rețeaua națională de dezvoltare rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de...

56
CONFERINȚA RNDR „Ferma de familie: nucleu al agriculturii durabile” ROMÂNIA, O ȚARĂ PRIELNICĂ INVESTIȚIILOR ÎN CULTURILE DE AFINI POTENȚIALUL TURISTIC AUTENTIC AL ZONEI ALBAC România Rurală Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală Numărul 4 Anul II, octombrie 2014 RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale VLADIMIR RAKHMANIN Fermele de familie, parte semnificativă a moștenirii culturale naționale BOGDAN ALECU Fermele de familie, într-un proces de regenerare și de redescoperire a identității

Upload: others

Post on 07-Jan-2020

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

CONFERINȚA RNDR „Ferma de familie: nucleu al agriculturii durabile”ROMÂNIA, O ȚARĂ PRIELNICĂ INVESTIȚIILOR ÎN CULTURILE DE AFINIPOTENȚIALUL TURISTIC AUTENTIC AL ZONEI ALBAC

România RuralăRețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 4 Anul II, octombrie 2014

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

VLADIMIR RAKHMANIN Fermele de familie, parte semnificativă a moștenirii culturale naționaleBOGDAN ALECUFermele de familie, într-un proces de regenerare și de redescoperire a identității

Page 2: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

BRĂILAB-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTEStr. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Octombrie 2014ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Silvia Floarea Toth, Dumitru Angelescu, Confederația Caritas România, Fondul de Garantare a Creditului Agricol, www.fao.org

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

Page 3: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

1

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................3

INTERVIUVladimir Rakhmanin: Fermele de familie, parte semnificativă a moștenirii culturale naționale ......................................... 4

DEZVOLTARE RURALĂ România, o țară prielnică investițiilor în culturile de afini .................................................................................................... 8Înființarea unei ferme de creștere a vacilor de lapte în comuna Găujani, județul Giurgiu ...................................................12Turismul rural, mereu căutat de familii ..................................................................................................................................14Bogdan Alecu: Fermele de familie, într-un proces de regenerare și de redescoperire a identității ......................................16Calendar Festivalurile Toamnei ............................................................................................................................................. 20Potențialul turistic autentic al zonei Albac, Alba ................................................................................................................... 22Modernizarea unei exploatații agricole în comuna Daia, județul Giurgiu ............................................................................ 26Culturile de legume în spații protejate, accesibile fermelor de familie ................................................................................. 28Educație montană - Traseu familial pentru iubitorii de munte și natură ............................................................................. 30

OAMENISilvia Floarea Toth și povestea porturilor năsăudene moștenite din generații .................................................................... 32

EXPERIENȚEFerma mea: Plantațiile de coacăz diversifică producția de arbuști fructiferi în județul Brașov .................................... 34Afacerea mea: Plantațiile de nuci verzi – soluție de succes pentru fermele de familie ................................................... 36Comunitatea mea: Stâna lui Moș Postolache, de pe Vârful Negrașului .......................................................................... 40

LEADER LA ZIUn GAL de poveste: Ținutul Haiducilor ................................................................................................................................ 42Activitatea Grupului de Acțiune Locală „Valea Râmnicului” ............................................................................................... 43

ȘTIRI ȘI EVENIMENTEConferința RNDR „Ferma de familie: nucleu al agriculturii durabile” ............................................................................... 44Știri M.A.D.R. ......................................................................................................................................................................... 48

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ ...................................................................................................................................50

Cuprins

Page 4: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

2

Page 5: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

3

agriculturii românești. În sprijinul fermelor de familie au fost elabo-rate proiecte tip ce pot fi consulta-te oricând. Completăm și noi aceas-tă inițiativă, prezentându-vă în acest număr exemple de ferme de fami-lie care au investit sau își doresc să investească în acest sector. Astfel, vom observa cum plantațiile de nuci verzi și culturile de afini și de coa-căz din zona Brașovului își dovedesc profitabilitatea sau cum investițiile în modernizarea capacităților de exploatație agricolă reprezintă fac-torul cheie, imperativ, pentru valori-ficarea unei producții de calitate pe piața cerealelor sau a legumelor cul-tivate în spații protejate. Continuăm seria prezentărilor fermelor de fa-milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului Muscă de a insufla această pasiune copiilor săi, punc-tând un factor determinant pentru viitorul fermelor de familie: prelua-rea activității acestor ferme de către noile generații.

Vom continua seria prezentărilor

Tematica abordată în numărul actual – fermele de familie ca formă specia-lă a producției agricole - coincide cu tematica anului 2014 a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).

În cadrul articolelor noastre ne ală-turăm demersului FAO pentru a vă prezenta importanța investițiilor și dezvoltării acestui concept de fermă de familie.

Dacă în luna aprilie Bucureștiul găzduia Conferința Regională pen-tru Europa și Asia Centrală a FAO, în luna octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală au organizat o nouă conferință cu tema „Ferma de familie: nucleu al agriculturii dura-bile”, ale cărei concluzii le vom pre-zenta în acest număr.

Domnul Vladimir Rakhmanin - Director General Adjunct FAO și Reprezentant Regional pentru Europa și Asia Centrală a avut o prezență activă în cadrul conferinței și ne-a oferit un amplu interviu pe tema fermelor de familie. Accentul a fost pus pe calitatea acestora ca păs-trătoare ale tradițiilor și obiceiuri-lor specifice zonelor respective și pe aportul adus de acest segment de ferme în conservarea peisajelor na-turale, sporirea valorii habitatului și conservarea biodiversității.

Totodată, veți afla dintr-un inter-viu cu domnul Bogdan Alecu, direc-torul Direcției Evaluare, Selectare, Implementare din M.A.D.R. despre principalele căi de urmat în creșterea competitivității fermelor de fami-lie și sprijinul pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale îl acordă acestui segment cheie al

Anul 2014, anul fermelor de familie

Editorial

și recomandărilor de destinații tu-ristice, păstrând tematica familiei. Astfel, vă invităm să redescoperiți patrimoniul tradițional al zonei Albacului, la poalele Apusenilor, sau să descoperiți ospitalitatea unei pen-siuni dedicate turismului rural din zona Argeșului. Cititorii noștri mai activi sunt îndemnați spre un tra-seu montan de familie, pe cărările Masivului Piatra Mare.

Luna octombrie este o lună bogată în manifestări tradiționale, în care fer-mierii și producătorii își vor valori-fica producția. În paginile revistei noastre, vom prezenta câteva dintre evenimentele de tradiție ale acestei luni de toamnă. Nu în ultimul rând, vă invităm să descoperiți autenticita-tea porturilor tradiționale năsăude-ne, porturi transmise din generație în generație și valorificate într-o colecție de suflet românesc a Silviei Floarea Toth.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”

Page 6: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

4

Vladimir Rakhmanin, Director General Adjunct FAO și Reprezentant Regional pentru Europa și Asia Centrală

interviu

2014 este Anul Internațional al Fermelor de Familie. Care este importanța fermelor de familie în agricultură și cum pot contri-bui la creșterea economică?

Vladimir Rakhmanin: Fermele de familie sunt absolut esențiale în industria agricolă și economia ru-rală. Deseori sunt principalii anga-jatori agricoli, având în vedere că o parte semnificativă a populației ru-rale depinde de fermele de familie.

„Fermele de familie, parte semnificativă a moștenirii culturale naționale”

Acestea contribuie semnificativ și la sustenabilitatea resurselor naturale, construind o bază pentru siguranța alimentară pe termen lung.

În cadrul fermelor de familie vedem adesea plantații mixte, ceea ce ajută la conservarea peisajelor natura-le și crește valoarea habitatului și a biodiversității. Anul Internațional al Fermelor de Familie a fost foarte important în aducerea la lumină a acestor realități.

Care este relația dintre păduri și ferme de familie?

Vladimir Rakhmanin: Multe ferme de familie în Europa de Est includ, de asemenea, câte o parce-lă de teren forestier, însă oamenilor le lipsesc cunoștințele și abilitățile de a valorifica acest pământ. Când terenul forestier este lăsat la voia întâmplării, când arborii uscați nu sunt îndepărtați, paraziții și bolile se înmulțesc și se răspândesc mult

Page 7: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

5

mai repede, iar riscul incendiilor de pădure crește. Luând în considerare schimbările climatice, acestea vor deveni o problemă și mai mare.

O cale pentru progres ar fi investiția în servicii de extindere, astfel încât familiile de fermieri să învețe cum să gestioneze pădurile într-un mod sus-tenabil, care să le crească și venitul. Aceasta se poate întâmpla vânzând lemn la târgurile locale sau produse de specialitate făcute prin tehnici tradiționale de prelucrare a lemnu-lui.

Cum pot fermele de familie să ajute nu doar economia și me-diul, ci și tradițiile locale?

Vladimir Rakhmanin: Știm că fermele de familie sporesc vitalitatea economiei rurale și conservă cultu-rile tradiționale. Existența fermelor de familie este o parte semnificativă a moștenirii culturale naționale, a obiceiurilor, portului, muzicii, gas-tronomiei și habitatului.

Ce poate face guvernul român pentru a susține fermele de fa-milie?

Vladimir Rakhmanin: Una din-tre cele mai importante măsuri pe care guvernele le pot lua pentru a susține sectorul fermelor de familie este să îmbunătățească o politică de încurajare și de reglementare a me-diului, precum și să îmbunătățească accesul la servicii financiare și de alte feluri în zonele rurale.

Sunt, de asemenea, importante investițiile publice în infrastructura rurală și serviciile publice - pentru a facilita accesul la târguri, dar și

Page 8: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

6

mobilitatea lucrătorilor pentru a-i ajuta să ajungă la noi ferme și alte activități non-agricole.

Drepturi de proprietate solide, ac-cesul la apă și alte resurse natura-le sunt și ele esențiale dacă vrem ca fermierii să-și investească banii și să își extindă fermele, iar aceste drepturi legale trebuie garantate prin lege. Nu în ultimul rând, fa-miliile de fermieri au nevoie de in-struire și educație pentru a-și spori competitivitatea.

Familiile de fermieri scot produse tradiționale ce trebuie promovate în rândul consumatorilor. Standar-dele de calitate pot fi uneori un ob-stacol pentru familiile de fermieri, dar sunt în același timp și o opor-tunitate. Promovarea și finanțarea activităților din care derivă produse de înaltă calitate pot crea atât bene-ficii locale, cât și globale.

Apoi, ca membru al Uniunii Europe-ne și exportator începător, Romania este în postura în care poate susține fermele de familie atât acasă, cât și în țările vecine.

Credeți că Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 va susține dezvolta-rea fermelor de familie și, dacă da, în ce fel?

Vladimir Rakhmanin: Dacă Ro-mânia își menține angajamentul pentru prezervarea și promovarea sectorului fermelor de familie, con-sider că veți realiza acest obiectiv. Cheia este asigurarea unui mediu favorabil - politici, infrastructură, instruire, drepturi de proprietate -, iar când toate aceste elemente sunt acoperite, fermierii se vor ocupa de restul.

Vârsta medie a producătorilor și lucrătorilor agricoli este des-tul de ridicată în Europa, iar România nu face excepție. Cum convingem o persoană tânără că implicarea în ferma familiei sale este o opțiune viabilă, mai ales când agricultura nu este cu-noscută drept un domeniu tine-resc sau “trendy”?

Vladimir Rakhmanin: Este ade-vărat că în multe țări din această regiune a lumii populația fermieră a îmbătrânit, iar acest lucru este cu atât mai adevărat în Uniunea Euro-peană. Întrebarea este clară: cine va gestiona aceste ferme peste câțiva ani? Este important totuși să ne amintim că persoanele tinere au ne-voie de o economie rurală dezvoltată, cu servicii și opțiuni de divertisment, altfel multe dintre acestea vor prefe-ra să migreze spre centre urbane și alte cariere.

Page 9: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

7

Pentru ca tânăra generație să pre-ia fermele de familie într-o mani-eră organizată, este important ca legislația privind succesiunile să fie simplificată astfel încât să nu solicite resurse masive din partea tinerilor fermieri. De asemenea, legile privind succesiunile nu trebuie să discrimi-neze femeile. Eu consider că fermele și stilul de viață rural pot fi opțiuni atractive pentru mulți oameni tineri în ziua de azi.

Există o anumită inovație agri-colă în care ați vrea să vedeți fermierii români investind mai mult?

Vladimir Rakhmanin: În gene-ral, iar România nu este o excepție, noi promovăm bune practici agricole,

precum agricultura de conservare, managementul integrat al paraziților cu folosirea redusă a pesticidelor… Cu alte cuvinte, folosirea de resurse naturale pentru a produce alimente și a genera un trai bun, dar într-un fel ce garantează disponibilitatea acestora pentru generațiile viitoare.

În final, aș vrea să încurajez fermierii de aici și de peste tot să învețe mai mult despre activitățile agricole în funcție de climă - pentru că schimbă-rile climatice sunt o realitate ce afec-tează fermierii în toate zonele lumii.

Care sunt principalii pași de urmat în viitor pentru relația FAO-România? Se pregătesc proiecte, cooperări?

Vladimir Rakhmanin: România a devenit un susținător-cheie al FAO în această regiune. Acest lucru a de-venit evident în aprilie 2014, când România a găzduit o ediție foarte productivă a Conferinței Regionale pentru Europa și Asia Centrală.

Suntem nerăbdători ca România să se extindă ca o țară-partener plină de resurse, cum a făcut deja prin susținerea proiectelor de dezvolta-re agricolă în Moldova. Importanța acestui sprijin practic și moral nu poate fi supraestimată.

Am dori să încurajăm sectorul privat și mediul academic să intensifice și ei parteneriatul cu FAO, utilizând vasta experiență a integrării europene și dezvoltării agricole în folosul altor țări-beneficiare FAO din Regiune.

Page 10: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

8

dezvoltare rurală

România, o țară prielnică investițiilor în culturile de afini

Soiuri de afine de cultură:

Timpurii: Earlieblue, Hannah’s Choice, Duke, Spartan.

De sezon: Bluecrop, Chandler, Patriot

Târzii: Elliot, Legacy

Fermele de afine de cultură au deve-nit tot mai numeroase în România, datorită cererii crescânde atât pe piața internă, cât și externă.

Prin așezarea geografică, țara noas-tră este favorizată de factorii de me-diu, astfel că producția de afine se poate obține mai devreme cu apro-ximativ două săptămâni față de res-tul competitorilor de pe piața euro-peană, cum ar fi cazul Germaniei. O mare parte din profitul producători-lor este influențat de exporturi. Ast-fel, pentru cei ce doresc înființarea unei ferme de familie cu scopul culti-vării afinelor, investiția se va dovedi a fi profitabilă, bineînțeles, după o documentare preliminară în ceea ce privește succesul culturilor de afine. În România se cultivă afine pe spații

întinse în zona Munților Făgăraș, respectiv, în apropierea Brașovului. În aceste zone vom găsi numeroase plantații de afini de cultură, datorită solului propice, cu un pH acid (4,5 – 5,5). Este imperativ ca solul să pre-zinte un aport bun de materie organi-că, să fie bine afânat și drenat. Când se dorește o corecție a parametrilor solului, se recomandă inserarea unui amestec de turbă sau rumeguș de co-nifere, alături de corectori de acidi-tate. Condițiile climatice avantajează înființarea acestor tipuri de culturi, în zona Brașov-Sibiu-Făgăraș înre-gistrându-se temperaturi mai scăzu-te decât în restul țării și o umiditate ridicată. Solul prielnic afinilor trebu-ie să fie mereu reavăn.

Cultura de afini intră pe un rod bun calitativ abia la trei, patru ani de la înființarea plantației. După opt ani, afinii ajung la maturitatea de-plină, producția putând atinge trei tone/hectar. Durata de viață a unei plantații de afin este de cel puțin 45 de ani. Experții în domeniu consideră că după aproximativ trei, patru ani de la înființarea unei culturi, în cazul cultu-rilor bio, de pe un hectar se pot câștiga între 20.000 – 40.000 de euro.

Industria farmaceutică – o nouă piață pentru culti-vatorii de afine

O piață relativ nouă și foarte avan-tajoasă o reprezintă industria far-maceutică, unde interesul pentru producția de afine de cultură a de-venit din ce în ce mai ridicat, dato-rită concentrației de antioxidanți și a proprietăților curative ale acestor fructe.

Afinele de cultură sunt considerate fructe foarte sănătoase și se reco-mandă consumul lor zilnic. Afine-le sunt bogate în compuși precum: antioxidanți, antociani, resveratrol, vitamine (A, C, B6) și săruri minera-le. Concetrațiile diferă de la un soi la altul. Afinele au un rol important în imunizarea organismului, protejarea împotriva afecțiunilor cardio-vascu-lare și, de asemenea, consumul lor scade glicemia, fiind recomandate bolnavilor de diabet.

Page 11: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

9

Afinele - de la consumul proaspăt, la dulcețuri și alte produse de succes

Afinele de cultură sunt fructe tip „baca”, cu dimensiuni de la 1 cm la 2,5 cm și o greutate cuprinsă între 0,5 g și 1 g/fruct. Afinele de cultură se pot consuma fie în stare proaspătă, fie în sistem de conservare: gemuri și dulcețuri, compoturi, siropuri și sucuri, băuturi alcoolice, ceaiuri, fructe deshidratate și fructe conge-late. Luând spre exemplu procesa-rea afinelor sub formă de dulceață, cu un conținut minim de 80% fruct, aceasta se poate valorifica foarte avantajos ca produs tip marcă înre-gistrată, comercializându-se în in-dustria alimentară, cofetării, lanțuri de magazine și supermarketuri și în cadrul târgurilor și evenimentelor cu specific gastronomic și tradițional (naționale și internaționale).

Brașoveanul Nicolae Moldovan, întors din stră-inătate pentru a investi în cultura de afini

„Cei ce au o minimă experiență în agricultură și se gândesc la o astfel de investiție știu că este greu… dar, nimic nu este imposibil!“

Povestea domnului Nicolae Moldo-van, în vârstă de 40 de ani, se scrie în județul Brașov, comuna Recele, unde plantația de afini de cultură va deveni un agro-business profitabil. Dorința de a avea o asemenea cultură a crescut din ce în ce mai mult după ce fermierul brașovean a vizitat o plantație asemănătoare. Acum, este rândul lui să facă publică povestea unor investiții ce pot deveni rapid un exemplu pentru fermele de familie ce doresc să pornească pe acest drum al culturilor pomicole perene, cum este cazul arbuștilor de afin.

Suprafața cultivată însumează 20 ha, plantație în câmp deschis, în sis-tem intensiv, cu o densitate de 4761 plante/hectar. Proiectul demarat în 2010 a avut o valoare de 1.150.000 de euro, investiția cuprinzând îm-

Page 12: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

10

prejmuirea terenului, achiziționarea arbuștilor din pepinieră autorizată, sistem de irigație ce acoperă întrea-ga suprafață cultivată, amenajarea drumurilor tehnologice, alimenta-re cu energie electrică din rețeaua națională și construirea unei clădiri administrative.

„Urmând câteva cursuri în pomi-cultură și marketing, mă ocup cu normă întreagă de această activi-tate. Experiența mi-am însușit-o pe parcursul implementării pro-

iectului, ajutat fiind și de firma de consultanță la care am apelat. După 15 ani petrecuți în străinătate, m-am întors aici, în Recea, cu dorința de a demara această investiție în locuri-le mele natale. Astăzi, iată-mă ocu-pându-mă din ce în ce mai mult de cultura de afini. Întreținerea culturii implică o prezență constantă pe întreaga pe-rioadă de creștere și fructificație. Aceasta constă în tunderea cultu-rii în lunile de primăvară și toam-nă, conform necesităților plantei.

Pasul următor constă în aplicarea îngrășămintelor ecologice prin sis-temul de irigație sau foliar, tăierea periodică a vegetației dintre rân-duri și îndepărtarea eventualelor buruieni din preajma plantelor. Monitorizarea atentă a dăunăto-rilor joacă un rol esențial, fie că e vorba de insecte sau rozătoare care influențează negativ buna dezvolta-re a plantației. Urmează etape ale analizei solului în vederea stabilirii carențelor hidrico-nutritive și ad-ministrarea ulterioară a acestora

Page 13: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

11

și, nu în ultimul rând, îndepărtarea păsărilor care ciugulesc fructele pe toată perioada coacerii și recoltării acestora”, explică domnul Moldovan.

În ceea ce privește recoltarea, când fructele încep să se coacă, fermierul brașovean apelează la zilieri. Cule-gerea fructelor se face manual, pe o perioadă de 8 – 10 săptămâni, în funcție de perioada de coacere a fie-cărui soi în parte (timpuriu, mediu, târziu).

„Valorificarea fructelor o fac în spe-cial prin exportul în stare proas-pătă. Intenționez ca în viitor să și procesez o parte din producție. În 2014, prețul pentru un kg de afine s-a situat în jurul valorii de doi euro. Cererea pe această piață a afinelor de cultură este satisfăcătoare, dar incertă pentru viitorul apropiat, din cauza embargourilor internaționale care pot influența și destabiliza pu-ternic prețurile pieței.

În ceea ce privește piața de desfa-cere internă, aceasta este destul de mică, dar promițătoare în cazul în care vom investi mai mult în promo-varea acestor fructe plăcute la gust și foarte benefice pentru sănătate, prin conștientizarea, familiarizarea și prezentarea lor publicului larg”, povestește domnul Moldovan.

Făcând referire la amortizarea investiției, aceasta se va face abia după cel de-al treilea an de la planta-rea culturii de afini.

„Abia atunci, începând cu anul trei, plantația intră pe rod calitativ cu o recoltă inițială de aproximativ 1500 – 2000 kg/hectar, înregistrând o creștere anuală progresivă până în anul șapte, în care producția esti-mată va fi de 8 – 12 tone. Toate aces-tea sunt realizabile cât timp se vor asigura condiții optime de cultură.

Așadar, prin buget, perseverență, răbdare și multă muncă, această cultură de afine poate trece în sfe-ra agro-business-urilor de succes”, conchide domnul Moldovan.

Page 14: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

12

Înființarea unei ferme de creștere a vacilor de lapte în comuna Găujani, județul Giurgiu

În România ultimilor ani, creșterea vacilor pentru producția de lapte ocupă o poziție semnificativă în stra-tegia de ansamblu a creșterii anima-lelor. Activitate specifică mediului rural, creșterea vacilor de lapte re-prezintă o ocupație de bază pentru multe persoane, indiferent de vârstă, asigurând stabilitatea forței de mun-că, dar și venituri însemnate pentru crescători și fermieri.

Pentru familia Muscă din satul Pietrișu, Județul Giurgiu, înființarea unei ferme de creștere a vacilor de

lapte devine o afacere profitabilă. Soțul, inginer zootehnist, în pragul vârstei de 50 de ani, alături de soția în vârstă de 46 ani, au reușit să insu-fle și celor doi copii rămași alături de ei această pasiune a creșterii vacilor de lapte.

Întreaga suprafață ocupată de fermă este de 1500 m pătrați, cu grajduri, sală de muls și restul utilităților ne-cesare unei producții de calitate. Producția obținută este de 5000 de litri/ lactație. Adică, 18 litri de lapte pe cap de animal, zilnic.

„Credem foarte mult în proiec-tul nostru de fermă de familie – „Înființare fermă creștere vaci de lapte în comuna Găujani, județul Giurgiu”. Avem 3 copii: băiatul cel mare este plecat în Italia, iar ceilalți doi au rămas alături de noi și ne aju-tă foarte mult în activitățile fermei. Asta înseamnă fermă de familie, să muncești, să produci, să valorifici pentru familie și surplusul să-l co-mercializezi. Băiatul de 25 de ani, alături de sora sa în vârstă de 26, muncesc alături de soția mea în medie 10 ore pe zi, în ferma de vaci. Sunt fericit să-mi văd copiii așa implicați. Înlocuind fermierii mai în vârstă cu tineri asigurăm continui-tatea activităților agricole în medi-ile rurale.” Sunt cuvintele domnului Muscă, cel care gestionează alături de familie activitățile fermei ce însu-mează un efectiv de 19 capete de vaci de lapte.

În vederea înființării unei ferme de vaci, ca și în cazul de față, trebuie să se țină cont de evoluțiile siste-mului economic din teritoriu și de condițiile de ordin tehnologic.

Cei ce pornesc la drum prin înființarea unui astfel de proiect tre-buie să țină cont de:

• existența sau posibilitatea achiziției terenului de construcție;

• apropierea fermei de consuma-tori, de centrele de prelucrare și valorificare a produselor obținute;

• posibilitatea valorificării pro-ducției pe piețele de desfacere (lo-cale/națională);

• necesarul de furaje (producție proprie, achiziție);

• gestionarea dejecțiilor;• racordarea la rețeaua de apă pota-

bilă, alimentarea cu energie elec-trica, termică, combustibili etc;

• sistemul de creștere dorit: în stabulație cu animale legate, în stabulație cu animale libere, creștere mixtă.

Page 15: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

13

Cele mai recomandate rase pentru producția de lapte

Rasa Holstein – de origine olandeză; femelele ating greutatea de 650 – 750 kg. Producția de lapte se situează în jurul valorii de 8.500 kg/lactație. Este o rasă foarte avantajoasă pentru producția de lapte de calitate, cu un procent de 4,4% grăsime. Producția maximă de lapte va fi înregistrată la cea de-a treia lactație.

Rasa Bălțată cu negru românească – s-a format ca rezultat al pro-cesului de încrucișare tip „absorbție”, între femelele din rasele Bălțată Românească, Pinzgău și Roșie Dobrogeană, cu tauri din rasa Holstein. Greutatea femelor este cuprinsă între valorile de 550 – 650 kg. Producția de lapte se situează între valorile de 7.500 – 10.000 kg/lactație, cu un procent de grăsime cuprins între 3,8% și 4,05 %. La fel ca și în cazul rasei Holstein, producția maximă de lapte va fi înregistrată la cea de-a treia lactație.

Rasa Brună de Maramureș - a fost atestată pentru prima dată în Elveția. Laptele acestei rase este foarte bun din punct de vedere calita-tiv și bogat în proteine. Producția de lapte se situează în jurul valorii de 6.000 kg/lactație.

„La început, valorificarea producției de lapte a fost foarte greu de obținut. Procesatorii locali din Giurgiu nu dădeau mai mult de 1,2 lei/litru. Asta nu ne-a făcut să renunțăm, din contră, ne-a motivat să mergem mai departe și să găsim soluții. Ce reco-mand și altor ferme de familie, ar fi închiderea circuitului și să comerci-alizăm singuri produsul final. Desi-gur, și aici vorbim de investiții, dar merită, fiindcă vom avea un produs de o calitate superioară și vreau să mă axez pe o producție bio. Voi veni anul acesta la Indagra de unde îmi doresc să achiziționez un aparat de pasteurizat. Sper ca în doi ani să fim pe profit, să recuperăm investiția și ne va ajuta foarte mult faptul că furajele ni le producem și le și co-mercializăm. Am reușit cu fonduri proprii să ne ocupăm de producția de furaje. Băiatul meu este cel care se ocupă de acest segment”, explică domnul Muscă.

Deși nemulțumirile crescătorilor de bovine față de prețul obținut de la procesatori există și se fac din ce în ce mai mult auzite, creșterea vacilor de lapte va continua să fie o afacere

profitabilă cât timp cei ce vor face asta vor avea experiența necesară, vor investi în calitatea producției și-și vor facilita accesul la o piață de desfacere.

Page 16: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

14

Turismul rural, mereu căutat de familiiOspitalitate argeșeană la Pensiunea Roata Norocului

Turismul rural – ele-ment cheie în dezvoltarea comunităților locale

Turismul rural se oglindește în con-ceptul de turism local ce facilitează interacțiunea turiștilor cu cadrul natural, tradițional, dar și cultural al zonelor respective. Ospitalitatea localnicilor este un argument im-portant în alegerea pe care o fac turiștii atunci când se cazează în unități specifice (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice, ferme etc). În urma acestei interacțiuni turist-comunitate locală, rezultă câștiguri avantajoase ambelor părți implica-te: pe de o parte, un sejur reușit

într-un cadru autentic și ospitalier și, pe de altă parte, sporirea veni-turilor comunităților locale, prin valorificarea produselor zonale tradiționale (gastronomie, artiza-nat, activități de agrement etc.).

Turismul rural este tot mai căutat de categoriile de turiști dinamici, dar și de familii. Destinațiile speci-fice mediului rural răspund cel mai bine dorințelor acestora: apropie-rea de natură, relaxarea într-un ca-dru natural ferit de urbanizare, po-sibilitatea practicării drumețiilor montane, ciclismului, echitației, participarea la ateliere de creație și meșteșuguri, acestea din urmă

fiind foarte apreciate de familiile cu copii.

Invitație la Pensiunea Roata Norocului, din Ru-căr

Într-o zonă tradițională pentru spe-cificul activităților de oierit și totoda-tă o poartă de plecare spre înălțimile sălbatice ale Pietrei Craiului, Pensiu-nea Roata Norocului devine imediat un etalon al ospitalității argeșene, invitându-și oaspeții în localitatea Rucăr.

Părăsind drumul național ce-și con-

Page 17: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

15

Pensiunea Roata Norocului

ANTREC ArgeșStr. Brașovului, nr.122, Rucăr

tinuă calea spre Dâmbovicioara, Fundata, Moieciu și Bran, la apro-ximativ 2 km de centrul Rucăru-lui, Pensiunea Roata Norocului ne așteaptă cu o curte minunată în care specificul natural zonal se armoni-zează cu tradiționalul muscelean al acestor locuri.

Construcția finalizată în anul 2003 este clasificată ca pensiune de trei margarete, fiind una dintre cele mai apreciate pensiuni membre ANTREC Argeș. De cum facem pri-mii pași în curtea generoasă, vom fi atrași de diversitatea coloristică dată de multitudinea florilor ce oferă un farmec aparte întregii grădini. Din loc în loc, tradiționalele foișoare și leagănele de lemn ne ademenesc spre relaxare într-un cadru natural cu specific rural.

Analizând aspectul exterior, se poa-te observa că pensiunea este o casă tradițională musceleană, căreia i-au fost aduse îmbunătățiri cât să se asi-gure confortul dorit de turiști, dar, totodată, a fost păstrată și arhitectu-ra locală a caselor din Rucăr. Astfel, vom găsi o armonizare perfectă între elementele tradiționale și modernis-te menite să asigure plusul de confort și facilitățile necesare specifice unei pensiuni rurale de trei margarete.

Capacitatea totală a pensiunii este de 12 -14 locuri, în camere cu pat matrimonial sau cu două paturi. La cerere, în unele camere se mai poate adăuga un pat. Fiecare ca-meră are o ambianță rustică, unde decorațiunile și mobilierul de lemn primează. Spațiul generos, lumino-zitatea, priveliștea încântătoare de la fereastră sau din fiecare balcon sunt câteva dintre caracteristicile ca-merelor pensiunii Roata Norocului. Fiecare cameră dispune de grup sa-nitar propriu cu apă caldă și căldură în permanență.

Livingul ce poate fi folosit ca sală de mese este decorat în stil rustic, vânătoresc, deservind până la 20 de persoane. Pensiunea dispune de o bucătărie complet utilată, pentru turiștii ce doresc să-și prepare sin-guri mesele. Pentru restul turiștilor, proprietarii pensiunii Roata Norocu-lui pot asigura cele trei mese, cu pro-duse tradiționale, din ferma proprie sau de la producătorii locali.

Agrement, natură, istorie și tradiții în zona Rucăru-lui

O vacanță în mediul rural devine și mai reușită cât timp oaspetele pen-siunii descoperă și frumusețile na-turale, istorice și culturale ale acelor locuri. Astfel, de la Pensiunea Roata Norocului turiștii pot porni în desco-perirea sălbăticiei Cheilor și Peșterii Dâmbovicioara, Cheilor Brusturetu-lui, ruinelor Cetății Orația. Pentru turiștii activi sau cei aflați în căuta-rea experiențelor de aventură sunt recomandate drumețiile spre creste-le Pietrei Craiului, trasee turistice ce culminează cu Vârful La Om (2238 m), cel mai înalt vârf al Pietrei Cra-iului. Cei aflați în căutarea tradițiilor pot opta pentru excursii „La Vâltoa-rea din Rucăr”, Atelierul de Țesătorie din cadrul Liceului din Rucăr, vizi-te la meșterii din localitate sau pot lua parte la prepararea bucatelor tradiționale rucărene alături de pro-prietarii pensiunii.

Page 18: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

16

Bogdan Alecu, director Direcția Evaluare, Selectare, Implementare din M.A.D.R.

dezvoltare rurală

Fermele de familie, într-un proces de regenerare și de redescoperire a identității

Anul 2014 a fost declarat Anul Fermelor de Familie. De ce sunt importante fermele de familie în dezvoltarea rurală?

Bogdan Alecu: Pentru a înțelege importanța fermelor de familie, tre-buie să știm ce sunt și ce reprezintă acestea. Sunt ferme agricole la scară mică, unde activitățile sunt realizate preponderent de membrii familiei.

Fermele de familie sunt modelul organizațional dominant în agricul-tura mondială, model foarte diver-sificat, de la fermele de subzistență și semi-subzistență, până la cele co-merciale profitabile. Sunt peste 5 mi-lioane de ferme de familie în lume, ceea ce înseamnă că o bună parte din hrana noastră este asigurată de acestea.

În Europa sunt diverse tipuri de ferme de familie care diferă de la statutul economic, tipul de agricul-tură practicată sau tipul de fermă în funcție de forma de relief. În Europa de Est, fermele de familie sunt într-un proces de regenerare și de redes-coperire a identității după căderea comunismului.

O concepție greșită a fost perpetu-ată mult timp, respectiv aceea că fermierii mici nu sunt considerați fermieri productivi, ci mai mult niște asistați ai agriculturii. De fapt, fer-mele de familie sunt oportunități de dezvoltare a mediului rural și agri-culturii, contribuind, printre altele, la diversificarea producției și la cre-area locurilor de muncă.

Fermele de familie practică metode tradiționale și extensive prietenoase cu mediul, iar din punct de vedere

Page 19: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

17

social, acestea sunt asociate valori-lor familiale, fiind păstrătoare ale tradițiilor și meșteșugurilor în zone-le în care se află.

Din punct de vedere economic, s-a observat că fermele de familie au rezistat crizei economice, nefiind or-ganizate la fel ca fermele mari într-un sistem corporatist dependent de sistemul bancar. Dezvoltarea zonei rurale nu se poate face fără a lua în calcul elementul central a acesteia, respectiv ferma de familie.

Există date privind numărul fer-melor de familie din România?

Bogdan Alecu: Conform datelor Schemei de plată unice pe suprafață (SAPS) pe 2013 furnizate de APIA, situația se prezintă astfel:

• între 1-5 hectare: 830.200 exploatații

• 5-30 hectare: 176.700 exploatații

• 30-50 hectare: 11.700 exploatații

• 50-100 ha: 8.600 exploatații

• peste 100 hectare: 13.100 exploatații

În total, se înregistrează 1040,3 mii exploatații eligibile conform SAPS, dintre care o mare parte sunt ferme de familie.

Ce condiții creează PNDR 2014-2020 pentru fermele de fami-lie? Care sunt diferențele față de PNDR 2007-2013?

Bogdan Alecu: În cadrul PNDR 2007-2013 au fost organizate două sesiuni pentru depunerea proiec-telor dedicate fermelor de familie, pe măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, în iunie - au-gust 2013 și mai - iulie 2014.

Pentru sesiunea din iunie - august 2013, au fost selectate 210 proiecte cu o valoare publică de 9.266.783 de euro și au fost contractate 177

de proiecte cu o valoare publică de 7.903.995 de euro.

În a doua sesiune, desfășurată în mai - iulie 2014, au fost depuse 211 proiec-te cu o valoare publică de 9.345.237 de euro, în prezent aflându-se în eta-pa de evaluare și selectare.

Față de PNDR 2007-2013, în cadrul PNDR 2014-2020 ferma de familie este sprijinită în vederea creșterii producției și a intrării pe piață, prin-tr-o serie de măsuri de investiții, dar și prin măsuri de sprijin indirecte. De asemenea, un element de noutate este modul de exprimare a dimensiunii economice a exploatațiilor, de la unitatea de dimensiune economică (UDE) la SO (standard output).

Unitatea de dimensiune economi-că reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploatații agricole determina-tă pe baza marjei brute standard a exploatației.

Standard output reprezintă dimen-siunea economică a exploatației determinată pe baza producției standard totale a exploatației ex-primată în euro, pentru fiecare ca-racteristică a producției vegetale și animale. Producția standard totală a exploatației corespunde sumei va-lorilor obținute pentru fiecare carac-teristică prin înmulțirea producțiilor standard per unitate cu numărul unităților corespunzătoare.

Pentru punerea în valoare și creșterea competitivității fermei de familie este necesar să ne concen-trăm asupra a patru priorități:

• evidențierea fermei de familie ca model de creștere inteligentă, du-rabilă și inclusivă, prin utilizarea terenului aflat în proprietate, cu rol economic, tradițional, social și de mediu;

• consolidarea fermelor de familie în cadrul lanțului de aprovizio-nare prin diversitate agricolă, re-spectiv producție și procesare;

• conectarea la nevoile consumato-rilor;

• dezvoltarea capacității umane, re-spectiv managementul și forța de muncă folosită în cadrul fermei.

Este importantă o caracteriza-re foarte clară a fermelor de familie vizate de PNDR 2014-2020. Ce dimensiune economi-că trebuie să aibă acestea? Sunt vizate și cele de subzistență?

Bogdan Alecu: Ferma de fami-lie eligibilă în cadrul PNDR 2014-2020 este definită ca: exploatație agricolă aparținând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociați sunt exclusiv membri ai aceleiași familii. Prin membrii aceleiași familii se înțelege soțul/soția și rudele până la gradul III inclusiv. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă în-tre 8.000 și 250.000 SO.

PNDR se adresează și exploatațiilor sub dimensiunea economică mi-nimă, care pot fi beneficiare ale Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prin accesarea măsurilor în forme aso-ciative și/sau cooperative, ceea ce aduce un plus de valoare producției comercializate.

Multe dintre fermele de fami-lie din România nu sunt lu-ate în evidență de către stat pentru că terenurile sunt fărâmițate între membrii fa-miliei sau nu sunt trecute în cadastru, însă ele produc și alimentează zone extinse. Cum poate fi rezolvată această situație?

Bogdan Alecu: MADR are în vedere identificarea unor soluții privind acest aspect și consideră necesară încurajarea cooperării și asocierii între fermieri.

Este important ca fermele de familie și micii fermieri să înțeleagă că un aspect necesar creșterii producției și profitului, precum și comerciali-zării și impunerii pe piață îl repre-zintă buna cooperare la nivel local, împărțirea facilităților și resurselor

Page 20: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

18

pentru comercializarea producției, dezvoltarea de noi produse, prac-tici, procese și tehnologii.

Ce măsuri de finanțare pot ac-cesa fermele de familie conform PNDR 2014-2020? Care este va-loarea maximă a proiectelor?

Bogdan Alecu: În cadrul PNDR 2014-2020, deținătorii fermelor de familie au posibilitatea accesării unei game variate de măsuri, astfel:

- Măsuri pentru creșterea competitivității exploataților:

• Măsura 4 - Investiții în active fizice, respectiv sub-măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole și sub-măsura 4.2 Investiții pentru procesarea/marketingul produ-selor agricole;

• Măsura 6 - Dezvoltarea exploa-tațiilor și a întreprinderilor, prin sub-măsura 6.1 – Sprijin pentru tinerii fermieri, sub-măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fer-melor mici” , sub-măsura 6.4. „Investiții în crearea și dezvol-tarea de activități neagricole” și sub-măsura 6.5. „Plăți pentru fermierii eligibili în cadrul sche-mei pentru micii fermieri care-și transferă definitiv exploatația al-tui fermier”;

• Măsura 11 - Agricultură ecologică

- Măsuri pentru o dezvoltare inteli-gentă a exploatațiilor:

• Măsura 1 - Transfer de cunoștințe și informare

• Măsura 2 - Servicii de consiliere

• Măsura 16 – Cooperare

Asigurarea viabilității fermei de familie implică, în primul rând, competitivitatea și dezvoltarea in-teligentă a producției, dar și dez-voltarea abilităților antreprenoria-le, dobândirea de noi cunoștințe și informații aplicabile în administra-rea exploatațiilor.

În plus, începând cu anul 2013, MADR a intervenit în ajutorul mi-

cilor fermieri, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind facilitarea accesului la finanțare al acestora, respectiv asi-gurarea co-finanțării în cazul acce-sării proiectelor de investiții.

În ce sectoare își desfășoară ac-tivitatea cele mai multe ferme de familie din România?

Bogdan Alecu: În general, fer-mele de familie derulează activități tradiționale, fiind active atât în sec-torul zootehnic, cât și în cel vegetal, astfel încât ferma de familie este, în cele mai multe cazuri, o fermă mix-tă. Activitățile derulate în cadrul fer-mei de familie sunt eligibile pe toate măsurile cuprinse în PNDR 2014-2020, inclusiv prin diversificarea activităților non-agricole în cadrul sub-măsurii 6.4 „Investiții în crea-rea și dezvoltarea de activități non-agricole”.

În sesiunea care s-a încheiat în această vară pe Măsura 121 – Modernizarea exploataților agricole au fost depuse aproa-pe 600 de proiecte, dintre care peste 200 pentru fermele de fa-milie. Totuși, din totalul de 100 de milioane de euro alocați mă-surii, valoarea nerambursabilă a proiectelor vizând fermele de familie nu depășește 10 milioa-ne de euro. De ce este o sumă atât de mică?

Bogdan Alecu: Până la momentul lansării celor două sesiuni pe măsu-ra 121 – „Modernizarea exploataților agricole”, dedicate inclusiv ferme-lor de familie, măsurile cele mai accesate de fermele de familie au fost cele cu sprijin de 100%, în ca-drul cărora era posibilă depunerea proiectelor cu un nivel mai ușor de realizare și accesare, de exemplu măsura 141 – „Sprijinirea fermelor de semi-subzistență”, măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” sau măsura 214 - „Plăți de agro-mediu”.

Astfel, alocarea dedicată fermelor

de familie în cadrul măsurii 121 a reprezentat o noutate pentru acest tip de ferme, planul de afaceri având un grad de complexitate mai ridicat decât în cadrul celorlalte măsuri.

Nivelul de accesare scăzut a tras un semnal de alarmă în ce privește necesitatea elaborării unui cadru legislativ specific. După cum am menționat anterior, la nivelul anu-lui 2013, MADR a desfășurat de-mersuri în sprijinul fermierilor, în vederea suplinirii finanțării reduse și a combaterii interesului redus al instituțiilor bancare privind cre-ditarea afacerilor din mediul rural, prin elaborarea OUG 43/2013.

Cele două sesiuni derulate pe mă-sura 121 au reprezentat un exercițiu pentru noua perioadă de progra-mare, mai ales pentru micii fermi-eri. Astfel, micii fermieri au fost sprijiniți de către MADR prin in-termediul proiectelor tip necesare potențialilor beneficiari pentru a aplica.

Dorim ca micii fermieri să se obișnuiască, cu timpul, cu folosi-rea măsurilor dedicate lor în PNDR 2014-2020, în vederea dezvoltării exploatației și să încurajăm depu-nerea unui număr mare de proiecte care să aibă ca rezultat absorbția su-melor alocate.

Ce trebuie să aibă în vedere fer-mierii care vor să depună pro-iecte pentru finanțarea ferme-lor de familie? Care sunt cele mai frecvente greșeli făcute de aceștia?

Bogdan Alecu: Pentru orice acti-vitate în mediul rural, fie agricolă sau non-agricolă, este necesară o analiză a posibilităților reale spe-cifice exploatației, mai ales în vede-rea susținerii unor condiții de trai decente pentru familie, fără a mai apela la alte activități generatoare de venit. Pe scurt, pentru identifi-carea viabilității unei exploatații este indicată elaborarea unui plan de afaceri, chiar dacă accesează sau nu fonduri europene.

Page 21: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

19

Cea mai frecventă problemă în acce-sarea măsurilor PNDR a fost repre-zentată de asigurarea co-finanțării, greșelile făcute de către fermieri în întocmirea proiectelor fiind cazuri izolate.

Ce le-ați spune fermierilor de familie în ceea ce privește ac-cesarea fondurilor europene și modernizarea afacerilor?

Bogdan Alecu: În primul rând, aș dori să îi anunț că la nivel european s-a demonstrat că valoarea adăugată a produselor obținute în cadrul fer-melor de familie a fost de două ori mai mare decât cea obținută de fer-mele mari. Cu alte cuvinte, acest fapt înseamnă că agricultura durabilă și competitivă nu se realizează doar la scară largă, ci și printr-o creștere in-teligentă a producției, prin păstrarea tradițiilor și a practicilor prietenoase cu mediul.

Fondurile europene reprezintă in-strumente coerente de dezvoltare a mediului rural, iar MADR, în cadrul noii perioade de programare, sprijină dezvoltarea fermelor mici în orienta-rea acestora către piață.

În al doilea rând, recomandăm fer-mierilor și tuturor celor interesați de accesarea măsurilor de dezvol-tare rurală din cadrul PNDR 2014-2020 să se informeze corect prin contactarea MADR și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Ru-rale (AFIR), ambele instituții fiind la dispoziția solicitanților.

Dorim să asigurăm fermierii că MADR va depune toate eforturile în procesul privind accesarea măsuri-lor, în vederea facilitării depunerii și asigurării unei evaluări și selectări rapide a proiectelor eligibile.

Page 22: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

20

Fiecare toamnă aduce cu sine bucu-ria recoltei manifestată prin diferite târguri și festivaluri ce au loc atât în marile orașe, cât și în comune, unde tradițiile moștenite din moși-strămoși se păstrează aproape neal-terate.

3-5 octombrie - Festivalul Mustului, Sibiu

Evenimentul la care vor participa mari producători din România este destinat nu numai viticultorilor, api-cultorilor, producătorilor și agricul-

Calendar Festivalurile Toamneiîn centrul orașului, la scuarul Mircea cel Bătrân, peste 50 de legumicul-tori, pomicultori, viticultori, apicul-tori sau crescători de animale și pro-cesatori de carne și de lapte, atât din Râmnicu Vâlcea, cât și din județul Vâlcea ori din zonele învecinate. Pe lângă expoziția producătorilor, evenimentul va fi însoțit de manifes-tări culturale specifice, fiind pregă-tite spectacole folclorice, precum și concerte de fanfară.

4-5 octombrie - Festivalul Cârnaților de Pleșcoi, Berca, Buzău

Evenimentul este organizat de Con-siliul Județean Buzău, împreună cu Filiala Buzău a ANTREC și prezin-tă o expoziție a produselor culinare tradiționale buzoiene ale producă-torilor din Berca, Pleșcoi și împreju-rimi: brânză, vin, dulciuri, precum și vestiții cârnați de Pleșcoi.

4- 5 octombrie - Festivalul Ser-bările Toamnei, Cetea, Alba

Toamna este sărbătorită la Cetea cu o expoziție de costume populare, o paradă a portului popular și proiecții de filme despre Cetea, prezentare de tradiții și obiceiuri, precum și spec-tacole de muzică ușoară și populară (sâmbătă de la orele 17.00 și dumini-că de la orele 15.00).

4-11 octombrie - Festivalul Vinului, Târgu Mureș

Festival tradițional al vinului și ar-tei meșteșugărești din Târgu Mureș, acesta va lua forma unei manifestări de anvergură sub genericul „Sim-fonii de toamnă – Zilele culturale târgumureșene”. Evenimentele din cadrul acestui festival vor avea loc în centrul orașului, la Teatrul Național, în Parcul Municipal, la Cinema Arta și în Centrul Cultural Mihai Emi-nescu.

torilor, ci și publicului larg, printr-o serie de seminarii și degustări pro-fesioniste cu și despre vin, seri festi-ve, dar și momente speciale dedicate culturii vinului. Vizitatorii prezenți în Piața Obor din Sibiu, locul de desfășurare al evenimentului, pot cumpăra struguri, vin și must, dar și alte produse tradiționale.

4-5 octombrie - Zilele Recoltei la Râmnicu Vâlcea

Cea de-a patra ediție a manifestării tradiționale „Ziua Recoltei” reunește

Page 23: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

21

Tabere de creație, programe folclo-rice, concerte de muzică ușoară și simfonice, vernisaje, filme, expoziții de mașini și de artă fotografică, activități meșteșugărești pentru co-pii, teatru de păpuși și degustări de vin sunt numai câteva dintre mani-festările cuprinse în program. Mier-curi, 8 octombrie, se deschide oficial și Târgul de Artă Meșteșugărească în Piața Trandafirilor, la care participă 60 de meșteri populari din diferite zone ale țării.

8-11 octombrie - Târgul Meșteșugarilor, Timișoara

Pe Aleea Pietonală Mărășești din centrul urbei, va avea loc un târg național cu vânzare de bunuri de larg consum. Produsele expuse sunt variate și includ artizanat, decorațiuni, sticlărie ori articole lucrate manual. Accesul la târg este gratuit, programul fiind între orele 9.00-22.00.

11-12 octombrie - Festivalul Vinului și Papricașului la Buziaș

A șasea ediție a evenimentului or-ganizat de Asociația pentru Dezvol-tarea zonei Buziaș, în parteneriat cu Primăria Buziaș, își așteaptă vizita-torii în Parcul Central cu o varietate mare de papricaș din carne de pui, vită, porc, vânat sau gulaș de pește gătit de bucătari din zona Banatului, Serbia și Ungaria.

16 - 17 octombrie - Festivalul Castanelor, Tismana, Gorj

Sărbătoarea Castanelor, aflată la a doua ediție, este organizată de autoritățile locale din Tismana și Agenția de Protecție a Mediului Gorj, cu sprijinul ANTREC. Participanții au ocazia să deguste castane fierte și coapte și să admire demonstrațiile de măiestrie ale meșterilor populari. Castanele sunt simbol al orașului Tismana, grație pădurilor de castani de la marginea localității. Ambianța de festival este completată cu orches-tre și ansambluri de dansuri popula-re locale.

Page 24: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

22

Potențialul turistic autentic al zonei Albac, Alba

Albac, supranumită capi-tala moților Situat la circa 700 de metri altitudi-ne, satul Albac se află chiar pe Valea Arieșului Mare, la 18 km de Câm-peni. Prima atestare documentară

a comunei cu același nume, aflată la confluența râurilor Albac și Arieșul Mare, ne întoarce în timp în anul 1733, însă Albac a devenit cunoscut abia în timpul Răscoalei Țărănești de la 1784.

Albac, care în trecut se numea Râul Mare, a devenit astăzi o zonă turis-tică ce cuprinde 16 sate, iar faima frumuseții acestui ținut s-a dus de-parte. În timp, aici s-au construit câteva pensiuni și vile de vacanță, multă lume optând să își petreacă un concediu în acest loc de poveste.

Conform unei legende, numele actu-al ar proveni de la brazii ce strălu-ceau ca argintul în lumina lunii, ace-le de brad căpătând culoarea albă, motiv pentru care ielele ce dansau în Noaptea de Sânziene l-au numit Ac Alb, dar jucându-se cu cuvintele, a rămas Albac.

Pentru a ajunge în Albac, care este și una dintre cele mai frumoase co-mune moțești, se străbate Valea Am-poiului, la fel de minunat înzestrată de Dumnezeu, pentru ca odată ajuns aici să rămâi uimit de frumusețea Cheilor Albacului, săpate în calcare

Page 25: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

23

de apele Arieșului, o rezervație na-turală protejată ce se întinde pe 35 de hectare. De altfel, o treime din comună se află cuprinsă în Parcul Natural Apuseni, areal din partea central-estică a Munților Apuseni, cuprinzând nu mai puțin de 75000 de hectare și declarat destinație tu-ristică de excelență.

Cheile Albacului sau Cheile Arieșu-lui au fost incluse în situl Natura 2000 - Munții Apuseni - Vlădeasa și se află chiar în partea vestică a satu-lui Albac, lângă drumul național DN 75, ce leagă orașele Câmpeni și Tur-da.

Locuitorii Albacului, oameni deschiși, sinceri și inimoși, se ocu-pă cu prelucrarea lemnului, îndelet-nicire veche de când au apărut pe aceste meleaguri, dar și cu creșterea animalelor, lunar având loc chiar un târg de animale și mărfuri. Mai nou, mulți dintre ei sunt implicați în turism. Cei care aleg să viziteze Al-bac se pot caza la Pensiunea Steaua Arieșului, situată aproape de drum (DN75), la poalele unor coline super-be, împânzite de brazii care au dat numele comunei, potrivit legendei

amintite. Din balcoanele pensiunii se poate vedea Arieșul cum șerpuiește lin, făcându-și drum la vale. Aceasta este una dintre pensiunile preferate de turiști, însă se poate opta pentru oricare dintre cele peste 50 de pen-siuni clasificate la două - cinci mar-garete (cu o capacitate de cazare de 600 de locuri), precum Pensiunea Perla Arieșului, Pensiunea La Tovi-pan, Vila Rustică, Pensiunea Aurora, Vila Theodora, Pensiunea Daria și altele, la fel de calde și primitoare ca inimile moților.

În zilele de sărbătoare, albacenii scot la iveală costumele tradiționale ce se aseamănă cu portul dacilor, domi-nate de broderia neagră pe cămășile ample, atât la femei, cât și la bărbați. Cusăturile de pe cămășile din pânză albă sunt simple, portul fiind întregit cu opinci din piei de animal tăbăcite.

Muzeul lui Horea În centrul comunei Albac s-a ridicat Muzeul lui Horea, care reprezintă o copie a casei lui din satul Fericet, cătun în care s-a și născut marele revoluționar și care astăzi face parte

din comuna Horea. Casa în care s-a născut nu mai există, însă a fost ridi-cată o casă memorială în amintirea acestuia.

În apropierea casei lui Horea din Albac se află și o Expoziție Etno-grafică deschisă în 2007 într-o casă tradițională din lemn, expoziție ce cuprinde textile tradiționale, cos-tume populare și unelte folosite în gospodăria țărănească a moților, ce vorbesc de viața și ocupațiile să-tenilor. Și pentru că tot amintim de ocupațiile sătenilor, Horea a fost meșter lemnar, construind biserici românești din lemn, fără să foloseas-că măcar un cui la îmbinări.

În fața primăriei se află bustul lui Horea, ce a fost dezvelit în 1967, ope-ră a sculptorului Romulus Ladea, bust ce a fost declarat monument is-toric.

Credința, un dar de preț al moților Turiștii care ajung în Albac pot vizita biserica din sat, unde se află o ade-vărată comoară și anume Clopotul

Page 26: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

24

lui Horea, clopot cu care acesta a dat semnalul de luptă în timpul celebrei revolte a țărănimii iobage din Tran-silvania. Acesta se găsește în locul în care altădată se afla altarul Bisericii Vechi din care a rămas numai o pia-tră și o cruce, păstrate cu strășnicie. Preotul satului a depus eforturi susținute pentru a ridica o altă bise-rică în același loc, chiar lângă Biseri-ca Mare, ce poartă Hramul Sfinților Mihail și Gavril. Clopotul a fost fa-bricat la Viena, iar pe el sunt gravate cuvintele: „Acesta este clopotul cu care Horea a dat signalul de luptă”.

Biserica Mare a fost ridicată între anii 1880-1884, din cărămidă și pia-tră, în stil romanic și gotic, cu aju-torul donațiilor locuitorilor satului. Iconostasul este de dată mai recentă însă, din 1931. Albă și grațioasă, bi-serica este cu adevărat impunătoare.

Din Turnul Clopotniță al noii bise-rici se pot admira căsuțele din jur. Modeste, fără vreo arhitectură de-osebită, nu știrbesc cu nimic din perfecțiunea naturii.

În ultimii 20 de ani, pe 20 iulie, moții de pe Valea Arieșului Mare, de la Câmpeni și până la Arieșeni, coboa-

ră de pe dealuri la Albac, la Mănăsti-rea „Sfântul Prooroc Ilie”, praznicul Sfântului devenind sărbătoarea du-hovnicească a moților.

Târgul Național de Tu-rism Rural Încă din 2005, în prima decadă a lu-nii septembrie, Albac este gazdă pen-tru Târgul Național de Turism Rural, un eveniment cu tradiție, organizat de Consiliul Județean Alba și Primă-ria comunei Albac, în parteneriat cu Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural Filiala Alba, târg ce are ca scop promovarea turismului rural, dar și a culturii tradiționale din România.

La târgul din 2013, s-au dezvelit ofici-al busturile martirilor Horea, Cloșca și Crișan, conducători ai Răscoalei de la 1784, eroi ce reprezintă mândria moților.

În cadrul târgului are loc un concurs de pescuit, sătenii întrecându-se în a-și arăta faima de pescari chiar în apele Arieșului Mare ce adună în el pârăiașele Gărdișoara, Trâncești și Valea Ponorașului. Urmează concur-sul de gătit, cu preparate specifice

zonei, la care balmoșul este la loc de cinste, cele două zile de târg fiind in-undate de spectacole folclorice, focuri de artificii și de tabără. Balmoșul, atât de iubit de moți, este o mămăliguță fiartă în zerul rezultat după separarea cașului din laptele de oaie (jintuia-lă), la care se adaugă unt, cașcaval și smântână, gătită pe foc de lemne. Plă-cinta coaptă pe lespede, care nu este altceva decât o piatră cioplită, este un alt deliciu al moților, o plăcintă făcută cu brânză friptă. Se mănâncă mai ales de sărbători sau seara când se reunește familia, fiind inclusă și în rețetarul multor pensiuni din zonă. Să nu uităm că laptele și produsele lactate reprezentau alimentul de bază pentru moți și tocmai de aceea prepa-ratele tradiționale abundă în ingredi-ente obținute din lapte.

În același timp, la târg participă ar-tizani din mai multe sate apusene, ce vin să își arate măiestria prin obiec-tele realizate manual, de la cele cio-plite în lemn (blide, linguri, statuete), tablouri, goblenuri, opinci din piele, traiste croșetate, ii, oale, gablonzuri, covorașe și țesături diverse și până la vaze și alte obiecte din sticlă. Nu lip-sesc nici produsele apicole, gemurile și dulcețurile.

Separat de târgul meșterilor populari, dar parte integrantă a evenimentului, este și târgul de turism în care se pre-zintă ofertele pensiunilor din zonă.

Odată ajunși în inimă Țării Moților, așa cum mai este considerată comu-na Albac, se poate porni în drumeție pentru a vizita și alte atracții aflate destul de aproape și care nu depășesc cu mult granițele comunei: Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Cheile Ordâncușei, Peștera Poarta lui Ione-le, Peștera Huda lui Papară, Peștera Urșilor, Dealul cu melci, Cascada Pișoaia, Casa memorială Horea din Fericet, Casa memorială Avram Ian-cu, Pârtia de schi de la Arieșeni.

Se poate lesne observa că potențialul turistic al comunei este foarte ridicat, Albac devenind an de an din ce în ce mai căutată de turiști, fiind declarată chiar stațiune turistică montană de interes local.

Page 27: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

25

Page 28: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

26

Modernizarea unei exploatații agricole în comuna Daia, județul Giurgiu

Comuna Daia din județul Giurgiu este compusă din satele Plopșoru și Daia. Comuna este situată la intersecția Luncii Dunării cu ver-santul Câmpiei Burnazului, consti-tuind prima terasă a Dunării. Zona este prielnică practicării activității agricole, datorită expunerii în zona de adăpost relativ, dată de versantul

Succesul unei ferme de familie în eficientizarea și modernizarea producției vegetale

Câmpiei Burnazului, și mai ales da-torită existenței pânzelor freatice la mică adâncime. Încă din vechime, comuna Daia se afla la intersecția mai multor drumuri de interes eco-nomic, local și național. Populația, în număr de 3.096 de locuitori, lucrea-ză preponderent în agricultură și în sectorul zootehnic.

Începând cu anul 1990, familia Mo-roacă a început să lucreze pământul familiei din comuna Daia cu diverse culturi vegetale: porumb, floarea-soarelui, rapiță, orz și grâu. „Am pornit de la 15 hectare, am reușit să iau în arendă pământ de la prieteni și de la vecini, astfel că mi-am extins suprafața până la 30 de hectare. Au trecut anii, cu greutăți, dar numai muncind din ce în ce mai mult poți avea rezultate. Am citit și m-am do-cumentat, am făcut și câteva cursuri de calificare, căutând să am culturi cât mai productive și să găsesc o valorificare cât mai avantajoasă pe piețele din jur. În anul 2009 ajunse-sem la o suprafață cultivată de 250 de hectare, moment în care am inves-tit în achiziția unor utilaje second-hand“, declară domnul Moroacă.

Mecanizarea lucrărilor crește productivitatea muncii

De la an la an, eficientizarea și mo-dernizarea producției vegetale au de-venit imperative pentru domnul Io-nel Moroacă, în dorința sa de a spori producția, concomitent cu diminua-rea costurilor de exploatare. Opor-tunitatea investiției a fost dovedită pe baza proiecțiilor financiare din cererea de finanțare transmisă și a indicatorilor obținuți. Astfel, valoa-rea totală a proiectului de fermă de familie – „Modernizare exploatație agricolă” a fost de 52.7470 RON, din care valoarea totală eligibilă a însu-mat 390.824 RON.

„Utilajele second-hand pe care le achiziționasem în 2009 și 2010 nu mai făceau față. Se pierdea destul de mult timp, se depunea mai multă muncă și în mod normal am simțit nevoia unei eficientizări. Am obținut finanțare și mi-am achiziționat uti-

Page 29: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

27

lajele noi necesare: tractor agricol, încărcător frontal, freză de mărunțit terenul și presă de balotat resturile vegetale. Astfel, prin mecanizarea lucrărilor crește și productivitatea muncii“ afirmă domnul Moroacă.

Valorificarea producției și noi investiții în semințe de calitate

Producția este valorificată prin con-tractele în diferite regiuni din Româ-nia, astfel că domnul Ionel Moroacă speră să-și amortizeze investițiile în circa trei ani. Alături de el, pentru culturile de cereale mai are angajate două persoane. Și anul acesta, la fel ca și în ultimii ani, domnul Moroacă va fi prezent la Indagra unde speră să mai obțină câteva contracte.

Dintre culturile sale, cea mai profita-bilă s-a dovedit a fi cea de porumb. La nivel național, conform datelor Institutului Național de Statistică

pe anul 2013, s-au înregistrat rezul-tate apreciabile în ceea ce privește suprafața cultivată cu porumb.

„Culturile de grâu și orz merg mai greu anul acesta, însă de porumb sunt foarte mândru. Aflasem că în anul 2013, în România, suprafața culturilor de porumb a fost de 47%, iar România a devenit liderul Uniu-nii Europene în ceea ce privește cul-turile de porumb. La producție, Ro-mânia a ocupat locul secund, după Franța. Și în cazul meu, porumbul s-a dovedit a fi cea mai profitabi-lă cultură. În prezent, producția este de 8 tone/hectar. În ceea ce privește producția de floarea-soare-lui, aceasta este de 3,2 tone/hectar, a doua ca profitabilitate. Aici este și

Țara Suprafața cultivată (mii hectare)

Producția (mii tone)

Randamentul (kg/ha)

România 2580,0 11373,0 4408Austria 201,9 1639,0 8118Bulgaria 420,0 2300,0 5476Republica Cehă 111,9 752,6 6726Croația 290,0 1914,0 6600Franța 1849,6 15053,0 8139Germania 495,8 4072,4 8214

o altă poveste, pentru că am ales să cultiv sămânță de floarea-soarelui high-oleică. Avantajele sunt nenu-mărate, în principal procentul ridi-cat de ulei oleic. În cazul semințelor de floarea-soarelui high-oleică pro-centul este de 80-90% ulei oleic, față de 15-25% în cazul semințelor nor-male. Furnizorii de semințe sunt din Giurgiu și din București“ precizează domnul Moroacă.

Page 30: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

28

Culturile de legume în spații protejate, accesibile fermelor de familie Succesul unei ferme de familie în eficientizarea și modernizarea producției vegetale

„Culturile protejate trebuie consi-derate cea mai bună și mai ieftină asigurare împotriva prejudiciilor climatice”, spune Victor Lăcătuș - Directorul științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Le-gumicultură și Floricultură Vidra, județul Ilfov.

În prezent, în România, cantitatea de legume consumată este dictată de tendințele de pe piața românească unde se observă înclinația consuma-torilor către produsele autohtone. În ultimii ani, suprafețele cultivate, cu legume în câmp se diminuează consi-derabil din cauza evoluției factorilor climatici. Drept urmare, înființarea culturilor în spații protejate devine cea mai bună soluție pentru evoluția legumiculturii românești.

Avantajele înființării unei sere de legume pentru fer-mele de familiePentru o fermă de familie, înființarea unei sere de legume va însemna creșterea competitivității producției proprii pe unitatea de suprafață și, totodată, obținerea unei valori adă-ugate mai mari. Astfel, calitatea producției, ca urmare a cultivării în spații protejate, va fi una ridicată. Succesul proiectului va depinde și de investițiile în tehnologia specifi-că: sisteme de irigații și fertirigare, sistem lateral de aerisire, motosapă cu plug sau freză. Pentru reducerea costurilor de producție și sporirea rentabilității economice, fermele de familie se vor orienta către răsaduri și semințe de calitate, certificate. Acestea au o perioadă de vegetație scurtă și cea de recoltare, mare.

În funcție de cerințele pieței zonale, proprietarii se pot orienta spre di-verse soiuri de legume cu cerere pe respectiva piață.

Page 31: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

29

Cultura de tomate în sere - o soluție viabilă pentru fermele de familieTomatele reprezintă principalele cul-turi regăsite în serele din România. Cultivarea acestora se face în două cicluri: ciclul I durează din luna ianu-arie până la finele lunii iunie și ciclul al-II-lea, de la începutul lunii iulie până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru a fi asigurată o producție de calitate, răsadurile vor fi achiziționate de la furnizori autorizați pe acest segment. Semințele achiziționate de la furnizori trebuie să garanteze au-tenticitatea hibrizilor. Norma medie de sămânță pentru un hectar de cul-tură va fi de 250 g. Un răsad de cali-tate va avea o vârstă optimă de 42-45 de zile, circa 18-20cm înălțime și un diametru al tulpinii de 6-7mm.

Valorificarea producțieiRecolta obținută și care se dorește a fi valorificată conform normelor de calitate va fi sortată în funcție de trei calități existente: extra, calitatea I și calitatea a-II-a. Pentru a asigura cât mai bine calitatea producției, comer-cializarea tomatelor trebuie să se facă în cât mai scurt timp de la recoltare.

Valorificarea producției se va face, pe de o parte, direct către consumatori finali, fără a se apela la distribuitori sau, pe de altă parte, către firme care comercializează legume sau le prelu-crează. Pentru a asigura competiti-vitatea se recomandă ca fermele de familie să ofere produse de o calitate superioară. Astfel, se poate obține un preț mult mai bun, diferențierea prețurilor realizându-se și în funcție de sezon, sau de piața pe care se vin-de.

Avantajele cultivării legu-melor în spații protejateCultivarea legumelor în spații prote-jate, comparativ cu cea realizată în câmp, prezintă și numeroase avan-taje:

• reducerea influenței factorilor de stres pentru plantele cultivate;

• posibilitatea creșterii și reglării temperaturilor;

• obținerea unor produse cu o va-loare adăugată mai mare;

• obținerea produselor timpurii cu o calitate sporită;

• posibilitatea mecanizării lucrări-lor;

• comercializarea producției la pre-țuri mai mari, având în vedere ca-litatea culturilor.

Datorită posibilității de a controla factorii de vegetație, cultura în spații

protejate se poate practica în orice regiune, însă, pentru rezultate opti-me, este necesară amplasarea aces-tor spații în zone și condiții climatice prielnice.

Pentru a reduce riscurile și pentru a beneficia constant de recolte mari și de calitate, mulți dintre legumicul-tori cultivă în spații protejate. Prin faptul că factorii de cultură pot fi controlați în spațiul protejat, se poa-te diversifica producția de legume.

Page 32: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

30

Educație montană - Traseu familial pentru iubitorii de munte și naturăCascada și Canionul Tamina, Masivul Piatra Mare

Turismul montan, mai exact, practi-carea drumețiilor montane, câștigă în ultimii ani din ce în ce mai mulți adepți. Vedem cum valorificarea du-rabilă a potențialului montan este considerată, pe bună dreptate, ele-ment cheie în dezvoltarea turismului românesc, în ansamblul său.

Spre deosebire de celelalte catego-rii de turism, cel montan necesită o abordare specială. Astfel, criterii și concepte precum dezvoltare durabi-lă, ecologie, respectarea regulilor de vizitare a ariilor protejate și a parcu-rilor naționale, educație montantă, orientare turistică sunt factori cheie

direcția nord-est/sud-vest, formând un zid de stâncă în jurul depresiunii Bârsei. Cel mai înalt punct este în Vârful Piatra Mare, la altitudinea de 1841 m.

Relativa apropiere de Valea Praho-vei, pe de o parte, și de municipiul Brașov, pe de altă parte, fac din Pia-tra Mare alegerea ideală pentru seg-mentul de turiști activi, dar și pentru turismul de familie.

Pe cărări de munte spre Cascada și Canionul Ta-minaTraseul descris, Timișul de Sus – Cas-cada și Canionul Tamina – Timișul de Sus, (marcaj bandă albastră, du-rată de parcurgere dus-întors 3 ore) este de dificultate mică spre medie, fiind accesibil tuturor categoriilor de turiști cu o încălțăminte adecva-tă tip gheată de munte. Acest traseu este recomandat inclusiv familiilor cu copii, interesate de educație mon-tană, apropiere de natură, orientare turistică și învățarea florei specifice montane etc.

Traseul pornește din drumul național – DN 1 , având ca reper bari-era și podul peste râul Timiș (primul pod de la ieșirea din Timișul de Sus spre Brașov, aflat pe partea dreaptă a drumului).

De aici, indicatorul turistic marchea-ză parcurgerea traseului spre Casca-da Tamina și, mai departe, pentru turiștii bine pregătiți și echipați, spre Cabana și Vârful Piatra Mare. Orientându-ne după marcajul ban-dă albastră urcăm prin serpentine pe un drum destul de lat, ca mai apoi să pătrundem în răcoarea pă-durii umbroase de foioase. Traseul are un farmec aparte în lunile de toamnă când pădurea se îmbracă în culori vii. Rând pe rând, exemplare de fag, gorun și stejar ne uimesc prin diversitatea coloristică. În poienile pe care le întâlnim pe traseu putem vedea și brândușe de toamnă ce-și ridică fruntea mov, răzbind prin covorul ruginiu al toamnei. Aceste

în vederea practicării unui turism responsabil.

Descoperind Masivul Pia-tra Mare Masivul Piatra Mare, parte integran-tă a Carpaților de Curbură se întin-de pe o suprafață de 80 km pătrați. Învecinându-se la nord cu Depresiu-nea Brașovului, la vest și est cu văile Timișului și Gârcinului, sprijinin-du-se pe culmile Susaiui, Gârbovei și Clăbucetului (Munții Predealului) la sud, Masivul Piatra Mare a deve-nit din în ce mai căutat de iubitorii de natură și de munte. Creasta prin-cipală a masivului este orientată pe

Page 33: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

31

luminișuri sunt ideale pentru scurte popasuri, unde preț de câteva clipe admirăm bătrâna creastă a Bucegi-lor ce ni se înfățișează în toată splen-doarea, remarcând Colții Morarului, creasta Bucșoiului și Vârful Omu.

După aproximativ 45 de minute de mers prin pădure, facem trecerea de la etajul foioaselor la arealul conife-relor, semn că am câștigat în altitu-dine. E momentul să ieșim în par-tea finală de serpentine a traseului când, în dreptul unei intersecții de drumuri, stâlpul indicator ne îndru-mă să coborâm spre dreapta, către Cascada și Canionul Tamina. Cobo-rârea, destul de pronunțată în unele porțiuni, se încheie la intrarea în ca-nion unde apele Taminei au săpat un uimitor culoar de stâncă. Mult mai cunoscut în acest masiv este Canio-nul Șapte Scări, cu acces din Timișul de Jos, fratele mai mare al Taminei.

Așadar, purtați de susurul apelor săpându-și destinul prin calcare, fa-cem cunoștință cu șirul de mici cas-cade învolburate, ce formează Cas-

cada Tamina. E timpul să ne aventu-răm în Canionul Taminei, călcând cu multă grijă pe treptele săpate în stân-că, urmând ca în porțiunea de final să urcăm pe-o scară metalică udată de apele reci, ce ne va scoate la capă-tul canionului. Avem parte de 10 mi-nute încărcate de adrenalină, timp în care atenția noastră se împletește cu

uimirea descoperirii unui loc încăr-cat de susur, răcoare și de sălbăticie.

Din acest punct facem cale întoarsă spre Timișul de Sus, într-o coborâre ușoară ce durează aproximativ 45 minute, ghidați de același marcaj: dungă albastră.

Page 34: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

32

Silvia Floarea Toth și povestea porturilor năsăudene moștenite din generații

Copil al veșniciei satului tradițional, Silvia Floarea Toth a îmbrățișat încă din frageda-i pruncie dragostea pen-tru tradiții și meșteșuguri. Satul Mocod, meleag năsăudean cu suflet românesc, a fost locul drag al copilă-

Oameni

riei, creației și dezvoltării personale.

Dragostea și respectul pentru tradiții și pentru autentic i-au fost insuflate de către bunicii săi, meșteri populari dibaci.

„Tradiția cu care am crescut este ceva natural pentru mine. La fel ca și vorbirea. Bunicii mei sunt ultimii cojocari din sat și printre ultimii din zona Năsăudului. Am crescut cu meșteșugul în casă și cred că asta mi-a educat gustul pentru frumos, culoare și tradiție. Însă, mai impor-tant este că am văzut portul popular nu ca pe un obiect străin și ciudat, ci ca pe ceva viu, o continuare a ființei umane și o expresie a ei. Abia mai târziu aveam să înțeleg că portul popular e artă în forma ei cea mai firească. El e tezaur și moștenire pentru că ne leagă fizic de străbu-nii noștri: atingem pânza toarsă și țesută de mamele, bunicile și străbu-nicele noastre, haine purtate în cele mai importante momente din viața lor. Mi se pare extraordinar să las moștenire copiilor mei cămașa de nuntă a străbunicii mele“, spune Sil-via Floarea Toth.

Colecție de porturi popu-lare ale familiilor din Mo-cod

Majoritatea costumelor populare au fost cumpărate sau răscumpărate de Silvia de la vecini și rude ale acesto-ra. Decizia lor nu a fost una grea de-oarece erau convinși că straiele po-pulare aveau să ajungă la omul care le-ar aprecia la adevărata lor valoare.

„Ideea de a le colecționa este relativ nouă și nu am făcut-o publică. Con-sătenii mei au aflat de la televizor și de pe internet despre colecția mea. Cu toții m-au felicitat și sunt mân-dri de mine. A fost o surpriză pentru mine, nu sunt obișnuită să fiu în cen-trul atenției. Însă a fost un lucru bun pentru toată lumea, mai ales că oa-menii se mândresc cu satul lor. Am reușit chiar să salvez împreună cu ei multe obiecte și haine tradiționale. O prietenă din copilărie care mi-e și vecină mi-a dat tot ce avea în podul

Page 35: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

33

casei după ce m-a văzut la televizor și a aflat că doresc să salvez lucruri tradiționale. Mătușa mea de 92 de ani mi-a dat cămașa cea mai veche pe care o avea și dantela făcută de mâna ei. La fel, un vecin mi-a dat lă-zile de zestre ale bunicii și mamei lui, cu tot conținutul lor, iar o verișoară de 82 de ani a bunicului meu a venit pe jos din satul vecin ca să-mi dea ultima ei cămașă. E emoționant, îmi place să cred că e un fel de efort colectiv de a aduna și de a pune în valoare, prin intermediul meu, tot ce are satul nostru mai frumos. Bineînțeles, colecția mea s-a mărit considerabil.”

Porturile familiilor nă-săudene, promovate în România, Europa și SUA

Dincolo de Satul Mocod, Silvia Floa-rea Toth a dus povestea costumelor populare pe care le-a strâns, mai departe, întâi la București, la Ate-neul Român, în cadrul expoziției „Magia culorii în arta tradițională românească”, apoi tocmai la Muzeul Național de Arte și Tradiții Popula-re din Roma, unul dintre cele mai mari muzee etnografice din lume. Vor urma expoziții în Germania și în Statele Unite ale Americii.

„La Roma am ajuns la invitația doamnei Mioara Moraru, vicepreședinte al Asociației Pro-patria de la Roma. Am avut parte de o primire frumoasă și de multă admirație și respect din partea echi-pei cu care am lucrat. Însă ceea ce m-a bucurat cel mai mult a fost că am avut ocazia să expun alături de Muzeul Național al Satului „Di-mitrie Gusti” din București, o oca-zie unică și o onoare pentru mine. Expoziția a fost foarte admirată, am avut vizitatori români și italieni, iar cel mai frumos pentru mine a fost momentul în care funcționarii de la birourile muzeului veneau unul câte unul să admire personal costumele, fiind fascinați de varietatea și culo-rile costumelor românești.”

Din toată această expoziție de suflet și născută din suflet, Silvia are și un costum drag cu o poveste impresio-nantă: „Este vorba despre costumul străbunicii mele, singurul întreg pe care îl am de la ea, cu zadii de lână vopsite cu coajă de nucă și foi de cea-pă, țesute cu ajur de mătase albă și cusute cu flori din lână multicoloră.

Are motive geometrice pe cămașă și pe poale și este foarte voluminos. Un alt costum de suflet este cel făcut de mama mea pe când avea 7 ani, cu fir roșu pe pânză albă, purtat la defi-lări și la spectacolele cu ansamblul folcloric al satului. Fiecare piesă pe care o am are povestea ei, aș putea scrie o carte întreagă...”

Page 36: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

34

Plantațiile de coacăz diversifică producția de arbuști fructiferi în județul Brașov

Experiențe: Ferma mea

Cultivarea arbuștilor fructiferi, în general, și a arbuștilor de coacăz, în particular, este considerată o afacere prea puțin valorificată și exploatată în România. Vorbim despre o afa-cere facilă fermelor de familie, ce-și poate dovedi profitabilitatea într-un termen destul de scurt. Fermele de familie trebuie să ia în calcul cererea foarte de mare venită dinspre piețele urbane, corelată cu o concurență foarte mică existentă pe acest seg-ment.

Aspectele de care trebuie să se țină cont în momentul înființării unei plantații de coacăz se referă la tipul solului și la fertilitatea acestuia, tipul de relief și zona geografică, perioa-dele de ger, brumă târzie, tipurile de valorificare dorite pentru producție și nivelul cheltuielilor de recolta-re (50% din totalul cheltuielilor de întreținere a unui hectar de cultură).

Piețele de valorificare a producției:• magazine de fructe proaspete/

confiate, piețe, supermarket-uri;• laboratoare de cofetărie sau de pa-

tiserie;• restaurante;• producători de iaurturi;• producători de sucuri, siropuri,

dulcețuri;• producători din industria farma-

ceutică, cosmetice și Plafar;• - consumatori individuali sau

angrosiști locali.

Valorificarea plantației de coacăzValorificarea culturii de coacăze poa-te lua diverse forme: fructe proaspe-te, siropuri și sucuri, dulceață, mar-meladă, peltea și jeleu, compoturi, vinuri și alte băuturi alcoolice, fructe confiate, produse farmaceutice, cea-iuri etc. Coacăzele sunt fructe foarte sănătoase, cu un bogat conținut de vitamina C, dar și conținut de gluci-de, acizi organici, tanin, calciu, mag-neziu ș.a.

Avantajele înființării plantației de coacăz pen-tru o fermă de familie:

• Profitabilitate ridicată dato-rită cererii mari existente pe piață.

• Diversitatea valorificării producției și piețe mari de comercializare.

• Culturile pot fi extinse în fi-ecare an.

• Rentabilitatea este direct proporțională cu organiza-rea și întreținerea culturii.

• 150 de euro este prețul mediu de achiziție pentru aproximativ 400 de arbuști.

• De pe un arbust se pot obține 3 kg de fructe. Prețul pentru 1 kg fructe pornește de la 1,5 de euro/kg.

Page 37: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

35

Carmen Boamfă - de la culturi de cătină și plante aromatice la plantații de coacăzPovestea tinerei fermiere Carmen Boamfă se scrie în județul Brașov, în comuna Șercaia, unde, în urmă cu trei ani avea să înființeze cu resurse proprii o plantație de patru hectare de cătină și, pe o suprafață de 1100 mp, solarii cu plante aromatice.

„Totul a decurs bine până în mo-mentul când a urmat valorificarea producției obținute. M-am lovit de impedimentul intrării pe piața co-mercializării plantelor aromati-ce unde, dacă nu ești o putere, este foarte greu să-ți găsești clienții. Nu m-am oprit aici, am citit, m-am do-cumentat, am urmat și două cursuri de specializare și am continuat să in-vestesc în solarii cu căpșuni. Astfel, a apărut și ideea accesării fondurilor pe măsura 121 - Fermă de familie: Înființare plantație coacăz, împrej-muire teren și irigație”, povestește doamna Carmen Boamfă

Valoarea totală a proiectului este de 125.000 de euro + TVA, finanțarea fiind 50-50. Plantația de coacăz se în-tinde pe o suprafață de 4,5 ha. Împrej-muirea se face cu stâlpi de țeavă și cu plasă, urmând ca lucrările pentru iri-gare să fie finalizate anul viitor prin-tr-un sistem de conducte cu picurare. Partea de irigare este extrem de im-

portantă, prima udare fiind efectuată la sfârșitul iernii, înainte de umflarea mugurilor. Udarea nu se va face nicio-dată în timpul înfloririi.

„Urmează să plantez trei soiuri de coacăz pentru polenizare, mai ales că mi-am propus ca plantația să fie eco. În prezent sunt în anul doi de conversie, având contract cu o firmă specializată din Cluj. Plantația va intra pe rod începând cu anul doi de cultură, iar din anul patru estimez că voi avea o producție de aproximativ 3 kg/plantă. O tufă completă și pro-ductivă la maximum se obține în 3-4 ani, când tufa poate însuma în medie 15 tulpini de vârste diferite. Recolta-rea o voi face în luna iulie, iar fructele le pot păstra în stare proaspătă trei, patru zile la o temperatură de maxi-mum șapte grade. În ceea ce privește valorificarea producției, o parte va fi pentru consum personal, iar cu restul sper să intru pe piața locală unde sunt foarte mulți interesați de producția de afine. Astfel, le voi oferi o alternativă, mai ales că producția va fi eco.”

Page 38: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

36

Plantațiile de nuci verzi – soluție de succes pentru fermele de familie

Experiențe: Afacerea mea

„Un hectar de livadă de nuc cultivat cum trebuie poate genera un venit de minimum 10000 de euro/an. Vorbim despre o investiție de viitor, dar pen-tru care vom aștepta 4-5 ani, timp în care nucii plantați intră pe rod”.

Pornind de la cuvintele Domnului Io-sif Kiss, pomicultor pasionat de nuci și totodată consultant specializat în această cultură, realizăm profitabili-tatea unei plantații de nuci verzi. Mai mult decât atât, investiția își poate dovedi rentabilitatea în medie până la 35-40 de ani.

În ultimii ani, proiectele privind cul-turile de nuci verzi s-au extins din ce în ce mai mult, fiind promovate ca exemple de bună practică, încurajând

astfel persoanele doritoare să devi-nă tot mai implicate în acest sector. Pentru fermele de familie, livezile de nuci verzi reprezintă o oportunita-te și o variantă din ce în ce mai im-portantă și de luat în calcul. Accesul la informație și exemplele de reușită promovate atât în presa de profil cât și în mediul online și Tv reprezintă surse de obținere de informații foarte utile.

Pornind de la realitatea conform că-reia în prezent cererea pentru miezul de nucă este peste nivelul ofertei, se justifică alocarea unui teren disponi-bil, pentru plantații de nuci. În cazul fermelor de familie, plantațiile se vor face pe maximum cinci hectare.

Tot de la cinci hectare a pornit și ing. Iosif Kiss, cu o livadă în județul Dâmbovița, investind apoi în Bihor. Totodată, multitudinea de persoane ce apelează la serviciile sale des-pre consultanță în acest domeniu vorbește de la sine despre succesul înființării unei livezi de nuci verzi.

În Europa se înregistrează un defi-cit de 80.000 – 90.000 de tone de miez de nucă. Chiar dacă nucul nu se recoltează începând cu primul an, așteptarea va merita datorită posibilităților variate de valorificare a produselor ce se pot obține și pot lua direcția diferitelor piețe, atât in-terne cât și externe.

Page 39: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

37

Statistici privind cul-turile de nuci pe piața internațională și în Româ-niaLa nivel mondial, conform datelor statistice ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricul-tură (FAO), țările în care se înregis-trează cea mai ridicată producție de nuci verzi sunt: China, S.U.A, Iran, Turcia, România, Franța, Italia. Prezența României în acest top nu este întâmplătoare. În anul 1989, România se situa pe locul trei pe glob în ceea ce privește marile țări produ-cătoare de nuci verzi. În anul 2010, România a înregistrat o producție de aproximativ 34 de mii de tone de nucă, valoare ce o clasa pe primul loc în rândul producătorilor din Europa.

De ce pot fi plantațiile de nuc extrem de profitabile pentru fermele de familie

• În prezent se înregistrează o cerere foarte mare. Tendința se va menține și în următorii ani.

• În acest sector competiția este relativ scăzută.

• Posibilitățile de valorificare a produselor obținute sunt variate.

• Prețurile de comercializare sunt foarte avantajoase: profitul estimat ca rezultat al comercializării nucilor este, în medie, de 10.000 de euro anual/hectar.

• Costurile de operare pentru un hectar nu depășesc 1.000 de euro/an.

• Se pot obține între 3 și 8 tone de nuci/hectar/an, luând în calcul diverși factori ai climei locale.

• România este una dintre principalele furnizoare de miez de nucă din Uniunea Europeană.

• Nucul trăiește în medie 80 – 90 de ani.

Page 40: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

38

Stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură O parte considerabilă din soiurile românești de nuc se obțin în cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare pentru pomicultură. Aici au loc hi-bridări și selecții speciale ale unor biotipuri locale, soiuri specifice pen-

În țara noastră, culturi însemnate de nuci se găsesc în județe precum Alba, Constanța, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iași, Mureș, Satu Mare și Vâlcea, aceste județe beneficiind de soluri ideale pentru cultivarea nucilor. Cele mai convenabile soluri se întâlnesc în zonele deluroase, cu o climă favo-rabilă, unde altitudinea este cuprin-să între 350 – 500 m.

Nucul, protejat de legea româneascăÎn România nucul este protejat prin lege. Cei ce au o plantație de nuci și doresc tăierea unui pom trebuie să știe că o pot face doar în anumite condiții:

• cel puțin o treime din coroana nu-cului este uscată;

• dezrădăcinare din cauze naturale;• aprobări de construcție a diverse-

lor obiective pe suprafața respec-tivă.

Chiar și așa, proprietarul plantației este obligat prin lege să planteze trei nuci tineri în locul celui tăiat.

Stațiuni de cercetare-dezvoltare pentru cul-tura de nuci și soiurile obținute:• Soiuri de nuc obținute la

SCDP Vâlcea: Valcor, Valmit, Valrex

• Soiuri de nuc obținute la SCDP Iași: Anica, Miroslava, Ovidiu, Velnița

• Soiuri de nuc obținute la ICDP Pitești-Mărăcineni: Argeșean, Brătia, Jupânești, Mihaela, Mușcelean, Roxana

• Soiuri de nuc obținute la SCDP Geoagiu: Claudia, Geoagiu 65, Orăștie, Sibisel 252, Sibisel 44, Germisara, Sarmis, Ciprian

• Soiuri de nuc obținute la SCDP Târgu-Jiu: Novaci, Șușița, Victoria, Peștișani

• Soiuri înscrie în Catalogul Oficial al Soiurilor (Ediția 2012): Anica, Cazacu, Chișinău, Ciprian, Claudia, Corjeuși, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupânești, Miroslava, Novaci, Ovidiu, Ronutex, Schinoasa, Sibisel 44, Sibisel 252, Șușița, Timval, Valcris, Valcor, Valmit, Valrex, Valstar, Velnița, Unival

Page 41: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

39

tru fiecare zonă. Singura colecție de nuc din țară, cu peste 100 de soiuri și peste 2500 de hibrizi, o găsim la Râmnicu Vâlcea.

Important: Fermele de familie ce-și doresc accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru înființarea unei plantații de nuci trebuie să aibă în vedere faptul că în evaluarea proiectului se va ține cont dacă soiul de nuc face sau nu parte din Catalogul Oficial al Soiurilor.

Valorificarea produselor obținute din culturile de nuci verzi

Cultura de nuci verzi este una foarte rentabilă datorită faptului că toate părțile componente pot fi valori-ficate pe diversele piețe naționale și internaționale. Un kilogram de nuci în coajă se poate vinde pe piața externă între trei și cinci euro, în funcție de calitate și de soi. În ceea ce privește comercializarea directă de către producători a unui litru de ulei de nuci, prețul acestuia variază între 15 – 20 de euro.

Miezul de nucă, care conform stan-dardului mondial trebuie să repre-zinte 50% din greutatea nucii, se uti-lizează în industria cofetăriei și a pa-tiseriei. Acesta poate fi consumat și

valorificat ca atare, fiind un aliment sănătos, bogat în substanțe proteice, glucide, Ca, Zn, Mg, Fe. Uleiul de nucă, obținut din miez, se utilizează în industria fabricării săpunurilor, a lacurilor și, de asemenea, în in-dustria cosmetică și farmaceutică. Nucile verzi se folosesc în industria dulcețurilor. Mugurii, cojile și lăs-tarii se pot utiliza în industria bă-uturilor alcoolice, dar și în scopuri farmaceutice și terapeutice. Lemnul de nuc este foarte apreciat și la mare căutare pe piața externă, ca materie primă în industria mobilei (1.500-2.000 de euro/m3)

Page 42: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

40

Stâna lui Moș Postolache, de pe Vârful Negrașului

Experiențe: Comunitatea mea

Comuna Valea Doftanei, situată în nordul județului Prahova, între văile Prahova și Teleajen, la numai 60 de kilometri de Ploiești, este amplasată într-un peisaj pitoresc ce urmează cursul râului Doftana, ce izvorăște din munții Baiului, denumiți și munții Gârbova. Turistul rămâne ui-mit de frumusețea desăvârșită a văii ce se îngustează pentru ca mai apoi să ajungă la barajul de la Paltinu, ce a format un lac de acumulare devenit în timp o atracție turistică majoră a zonei.

Zona este încadrată de culmile Baiu, la apus, și Bratocea-Grohotișu, spre răsărit. Atestată documentar în pri-ma jumătate a secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Radu Paisie, cunoscut și sub numele de Petru de

Valea Doftanei, peisaj de poveste

la Argeș, comuna a căpătat o dezvol-tare amplă, oamenii construindu-și locuințe la adăpostul pădurilor ne-domesticite și în apropiere de apă. Tocmai datorită mediului în care locuiesc, aceștia s-au ocupat de la început cu munca la pădure, prelu-crarea lemnului, creșterea vitelor și cu păstoritul, această ultimă îndelet-nicire fiind ilustrată și în tablourile marelui pictor Nicolae Grigorescu, o parte dintre ele putând fi admirate în Casa Memoriala de la Câmpina. Va-lea Doftanei este și un loc de adunare a stânelor în transhumanța lor spre bălțile Dunării.

Masivele muntoase ce se înalță la obârșia Doftanei (Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare și Unghia Mică),

pășunile alpine și plantele rare ce se găsesc în acest mic colț de paradis sporesc frumusețea văii presărate cu stâne, una dintre ele fiind amplasa-tă chiar pe vârful Negrașului, aco-lo unde Moș Postolache își trăiește viața într-o simplitate desăvârșită, întreruptă când și când de vizita unor turiști.

De altfel, întreaga Vale a Doftanei păstrează spiritul unei vieți simple, cu case țărănești vechi și localnici ce iubesc nespus portul popular și tradițiile locale, astfel că o plimbare printre săteni te poartă în trecutul tradițional românesc.

Drumul destul de dificil până la stâna lui Moș Postolache se poate parcurge din satul Teșila într-o oră, însă doar

Page 43: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

41

cu o mașină de teren sau cu ATV-ul. Evident, se poate parcurge și pe jos, așa cum ajunge Moș Postolache din sat, chiar dacă ar părea imposibil.

Pe drumul forestier te întâlnești cu vaci, căprioare și cai sălbatici chiar pe platoul Golul Alpin Baiului, o ade-vărată minunăție ce se întinde în fața ochilor oricărui călător care se încu-metă să pornească în drumeție.

La stână se prepară brânză, caș și cașcavea, aceasta fiind una dintre cele mai curate stâne. Cașcaveaua, renumită specialitate a zonei, este chiar vedeta unui festival de înce-put de toamnă, respectiv Festiva-lul Cașcavelei, unul dintre cele mai frumoase și longevive din Prahova, unde ciobanii doftăneni adunați pe terenul de fotbal din satul Trăisteni participă în număr mare pentru a

se lăuda cu cele mai bune produse. Pe timpul festivalului se comercia-lizează între 15.000 și 20.000 de cașcavele. Pe lângă cașcavea, sătenii mai aduc pastramă, cârnați de oaie, bulz rumenit pe jar, must și vin, ulti-ma zi încheindu-se cu un foc de arti-ficii după ce timp de trei zile festiva-lul a fost dominat de muzică și voie bună.

Produsele obținute din lapte sunt lip-site de chimicale, pentru că cea mai mare parte a Văii Doftanei, ce dis-pune de 3000 ha de pășuni alpine, se află în Aria Natura 2000, o rețea ecologică de arii protejate, în care nu se acceptă produse chimice care să îngrașe pământul.

După drumul istovitor, dar nespus de frumos, Moș Postolache, un om tare învățat și cu vorba iscusită, căruia îi

place să povestească despre tradițiile și legendele zonei, te așteaptă la stâ-nă cu mămăligă aburindă făcută cu apa adusă de la un izvor din vale. Mămăliguța este însoțită de delicioa-sa brânză de oaie - o brânză atât de gustoasă și lipsită de mirosul speci-fic, pentru că ciobanul spală chiar și de trei ori vasele în care este prepa-rată.

La stână sunt mai bine de 500 de oi, dar și capre și porci, pentru că lui Moș Postolache nu îi place să stea de-geaba. Dacă vrei să cumperi produ-sele lui, o poți face și din sat, de unde locuiește. Toată lumea îl cunoaște, așa că este imposibil să nu dai de el după numai o simplă întrebare, mă-car pentru a cumpăra din minunata cașcavea ce se prepară în mai toate gospodăriile, după o rețetă de sute de ani, conform tradiției și care nu se mai folosește în nicio altă zonă a României. Produsul a fost înregis-trat la OSIM, de către Primăria Valea Doftanei.

Cașcaveaua nu e cașcaval, dar nici brânză, însă are ceva din amândouă. Cașcaveaua, o delicatesă pe care o găsim doar pe Valea Doftanei, se face dintr-un caș dulceag nefermentat care se lasă apoi la scurs pe un gră-tar de lemn, după care se taie mărunt și se pune în apă fiartă, așezându-se după câteva ore într-un tipar speci-al. Se poate și afuma, după care este lăsată la loc întunecat și răcoros pen-tru maturare.

Cașcaveaua este vedetă și la târgurile internaționale de produse, alături de țuica de Văleni și vinurile de la Valea Călugărească, adevărate branduri prahovene, târguri la care producă-torii tradiționali se duc să se mân-drească.

La Stâna lui Moș Postolache se poate ajunge și prin programele turistice pe care le fac unele pensiuni cu care acesta colaborează, tocmai pentru ca oaspeții să vadă cum se trăiește la o stână și cum se fac diferitele tipuri de brânzeturi oferite turiștilor în acel spirit autentic tradițional pe care îl poți simți numai prin câteva zile pe-trecute în astfel de zone pitorești.

Page 44: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

42

Un Gal de poveste: Ținutul Haiducilor

Leader la zi

Teritoriul Grupului de Acțiune Lo-cală Ținutul Haiducilor este cel mai important inel al axei de gravitație regională a Someșului Mare, struc-turându-se pe direcția est-vest pe culoarul acestui râu cu așezările Cuzdrioara, Ciceu-Mihăiești, Petru-Rareș, Uriu, Braniștea și Beclean, curgând pe direcția nord-sud pe afluenții săi din dreapta Gârbău De-jului (comuna Cuzdrioara), Lelești (comuna Ciceu Giurgești), Ilișua (comunele Uriu, Căianu Mic, Sper-mezeu, Târlișua), Țibleș (comuna Zagra), Rituria (comuna Chiuza), Runcu (comuna Runcu Salvei), reu-nind în componența sa 61 de parte-neri publici și privați.

Constituirea acestui GAL a avut ca scop participarea membrilor comunităților rurale în dezvoltarea și încurajarea acțiunilor inovative în vederea modernizării activităților tradiționale prin aplicarea de noi teh-nologii, precum și încurajarea celor care activează la nivel local de a lucra cu reprezentanții altor comunități atât din țară, cât și din străinătate, stimularea formării de parteneriate și asigurarea implementării strategi-ilor de dezvoltare locală.

Până în prezent, la activitățile organizate au participat peste 100 de potențiali beneficiari din comunitățile GAL Ținutul Haiduci-lor.

În același timp, s-au organizat sesi-

uni de instruire pentru liderii locali, membrii Comitetului de selecție a proiectelor și echipa de implementa-re, aceștia dobândind și dezvoltându-și competențe de evaluare și selec-tare a proiectelor în cadrul PNDR, LEADER, precum și competențe de management de proiect LEADER.

Conform raportului de selecție fi-nal al GAL Ținutul Haiducilor, au fost declarate eligibile și finanțate trei proiecte depuse pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii ru-rale”. Acestea sunt:

• renovare centru cultural „Liviu Rebreanu” în comuna Chiuza;

• amenajare parc și spații verzi în satul Uriu, comuna Uriu;

• amenajare parc, spații verzi și loc de joacă pentru copii în localitatea Caianu Mic.

Proiectul privind „Renovarea cen-trului cultural Liviu Rebreanu din comuna Chiuza, județul Bistrița-Năsăud”, care s-a ridicat la o valoa-re de 149.005 de euro, și-a propus sensibilizarea populației cu privire la bogăția patrimoniului rural care să valorizeze moștenirea istorică și culturală existentă prin înscrie-rea acestuia într-un circuit cultural „Castelul” din Chiuza, o clădire em-

blematică pentru arhitectura locală, construită în anul 1830.

Prin implementarea proiectului se vor putea desfășura la nivel local di-ferite activități, precum deschiderea unui spațiu expozițional permanent pentru artiștii plastici, organizarea unui concurs anual de creație litera-ră și plastică, vizite de documentare ale elevilor.

Impactul economic, social și de mediu al proiectului se va cuantifi-ca atât în păstrarea și conservarea moștenirii rurale, ce sunt esențiale pentru dezvoltarea turismului rural, cât și în posibilitatea promovării pro-duselor agricole și serviciilor cu efect pozitiv asupra turiștilor și populației locale, precum și în punerea în va-loare a moștenirii culturale care va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor comunei.

Planul de dezvoltare al GAL Ținutul Haiducilor include și realizarea unor parcuri de aventură și agrement (Her-ghelia din Beclean), circuite turisti-ce, turism balnear și piscicol, dar și înființarea unor centre de produse tradiționale.

GAL Ținutul Haiducilor însumează până acum 29 de proiecte contractate și semnate, în valoare de 2.371.788 de euro, iar în evaluare sunt două proiecte de 40.000 de euro, respectiv de 64.688 de euro.

Page 45: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

43

Activitatea Grupului de Acțiune Locală Valea Râmnicului

Teritoriul reprezentat de Grupul de Acțiune Locală Valea Râmnicu-lui este, prin excelență, un spațiu rural format din 13 comune din două județe: 10 comune din județul Vrancea și 3 comune din județul Bu-zău (Andreiașu de Jos, Chiojdeni, Dumitrești, Gura Caliței, Jiția, Mera, Poiana Cristei, Reghiu, Vintileasca, Bisoca, Buda, Valea Salciei). Terito-riul este omogen, fiind format din zonă montană și zonă colinară, pe văile râurilor Râmnic și Milcov.

GAL Valea Râmnicului reprezin-tă un parteneriat public-privat ce numără 29 de membri, respectiv șapte instituții publice, 15 parteneri privați și șapte parteneri din societa-tea civilă.

elaborarea unei strategii de protejare a speciilor de carnivore mari în co-operare cu GAL Ecoul Câmpiei Buză-ului și un mentorat antreprenorial cu Asociația Comunelor din România.

Prioritară pentru GAL Valea Râmni-cului este dezvoltarea sectorului agri-col ca obiectiv operațional adresat fermierilor de semi-subzistență, prin creșterea capacității actorilor econo-mici de a se adapta la cerințele pieței; sensibilizarea tinerilor privind pro-blemele de conservare a mediului în-conjurător; acțiuni de protecție a me-diului prin împădurire de terenuri agricole și implicarea și antrenarea tinerilor și femeilor în procesul de-cizional, oferindu-se sprijin pentru inițierea tinerilor fermieri în agricul-tura ecologică. Obiectivele mai ur-măresc îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și economice generale, spe-cifice pentru agricultură, silvicultură și industria alimentară, pregătirea generală pentru managementul și administrarea fermelor, diversifi-carea sau restructurarea producției fermelor, educarea și conștientizarea proprietarilor de păduri în vederea asigurării unei gospodăriri durabile a pădurilor.

La nivelul GAL Valea Râmnicului, numărul proiectelor și al contractelor aflate în diferite stadii de implemen-tare este de 49, cu o sumă totală ne-rambursabilă de 2.544.999 de euro.

Activitatea GAL Valea Râmnicului urmărește dezvoltarea acvaculturii; implementarea noilor tehnologii;

Exemple de proiecte finanțate prin GAL Valea Râmnicului

• Unul dintre proiectele depuse în prima sesiune din 2013 este cel al doamnei Dimăcean Teodora - Mariana din comuna Poiana Cristei, județul Vrancea, proiect a cărui valoare eligibilă s-a ridicat la 40.000 de euro. Proiectul a făcut parte din măsura 112, axa 1, iar în cadrul acestuia s-a mărit efectivul de familii de albine de la 173 la 230 și s-au achiziționat noi stupine.

• Comuna Valea Sălciei, județul Buzău a accesat prin măsura 322, axa 3, o valoare nerambursabilă de 59.610 de euro. Proiectul privind achiziționarea de utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului public de salubrizare al comunei a fost depus în prima sesiune din 2013 și a fost finalizat.

Page 46: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

44

Conferința RNDR „Ferma de familie: nucleu al agriculturii durabile”

știri și evenimente

În perioada 8-9 octombrie 2014 s-a desfășurat, la București, Conferința Națională „Ferma de familie: nucleu al agriculturii durabile” organizată de Rețeaua Națională de Dezvolta-re Rurală împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România. La eveniment au luat parte premierul Victor Ponta, comi-sarul european pentru Agricultură - Dacian Cioloș, ministrul Agricul-turii și Dezvoltării Rurale - Daniel Constantin, ministrul Agriculturii din Republica Moldova - Vasile Bu-macov, directorul general adjunct al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) și repre-zentantul regional pentru Europa și Asia Centrală - Vladimir Olegovich Rakhmanin, vicepreședintele COPA-COGECA - Harold John Sinclair, îm-preună cu o serie de invitați din sec-torul agricol și industria alimentară.

Scopul conferinței a vizat transmi-terea informațiilor de actualitate în legătură cu Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de implementare 2014-2020, dar și sporirea gradului de conștientizare a oportunităților privind dezvolta-

rea fermelor de familie, des întâlnite în România, după cum s-a exprimat majoritatea vorbitorilor.

Conferința s-a desfășurat în mai multe etape ce au inclus și patru ateliere de lucru paralele, prin care s-a încurajat interacțiunea dintre participanți, prin dezbaterea mai multor aspecte ce preocupă zona ru-rală.

„România este suficient de înzestrată de Dumne-zeu încât să producă tot ceea ce românii au ne-voie” - Victor Ponta, prim-ministruÎn prima zi a Conferinței, moderată de domnul Mihai Herciu, director general, Autoritatea de Management pentru PNDR, premierul Victor Pon-ta a reiterat sprijinul Guvernului în ceea ce privește fermele de familie, subliniind importanța sectorului agricol. „Aproape un milion de agri-cultori din România își desfășoară activitatea în fermele de familie. Trebuie să trecem de la fermele de

subzistență la fermele moderne”, a declarat prim-ministrul Victor Pon-ta. De asemenea, a recunoscut că proiectul pilot de reducere a TVA-ului la produsele de panificație a fost unul de succes, ducând la scăderea evaziunii fiscale și la încasări supli-mentare, reprezentând, astfel, o bază pentru reducerea TVA-ului și la alte produse (bio, fructe, legume).

Daniel Constantin, viceprim-minis-tru, ministrul Agriculturii și Dez-voltării Rurale, a declarat că „ferma de familie este unul dintre cele mai importante obiective ale Guvernului României. Conceptul de fermă de familie, element cheie al dezvoltării agriculturii, trebuie să fie din ce în ce mai prezent în România. Sprijini-rea acestui segment al clasei de mij-loc din agricultura românească este importantă, acesta fiind și obiectivul Ministerului Agriculturii și Dezvol-tării Rurale”.

Viceprim-ministrul Daniel Con-stantin consideră necesară inves-tirea în tehnologie și utilaje, în ve-derea îmbunătățirii tehnologiei de producție. „România trebuie sa

Page 47: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

45

facă eforturi substanțiale pentru a stimula fermierii. Este necesară in-tegrarea producției cu procesarea. De la agricultura de subzistență și consumul propriu trebuie să se treacă la comasarea terenurilor și la continuarea sprijinirii formelor asociative, obiective principale ale PNDR”, a continuat acesta. Fermele, mai ales cele mici și medii, ar putea face investiții din fonduri europene pentru îmbunătățirea tehnologiilor de producție, unul dintre instrumen-tele ce ar putea fi activate din 2015 fiind acela care permite plata redis-tributivă pentru fermierii care au

exploatații cuprinse între 5 și 30 de hectare.

Anul 2014 a fost declarat Anul Internațional al Fermei de Familie de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, sporind astfel vizibilitatea agricultu-rii familiale și a agriculturii la scară mică. Scopul este de a repoziționa agricultura de familie în centrul po-liticilor agricole, în vederea unei dez-voltări uniforme și echilibrate. La nivel european, ferma de familie este în centrul modelului agricol ce poate produce, din punct de vedere econo-mic, valoare adăugată.

Ferma de familie este o exploata-ție agricolă aparținând persoanelor fizice care au calitatea de producă-tori agricoli individuali înregistrați în Registrul Exploatațiilor Agricole sau ca persoane fizice autorizate, în-treprinderi individuale ori familiale, înființate potrivit legislației în vigoa-re, care produce pentru consumul propriu și, după caz, comercializează surplusul.

Pentru a veni în sprijinul micilor fermieri s-au elaborat proiecte tip pentru fermele de familie, cum ar fi fermele de legume în câmp de maxi-mum două hectare; livezi de pomi și

Page 48: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

46

arbuști fructiferi de maximum cinci hectare; ferme de vaci destinate producției de lapte de maximum 20 de capete; ferme de creștere a pă-sărilor – găini ouătoare, maximum 4000 de capete; înființări de ferme de ovine și caprine; dotare livadă de pomi fructiferi prin achiziția de utilaje și echipamente, ș.a.m.d. O altă acțiune a MADR a fost acor-darea de sprijin financiar pentru microcreditare, inclusiv pentru achiziția de terenuri agricole (prin OUG 43/2013).

„Ferma de familie reprezintă o oportunitate de a crește afacerile locale și poate fi un motor econo-mic și un model de sustenabilita-te”, după cum a susținut Vladimir Olegovich Rakhmanin, directorul general adjunct al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO). Se consideră că pro-dusele obținute în fermele de fami-lie sunt calitativ superioare celor obținute în fermele mari, dovadă și alocuțiunea domnului Nathaniel Page, directorul Fundației ADEPT, prin care a susținut că „nu avem nevoie de hrană multă, ci de hrană

de calitate”.

Harold John Sinclair, vicepre-ședintele Organizației Europene a Fermierilor COPA-COGECA, a subliniat avantajele fermelor de fa-milie, ce au caracteristici remarca-bile comparativ cu cele deținute de întreprinderile industriale. Acestea sunt mai f lexibile și adaptabile la condițiile de piață, pot trece ușor de la o recoltă la alta, în funcție de schimbările climatice, furni-zează sustenabilitate și biodiver-sitate solului, conservă varietatea tradițională a semințelor, creează locuri de muncă pentru localnici, duc la prosperitatea acestora, fiind mai productive decât marile ferme. După o statistică a Eurostat din 2011, în România, producția per hectar a fost mai ridicată la fermele mici decât la cele mari.

Vorbind despre fermele de fami-lie și rolul acestora în România, Ioan Agapi, directorul executiv al Federației Agricultorilor de Mun-te Dorna, a specificat faptul că noțiunea însăși de fermă de familie la noi în țară nu are o tradiție is-

torică, fiind cunoscută mai degra-bă ca acea gospodărie țărănească formată din familia de agricultori și exploatația agricolă ca atare, ce are în compunere proprietatea și producția, sensul fiind același. Fer-ma de familie asigură continuitate în spațiul rural, o hrană sănătoasă, educație noilor generații, conservă tradițiile și asigură continuitatea istorică, întreținând mediul și bio-diversitatea. Rolul fermei de fami-lie trebuie extins pe scară largă de la producție, autoconsum și comer-cializarea surplusului la poartă, la procesare și comercializarea prin grupuri de producători și dezvolta-rea de activități agroturistice.

Atelierele de lucru ce au urmat pri-mei sesiuni în plen au vizat funcțiile fermelor de familie, produsul mon-tan de calitate, parteneriatele pu-blic-private și alimentația sănătoa-să, punându-se accent pe miere și derivatele stupului, adevărate oaze de sănătate, subiecte dezbătute cu viu interes și în cadrul celei de-a doua zile de conferință, moderată de doamna Viviana Vasile, Team Leader US RNDR.

Page 49: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

47

de consumatori de la oraș, care se înțeleg cu un mic producător agri-col de proximitate să achite un preț echitabil pentru un coș săptămânal de produse locale pe care îl ridică re-gulat pe durata unui sezon. Cantitatea de legume nu este fixă și depinde de condițiile meteorologice, iar surplu-sul se împarte consumatorilor în mod egal. Fiecare consumator este liber să meargă la fermă să se implice prin vo-luntariat, dar acest fapt nu aduce o re-ducere la prețul abonamentului plătit de consumator. Distribuirea se face săptămânal la un loc ales de consu-mator, iar coșul poate conține și pro-duse de origine animală, în funcție de specificul regiunii și de potențialul micro-fermei.

A doua zi a Conferinței s-a canalizat mai mult pe exemple de bune practici în privința fermelor de familie. Un astfel de exemplu este și cel oferit de domnul Dan Cișmaș prin ferma de familie pe care o deține. Ferma Eco-logică Țopa din județul Mureș, certi-ficată ca atare din 2007, este o fermă mixtă ce se află într-o zonă subcarpa-tică cu pășuni frumoase, oferind ca-litate și valoare adăugată produselor. Pe lângă culturile de legume, plante pentru ceaiuri medicinale, livezile cu fructe și animalele deținute, ferma are și ateliere de procesare brânze-turi și procesare - legume fructe, iar vânzările se fac direct, dar și prin ma-gazine și târguri. Există și forme de cooperare cu piețele locale, precum și activități de voluntariat cu tineri.

Domnul Dan Cișmaș consideră că agricultura este de viitor pentru cine o vede ca oportunitate și, în același timp, nu este monotonă, activita-tea fiind plăcută și frumoasă. „Dacă reușim să mobilizăm și să motivăm tinerii din jur să vadă o oportunitate în agricultură atunci avem toți un vi-itor”, a declarat în încheierea prezen-tării sale domnul Dan Cișmaș.

Tinerii pot fi motivați și educați în acest sens, fiind „mult mai ușor să formăm mentalități, decât să le schimbăm”, a susținut și dom-nul Sorin Mierlea, Președintele A.N.P.C.P.P.S. Romania, în continu-area sesiunii.

Să ne reîntoarcem la natură prin satul româ-nesc (Nadia Todericiu)Referindu-se tot la tineri, doamna Na-dia Todericiu, medic primar Medicină de familie, care s-a mutat de la oraș la sat, a ajuns la concluzia că „majorita-tea tinerilor doresc să muncească la oraș. La țară există o diversitate de bunătăți pentru a menține starea de sănătate și a ne vindeca de anumite boli patologice. Oamenii nu știu ce au în grădină, nu conștientizează ce au în ea. Trebuie conștientizate bene-ficiile pe care viața ți le poate oferi.” Și, fiind specialistă în apifito-tera-pie, a prezentat cu viu interes pentru participanți beneficiile mierii și ale derivatelor stupului - propolisul, de exemplu, reprezentând un adevărat antibiotic ce ne menține starea de să-nătate.

„Ferma de familie este gospodăria țărănească, motor de dezvoltare al societății și al prosperității”, a de-clarat și Călin Georgescu, directorul Centrului pentru Dezvoltare Dura-bilă în România. „Pământul este cea mai prețioasă avere. România deține în Europa cel mai fertil sol, însă sa-tul românesc nu înseamnă numai agricultură, ci și artă și meșteșug”, a completat domnia sa.

Conferința desfășurată la București a antrenat participanții prin prezentă-rile interesante și informațiile oferi-te, imprimând inclusiv o dimensiune internațională deoarece, prin RNDR, mesajele vor fi distribuite statelor membre UE în rețelele de dezvolta-re rurală. Devenită operațională la sfârșitul anului 2011, RNDR face în prezent legătura între peste 1000 de părți interesate din zona rurală, iar conferința a subliniat și mai mult ro-lul agriculturii ca centru de bază al dezvoltării rurale, poziționând ferma de familie ca nucleu al durabilității acesteia.

Participanții au fost interesați de publicațiile RNDR puse la dispoziție, respectiv revista România Rurală, Bune Practici și Publicația Tematică, pe marginea cărora s-au dezbătut, în pauzele dintre sesiuni, subiecte de ac-tualitate din zona rurală.

„Lucrurile bune puse cap la cap dau o țară frumoasă”Opinie de Dan Cișmaș - reprezentant fermă de familie

În a doua sesiune în plen a Conferinței, au susținut prezen-tări Sorin Mierlea – Președintele A.N.P.C.P.P.S. România – InfoCons, Georgeta Păun – dinamizator ASAT, Dan Cișmaș - reprezentantul unei ferme de familie, respectiv Ferma Ecologică Țopa, Călin Georgescu - Președinte, Clubul de la Roma pe Europa și dr. Natalia Todericiu - me-dic primar Medicină de familie, cu competență Apifito-Aroma Terapie.

Georgiana Păun, reprezentant al ASAT - o inițiativă cetățenească inspirată de modelul AMAP din Franța, a prezentat asociația, ce are ca obiectiv realizarea de angajamen-te reciproce în care oamenii benefici-ază în mod egal și integral de recolta de pe o anumită suprafață cultivată de un agricultor. Parteneriatul se realizează între mai multe familii

Page 50: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

48

știri M.A.D.R.

Hotărârea privind aprobarea schemei de minimis „Ajutor specific compensatoriu acordat exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică.”

Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului plăților directe unice pe suprafață, a plăților separate și a plăților specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal.

Pentru anul 2014, suma alocată aces-tui sector este de 7.098.000 de euro. Întrucât pentru anul 2013 suma alo-cată sectorului de agricultură ecolo-gică, pentru perioada de conversie, a fost de 4.098.000 de euro, prin pro-iectul de Hotărâre privind aprobarea schemei de minimis „Ajutor specific

compensatoriu acordat exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică”, operatorii aflați în perioada de conversie din anul 2013 vor fi plătiți la un nivel de susținere similar anilor 2012 si 2014.Schema are ca scop acordarea de plăți suplimentare exploatațiilor

vegetale cuprinse între 0,30 ha - 5 ha și 5,1 ha - 20 ha, înregistrate în sistemul de agricultură ecologică. Bugetul total estimat al schemei este de 10.600.000 de lei, iar numărul maxim estimat de beneficiari este de 9.600.

Pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS), cuantumul maxim al plăților este de 156,89 de euro/hec-tar. Pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr, s-a decis acordarea unui spri-jin suplimentar, cu o valoare maxi-mă de 379,17 euro/hectar. Totodată, cultivatorii de orez vor beneficia de

o plată suplimentară de maximum 300 de euro/hectar. Valoarea plăților directe se încadrează în pachete-le financiare aprobate de Comisia Europeană.

Începând cu 16 octombrie 2014, Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (APIA) va începe plata avansurilor de până la 50% din plățile aferente schemei de plată unică pe suprafață, urmând ca banii să ajungă la fermieri până la finele lunii în curs. Suprafața de referință pentru schema de plată unică pe suprafață este de peste 8,16 milioane de hectare.

Page 51: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

49

Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai – iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol”.Bugetul alocat pentru despăgubirea crescătorilor de albine se ridică la peste 4,13 milioane de lei, iar sume-le reprezentând ajutoare de minimis se vor plăti începând cu data de 2 de-cembrie 2014.

Prin actul normativ adoptat se stabilește valoarea sprijinului finan-ciar, după cum urmează:a) 4 lei/ familia de albine pentru o stupină de până la 75 familii;b) 7,5 lei/familia de albine pentru o stupină cu peste 75 familii;

Totodată, actul normativ stabilește categoriile de beneficiari și proce-durile de acordare a compensațiilor. Astfel, beneficiarii schemei de ajutor de minimis, conform Regulamentului de minimis în agri-cultură, sunt:a) apicultori, persoane fizice care

dețin certificat de producător emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.661/2001 privind pro-cedura de eliberare a certificatelor de producător, cu modificările și com-pletările ulterioare;b) apicultori, persoane fizice auto-rizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constitui-te potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și între-prinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;c) apicultori, persoane juridice, pre-cum și orice forme asociative cu/sau fără personalitate juridică constitui-te conform legii.

Pentru a putea beneficia de sprijin, apicultorii trebuie să îndeplinească o

serie de criterii de eligibilitate, astfel:a) să aibă familiile de albine înscrise în Registrul agricol; b) să aibă familiile de albine înre-gistrate/autorizate la direcția sani-tară-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București;c) în cazul achiziționării de suplimen-te nutritive și biostimulatori, acestea trebuie să fie notificate la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar.

Beneficiarii, care îndeplinesc crite-riile de eligibilitate, trebuie să de-pună cererile până la data de 3 no-iembrie 2014, la direcțiile pentru agricultură județene sau a munici-piului București.

Page 52: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

50

Confederația Caritas România

Membrii RNDR se prezintă

Confederația Caritas România, organizație neguvernamentală de tip rețea cu o istorie de 20 ani, are ro-lul de a reprezenta la nivel național și internațional cele 10 organizații Caritas active în România. Caritas abordează sistematic și structurat problemele sociale ale comunităților răspunzând nevoilor persoanelor aflate în dificultate.

La nivel național, organizațiile Cari-tas derulează programe de asistență socială complexă: îngrijire socio-me-dicală la domiciliu, pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, educație pentru prevenirea dezastrelor na-turale, intervenție directă în caz de calamități, asistență directă și con-siliere pentru familii, centre de zi pentru copii și tineri, activități de integrare comunitară și profesională pentru persoane defavorizate social.

Proiectele pe care Confederația Cari-tas România le derulează sunt orien-tate spre viitor și presupun coopera-re și implicare atât la nivel național, cât și internațional. În acest sens, Confederația Caritas România este membră în rețelele internaționale:

Caritas Internationalis, Caritas Eu-ropa și FOND.Anual, rețeaua organizațiilor Caritas din România susține prin proiec-tele și activitățile sale sociale pes-te 115.000 de beneficiari din 25 de județe (450 de localități), cu ajutorul a 1300 de angajați si 1100 de volun-tari dedicați.

În demersurile sale, Confederația Caritas România are colaborări și parteneriate sustenabile cu Biseri-ca Catolică, cu autoritățile locale și centrale, cu rețelele umanitare din întreaga lume, cu sectorul privat și cu alte organizații ale societății ci-vile care contribuie la dezvoltarea comunității civile. Caritas România este implicată în activități de lobby și advocacy, abordând o gamă largă de probleme sociale.

Misiunea și viziunea rețelei sunt inspirate din Învățătura Socială a Bisericii Catolice ce călăuzește de-mersurile membrilor săi în a spri-jini grupurile marginalizate social și pe cei aflați în nevoie să recâștige dreptul de a duce o viață decentă și demnă. Prin compasiune și speranță

se poate construi o lume mai bună, mai responsabilă și solidară față de semenii noștri. Acțiunile membri-lor Confederației Caritas România converg spre combaterea sărăciei și nedreptății, spre dezvoltarea unei societăți juste și solidare.

Organizațiile Caritas din România oferă consiliere și formare pentru dezvoltare rurală, în contextul unui mediu rural îmbătrânit. Migrația ti-nerilor, abandonul terenurilor agri-cole, degradarea solurilor sunt doar câteva dintre motivele care au deter-minat crearea unor programe suport pentru tinerii din mediul rural, prin care aceștia beneficiază de calificare profesională și învață să folosească eficient resursele de care dispun în mediul din care provin. Sunt oferi-te cursuri de crescători de anima-le, cursuri practice de agricultură, gestionarea resurselor financiare și schimburile de experiență între ti-neri agricultori români și cei străini. Unul dintre exemplele de succes îl reprezintă Ferma Bacova, inițiată și susținută de către Federația Caritas Timișoara, membră a Confederației Caritas România.

Page 53: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

51

Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR)

Înființare

Fondul de Garantare a Creditu-lui Rural (FGCR) s-a constituit în februarie 1994, potrivit Legii nr. 31/1990, ca o societate comercială pe acțiuni, în urma negocierilor din-tre Comisia Europeană și Guvernul României, reprezentat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, concretizând programul Comisiei de sprijinire a procesului de privatizare a agriculturii în România.

Obiective

• Sprijinirea absorbției fondurilor europene;

• Formarea și consolidarea ferme-lor de familie;

• Stimularea accesului producăto-rilor agricoli privați, a procesato-rilor privați de produse agricole și a beneficiarilor PNDR la credite și la alte instrumente de finanțare;

• Facilitarea accesului investitorilor privați din sectorul agro-alimen-tar la finanțare prin acordarea de garanții instituțiilor finanțatoare pentru credite destinate finanțării producției, stocurilor, capitalului de lucru și a altor investiții efectu-

ate în acest sector și ne cofinanțăm din fonduri europene;

• Stimularea dezvoltării pieței fun-ciare;

• Dezvoltarea de parteneriate cu instituțiile finanțatoare în scopul facilitării accesului la finanțare al beneficiarilor fondurilor europe-ne alocate României prin PNDR, al fermierilor, procesatorilor de produse agricole și fermelor de familie.

Produse

FGCR IFN S.A. acordă garanții fi-nanciare instituțiilor finanțatoare pentru: • Finanțările acordate beneficiari-

lor FEADR.• Creditele aprobate pentru

finanțarea capitalului de lucru ne-cesar fermierilor, procesatorilor, persoane juridice și fizice, pentru realizarea producției;

• Creditele acordate persoa-nelor fizice și juridice pentru achiziționarea de terenuri agrico-le în situații definite la art.2 lit. b din OUG nr. 43/2013;

• Creditele acordate fermierilor

pentru finanțarea investiților în domeniul agricol, altele decât cele realizate cu co-finanțare europea-nă;

• Creditele aprobate în cadrul Convențiilor cadru-plafon de ga-rantare, pe baza adeverințelor emise de APIA beneficiarilor sprijinului alocat din bugetul eu-ropean și bugetul național (SAPS, PNDC,etc.);

• Finanțările acordate beneficiari-lor FEGA;

Pasiunea de a veni în sprijinul bene-ficiarilor fondurilor europene, fermi-erilor și mediului rural ne-a ajutat să dezvoltăm în decursul anilor un portofoliu de produse dedicate speci-ficului agriculturii, cerințelor mediu-lui rural, cu personal calificat și im-plicat permanent în satisfacerea în cel mai scurt timp posibil și în mod profesionist a cerințelor acestora.

Page 54: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

România Rurală – nr. 4

52

Page 55: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

Vă invităm să participați la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.

• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate (rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).

• Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacție

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea și acuratețea necesare și nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteți experiențele dumneavoastră, fotografii, scrisori și articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scur-tă introducere care să evidențieze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezentați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți susține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care provin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

»O exprimare simplă. »Date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului. »Evitarea excesului de acronime. »Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. »Evitarea comentariilor și a referințelor externe care pot fi controversate sau greșit înțelese.

Page 56: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală · milie cu povestea înființării unei ferme de creștere a vacilor de lapte în județul Giurgiu. Veți afla despre dorința domnului

Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Octombrie 2014

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.