SERGru MCOIAESCU

RECVIEMPENTRUADEVAR

Decembrie 1-9S9

Editia all-arevilzlttil si adilugfin

EDITURA UNIvERSTTaTIBucure;ti, 2012

w

CT]PRINS

crrvANTNarxrr

CAPITOLL]L IACTTTTIII PREREYOLUTIONARE1.1.Unele puncte de vedere privind aqiunile premergdtoare revolutiei din

decembrie 19891.2.Rolul si influenta mass-media intemationald asupra evenimentelor din

decembrie 1,989 ............ 30

CAPITOLUL IITrMrsoARA - ORAS-UL DECr-{NqiRrrBEVOnTEr ROMAI\IE DrN DECEMBRTE1.989 ......... 352.1. Scurt istoric ......... 352.2. Desflsurarea evenimentelor 40Z.3.OperaIiunea ,,TRANDAFIRUL- si Ac.tiunea -\'A*MA" 86

CAPITOLULIIIBUCUREQTI, ETAPA HOTARATOA.IE PEI\ITRU VICTORIA REVOLUTIEIROMANE DrN DECEMBRTE LgEg...-..-.--- .................... . g7

3.1. Scurt istoric ......... 913.2.Actiunile revolutionare desfisurate in municipiul Bucureqti in perioada

15-22.12.1.989.................. .. 97

CAPITOLULryREVOLTA qr REYOLUTIE? RE"yOIXFE SAU T.OVmJRA DE STAI? REVOLUTIA"FURATA SAU CONFISCAIiJ....... 124

CAPITOLULVCONTEMPORAN AL LINEI EFOCI DE CADERI SI SUCCESE 138

5.1. Complexul ,,Ceausescu''..........., 1385.2. Nicolae Ceausescu 147

5.3. Relalia mea cu Ceausescu 162

5.4. Ceausescu si nationalismul 165

5.5. Cite ceva despre nafionalismul meu.......... 167

5.6. Nicu CeauEescu 1695.7. $tefan Andrei 770

5.8. Ion DincI.......... 17O

5.95-15.15-rl5.1

c{Ix6.r626j6.1656l

CIDI7-l7i7l7.1

C{Gd

8-lsl8.3

8-1

CJAl9-1

9j9:9-/

qIl1(

oYIG

Gu1

Recviem pentru adevdr Decembrie 1989

5.9. Vasile Mi1ea........... .............:................ 171.

5.11. Gheorghe Gheorghiu-Dej ............ 173

5.12. Regele Mihai.......... 174

5.13. Amintiri 174

CAPITOLf]LVILUPIAPENIRUPUTERE 1846.1. Partidul 184

6.2.Armata 188

6.3. Securitatea................ 198

6.4.Fotele inteme ale conducerii statului si actiunile anticeausiste 206

6.5. Noua conducere a !fuii ......... 2106.6. Terorigti o Terorism 21,1,

CAPITOLT]LV[DESFAqURAREAEVET\TMENTET-rORDrNDECEMBRrE1989............ 2127.1. Primele hotdrXri 212

7.2. Revolulia romdrd gi politica maghiatd 216

7.3. Interesele sovieticilor.................. 2197.4.Granile inchise sau granite deschise?...-................ 220

CAPITOLI.]LVIII

8.l.Introducere .............. 222

8.3. Urmlrile sinuciderii 237

8.4. Concluziiie cercet.irilor. Erou sau criminal? .................. 241.

CAPITOLULD(AXIT FORTE, AXTE REVOLT.4IT 252

9.1. Elita puterii 252p.2. Revolulia de califea din Cehoslovacia, 1989 254

9.3.IJngaria,1956 - Rom2nia, 1989............ 255

9.4.Concluzii ................. 261.

CAPITOLULXTERORTSMUL, REALTTATTE SAU MTNCTL]NA?.................. 253

10.1. Considera[ii........... 253

CAPITOLUL)(IVICTIMELE REVOLLTTTET CAUZE, EFECTE, DIFTCULTI.TT lN rrUCrOenr.CONSIDERATII PERSONALE 273

CAPITOLUL)ilII]NELE CONCLUM PRIYII\D AC .TII.INILE REVOLTT.IIONARE DIN DECEMBRIE1989 .......... 279

t)

417

30

353540

86

9191.

91.

1,24

138738147

1.62

1.65

157

159170170

,7-_-

478 Sergiu Nicolaescu

CAPITOLUL )ilIIDOSARELE SECURITI.TII .................. 294

13.1. Reteaua informativl a aparatului de Securitate 294

CAPITOLUL)ilVCOMPENDTUL ACTTLNILOR REYOLTryIONARE DrN ROMANTA N OECEI{BRTE

1989 "" ""' 3oo

ANDG....... 313

Anexa 1. Etapele si transformirile politico-sociale prin care a trecut RomAnia inperioada 79+1-2012 375

Anexa 2. Discursul senatorului Sergiu Nicolaescu la implinirea a 22 de ani de larevolutia din decembrie 1989 379

Anexa J. Stenogramur sedintei comitetului politic executiv al C.C. al P.C.R. dinzitra de 17 ciecembrie 1989 382Anexa 4. Teleconferinta din 20.72.7989 a lui ).licolae Ceauqescu... .. 391Anexa 5. Stenograma dio 22 decembrie 1989 ($eclinta C.P.Ex. ?n sediui C.C. al

P.C.R.) 394Anexa 6. Situalia mortilor si rlnitilor in revolutia din clecembne L989 397

Anexa 7. Statii de radiolocatie care au descoperit si urmdrit tinte ...'........ 399

SCHEME, TABFIF SJ SITUATII NLIMERICE DTIIERSE PRN'IND EVENIMENTELE

DIN DECEMBRIE 1.989 4O3

BTBLIOGRAFIE ................ -414

chestiuneaiul aerian

Iititi...,"ersati

intrat prin

zd. int prin

tirile sale

nt. Nuimbogelit. dar si

. pozi\iasi vrea,

tragic, dacl

ul unui,ru - Sl

le-a datretragerea

nemlrginitcare se

'itabili siimpiedicat

distantS,Iexitatea

meritl silucrlri

,,0o fatAaa .re 42 fA*@ *** Uao*/aAr.(and u pAzzze au. %* /t otgto* a. a. /al p/aaaAl"

7D. Raa4uelr

CAPITOLUL I

ACTniM PREREVOLUTTONARE

L.1. Unele puncte de vedere privind ac{iunile premergitoarerevolu{iei din decembrie L989

Analizl,nd cu atentie evolugia vietii social-politice din anii dictaturiicomuniste si in special a dictaturii stalinist-ceausiste din ultimii ani (1974-7989),constatim ci regimul se indrepta spre o stare explozivd, ca urmare a existenteiunor grave contradicqii economice si mai ales sociale.

Degradarea nivelului de trai pentru maioritatea populatiei ajunsese la unpunct limitI ce nu putea fi deplgit dec2t prin schimblri radicale 9i de fond.Aparitia unei opozitii mute a populatiei, dar ddrze, exprima o stare de tensiunecate ar fi trebuit si convingl conducerea de partid de iminenta unei revolte.Informatiile detinute de cuplul dictatorial puse la dispozitie de organele securititiistatului sugerau in linii rnari starea limitl existentl in mai toate segmentelesocio-profesionale ale ,tdrii si mai ales in r2ndul muncitorimii, factor deterrninantin decembrie 7989.

Pierd.erea contactuh.r.i regimuh,ti d:ictatoria.l cu rea.litatea socialdd,inlard. expl:icd sama.oolni.ciain efectuareaintr-unrnod, i.responsabil aactului d.e conducere. in plus, incd din anul 1987, Rom2nia fusese supuslunui intens tir informational din partea serviciilor de spionaj striine. Vestul si-aunit eforturile cu serviciile de informatii aletdrilor vecine ,,frltesti", cu interesediferite asupra tdrii, dar avdndtoate un scop comun:tnldturareaincomoduhticla.n cea.usisf. Pentru unii, actiunea avea si importanta unui inceput al sllbiriisi chiar al dezintegririi Rom2niei, mi glndesc in special la URSS si Ungaria. Caurmare, serviciile de spionaj si-au orientat,,prioridtile" spre acutizarea pe oricecale si prin orice mijloace a crizei interne, indeosebi economice si sociale. inacest sens, s-a irrcurajat crearea unei miscdri de disidenp prin realizarea unuigrup de opozarfii care, la nevoie, sd" poatd fi scosi in fagd. ca fiind promotoriiacliunii de rlsturnare a puterii. O atentie deosebiti afostacordatiTransilvaniei,unde existau doud personalititi: Doina Cornea gi pastorul r.aszlo Tokes (maicunoscut in mediul maghiar si al Securitelii). S-a acordat atenlie si Moldovei,dar lipsa unor personalitdti din disidentd va face, asa cum vom vedea maitdrziu, ca incercirile de revoltd dn 74 - 16 decemb ne 7989 de la Iasi si esueze.

10 Sergiu Nicolaescu

Citre sfXrsitul anului 1pBB, organele specializate din MI il informeazd" peNicolae Ceausescu despre existenta unui proiect de destabilizare a Rominiei,lucru pe care dictatoru|refuzd sl,-l creadd,. in decembrie 1988, cu prilejul intdlniriiperiodice cu conducerea iugoslavl, Loncear si Dizdarevici, acestia au pus indiscutie problema Banatului. Nicolae Ceausescu a reactionat destul de dur.Respectiva consfltuire era pe punctul de a fi compromisi. in lucrarea ,,La celemai tnalte niuele ale pute4i" (Editura ALL, 7994), avdnd la bazd. documenteKGB si CIA, se relateaztr ci, in decembrie 1988, in sala,,Sf2.nta Ecaterina" de laKremlin, Secretarul General al PC (B) al URSS, M.S. Gorbaciov, 1-a primit peHenry Kissinger, reprezentafitul presedintelui SUA, care i-ar fi oferit lui Gorbaciovun plic ce continea oferta de confirmare a sferelor de influenti in Europa de Estintre SUA gi URSS. Aceeasi ofertd de influentd, gisitd, in TratatulRibbentrop-Molotov, este reluatl la Yalta, Teheran, Moscova si confirmati laPotsdam si Malta, iar de curXnd, la Madrid. Dacd am fi mai bine informati, artrebui si putem dovedi ,,intelegerile" Kohl-Gorbaciov si Clinton-Eltin-Koh1.

intllnirile ce au precedat Summit-ul NATO de la Madrid (iulie 799D gipromisiunile ferme de sustinere a intririi Romlniei in NATO ale lui JacqueChirac (Franga) si Helmuth Kohl (Germania), ale lui Romano Prodi (prim-ministrualltaliei), dar si din partea prim-ministrilor Greciei gi Turciei, firl niciun dubiuacestea s-au dovedit simple desertlciuni. Dupi ?ntilnirea cu Eltin, Clinton declarideschis si irevocabil: ,,uor intra tn NATO d.oar Cebia, Ungaria si Polonia".DacS.pentru occidentali, istoriceste vorbind, existd unele explicatii privind adetareaPoloniei si Cehiei, g2ndind si analizdnd ?nceputul celui de-al Doilea RizboiMondial, apare cu totul inexplicabild admtterca Ungariei in acest ,,tratat". Singurulargument pentru intrarea in NATO a Ungariei putea sd. vintr doar din pafieaGermaniei, aliatul cdreia a fost pdnd,la ocuparea acestei tiri de citre sovietici,spre deosebire de noi care am flcut tn 23 August.

Si revenim la relatiile personale dintre Ceausescu si Gorbaciov, desprecare putem spune cd din 19BB - 1989 au devenit din ce in ce mai critice si aufost amplificate si de atitudinea sfiddtoarc a dictatorului fatd de SUA:

Pentru ca pe plan intern sI nu rdmdnd, mai prejos, Ceausescu fo\eazd,absurd plata tuturor datoriilor externe, duc2nd taraintr-o mizerie de nedescris:frig, intuneric, sLrLcie, foamete si teroare.

La sapte luni dupi int2lnirea cu conducltorii s2rbi, pe B iulie 1989, cuocazia intllnirii la nivel inalt a ttrrilor membre ale Tratatului de la Varsovia,Nicolae Ceausescu a incercat sd realizeze o dezamorsare a relatillorrom2no-ungare. Caatate,laArad s-a orgarizat o intilnire biateruld" cu conducereaungard (Nyers Rezso, Nemeth Miklos gi Gyula Horn - atunci ministru de Externe),care a fost un fiasco total, deoarece delegaqia ungari a sustinut cd.Transilvaniafi) apartine Romlniei si in consecinti vor proceda la itternationalizareaproblemei in cadrul ONU si al altor organizatii internationale. in acest context,Nicolae Ceausescu si-a pierdut calmul, ripostind ferm gi cu violenti.

Acestea au fost momentele c2nd Nicolae Ceausescu a inteles, dupi propriilesale afirmatii, cd" ,,(... )se pune ceua la cale impotriua Romdniei (. ..) ", fir\. a-si da

S€AIIEI

si C-ort

onedi

)ikolae&aapun ladedertlAnului

acesteascdcniciodorea

unormetodi

satui.2fe\3 saqi

-(...)in

mi

uneifostilordin

rns,

fapt

Recviem pentru adevir Decen-rbrie 1989

seama cI devenise rnclezirabrlinfaga intregii lumi (cu excepti3 Doate a Chin:isi Coreei de Nord) si mai ales in fata propriului popor.

O analizd. sumari a delegatiilor striine participante la Conpresul :i \T\:icrtne c1I posibilitatea de a trage unele concluzii interesante a-sdel: nir-eiui i,ereprezentare foarle scdzut, opiniile declarate aie unor delegeti potnvit cSrc 'lNicolae Ceausescu ar renunta la conducerea statului, incercirile unor Celeg- tide a incita cadrele de conclucere din pafird pentru a trece la actiuni de inlirur::-ea dictatorului, confirmarea din paftea unor delegali a faptului ca in er-terior tpun la cale unele actiuni de inliturare a lui Ceausescu. Din informatiile deth'.,.ede organele de contraspionaj romdnesti rezulta cI forte strline planifica,.er: ,:rdati pentru inldturarea grupului ceausist 25 decembrie 7989 sau sdrbitoar.:tAnului Nou. Unele seruicii speciale din Occident au mers pe stimularc:rnemultumirilor existente in partea de Apus a ldrii, in Transilvania si Ban-.t.

acestea avi.ndin vedere doi factori debazS,: minoritd,ti nationale si cuhe sarrsecte neoprotestante, pe care le sprijineau material gi organizatoric. FIrdnicio indoiali, sub influenta propag'irii ideii cI ,,mdmtrliga nu explodevT\|" , se

dorea ca unici. solutie o miscare cu caracter etnic, care ar fi schimbat rolulcliberdrii unui popor de sub dictatura comunistl in lupta de ,,supravietuire" a;-, : :r:rorititi nationale, victime ale ,,nationalismului comunist" rom1nesc,inctooa aphcatd.Iugoslaviei (Bosnia, Hertegovina, Kosovo...). Aceastl incercareevident a esuat, asa cum confirmi datele oficiale de la Timisoara: relinutiinperioada 76-79 .72 .7989: 7 76 romini (87 ,7c'/A , 82 unguri (.9 ,970/o) , 7) germani, 4

sdrbi,2 slovaci, 1 evreu, B alte nationalitlti, dar si situatia rdnililorla manifestatiarevolutionarl din Bucureqti din27.72.1989:445 rom2ni (87,60/0),6 unguri (l.JJ\tot,

3 saqi (0,650/o), 4lipoverri (0,870h).

La reuniunea sefilor de state si de guverne ai tirilor membre ale PieteiComune au fost initiate misuri coordonate in vederea multiplicirii acqiunilor de

destabiiizare a situatiei din Europa de Est. Cu referire la Romlnia, s-a hotirlt:,,(...) tn contextul poziliilor concertd,te ale SLIA;i [/RSS se are tn uedereintensfficarea actiunilor uizd.nd crearea unei tensiuni interne, dar sidestabilizarea prin folosirea unor std.ri de nemultumire ;i incitd.ri tn mediulntinoritdtii magbiare, considerdndu-se cd. tn acest fel Romdnia ar ptiea fideterminatd sd nu mai obstructioneze procesele ce au loc tn Est (../ "(notI DSS

nr. 0263/22.71.798D.Regimul totalitar din Rominia se afla in fata unei iminente prdbusiri, a

unei inevitabile explozii populare interne, iar extern, in fata unei detasdri afostilor aliati sau prieteni si chiar mai mult, a ridiclrii unor pretentii teritorialeclin partea unor state vecine. Pleclnd de la unica idee a unui pericol extern,regimul ceausist nu era in misuri si ingeleagl adeviratele c uze care apanrineatin fapt problematicii interne: starea de cumplitd nemuhumire, de sdrd.ciesi ntizerabild. umilintd.la carefusese supus poporul romdn.

Dispunerea municipiului si a judegului Timis intr-o zontr geografici situatiIa confluenta unor factori de propagandi externl deosebit de activi., existenta

11

--nforneazi pee a Rom2,niei,ribu- rntllniriigia r,-r pr-rs ?nlesu. cle dur.rarc:i ..La celei iocumentezte::ra" de lal-a :rirnit pelui Gorbaciovfurr::a cle Estin Tratatul

ooni:rrrati. lainJorrnad. ar

tlgin-Kohl.iulic 1997) sih lui .lacqueprim-r-ninistru

niciun dubiulinton cieclari>lortia ''. Dacd,inri ltclerareabiiei Rizboirar'". Singurulrr ciin pafieaitre soi-ietici,

cior'. dgspr.i crit:ce si auL-A:

ru forteazite ncdescris:

rlie 1989, cuh \hrsovia,a rclatiilor

r conclucereade Erterne),Transilr-anialion-tlizareajest c()ntext,rti.tpa propriileI fira a-si da

A.t2 Sergiu Nicolaescu

unei atitudini anticomuniste specifice populatiei timisorene,traditia democraticdprezentd, in conceptia gi in comportamentul localnicilor, existenta unui cadrude relatii si contacte mult mai dezvoltate cu ceteleni din tlrile Europei occidentalesi centrale, specificul compozifiei etnice a regiunii reprezintl tot atd\i^ factorice au contribuit la izbucnirea revoltei in aceastd zon\.. Factorii enumerati sirealitatea faptelor au demonstrat cd at2t cursul evenimentelor de la Timisoara,clar anticomuniste, c2t si deznoddm2ntul lor au fost determinate de populaqiaromlneascl a Timisoarei.

Se impune a evidentia faptul cI Rom2nia devenise in spatiul est-europeanobiect al unor preocuplri insistente ale unor forle speciale externe care, dinratiuni diferite, erau interesate in doborlrea ultimului st21p, considerat fanatic,al structurilor comuniste din aceastd. pafte a continentului. Acesta era un aspectaparent al problemei,inrealilate exist1nd doud cauze: propria noastrl compofiaresi poiitica diplomatiei ungare de denigrare a Romlniei.

Ceausescu anilor 7968-1974, drag Occidentului prin atitudinea refractarl,la dictatura sovieticl de tip kominternist, in deceniul B0 devenise megaloman,arogant si retrograd, toate acestea in fata acelorasi oameni politici din Vest care,la un moment dat, crezuserl in el. Pentru URSS, mai exact pentru Gorbaciov,Ceausescu era inadaptabil schimbdrilor pe care le dorea si chiar avea uneoripozitli inamice care dtrdeau apd la moari conservatorilor din interiorul PCUS.Ceausescu nu mai avea prieteni din cauza faptului cd oricind putea trd"da peoricine. Bineinteles cI iredentigtii unguri, vesnicii contestatari aihottrrdrilor dela Trianon, au reflcut sub alte culori aceleasi actiuni politice pornite in 1938 gi

terminate cu ,,Dictatul" fascist de la Viena, prin care anexau Ardealul de Vest(1940) pe lingi alte cuceriri precum IJcrarna Subcarpaticd., pi4i din Slovacia siBanatul S1rbesc.

Ca gi la Moscova, de data aceasta, Ta Malta, fird creionul lui W. Churchill,doar din vorbe, s-a hotir2t soatta dictatorului romin qi probabil a intregului Est.int2lnirea Bush-Gorbaciov. De curind s-a dovedit cd soartanoastrl a depins deClinton-Eltin si nicidecum de alti europeni. Promisiunile lui Chirac sau Kohln-au avut nicio valoare. Este clar c5, a existat o anumiti implicare externi indesfisurarea evenimentelor de la Timisoara, actiuni ce au apdrut inci din anul19BB gi chiar mai ?nainte, pe fondul inlspririi relafilor dintre conducerea ungardsi regimul de la Bucuresti. Ca urmare, structurile informative unguresti au trecutla realizarea unor acliuni ostile, materiahzate in special prin regrupareatransfugilor romXni in lagdre, obtinerea de la aceqtia a uttor date informative,selectionarea si instruirea speciald a urrora dintre ei pentru executarea de acqiunidestabtlizatoare in spaliul rominesc. Concomitent, s-a intensificat trimiterea decadre si agenti sub diferite acoperiri care actionau preponderent in Banat siTransilvania. Toate aceste lucruri aveau aspectul unor actiuni dirijate si executatein colaborare cu alte fo4e (de ex. iugoslave).

Pentru exemplificare, am selectionat doar cdteva dintre cele mai autorizateinformatii ce se detineaula acea datI. Fostul sef al Directiei de Contrainformatii

din DSS pretinde e

granitd reiesea cicointeresindu-i rg

"("') Mi':iutdpropagandd antiazonaTransiltanblsi asigwrarea de 6unornemultunfitltn acest

scop ;i anmsemnalaunconftacolo, sd.-l amPlifiRomXnesc, P g.4

Ataqatul millHaiduszoboszlo,si care, la momerl

Un alt ata$daclioneazd. itteruf:

interne din taraprbuocarea unt,Transiluania. Uqnoastrd, care fr 4

sd se ceard. intqtpartea URSS r'..-,t

Mediteranl.Conducerea

unele date desPcercetare-diversiula ducerea actitm

aplicagir s-a reali10-15 km de frolunile martie si iude la Rezi (Fond

in sectomlgrupe de c2te alromlnesc, in urt

,,Decembrie 19SUn alt grup

de diversiune si t

informatii fifi'ta inceput la Tirrezultat al unui I

Recviem pentru adevir Decembrie 1989

din DSS pretinde cI din cercetarea persoanelor predate de ?mputernicitii c1e

granitd reiesea ci se incerca de cdtre unguri recrLltarea cle mercenari,cointereslndu-i material.

,,(...) Misiunile lor constau tn introducerea tn Rontdnia cle rnaterial depropagandd anticeausistd. ;i antiromd.neascd. pe care sc7 le fispdttdeascci inzona Transiluaniei;i Banatului, introducerea de armament, rrttutitie si etploziusi asigu,rarea cle ascunzdtori. in stimularea nemwllumirilor si cbiar declanslreaunor nenluryumili, a actelor cle uiolenld tmpotriua autoritcTlilor de stat. j-olositdtn acest

scop gi armele ;i exploziuul puse ta dispozilie. in momentul ?n care se

semnala un conJlicttntr-o localitate clin zond,, ei trebuiau sd se deplaseze urgettacolo, sd.-l amplifice ;i sdJ direc[ioneze. " (,,Un risc asumat", Editura \-iitorulRominesc, pag. 49).

Atasatul militar rom2n la Budapesta a identificat doui tabere, ia Bicske si

Hajduszotroszlo, pentflr instruirea ca mercenari a celor ce fugiserl din RomAnra

si care, 1a momentul potrivit, urmau si revini cu diferite misiuni in gard,.

Un alt atasat rom1n dintr-una din tirile vecine transmitea: ,,(...) tlngariaaclioneazd. intenspe diferite canale (...) tn scopul destabilizdrii situalieipoliticeinterne din lara noastrd,, cLt prioritate tn Transiluania (...) simultan cuprouocaret unor clemonstralii ale populaliei de origine magbiard. dinTransiluania. Llngaria are intenlia sd prouoace incidente la grani{a cLt, {aranoastrd, care sd, degenereze tn conflict militar tntre cele doud yd,ri, dupd, caresd se ceard. interuentia unor ld.ri ale Tratatului cle la Var;ouia, tndeosebi dinpartea URSS (.,.)", Rom2nia fiind vizuti ca un obstacol in drumul lor spreMediterani.

Conducerea superioari a Armatei, prin Directia de Informalii, delineaunele date despre desfisurarea Llnor aplicatii speciale ale batalioanelor decercetare-diversiune a1e Corpurilor 1 si J ArmataUngari, cu tematici referitoarela ducerea actiunilor de lupti in spatele trupelor inamice. Finahzarea acestorapiicatii s-a realizat prin executarea unui mars incheiat in raioane situate la10-15 km de frontierl cu Romdnia. Aceleasi unititi au executat prin rotatie. inlunile martie si iunie, o pregitire speciall labaza de instruclie in terenul munl )sde la Rezi (Fond documentar M.Ap.N. ,,Decembrie 7989").

in sectorul batalionului de griniceri din Oradea, pe teritoriul L-ngan --i.

grupe de cite 5-7 mllitari conduse de cadre au executat obsen'area tcitoriu -ri

ront2nesc, in unele cazuri depdqind chiar granita (Fond clocumentlr \1.-\p \...Decembrie 1989").

Un alt grup de informaqii se referi la pitrunderea ln terai a unor eienrer Iecle dir-ersiune si comando striine, actionAnd sub acoperire ruristici. Dlu rce:teintbrmatii fdrd. a avea intentta de a sustine teza ceausisti conlorrrt c:trera rcvc t3a inceput 1a Timisoara si mai apoi ln celelalte zone ale tirii t11.11.1989). ,-a

:czultat al unui plan extern impotriva Rom1niei.

13]-r-

ia crnrocraticltta unui cadruoei r.-ciclentalet at:tt:r factorii er-rnerati si: tra T:inisoara,l de :opulatia

lest-curopeanernc ,.are. din;idc::it llrnatic,er3 _ln aspect

mi c:,:lportare

ne3 :cfr-actari: ruc-qliloman,din \ es1 621s,nr Gr-rrbaciov,f avrs ttneOfierioml PCUS.ute: rricla pehoti:irilor derire ir 1938 sibaiu, cle Vestlin >kri acia qi

S'. Churchill,ntregului Est.i a c,iepins derac sai-r Kohlre e_\terni ininci .lin anulcerc:i ungariesti :iu trecuti relarllpareainformative,

ea de actiunitrin:irerea deI in Banar qi: si c-\ecutate

ai ar-rtorizate

Irainformatii

t4 Sergiu Nicolaescu

Voi sustine si aoi d.ouedi cd. Reaolu{ia di.n decembrie 1.959 este apoporului romiin tmpotrfuia regimullli tira.ry d,ar Cn acelasi timp nu amnaiaitq.tea sd. cred. cd tn toate eoenim.entele petrecute en decembrie nuau jucat un rol st inter.aenlitle unorforte s;trd.lne.

De fapt, acest lucru este confirmat ctiar de cltre cei care au fost autoriilor.Iatd, ce declari Gyula Florn, fost prim-ministru al Ungariei, atunci ministrude Externe, in lucrarea sa ,,Delimitdrl'; ,,(...) sprijinul acordat lui Laszlo Tokes,interuenliile fd,cute de statul ungar la secretarul general oNtl, la consiliul desecuNtate si comitetul pentru Drepturile omului de la Geneua, mesajele cdtrernini;tdi de Externe gerrnAn, austriac, soui.etic, interceptarea de cdtre arnlata.ungard. a frecuenlelor radio militare romd.ne (...) ;eful Statului Major ungarauea posibilitatea d.e a decide imed.iat. $tia tot ce trebuie fdcut tn situatiacornplicatdsi s-a bazat pe parteneri excelenti (..)"

Sau ,,(..) magbiarii de acolo (Romdni4 tr.n) tmpreund. cu cetdyenii unguriuenili din Ungaria continud acliunile de luptd. (..J" Nu mai este un secretpentru nimeni faptul ci dupi 22 decembrie '89 ne erau oferite rupe antiteroriste,bineinleles avdnd acordul american (pregedintele Bush) si cel occidental(pregedintele Frantei - Mitterand, Genscher - ministrul de Exteme al Germaniei).

Din alte date rczu\td ci si organele de informatii sovietice actionau pentrupregtrtirea si desflsurarea evenimentelor de la Timisoara:

- tncepdnd cu 9 decembrie 1989, se constatat o crettere euidentd sitnsemnatd a numd.rului intrdrilor de ,,tuNsti" souietici, de lao medie de 8O tapeste LOOO de ma;ini pe zi, majoritatea tn ,,tranzit" spre Iugoslauia cuautotuNsme particulare; au fost cbiar si autoturisrne care aueau numere d.etnmat4culare consecutiue, iar la bordul unort a fost gdsit cbiar arrna.rnent(Raportul SRI);

- tncepdnd din 15 decembrie 1989, tn municipiul Timisoara se gd.sea unnumd.r mare de turi;ti strd.ini uenili din tlRSS, la cares-au add.ugat;i cei ce setntorceau d,in lugoslauia;

- tot tn aceastd perioadd. s-a intensificat ;i actiuitatea unor persoanecunoscute ca agenli souietici care desfd,;urau actiuitd.{i de propagandd asupraunor intelectuali filo-souietici din Timisoara.

Deci, se constanti o ac{iune coniugati a KGB-ului cu GRU, serviciulde inforrnalii al armatei sovietice, care avea trupe speciale de interventie laOdesa si Chisiniu si care se giseau in Rominia in decembrie '89.

Sd' aruncdm o privire comparativd asupra situatiei numerice a cetltenilorstrlini care au intrat si iesit din Romdnia in perioada o1-21.12.1988 gi 1989:

Situalia. numericd corupa.ratiad prtatnd intrd.rile si. iesiriled,e cetd{eni prin P.C.T-V . d.in unele td.ri in perioa.de 01.-21.12.1989

Totalul persoanelor intrate in gard din statele analizate, pentru perioada07-21.1.2.7989 este de 105.54a fagd de 89707 in perioada similarr a anului 1988,deci cu 75.833 mai mult.

ZD-

Recviem pentru adevdr Decernbrie 1989 1;

--

'1989 este a,

l timp rru am.xentbrie nu

lu : st sr,rtoriituni: :linistrui ltts:.',, Tokes,z C,,t:siliul dentsli.;L,le Cdtre{i:rr, 61y77roSo

-lki.',,r ungarut it: sitttatia

kittt:ii ttttgtLriste -l:t secret: 3:tirtcroriste,el iieiicientalI Gc:-:laniei).jor::.r pentfl.r

e ai :datttci ;i'edit de 8O latfil,;,'s11.i67 ,uu ,tittllere delr arfilatTxent

t se gasea unvtt s; cei ce se

tor persoanetndti ctsupra

RL-. :en'iciulnten entie la

a ccrltenilorS si 1989:

frileJ2.1989

ru perioadaanului 1988,

in concluzie, situatia se prezinti astfel:in perioada 22 - 30.72. 1989 numirul turistilor sovietici se clubleazl in

rapoft cu aceeasi pertoacld a anului 1988. Numlrul bisnitarilor polonezi scade cle10 ori si creste numin-rl ,,curiosi1or" din Ungaria si Franta, tiri evident aliate in ainfluenta rlsturnarea regimului clin Romlnia in decembrie 1989.

Situatia numericd comperatiad priaind. intrdrile de cetd,teni prinP.C.T-F. din unele td.ri tn periaad.a 22 -30.12.1989

Totalul persoanelor intrate ?n lard pentfll statele analizate, pentru perioacla22-30.12.1989, este de 36.ZOl fatd de 29.272 in perioada similarl anului 1988.aciici cu 6.929 cetiateni mai rnu1t. Totodatd,, drn aceastd" sumarl analizl a maiiezultat ci un numir de 5.737 de persoane au rimas in gari sau au plrlsit-o pe:iite cIi.

Taru Intrdri Iesiri 11f,ma:iprobabilin tara

1988 1989 +/- 1988 1989

Apatrizi 234 )<1 +23 135 230 -el

Austria 553 445 108 555 162 -q3

Franta 313 325 +72 )o) 359 +6-

Polonia 26273 29136 + 2923 26070 31275 + i20i

Romini cudomiciliul instriinltate

t69i 1704 +L) tl49 r363 + 21,1 j+!,/

S.I].A- 396 265 r31 138 3t5 t23

Ungaria 36400 t8467 17933 35382 18308 77074 ri9U.R.S.S. 23903 54941 + 11038 25753 \+ /r)4 + 29641 747

Tara Intriri lesiri Rirna:iprobabilin tare

1988 4989 +/- 1988 L9a9 +/-

\l:rtrizi z0i 460 + 255 63 r32 +69

i --:irl:l 115 1103 + 6ilil )1< 631 + 3i(r

--:-1:ll:l 347 1618 + L271 267 640

: - rnl:l 3043 ot) 2131 3371 8i2

,- ::--:l:tl cLl

- ::-.:::lirrl in':: -,::.:1ifte

??1) 1\77 _ an< ROO 1i 1-,

))o z)1 +98 119 )1,, -iti715 77655 + 1940 1 2S+i 1<-i-- - ]<,-,] li,,,.S

(t9-6 1,2i89 + i67i -;1q 1r ril - i )-Lrl

15 Sergiu Nicolaescu

Kosovo 1999 este ceea ce ar fi trebuit sI devinl Romdnia in 1989. Cine arputea crede c:a albanezli din Kosovo au st1rnit ,,umanismul"puterilor NATO?ICine ar putea crede ci. NAIO, dorind binele unei coiectivititi de albanezi islamisti(vreo 800.000 de suflete), anrnci 10 miliarde de dolari si-i tini inrr-un loc pecare ei cle-abia asteapt, sI-l piriseascd, mai ales daci in punga fieciruia s-arafla 12.000 de dolari?!

Trebuie insi sI remarcim uriasa manipulare pe care NATO a flcut-o cuintreaga lume. O conjuncturl politici din care bietii slrbi au fost niste cobai.

in 7989, europenii (Mitterand, Kohl) si americanii (Bush- Baker) ofereaurusilor o Rom2nie in pragul revolutiei. Rezultatul putea fi o Moldovl reintregitlsi uniti cu URSS, o Transilvanie si un Banat ce ar fi putut deveni o zon\.centru-europeand" si chiar o parte din Banatul slrbesc treclnd la FederalaIugoslavr. cAt priveste Dobrogea, devenea puntea mult doritl a rusilor spreBulgaria (directia Bosfor).

Doui lucruri au stat in calea infiptuirii visurilor vecinilor nostri:binecunosctta ezitare a 1ui Gorbaciov si revolta spontani a poporului romi.n,hotlrdrea lui de a inl:atura totalitarisrnul si apirarea cu orice pret a unititiinationale. Dumnezeule, ce clipe! Numai cine a stat ascuns in casi sau a privitde dupi coltr:ri poate sd compare decembrie 1989 cu murdara manifestare dela Universitate din prim:avara lui 1990 sau toamna lui 7999, c1nd ,,legeaproprietdlilor ua fi reuohttie tn Romdnia" (declaralia lui Emil constantinescu,sept. 7999, Craiova).

Organul de Securitate ai jud. Caras-Severin rapot::a 1a vremea respectivi:,, ( . . .) tn a doua parte a lunii rtoiembrie 1 989 s-a constatat o prezentd mai

ntttneroasd a cetdtenilorstrdinipe teritoriul judetubti, comporatiu cLt.perioad.eleanterioare, tncleosebi clin Llngaria gi LIRSS, atingdndu-se Lrn Jlux maxim tnperioada 15-20 decembrie 1989; tn autoturismele ce circulau de reguld, tncoloand, puteaufi udzuti cdte 2-3 bdrbati d,e ud.rstd, medie (25-40 ani) care nuse foloseau de locurile d,e cazare existente, iar cdnd se intdmpla sd. intre tncontact cu organele de orcline rutierci, direclia de deplasare era prezentatdconfuz (...)"

il ziua de 75.72.7989, in rimp ce ministrul Ap:ardrli Nationale, gen. col.Vasile Milea, se inapoia de la Iasi, iar seful Marelui Stat Majoq gen. mr. $tefanGusi, de la Buzdu, unde participaseri la activitlti cle depunere a jurimintuiuiin unitlti militare, au observat de-a lungul intregului traseu foarte multe masinistriine, majoritatea avdnd numere de inmatriculare sovietice.

Un anume rol 1-a jucat si fostul consul general al lugoslaviei la Timisoara,Mirko Atanackovici, cadru al serviciului de Informatii iugoslav, dupl pdrereaSecurititii fiind infiltrat intr-o agenturl a serviciilor speciale ungare, care aintretinut relatii str1nse cu personalititi locale si care circula frecvent ?ntreRominia si Iugoslavia, uneori treclnd frontiera c1e 2-3 ori pe zr. Totodatd,. frontieraromino-iugoslavi a fost folositi pentru intrarea in tari a unor cetiteni romdniinstruiti in Ungaria pentru activitlti destabilizatoare (punct de vedere expus defosta Securitate).

:.Rry- ..-: .-l .,JIbi1-.- - -'l- .l 16_ :'- ,a "

j

1

lI

I,*,rilifllll

.-.'-*rfi-.,-:-,:::ig I

-.. -:.--.:-inil:,.r-JU-

r:::.:-.-,1 ir€ -l.rp

.-.:-.-:.:::: d:-,:l-.:: --.fi kt-, . -"- I):.n J

.- -.2:-i inUi-:t-.: :lnti-n.'-.-<::ruI

t-<-. -.>c>;tt- .

r:-.::,: :i:nefe-*'" <:t-:l--r:lt€l::-.:fl.::-,Li -!- -r:t >a Jte ri'. i:-,:,;,rket

-:r - ati-lCt€

: -r:l;:: reaz>:.c;:-, - izati."" ::-r -11:'liki-

^i:licl'-. : S€

_-;r,,-,;l1r'--. Jii)>(:-ri in-is:gu::iti ex

-ir-nit:r.:idekcO:.r'iunicati:lU :1t:3S ITI:

zecc:ll:]i &crll.i :113i tProbe:ril ccleccrr:briettrtniklanc

.\-Lsar

ir-rsii c:t ena

Gorblciov\lt p

\Iitteranddetai::ie a<

-r-

t 1989. Cine arlerilor \ATO?Innezi islamistikrtr-un loc pefieciruia s-ar

) a flcut-o cuI niste cobai.[ker t sfs1s2rlri reintregitieteni o zoniil la Federalar rusilor spre

inilor nostri:rului romin,xet a unititiii sau a privitnnifestare dec5.ncl ..legea

0stantinescu,

z respectivi.:prezetttd maiatperioadeletx ntaxim tn& reguld tnfini.t care nua s{i intre tns prezentatd

tle. gen. col.rL nrr. Stefan

iurimlntuluimuite masini

h Tintisoara,hrpa pirereagare. care aEc1'ent intrehi. frontieraigeni rominire e-xpus de

Recviem pentru adevdr Decembrie 1989 11

Din Raportul SRI rezultl ci in ultimele luni ale anului 1989 a sporit simtitorsi inexplicabil numlrul trecerilor ilegale ale frontierei dinspre Ungana in Romdnia,precum Ei returnlrile masive de fugari de citre autoritede ungare. in decembrie'89, desi la Timisoara se aflau gen. Macri si col. Teodorescu. niciun posibilagent nu a fost demascat, degi cei doi aveau reputalia unor buni profesionigti.Declaratiile lor sau mai bine zis lipsa acestora privind misiunea pe care o a\reaude indeplinit Ia Timisoara corrtrzzic documente ale altor directii din DSS.

Redau, in extenso, un articol din ziarul ,,Romdnia liberl'' (75.07.1996t.

semnat de ,{1. Vladimir:,,(..) Putini stiu astezi ci eliminarea lui Ceausescu a fost pecetluiti 1:l

intllnirea de la Kiev intre Mitterrand qi Gorbaciov, desflqurati cu clter aslptS.mini inaintea declanqirii evenimentelor din decembrie 1989. Imediatdupd.'90, dl Dan Amadeo LIzIrescu a dezvtrluit cI in septembrie '89, fiind la Paris cuocazia unui congres international de istorie, a aflat de la Marcei Schapira(importanti personalitate a francmasoneriei rom2.nesti si internationale) cIOccidentul clzuse de acord cu Gorbaciov asupra necesitetii eliminirii lr-ri

Ceausescu. Menlionim cd.invara 1ui '89 au a\ut loc in Ungaria cdteva contacteintre generali romXni qi ofigeri unguri si sovietici. Astfel, desi ocultatl de istoriciievenimentelor din decembrie '89, a avut loc o int2lnire intre gen. Gusi gi Karpati,n-rinistrul Apiririi din Ungaria, ale cirei detalii nu au fost flcute niciodaticunoscute nici de o parte si nici de cealaltla. in acelasi timp, gen. Chitac si gen.\-. Stencuiescu au vizrtat si ei Ungaria, avind - potrivit anumitor surse - o seriede contacte ia Catierul General al Armatei Sud a URSS. in cadrul Armatei Sudtunctioneazi si o unitate speciald ,,Spetrtaz" a GRU, formatd atdt din militarispecializati ?n cercetare-diversiune in spatele frontului, c2t gi din aga-numitii-r-i-sautniki", pregltigi str actioneze in teritoriu deghizati in ,,turisti", dupd ce:rnterior se familiarizat in regiune ,,cilltorind" in grupuri de ,,sindicaligti'',-sportivi", ,,fruntasi in procluclie" etc. De fiecare datd cdnd grupuri de ,yisautniki"soseau in ,,excursii" (recunoastere), acestia erau insotili de ghizi-translatori:rsigurati exclusiv din cadrul rezidentei sovietice intara respectivl, furnizati de:rmbasadele URSS, niciodatd de ghizi locali. Armamentul uqor si aparatura cle

cr:municatie sofisticati (portabili si camuflabild) pe care le foloseau ,,visautniki"Lu atras mai de mult atentia serviciiior secrete occidentale. Dupi mai mult c1e

zece ani de investigatii, acestia au descoperit cu stupoare ci,,visautniki" sovieticierau mai bine echipali decfu unitdtile de cercetare-diversiune din Occident.Probabil ci de aceea a fost

^tat de sigur pe el Gorbaciov atunci cind pe 20

decembrie 7989 a anuntat in mijlocul unei gedinle a Sovietului Suprem: ,, irz

trrmdtoarele 24 de ore tn Romd.nia uor interueni scbimbd.ri radicale (,..)',,Visautniki" erau la datorie, ?n plini actiune semnalatd peste tot. Se pare

lnsd cI era prea tdrziu. Rominii incepuserl si-si rezolve singuri siruatia lor, izrr

Gorbaciov nu se inselase.Alt personaj politic aflat la curent cu evenimentele din Romdnra era

\Iitterrand (n.n. - Mitterrand l-a intllnit pe Gorbaciov la Kiev, stabilind probabildetaliile actiunii).

18 Sergiu Nicolaescu

Dacdla aceastd. documentati expunere adtrugdm cele doui telefoane pecare le-a dat ambasadorul Frantei la Bucuregti, Jean-Marie Le Breton, de altfelun om deosebit, unul doamnei Doina Cornea la Clt\, altul pe care l-am primiteu la TVRin seara de 22.12.1989, prin care se ofereau 90 de antiteroristi francezipusi la dispozitie inlJngarta,la granita cu Oradea, avem o dovadd. in plus aunei conjuratii de servicii secrete care actionau in Rom2nia, ?n colaborare cuKGB gi mai ales cu GRU-ul sovietic.

Prin mdrn-rrisirile lui Mihail Liubimov despre ,,planul Golgota" pltrundemin labirintul operatiilor extrem de complexe la care se dedau specialistii KGB.

Redau cdteva exemple care, extrapolate in decembrie 79$9,vor face inteleseacele momente ale revolutiei romlne ce nu-si gisesc explicatie:

,,(...) in mod obisnuit, noifoloseam Anglia pentru, discreditarea liderilorsouietici. De pildd., acolofusese tNmisfostul;ef al KGB-ului, Aleksandr Selepin,riualul lui Brejneu, pe care cu ajutorul nostru l-au tntd.mpinat puternicedemonArayii antisouietice, ceea ce eui.d.ent a zdntncinat serios pozilia sa. Curdnd,el afost tndepdrtat d,in Biroul Politic. Cu timpul tnsd. seruiciile speciale englezeau mirosit metod.a noastrd.. Atunci a trebuit sd, treceln.la acyiuni total opurce. Depildd, d-nei Thatcber i s-a sugera.t cd. o comportare cald.d.fayd. de Gorbaciou arcrea disensiuni tn Biroul Politic si tn general tn organele pute4i d,e la. Moscoua.

,,Doamnt de Fier" s-A ardtat nesplts de bucuroasd. sd poatd atinge atd,t de usoraceastd lintd, gi i-afd.cut lui Gorbaciou o reclamd. tn toatd regula (...)Nomenclatura de partid., ca de altfel tntregul partid, s-a douedit cu mult maiproastd decd.t crezusem. Nirneni nu tntelegea tncotro ti duce Gorbaciou, fiecarelinea cu dinlii d,e scaun si se temea ca de dracu de orice scbimbare (...)"

Observatie perfect valabild. si la noi inlard,, confkmatd, de audierile sefilorde servicii si direclii din DSS. Cei mai multi dintre ace1tia au recunoscut cI ?n

zilele de 22-25.L2.7989 au,,dispirut" irwe 24 si 48 de ore, timp in care au statacas:a san la prieteni. Sd auzi si sI nu crezi! in orice caz, dispregul acestorprofesionisti fald de oricine este de luat in considerare si de neuitat. El demasclun mod de a gdndi al celor care detin secretul informagiei.

Dar sd revenim la securistii sovietici:,,(...) Intelectualitatea - sprijinul ,,perestroikd.i" - era mai fricoasd decdt

preud.zusem noi. Ne tntrecuse toate a;t@td.rile ;i linea grozau la existen{a eicd.ld.u\d.. Asa cd a trebuit sd lud,m md.suNpentru creareA unui bloc democraticfoarte actiu, czre sd uneascd. intelectualii (moh.Psili tncd. din anii '60 de ideile"dezgbelului", tndeosebi de libertatea de a se ud,ntura. prin lume, euident pebanii statului) cu cercurile criminale, pregd,trte de noi tn;colile KGB."

,,(...) Ia W am obtinut un ?nare su.cces, prezentdnd pd.nd, la, satura{iereclante americane ce actionau asupra populaliei, ca rogul asupra taurului.Am compromis tncet-tncet si notiunea de ,,patriotisrn", tot mai mult asociatd cualte ualori tndoielnice. "

,,(...) Dupd. euenimentele d.in august, sarcina noastrd. cea mai imltortantdafost cobordrea populayiei la starea de cea mai neagrd sdlbdticie."

E- !e'e gf

FPdfti

,b.m stat ftriinfficSrA ctrMniei.

nedilOmenmrif

lMial:n$eri au)st0ulitdtii"sd Mddrlipitmre.

fuernbrie,pfioetn 1

1rctiukou, un

fu unorlifurilorproteSau laat-germandfficluseModrou,cdrui partidleninisrnul.

gi lideru.lo

Ceau;escu,canxpanieel. A propuspentru ase

a

de

La

{

PNmd.uara