REALITATEAANUL m. — No. 6

24 PAGINI

SftmbAtâ

2 Februarie l»2f

. . . şi copil a fost frumos . . . (N. Leonard la vârsta de 10 ani)

P reţu l 8 Lei

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a

Tragedia lui flmanullahP Ă Ţ A N IA TÂNĂRULUI rege A m anullah

a r p u te a să ofere autorilor de reviste, p r ile ju l in terca lă r ii unu i tablou cu haz, pe o

scenă de m u sich a ll, deşi în tâm p larea cu ­prinde u n g răun te de tragic.

B ie tu l A m a n u lla h ! A petrecu t şease lun i de zile în E uropa , cu tănăra-i soţie, s'a în ­fr u p ta t d in p lăceri şi onoruri, d in tot ce cu­ceririle c iv iliza ţie i noastre i-au p u tu t oferi, şi în loc să se întoarcă în ţara sa cu a m in ­tirile p lăcu te ale unei ju m ă tă ţi de an de escapade, s'a în to rs cu’n program de ra d i­cală trans fo rm are , a regatu lu i său.

Ş i-a aprins pa ie 'n cap căci, s tră in i de fa r­m ecu l m a rilo r metropole europene, cu tea­tre , m u zee şi cinem atografe, cu lu m in ă e- lectrică , baie, calorifer, cu varieteuri, apă de colonie şi să p u n parfum at, supuşii s'au îm p o tr iv it reform elor pe care A m anullah vro ia să le im pună .

Dacă regele ar fi avut cheful să le reteze nasu l, ei n u ar f i crâcnit.

Dar când A m anu llah a decretat obligati­v ita tea batistelor, supuşii se îm po triv iră şi se burzu lu iră , căci batista n u in tra în tra ­diţie.

D upă u n război nenorocit, declarat Indiei, regele n 'a a vu t n ic i o consecinţă de îndura t. A fg a n ii şi-au plecat frun tea şi ar fi fost gata să se lase tocaţi vână la unul, căci u- nul este A m anullah , iar locul său va fi ladreapta lu i M o lia m ed ,__fie num ele lu i Mo-h am ed slăvit.

Când însă regele interzise alcoolul, hotări că e fă ră cu v iin ţă ca fem eia să um ble goa­lă, ca îm perecherea între supuşii să i să se facă atunci, când mirele este de şeapte ani şi m ireasa de cinci, când îi obligă pe to{i să se spele în fiecare zi, în tru câ t n u e neapărat nevoe ca vrednicii a fgani să m i­roasă urâ t şi să aibe păduchi, a tunci re­gatul se ră zvră ti şi-l detrona pe rege.

B ietu l A m anullah!A vro it el s'o dreagă, însă n'a m ai putut.

A ren u n ţa t la program ul de reform e, cu care venise d in Europa, a declarat că „se va arăta de-acum încolo m ahom edan f id e l \ însă tura jig n ită în tradiţiile sale, n u l-a m ai vru t. Mai m u lt: era cât pe-aci să-l pu ­nă în frigare, astfel că im pruden tu l rege, a şters-o englezeşte cu un aeroplan, — altă născocire a E uropei afurisite.

Zarva în A fganistan , tot nu s'a dom olit. Poporul a urcat pe tron, până acum , doi regi, şi i-a detronat pe-amăndoi, în tr 'a tâ t de com prom is a ieşit principiul m onarhic, în u rm a ten ta tivei lu i Am anullah. Popo­rul stă în gardă, se scarpină, se îm bată şi adresează m u lţu m ir i profetului, care i-a a ju ta t să zădărnicească încercarea d iavo­lească a regelui corupt.

Dar A m anullah meditează trist, undeva, pe tem a ingra titud inei celor a căror feric i­re el a vroit-o. N u a avut noroc. In d e fin i­tiv, n u e el cel d in tâ i care a încerca t să forţeze nota progresului şi să-şi r id ice su ­puşii la o m ai înaltă concepţie şi la u n m a i inalt nivel. D em onul din su fle tu l său, a să ­lăşluit acum trei sute de ani şi în P etru cel Mare, ţaru l care tăia bărbile şi sm ulgea caftanele m uscalilor, — ia r în zilele noas­tre, experienţa lu i A m anullah a fost rea­lizată şi de Kem al, care a în locu it fesul cu pălăria.

Decât că şi ţa ru l de pe vrem u ri şi dic­tatorul dela Angora, n 'au a vu t gh in ionul reform atorului, care m editează în m o m en ­

tu l acesta la Iiandahar. ION PAS

De dragul HeidelberguluiT U T U R O R cari au cunoscut numai dela

tea tru frum oasa viaţă a studenţilor din celebra ceta te universitară germană, Hei- delbergul le-a lăsat cele mai duioase am in­tiri. Inch ipuiţi-vă acum cu ce suveniruri t r ă ­iesc acei cari au dus aevea, v ia ţa studen ţea­scă la H eidelberg.

Aşa se explică acţiunea plină de entuziasm, pe care a în treprins-o am basadorul am erican Schurmann. Acum o jum ătate de veac. Ame­rica încă n ’avea U niversităţi, în care tin e re ­tul do rito r de cultură, să-şi ia lumină şi învă­ţătură. S tudentul Schurmann veni, deci, în Europa şi frecventă U niversităţile din L on­dra, P aris , Edinburg, H eidelberg, B erlin şi Goettingen. D in tre toate, U n iversita tea dm H eidelberg i-a rămas cea mai a taşa tă inimei.

Aflându-se recent la H eidelberg şi fiind inform at că e nevoie de un m ilion şi jum ă­tate de mărci pen tru clădirea sălii de cursuri a nouei U niversităţi, — care se rid ică în faţa celei vechi — d. Schurmann a apelat la câţiva bogătaşi am ericani, reuşind să adune suma de 500.000 dolari. Au donat : John A. Roke-

feller-junior, 200.000 dolari, bancherul am e­rican Baker, 50.000 dolari, iar restu l, W alter P. C hrysler, H enry Schniew ind-junior, James Speyer, P au l M. W arburg şi a lţi câ ţiva am e­ricani, fo şti s tuden ţi la H eidelberg.

D rept recunoştin ţă , în noua sală a U niver­sităţii din H eide lberg se va aşeza bustu l am­basadorului Schurm ann, operă a sculptorului berlinez P ila r tz . In acelaş tim p, Schurm ann a fost num it şi ce tă ţean de onoare al H eidel- bergului.

Pentru prelungirea vieţiiL a N ew -Y ork s ’a ţin u t d eu n ăzi u n con­

gres a l sa v an ţilo r.S’a u a n u n ţa t o m ulţim e de valo roase des

coperiri făcu te de ei, tn decu rsu l anu lu i 1928, descoperiri d in care au să beneficieze şi să ra c ii şi bogaţii.

In tre ele este şi un nou p rin c ip iu pen tru ob ţinerea in su lin e i, m ed icam entu l cu care se tra te a z ă d iabetu l. G raţie acestei desco­periri, in su lin a v a pu tea fi p ro c u ra tă m ai repede, m ai u şo r şi m ai ie ftin ca în a in te , ia r rez u lta tu l e p re lu n g ire a v ie ţii om eneşti.

LOGIC— E în g ro z ito r: inchipueş-

te-ti că am în cep u t să p ierd m em oria.

— N u te g ân d i la ea: uit-o!

Vizitatorii din străinătate în Austria

N u m ă r u l v iz ita to rilo r tna rie pună In N oem brie 1

la sutfl m a i m are decftt perie a a n u lu i trecu i. In cu rsu l j>rl n u m ă r de s tră in i au tosh o te lu rile d in Vicna, pe cftnd ză to r d in a n u l trecu t n 'a fost <

S ta tis tic a aceasta , nfi a ra ţii ci pe n u m ă ru l v iz ita to rilo r.

Ia r A ustria , — In deosebi pri de d o u ă ori pe an la Viena. m u lt v iz ita te de s tră in i.

I .a noi, ceeace se chiam fi „in s tră in i e cu to tu l desconsideraţi vorba de as tfe l de sta tis tic i.

Şi este păcat, nu atAt de sta că nu ne pot vedea s tră in ii, m in u n a te ce avem . fă ră să ms nele p ierdu te.

,*e lil . ţ.'iriU I

juoriU poate I

• lapţj „Iţurfl iniliM

S Â N A T A T E APRIN

Din lume adunateSIAa« * : M â§u iiw l« ue

zarzavaturi din B erlin due o camai. nie sa rd ă , contra „m etodei Wor*. noii". Toata an a li ţa t tabela: Mân.câţi f ru c te »i nu m ai sveţi nevoaa,

Jos :

La cur&t1'* * traverselor de otal, — încinse IncA — dintr*o ta brici i m ericanâ, lucră to rii poartă oiţfe m ăşti ciudata — ca acaea pe carii rcproducam aci — care le (erate • chil (I obrazul, de scân te i ţl a*eU tr etalice.

2

R E A L I T A T E A IL U ST R A T Aî Februarie <&2S

TRAIUL e GREU pe VREME de IARNĂ şi p e n tru ANIMALE

7ur/7?a //7 parcv/rraf/o/va/ J/e//ows/cr7e (A m e r/ca ).

------------------------------------------- -------- ^

R e n a / /s/ caufă /?ra/?a ^ sud zapa c/a. JW

3

R E A L I T A T E A I LU STR AT A t Fe b ru ar u

dp tuq Qomodnul(2)

Aii îşi trase hangerul. In m âna Iul, ner- voasă, oţelul îşi flutură apele, ca fulgere scăpărate de-un duh al stepei. In nădejdea unei răzbunări, a tât de apropiate, urlete de fiară îi năvăliră prin gâtlejul surd. în vreme ce — în gâlgâiri nepotolite — sângele şiroia din gâtul calului, încordat de opintirile goanei...

Hotnogul era aproape. T ătaru l ridică han­gerul, mugi şi mai grozav şi se aplecă înnain te , peste oblânc, gata să loviască, — dar... calul i se împletici şi se rostogoli, m ototol. în tre ierburile răscoapte...

Aii sări în tr ’o parte. Se desmetici... La câţiva paşi calul se zbătea în chinurile tnorţii, lângă hangerul înfipt în păm ântul ţelinos.

Şi cum sta. năucit de neaştep Latul unei astfel de îm prejurări, tă taru l nu înţelegea: urechile lui pocăniau, sub năvala sângelui îm proşcat de inima, care-i zvâcnia în clo­cotul mâniei,... sau ch iar, ceia ce auzia nu era de cât tropotul — din ce în ce mai îndepărta t, din ce în ce mai învă­luit în noaptea ce înnegura stepa?

Când zorii începură să izvorască din taina zărilor, Aii privia de m ult chipul adorm it al neveste-sei. In minte i se învălm ăşiau gândurile cele mai ciudate, — sufletul i-1 m unciau porn irile cele mai potrivnice.

M âna-i înţepenise pe m ânerul jungheru ­lui. gata să răzbune înşelarea., de care nu se mai îndoia. Patim a pentru fem eia, ne­închipuit de dragă, îl îngenunchia — însă — tot mai mult...

P rin ferestruica îngustă, a bordeiu lu i, lu­m ina străbătea din ce în ce mai bogată. Pe m intea lui Aii, noaptea gândurilo r vi­novate stăpânia tot mai covârşitoare.

T rase pum nalul. Se ap ro p ia de culcuşul femeiei, gata să loviască.

Hailie începu să zâm biască, a lin ta tă de cine ştie ce visuri...

In m intea sim plă a tă taru lu i, setea răs- bunării şi dragostea — to t p e -a tâ t de ne­potolită — se ciocniră cu o repeziciune fulgerătoare.

Aii se năpusti, — dar, m âna încordată, aprig trem ură toare de setea loviturei, care se cerea dată, lunecă... cu m ult pe de­asup ra trupu lu i tânăr, ap roape gol şi oţeiul se o p ri în pernele moi, care căptuşiau co­vorul în tin s îm pre ju ru l culcuşului. Junghe­ru l răm ase 'în fip t, iar braţele i se înco­lăciră, pătim aşe, în ju ru l trupului cald, al femeiei...

Hailie deschise ochii, zâm bind şi... m ur­m ură ceva. B ărbatul sări îngrozit... In şoap­tele începutului de trezie... desluşise nu­mele ho tnoşu lu i, a vrăjm aşului.

In im a îi îngheţă. S im ţurile îi p ie riră cu to tu l şi... ieşi, fără să ştie ce face, nici înco tro se duce...

II.T recuseră câteva zile, în care Aii se sbă-

tuse în gânduri năprasnice.Trupul^ îi trem ura de mânia, pe care

sim ţia că n ’avea să şi-o mai poata curma, de cât... sfredelind carnea vinovată. In el

se răzvră lia toata pornirea sălbatic du rilo r nepotolite de cât... prin om or. II opriau . însă. multe temeri... Cea din tâi, ce-i venia în m inte era m ânia socrului..., d ra ­gostea nesecată a bătrânulu i pen tru H:uln singura m ângâiere a b ă trân e ţe lo r încer­cate,... apoi îl făcea să trem ure rangul hogelui, ce putea să ridice asupra - 1 lut aulul, toată hoarda, care s tăpân ia ţărm ul stâncos, al mării... N ehotflrtrea Ii frftjnân* la şi mai necruţătoare... Şi se c h in u it proape zadarnic, să găsiască m i j l o c u l să se răzbune, totuş...

Se însera- Aii trecea prin bazaru l c<- m i­şuna de lume.

In tr’un colţ, câţiva tă tari vorbiau cu a- p rindere. In mijlocul lor, Selim I la ra dl ti stăpânia pe toţi, cu statura lui de u r lu Mintea tă taru lu i acestuia se rătăcise, de mult, de pe căile judecaţii, inii " ciocnire cu cazacii, când o sabie li c răpase ţeasta U rm a loviturei accleia îi b răzda chipul, până la gât. cu o sc riie litu ră adâncă. în­grozitoare.

— Nu se poalei — vorbi cineva Aşa*i el,... to tdeauna nu vede d ec â t., cazaci.. P re­tu tindeni nu i se năzare de cât... chipul ho tn o g u lu i!

— Aşa-i — încuviinţă un tânăr, iiecil parcă Poluşin vrea să se dea p rin s ca un Qlod!... N’aveţi grijă,... e mai p revăzăto r ca ra ţa să lbatecă şi mai şirei ca o vulpe..

H arad i Selim povestiţi:— L'am văzul.. Şedea... P io tr Poluşin...

Departe... Şedea după stânca lui Omar... Eu am fugit... Se făcea noapte...

— Şi... p arcă nu era să se ascu n d ă1? — rupse un bătrân . Fleacuri!... l ui Selim i se pare m ereu că-1 vede pe hotnog... Se zice că tâ lh aru l acela l-a lovit aşa. săracul

Aii asculta, posom orât. Târziu vorbi:— Câte-odată... şi nebunii au dreptate!Apoi se trase de-o p arte şi aşteptă ca

lum ea să se mai răriască.Cândva, Selim se desprinse din cercul

tă ta rilo r şi se depărtă. bom bănind vOrbe ce păreau fără de şir. Aii şe luă după el, ieşi din bazar. şi. când ajunse în lr’un colţ liniştit. îl strigă

— Măi Selim.... ce mai faci tu?... Mă mai cunoşti ?

Omul se întoarse, îl privi câtva timp prin nelăm urirea înserării, apoi chipul i se des­făcu în tr ’un rân je t ciudat, hidos:

— H â-hâ!... Tu eşti... Te ştiu eu. petine!

— Cum, Selim?... Nu-1 mai cunoşti pe Istnail Abdul?... pe Aii... care nu se teim nici de... Ţ aru l căzăcesc?

Sm intitul se strâm bă şi mai grozav:— Ba, da!... Aii nu te temei... Aii... h â -h â -

hâ!... nici de P iotr Poluşin!... Aii tare.. Când Selim e cu Aii., lui Selim nu i-e frică,... nici de Poluşin!

Chipul lui Aii se lum ină de-o nădejde— Selim, ziceai că l-ai văzut pe cazac’..

Unde, Selim ? Zănatecul se cutrem ură. Aii îl apucă de b ra ţ şi-l strânse puternic- îşi ap rop ia buzele de urechile lui şi-i şopti:

— Selim. eu am prin s-o pe nevasta lui Piolr... El vroia s’o scape.... de-aceia l-ai

vâzul ac o lo .... la Mânca lui O tuar Acum, ani sâ -l p rin d ţi po el.. pe Poluţin ,.. Vrri sâ - 1 p rindem , am ândoi. Selim *

T ala ru l sări Iii Iflturi.— pe P io lr t — şi ochii I «f m ăriră

de-o groază t t l h a l r r i .— Pc cil.» De ce le Ierni t... Tu n'ai

văzut. Selim . cum se p rin d e lupul, cu mielulT... Iei Inlăl m ielul, tl închizi In (arc. ţ i lupul vine l« el... d a r n u - l poate tu ra ţi... cade in capcană.. tutcIeKi r r - ţ i spun. Se* llm î

— l-h â !— N u-ti tir l i i d L . Aii e cu tine... AU

iui se lente de nim eni!— 1-hAI — rân ji nebunul Lui AII nu-l *

Inund de P o lu ţiu ' — Apoi vorbi, f".irte Im lăril: Nici lui Selim n u -i e frică .. 'U d spune Aii!...

Şi s ta lu l ţinu înde lung .Când Selim păru h o tă rlt. AII II U ri ^pre

locu in ţa lui.

După miezul nopţii. Selim lla d ari In* covoial de greutatea sarcinei — pâţia p rrlm s. Ind rep lănd ii-se spre ţărm ul m ării.

l.ocul e ra pustiu. Bordeiul lui Abdul Is* m ail, inui'gria ca un m uyuroiu u riay de* părta t dc aul. In dosul unei perdelr dr salcâm i piperniciţi... Se grâbiaii ţi stepa li înghiţi in In lunrricul fără de lună.

Selim era nespus de voios. Si’ găndU— Aici e m uierea lui Piolr!». Şl P iolr are

.să vină după nevasta lui... Aii arc să-l p rindă, ca pe lup... 1,1-hul cum a n - să-l ucidă Selim!.., Cânele acela a v ru i să-l om oare pe Selim!

Se gena de ziuă. Aii vâslea înverşunai:I.egală de-a lui. p lu tea lun trea lui ScUra...

Ajunsese sub stăncile lui O m ar Ţărm ul era scobii dc sule de si nuri ţi stâncile p resă ra te cu ascunzişuri.

Aii op ri şi ’ncepu să tragă de funie, p ân i ce lun lre le se îngem ănară.

— Uite... coloT... După stânca ceia!N ebunul începu să trem ure, ia ră ţi şi

ab ia-i putu răspunde-- Uite... colo!... După stânca ce ia’ -*1T ătaru l cercetă locurile, spre care-i arâU

m âna trem urătoare.In horbo tarea p ie tre lo r se deschideau a-

dăp o slu ri minunate...Cârm i spre ţărm Când ajunse, ho lări

s c u r l :— Selim,... tu să răm âi pe mal... Aii se ’n-

toarce mai pe urm ă! apoi vâsli spre capu l slâncei.

Acolo opri. Se aplecă asu p ra Irupului ghem uit in fundul bărcii. II descoperi— E ra Hailid... Femeia II ţintia. înnebunită de spaim ă... A1*-.** !uă căluşul din gură S trânsoarea ii învineţise chipul. Şi tă ta ru l scrâşni:

— H ailie'... Auzi?... Uite, colo. după colt- pe stâncă e P iolr Poluşin. II cunoşli tu pe P io tr Poluşin?

Fem eia se încruntă grozav. Ochii ii să ­getară de ură. Aii rân ji, ca o sălbăticiune şi se aplecă şi mai ta re :

(U rm are in pag. t-a )A

STAN GA: P re şed in ­tele C onsiliu lu i de M i­n iş tri, D. IULIU MA- NIU şi D. AL. VAIDA- VOEVOD, m in is tru de In tern e , (p lan u l d in tund), p ă ră s in d localu l P a tr ia rh ie i, d upă des­ch iderea seziun ii ex­trao rd in a re a SI. S i­nod.

DREAPTA: C ortegiul invaliz ilo r basaraben i, -p artic ip an ţi la congre­su l din B ucureşti, — dem onstrând pe şosea­ua Kiseleff. j

R E A L I T A T E A I LU STR AT Ăî Februarie 19Î9

Goncursnl de frumuseţe al „Realităţii ilustrate"unei rep rezen tan te a R om âniei („Miss

se tr im it pe adresa revistei

„REALITATEA ILUSTRATĂ1' o rganizează concursu l de frum useţe, p en tru a legerea R om ânia '1) la în trece rea in te rn a ţio n a lă d in Galveston (Statele-U nite ale Americei).

P â n ă la 10 Februarie se p rim esc fotografii de-ale candidatelor, p en tru însc rie re . ( ces ea „REALITATEA ILUSTRATĂ" str. S ă rin d ar 12).

In ziua de 17 F ebruarie a re loc, în fiecare cap ita lă de judeţ, alegerea fru m u se ţilo r judeţene. . . . .La 2 M artie, cele 72 fru m u se ţi judeţene, vor veni la B ucureşti ş i se va p roceda la alegerea a nouă frum useţi naţionale. Cea m a i frum oasă femee d in R om ânia („Misss R om ânia") va fi a leasă în ziua de 3 MarUe.P lecarea la Galveston v a fi la 1 Mai, p rin po rtu l HĂVRE.

P R O C E S VERBALîncheiat in şedinţa Comitetului concursului de frumuseţe al revistei „REALITATEA ILUSTRATA”, ţinută la 20 Ianua­

rie 1929, la Teatrul Naţional din Bucureşti.Sunt de fa ţă u rm ă to rii: D-na A lexandrina

Cantacuzino, d-na Giurgea, d. prof. T zigara Sam urcaş, d. L iviu R ebreanu, d. F r. Storck, d. dr. G raur şi d. Nic. Constantin.

Prezidează d. prof. T zigara Sam urcaş. Se­cre taru l p rez in tă scrisorile din G alveston şi în traducere în treag a corespondenţă d in A- merica.

D in aceasta rezu ltă fă ră posib ilita te de dubiu, că Tevista „REALITATEA ILU S­TRATĂ", este au to riza tă în m od exclusiv, cu alegerea p rim ei „Miss Rom ânia", care să participe la concursu l in te rn a ţio n a l de f ru ­m useţe d in Galveston.

Din lec tu ra regu lam entu lu i tr im is de co­m itetu l am erican , reese că nu există, decât o singură Asociaţie, care are d rep tu l de a decerna tit lu l de „Miss U niversum “*şi că „INTERNATIONAL PAGEANT OF PUL- CHRITUDE" a fost in iţia toarea co n cu rsu ri­lo r in te rnaţiona le şi este o rganizaţia care astăzi su p o rtă cheltuelile legate de această întrecere. Se p rez in tă şi scrisorile ro m ân i­lo r din A m erica, care dovedesc ou câ tă b u ­curie se a ş tea p tă . acolo, sosirea celei m ai frum oase rom ânce.

Se ia în discuţie m odul cum v a decurge concursul în ţa ră . Se ho tărăşte ca în fie­care cap ita lă de judeţ, să se a lcă tu ia scă un ju riu com pus d in m in im um cinci inşi şi m axim um şapte, în tre aceştia, p re tu tin d en i unde este posibil, prefectu l ju d e ţu lu i — în ca lita te de şef adm in is tra tiv să prezideze. Este abso lu t necesar ca în acest ju r iu să in tre şi un p ic to r sau cel p u ţin profesoru l de desen şi ca lig rafie dela liceul d in loca­litate . In aceste ju r ii e recom andabil să in ­tre şi o doam nă precum şi un m ag istra t. Un secretar — o persoană m ai în v â rs tă — va Înscrie pe cand ida te şi va sup ravegh ia ca acestea să îndeplinească toate cond iţiu ­nile. F iecare can d id a tă prim eşte u n n u m ă r

şi se p rez in tă s in g u ră în fa ţa ju riu lu i. Ea trebue să fie îm b răca ta în tr ’o rochie sim plă, fă ră corset şi fă ră soutien-gorge, nefarda tă . Ju riu l ap reciâză fă ră a se consulta, fiecare m em bru dând câte o no tă candidatei dela unu — zece (zece p en tru cea m ai frum oasă). Media no te lor acordate de m em brii ju r iu lu i, este considerată d rep t notă defin itivă. C an­didatele care au ob ţinu t o n o tă m ai m are de opt, se p rez in tă d in nou în fa ţa ju r i­ului, de d a ta aceasta toate îm preună, p en ­tru com paraţie. Cele trei m ai frum oase, vor fi fo tografiate, toate în acelaş fel, şi fo togra­fiile, în câte tre i copii fiecare, vor fi trim ise la B ucureşti. Ju r iu l acordă tit lu l de „Miss" jude ţu l cu tare, celei pe care a găsit-o m ai frum oasă în tre toate.

A ceasta se obligă să vie la B ucureşti, îm ­p reu n ă cu o înso ţitoare , pe che ltu ia la rev is­tei „REALITATEA ILUSTRATĂ", în cazu l când e lip s ită de m ijloace.

Com itetul ce n tra l îş i rezervă d rep tu l de a inv ,ta, şi cand ida te le sun t da toare să se supună, şi pe cele ca re au fost clasificate a doua sau a tre ia , d in tre fru m u seţile ju d e­ţene.

Ju riu l trebu ie să se în tru n ia scă şi să a- leagă pe cea m ai frum oasă, în ziua de D u­m inică 17 F ebruarie . Fotografiile trebuesc expediate com ite tu lu i central d in B ucureşti im ediat. C andidatele vor fi în B ucureşti pe ziua de S âm bătă 2 M artie, când v a avea loc alegerea celor nouă frum useţi regionale şi alegerea celei m ai frum oase, p en tru rep re ­zentarea R om âniei la concursul in te rn a ­ţional.

P en tru jude ţu l Ilfov, se h o tă ră şte in s ti­tu irea unu i ju r iu care a r fi de dorit să fie form at în fe lu l u rm ă to r: Dr. Deculesou, p re ­fectul judeţu lu i, E racle N icoleanu, prefec­tu l de poliţie, d-na Cuţescu-Storck, d. Bră- tescu-V oineşti, d. Tony B ulandra, d. Jalea,

şi încă u n a sau două persoane.B ucureştii vor f'i consideraţi regiune spe­

cială şi se vor desem na de aci, cinci cand i­date: U na d in judeţ, iar restu l d in C apitală. Dintre cele pa tru , u n a va prim i titlu l de „Miss b u cu reşti" , lia fel după cum din ju d e­ţele Bucovinei sau ale Basarabiei, un a d in ­tre candidatele jude ţene prim eşte titlu l de „Miss B asarab ia" sau „Miss B ucovina”.

A legerea fru m u seţilo r regionale va avea loc în z iua de 2 M artie, în sa la sa lonulu i oficial dela şosea, d u p ă p ropunerea d-lui Storck.

Se naşte d iscu ţia dacă pen tru algerea u- nei „Miss R om ânia” candidatele u rm ează să se prezin te în tricou, sau tot în rochie de stradă. P ăre rile su n t îm părţite , d. R ebreanu fiind de părere , la fel cu d. S torck, că p re ­zentarea trebue să se facă în acelaş fel cum se face la Galveston, ia r d-na Cantacuzino, opunând tra d iţia şi felul de a judeca a l fe­m eilor noastre .

După p ropunerea secretaru lu i, d. Con­stan tin , se a junge la o soluţie in te rm ed ia ră :O delegaţie de doam ne, fo rm ată din d-na A- lexand rina C antacuzino, d-na G iurgea şi d-na G receanu, vor cerceta pe cele nouă candidate regionale, în tricou, şi se vor p ro ­n u n ţa asu p ra fap tu lu i dacă v reu n a d in tre ele are v reun defect corporal. C andidatele prin u rm are , nu se vor p rezen ta decât în faţa acestor doam ne, în tricou, ia r în fa ţa com itetu lu i vor veni în costum sim ila r cu cel-care s ’au p rezen ta t în fa ţa ju r iilo r ju ­deţene.

In sea ra de 3 M artie, după desem narea u- nei „Miss R om ân ia” şi decernarea celorlalte titlu ri, com ite tu l încuv iin ţează in s titu irea unui bal, a l celor 72 de frum useţi.

A tât alegerile judeţene cât şi a legerea din Bucureşti, nu se face în public.

Se d ă în să rc in a re d-lui Nic. C onstantin , să procedeze la in s titu irea juriilor.

Se eiteşte p rezen tu l proces-verbal, care se aprobă şi se sem nează de

D -n e le : A lexandrina Cantacuzino, M arfa G iurgea şi de d - n i i : Al. T zigara-Sam urcaş, Liviu R ebreanu, Al. Mavrodi, Fr. Storck, N. B atzaria, I. S teriadi, dr. G raur şi Nic. Con­stantin .

Ş tim că m odestia, va îm piedica m u lte tinere, de a p a rtic ip a la în trecere . în d e m n ăm totuş pe toate fetele frum oase, să ia p arte la acest concurs al nostru , d o rin ţa noastră fund, ca R om ânia să fie s tră lu c it rep rezen ta tă la concursu l din G alveston-Texas.

Dacâ „MISS ROMÂNIA", va ob ţine titlu l de „MISS UNIVERSUM", g loria ei se v a răsfrânge şi a su p ra ţ&ril.

Evenimentele săptămânii

fi

Februarie I9i9R E A L I T A T E A IL U S T R A T A

Un nou scandal ZoubkollS o ra ex- Kaiserului, punctul central. - Afaceri financiare dubioase.

v____ A nort in h n 7 n îl rnp ii r o i nHr

u s i n j i i r t . 9

I -NA ZOUBKOFF, ex -p rin ţesa de Scha------- ! u m b n rg - Lippe, n ă sc u tă p r in ţe să deP ru s ia , es te d in nou p u n c tu l ce n tra l a l unei a fa c e r i scandaloase .

A cum c â te v a zile a în cep u t la M iinchen, u n n o u proces, care a d esv ălu it op in ie i pu ­b lice în se ta te de sensational, câ teva noui ca­p ito le d in v ia ţa acestei p rincipese un iversal cu n o scu tă .

D -na Z oubkofi se găseşte în tr ’o m a re în ­c u rc ă tu ră f in an c ia ră şi a r id ica t pretenţi- u n i c o n tra fo stu lu i ei so ţ,principele de Scha-

um burg-L ippe, pen tru a-şi rem ed ia situaţia . Ş i-a re c la m a t fostul soţ, pe baza unei m va- l id ită ţi a deciziunei in s ta n ţe i superioare, care le-a p ro n u n ţa t d iv o rţu l şi a ceru t r i ­d icarea pensie i alim en tare, la 2 500 m ărc i lu n a r, p recum şi re trocedarea a 50 la su ta d in a rg in tă r ia p rinciară , care t d u p ă afirm a- ţiu n e a ei, a r fi avere personală .

In ce rcu rile juridice, se crede că aceasta ac ţiu n e n u v a avea n ic i u n succes. După p leca rea so ţu lu i ei, p rin c ip esa a căzu t com- p lectam en te sub in flu e n ţa av o ca tu lu i ru s

Autor şi actor

Ivanoff. A cesta, — in baza p ro cu re i prim ite, dela a c tu a la d-nă Z oubkoff, — a in s ta la t un g ra jd de cai de curse , ca re in scu rt* vrem i, a d a t fa lim en t. C red ite le p e n tru instala rea aces tu i g ra jd costisito r, a u fost acordate pe baza a f irm a ţiu n ilo r am b ilo r, că vor primi su m e fo arte im p o rta n te d e la principele de S chaum burg-L ippe, in baza u n e i ordonanţe defin itive, a unui T rib u n a l.

Pe de a l tă p a rte , a d m in is tra ţia averii

C unoscutul sc riito r şi z ia r is t d. A. de HERZ, joacă ro lu l p rin c ip a l din noua sa comedie „ încu rcă L um e“. La d reap ta , d. S ică A lexandrescu, d irec to ­

ru l T ea tru lu i M'ic.

(U rm are d in pag. 4-a)— Ştii tu pe cine aşteaptă el, aco lo1’-..

Nu ştii?.... Se poate!... Dar... ai să afli!.. Poale... pe tine!... Ce zici, nu te aşteaptă pe tine? — Şi începu să râdă cu hohote.

Luă o frânghie şi-şi legă nevasta de grinzile bărcii. Când isprăvi, îi spuse iarăş:

— De-acum... du-.te!... Ai să răm âi aici, pe apele mării... Dacă te iubeşte,... strigă-1!... Poale să te audă holnogul şi... poale o să le scape!

Hailie îl privi înnebunită. Aii sări pe un colţ de p ia tră şi împinse luntrea, care sălta pe un val şi lunecă de pe coama lui, ca p răpăstu ită , cine ştie unde, în fierberea ape­lor...

T ătaru l o luă la fugă, în tr ’acolo unde-1 aştep ta tovarăşul.

Când ajunse, Selim se cutrem ură:— Unde-i... muierea lui?— Ii cheam ă' — rân ji Aii şi, sărind în

cealaltă luntre, întoarse din nou spre stân­cile lu i Ornar.

Cândva, se opri. De undeva, veniau ţipete ca de pescăruşi, potolite de huietu l valu­rilor... înaintea lor se legăna b arca p ă ­răsită.,.

Din ascunzătoarea din- care holnogul aş­tepta îm plinirea fugei făgăduite, privirile p rinseră — o clipă — zbucium ul luntrei, în care se lămuria... un tru p omenesc.

,,Iar v re-o ispravă de-a păgânilor! — gândi Poluşin.

Puţin după aceia, în auz îi răsună o chem are cunoscută... Se în fio ră. îşi încordă privirile şi auzul... Ş i-l p rinse o am eţeală grozavă, ca o nebunie...

— Ilailiâ! — Şi în zvârlitu ri de veveriţă, lunecă de pe colţ pe colţ. p ân ă în mijlocul valurilor, începând să înnoate...

In aceiaş clipă, două răcnete îi ţâuiră în urechi. P io tr Poluşin îşi în toarse capul şi —’ la câteva vâslituri — peste valuri, zări

chipul celor doi tă tari, care se apropiau.Înţelese, dar... era p rea târziu.Luntraşii lunecară lângă el. O lovitură

de lopată îl ameţi.In faţa duşm anului, Selim p ăru că se

desm eticeşle cu totul ‘şi, îna in te ca liot- nogul să se fi scufundat, tă ta ru l îl apucă de piele şi-l trase în luntre...

Aii cârm i spre b a rc a ce se zbuciuma, pe talazuri. O ajunse.

P riv irile femelei licăriră de nădejde. Aii0 privi sălbăticit... îngem ână luntrele. Săltă trupu l hotnogului, lângă acel al femeiei, ş i- l legă strâns, cu fa ţa în to a rsă sp re’ ea.

Şi priv i câtva... H otnogul gemu, desprinse pleoapele,... în trezări ch ipu l femeiei şi zâmbi, — apoi och ii îi lunecară în lături... Zări m utrele înc run tate ale tă tarilo r, şi ’n priviri1 se ap rin se ră fulgerări de ură... Cercă să se mişte. N u izbuti... Şi o groază, des- nădă jdu ită , i se fu rişă în ochi.

Aii se aplecă d e-asup ra lor, rân jind :— D e-acum ... Alah n ’are să vă mai des­

partă!... Poale că Dum nezeul ghiaurilor... să fie m ai tare ca Alah şi... să se îndure de voi! — şi sări îndărăt, in luntrea, din care Selim Hadari îl m ângâia, cu priv iri um ilite, de câne mângâiat.

— Ţine de m argină! — porunci Aii şi ’ncepu să vâslească sp re larg. Când ajunse în dricul talazurilor gonace, foarte departe de ţărm , porunci scurt:

— Dă drum ul!Mai cău tă odată spre barca, în care

îndrăgostiţii spumau de desnădejde şi n e­putin ţă, şi o împinse — d in tr’o zm ucitură de lopată — pe valurile ce se învolburau în tr ’un jo c fantastic, şi care o m ânau de­parte,... to t mai departe, spre întinderile verzi, necuprinse ale apelor.

EUG. BOUREANUL — SFÂRŞIT —

D-na ZOUBKOrr lo sta p rincipesă dc S chaum bui

p rin c ip e lu i, a d ec la ra t tu tu ro r t fostei p rincipese, că ac ea s ta n u i n ic i cea m a i m ică p re to n tiu n e asi p r in c ia re şi in consec in ţă, nu arc nim ic.

S itu a ţia este şi m a i m u lt in g re i fa p tu l că d-na Z oubkoll, a p u s In n u m ero ase poliţe, em ise tot asu fo s tu lu i ei soţ.

D upă cum am m ai spus, chesti s ta p asionează toa te ce rcu rile iu i a ş te a p tă cu nerăbdare , h o tă rire j lu lu i d in M iinchen.

„REALITATEA ILU STRA TA " p u b lic a rea m em oriilo r Iul A lexan _^koff, — ac tu a lu l so ţ a l p rin c ip ese i do Sch®- um burg-L ippe, — in ale c ă ro r capitole Pa" s io n an te , se vor g ăs i şi a m ă n u n te asu p ra a- cestei scandaloase afaceri.

I.ippectitorilor a te avea ra averii la prim it

.itA, prin îrru la tie

ra avarii

l e a ace»* ltce şl *• tribuna-

continuăru Zoub-

MAI UŞOR— Am auzit că m ătuşa ta a consultat un

medic, pen tru cleptom ania de care su feri. Ce i-a spus ?

— I-a spus să ia luc ru rile mai uşor.

6

2 Februarie lUtllR E A L IT A T E A ILU STR A T Ă

PENTRU C E FEM EILE m a i m u lt d e 4 0 a n i

sunt adesea mai îermecaloare de cât multe alte Iele tinere

Pu(inc fete tine re , au siguran ţa, cc ., GrAulmt vegetale em u ltio n a la încrederea în ele-însăşi şi conversa- (m -graur) lu 'i r. i 1 > <Ir j ţ i .Ir ra rlm n ţia in te ligen tă a unei femei de 40 p re p a ra ţi In umil %pr. u i . de ani şi cu toate acestea obrazu l T onte aceste In g re d ien te »uni < u lor tân ăr, ep id erm a lo r neledA, f ă r ă p rin se acuma In C ram a T okalon, r id u ri şi tenul lo r fraged şi roz le cel m ai b r in l to r «huite a lim en tele favorizează m ai în to tdeauna. D ar d e rm ice cunoscu te pAnA «run femeia de 40 de an i, sau c h ia r m ai cArui p re p a ra liu n e a s ta d a to ri UI m ult, al căru i obraz este Încă tâ- m ijloacelo r j i i in j i l i r e . Vre»t a riit n ă r şi lip s it de r id u ri, de defectuo- este fâ râ M tfecbe p e n tru ep iderm ele zităţi şi alte in d ic ii ale b ă trân e ţii p tilidc, ridate '.ti: este adesea mai cău ta tă decât tine- po rilo r d iia la ţi ai ai o ric ă ro r a lta ­rele fete, o ricâ t de frum oase a r fi r a ţiu n i a ia la n u lu i. în tre b u in ţa re a ele. N ici o fem eie nu este o b lig a ţi aceste i crem e În lă tu r i p e rico lu l de de a lăsa ca stigm atele vârste i s 'o a a v e a un ob raz roe iu , aap ru bu priveze de farm ecu l ei şi să-i t r i - to n a l ai o piele d e lic a ta «i iwrwihilA deze adevărata ei vârstă . Pe m ă- pe v rem e urâUL AceaatA crem ă va su ră ce o fem eie îm bătrâneşte , mi- face p itica dv. > cile vase cap ila re ale pielii se con- ca şi ep iderm a unu i e o p tt. Eficaci* ţrac tă înce tişo r şi de aşa m an ieră ta tea absolută a w y ^ e l c rem e ae încât sângele nu m ai poate curge g aran tează , — a ltm in te r i >»«■*< a* a tâ t de uşor. A ceasta a r reduce in în ap o iază im ed ia t şi in m od inte- m od autom at ap o rtu l de h rană do- g ra i. Kfectele aces te i c re m e ae re- bând it p en tru ca ep iderm a să-şi m a rc ă in tr 'u n in te rv a l de tim p conserve ferm ita tea ei tinerească şi foarte scu rt şi co n trib u e s i facA sA să păstreze un aspec t neted şi un i- p a ră o rice fem eie m ult m ai tânără

J n a s tfel de cazuri trebue decât ii e v â rsta . C rem a Tokalon h răn ită p ie lea pe d in a fa ră . In acest se găseşte sub două fo rm e : una scop n im ic nu s 'a descoperit ca re ab so lu t negras& şi a l ta p u ţin grmai; să fie m ai bun decât u rm ăto ru l am bele crem e c o n ţin aceleaşi ingre- „M enu“; C rem ă p ro asp ă tă şi u le ia (d ie n te de în fru m u se ţa re ai retnUne- de m ăsline p red ig e ra te (negrase) .’> | r ire .R ecom andăm în m od special în tr e b u in ţa re a şi a să p u n u lu i de I ra m a se ts

T O K A L O NNOTA. — C rem a Tokalon se v inde în borcane ob işn u ite la p re ţu l de

le i 80.— bo rcanu l, in borcane m ari av ân d îndo ita c a n tita te a celor obişnuite şi care costă lei 120. — bo rcan u l. Se găseste p re tu tin d e n i si

la PARFUMERIA E L IT E I, B ucureşti, Calea V ictoriei 39.

Boalele Tenului. PistruiiPoşta mea

R E A L I T A T E A ILU ST R A T Ă

P OARTE MULTE din drăguţe le mele cititoare, m ă roagă să m ă ocup de a-

cele m ici defecte ale tenu lu i, care deşi nu su n t p re a grave, to tu ş u râ te sc cele mai fru m o ase trăsă tu ri.

P r in tre acestea, vin în p rim u l rând pis­tru ii. E i provoacă d isp e ra rea blondelor şi a roşcatelor, ba ch iar şi a u n o r tenuri de b ru n ă , cu pielea foarte albă.

U nii doctori, a tribue p is tru ii unei oare­care ca n tită ţi de fier, în sânge. Dealtfel este dovedit, că abuzul de feruginoase, este de cele m ai m ulte ori, cauza principală a petelor m ici gălbui, care u râ ţe sc adesea cea m a i frum oasă fru n te şi cel m ai catife­la t obraz. Deci, n u lu a ţi nici odată m edi­cam ente cu fier.

Alţi doctori, su sţin că p is tru ii denotă o co n stitu ţie delicată şi o c ircu la ţie lentă şi s labă a sângelui.

M ulte şi varia te su n t rem ediile recom an­d ate de institu te le de frum useţe, pentru uricioasele pete. T rebue în să să vă averti­zez, că nici unul d in aceste remedii, nu este durab il.

P is tru ii d ispar p en tru un tim p, dar m ai to td e au n a revin.. Deasem eni, o apă sau po- m adă , care face bine unei pieliţe, e cu totul nepu tincioasă , fa tă de a lta . Deaceea voi d a aci câ teva reţete încercate, pe care sfă- tuesc cititoarele mele, a le În trebu in ţa pe rân d .

1) U n am estec de tin c tu ră de iod cu gli- cerină cu care se a tin g p istru ile num ai sea ra în a in te de culcare.

2) Ulei de te rpen tină 250 gr. în care s’a am esteca t 7 gram e de cam for p isa t şi 2 gr. de u le i de m igdale. Ungeţi tot seara locul p is tru ia t.

.3) 28 de gram e de cam for în p ra f şi 112 gr. de ulei de m igdale. Se topesc îm preună la foc potolit.

4) A se încerca şi aplicaţiile cu zer.1 5) Apă d istila tă de flo ri de crin , în care topiţi p u ţin ă sare de ta r t ru (crem a ta rtru ).

6) Topiţi 16 cen tig ram e de borax în 20 gr. de ap ă de roze şi to t a tâ ta can tita te de ap ă de flori de portocal. S păla ţi p istru ii cu această soluţie.

7) Bob proaspăt, p rim ăv ara , fiert bine în apă, făcu t apoi purăe şi ap lica t ca o cata- p lasm ă, deasupra p is tru ilo r, produce un efect excelent.

8) F aceţi un am estec d in oţet, zeam ă de lăm âie, alcool, ulei de lavandă , ulei de roze, ulei de cedru şi apă d istila tă . Ungeţi în fiece se a ră pistruii, ia r d im inea ţa spălaţi fa ţa cu ap ă rece.

A fară de în trebu in ţarea acestor reţete, m ai recom and unele p recau ţiun i foarte sim ple, d a r indispensabile de lu a t la ap a­r i ţ ia p istru ilo r.

B unicile parizienelor de azi, care îşi în- g r ija u tenul m ult m a i m ult, ca sportivele lor strănepoate, p u r ta u ia rn a nişte m ăşti de ca tifea îm potriva relelor efecte ale fri­gu lu i, ia r vara m ăşti de ta f ta sau voaluri foarte dese.

R ecom and şi eu voalurile ch iar din luna Aprilie. Voalurile de m usselină, mai cu seam ă de culoare galbenă, (dacă nu aş avea de lup ta t în p riv in ţa a s ta cu o forţă m ai m a re chiar decât cochetăria. Moda, m oda care nu m ai e pen tru po rtu l voalului si la să pe elegantele noastre să-şi expună tenu l delicat, tu tu ro r intem periilor).

T o tuş vă sfătuiesc să vă spă la ţi faţa n u ­m a i seara , punând în apă câteva p icături de tin c tu ră de benzoe, ia r când ieşiţi, p u ­neţi u n s tra t sub ţire de eoldeream şi p u ­dră .

Ca alim entaţie ideală îm potriva p is tru i­

’U mai ru, &â.

Mân.iivativ*

- rb a u J ' '» t de

s>&la.!>uprt-i

incurile

>■ «dalai

lor, e su p a de morcovi. M&ncatl ta fi< d im inea ţă, — în loc de cafea cu lapte, — o su p ă deasă de m orcovi, trecu ţi prin aitft. cu p â ine de secară, şi veţi avea un ten a d ­m irabil.

COLD-CREAMAm prom is' în artico lu l precedent. :i da

o re ţe tă de cold-cream, u şo r de A n ii ® casă.

R ecom and urm ătoarea:Ulei de m igdale dulci 50 gr., Ceară albă

10 gr., Sperm anţet 10 pr..

MAOîDA: Itnpoti în tâ i un re«lm aei ra i. p ip ă ra t, aoaui

2 S ssis s a rSpAIftţi'Vl se a ra

apoi ungeţi cocuri câ te-va ori.

A. B.: îm potrivi

m aţi orie# cre tnâ SUZY: 1) C itiţi

8

A^arâtoare. de sârmă, pentru a evi­ta lunecarea p e qliiatâ.

A câivl.dar pL&ca e sa (vata ' Ui d e a i unjj/ n.rwrte.r-hioar

Pe -pCaia din. Riviera ruj e 1r> q ! V\feqiauJTistn Se a m u za .

R E A L I T A T E A I LU STR AT A î Februarie 19Mixr iXciî

Reafemmtarea circulaţiei la ToKio.

Ha tnakkbiliard pentru.doamne or^aa^Z3L la h o Q d ta

9

R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă

m C N A fP Q Q MTragedia unei regine abdicate

SUZANNE LENGLEN A DISPĂRUT

B UZ A N E LEN G LEN !... A cest nume evoacă vara veşnică a splendidei R i­

viere ; tribune vaste înţesate de admiratori din toate unghiurile globului: prinţi, ma- haradjahi, rajahi p itoreşti, conţi spilcuiţi, nababi mândri de cantitatea lirelor, ameri­cani risip itori de dolari şi blazaţii Euro­pei cari îş i licitează spleen-ul. Un court, pe care m arcajul rivalizează cu albul imaculat al toaletelor. In centru, privirile sunt aţin­tite asupra unei maşini de tennis, însă o ma­şină drăcească, vie, mobilă, o maşină dusă cu m ăestrie până la virtuozita te: prima care a descoperit divinul perpetuum mobile şi singura care a ridicat, — cu mijloace pro­prii, — un exerciţiu fiz ic , la nivelul adevă­ratei arte.

JO A C A SU Z A N N E .'...A ce st sim plu şi nepretenţios aviz, este su­

fic ie n t pentru a atrage la Cannes, Nizza, M onte Carlo sau Beaulieu, to t ce are sportul m onden mai distins.

Căci exhibiţiile „reginei" sunt rare ! Ea este amatoare, joacă de dragul sportului şi nu înţelege să-şi ofere zilnic jocul, privirilor to t mai numeroase şi mai nesăţioase ale su­m edeniei de admiratori. Nota caracteristică, ce depăşeşte aşteptările prietenilor — citi­tori, o constitue fiz icu l Suzannei. N u este în ­cântătoare. Fără a păcătui prin lipsă de ca­valerism , mărturisim că este chiar urîtă : buze pu ţin galeşe, d in ţi mari, nas acvilin...

Ş i to tuş, admirată ş i dorită. După mâna care struneşte racheta cu atâta dibăcie, o f­tează prin ţi, de sânge sau înnobilaţi de cel m ai modern blazon: banul. Suzanne este însă logodită cu arta, în care nici fiica Yankee- ilor, H ellen W ills, nu a reuşit s’o egaleze. Ziarele o cunună zilnic. S ’a vorb it chiar de o legătură matrimonială, cu compatriotul nostru N icolae Mişu, excelentul tennisman cu care Suzanne armoniza de minune, — bine înţeles, numai în proba de dublu m ixt, la tennis.

Faima îi devine mondială: lansează modele de rochii, im itate de bogătaşele americane ; banda, cochet prinsă pe frunte, pentru a-i m enţine coafura în tim pul jocului, este con­siderată de naivele prin ţese ale banului, ca inovaţie în îmbrăcămintea temenină. La W em hley, unde prezenţa iub ite i regine a Angliei, desfide orice concurenţă, „Miss Len- glen" este primită cu un alaiu neînregistrat de sobra naţiune de peste canal. Pentru un se t al ei, americanii fac im ense sacrificii la N ew -York. Suzanne este în culmea gloriei.

Soarta pare însă, capricioasă. Z e ii veghia- ză : fericirea peste măsură trebue răsplătită. Suzanne>_ nu a ştiut, să le depună pe altar, sacrificiul' de răscumpărare a invid iei lor. Ş i zeii, din înălţimea lor olympică se răzbună crunt!...

Francul francez se clatină în temelii. A-

C U R IO Z IT Ă Ţ I S P O R T IV Ea. vii

GENTLEMEN !In America, pa tria tu tu ro r m inunilor, s’a

petrecu t deunăzi un fapt, care oglindeşte sp iritu l de care sunt dom inaţi sportsm en-ii. d in ţa ra dolarilor.

In u rm a unei infecţiuni, alergătorul am a­to r F rank W ihoff e ra în pericol de moarte. Medicii spitalului din Glendale (California) unde pacientul a fost in ternat, lansează un ape l disperat, solicitând o transfuzie de sânge, d in partea oricăru i binevoitor.

D in tre numeroasele persoane, care se p rezen tară , fură aleşi N orm an Haybnrst şi D ick Ryan.

N u m ică fu su rp rinderea şi satisfacţia lu i W ykoff, când deschizând restabilit ochii, să vadă alături, p e m asa de operaţie p e ' cei doi amici, adversari obişnuiţi ai săi în cursele pedestre,

tro partidă zice lutul ! permise. |* ei. transfon

veri cu greu agonisite, se prefac peste noap te în cenuşe ce se răvăşeşte, pradă neputin­cioasă în bătaia speculaţiunilor. Tatăl Su zannei, în acelaş tim p şi părintele ei su fle ­tesc, cade victimă crizei. Averea sa reusise să pună în evidenţă calităţile fiice i, al c ire i geniu — termenul nu este exagerat — nu a- vea a ltfe l prilej să cuceriască globul.

Suzanne, dotată cu o vie inteligenţă f i cu o pricepere justă a lucrurilor. înţelege plătiască la timp, binele prin bine.

O fertele to t mai insisten te ale manage­rului american Charly P yle sunt acceptate

Suzanne ia o hotărîre eroică : leapădă A mina albă a amatorismului şi titlu l mondial şi joacă pentru bani, la discreţia, poate hrăpăreaţă, a unui antrepenor. Iş i salvează doar tatăl l

D ecizia produce stupoare In lumea Intrea gă. Franţa, neconsolată, ş tie to tuş să fie ele gantă, ca de obiceiu şi prim eşte cu stoicism lovitura : iartă gestul disperat al celei mai demne fiice.

SUZANNE — SALARIATA!...... d. Lenglen este salvat de cele c iteva

zeci de milioane de lei.După grandoare, vine fa ta l decadenţa. Ade­

vărul a devenit banal. După un turneu tr iu m ­fal, în scurt timp. nu se mai găsesc adver sare de talia stelei. M atchurile nu mai p re­zintă curiozitate, rezulta te le fiind dinainte lesne prevăzute.

Am ericanii caută o nouă diversiune, care să le potoliască nervii excitaţi. Suzanne, altă dată adorată până la obsesie, este din ce In ce mai singuratecă, mai părăsită, mai aban­donată.

Ex-regina se gândeşte acum tristă, la în ­torsătura tragică ce a luat-o situaţia tn dr curs de numai doi ani. Deşertăciunea deşer­tăciunilor, toate sun t deşertăciuni...

O ş tire recentă, pe care o dorim neconfor mă cu realitatea, ne anunţă din America, dis pariţia fără urme a fo s te i campioane, din casa unei prietene. După declaraţiile ei în ­grijorătoare. din u ltim ele zile. sunt tem eri că s’a sinucis.

Vestea este m ult prea surprinzătoare pen­tru a o publica fără rezervele cuvenite. Mu se poate concepe un a stfe l de sfSrsit. pentru aceea care a fo st mai m ult decăt o artistă a rachete i: a im prim at jocului, ritmiil perso- na lită tii sale.

Unii cred că s ’a retras temporar, pentru a reven i ca scriitoare, când apariţia ei ar nit tea să reîm prospăteze memoria tuturor si *ă suscite un si mai mare interes. A activat de altfe l. — în trecut. — cu succes, tn dom e­niul literelor.

A r f i desigur o consolare pentru to ti cari au urm ărit desfăşurarea tragediei unei su ve­rane neîncoronate, care a abdicat, sacrificări

-> du-se pe sine.

tn» ccloi

Plâecut,puti

n -Phi

s tf t « n t u ţ l r r s c l r* Ic if ri l t tn t l t

n-na Johnpr To mm./

p r A -

D

T R E I DOAMNE, ŞI TOTI T R E I„P en tru titlul de cam pion de box di c a ­

tegorie^ muscă, — al ţării Galilor urm au sa se întâlniască în finală, doi fraţi Edie şi Phinâas John.

De obiceiu nu există nici un inconvenient p en tru m atchurile d intre fra ţi astfel în foo ţ-ball, nu arareori veţi întâlni un fra te înain taş, jucător în tr ’o echipă, care p e r ­forează poarta fratelui său. ce apără cu lo ­rile clubului advers.

Insăş la scrimă, unde luptătorii sun t com plet echipaţi, o asem enea întâlnire nu a r p rezenta inconveniente. Pildele în a ler- ,gările de viteză sau fond, nici nu mai trebuesc citate.

In box situaţia se p rez in tă însă sub a s ­pecte cu totul diferite.

înch ipuiţi-vă de p ildă doi fra ţi cari în -

rt- 3'."v ie i

>! din '1 d i-î

con»' I ni Na]

rrgi- '«n a

fra ţiipuy |raall

ia pu-j

Ir pii din!•Ir r t ih• r r ţH

» <'on*1 n Morţi

oii* ijorirj, 1s e m n

u r i ttn ■ra In *

■ t>- ra l

<rej- > t lli 1

II» fiu.]

I «pU

Bontele car* aa v t i l K l prin Int Inhalaloru ln l T in e r i cm modic» apada t Inventat l

Se vindec a lUgur n la r tm il da In ln n d a ra a nanulu i, pardoroa B ro n ţltn cronică. C a ta ru l pulmoi tuse, A s in i , Q a tu ra t, Raapiraţia («li, D ureri de cap, L arin o it* . Ta jAeturl, Scurgeri (I C a ta ru r i ta t fiftctnft, S tări g ripala , O boselile ci ge ac u ta şl cronica, c a ta ru r i a căi loara , In llnm aţi* la riap o -m lg d a ca ta ra le febrila, pleom onle, Lai •u rilo r pu lm onara , a m lfd a tit* (I (lun ile can alu lu i re sp ira to r t

Ca tn general Inate caUrurib piratoare se v indeci cu aigurant In caaA cu Tnhalaloml original hal&tla se fnr* pe oale rece. fac*'

în lă tu r* şi se p oate în tre b u in ţa ii

Atruit adm irab il, pe cule r w f , ş om orând bacteriile , in tro d u c e tiu cAioare prin u n f ir pul veri z* tor

dAnc în piept, m u n fu m ă to r d pe na*, apoi se tra g e tn na*. *e fu m u lu i pe g u ră p rtn rea p ira tia naaale, prură. şi c a n a lu l g â tu lu i, ge In p lăm âni A cest fu m vind< d u ce rea lui pe p ă rţile o rganel to a re şi vo rb itoa re şi nu num tează. d a r în c ea rc ă şi pe p ă rţii v indecare cu folos. P rin a reastf

şi dela profesorii m edici, p rin m ulţum ire . E xped itiun i zilnice m e a

A dresaţi F ritz Zw enger, straiNo. 10, B ucureşti II.

,nin|ar*»-n to l HiS

l r t i r e d u o* oloi,

( l i le r t t*■a,ai**- v l* < hi, r.m-, r , U a r i *r respir*n e , S t ă dn i l*.sta •••*■

n cui* r t !"•

utnpil coO* ficeşWţ vind»-m' tm-u t# • 'fumulinim oltlurile®• ajdjl

,pirft-«inf««;

naveaţinui

...■cuflU n #■ată W

10

Utv vaqoivUiruJatacmurat Contra ’nv cerJd'tlî.or, ipervtm brans-portuTi cur

vaLoare

j»gw*ţ

l-ATO /-ILUH/ţJTr

m orm ân | h i Lui 7ules V em e, la A m ie n j .

katrervl Wf/HeUn, Cărs 9 | ă n i , i n p r t u n J Cu & t4c ivo/ i t in t u ^orr

M M- . - i - ■

- - - ■ -

•. ?•:•„*• -r ••sg&lMgBpli • . • ■ ; fŞwra?

•j] n B 5 1 " Ş a HBB ' 1 3 »

y v -v-ug.-gsi tp^-il

Oerocm

1

Mdchtta w neăjCvi care fe va cons­tru i sub canatuC M ânecu -

R E A L I T A T E A I LU STR AT A2 Februarie 1929

0 studenta a- îaericanâ,lvhS5 Lucreizia Mo- tvfcM.supraau- mKâ.Mona li-•53 VI6

cio, ia r după Crăciun, începe un nou turneu,

R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă I F tb^var i t 19

ifeajfl TomomticÂ* a Cui

/anda Vornei

T ris te ţea e fondul oricărei glorii.H. GRfiVILLE

CAP. IX E PO C A LEO N A R D IA N A

L a G rigoriu , primul rol m are ce i se în­cred in ţează, fu în Vrăjitorul N ilu lu i, la 4 Iun ie 1905. Un alt succes dobândeşte în ro­lu l tenoru lu i din M oştenitorii Veseli, iar sp re sfârşitu l stagiunii joacă în Frumoasa d in N ew -Y ork.

U n prieten nedespărţit al lui Leonard, a fo s t şi d. L ouis Cazes, o figură originală, b ine cunoscută în lumea artiş tilo r. O fostă a r t is tă din compania G rigoriu, a p ăs tra t un cae t gros, în care sunt însem nate toa te re­p e rto riile acestei companii : un reg istru al v rem urilo r de glorie şi al decadenţei Ope­re te i, cea m ai succintă b iografie a lui Leo­nard , în care, odată cu titlu rile operetelor jucate , s’au înscris firesc, im plicit, şi trium ­fu rile tenorului. Sunt astfe l înscrise 196 de opere te ; L eonard a jucat aproape în toate.

D easupra acestui caet, stau azi plecaţi p rie ten ii cum a fost d. Cazes, fra ţii ca Ma- x im ilian, cam arazii, câţi au mai rămas... O lacrim ă pică uneori pe paginile acestei re­licve, acestei oglinzi a m ăreţiei de eri a O- peretei...

In acest reg istru , găsim în reperto riu l din luna Iun ie 1905, la 8 Vânt de primăvară, cu C arussy, în tr ’un neuitat ro l de bătrân, Curse Grătare, F etiţa Dulce, la 26 Vagabonzii cu Leonard, E lena Mavrodi...

P rim a stagiune de vară, de m are tr iumf d in v ia ţa lu i Leonard.

— De acum, — spune M aximilian de câte o ri povesteşte din viaţa prietenului său, — începe Epoca Leonardiană.

VADUVA V ESELAIn toam nă pleacă în turneu cu compania

G rigoriu. L a 29 Septem brie 1905, trupa ob­ţine un succes la P loeşti, care coincide cu începutul răspândirii faim ei lui Leonard în provincie. P rim ele 15 zile ale lui O ctom ­brie , com pania face naveta în tre B răila si G alaţi, cu M oştenitorii V eseli şi Curse gră­tare. Leonard cunoaşte trium fui şi în oraşul sau natal, — la Galaţi. Apoi, trupa porneşte pe caile Moldovei, cu Vagabonzii. Rnm a-

N. LEONARD, în „Fire de a rtis t" Folii . A delina '•

la Craiova, Tg. Jiu , Constanţa şi iar în Moldova, până in A prilie 1906. In aceîaş turneu. Leonard face o înccr-

care în Cavaleria Rusticană la P loeşti.In vara

N. LEONARD şi D-na TANTZI CUTTAVA, în „Merge s tru n ă "Foto „Adelina“

a n ii I u l 1906, Le­onard joa­că la Gri­goriu şl In repertoriu figurează: Moşteni - tor ii vese­li, F a t a suălăto - resei, Mas cota, Vânt de primă­vară, Vo- e u o d u l t ’ganilor Stagiunea, din succes în succes, se prelun­geşte, pâ­nă în Sep- t e m b r i e când ploi­le de toam nă alungă ară pe ac- irri în sur- thiunul tur geului.

E anul când Maxi Carussy. acest tr io de c u sc r i la B landutia.

M arele succes al Iu care l-a consacrat, a Ic

Mai întâi, sc încerc concepţiuni com ice a seli. cu T oneanu In r re ta c i tu lam entabil.

Seara, dn p i acest si ce adunari la berârie , I serite. Erau posom orit

Leonard Iţi um plu i pu ţi» vin din pahar pe

— Dece faci aşa? II —- De sufletu l râpe

punse Leonard.E . In adevâr, oblcci

m oartea cuiva, sâ s t v din pahar, fi Leonard tru sufletu l V tâ w f f i v cea seară.

Scena aceasta Invcse' O pereta. In general,

tr 'o fa iâ de decadenta două mari e fo rtu ri. A sul lui M animilian In J trium ful lui L eonard Ii

In Fit» cI? artist, M« de comic sentim ental, i nune talentului si ten tr a tâ t de bine se po triv inard. rolul lui

La Victia. s tru reînvierea consta In Int tic In operete neră genul.

T alentul lui Mai artist, ţi dur>S acei pot continua sâ j< deşi lib re tiştii vier form ula nouâ. | ( a ro lu lu i dram atic at fost In primul râm aceasta este taina

Jucându-se o oi> era Văduva vtselA principal masculin.

C iucnt '-pertori, j

nnird I

N. LEONARD, tân&r, cu câloete-l favorit

R E A L I T A T E A I LU STR AT Ă l Februarie I9t9

în. „ fârrnzcvC unui vaU

cu M ax) mi han , /n CiviL

C VvJU, f AM-tK cU,

îrv..VOEVODUin&ANlLOI

/fi» O m ie ţi O na de no/de.Â7 Fr&şcjLiQ.

Jbnâihdn(n „âarmanul

Foto „Adelina‘

p ie rd u to t sensul şi căzu. Danilo fusese tra n sfo rm a t în tr ’un bătrân ridicul, „ca sa râd ă lum ea“ , deşi în concepţia autorulm , e ra un tâ n ăr înflăcărat, s tră lu c ito r de verva, înd răgostit... „

Cel care a avut ideea sa reab iliteze Vă­duvă veselă, a fost Guşti, care spuse atunci lu i L eonard :

— T u treb u e să joci ro lu l acesta !Şi as tfe l, la 16 Iunie 1907, când Leonard

apare în D anilo din Văduva veselă grădina O tete leşanu în delir, consacră ta lentul teno­rulu i.

ID E A L IS M U L D E E R I

A lte elem ente — pe lângă stră lucirea o- ch ilo r şi căldura vocii, ,acum lncom poziţia talentului său. E l îşi cântă acum rom anţele , cu un avânt antrenant, căruia

n ic i un su fle t nu-i poate rezista. Vocea lui se fixează, capătă o rotunjim e, o amploare cu ecouri profunde în suflete. D ar mai ales, pe lângă tenor, e un adm irabil a r tis t drama- tic , cu varia te resurse pentru a comunica publicului, o gamă în treagă de nuanţe sen­tim entale , dela veselia duioasă, până la sfâ­ş ie re a sufletească. Joc de scenă stăpânit, e- legant...

D ar principalu l element care l-a adus tr i­um ful a fo st atm osfera idealistă dinaintea războiului.

In adevăr, cu puţin înainte de naşterea lu i Leonard, — în O ccident se declarase m arele războiu spiritual, d in tre raţiunea discursivă, geom etrică, a lumii latine, şi sen tim en talita tea muzicală, — obscură une­

R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ăori, dar idealistă, — a sp iri­tului german. L itera tura, m u­zica şi în treaga artă, aveau să treacă trep ta t, de partea idea­lism ului german, şi nouile cu­ren te fu ră expresia în a rtă a sentim entului ce cuceria in i­ma unei societăţi, defunctă azi. In locul realismului îşi făcea loc idealismul, în locul form ei geom etrice şi reci, a- părea în a rtă flu id itatea sen­tim entului.

L eonard s’a născut puţin tim p după apariţia acestui nou curent, ce însemna p re ­ponderenţa afectiv ităţii asu- •pra energiei şi raţiunei, cu­ren t care avea să producă, în­tre alte form e de m anifestare artistică, şi succesul crcsc.'.nd al O peretei, gen, în prim ul rând sentim ental.

In timp ce copilul creştea, odată cu el avea să crească sentim entalism ul societăţii antebelice, şi I.eonard va co­munica sufleteşte cu această am bianţă m orală, se va fo r­ma în ea şi va deveni unul d in tre cei mai străluciţi ex­ponenţi ai acestei stări de sp irit generale.

De aci, m area, emoţionanta com unicare cu massa publicu­lu i; sufletul său şi al mulţimei de odinioară, băteau în ace-

laş ritm , în ritm ul unui vals

CAP. XDop m itele d in com llel

ln anul ma­relui succes al lui Lfo- nard in Vifi- auUa veselă ■1907—în re ­pertoriul dela Oteteleşeanu mai figurea­ză Rec/ele Vânătorilor,şi vechile su ccese : Moştenitorii veseli, ln ( are juca şl Brezeanu, Vaqabonzii cu Leonard şl Jean Niculescu. Vânt de primăvară, Fire, de a rtis t cu Maxlmillan Florira Floreseu, L ttia iu l

Un alt m are succes a fost Farmecul unui vals, in 1908.

După Văduva veselă insa. n’a ex ista t a r tis t mai sărbăto­rit ca Leonard. T oată ziua te ­lefoanele sună:

— Unde e Leonard?... Allo, Leonard?... Când vine L eo­nard?...

C ărţile lui poştale «e afla

P rim a loloţjrnlio (de rol) trtmisA ao to flta f la tâ ta tă lu i nflu.

LEO N A RD CANTA T o t ce vre# Leonard. i *c rr»

m âinile lui trec bani mulţi, pm femei nenumărate...

N ici o femee nu-i k i i i U . cu taneu. Fu copleţit de daruri

ln astfe l ne condiţium . Leom condensare de extrem e : fu cel cel mai u rit d in tre a r t i ţ t i . Kulu u m fali. făcu pe unii să-l urase Au fost soţi fi am an(i însetaţi, meni II urau de m oarte.

Fu cel mai bogat si cel mai a r tiş ti. Fără ghete, delirând dc zdren ţe ta începutul cariere i. ( trei ani, Leonard devine un B<

-!»0-

r vme o

■r«f. .u n * .■

•Ic «se*

lu c m i ; u w i ..... ...... -------

în toate poşetele femenine. in C apitalei ţi ar fi fost un atoate caetele de dictando, ale şcolăriţelor.

Leonard devine idolul fem i­nită ţii antebelice ,aşa cum Rudolf V alentino fu al fem ei­lor de după războiu. E ra un fel de nevroză colectivă, o a- doraţie generală

O m are societate de b ine­facere trebuia să dea un spec­tacol cu scopuri filantropice. P rezidenta societăţii, o vene­rabilă doamnă din elită, che­mă pe G rigoriu, ca să-l te n - sulte.

Dar prima întrebare, pe care venerabila doamnă o a- dresă d irectorului de teatru , fu:

— E adevărat, domnule G rigoriu, că ai un artist, un oarecare Leonard, care e de o frum useţe extraordinară? In

Btumel *1 alaparitiuni

c den»*43fără ghete, i n in cu U tf

ţei, dacă n 'ar fi ex ista t ale Iui Tony Bulandra. in drame D ar Leonard, deta galoşii purtaţi ajunge repede cel d intâi ac to r rom to m obil.

Fu cel mai lăudat ţi cel mai ir tim p ce unii se lăsau cuceriţi de în flăcăra t, alţii ii num iau a r ta ţi „de bărb ier !“...

II dor unele ep itete , unele gesturi de te* mei, unele trădări din partea celor din ju­rul său. îneacă to t acest revers sumbru •» s tră lucitoarei lui existen ţe, in şampanie. Un fel de frenezie îl cuprinde. R isipeţte •bani. bani m ulţi, r is ip e ţte veselie ţ i săna- ta te.

O repezentaţie cu Văduva veselă in be­neficiu l său, devine o m are sărbătoare * fem in ită ţii bucureţtene. un handicap de toa­lete luxoase, o expoziţie de graţii.

„Aci term ură un binoclu, a lă tu ri se opreşte o resp ira ţie , acolo doi ochi a lba ţtri r ă m â n

face-a-m ain cade de emo-

N. LEONARD, elev de liceu,

i r u m u s c y c CAII a o i u n i a i a . *»• î n m ă r m u r i ţ i , u n i a v c ~ « - i n « m v a u v . v*v ---- -şedinţele com itetului, doam- ţie. o um breluţă de ta fta foşneşte". — notanele din societatea noastră nu N. Vlădoianu aspecte din grădina ce pare*mai vorbesc decât despre el. un singur suflet imens, neglijând in teresele societăţii. (Urmare in pag 15)

14

t Februarie tHÎU

Jalba bacşişuluil). m in istru lounitescu a hotă-

rtt cu nici un funciţonar public,să nu m ai aibă drep tu l de a lua ■bacşiţf. ,Ziarele

J ii m atele <lin Capitala O veste tristă Mi-au adus:Că eu.Bacşiş atol puternic,Şi cetăţean um il,Supus al sta tu lu i,In care «Doar datorii am contractul.Voi fi,Peste pu ţind vreme.I)iii m inistere Suprim at.

M 'am încetă ţen it tn tară.DeşiDe-origină Sun t turc.Ori cât ar fi de încurcată vreo chestie EuŢi-o descurcŞi unde specialişti iluştrii.Şi-au bătut capul Tot degeaba.M 'am strecurat 'pe nesim ţite Şi — o a ta!Se făcuse treaba.

Cum de te'nduri,0, excelenţă.Să săvârşeşti cum plită crimă? - Dar ce's cu?Pensionar nevolnic.Ce din oficiu Se suprim ă?N'am . dovedit întotdeauna— Ş i nu prin vorbă Ci de fapt. —•Că sunt inteligent.Destoinic ,Şi că la toate cele-s apt?Nu's eu cinstit?Când spun u n lucru Nu m ă ţiu oare de cuvânt?Sau nu's politicos? întreabăPe uşieri dacă nu sânt!S u n t însura t Şi-a. mea nevastă.La rândul ei

E funcţionară?Sau. sun t lipsit de conştiinţă?A tu n d ,De ce m ă dai afară?Când eu La locul meu,.Cuminte,Sub orişice guvern am sta t Ce-!.i dete'n cap. o excelentă.Cil loviturii ta de stat?!Sunt. doar stră in i tn ţara asta.Ce nu pricep lim ba rom ână,Le-am arătat.Să înţeleagă ,Cu-o caldă strângere de m ână,C'un plic inofensiv In fine.Cu felu l m eu subtil.Discret,Am reuşit întotdeauna.Să le servesc.De interpret.Eu n'am ■ venitSă-m i fac reclamăDar am venitCa să reclamSi protestez cu vehem entăCă mă. suprimi.Netam-nesarri!

Iar dacă totuş Im i tai capul, .Cu al legii nem ilos satâr Rămâne, viu,Invulnerabil,Un frate bun:D om nul H atâ r! ^

p. eoni. DUDUIA GRADINAHIŢA

R E A L IT A T E A ILU STR A T Ă

Preparative pentru bal

(U rm are din pag- 14)Valsul lui Leonard, e o v rajă ; am eţeşte

uşor, farmecă, strecoară în suflet visarea sentimentală în care se complacea generaţiade eri. , ,

După spectacol, scena deveni o sera de flori şi părea, acoperită de cadouri, o scena cu tom bolă ca în sălile de bal....

Femei bătrâne îşi uitara morala, şcolăriţe îşi lăsară prudenţa la uşa cabinei lui Leo-

O singură femee poate, a rămas atunci nem işcată în loja, în care se afla cu o doam­nă bătrână, fără să lase nimic sa se vada din marele elan al sufletului ei către Leo­nard. E ra acea d-ră X, care l-a m biţ toata viaţa, fără să i-o fi spus m ciodata şi a că­rei iubire ar fi rămas pentru totdeauna o taină, dacă nu s’ar fi dat pe faţa târziu, la m oartea tenorului.

Valul de isterie feminină ce-1 copleşia, strecură încetul cu încetul blazarea in su­fletul răsfăţatu lu i artist.

Găsia scrisori de dragoste, strecurate m buzunare, cum găsia zilnic lo ja plina de flori, trim ise dela cunoscute sau adm ira­toare anonime. Asaltul acesta feminin nu-1 mai impresiona. Scotea câte o scrisoare gă­sită în buzunar, şi o întindea vreunuiprieten : • , -

Ia citeşte-o tu, draga, şi spune-mi daca e ceva deosebit... Dacă e to t de dragoste, arunc’o...

ÎND O IALA

In tr ’un turneu, prin 1908, revine la Bu­zău, — oraşul primului său succes. În tâ l­neşte cu o nespusă emoţie, câţiva foşti co­legi din clasele primare, p rin tre cari şi pe d. J. Iliescu.

II asaltară cu întrebările. D ar „Nae — după cum îl numiau din şcoală, le şopti cuvinte la cari nimeni nu se aştepta, din partea unui a r tis t în apogeul gloriei sale :

— Mă băeţi mi-e tare team ă să nu-mi fie fatală m eseria asta, râvnită de mine...

— Taci, mă Nae, cum ar putea oare des­tinul să fie ing rat cu o inimă de aur, ca a ta ?

— Voi nu ş tiţi ce am pierdut eu, ca să dobândesc în schimb gloria....

La ce făcea oare aluzie Leonard . i-<a viata liniştită, familiară, ce nu-i mai era permisă, la o iubire mica şi calma, la ne­cunoscuta aceea, pe care am numit-o d-ra A nelipsită dela spectacole, pe care o uneori şi nici nu ştia bine, daca-1 iubeşte

Ochii lui ' umeziră. Leonard, în culmea gloriei sale Leonard plângea !... înv ingă­torul ce striv- , sub paşii sai de prin ţ al val­sului, flori si inimi, plângea... _

— Mă Nae, nu-ţi face sânge rau... »-e mai vrei ? N’ai glorie, n’ai avere, n’ai oricefemee dorită?... _

— Numai în mijlocul vostru, baeţi, am iluzia că recâştig ceeace am pierdut... Ah ! uneori regret că nu sunt şi eu azi, ca voi...

îndoiala începuse să i se strecoare în su­flet. Germenele prăbuşirii, un fel de pre­sim ţire a sfârşitului tragic, i jse msinua in inimă, chinuindu-1, în aparenţă fără motiv...

CAP. XI LA PARIS!

In tr ’o zi, când avea bani, ho tărî:— Mergem la Paris!P a r’că ar fi fost vorba de o plim bare la şo-

sea...P lecară la Paris, Leonard, M aximilian,

Soreanu, Carussy şi Chihăescu.Se opriră la Viena, unde începură o viaţa

de prinţi. Se plimbau în unicul automobil de închiriat. In fiecare seară, fireşte, la o- peretă.

In tr ’o seară, după prima reprezentaţie a unei operete, Leonard trim ise primadonei cartea poştală ilustrată’ cu portre tu l său. A doua zi primi portretul primadonei şi a tr e ­ia zi a supat cu ea.

Stau la restaurant, cu to ţii; Leonard p le­ca deodată:

— Am un secret!Şi se în torcea peste o oră:— Mi-a dat rendez-vous aia dela m asa din

colt si a trebu it să mă duc...Sau la ho te l; pleca în toiul nopţii din ca­

m eră şi când se întorcea, declara s im p lu : .— Viu dela N-rul 8...

(U rm area în No. viitor)

> LAN ETA M A R TE a făcut să se vor- biască m ult de ea în trec u t; va conti­

nua şi în viitor, să facă să curgă multă cer­neală.

A r fi nevoie să se pună odată la punct chestiunea planetei M arte, — „planeta soră“ cum i se spune, — ream intind to t ceeace ştim pozitiv asupra ei, şi în acelaş timp, to t ceea ce e hipotetic şi nesigur.

Vom vorbi întâi de ceeace e cunoscut.Cu telescoapele puternice de care dispun

azi astronom ii, — de pildă cel dela Mont- W ilson ,care m ăreşte de 2500 ori — se poa­te zări M arte sub un diam etru unghiular de tre i grade şi jum ătate, adică de şeapte ori şi jum ăta te mai m are decât al lunei văzută cu ochiul liber. Se înţelege deci, că în ase­m enea condiţiuni, am ănuntele vizibile ale a- cestui glob ne sunt perfec t cunoscute.

D iam etrul lui M arte, e aproape jum ătate cât cel al pământului, suprafaţa sa e deci, de patru ori mai mică şi volumul său de opt ori mai mic decât cel al globului terestru.

P lane ta M arte îşi descrie orb ita sa în ju ­ru l soarelui, dar durata acestei revoluţiuni e de 687 de zile păm ânteşti; anul marţian are deci o durată aproape dublă cât a noa­stră.

Ca şi Pământul M arte se învârteşte în ju ­ru l po lilo r săi, şi ro ta ţia aceasta se face în 24 de ore şi 87 m inute; durata zilei martiene e deci aproape identică cu a noastră. Şi cum axa planetei e înclinată, ca şi cea a Pămân­tului, pe planul orbitei sale, rezultă de aci, că anotim purile planetei M arte, sunt analoage cu cele ale Pământului, cu singura deosebire, că durata lor e de două ori celei a noastră.

Este- deci pe M arte, o zonă toridă, două zone tem perate, şi două zone înghetate. Zo­nele îngheţate se văd, în telescoape,' sub as­pectul a două pete albe, care înconjoară polii. P ete le acestea scad în întindere, până ce dispar în jurul unuia din cei doi poli, care se găseşte în poziţie de vară, şi care e o do­vadă m aterială a anotim purilor, existente pe celesta noastră vecină.

Şi de aci se deduce im ediat o consecinţă. Din moment ’ce se ara tă pe această planetă p recipitaţiuni de zăpadă, înseam nă că M arte e înconjurat de o atm osferă care conţine va­pori de apă şi este analoagă cu a noastră. D ar ea d iferă de a noastră, prin aceea că e veş­nic tem perată, aşa încât petele închise care se observă pe M arte, sunt vizibile oricând şi nu sunt ascunse niciodată de acele straturi de nori, care pe Păm ânt acooeră uneori în­tinderi enorme, timp de săptăm âni întregi.

Din punct de vedere al aspectului general. Maj-te ne apare ca un astru roşiatic, a cărui strălucire variază după distanţa ce ne des­parte. O rbita ce o descrie în jurul Soarelui acopera in întregirile pe aceea a Păm ântului; cum _insă cele două astre descriu aceste or- Plte. ,n impuri inegale, d istanţa lor se schim­ba după poziţii şi poate varia dela simplu la înzecit.

D istan ţa medie în tre M arte şi Soare e de227.600.000 kilometri, pe când distanta dela P ăm ânt până la astru l zilei, nu-i decât de 150 m ilioane de kilom etri.

Când M arte are cea mai mică distantă fa­ţa de Pamant, e depărtat de noi cu 56'mili- ° ? n5 de kilom etri. i n sfârşit, M arte e în to­vărăşit de doi sateliţi, de două „luni“ foarte mici, carora li s’au dat numele de Deimos (spaim a) şi Phobos (frică).

Peste 200 de ani, astronom ii au obser­vat pe M arte apariţii curioase prin culoarea şi form a lor.

Pe un fond de aspect gălbui-roşiatic, se.. un verde închis, cărora astrono­

mii din secolul al X V III-lea , le dădură nu­

16

mele de mări; azi s’a revenit asupra acestui term en. S’au notat uneori, variaţiuni rapide şi im portante în liniile term inale ale contu- relor lor, şi dacă acest fenomen se producea pe m ări reale, ne găsim în faţa unor inun­daţii colosale, urm ate de o retragere a ape­lor, de egală im portanţă. Vom vedea mai jos, că aceste „mări" sunt după toa te probabili­tăţile, spaţii acoperite cu vegetaţii de culori mai închise.

Dar, în 1877, fu anunţată o descoperire de către astronom ul ita lian Schiaparelli, d irec­torul O bservatorului din M ilano şi putem spune că această descoperire a fost „senza­ţională".

Câţiva observatori sem nalaseră încă dina­inte două „m ări“ ce păreau unite p rin tr 'o linie fină.

Schiaparelli ară tă că acest caz era gene­ral şi că M arte era acoperit cu o adevărată reţea de linii fine ce m erg dela o m are la alta. Şi cum la epoca aceea, se credea încă în rea lita tea „m ărilor" planetei M arte, el dădu acelor linii, numele de canaturi. Şi, mergând mai departe, vesti că acele canaluri erau du­b la te şi că cele două „căi“ paralele erau despărţire p rin tr’o d istan ţă în medie de 700 kilom etri.

D escoperirea aceasta avu un răsunet m on­dial. E a fu foarte m ult discutată, şi, chiar azi, unanim itatea nu este lăm urită încă asu- Pra- ®cestui lucru. Unii astronom i afirm ă că în fă ţişarea sub care noi credeam că se a s ­cund canaluri, nu-i decât o iluzie optică. To- tuş,^ faptul că aceste canaluri sunt rectilinii, legând două mări şi neoprindu-se în m ijlo ­cul unui continent, pare un argum ent serios in favoarea existenţei lor.

în că un alt fapt vine să sprijine ipoteza canalurilor^ e seria de observat ' făcute de F lagstaff, in Arizona, de un a?- >nom am e­rican, M r. Percival Low ell, c: e a instala t m această staţiune, unde atm osfera e cu to ­tul limpede, un observator organizat în mod special, în vederea studiului planetei M arte.

A pu tu t să obţină astfel fotografii adm i­rabile a le planetei, docum ente incontestabi­le, pe care se observă foarte clar numeroase canaluri.

E vorba acum să se ştie, dacă aceste ca- n a lu n ^sunt, „simple sau „duble", căci asupra acestui punct e m ultă nesiguranţă.

De altfel, cum s’ar putea in terpreta exis- ten ţa lor? Lungimea lor enormă, starea lor recţilin ica, nu se găseşte nici pe pământ, n id in luna. Aceasta-i în tr ’adevăr o „enigmă m artiana . Ca să fie deslegată, a fost p ro ­pusa o ipoteză foarte îndrăzneaţă şi în a- celaş tim p, foarte seducătoare, de către as­tronom ul american P ercival Lowell.

C aracterul rectilin al acestor canaluri i-a sugerat ideia că ele erau nu naturale, ci „a r­tific iale , rezultanta e fo rtu rilo r conduse de o m inte inteligentă. D-l P ercival Lowell c re ­de ca pe M arte apa trebuie să fie rară şi ceeace numim noi „m ări" nu-i decât o apa­ren ţa : suprafeţele pe care le acoperă, ar fi n işte câmpuri vaste, acoperite de vegetatie pe cand zonele luminoase, n işte câmpii de-

~ 5 naJ ? n a r fl la rândul lor decât n işte întinderi acoperite cu vegetaţie si i r i ­gate p rin tr un canal m ult mai îngust şi pen­tru noi invizibil. In aceste condiţiuni, a s tro ­nomul american crede că aceste gigantice „lucrări publice" s’ar datori ac tiv ităţii, m un­cii locuitorilor car ar popula planeta, cu sco-toride 3 3 apa *n zonele tem perate şi

* * *Acum intrăm în domeniul ipotezelor şi

suntem în faţa marei chestiun i: planeta M ar-este oare locuită? Ar trebu i să ne în tre ­

bam mai întâi dacă e „locuibilă".

D epărtarea p lanete i de soare, densitate* u şoară a atm osferei sale, lipsa norilor, pare a indica, că tem pera tu ra trebue să fie mult mai scăzută decât a n o as tră : calculele au găsit-o totdeauna in ferioa ră lui zero. Preai- unea a tm osferic i nu trebue să aibe declt a tre ia parte din valoarea celei pământene. / 3 ceasta pare, la prim a vedere, incompatibili cu existenţa fiin ţe lo r vii. D ar, aici trebue si facem o deoseb ire: F iin ţe vii, organizate ca şi n o i? F ă r i tndo ia li. D ar nu s'ar putea con­cepe şi fiinţe organiza

Nu-i nici un m otiva ltfe l d e c it noi?Păm ântul, grăunte

de praf in im ensitatea spaţiului, s i fie sin­gurul glob locu it de fiin ţe gânditoare. Li a lte tem peraturi şi la a lte presiuni, cores-: pund desigur tn N atură , organism e creiate ca să se acom odeze; descoperirile prinţului Al- b e rt de Monaco ne (iau cele mai bune dovezi. ; I lu stru l navigator, tn cursu l deselor sale ci­ti to r i i oceanografice, a readus la supra­faţă fiin ţe vil, care tră iau la peste 6.000 me­tri adâncime, ad ic i Sntr'un Ioc unde nu pi- trunde deloc lum ina, unde presiunea e de 600 atm osfere, tem pera tu ra de zero grade, a d ic i toate condiţiun ile care se credeau a fi incom patibile cu viata.

Ce dem onstraţie mai frum oasă a locuirii posibile a planetei M arte? Condiţiile de via­ţ i sunt deosebite? D ar to t aşa dc deoşabite trebue s i fie şi v ia ta f iin ţe lo r ce o locueaci

D eci, nu mai e nici un motiv ca s i ne opunem faptului că ex istă „marticni**.

C ât priveşte felul, form a, limba şi viaţa lor soc ia li, io t ceeace s'a spus şi s'a scris, ţ p u r i fantezie. E cert c i luminii dc pe Marte ; ne parvine prin unde lum inoase: deci nu-i im posibil ca s i ne parv ie şi unde electrice, care c ilito re sc cu aceeaş viteză.

D ar de aci p in i la a afirm a că acestea sunt „m esagii te lefonice", suntem departe.

Să rămânem în dom eniul cunoscutului! * destul de m are ca să nu fim nevoiţi să ne aventurăm în cel al fanteziei.

ÎNGRIJIŢI VA D I N Ţ I I

P R O T E Z A D E N T A R AD en tişti A sociaţi

STRADA BISERICA ENEI No. 14Extracţii, plombe, dinţi artificiali in toate sistemele. Preţuri moderate. înlesniri de p la tă Consultaţii 8—1 a. m., 2. iumătate

8 p. m. Telefon 338/27

'

[ m ij Cocul zâfLezU'. ____ '_____________

A c ă d e n T ]a raqravilale.

Principesa

Ileana, cusK if-u rd e

La Predea [

unpdj un /a/rid :Pe. soseava KisseCeJ/, dm

Bucureşti

Lunta sânatoasâ :

i

R E A L I T A T E A I L U ST R A T Ă g Februarie 1929

L iceu l/€eâ f d/n. Braşov, Cu s/cy urile

17

2 Februarie 19t9

R E A L I T A T E A I LU STR AT A

G re taLillian

Dove, '

Poşta CinefililorMODI — L iane H aidt, W ien IX. 1

songasse, 10 - Are 25 de aui. N am »d ci îi p lac b ă rb a ţii blonzi.MAKlETTli şi M C I -L o u ise Mor;

The S tandard Casting d irec to iy . bl Building. Hollywood. CaUl, t »■20 de ani- N u-i căsătorita. li p u t e ţ ^ j lim ba engleză sau francez* are 21 ani- Evelyn Hoit 20.30 de ani şi nu -i căsătorită.

VIRGIL D. laş i. — BiUie S tandard C asting D irectory, 010 l a ding, Hollywood, Calif., - '■Jugo, Berlin Halensee, KurfuiNt 15i!. P rim ei ii poti acrie tn lim ba si engleză, ia r celei de a doua In g<

DELLY. — Ilen iiy Porten. Bei In 08. F ried richstr., 37 a. Lilly > 1 W ilm ersdor f, Iîahelsbergerst r., Esterhazy, B erlin -W ilm ersdorf allee, 215- Maree la Aibam, Ueru

ser-allte, 172. T oate în lim ba giLOLY. — W lad im ir G aiilai

Halensee, lacbim . iT iedricbslr. şi are 32 de ani. E căsătorit.

CONSTANŢA- C onrad Na(ţ< săloril- Are 28 dc ani Adresa Goldwvn-M ayer. Culver Cily 1 A. P e n tru W . G. vezi mai sus

U. COSMESCU. Genlcă M punde. A rtiste rom âne niai cum Eliza L a P o rta . M ăria F lo rem i Atanasiu, Busler Keaton, e o vyn-M ayer. Culver C.ity Calif puteţi sc rie in lim ba francezii s

HARRY. — Nici o casă d in angajează a r tiş ti de cinem a.

NELVIRICU. Dolores < Fox-film, Hollywood. Calif. U 24 de an i: C ă să to rită , d a r e t vorţ.

X. V. — Ivan Petrovici, e,o studio, Nice. E sflrb. Ii pu te ţi scrie i franceză.

NADIA. __ X enia Desni, B erlindescheim erstr. i. Are 29 de ani. Ni torită.

Didy B. — ita iuon N ovarro in Are 30 de ani. Ii puteţi scrie p ‘ c/o M etro-Goldwyn Mayer studio City, Calif., U. S. A.

ZAZA. — Vezi „R ealita tea H No. 5.

iirm - •ie da-

n, c/o la fl Are ‘

n e in v arbo

isch,

o The Buil-

!'>nny i mm,

uiceză i! iană. s. W.; rlin : Agnes. a Îi^ r*

Rai- |

BerlinK rus

-i că- Metro-11. S.

0 râs-- sunt:1 .cnico i.o.d- A. Ii

îigleză. Ha nu

», c/o Are

de di*

igrant,lim ba

V. Ril- i eăsâ-

joacă.idresa:( .ulver

st rată"

- Ş C O / Q L / QO f

E ~ L B < T R O - M £ C G S t / C f i& u c < j u e z ş r /

CGLt-n CĂLĂRAŞILO R k t . lo k .

tScopu P jc .octfe / e~rfe o/<z ct f o r m a C onc/c/cfor/-txzsxzsxctA ir-/ h zc h n /^ r /> z /v ^j<irv/cjife S h a/u fcjî (C.F-.fZ. eAyl/v /rtdujJrrl.

C a crc/m .a /v r x u m o /i•'/ ş i 'r rx n o z ju R j/ja ra coj cc/

<tchrsa/P<zn.fa.: G r/ri J t , / n c /c j jh y -a fi.. < z./c .

Cc-irircjr/fîc. _rcoar/^/ y c / / j / p m a /o ^ p r in . co rfcy p o a o fe o A ? , c c ă i <2,fizvî> pof- c jrm a f a r d i p ă r o s / r e aa o c jp of'/ifbn

O bnc/if-iun i fz. d<z c/a/nihzm. s i progrO-<rxjpcJzjJi/cJ/V-nz bl/ni/- g r a h j / f $3

Unde mergem 1 Din lnmeaCINEMA „CAPITOL** rep rez in tă : „ Ş a r­

pele”, sp len d id u l film cu G reta Garbo şi Conrad Nagel.

„BULEVARD - PALACE“, ru lea ză m arele succes „C ră iasa C odrilor” (Senorita) cu Beb6 Daniels.

„E L IT E “, fru m o a sa sa lă din Calea V icto­riei, ru lea ză „Ţ arev ic lu l”, film de m are succes.

CINEMA „TRIANON**, rep rez in tă sp len ­didul film : „L’Argent*1 după ro m an u l lu i E- m ile Zola, cu B rig itte Helm.

LA „SCALA“ co n tin u ă m arele succes „Vin Bibicule*1, cu L ouise K artousch şi un film senzaţional.

„SELEC T‘‘-ul p rez in tă superba rea lizare „R apsodia Ungară*1, cu W illy F ritsch .

CINEM A „REX“, con tinuă se ria succesu­lui, cu „C azacii după, Tolstoi, cu Jo h n Gil- bert şi R e n i A dorte .

¥ A MAI REVENI pe ecran W illia m S. Hart? S u n t doi ani decând n ’a m ai

tu rnat. De curând, s’a in sta la t în tr ’o nouă vilă, cu aspect p rinc iar, pe care şi-a clă­dit-o în valea S an Fernando, nu departe de Hollywood.

WILMA BANIvY şi-a ales ca nou p a r te ­ner pe R obert M ontgomery. C ând îl va în ­locui şi pe acesta?

Un m a^e evenim ent în in d u s tria cine­m atografică u n g ară . Se fac prepara tive le pentru rea liza rea un u i film de m are m on­tare: ,,ATILLA“. O parte din capital, s 'a învestit de firm a franceză ,„Cineromans" ■ Vedetă, o a r t is tă franceză. R estul d is trib u ­ţiei, tin e re .şi tin e ri din societatea buda- pestană.

CONRAD VEIDT şi EMIL JANNINGS părăsesc A m erica, p en tru G erm ania, căci ce doi ilu ş tri c ă lă to ri de pe „B erenga- r ia“ nu vor să au d ă de film ul vorbitor.

Figurile Ecranului

Greta Garbo8 ’A N Ă SC U T în 1907 în Suedia. In co­

pilărie, a dus o viaţă lin iştită , îm ­preună cu sora şi cei doi fraţi ai ei.

Fiind a trasă de scenă, dă u n concurs şi intră m „Şcoala dram atică regală11 a s u ­ediei. La tea tru l R egal din S tockho lm e foarte apreciată. Ca şi teatrul, cinem ato­graful o atrage î i are un deosebit succes 'in „G osta B erling". , . ,,

Apoi turnează sub conducerea lu i (>■ W. Pabst „U liţa D urerii" . In u rm a acestui film , e anga ja tă de Metro-G>

P rim u l film rea liza t în A- merica a fost „T orentul" du­pă Bl. Ibanez. U rm ează „Car­nea d iabo lică1', A nna Kare- n ina“, „Fem eea d iv in ă '1, etc.

Printre u ltim ele d filme cităm: „O femee de a fa c e r i",„Fem eea lu i Ş tefan Ţrom- hold11 „S haw l ’P'iple'1 Ş a r ­pele'1, „I)ie Nonne von Sankt Motitz". având in toate ca partener, pe John Gilbert. In urma unei m ici neînţelegeri,John Cilbert, a fosl înlocuit cu C onrad Nagel, care <\ este partener in u ltim u l ei film „F iger Skin".

CRETA GARBO are uu joc dem onic şi a fascinat întreaga om enire, cu fru ­museţea-i fatală.

Apariţia ei pe ecran, se­duce, em oţionează, înveseleş­te şi stoar.ee lacrim i iui corespondenţa ce i se adre­sează se cifrează la m ii de scrisori zilnic.

O adevăra tă artistă .

fohn Gilbert nu părăseşte Ifirma Metro-Goldwyn

© SIMPLĂ DISCUŢIE între Greta Garbo şi John Gilbert a fo s td ea ju n s sa

dea naştere la diferite fantezii reportericeşti, încă ceva mai m ult.: se dădea ca sigura^ plecarea lu i John Gilbert d e l a M G - M - şi că G reta Garbo silise aceasta socielali să nu m ai rd n o ia sc ă contractul cu fostul

01 Dai-1"^ t i r e de toată încrederea - desmm te aceste svonuri. John Gilbert. al cărui con­tract expira la sfârşitul acestui an. a mai semnat allul pen tru o durata de cinci ani de zile,-cu M-'G.-M.

Clişeul a lă tu ra t , rep rez in tă o scenă em o ţio n a n tă d in film ul„Ana K a re n in a '1, — ed iţia a- m ericană, — in te rp re ta t de Greta G arbo şi Jo h n Gilbert şi pune ta ţă ’n fa ţă cucerito­ru l de in im i, cu so ţia cinstită, care n u v re a să -ş i calce ju ră ­

m â n tu l de cred in ţă .

18

REALITATEA ILUSTRATĂ î Februarie 19Î9

Cătmesaj.canvpion deboz.cataq.semi- miiCode -se antrenează la minus Io gr Costum. Sumar pentru sKyori

'rineipele Mcotâe ş i Principesa Ifeana

Boxeun cari n u m Sea., /a . Bucureşti j

mai nian

Tren de Sânlupa f

R E A L I T A T E A I LU STR AT A2 Februarie 1929

Z c u b K c jfVestea nu mă încân tă , dar deoarece m ă­

tuşa A. ţinea o pensiune pentru vilegia- turişti — şi mai cu seamă vilegiaturiste de toate vârstele, — n u mă plictisii acolo. Ba cucoanele suedeze îm i purtau m ult in­teres şi u n a din ele, o doamnă m ai b ă ­trână, îm i prom ise ch iar sprijinul ei m o­ra l şi m ateria l, spre a-m i procura un post la poliţia din Stockholm . Se ţinu de cu­vânt; în să asup ra încercărilo r m ele în a- ceastă d irecţie voiu m ai reveni — deo­cam dată v reau să povestesc m area aven­tu ră de dragoste ce m i-a fost h ărăzită în capitala Suediei.LOGODNICA MEA SUEDEZA ŞI LOGOD­

NICUL EILocuiam ia ră ş îm preună cu vărul meu

şi petreceam adesea ore plăcute, în casa unei cunoscute. In tr ’un rând, dânsa ne a- ră tă un album cu fotografii, la care mă uitai cu atenţie. P o rtre tu l unei dom nişoare de o frum useţe ra ră mă im presionă a- dânc.

— ,,E m inunat de frum oasă!” exclamai. ..Tare a,ş v rea s’o cunosc”.

Gazda zâm bi:— ,,0 dorin ţă foarte uşor realizată”. Şi în-

t r ’adevăr se ţinu de cuvânt şi ch iar a doua zi făcui cunoştin ţă cu Viran Arfwdisson.

Eram ferm ecat de ea şi îmi petrecu i mai tot tim pul liber, — şi timp aveam destul, deoarece deocam dată încercările mele de a căpăta o slu jbă răm âneau zadarnice, — în tovărăşia ei. D ar dragostea to t m ai în ­flăcărată p en tru Viran, dragoste îm părtăşită după cum avui fericirea „să constat în cu­rând, mă făcea am biţios. Vroiam acum cu «rice preţ, să -m i fac u n rost în viaţă. Tot ceiace resim ţisem p â n ă atunci, fusese doar năluca dragostei; acum iubiam p en tru în ­tâia oară ş i această iubire, m ă făcea m ai bun, m ai devotat, m ai ap t pentru sacrificiu. Totuş vechiul Zoubkoff nu m urise încă şi în tr ’un râ n d îm pre ju ră rile deteră jorilei ce­luilalt eu al meu, ’ să se manifesteze.

Viran fusese logodită cu un tâ n ăr de al cărui ca rac ter b ru ta l, îşi dete seam a abea după logodnă. O strică deci, dar logodnicul o pândia m ereu, am eninţând-o chiar. Ii trimesei un fa ire -p a r t :’

V iran Arfwdisson Alexander Zoubkoff

Logodiri.şi acesta e ra pu ru l adevăr: Viran consim - ţise să-m i fie soţie şi serbasem logodna în ­t r ’un cerc intim , dar foarte vesel.

In ziua u rm ătoare , făcui cu Viran o plim ­bare cu m aşina ; reîn to rcându-ne spre casa viitorilor mei socri, Viran păli.

— „Iată-1!” strigă ea speriată.Maşina stopând, fostul logodnic se adresă

tu rbura t V iranei:—,,E ad ev ăra t că suneţi logodiţi?”Eu m ă posta i în fa ţa fetei.— „Ce doreşti d -ta , domnule?”— „Am fost logodit cu d -ra Arfwdisson

D aţi-m i voe s’o conduc acasă şi să am o explicafie cu ea’-.

20

— ,,Cu logodnica m ea nu trebue să a i nici un fel de explicaţie. Iar dacă vrei să stai de vorbă cu mine, poţi s’o faci aci în stradă.”

In clipa urm ătoare, amorezul îm i trase o palm ă şi scoase revolverul. Eu în să îi smulsei arm a lovindu-1 atât de tare, în cât căzu La păm ânt.

— „Aşa”, zisei către V iran," de-ocam dată îşi are p o rţia lu i; să mergem sus”.

Viran era foarte em oţionată de cele în ­tâm plate şi to rtu ra ei spori când după un timp, fostul logodnic se înfiin ţă pe sală, ţinând în m ână un teanc de scrisori şi fotografii ale fetei. Zărindu-m ă, începu să le ru p ă în bucăţele, în jurând în cuvin­tele cele m ai triviale. E ra cât p ’aci să-i fac vânt pe scări, d ar el plecă singur, s tr i­gând de jos: ,,Te-aştept în faţa casei, până ce ieşi de aci; ne mai răfuimi nwi.’

Amorezul înfuriat, îm i mai trim ise câteva scrisori sus, în care m i-o zugrăvia pe Vi­ran în culorile cele mai negre. Bine înţeles că nu le dădui nici o im portanţă şi era să m ă răfuesc în felul m eu cu tipul acela, dacă n ’a r fi in tervenit tatăl Viranei.

EI înştiinţă telefonic poliţia care arestă pe stăruitorul Seladaon în faţa casei. Indivi­dul declară, că vroise să mă îm puşte. Eşi- sem biru ito r din toa tă afacerea asta, şi mergând seara spre casă, mă sim ţiam nes­pus de fericit. Iubiam şi eram iubit. Mai simţiam încă pe buze. sărutările Viranei şi viaţa mi se părea nespus de frum oasă. N u­mai de n ’a r fi fost lup ta pentru existenţă!

LUPTA PEN TRU EXISTENŢĂNici nu puteam, nici nu vroiam să trăesc

mereu pe socoteala rudelor. Insă e greu să-ţi câştigi pâinea în tr ’o ţa ră străină, care chiar dacă nu a partic ipa t la război, suferă de con­secinţele lui. V aluta u rcată stinghereşte ex­portul, deci criză economică şi aic-i.

Mai în tâi îmi încercasem norocul la poliţie, bazat pe scrisorile de recomandaţie ce le că­pătasem; aveam oarecare şanse de reuşită. De-asemeni era să capăt un post de tradu ­cător, dar aceste speranţe fură curând spul­berate. După ce mă logodii, ac tiv ita tea mea spori şi jz b u ti i^ s ă găsesc câte o ocupaţie temporară. Am încercat de toate. După ce în Rusia fusesem agent pentru alim ente, cu­rier, tăetor de lemne, lucrător la canaluri, spărgător de pietre, mă văzui în Suedia pe rând actor de cinema, voiajor com ercial, tâl-

/m a c iu , reprezentant de aparate Radio şi m a­şini de scris, etc. etc. In Germania încercai apoi şi alte m eserii — vre-o două-trei du­zini în totul, iar acum mă pomenesc şi sc rii­tor! Mă ’n treb uneori, ce o să-mi mai fie dat sa trăesc în viaţă?

In anii 1922 şi 1923 începea să-mi m eargă binişor. Dacă suferisem de inflaţiunea m one­tara în Rusia, puteam acum să p ro fit de cea germană, făcând afaceri de to t felul, cu re ­prezentanţa ce o aveam. D ar mă pusei să fac afaceri pe cont propriu , şi stabilizarea neaş­teptată a m ărcii, îm i cauză paguoe enoirve.

B IJU T E R IIL E VÂNDUTEFui declarat în sta re de falim ent şi m icile

mele economii se iro siră iarăş. Ia r începu

la r o m â r u e jte dg. £ . M a r q K t t a . .

goana zadarnică după un post. îm i m ergea din ce în ce mai p ro s t; mă văzui nevo it să-mi vând b iju te riile , şi din această pricină, mă încurcai în tr ’o afacere urâtă, deşi eram cu totul nevinovat. P o liţia mă învinui că vân- dusem unui b iju tie r o b ră ţa ră fu ra tă , iar giu­vaergiul afirm ă şi el acest lucru, deşi nu vă­zusem b ră ţa ra în v ia ţa mea şi nu-i dădusem decât n işte inele, o broşă, un ac de cravată ce-mi aparţineau. Fui nevoit să petrec o noapte la com isariat, dar a doua zi lucrurile se lăm uriră. A devăratul vinovat fu găsit în persoana unui chelner, ce-mi semăna.

Faptul că logodnica mea ţinea la mine, cu aceiaş dragoste şi credinţă, îm i dădea mult curaj. Nu-i vorbă, mai avusesem scene cu fostul logodnic, care-m i ceruse in tre alteia, să-i înapoiez banii, ce-i cheltuise cu V iran şi îmi trim itea m ereu scrisori in jurioase la a- dresa fetei, pline de am eninţări. In cele din urmă, po liţia puse capăt acestei coresponden­ţe, în urm a reclam aţiunilor mele.

UNCHIUL DIN AFRICAO clipă în treză rii un v iitor frum os pentru

Viran şi mine. Un unchiu al meu, fost con­sul al Suediei în A frica de Sud, înapoindu-se pentru un tim p la Stockholm , îmi făcu pro­punerea să plec cu el la Iohannisburg^ iar V i­ran să mă urm eze mai târziu. E u însă ţineam prea m ult la logodnica mea, pen tru a consim ­ţi la o despărţire a tâ t de lungă. C ăutai să conving pe unchiul meu, să plecăm împreună. După oareca ţe şovăială consim ţi şi-mi pro-

•mise că-mi va tr im ite bani de drum , pentru amândoi, îndată ce va sosi în A frica. Aş­teptam aceşti bani cu o nerăbdare crescândă, dar unchiul din A frica nu mai dete semn de viaţă. A flai doar de la a lte rude, cum că se m utase în Congo belgian.

UN ACCIDENT ŞI URM ĂRILE LU IP o liţia suedeză m ă am eninţa cu expulzarea

dacă voiu continua să fac dato rii şi să nu-mi găsesc m ijloace de existenţă.

Neavând a lte resurse, in trai ca lu c ră to r la fabrică, câştigând vre-o nouă mărci_ pe *i. E ra o v ia ţă grea, dar o înduram fără să ma plâng, căci zilnic, la ora 12, V iran venia la fabrică şi-m i aducea de m âncare. Zărind-o de departe, în roch ia ei deschisă, îm i creştea inima de bucurie şi uitam toa te necazurile.

Dar un accident de muncă — fra c tu ra mâ- nei stângi, — îm i luă şi această posib ilita te de câştig. P en tru scu rt timp găsii un angaja­ment ca trad u că to r la o editură, dar după a- ceia eram to ta lm en te lipsit de resurse.

Rudele m ele erau din ce în ce m ai strân ­se la pungă. In d isperarea mea, căutai să plec în Am erica pe un vapor-tanc, fă ră bilet. Dar omul, care m ă ascunsese, nu-mi dădu nimic de m âncare şi foam ea mă făcu să ies din ascunzişul meu.

încă dela Sandham — g ran iţa suedeză • am fost debarcat. Şi în tr’o zi m ă pom enii cu expulzarea din Suedia ca stră in indezirabil.

(Va urm »)

R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 8 FebTi.urie !9iit

urneaNarii

dispăruţiîn m o r m â n t a r e a m a ­

r e l u i DUCE NICOALE NICOLAEVICI. Fotografia

no as tră rep rezin tă corte­giul m ortuar, pu rtând spre groapă sic riu l cu răm ă şi­

ţele păm ân teşti ale m are­lu i duce.

D e-asupra sicriului, sabia decedatu lu i şi căciu la de

com andant al cazacilor im periali.

Foametea în RusiaIn urm a Îngrozitoarei foamete, care bân-

tue în Rusia, s’a pus din nou pe tap e tu l actualită ţii, chestiunea miilOT de copii vaga-

Un nou sportUn grup de dom ­

n işoare a o rganizat o cu rsă de „balona- şe”, pe gh ia ţa la cu ­lu i d in St. Moritz.

Din fericire, aci nu poate fi vorba de „p răbuşiri”, ci cel m ult, de „că- d e ri“.

bonzi, care îşi bazează existen ţa pe fu rtu ri.C lişeul nostru reprezină un asem enea

copil, adus în fa ţa au to rită ţilo r sovietice, sp re a fi in te rn a t în tr ’un dispensar.

NIMIC DE FĂCUT— Dacă B6b6 nu vrea să doarmă, am să

v iu să-i cânt ceva.— Degeaba, c&ci l-am am eninţat, până a-

cum , de două ori cu asta, doamnă!

frumuseţe din GalvestonFotografia din

s tânga reprezintă un grup de 4 fru­m useţi, care vor pleca in luna Mai la Galveston-Te- xas, spre a p a r ti­cipa la concursul de frum useţe , ce se va ţinea tn a- cea localitate, !n luna Iun ie a. c. Jos, s tân g a : o frum useţe __indj^ genă din B razilia; d reap ta : MISS DANEMARCA ;

Sus, s tân g a : regi na revelionului germ an şi d reap­ta : MISS BRA­ZILIA. N oua u n ifo rm ă a a rm a te i am ericane este de

re a lbastră . C lişeul nostru a ra tă (stânga) v e un ifo rm ă si (dreapta) cea nouă.

culoa- c h e a

21

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A2 Februar* 4Î&S

m a & w i ,

ură senzaţionala a detectivului m ond ia lGex Trevor1

— D ar de a tunci s’au în tâm plat evenimen­te foarte sem nificative. V ă spun bazat pe fap te reale, nu pe presupuneri, ca sunt mai m u lţi complici, cari cau tă să asasineze pe D ick Randall, nu ştiu în ce scop, dar banu- esc că în legătu ră cu m area lui m oştenire.

— Pe ce te bazezi când afirmi acest lu- cru?

— P e rezu lta tu l te legram ei ce am trim is la R io de Janeiro , p rin T . F . F., dela L isa­bona. _.

— Telegram a prin care ne anunţam sosi- rea? Ce legătu ră este în tre aceste 2 chesti­uni ?

— Când am expediat acea telegram a, prin care dv. anun ţaţi pe D ick Randall că sosiţi îm preună cu „celebrul detectiv T revo r Gex, mi-am z is : D acă ex istă o banda bine organizată, care a h o tă râ t suprim area lui Randall, este exclus ca, aflând că detectivul G ex a pornit spre B razilia, să nu trim ită un complice ca să-l urm ăriască, sa-1 spio­neze si să-i pareze as tfe l planurile. Cu cat banda’va fi m ai bine organizată şi cu ram i­f ica ţii mai în tinse, cu a tâ t complicele va a- pare mai curând pe urm ele mele. A cciden­tu l dela R io de Janeiro , cu scandalul in stradă, când s ’au schim bat focuri de revol­v er şi un cu ţit a fo st asvârlit în Dick^ R an­dall, fără să-l nim eriască, mă făcea să p re­supun că nu era vorba de un asasin izolat, ci de o bandă, aşa cum dv. ş tiţi foarte bine că există num eroase în A m erica de Sud. Am verificat această presupunere şi ea s a do­vedit justă.

— Si com plicele a apăru t?— Da. S ’a îm barcat la D akar şi ne spionea­

ză clipă cu clipă. Nu e extrem de abil, f i­indcă l’am surp rin s din prim a zi observan- du-ne. Ca să nu pară că ne spionează, se fă­cea că c iteş te un ghid. D ar pagina cărţii era o oglindă, şi p rin ea ne studia în voe, văzând to t ce se petrece la spatele său.^Cum vă spun, nu e p rea abil, mai în tâi fijndcă nu ştie să observe fă ră să se vadă că ob­servă, şi apoi fiindcă nu şi-a dat seam a că raza de soare re f lec ta tă de pagina-oglindă, se proecta pe pere tele ex te rio r al cabinelor şi jocul ei a r fi a tra s a ten ţia celui m ai a- geamiu poliţist... De aceea sunt eu contra acestor trucuri, care nu fac două parale!...

— T revor Gex, cine e individul?— Chinezul.— Chinezul? A tunci femeea superbă care

e cu el?— O complice. N ’aţi observat ce ochiade

vă trage? P este câteva clipe, vor in tra cu siguranţă în vorbă cu n o i!

— O, şi eu care credeam că fem eea a- ceasta m’a rem arcat, cu toată vârsta mea!... P oate că te înşeli, to tuş, Gex.

•— Nu, d-le general, faptele se înlănţuesc de minune, aşa după cum le-am provocat: dacă era un singur asasin, neexperim entaţ, nu ar fi trim is pe nimeni să ne urm ăriască.

D esigur că îndată ce telegram a noastră a so sit la Rio de Janeiro, şi ziarele au afla t de îm barcarea noastră , bandiţii de acolo au transm is p rin radio ordinul către aceşti doi complici dela Dakar, să se îmbarce pe va­porul Am azona, şi să ne observe deaproape. D e îndată ce s’au su it pe vas, le-am fac ilita t eu însumi să afle care anume pasager este „celebrul detec tiv T rev o r Gex“, prezintându- mă astfel tu tu ro r. L ’am surprins pe acest vierm e galben, trăgând cu urechea la to t ce spuneam.

T recând după un co lţ şi întorcându-m ă brusc, m’am izb it nas în nas cu e l: se ţinea după mine ca scaiul. M ’am interesat, şi am afla t că a ce ru t să i se schimbe cabina, şi să i se dea una lângă cabina mea. Fem eea lui, în acest tim p, abia v ’a zărit, şi a început m anevra clasică de captivare. Nu trecuse o o ră dela îm barcarea lor, şi-am surprins tru ­

cul chinezului cu oglinda din ghid: eramedificat. . . . i i

— Şi acum, ce facem ? întreba generalul. M ă duc să anunţ pe comandantul vasului.

— O, nil! să ri ca ars T revo r Gex. Sa nu faceţi una ca asta. A r însemna să ne tăiem singura cracă de sub picioare, cea mai buna posibilitate de a ajunge la bandiţii noştri.

— Nu înţeleg. „— D-le general, dv. trebue sa va faceţi

că nu ştiţi nimic. Avem de jucat o^ come­die cu adversari destul de îndemânateci. T rebue să facem pe chinez şi pe partenera lu i să creadă că nu ne dăm seama de nia- nevrele lor şi că suntem gata^ să j^ădem in cursă. Trebue să le dăm iluzia că-şi înde­plinesc în mod norm al m isiunea de a ne u r­m ări şi spiona. Vom avea astfel un atou fo a rte folositor în m ână: pe deoparte vom putea oricând induce în eroare pe bandiţi asupra p lanurilor noastre , făcând pe chinez să surprindă „convorbiri" în tre noi, s tab ili­te mai d ina in te ; pe de a ltă parte vom avea calea cea mai rapidă pentru identificarea bandei. . . . .

In tr ’adevăr, lăsând chinezului im presia ca ne urm ăreşte, îl vom urm ări noi de fapt, îl vom spiona noi pe el şi, ţinându-ne după el, la Rio de Janeiro, este exclus să nu ajungem la sediul, şeful şi ceilalţi membri ai bandei.

— T revor Gex, partida ce-mi propui mă pasionează. Ce dor m i-era să mai resp ir o- dată atm osfera braziliană, plină de parfu­mul aventurii!...

V

EV A N T A IU L D O N E I IZABELA.

Generalul in tră cu T rev o r Gex în restau­ran tu l transa tlan ticu lu i; îndată după ^ei scsi chinezul cu frum oasa spaniolă. T recând pe lângă general, fem eia lăsă să-i cadă evanta­iul amplu de pene de s tru ţ. Generalul se a- plecă şi-l rid ică, zâmbind.

— Mă scuzaţi, senore, zise spaniola cu o sfială, probabil prefăcută, în voce.

Şi cum generalul P aul Bernard se înclină, chinezul rosti în tr ’o franţuzească aproxim a­tivă :

— Dacă nu mă înşel, viteazului general P au l Bernard am onoarea să-i mulţum esc?

— Mă cunoaşteţi?—- Cine nu vă cunoaşte, Excelenţă. Nu

există carte de isto rie a războaelor din u l­tim ele decenii, în care să nu figureze nu­m ele şi p o rtre tu l dv. Perm iteţi-m i să mă p rez in t: Sse-Pong, ferm ier. Soţia mea, dona Izabela... Bella, ai cinstea să strângi mâna unui mare erou!...

Generalul p rez in tă pe T revor Gex, care adăogă:

— „Celebru detectiv"!Sse-Pong ţinu să le explice îndată, că

scopul călă to riei sale în Brazilia, era ca dona Izabella — dona Bella, după cum o răsfăţa chinezul, să revadă pe bătrânul ei ta tă , care locueşte la Rio de Janeiro. Lu­ară masa îm preună. Dona Bella continua să arunce p riv iri languroase, încărcate de un ciudat fluid, generalului, întrebându-1 în cele din urm ă, dacă face o călătorie de plă­cere.

— Nu, răspunse detectivu l în locul gene­ralului.

Şi începu să expună un plan fictiv , prin care afirma că va pune mâna pe duşmanul ce ameninţa soarta lui Dick Randall, în tim p ce cei doi com plici îşi aruncau p ri­v iri pe furiş.

Când se rid icară dela masă, dona B ella era încântată de modul galant cu care genera­lul îi vorbia şi o privia. E a şopti chinezulu i:

— Bătrânul a căzut în laţ!De altă parte, generalul m ărturisi lui T re ­

vor Gex:

deVudtjardMuKlon.— Frum oasă fem ee !... Ce păcat că joac,

numai o com edie fa ţă de m ine!Cei patru pasageri, deveniseră as tfe l ne

despărţiţi şi chinezul părea fo a rte m uţţu m it de „succesul" m isiunei sa le: el pare?, că vede în T rev o r Gex un detec tiv de ce mai slabă speţă, — care-şi divulga singur toa te planurile şi in ten ţiile — şi nu scapă nici o ocazie să-l ironizeze sângeros.

T ransatlan ticu l Amazona trecuse de_ inul ecuatorul şi se apropia de trop ic . Caldur din timpul zilei devenise m oleşitoare.

Nopţi însă m inunate, în care generalul P aul Bernard sim ţia un vag fior, ca o «di ere din tine re ţea sa trecu tă , a la tu ri de dona Izabela, — căreia începuse să-i spună m in tim itate „B ella" — şi cu care p riv ia imen sitatea oceanului a rg in ta t de luna, m ti ce T revor Gex îşi bătea joc de chine*, de- bitându-i p lanuri to t mai fantastice.

La balul de pe bord, generalul vânjos ţi simplu, deşi la o v ârstă destul de înainta, dansă cu B ella şi toa tă lumea adm iră ele­ganţa acestui bătrân a tâ t de verde.

După dans se re trase cu dona B ella 1 t r ’un colţ d iscre t de pe punte. Frumoas braziliană îşi lăsă capul pe p ieptul genera lului, şi suspină...

— Sunt a tâ t de nefericită!...Apoi buzele lo r se un iră şi răm aseră astfe l

îndelung... .Bella se sm ulse brusc din îm bră ţişarea a

ceasta, de o vo lupta te lin iştită, dar in tenf şi fugi. Se încuiă în cabină, se în tinse pc pat şi şop ti:

— Ce păcat că to tu l nu e decât o com edie!

V I

P E U R M E L E C H IN E Z U L U I

Ţărm ul A m ericei se profila din ce în ce mai distinct. G olfuri ample, insule ver*i, ne numărate.

In tr ’o largă scob itu ră a ţărm ului se det sebia o aglom erare de vapoare, cargobo tu ri pentru A ustralia, pen tru La P lata...

T ransatlanticul in trase în rada vastă a portului R io-de-Janeiro . Dona Izabella avea în priv iri o um bră de tr is te ţe :

— A venit clipa, senore, când trebue să ne despărţim . Ne vom mai vedea oare ?

— Desigur, dona Bella, răspunse generalu l, unde v’aş putea în tâ ln i ?

Chinezul se apropie:— M i-aţi face m are plăcere, dom nule ge­

neral, dacă a ţi lua m asa la noi, în una din *i- lele acestea, îm preună cu prietenul dv. „ce­lebrul detectiv" dr. T revo r Gex.

Sse-Pong rostise aceste din urm ă cuv in te , cu o ironie rece, întinzând generalu lu i o- carte de vizită , pe care se afla adresa sa . Apoi adăogă:

— D ar dv. unde veţi locui?— P robabil la ho tel. Vă voi anunţa de în ­

dată ce mă voi instala, răspunse generalul.Vaporul ancoră. Se începură o p era ţiile de-

debarcare, se făcu viza vamală şi san itară .La despărţire, B ella găsi p rile ju l să şop-

tiască generalului la ureche:— Senore, mâine seară, pe U vidor, în a-

murg... T rebue să vă vorbesc neapărat--D ebarcară pe cheiul plin cu saci de cafea,

şi hamali, ducând g rele poveri, Golful, mai vast decât N eapole sau Bosfor, e încadrat în tr ’un lanţ de m unţi, — lanţul O rgelor, cu piscuri aşezate paralel, ca tubu rile de orgă. Degetul iu i D um nezeu, Corcorado, Ciocul' Papagalului, ce se văd de departe, la ap ro ­pierea vaporului de ţărm ul brazilian.

— Dick!....— M on general!....

(Va u rm a în No. v iito r)

RE ALITATEA. IL U S T R A T Ă I Februarie ii)&9

TOATE JOCURILE DIN ACEST NUMĂR, SUNT FĂCUTE DE D. GRIGORE ROMA-NESCU-Loco

Jo c No. 1 (Cuvinte încrucişate) COLLEN MOORE(15 puncte)

15

1 7 '

2.4

WL

2 5

2 6

2 9

HZ

*<<0

*«3

5X

57

■

A m u

■ p

r:

m a m i

□ □

}

■ a

3 0

3>i

3 S

SffialllQIIi■ a B B ir j

4 9

BHmm±

6>*

5 5

5 8

<o5

£>o

O

M

/

8

5

9 10

18

x o

<o<o G §

f5 +

4.3.

* 5

\X

Orizontal: 1) M ineralogist francez (1787— a 850); 7)oraş în A nglia; 13) g e o g r a f arab ; 14) p lasă de pescuit; 15) personaj dinte o ■dramă de S hakespeare ; 16) h id rom el; 17) «cancelar al lu i Şef a n cel M are; 18) adverb , 19) term en convenit de plată; 20) num e­ra l; 21) papagal; 22) două litere d in „Nud";

-23) no tă m u zica lă ; 25) conjuncţie; 26) p ro n u ­me; 27) in terjecţie ; 29) pronum e; 30) in te r­jec ţie ; 32) epocă rem arcab ilă; 33) lac în A frica( (inv); 34) p ic tor francez 1825- 1892); rid icăm ; 39) sim brie (Mold.); 41) a r ­tico l; 42) n o tă m uzicală ; 44) cam pion; 45) l i te ră grecească; 46) punct ca rd ina l; 48) p ictor francez (1800— 1874); 49) p a tru litere

•din „Volatil"; 51) fa ţă ; 52) idol la vechii Saxoni; 56) personagiu mitologic; 57 oraş 1n Polonia; 58) sc riito r elveţian (1821-1881; €2) fibre; 63) B uştean tă ia t In scân d u ri; 65) 4>raş în P eru ; 66) p ira t ; 69) c rescu tă b ine; 70) in tr ig a n t celebru (1756-1791).

Vertical: 1) m in is tru al m arinei în tim ­pul Lui Ludovic XVI (1744—1818); 2.) principe a l Galilor (1453—1471); 3) p rac tica tă ; 4) ab­ţinere dela h ra n ă ; 5) să ai să ieil (inv); 6) interjecţie; 8) m ă su ră fictivă; 9) ca ted ra lă ; 10) adverb; 11) isto ric germ an (1776—1831); 12) general francez (1768—1812); 27) p la să de pescuit; 28) ia rb ă uscată ; 30) persona­giu mitologic; 31) om politic francez (1836— 1897); 32) pronum e; 35) fabrică de postav gros; 36) produs în a fa ră ; 39) poet d ram atic francez (1570—1631); 40) pronum e; 41) de­p artam en t în F ra n ţa ; 47) afluent al D ună­rii; 50) căprio r a lip it de sapele bordeiulu i; 51) discurs ocazional; 53) oraş în Ita lia ; 54) u rît; 55) prepoziţie; 59) notă m uzicală; 60) pană de desp icat; 61) pronum e; 64) scaun ce se pune pe sp in a re a calu lu i; 66) con juncţie , 67) fiin ţă ; 68) lite ră grecească.

Joc No. 2 (Cuvinte sinonime)(5 puncte)

Se dau u rm ătoare le cuvinte:Im aginar — în g r iji t — cum plit — sd iu n -

cină — em isar — in tr ig ă — nesănătos motiv — sfârşit.

Să se găsiască sinonim ele lor astfe l în ­câ t iniţialele, citite de sus în jos, să dea un cuvânt, ia r finalele, tot de sus în jos, dea sinonim ul acelui cuvânt.

Joc No- 3 Polidrom(5 puncte)

Direct citit, sau inversai O m ăsu ră a ţi aflat.

Joc No. 4 Enigmă(5 puncte)

Aruncaţi o literă în tr ’un m unte d in S pa­n ia şi-l tran sfo rm aţi în ceva ce nu vă m ai aparţine.

* * *Deslegările jocurilor se prim esc la redac­

ţie până la 10 M artie 1929. F iecare joc acordă deslegătoru lu l un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine n u m ăru l cel m al m are de puncte, p rin deslegarea celu i m al m are nu m ăr de jocuri, d in num erile 6, 7,8 şi 9, va p rim i u n prem iu de 1000 lei. P re ­m iu l a l doilea e de 500 lei; p rem iu l al t r e ­ilea 300 lei. U rm ătorii şapte deslegătorl prim esc câte un volum din operile au to ri­lor renum iţi. D easem enea vom publica n u ­m ele tu tu ro r deslegătorilor. P rem iile se vor d istribui la 20 M artie 1929.

* * *Tuturor deslegătorilor din Capitală le

vom elibera gratuit câte un carnet de. bo­nuri „Suchard” în valoare de 50 lei.

La cum părăturile care se vor face la m a­gazinele din Bucureşti ale fabricei de cio­colată „Suchard", se vor putea da drept bani, bonuri din carnetul pe care-1 oierim.

Carnetele se vor elibera deslegătorilor de îndată ce le vor apare numele în revistă.

* * *REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA

B ucureşti, str. S ărindar 12 Telefon 306 67

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un an . ■ ■ • ' ^Pe o ju m ăta te an „ 175Pe trei l a n i .............................. ...... *®

PENTRU STRĂINĂTATEP en tru A m e r ic a . ....................................... ... 85iP en tru Cehoslovacia şi Jugoslavia . . „410

Director redacţional NIC. CONSTANTIN

* * *

MOBILE de PRIMUL RANGşi anume : dormitoare, sufragerii, garni­turi de salon, şezioane, scaune, < t :. in

tnare asortiment permanent Lu D ep ozita i de M O B ttE jjV lC Ţ O W A ||

C R A I O V AStr. U n ir ii Palatul M in e rv *

Invităm pc nuli stimaţii amatori de mo­bile din CMAIOVA ş l OLTENIA in pră­vălia noastră spre a vedea mobilele noastre.

Preţuri şi condtt, , , ni avantajoase

A APĂRUT :* o Interesantă carte de cultură şl

educaţiune:

„Instinctul sexual’1de dr. IOSIF WESTFRIED

cu un cuvânt introductiv,de Prof. S. FREUD

Un elegant volum de aproape 30* pagini, cu numeroase llustraţiunl In editura „Cartea Românească“,

Bucureşti23

Frizeria BEERCalea Moşi lor , 53

Saloane pentru Domni ş i Doamne Ondulaţium cu apa şi fier

Scena de Carnaval