1-905839-41-4.

89. Lehota J., Illes C., Lehota S. – Food safety and quality in the fresh produce import supply

chain, Agribusiness, Volume 22, Issue 1, p. 69-89, Winter 2006, published on-line by Wiley

Periodicals, Inc.

90. Lohin A. – Eco-eficiența, articol publicat în Lucrările conferinței naționale de ecologie –

Protecția și restaurarea bio și ecodiversității, Editura ARS DOCENDI, 2008

91. Lohin A. Ar putea fi ”cleaner production” o strategie sustenabilă pentru actuala criză

economică? [Proceedings] // Lucrările Conferinței Naționale de Ecologie 22-24 Octombrie

2009 - ”Ecologie și evoluționism: origine, dezvoltare și perspective” / a cura di Ecologie

Societatea Română de. - Galați : Editura Ars Docendi, 2010. - p. 192-200. - ISBN: 978-973-

558-507-5.

92. Lohin A. Why we still certified ISO 14001 and not EMAS? [Proceedings] = ICMIE 2007 //

The 3rd International Conference of Management and Industrial Engineering / a cura di

Niculescu Editura. - Bucharest, România : Universitatea Politehnică București, Catedra de

Management Industrial, 2007. - Vol. Management in the knowledge society. - p. 146-150. -

ISBN: 978-973-748-241-9.

93. Lohin A., Apostol S. A. și Carșote C. Cleaner production a sustainable strategy for actual

economic crisis [Proceedings] = PEEC 2009 // Ecological performance in a competitive

economy / a cura di Bran F. [și alții]. - Bucharest : Romanian Society for Quality Assurance,

2009. - Vol. II. - p. 162-170. - ISSN 1582-2559.

94. MADR Planificare strategică 2007-2009 [Raport] / Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale. - București : http://www.madr.ro, 2007.

95. Manca G., Franco M. A., Tola A. – I sistemi di gestione ambientale per lo svilupo eco-

sostenibile del teritorio, Editura Arkadia, 2010

96. Margerum R. D. – Integrated Environmental Management: The Foundations for Successful

Practice, Environmental Management Vol. 24, No. 2, pp. 151-166, 1999, published on-line by

Springer-Verlag New York Inc.

97. Margerum R. D. Integrated Environmental Management: the Foundation for Successfull

Practice [Articol] // Environmental Management. - New York : Springer-Verlag New York

Inc., 1999. - Vol. 24, No. 2. - p. 151-166.

98. Marimon F., Casadesus M. e Heras I. The quality of the quality consultants - an empirical

study [Revista] // Quality Management Journal. - Milwaukee, USA : ASQ, January 2003. - 1 :

Vol. 10. - p. 927-934. - QICID: 18900.

99. Marimόn F., Heras I. și Casadesus M. ISO 9001 and ISO 14001 diffussion: the case of Spain

and Serbia [Proceedings] // 2nd International Quality Conference. - Kragujevac : Asocijacija za

kvalitet i standardizaciju Srbije, 2008. - Vol. Quality Festival 2008 - ISSN 1800-6450.

100. Masakure O., Cranfield J. și Henson S. Factors affecting the incidence and intensity of

standards certification. Evidence from exporting firms in Pakistan [Raport] : InFERG

Working Paper No. 4_FS / Department of Food, Agricultural and Resource Economics ;

University of Guelph. - Guelph, Ontario, Canada : University of Guelph, 2007. - p. 44.

101. Morrow D. și Rondinelli D. Adopting Corporate Environmental Management Systems:

Motivations and Results of ISO 14001 and EMAS Certification [Articol] // European

Page 24: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 24

Management Journal. - [s.l.] : Elsevier Science Ltd. and Pergamon, April 2002. - 2 : Vol. 20. -

p. 159-171.

102. Musa A. Analisi delle criticita del sistema delle certificazioni accreditate, alla vigilia del

nuovo Regolamento Europeo [Raport]. - Milano, Italia : SINCERT, 2008.

103. Nediță G. – Teza de doctorat: Evaluarea vulnerabilității sistemelor alimentare românești

tradiționale în perioada de integrare în Uniunea Europeană, ca urmare a noilor cerințe de

legislație alimentară, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București,

2008

104. Nediță G. [și alții] Tradiție și siguranță alimentară [Carte]. - București : Do&Do Prepress &

printing, 2008. - ISBN: 978-973-88314-1-4.

105. Negrei C. Bazele economiei mediului [Carte]. - București : Editura Didactică și Pedagocică,

R.A., 1996. - ISBN 973-30-5901-3.

106. Nemoto M. Total Quality Control for Management. Strategies and Technologies from Toyota

and Toyoda Gosei [Carte] / prin grija David Lu / trad. David Lu. - [s.l.] : Prentice Hall, Inc. &

Englewood Cliffs, N.J., 1987. - ISBN 0-13-925637-7.

107. Nistor Conf. univ. dr. Valericã Drept social european [Carte]. - Galati : EDITURA

FUNDAȚIEI ACADEMICE DANUBIUS GALAȚI, 2004. - 973-8409-39-X.

108. Olaru M., Pitic D., Codre C. Social responsibility of Romanian SMES within the context of

financial crisis and sustainable development [Proceedings] = PEEC 2009 // Ecological

performance in a competitive economy / a cura di Bran F. [și alții]. - Bucharest : Romanian

Society for Quality Assurance, 2009. - Vol. II. - p. 220-227. - ISSN 1582-2559.

109. Olaru M., Pitic D., Codre C. – Social Responsibility of Romanian SMES within the context

of financial crisis and sustainable development (p. 220- ), Ecological performance in a

competitive economy - Proceedings, International Conference, Second Edition, Bucharest –

12-13 November 2009, Supplement of ”Quality-access to success” Journal Year 10, no. 106,

2009

110. Oliveira de J. A., Oliverira de O. J. și Nadae de J. Integrated management systems in

industrial companies of the Sao Paulo State - Brasil [Proceedings] // POMS 21st annual

conference. - Vancouver, Canada : [s.n.], 2010.

111. Oskarson C. și Malmborg von F. Integrated Management Systems as an Corporate

Response to Sustainable Development [Rivista] // Corporate Social Responsibility and

Environmental Management / a cura di John Wiley & Sons Ltd and ERP Environment. -

[s.l.] : Wiley InterScience, 2005. - Vol. 12. - p. 121-128. - DOI: 10.1002/csr.078.

112. Pantalie C., Sorescu G., Tuclea F. Environmental protection trends in the context of the

globalization economy [Atti di convegno] = PEEC 2009 // Ecological proceedings in a

competitive economy / a cura di Bran F. [și alții]. - Bucharest: Romanian Society for Quality

Assurance, 2009. - Vol. II. - p. 278-282. - ISSN 1582-2559.

113. Pantilie C., Sorescu G., Tuclea F. – Environmental protection trends in the context of the

globalization of economy (p. 278 – ), Ecological performance in a competitive economy -

Proceedings, International Conference, Second Edition, Bucharest – 12-13 November 2009,

Supplement of ”Quality-access to success” Journal Year 10, no. 106, 2009

114. Peligrad A. În exporturile UE de carne de vită și oaie, România are încă un cuvânt de spus

[Rivista] // Fabrica de carne. - București : InfoAliment, august-septembrie 2009. - 5.

Page 25: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 25

115. Poppe K.J. [și alții] Food legislation and competitiveness in the EU food industry. Case

studies in the diary industry. [Rapporto] : Reference no. ENTR/2007/020 . - The Hague :

European Commission, 2008.

116. Purdescu C., Grecu I.– Environment management – the way to innovation, technical

progress and economic benefits, Management in the knowledge society (Section 2, p. 150-

158), ICMIE – The Third International Conference of Management and Industrial

Engineering, Editura Niculescu, 2007

117. Rajković D. [și alții] IMS in SMES - reason, advanteges and barriers on implementation

[Proceedings] = QC // Quality Festival 2008, 2nd International Quality Conference. -

Kragujevac : Asocijancijaza Kvalitet i Standardizaciju Srbije, 2008.

118. Rajković D., Aleksić M. Corporative Motives on Implementation of Integrated Management

Systems [Revista]. - [s.l.] : International Journal for Quality research, 2009. - 3 : Vol. 3. -

UDK- 378.014.3(497.11).

119. Raonić D., Srejović D. Analysis results of the justification of investments into quality,

environment protection and products safety in Sumadija and Pomoravilje region

[Proceedings] // Quality Festival 2008, 2nd International Quality Conference. - Kragujevac,

Serbia : Asocijacija za kvalitet i standardizaciju Srbije, 2008.

120. ROMPAN Studiu privind evaluarea nivelului tehnic şi tehnologic al capacităţilor de

producţie existente în industria de profil [Articol] // Actualități în industria de morărit -

panificație 2010. - București : ROMPAN, 2010. - 1 : Vol. 1. - ISSN 1584-7888.

121. Rondinelli D., Vastag G. Panacea, common sense, or just a label? The value of ISO 14001

environmental management systems [Revista] // European Management Journal. - [s.l.] :

Elsevier Science Ltd., october 2000. - 5 : Vol. 18. - p. 449-510. - DOI: 10.1016/S0263-

2373(00)00039-6.

122. SAAS http://www.saasaccreditation.org/certfacilitieslist.htm [Online] //

http://www.saasaccreditation.org/. - Social Accountability Accreditation Services, 30

September 2010. - 07 January 2011.

123. Sakao T. Quality engineering for early stage of environmentaly conscious design

[Proceedings] // 11th QMOD Conference, Quality management and organizational

development attaining sustainability from organizationl excellence to sustainable excellence. -

Helsingborg, Suedia : Linkoping University Electronic Press, 2008. - ISSN (online): 1650-

3740.

124. Salomone R. și alții - I sistemi di gestione ambientale per lo sviluppo sostenibile in Sardegna:

il caso Sa Corona Arrùbia (p. 89-)

125. Salomone R. Integrated management systems: experiences in Italian organizations.

[Revista] // Journal of Cleaner Production. - [s.l.] : Science Direct, November 2008. - 16 :

Vol. 16. - p. 1786-1806.

126. Salomone R., Saija G. – I sistemi di gestione ambientale orientate al prodotto (POEMS) nel

settore agro-alimentare: opportunità di sviluppo economic-teritoriale (p. 191-)

127. Salvatore C., Saccà S., Saija G. - Distretti agro energetici: opportunità di sviluppo eco-

sostenibile in Sicilia (p. 113 -)

128. Sîrbu A. și Sîrbu D. C. Evoluția calității alimentelor în contextul tranziției României către

economia de piață [Articol] // Buletin AGIR. - București : AGIR, 2005.

Page 26: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 26

129. Societatea Română de Ecologie – Lucrările conferinței naționale de ecologie – Protecția și

restaurarea bio și ecodiversității, Editura ARS DOCENDI, 2008

130. Stoica F. C. – The directives have been constituting the main instrument of the community

policy (p. 317 - ), Ecological performance in a competitive economy - Proceedings,

International Conference, Second Edition, Bucharest – 12-13 November 2009, Supplement of

”Quality-access to success” Journal Year 10, no. 106, 2009

131. Stoica F. C., Cristea S. L. The directives have been constituting the main instrument of the

community [Proceedings] = PEEC 2009 // Ecological peroformance in a competitive

economy / a cura di Bran F. [și alții]. - Bucharest : Romanian Society for Quality Assurance,

2009. - Vol. II. - p. 317-321. - ISSN 1582-2559.

132. Stoleriu G., Dinca V. M. – Difficulties in establishing and upgrading of environmental policy

and objectives, in SMES of Romania in the services sector (p. 322), Ecological performance

in a competitive economy - Proceedings, International Conference, Second Edition, Bucharest

– 12-13 November 2009, Supplement of ”Quality-access to success” Journal Year 10, no.

106, 2009

133. Tamayao M.-A., Soriano V. Enhanced Balanced Scorecard: A Proposed Sustainability

Planning Platform [Proceedings] = WCECS 2009 // Proceedings of the World Congress on

Engineering and Computer Science. - San Francisco, USA : [s.n.], 2009. - Vol. II. - p. 1163-

1170. - ISBN:978-988-18210-2-7.

134. Teodoru T. Implementarea și certificarea sistemelor de management [Carte]. - București :

Editura CONTECA 94, 2004. - ISBN: 973-97308-0-9.

135. Teodoru T. Metode de îmbunătățire în managementul calității [Carte]. - București : Editura

Conteca 94, 2007. - ISBN 978-973-97308-2-2.

136. Tischner U., Kjaernes U. Sustainable Consumption and Production in the Agriculture and

Food domain [Proceedings] // SCP cases in the field of Food, Mobility and Housing / a cura

di Lahlou S. e Emmert S.. - Paris, France : [s.n.], 2007. - p. 201-238.

137. Tsai W. H., Chou W C Selecting management systems for sustainable development in

SMEs: A novel hybrid model based on DEMATEL, ANP, and ZOGP [Articol] // Expert

Systems with Applications: An International Journal. - [s.l.] : Pergamon Press, Inc.

Tarrytown, NY, USA, March 2009. - 2 : Vol. 36. - p. 1444-1458 - ISSN: 0957-4174.

138. Tseng M.-L. Application of ANP and DEMATEL to evaluate the decision-making of

municipal solid waste management in Metro Manila [Articol] // Environmental Monitoring

and Assessment. - [s.l.] : SpringerLink, September 2009. - 1-4 : Vol. 156. - p. 181-197. -

10.1007/s10661-008-0477-1.

139. Tudor L. Controlul sanitar veterinar și tehnologia produselor de origine anmală [Carte]. -

București : Editura Publisher, 2005.

140. UNDP Capacity assessment and development in a systems and management context.

[Raport] : Technical Advisory. Paper n. 3 / United Nations Development Programms. - [s.l.] :

Bureau for Development Policy, 1998.

141. Vădineanu A. Managementul dezvoltării - o abordare ecosistemică [Carte]. - București : Ars

Docendi, 2004. - ISBN: 973-558-070-5.

142. Varoufakis G. - Ancient greek standards – The history and control of the materials which left

their mark on greek civilization, Editura Elot, Athens 1999

Page 27: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 27

143. Vernon J. [și alții] Study on the Costs and Benefits of EMAS to Registred Organizations

[Lucrare] : Final Report / DG Environment of the European Commission. - Brussels,

Blegium : Milieu Ltd. and RPA Ltd., 2009.

144. WBCSD – Eco-efficiency. Learning Module, Fire Winds International, 2005

145. Wijnands J.H.M., Meulen van der B.M.J. și Poppe K.J. Competitiveness of the European

Food Industry. An economic and legal assessment. [Raport] : Reference no. ENTR/05/75. -

The Hague : European Commission, 2007. - Project number 30777.

146. Wilkinson G. și Dale B. G. Models of management systems standards: a review of the

integration issues [Revista] = IJMR // International Journal of Management Reviews. -

Oxford, UK : Blackwell Publisher Ltd., September 1999. - 3 : Vol. 1. - p. 279-298.

147. Zaharia C. Fermele de pui vor relua exportul în Uniunea Europeană [Revista]. - București :

Wall Street, 2006.

148. Zeng S. X., Tam V. W. Y. și Le K. N. Towards Effectiveness of Integrated Management

Systems for Enterprises [Articol] // Engineering Economics. - 2010. - 2 : Vol. 21. - p. 171-

179. - ISSN 1392 – 2785.

149. Zigouras G., Kornaros M. și Angelopoulos K. – Life cycle assessment (LCA) as a tool for

assessing the environmental performance of flour production in Greece, from 9th International

Conference on Environmental Science and Technology, Rhodes Island, Greece, 1-3

September 2005

150. Zutshi A. și Sohal A. S. Integrated management systems: The experience of three Australian

organizations. [Revista] // Journal of Manufacturing Technology Management. - 2005. - 02 :

Vol. 16.

151. *** "Cartel ALFA" solicită ratificarea, de către statul român, a celor 14 Convenţii OIM în

materie de securitate şi sănătate în muncă [Carte]. - [s.l.] : Amos News, 2008.

152. *** Conservele românești de legume și fructe: producem puțin la costuri mari [Online] //

www.revista-ferma.ro. - Comision Dic SRL, 27 ianuarie 2011. - 28 ianuarie 2011. -

http://www.revista-ferma.ro.

153. *** Hotărârea Guvernului nr. 1618 din 2008 pentru modificarea și completarea Normelor

metodologice de aplicare a Codului fiscal [cerință legală]. - București : Monitorul Oficial

Partea I, nr. 865, 2008.

154. *** Legea nr. 150 din 2004 republicată privind siguranța alimentelor și a hranei pentru

animale [cerință legală] : Monitorul Oficial nr. 959 din 29 noiembrie 2006. - București :

Parlamentul României, 2006.

155. *** Ordinului nr. 4543/468 din 23 august 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi

certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale [cerință

legală] / Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul mUncii, Solidarității sociale și

Familiei. - [s.l.] : MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 5 octombrie 2004, 2004.

156. *** OUG nr. 129 din 2000 Republicată privind formarea profesională a adulților [cerință

legală] / Guvernul României . - București : Monitorul Oficial nr. 711 din 30 septembrie 2002,

2000.

157. *** Raportul final privind implementarea SAPARD in România [Raport] : Raport final tip

post-ex / Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. - București : Autoritatea de

Management pentru Programul SAPARD, 2010. - p. 284.

Page 28: Rezumat Teza Anna

Rezumat – teza de doctorat

Pagina 28

158. *** Scenarii de previzionare a sectoarelor și ramurilor din economia românească cu potențial

inovativ, în perspectiva 2020 - INOVFOR [Raport]. - Timișoara : Universitatea Politehnică

Timișoara, 2009.

159. *** Legea 51 din 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice [cerință legală]. -

București : Monitorul Oficial, Partea I, nr. 254 din 21/03/2006, 2006.