recenzii - bucovina-forestiera.ro1)/recenzii.pdf · tatele cercetarilor care au fost dezbatute in...
TRANSCRIPT
Bucovina Forestieri XI, 1. Recenzii §i Revista revistelor
Recenzii
SZARO, R.C., BYTNEROWICZ, A., OSZLANYI, J. (eds.): Effects of Air Pollution on Forest Health and Biodiversity in Forests of the Carpathian Mountains (Efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii padurilor ~i biodiversitatii In padurile din Muntii Carpati). lOS Press, Ohmsha, NATO Science Series, 2002/312 pagini, 116 figuri, 80 tabele, Format 17 x 25 em cartonat, ISBN 1-58603-258-5 (lOS Press), ISBN 4-274-90520-9 C3045 (Ohmsha)
Effects of Air Pollution on Forest Health and
Biodiversity in Forests of the Carpathian Mountains
t::l!l'!<':!t11 ;.,.~,~'!C.S;r_.;:•<:!"
h.r<{ll:{•j ~~~~*·<::>"
..;~:-., .. o •• l'4r"'
lOS p ~ '·'
In perioada 22-26 mai 2002 s-a desra~urat Ia Stara Lesna, Slovacia, In conditiile unei excelente organizari, simpozionul "Efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii padurilor ~i a biodiversitatii In padurile din muntii Carpati". Acest simpozion a avut
86
scopul de a valorifica primele rezultate obtinute In cadrul programului de cercetare omonim, desra~urat timp de trei ani lntr-o retea de cercetare amplasata pe lntreg lantul Carpatic. Au participat speciali~ti din Austria, Canada, Cehia, Finlanda, Polonia, Romania, Slovacia, Ucraina ~i Statele Unite. Cartea ce se va analiza prezinta rezultatele cercetarilor care au fost dezbatute In cadrul simpozionului de Ia Stara Lesna.
Lucrarile sunt prezentate In ~ase parti: I. Rolul cercetarilor integrate In lntele
gerea impactului poluarii atmosferice asupra padurilor
2. Nivelele de poluare ~i efectele asupra pad uri lor
3. Protectia naturii ~i a sanatatii padurii In regiunea carpatica
4. Nivelele de poluare ~i efectele asupra padurilor din muntii Carpati
4.1. Nivelele de poluare 4.2. Reaqia plantelor Ia poluare 4.3. Stresori ai padurii
5. Nivelele de poluare ~i efectele poluarii din alte zone europene
6. Direqii de dezvoltare a cercetarilor din muntii Carpati
Echipa romaneasca de cercetare a avut contributii substantiale In problematica abordata in seqiunile trei ~i patru, intrucat cercetarile au fost efectuate In ~ase puncte amplasate In Carpatii Romaniei: Obcina Mare, Rarau, Magura Odobe~ti, Fundata, Retezat, Stana de Vale.
Unul din obiectivele cercetarilor a fost monitorizarea poluarii cu ozon ~i efectele acestei poluari, Ia nivel troposferic, asupra
Recenzii
dezvoltarii vegetatiei, 'in scopul de a se explica o serie de rezultate obtinute 'in cadrul monitoringului starii de sanatate a padurilor. In acest domeniu s-a efectuat un transfer de cuno~tinte din experienta americana catre echipele de cercetare din regiunea carpatina, 'in domeniul monitorizarii starii de poluare cu ajutorul filtrelor pasive ~i al analizarii acestora. In lumina cercetarilor, ozonul troposferic poate afecta major sanatatea plantelor: 'in timp ce doze reduse manifestate pe perioade lungi de timp afecteaza procesele metabolice, dozele ridicate chiar pe perioade scwte conduc Ia vatamari vizibile.
Monitorizarea concentratiei de ozon a pus In evidenta diferente foarte mari pe 'intreg lantul carpatic Ia nivelul mediilor pe trei luni. Astfel, 'intre valoarea maxima de 113,7 f.lg/m) de Ia Novovenska Huta (Siovacia) ~i valoarea minima de 43,3 f.lg/m' -Retezat (Romania), pe teritoriul Carpatilor Romane~ti situatia se prezinta astfel: Stana de Vale - 94,3 f,lglm', Obcina Mare - 90 f,lglm', Fundata - 90 f,lg/m\ Magura Odobe~ti- 88,7 f.lg/m', Rarau- 65 f,lglm' ~i
Retezat - 43,3 f.lg/m'. Se comunica date deosebit de interesante pentru poluantii pe baza de oxizi de azot ~i de sulf.
Lucrari bine documentate fac legatura lntre nivelul poluarii ~i starea de sanatate a padurilor, riscul modificarilor genetice, cre~teri, riscul Ia atacul unor factori biotici daunatori. De asemenea, sunt analizate riscurile asupra modificarii 'insu~irilor soluri lor forestiere.
Ultima parte traseaza viitorul cerceHirilor In aceste zone, care vizeaza studiul biodiversitatii In muntii Carpati, lmbunatatirea retelelor de cercetare ~i evaluare pe termen lung a efectelor poluarii In masivele Europei Centrale. in Romania, aceste cercetari continua lntr-o retea complexa din masivul Retezat, Ia care lucreaza speciali~tii americani ~i romani.
At<lt cercetarile In sine, cat ~i rezultatele lnmanunchiate In volumul prezentat sunt deosebit de importante 'intrucat vin sa completeze cuno~tintele referitoare Ia starea de sanatate a padurilor precum ~i Ia riscurile poluarii, pe de-o parte ~i Ia riscurile potentiale, distribuite spatial 'in Carpati, de cea!alta parte. Pentru speciali~tii romani, lucrarea este importanta pentru experienta capatata ~i pentru lncrederea de a Iuera 'in proiectele internationale.
ULRICH, E., CODDEVILLE, P., LANIER, M., 2002: Retombees atmospheriques humides en France entre 1993 et 1998 (Depunerile atmosferice umede In Franta lntre 1993 ~i 1998), ADEME Editions, Paris, ISBN 2-86817-582-1: 123p., 12 tab., 14 fig., 4 anexe, 59 ref. bibl.
in contextul preocuparilor actuale privind poluarea atmosferica ~i influenta ei asupra ecosistemelor terestre, lucrarea de fata are ca obiectiv principal prezentarea ~i
87
Bucovina Forestierii XI, 1
analiza evolutiei calitatii ~i cantitatii precipitatiilor anuale lnregistrate In Franta In perioada 1993-1998. Masuratorile au fost realizate In cadrul a doua programe franceze diferite: MERA ~i CATAENAT. In cadrul Programului MERA, sunt masurate depunerile umede "stricto senso" In 10 statiuni rurale. Masuratorile privind depunerile totale din cadrul Programului CATAENAT se realizeaza In 27 de statiuni de tip forestier, iar masuratorile privind depunerile umede "stricto sensa" se desra~oara In opt din cele 27 de statiuni. Cele doua programe funqioneaza dupa un protocol comun strict de e~antionare ~i asigurare a calitatii rezultatelor, care este sugestiv prezentat In fotografii pentru fiecare program In parte.
pH-ul mediu, pentru cei cinci ani de observatii a fost de 5,1, media anuala osciHind lntre 4,6 ~i 6, 1. In raport cu pH-ul masurat In apa atlata In echilibru cu COz din aer, In
absenta poluarii (pH = 5,5-5,6), ploile sunt deci In general acide, peste 50 % avand un pH inferior celui de fond. Doar In 12 % din statiuni s-a constatat o cre~tere a pH-ului In perioada 1993-1998. In celelalte statiuni, valorile pH-ului au fost prea variabile pentru a se putea stabili o tendinta. Depunerile de pro toni au fost cuprinse lntre I 02 ~i 114 g/ha/an (In depunerile umede stricto sensa) ~i lntre 6 ~i 611 g/ha/an (In depunerile totale). Depunerile de protoni sunt mai ridicate In estul ~i nordul Frantei. Nu s-a constatat nici o tendinta de scadere sau cre~tere a depunerilor de protoni In ultimii ani In care s-a realizat acest studiu.
In privinta ionilor sulfat, rezultati In principal din activitatea industriala, concentratia medie plurianuala a fost de 0,4 7 mg S-SO.' /1 (stricto senso) ~i respectiv 0,59 mg
S-SOi/1 (total). Depunerile anuale de sulf s
au situat lntre 2 ~i 24 kg/ha, cu o medie plurianuala de 5 kg/ha/an (stricto senso) ~i 6,7 kg/ha!an (total). Valorile cele mai ridi-
88
Recenzii ~i Revista revistelor
cate s-au lnregistrat In suprafetele experimentale localizate sub vant raportat Ia rnarile complexe industriale, chiar foarte lndepartate ~i In regiunile cu precipitatii anuale ridicate (mai multe precipitatii, chiar de concentratii reduse, au transportat mai mult suit). S-a constatat o scadere a concentratiilor (In 36% din suprafete) ~i a depunerilor (In 19 % din suprafete) de sulf, care se poate considera ca rezultat al reducerii emisiilor din ultimii 20 de ani.
Pentru anionul nitrat, care are ca principala sursa de emisie circulatia automobilelor, concentratia medie plurianuala a fost de 0,27 mg N-NO)l (stricto senso) ~i, respec
tiv, 0,3 mg N-N0,/1 (total). Depunerile
anuale de azot au fost cuprinse lntre 1 ~i II kg/ha, cu o medie plurianuala de 2,8 kg/ha/an (stricto senso) ~i 3,5 kg/ha/an (total). Depunerile sunt In general mai intense In patrimea nord-estica a Frantei, ceea ce se explica In mare parte prin densitatea ridicata a populatiei care participa Ia traficul rutier ~i In parte prin contributiile transfrontiera provenind din Belgia ~i
Germania. In privinta concentratiilor medii ponderate anuale, nu se poate evidentia o tendinta, In schimb s-a constatat o scadere a depuneri lor de azot, In 19 % din suprafetele luate In studiu.
Ionul amoniu provine In principal din activitatile agricole. Concentratia medie plurianuala a fost de 0,4 7 mg N-NH, /I (stric
to senso) ~i 0,45 mg N-NH, /I (total). Depu
nerile anuale In azot au fost cuprinse lntre 1 ~i 14 kg/ha/an, cu o medie plurianuala de 4,9 kg/ha/an (stricto senso) ~i de 5 kg/ha!an (total). In cazul concentratiilor stricto senso, nu se lnregistreaza variabilitate spatiala. In schimb, concentratiile totale sunt mai importante In regiunile cu agricultura intensiva: In nord, In Ardeni, In Bretania, Lorena ~i In Masivul Central Francez. S-a observat o tendinta de diminuare a concentratiilor In
Recenzii
azot amoniacal In 39 % din suprafete ~i a depunerilor In 27 % din suprafetele In care s-au racut masuratori ale precipitatiilor, pentru celelalte suprafete lnregistrandu-se o mare variabilitate inter-anua!a.
Sodiul ~i clorurile sunt indicatori ai influentei marine, concentratiile ~i depunerile lor fiind deci mai ridicate in apropierea marii. Valorile medii plurianuale ale concentratiilor in sodiu ~i cloruri au fost de 0,85 mg Na/1 ~i I ,57 mg Cl/1 (stricto senso) ~i, respectiv, de 1,17 mg Na/1 ~i 2,03 mg Cl/1 (total). Depunerile anuale au fost cuprinse intre I ~i 65 kg Na/ha ~i intre I ~i 114 kg Cl/ha. Calciul, magneziul ~i potasiul sunt in principal de origine terestra, concentratiile medii anuale variind intre 0,08 mg/1 ~i 0,54 mg/1. Cele mai reduse concentratii medii anuale corespund potasiului, iar cele mai ridicate, calciului. Pentru magneziu s-au inregistrat valori intermediare. Depunerile anuale sunt cuprinse intre 0,05 ~i 1 1,9 kg/ha/an (stricto senso) ~i respectiv 0,1 ~i 27,1 kg/ha/an (total), cu ·specificatiile valabile ~i in cazul concentratiilor. Nu se constata tendinte de evolutie nici in cazul concentratiilor, nici a! depunerilor acestor metale. Valorile depunerilor atmosferice obtinute in Franta sunt in general comparabile cu cele din celelalte state europene, dar pentru ca ca densitatea retelelor este foarte diferita de Ia un stat Ia altul, calitatea acestei comparabilitati este mult diminuata.
Comparatia cu rezultatele obtinute cu modelul EMEP a pus in evidenta subestimarea depunerilor umede (stricto senso) reale pentru sulfat ~i nitrat ~i valori mai realiste pentru ionul amoniu. In schimb, zonele cu depuneri foarte reduse sau foarte ridicate pun probleme modelului EMEP Ia nivelul Frantei.
Carmen Iacoban
LEAHU, 1., 2001. Amenajarea padurilor. Metode de organizare sistemica, modelare, fiabilitate, optimizare ~i reglare structural functionala a ecosistemelor forestiere. Editura Didactica ~i Pedagogica R.A. Bucure~ti, 616 pagini, 116 figuri, 66 tabele, format 17 x 24 em, ISBN 973-30-2173-3.
Subtitlul lucrarii pune in garda pe eel care o consulta asupra complexitatii abordarii subiectului. Plecandu-se de Ia prezentarea "clasica" a problemelor amenajarii padurilor, autorul are grija ca Ia fiecare parte sa intervina cu cele mai noi realizari in domeniu.
Prima parte este destinata a clarifica notiunile de baza cu care opereaza amenajamentul. Sa subliniem ca activitatea de amenajare trebuie sa indeplineasca functia de organizator al padurii, ocupandu-se de elaborarea conceptiei de organizare, de planificare strategica ~i tactica ~i de controlul indepliniri i obiectivelor fixate.
Plecand de Ia aceste obiective, autorul ajunge relativ u~or Ia definirea amenajamentului ca sistem cibernetic. Principiilor de baza, cu care amenajamentul a operat de
89
Bucovina Forestiera XI, 1
veacuri, li se adauga altele, de sorginte ecologica (principiul fiabilitatii ~i stabilitatii, principiul realizarii, conservarii ~i ameliorarii biodiversitatii optime a padurii) sau manageriala (principiul interaqiunii ~i interdisciplinaritatii, principiul integrarii, principiul autoreglarii).
Partea a doua, cu un continut mai concret, legat de activitatea practica, se refera Ia organizarea teritoriala a padurilor. Prezinta interes ideea ca o padure amenajata functioneaza ca o "lntreprindere ecologica". Componentele acesteia sunt arboretele, care prezinta o specializare structural-funqionala, care permite funqionarea lntregului. Sunt enumerate principiile ~i normele de constituire a unitatilor teritoriale care reprezinta obiectul activitatilor din silvicultura.
Un spatiu important In economia lucrarii este ocupat de pm1ea referitoare Ia criteriile de baza In organizarea, modelarea, fiabilitatea, optimizarea, conducerea ~i reglarea structural-funqionala a arboretelor. Este definita notiunea de arboret, se analizeaza principalii factori ce determina functionarea ~i stabilitatea arboretelor, inclusiv agentii perturbatori ~i se lntreprinde o dezvoltare ampla a notiunii de exploatabilitate. ~i a metodelor de determinare a acesteia.
In partea a patra, referitoare Ia organizarea, modelarea, optimizarea ~i conducerea structural-funqionala a unei unitati de gospodarire ca ansamblu unitar de arborete, sunt tratate mai multe aspecte, plecandu-se de Ia ideea ca structura unei paduri reprezinta "aspectul determinat de marimea, forma ~i a~ezarea In spatiu a arboretelor componente". Astfel a fost abordata asigurarea stabilitatii arboretelor, acordandu-se o atentie deosebita asigurarii protectiei prin acopenre.
In acela~i context este tratat fondul de produqie normal, metodele de determinare a acestuia, modelarea, precum ~i o serie de
90
Recenzii !ji Revista revistelor
indicatori de baza: ciclul ~i posibilitatea. Este definita drept stare normala, "starea de maxima eficacitate a fondului de produqie definita de amenajament". Aceasta, bineinteles daca In aceasta definitie amenajamentul ia In considerare nu numai eficacitatea productiva, ci ~i cea protectiva ~i ecologica, precum ~i optimizarea stabilitatii arboretelor. Absolut originale sunt consideratiile privind raportul dintre structura ~i gradul de organizare al fondului de productie In codrul regulat. Desigur, autorul ia In discutie gradul de organizare a fondului de productie ca rezultanta a actiunii celor doua laturi: autoorganizarea ca proces ecologic ~i aqiunea factorul ui urn an care poate sa se exercite In doua sensuri: organizare ~i dezorganizare. Tot In acest cadru sunt tratate cuprinzator caracteristicile fondului de productie normal in codru gradinarit.
Multitudinea metodelor de amenajare reprezinta, aHit sub aspect istoric, cat ~i al posibilitatilor de utilizare, este abordata in partea a cincea a lucrarii.
0 alta parte, cu rezonanta practica deosebita, este "elaborarea proiectului de amenajare''. Se pleaca de Ia descrierea parcelara, definindu-se apoi starea normala a pad uri i, pentru ca dupa aceasta sa se abordeze planiticarea recoltelor In diferite situatii, a lucrarilor de cultura, precum ~i elaborarea planurilor complementare. Parcurgand aceste capitole, specialistul sau viitorul specialist are posibilitatea de a se familiariza cu "tehnologia" planificarii amenajistice, care fundamenteaza deciziile de gestionare a padurii pe o perioada de 10 ani.
La fel de impot1ante pentru activitatea practica sunt ~i "aplicarea, controlul ~i revizuirea proiectelor de amenajare", tratate pe larg In cuprinsul capitolelor urmatoarei parti.
Datorita rolului crescand al padurii in
Recenzii
satisfacerea unor interese de ordin social ~i
In viziunea multifunqionalitatii, In partea a opta a lucrarii este tratata, In extensie, amenajarea padurilor de interes social. Este interesanta partea din lucrare In care l~i gasesc Iocul o serie de refleqii cu caracter eseistic, privitoare Ia relatia dintre frumos ~i padure, Ia necesitatea explorarii ~i exploatarii unui potential unic - peisajul forestier, cu laturile sale estetice ~i sanitar-recreative.
Aspectele cu care se lncheie tratatul se refera Ia organizarea ~i desta~urarea Iucrarilor de amenajare In Romania, prin care sunt lntati~ate pas cu pas etapele organizatorice ale amenajarii padurilor, aceasta parte fiind menita, de asemenea, a lntati~a cititorului cateva aspecte concrete din etapele amenajarii padurilor.
Parcurgand aceasta carte, specialistului i se inoculeaza ideea de echilibru: echilibru lntre latura teoretica ~i latura practica, lntre cuno~tintele din vasta bibliografie consultata ~i cele originale, echilibru lntre "clasic" ~i modern, lntre latura statica ~i cea dinamica a amenajamentului. Sub acest din urma aspect poate nu ar fi fost Iipsit de interes un capitol privind tendintele de dezvoltare a amenajamentului romanesc pe termen mediu ~i lung.
Acest curs de amenajament este complet lnnoit ~i lmbunatatit, prin contributii care reprezinta rodul gandirii profunde ~i originale a autorului. Totu~i, acesta nu uita sa sublinieze de cate ori are ocazia, recursul Ia "mesaj ul ~tiintific a! tridimensionalitatii gandirii profesorului Nicolae Rucareanu", care i-a fost magistru. Un exemplu frumos ~i, totodata, rar In zilele noastre. Poate ar trebui sa gandim mai mult (~i mai ales sa facem mai mult) Ia relatia magistru-ucenic, Ia valorificarea cuno~tintelor ce ne-au fost transmise de catre unii din ilu~trii no~tri
dascali, adevarati creatori de ~coala. Prin modul de abordare ~i prezentare a
problematicii amenajarii padurilor, cartea analizata reprezinta un instrument de prima importanta, pus de catre autor Ia lndemana studentilor ~i speciali~tilor din silvicultura romaneasca.
Radu Cenu~a
MILESCU 1., 2002, Economie forestiera. Grupul editorial Crai nou - Mu~atinii -Bucovina viitoare Suceava, 292 p., 51 fig., 19 tab., 238 ref. bibl.
Evolutia gandirii economice tine seama de existenta ~i importanta padurilor ca sursa producatoare de bunuri ~i servicii sociale. Evaluarea economica a serviciilor oferite de catre padure contribuie incontestabil Ia trecerea de Ia gospodarirea silvica orientata pe produqia de lemn, Ia cea bazata pe utilitatea complexa a ecosistemului forestier.
Spre deosebire de lucrarea publicata sub acela~i titlu In 1982 alaturi de dr. ing. Alexe Alexe, cartea analizata ofera, deopotriva
91
Bucovina Forestieri XI, 1
studentilor ~i silvicultorilor, cuno~tintele
necesare de economie politica, de evaluare a particularitatilor bioproductive ~i de comercializare a produselor pe baza de lemn ~i de con~tientizare a tehnicilor moderne de marketing ~i management In sectorul forestier. Lucrarea este structurata In doua parti, cu scopul de a prezenta, pe de o parte, elementele teoretice ale economiei politice contemporane ~i de a particulariza, pe de alta parte, semnificatia economica a valorii padurilor ~i a produselor sale.
Primele doua capitole prezinta o evolutie a gandirii economice Ia nivel national ~i
mondial, relevandu-se caracteristicile ~i
diferentele dintre economia naturala ~i
economia de schimb. Autorul insista asupra pazticularitatilor privind cererea ~i oferta produselor de lemn care limiteaza generalizarea ~i pentru piata lemnului a unor legitati ~i modele de funqionare a majoritatii pietelor.
Sunt analizate apoi In capitole separate (capitolele III-IX) aspecte legate de factorii de productie, marfa ~i banii In economia de piata, modalitatile de formare a veniturilor, cadrul actual de dezvoltare economica ~i
conceptul de integrare economica internationala.
Un capitol separat (capitolullV) trateaza mecanismele de formare a preturilor, cu referire speciala Ia pretul lemnului pe picior. Se releva ca, fata de piata internationala, piata produselor lemnoase din Romania prezinta unele particularitati care o fac sa fie mai putin deschisa ~i deci mai putin sensibila Ia evolutia preturilor pe plan mondial ~i european.
In cea de a doua parte (capitolele X -Xlll) este prezentat rolul economiei forestiere In contextul actual, prin caracterizarea resurselor forestiere ~i a tendintelor contemporane de utilizare a lemnului ~i padurilor, autorul subliniind importanta interrelatiilor
92
Recenzii ~i Revista revistelor
economie-ecologie ~i a gospodaririi durabile a padurilor ca obiectiv principal a! silviculturii actuate. In ultimul capitol autorul vine In ajutorul silvicultorilor practicieni prin prezentarea tehnicilor actuate de marketing ~i a sistemelor de management atat In sfera resurselor forestiere cat ~i In sfera resurselor umane.
Cartea ofera informatii pertinente, bazate pe o vasta experienta In domeniul politicii forestiere, fiind un suport pentru organele de specialitate din institutiile guvernamentale sau nonguvernamentale In aplicarea coerenta a masurilor de gospodarire a padurilor Ia nivel national sau regional.
Liviu Nichiforel
HORODNIC S., 2003. Bazele exploatarii lemnului. Editura Universitatii Suceava, 294 p., 194 fig., 19 tab., 30 ref. bibl.
in etapa realizarii unei noi generatii de padure, exploatarea padurii ~i regenerarea acesteia reprezinta doua laturi ale aceluia~i proces, conditionandu-se reciproc. Eficien-
Recenzii
ta economica a exploatarii depinde de tehnicile de regenerare, iar instalarea unui nou arboret este influentata de aplicarea unor metode de exploatare cu impact ecologic minim.
in acest context, lucrarea de fata, prin continutul ei sintetic ~i modern, se adreseaza tuturor celor care doresc sa cunoasca notiuni fundamentale din domeniul exploatarii lemnului, dar mai ales studentilor de Ia facultatile cu profil silvic ~i personalului de specialitate, care l~i desfa~oara activitatea In si lvicultura.
Lucrarea este ordonata ~i sistematizata In 14 capitole, care redau principiile activitatii de exploatare.
in primele cinci capitole se prezinta specificul muncii In exploatarea lemnului ~i
factorii de influenta a procesului de productie, structura procesului de produqie ~i metodele de exploatare a lemnului.
in capitolele 6-8 sunt detaliate resursele de biomasa lemnoasa destinata exploatarii, cerintele silviculturale privind procesul de exploatare ~i modalitatile de sortare ~i de valorificare superioara a biomasei lemnoase exploatate.
In capitolul noua sunt prezentate, alaturi de bazele teoretice ale taierii lemnului, principalele mecanisme, utilaje ~i agregate speciale pentru recoltarea lemnului, un accent deosebit punandu-se pe tehnologiile moderne de recoltare aplicabile In conditiile specifice padurilor tarii noastre.
Capitolul urmator evidentiaza criteriile de alegere a mijloacelor de colectare ~i insista pe reabilitarea instalatiilor cu cablu in cadrul acestui proces.
Urmatoarele patru capitole prezinta procesele tehnologice specifice din depozite ~i platforme primare, transportul materialului lemnos, precum ~i modul de organizare a ~antierelor de exploatare ~i a centrelor de sortare ~i preindustrializare a lemnului.
in contextul actual In care se desfa~oara procesul de exploatare a masei lemnoase, cartea ofera baza de analiza a unor solutii de organizare ~tiintifica a activitatii pentru asigurarea continuitatii, a ritmiciUi!ii livrarii sortimentelor de lemn catre consumatori, a rentabilitatii economice in conditiile mentinerii unui echilibru ecologic normal.
loan Ciornei
BJORKLUND, N., NORDLANDER, G., BYLUND H 2003: Host-plant acceptance on mineral soil and humus by the pine weevil Hylobius abietis (L.) [Acceptarea de catre Hylobius abietis (L.) a plantei-gazda pe sol mineral ~i pe strat de humus]. Agricultural and Forest Entomology, 5: 61-65. 4 fig., 21 ref. bibl.
Scarificarea solului inainte de plantare este folosita pe scara larga in tarile nordice pentru a proteja puietii de ra~inoase impotriva atacului de Hylobius abietis. Cu toate acestea, Inca nu se cunoa~te care este explicatia faptului ca scoaterea Ia suprafata a solului mineral are acest efect protector. Pentru a da un raspuns Ia aceasta lntrebare, autorii au organizat doua experimente avand ca obiectiv stabilirea modului in care gfmdacii raspund Ia stimuli vizuali ~i olfactivi emanati din puieti atunci cand se deplaseaza pe sol mineral ~i, respectiv pe suprafata nederanjata a stratului de humus. Rezultatele au aratat ca aproximativ acela~i numar de gandaci s-au apropiat de puieti, indiferent de situarea acestora pe sol mineral sau pe strat de humus, dar proportia puietilor atacati a fost de doua ori mai mica in randul celor situati pe sol mineral, comparativ cu cei situa~i pe strat de humus nederanjat. Pe baza acestor rezultate, autorii
93
Bucovina Forestiera XI, 1
au ajuns Ia concluzia ca decizia gandacilor de a roade sau nu un anumit puiet este puternic influentata de tipul de sol (mineral sau humus) din jurul acestuia ~i ca luarea deciziei are loc in imediata vecinatate a puietului. Prezenta solului mineral in jurul puietului reduce in mod considerabil probabilitatea ca acesta sa fie atacat de gandacii care ajung In apropiere.
Cercetarile prezentate confirma efectul pozitiv al scarificarii solului asupra reducerii riscului de atac de Hylobius abietis ~i
arata ca - in cadrul combaterii integrate a daunatorului - ar trebui sa se acorde o atentie sporita masurilor de acest gen.
PETERSSON, M., ORLANDER, G., 2003: Effectiveness of combinations of shelterhood, scarification, and feeding barriers to reduce pine weevil damage [Eficienta combinatiilor dintre adapostul masivului, scarificarea solului ~i barierele impotriva hranirii in ce prive~te reducerea vatamarilor de Hylobius abietis]. Can. J.For. Res. 33: 64-73. 8 fig., 4 tab., 31 ref. bib I.
in cadrul unui experiment efectuat In partea de sud a Suediei (unde durata de dezvoltare a unei generatii de Hylobius abietis este de doi ani), s-a studiat efectul combinat al diferitelor procedee de protectie a puietilor de molid impotriva atacului de Hylobius. Ca modalitati de protectie, s-au avut in vedere plantarea sub adapostul unui arboret rarit de pin (98-148 arbori/ha), scarificarea solului inainte de plantare, protejarea cu bariere care sa lmpiedice roaderea (strat de ceara aplicat pe tulpina puietilor sau cilindru de hartie acoperit cu PVC) ~i imbaierea puietilor in emulsie de permetrin 0,75 % ~.a., respectiv stropirea cu emulsie de per-
94
Recenzii ~i Revista revistelor
metrin 0,75 % ~.a. In primavara urmatoare plantarii. Experimentul a fost instalat in a! doilea sezon de vegetatie dupa taierea arboretelor mature (amestecuri de pin silvestru ~i molid, cu predominarea pinului) ~i s-au folosit puieti de un an ~i jumatate crescuti in recipiente Flexipot 40. Dupa trei ani de Ia plantare, mortalitatea datorata vatamarilor de trombar a fost de 88 % in randul puietilor netratati. plantati in parchetele taiate ras tara scarificarea solului, In timp ce In cazul puietilor plantati sub masiv, pe sol scarificat ~i cu bariere de proteqie a fost sub 7 %, efectele protective ale adapostului, scarificari i ~i barierelor fiind aditive. Considerate fiecare separat, procedeele testate au avut o eficienta diferita, cea mai eficienta fiind tratarea cu insecticid, urmata de scarificare, apoi bariere fizice de protectie ~i - pe ultimul - plantarea sub masiv. Scarificarea solului a redus In egala masura atacul de trombar Ia puietii din parchetele taiate ras ~i Ia cei plantati sub masiv, dar efectele scarificarii au durat mai mult sub masiv. Se recomanda ca plantarea unor puieti de marimea celor folositi In experimente, complet neprotejati sau protejati doar cu bariere fizice, sa nu se faca dedit In terenuri scarificate ~ilsau Ia adapostul unui arboret rarit. Pentru a asigura o protectie adecvata, arboretul trebuie sa nu fie prea rar, iar dupa scarificare puietii sa se planteze in sol mineral (nu in stratul de humus sau In amestec de sol mineral ~i humus).
ERBILGIN, N., RAFFA, K.F., 2002: Association of declining red pine stands with reduced populations of bark beetle predators, seasonal increases in root colonizing insects, and incidence of root pathogens (Asocierea declinului arboretelor de pin ro~u cu reducerea populatiilor
Revista revistelor
de pradiHori ai gandacilor de scoarta ~i cu cre~teri sezoniere ale populatiilor de insecte ce colonizeaza radacinile ~i ale incidentei patogenilor ce afecteaza radacinile). Forest Ecology and Management, 164: 221-236. 3 fig., 5 tab., 55 ref. bibl.
Declinul arboretelor tinere (30-50 ani) de pin ro~u, Pinus resinosa (Aitman), este un fenomen observat pretutindeni In regiunea Marilor Lacuri din America de Nord. El se manifesta prin aparitia unor focare In care arborii mor ~i care se extind treptat, tara ca vreun arbore sa supravietuiasca In aceste epicentre. Arborii de pe marginea focarelor prezinta cre~tere radiala ~i In lnaltime reduse, In timp ce arborii din restul arboretului nu prezinta nici o simptoma. Pe masura ce focarele se extind, tot mai multi arbori mor ~i alti arbori prezinta simptome de declin pe noua margine a focarelor.
Obiectivul cercetari lor prezentate In aceasta lucrare a fost sa cuantifice - pe parcursu! catorva sezoane de vegetatie - populatiile de gandaci de scoarta, de pradatori, de gandaci care colonizeaza partea inferioara a trunchiurilor ~i radacinile, precum ~i incidenta ciupercilor asociate cu aceste insecte, In arborete de pin ro~u afectate de declin ~i in arborete sanatoase. Scopul a fost compararea marimii populatiilor diferitelor organisme din arborete cu o stare de sanatate diferita ~i sa testeze existenta unor posibile modele de variatie a relatiilor dintre populatiile respective pe parcursul sezonului de vegetatie.
Pe parcursul a trei sezoane de vegetatie au fost capturati 156.530 gandaci (27 specii din 8 familii). Insectele fitofage consumatoare de floem au fost reprezentate de: trei specii de Ips ~i doua specii din Cerambycidae care ataca tulpina, o specie de Orthotomicus care ataca varful tulpinii ~i ramurile, doua specii (Dendroctonus vales
LeConte ~~ Pissodes spp.), ce ataca partea inferioara a tulpinii, Hylastes porculus Erichson, Hylobius pales (Herbst), Hylobius radicis Buchanan, Hylobius assimilis (Boheman) ~i Pachylobius picivorus (Germar) ce ataca radacinile. Gnathotrichus materiarius Fitch - o specie de gandaci de ambrozie- a fost de asemenea prezenta prin numeroase exemplare. Pradatorii au fost reprezentati de 10 specii din familiile Cleridae, Histeridae ~i Tenebrionidae. Ips pini (Say) a constituit 64% din capturile de gandaci de scoarta, Thanasimus dubius (F.), Platysoma cylindrica (Paykull) ~i Platysoma parallelum Say au reprezentat 84 % din totalul pradatori lor, iar Hylobius pales 68 % din numarul de trombari de radacina.
Gandacii de scoarta ~i pradatorii au prezentat o distributie diferita In raport cu starea arboretului. Numarul de gandaci de Ips pini ~i Ips grandicollis (Eichhoff) nu a variat In raport cu starea arboretului, In timp ce speciile T dubius ~i P parallelum au fost semnificativ mai abundente In arboretele care nu prezentau simptome de declin. De asemenea, P cylindrica a fost mai abundenta in arboretele sanatoase.
A tat In cazul gandacilor de scoarta, cat ~i In cazul pradatorilor, s-au evidentiat efecte puternice ale interactiunii dintre starea arboretului ~i timp. Ambele specii de gandaci de scoarta. I pini ~i I grandicollis, au fost semnificativ mai abundente In arboretele afectate de declin dedit In cele sanatoase Ia inceputul sezonului de vegetatie, dar mai tarziu situatia s-a inversat. Thanasimus dubius ~i Platysoma spp. au fost mai abundente in arboretele sanatoase decat In cele afectate de declin pe tot parcursu! sezonului.
Numarul mediu de capturi de D. vales a fost semnificativ mai mare Ia marginea focarelor decat In restul arboretului, iar popuIatiile de Pissodes au fost mai mari In arbo-
95
Bucovina Forestiera XI, 1
retele cu focare decilt In cele si'matoase, indiferent de perioada luata in considerare. in mod surprinzator, H pales ~i H radicis au fost semnificativ mai abundente In arboretele sanatoase dedit in cele cu focare de declin, lnsa numarul capturilor In cazul acestor specii, precum ~i In cazullui H porculus a variat foarte mutt de-a lungul sezonului de vegetatie, In funqie de starea de sanatate a arboretelor, insectele fiind mai abundente in arboretele sanatoase doar Ia 1nceputul sezonului de vegetatie.
De-a lungul anilor, numarul capturilor de insecte din diferite grupe trofice a suferit modificari. in timp ce I pini ~i I grandicollis au sporit cu 43 % ~i, respectiv, 25 %, capturile de T dubius, P cylindrica ~i P parallelum au scazut cu 60 %, 61 % ~i
respectiv 64 %. In mod similar, capturile de 0. caelatus, H pales, H radicis ~i G. materiarius s-au redus din 1998 pana In 1999 cu 20-87 %, dar cele de D. vales ~i Pissodes spp. au sporit cu 240 ~i, respectiv, 33 %.
Principale!e specii de ciuperci izolate din radacinile arborilor au fost Leptographium procerum (Kendr.) Wingfield ~i L. terebrantis Barras & Perry. Incidenta acestor ciuperci a fost semnificativ mai mare In arboretele afectate de declin decat In cele sanatoase, iar in prima categorie de arborete incidenta a fost mai mare Ia arborii din primii 3 m de Ia marginea focarului, comparativ cu cei din restul arboretului. Hetrobasidion annosum ~i Armillaria spp. au fost gasite in probele de radacini analizate.
Rezultatele acestui studiu vin sa confirme faptul ca declinul arboretelor se datoreaza unor interaqiuni complexe lntre numero~ii factori de stres de natura biotica ~i abiotica ~i ca acest fenomen are anumite particularitati de manifestare in spafiu ~i in timp. Studiul sugereaza ca o combinatie intre numarul redus de pradatori ai gandacilor de scoarta ~i o reducere a rezistentei arbo-
96
Recenzii ~i Revista revistelor
rilor de c~'itre insectele ~i ciupercile ce colonizeaza radacinile ar putea contribui Ia declinul arboretelor. Raman Inca de identificat factorii ce tin de arboret, care faciliteaza dezvoltarea ~i atragerea pradatorilor, precum ~i dispersia trombarilor care vatama radacinile.
KARLSSON, C, ORLANDER, G., 2002: Mineral nutrients in needles of Pinus sylvestris seed trees after release cutting and their correlation with cone production and seed weight. (Continutul de nutrienti minerali In acele arborilor seminceri de Pinus sylvestris dupa taierile de punere in lumina ~i corelatiile cu productia de conuri ~i cu masa semintelor). Forest Ecology and Management, 166: 183-191. 2 fig., 2 tab., 33 ref. bibl.
Autorii prezinta rezultatele unui studiu privind efectul taierilor de punere in lumina, efectuate in arborete surse de seminte de pin silvestru situate in partea centrala a Suediei, asupra continutului de nutrienti din ace, precum ~i asupra produqiei de samanta. S-au comparat datele obtinute pe baza masuratorilor ~i a analizelor de materiale biologice (ace, conuri. seminte) recoltate de Ia arbori de marime asemanatoare, din arborete surse de seminte puternic rarite (suprafata de baza medie s-a redus ca urmare a interventiei de Ia 30,9 Ia 5,5 m'ha· 1
) in urma cu 2-11 ani, respectiv din arborete in care nu s-au efectuat taieri In ultimii I 0 ani ~i care aveau o suprafata de baza apropiata de cea initiala a arboretelor surse de seminte. Cercetarile au luat In considerare doar pofliunea de 2 m de Ia varful coroanei, pentru a nu exista diferente In ceea ce prive~te conditiile de iluminare ~i de temperatura, In poqiunea de coroana studiata, lntre cele doua categorii
Revista revistelor
de arbori. Arborii care au fost pu~i In lumina de
trei sau mai multi ani au avut semnificativ mai multe conuri Ia varful coroanei dedit arborii de aceea~i marime din arboretele nerarite, numarul eel mai mare de conuri fiind in arborii pu~i in lumina In urma cu doar 3-4 ani, care au avut ~i semintele cu masa cea mai mare. Numarul mediu de conulete (inflorescente femele aflate In primul an de Ia inlorire) a fost cu 65% mai mare in arborii din arboretele surse de seminte decat In celelalte arborete. ~i masa a 1000 de seminte a fost mai mare (cu 15 %) in arborii rariti, insa procentul de seminte viabile a fost de numai 94 %, in timp ce in cazul arboretelor nerarite a fost de 98 %. Totu~i, nu au existat diferente semnificative lntre cele doua categorii de arborete in ceea ce prive~te numarul de seminte viabile/con.
Acele arborilor pu~i in lumina au avut o masa uscata cu 20 % mai mare ~i un continut de azot, potasiu ~i fosfor cu 23, I 0 ~i,
respectiv, 13 % mai mare decat acele arborilor din arboretele nerarite, dar nu au existat diferente intre arborete in ce prive~te
concentratia altor elemente. S-a constatat ca intre concentratia azotului, potasiului ~i fosforului din ace ~i numarul de conulete, respectiv masa a 1000 de seminte, exista corelatii pozitive ~i semnificative. Numarul de conutele s-a corelat pozitiv ~i semnificativ ~i cu masa uscata a acelor, lnsa acest lucru nu a fost valabil ~i In cazul masei a iOOO de seminte.
Concluzia acestui studiu este ca ameliorarea nutritiei arborilor pu~i In lumina prin eliminarea concurentei arborilor din imediata apropiere constituie un factor important, care explica cre~terea productiei de samanFi ce are loc dupa taierea de punere In lumina.
MULLER, M.M., VARAMA, M., HEINONEN, J., HALLAKSELA, A.-M., 2002: Influence of insects on the diversity of fungi in decaying spruce wood in managed and natural forest (Influenta insectelor asupra diversitatii ciupercilor din lemnul de molid in curs de descompunere in padurile gospodarite ~i in cele naturale). Forest Ecology and Management, 166: 165-181. 2 fig., 9 tab., 52 ref. bibl.
De~i se accepta tot mai mult ideea ca insectele au un rol esential In colonizarea lemnului de catre ciuperci, mai ales in primele faze de descompunere, exista inca putine studii care sa demonstreze acest lucru In mod experimental, iar influenta insectelor asupra diversitatii ciupercilor este practic nestudiata. Ca atare, In lucrarea de fata autorii prezinta un experiment, efectuat In doua localitati din sudul Finlandei, prin care ~i-au propus sa stabileasca in ce fel insectele influenteaza procesul de descompunere ~i diversitatea de specii de ciuperci care se gasesc In lemnul de molid, in primele lui faze de descompunere (Ia 28-30 luni dupa taierea arborilor), ~i sa evalueze efectul modului de gospodarire a padurilor asupra structurii comunitatii de ciuperci din lemnul in descompunere.
Dupa primul sezon de vegetatie, numarul de artropode gasite in cutiile din piasa (in care se aflau bucatile de trunchi de molid pentru studiu) a fost aproximativ acela~i,
indiferent daca padurea era naturala sau supusa gospodaririi, o diferenta semnificativa fiind doar in cazul speciei Dryocoetes autographus (Ratz.), care a fost mai abundenta In padurea supusa gospodaririi. Majoritatea exemplarelor gasite apartineau speciilor Hylurgops palliatus (Gyll.) ~i
Trypodendron lineatum (01.), ale caror urme in lemn au fost cele mai numeroase. Numarul de urme lasate pe suprafata lem-
97
Bucovina Forestiera XI, 1
nului, atat de ciltre cele doua specii de insecte mai abundente, dit ~i de catre celelalte, a fost considerabil mai mare In cazul pieselor de lemn Ia care insectele au avut periodic acces, fata de piesele care au fost tot timpul protejate.
Ca urmare, pierderea in greutate - datorita descompunerii de catre ciuperci - a fost semnificativ mai mare Ia cele din dintai decat Ia cele din urma. De~i datele par sa indice faptul ca rata infeqiei cu ciuperci nu este intluentata de catre insecte, diversitatea acestora este intluentata, unele specii gasindu-se doar In piesele de lemn neatacate de insecte, iar altele (precum Graphium spp.) numai In cele cu urme de insecte.
Merita de evidentiat faptul ca prezenta gaurilor de T lineatum s-a asociat cu o frecventa mai mare a speciilor Antrodia serialis, Trichoderma sp. ~i Phlebia gigantea, ~i cu o frecventa mai redusa a speciilor de Sporothrix sp. (care produce colorarea lemnului) ~i Heterobasidion annosum.
Pe baza datelor prezentate, autorii concluzioneaza ca atacul gandacilor de scoarta ~i al gfmdacilor de ambrozie spore~te In mod semnificativ descompunerea lemnului de molid, dar atunci cand sunt In numar mare, gandacii de H. palliatus determina o reducere a diversitatii ciupercilor in lemnul in curs de descompunere. Alti factori care au afectat In mod semnificativ diversitatea ciupercilor au fost modul de gospodarire a padurii ~i variatia individuala dintre arbori. Totu~i, efectul modului de gospodarire a fost relativ redus datorita incidentei mari a gandacilor de scoarta In padurea gospodarita.
REAY, S.D., WALSH, P.J., RAM, A., FARELL, R.L., 2002: The invasion of Pinus radiata seedlings by sapstain fungi,
98
Recenzii §i Revista revistelor
following attack by black pine bark beetle, Hylastes ater (Coleoptera: Scolytidae). [Invadarea puietilor de Pinus radiata de catre ciupercile de coloratie ca urmare a atacului de Hylastes ater (Coleoptera: Scolytidae )]. Forest Ecology and Management 165: 47-56. 2 tab., 67 ref. bibl.
in 11 plantatii de Pinus radiata din Noua Zeelanda s-a studiat corelatia dintre atacul subletal cauzat de Hylastes ater ~i infectarea puietilor cu ciuperci de coloratie, constatandu-se ca puietii vatamati de insecte au fost \'n mai mare masura infectati decat cei neatacati. in plus, s-a constatat ca ponderea puietilor infectati a crescut odata cu intensitatea roaderilor racute de gandaci, 50% din puietii puternic atacati fiind infectati de una sau mai multe ciuperci din acest grup.
Au fost izolate ~ase specii de ciuperci de coloratie din puieti, ~i anume: Ophiostoma huntii (Robinson-Jeffery) de Hoog and R.J. Scheff, 0 galeijormis (Bakshi), 0 piceae (Mtinch) H. & P. Sydow, 0. quercus ( Georgev.) Nann f., Leptographium procerum (Kendrick) Wingfield ~i L. truncatum (Wingfield and Marasas) Wingfield. Cea mai frecventa a fost 0 huntii. De asemenea, s-au izolat ~i ciuperci din alte grupe. 0 singura specie de ciuperci de coloratie, respectiv Ophiostoma ips (Rumb.) Nannf., a fost izolata de pe suprafata corpului ~i din tubul digestiv al gandacilor de Hylastes ater, dar studii anterioare au demonstrat ca ~i alte asemenea ciuperci pot fi raspandite de catre gandacii H. ater.
De aceea, autorii considera ca sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili cu exactitate care este rolullui Hylastes ater ca vector al ciupercilor respective 'in Noua Zeelanda.
Revista revistelor
STERBA, H., BLAB, A., KATZENSTEINER, K., 2002: Adapting an individual tree growth model for Norway spruce (Picea abies L. Karst.) in pure and mixed species stands [Adaptarea unui model de cre~tere a arborilor individuali pentru molid (Picea abies L. Karst.) In arborete pure ~i de ames tee]. Forest Ecology and Management, 159: 101-110. 4 fig., 3 tab., 40 ref. bibl.
Autorii prezinta modul In care modelul PROGNASUS a fost adaptat pentru a deserie cre~terea arborilor de molid din arborete pure ~i din arborete de amestec cu fag. Modelul PROGNASUS este un model ce descrie cre~terea arborelui individual ca fiind o funqie In care ca variabile intra: marimea initiala a arborelui, concurenta dintre arbori ~i caracteristicile stationale. Coeficientii acestui model au fost determinati pe baza datelor culese in cadrul inventarului forestier national din Austria. Verificarea acestui model in cadrul a 60 de suprafete noi a aratat ca modelul supraestimeaza cre~terea molidului in arboretele pure de molid ~i o subestimeaza in arboretele de amestec cu fag. Imbunatatirea modelului s-a tacut prin adaugarea unor noi variabile, respectiv unele caracteristici cantitative ale solului ~i
proportia molidului In compozitia arboretului. Ameliorarea evidenta a modelului se explica prin faptul ca intr-un arboret dat, sub un anumit nivel al concurentei dintre arbori, molidul cre~te mai bine in arborete pure dedit in arborete de amestec, comparabile din alte puncte de vedere. In arboretele de amestec tinere, arborii mici de molid au un sistem de inradacinare superficial ~i, ca urmare, sufera din cauza lipsei de apa, datorita fagului, care este un mare consumator de apa ~i care are un sistem de radacini mai profund.
Luarea in considerare in modelul origi-
nal, ca variabila independenta, a proportiei molidului in arboret ~i recalcularea coeficientilor pe baza datelor din inventarul national, arata ca efectul amestecului poate fi generalizat intr-o oarecare masura, dar el difera ca amploare in funqie de substratul geologic.
THORPE, K.V., DAY, K.R., 2002: The impact of host species on the larval development of the large pine weevil Hylobius abietis L. (lmpactul speciei gazda asupra dezvoltarii larvelor de Hylobius abietis L.). Agricultural and Forest Entomology, 4: 187-194. 4 fig., 2 tab., 53 ref. bibl.
Hylobius abietis continua sa fie principalul daunator al culturilor de ra~inoase din Europa, pretutindeni acolo unde se practica taieri rase in arborete de ra~inoase (In special pin ~i molid), urmate imediat de plantatii. Acest fapt arata ca, In ciuda tuturor eforturilor depuse in ultimii 200 de ani, ~tim inca prea putine lucruri despre acest daunator pentru a-1 putea tine sub control in mod eficient in situatiile mentionate. Se cunosc putine lucruri in special in ceea ce prive~te ecologia lui. De aceea, in lucrarea de fata, autorii ~i-au propus sa studieze cum anume influenteaza specia gazda dezvoltarea larvelor daunatorului. in acest scop, oua de Hylobius abietis au fost inoculate - in numar ega! - in scoarta unor bucati de lemn proaspat taiate din tulpinile unor arbori de Pinus nigra var. maritima, Picea sitchensis, Larix kaempferi ~i Pseudotsuga menziesii. Doar aproximativ 78-95 % din larve au eclozat din ouale respective, numarul eel mai mic fiind inregistrat in bucatile de lemn de Pinus nigra, iar eel mai mare in bucatile de lemn de duglas. Pe parcursul dezvoltarii larvare, cele mai mari mortalitati s-au inre-
99
Bucovina Forestiera XI, 1
gistrat In randul larvelor ce s-au hranit cu floem de larice japonez, iar cele mai mici In randul celor ce au consumat floem de pin negru, acestea din urma lncheindu-~i dezvoltarea ~i lntr-un timp mai scurt decat celelalte larve. Masa adultilor obtinuti In cadrul experimentului a fost ~i ea influentata de specia gazda, gandacii cu masa cea mai mare ie~ind din bucatile de lemn de pin negru, iar cei mai mici din bucatile de duglas.
Dezvoltarea mai rapida ~i masa mai mare a insectelor ce au consumat In stadiul de larva floem de pin se datoreaza unui continut mai mare de azot In acest caz, comparativ cu continutul de azot din floemul celorlate specii. Continutul total de zaharuri nu pare sa influenteze performatele biologice ale insectelor, lnsa un continut mai mare de tanin determina o lncetinire a dezvoltarii larvelor. Semnificatia ~i importanta acestor noi cuno~tinte sunt analizate In contextul preocuparilor tot mai ample de elaborare a unui ansamblu de masuri de combatere integrata a daunatorului.
TEUSAN, A., TEUSAN, M. ST., 2002: Perspektiven fiir die Forstwirtschaft in Rumanien (Perspectivele silviculturii In Romania). AFZ-Der Wald, 2: 87-89. 4 fig., 12 ref. bibl.
Autorii prezinta masurile luate de Guvernul Romaniei In domeniul silviculturii, In vederea integrarii Romaniei In Uniunea Europeana. Printre celt mai importante masuri sunt pomenite: optimizarea activitati i prin restructurare, recontruqia ecologica prin lmpadurirea terenurilor degradate ~i refacerea perdelelor forestiere, proteqia capitalului natural reprezentat de Dunare ~i Carpati, reprivatizarea padurilor, silvoturismul, certificarea padurilor ~i altele.
100
Recenzii §i Revista revistelor
TEUSAN, A., STOICULESCU, D.CR., 2002: Nachhaltige Waldwirtschaft in der Donau-Karpatenregion (Gospodarirea durabila a padurilor In spatiul capato-danubian). Osterreichische Forstzeitung, 4: 34-35. 3 fig.
Constatand regresul continuu ~i neajunsurile In materie de proteqie a padurilor naturale din Romania, autorii subliniaza necesitatea unei gospodariri durabile, In concordanta cu principiile asociatiei Pro Silva Europa. Dupa o prezentare succinta a multiplelor fatete ale conceptului de durabilitate, se face o trecere In revista a regresului suferit de fondul forestier romanesc ~i implicit de padurile naturale de-a lungul vremii, justificandu-se astfel nercesitatea elaborarii ~i punerii In practica a ,Programului verde" care prevede salvgardarea celor cca. 400.000 ha paduri naturale, legalizarea sistemului de mari arii protejate In fondul forestier, extinderea ariilor protejate pana Ia 10-12% din suprafata tarii ~i un program de reconstruqie ecologica. in lncheiere, autorii arata ca acest program are sustinerea susnumitei organizatii ~i ca, a~a cum o arata trecutul, renuntarea Ia exploatarea padurilor naturale este un ca~tig pentru silvicultura, pentru ~tiinta ~i pentru societate In ansamblul ei.
TEUSAN, A., 2001: Die rumanische Forstwirtschaft auf dem Weg in die EU (Silvicultura Romaniei In drum spre Europa). Osterreichische Forstzeitung, 10: 14-15. 4 fig.
Articolul prezinta principalele probleme ce se pun In domeniul silviculturii romanqti In contextul pregatirii tarii noastre pentru aderarea Ia Uniunea Europeana. Intre
Revista revistelor
obiectivele politicii forestiere mentionate de se pot enumera: conservarea biodiversitatii padurilor naturale din Romania, lmpadurirea terenurilor degradate ~i crearea de perdele forestiere pentru protectia culturilor agricole, a cailor de comunicatie ~i a apelor, crearea aparatului administrativ pentru ariile protejate oficializate prin Legea 5/2000, transpunerea In practica al Legii 1/2000, cu modificarile ce au survenit lntre timp ~i
cre~terea contributiei silviculturii Ia crearea venitului national.
STOICULESCU, D. CHR., TEU~AN, A., 2001: Die rumanischen Karpaten: Uberbleibsel von Urwaldern und Zufluchtsort der Braunbaren (Carpatii Romaniei: rama~ite de paduri virgine ~i Joe de refugiu al ur~ilor bruni). Forst und Holz, 7: 243-246. 5 fig., 12 ref. bibl.
Articol ul, structurat In trei capitol e. prezinta mai lntai marea diversitate a spatiului carpatic romfmesc, din diverse puncte de vedere (morfologic, petrografic, pedologic, climatic), care constituie baza unei diversitati biologice ~i ecologice pe masura, insistandu-se apoi pe elementele bioiogice specifice acestui spatiu, care au devenit raritati In alte parti ele Europei: ursul brun, lupul, rasul, cerbul carpatin, capra neagra etc.
f n continuare, sunt prezentate preocuparile seculare ale membrilor societatii "Progresul Silvie" pentru protectia naturii ~i realizarile mai vechi ~i mai noi obtinute In acest domeniu, precum ~i preocuparile de realizare a unor noi Rezervatii ale Biosferei, care sa includa ~i manastirile din Bucovina atlate sub proteqia organizatiei UNESCO.
TEU~AN, A., TEU~AN, M. ~T., 2001: Die rumanische Forstwirtschaft: durch Okologie zur Okonomie (Silvicultura romaneasca: prin ecologie Ia economie). Forst und Holz, 23/24: 776-779. 3 fig., 11 ref. bibl.
Plecand de Ia constatarea faptului ca In ultimele secole spatiul carpato-ponto-danubian a fost un permanent motiv de disputa lntre imperii ~i ca - In acest context -Romania a fost totdeauna considerata o "cantitate neglijabila'', autorii lncearca- In prima parte a articolului- sa dea un raspuns Ia lntrebarea daca noul mileniu aduce vreo lntorsatura a situatiei. in cautarea raspunsului, sunt prezentate mai lntai problemele dezbatute de Forumul International al Mediului inconjurator, tinut In aprilie 2001 Ia Bucure~ti, probleme privind dezvoltarea durabila ~i suportabila de catre mediul lnconjurator a regiunii carpato-dunarene. In continuare, se prezinta rolul programelor silvice nationale In cadrul dialogului international ~i demersurile tacute In acest sens de catre autoritati le roman e. importanta reconstructiei ecologice prin lmpadurirea terenurilor degradate ~i refacerea perdelelor de protectie a terenurilor agricole. precum ~i retrocedarea padurilor catre fo~tii proprietari.
Nicolai Olenici
SCHUTZ, J. PH., 2002. Silvicultural tools to develop irregular and diverse forest structures (Metode silviculturale de dezvoltare a unor structuri neregulate ~i diverse ale padurii). Forestry, 75 (4): 329-337, 2 fig., 24 ref. bibl.
Lucrarea dezvolta definitia neregularitatii structurale In contextul unei gospo-
101
Bucovina Forestiera XI, 1
dariri durabile ~i conditiile In care structurile neregulate pot fi promovate eficient. Prezenta acestora nu este ceva nativ pentru ecosistemele forestiere, exceptia reprezentand-o numai anumite stadii de dezvoltare a arboretelor batrane sau trecute de maturitate. Din cauza acestor tendinte, este necesara diferentierea dntre structurile temporare ale arboretului ~i sistemele neregulate durabile. Prin urmare, orice evaluare a gradului de neregularitate trebuie sa ia In considerare posibilitatile unei reveniri a structurii Ia o stare regulata datorita unor factori de natura demografica.
In lucrare sunt discutate ~i diferitele moduri de abordare a gradului de neregularitate, In raport cu scara de referinta Ia care se face analiza ~i se dore~te implementarea. Din acest punct de vedere, se face distinqie lntre neregularitatea reala din cadrul stratului coroanelor, neregularitatea (verticala) totala de Ia nivelul arboretului ~i neregularitatea orizontala (pentru scari de referinta mari), al carei rezultat se exprima prin crearea de eco-unitati cu structuri neregulate.
De asemenea, sunt prezentate diferentele dintre speciile de foioase ~i cele de ra~i
noase, In conditiile dezvoltarii de structuri verticale. Aceste diferente se lnregistreaza datorita gradului In care speciile de arbori pot suporta umbrirea iar pentru stadiile mai In varsta, de a folosi In mod eficient spatiul coroanelor. Alti factori, de asemenea importanti, sunt: reaqia diferitelor specii de arbori Ia deschiderea arboretului, gradul de prezenta a cracilor Jacome, topologia ~i extinderea coroanelor.
Sunt discutate, In continuare, rezultatele silviculturale ale diferitelor metode de diferentiere a arboretelor ~i de promovare a structurilor neregulate. Se considera ca pentru speciile de foioase compromisul dintre pa~ii ,educativi" necesari (ajustarea formei
102
Recenzii ~i Revista revistelor
trunchiului In cadrul populatiilor de arbori) ~i functia de control a lnchiderii coronamentului sunt mai bune In arborete cu o suprafata mai mica.
Din cauza ca scopul ultim este de a crea nu una, ci mai multe forme, coexistente, de heterogenitate, In sensu) obtinerii de habitate variate. silvicultura moderna este chemata sa faca uz de toate instrumentele silviculturale disponibile pentru asigurarea acestui obiectiv.
NORDLIND, E., OSTLUND, L., 2003. Retrospective comparative analysis as a tool for ecological restoration: a case study in a Swedish boreal forest (Analiza comparati va retrospectiva ca instrument pentru restaurarea ecologica: un studiu de caz dintr-o padure boreala din Suedia). Forestry, 76 (2): 243-251.
Padurile boreale din Suedia au cunoscut schimbari radicale datorate intluentelor antropice de Ia lnceputul industrializarii. Caracteristicile structurilor ecologice, precum arbori de mari dimensiuni, arbori morti ~i speciile de foioase au fost eliminate din paduri, iar procesele naturale, precum focul, au fost suprimate odata cu degradarea ecosistemelor, chiar ~i In padurile considerate ca rezervatii naturale.
Multe specii care depind In mod direct sau indirect de structuri ~i procese naturale au fost defavorizate, iar nevoia de restaurare a acestora este evidenta.
Pe baza calitatilor ecologice ale unui stadiu istoric anterior, considerat ca referinta, s-a racut o analiza ce ofera o metoda de a evalua gradul de degradare a padurii ~i rnasura abaterii fata de stadia! de referinta. Calitatile ecologice sunt relativ ridicate In suprafata de studiu - Vitberget Mountain, o
Revista revistelor
padure atlata In curs de declarare ca rezervatie naturala, situata In partea centrala a zonei padurilor boreale din Suedia - comparativ cu regiunea, mai ales ca exploatarile recente din zona nu au afectat semnificativ suprafata In studiu.
Totu~i, raportat Ia stadiul de referinta, suprafata a pierdut semnificative calitati ecologice, datorita activitatii umane timpurii. Pentru a avea succes, strategiile pentru restaurarea padurilor degradate trebuie sa cunoasca, In viitor, o abordare Ia nivel de land~aft, iar atunci restaurarea calitatilor ecologice se va referi nu numai Ia rezervatiile naturale, ci ~i Ia padurile gospodarite, In care strategiile de management trebuie sa fie adaptate functionarii ecosistemului.
De asemenea, sunt discutate metodele de restaurare a calitatilor ecologice, dintre acestea reintroducerea focului - eel mai important proces natural eliminat - fiind principala componenta de care este nevoie. In afara acestor metode, pentru reproducerea caracteristicilor padurilor naturale din perioada preindustriala, sunt recomandate ~i altele, precum: doborarea de arbori pentru producerea de lemn mort - ca o masura a cre~terii habitatului pentru specii rare- promovarea prin sisteme silviculturale a arborilor de mari dimensiuni, pentru cre~terea dominantei anumitor specii, toate acestea trebuind a fi considerate ca instrumente active In procesul de restaurare ecologica a padurilor boreale din Suedia.
BAGNARESI, U., GIANNINI, R., GRASSI, G., MINOTTA, G., PAFFETTI, D., PINI PRATO, E., PROIETTI PLACID!, A. M., 2002. Stand structure and biodiversity in mixed, uneven-aged coniferous forests in the eastern Alps (Structura ~i
biodiversitatea Ia nivel de arboret In paduri
pluriene de amestec de conifere din estul Alpilor). Forestry, 4: 357-364, 3 tab., 4 fig., 21 ref. bibl.
Studiul prezinta o analiza multidisciplinara, efectuata In paduri pluriene de amestee de conifere (cu molidul ~i bradul specii principale) din estul Alpilor italieni, care au fost obiectul unei gospodariri de tip gradinarit - sistemul "Cadrino" - timp de mai multe secole. Aceste paduri sunt caracterizate printr-o pronuntata heterogenitate structurala, chiar pe suprafete mici. Diversitatea vegeta(iei, evaluata cu ajutorul indicelui Shannon, a fost In general ridicata, chiar daca acesta descre~te odata cu cre~terea altitudinii.
Analiza genetica sugereaza faptul ca managementul de tip gradinarit nu afecteaza structura genetica a arboretului de-a lungul diferitelor generatii. Ridicata variabilitate, din punctul de vedere al structurii ~i al compozitiei floristice, lmpreuna cu presupusa stabilitate genetica, afirma atat valorile productive, cat ~i pe cele ecologice ale acestor paduri ~i, In felul acesta, multifunctionalitatea acestora.
Mentinerea unei structuri neregulate, care favorizeaza regenerarea natural a, necesita relativ frecvente ~i moderate extrageri de arbori. Recunoa~terea potentialului biologic al flecarui arbore ~i trasaturile fiecarei faze de dezvoltare reprezinta pa~i impmianti In lntelegerea dinamicii arboretelor ~i, de aici, In aplicarea unei silviculturi apropiate de natura.
Marius Teodosiu
103