În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice. A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă a ne întreba de ce este copil. Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de înţeles eficienţa folosirii lui în procesul instructiv educativ. Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată „păcatul de moarte al predării” (Herbart). Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constrângere pe jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul comportamentului social. Pentru folosirea jocului didactic ca metoda în activitatea de predare – învăţare, la clasele primare, învăţătorul trebuie să dea dovadă de răbdare, perseverenţă, tact pedagogic şi înţelegerea psihicului fiecărui elev. Învăţătorul trebuie să se bazeze pe stările afective ale elevilor,pe interesul şi dragostea pe care elevii o manifestă faţă de şcoală, de materiile studiate, de colegi, pentru ca ei să participe activ la însuşirea cunoştinţelor. Jocul didactic este una din cele mai accesibile forme de activitate datorită originalităţii sale specifice şi umane: împletirea strânsă a jocului cu activitatea; îmbinarea elementelor de joc cu sarcina didactică. Orice sarcină didactică, în aparenţă greoaie, aridă, poate fi rezolvată prin joc, dacă acesta întruneşte formele cele mai accesibile şi atractive pentru copii. De exemplu, predarea formelor geometrice, a dimensiunilor, a noţiunilor spaţiale şi temporale este în general, dificilă. Inclusă în joc, predarea se realizează cu deosebită uşurinţă, iar cunoştinţele sunt mult mai temeinice. De asemenea, orice joc didactic presupune existenţa unor reguli, care să ordoneze ritmul şi ansamblul acţiunilor ce urmează a fi efectuate. Pentru copiii de 7-8 ani, jocul devine mai interesant atunci când regulile sunt mai grele, când cer un anumit efort de gândire. Pentru că jocul didactic matematic apare în programul întregii activităţi la disciplina matematică, atât ca activitate cu întreaga clasă de elevi, cât şi cu fiecare elev în mod independent, acesta realizează o continuitate între activitatea de joc şi cea de învăţare. Pentru acest lucru învăţătorul trebuie să asigure o concordanţă între tema

jocului şi materialul didactic existent, să se folosească cuvântul-ca mijloc de îndrumare prin: întrebări, răspunsuri, explicaţii, aprecieri. Prin joc, copilul se aventurează în necunoscut. Încercând să vadă cât poate să construiască un anumit obiect, câte lucruri sau obiecte să aşeze, el verifică până la cât ştie să numere. Curiozitatea şi gândirea care-l stimulează în joc sunt parte integrantă din plăcerea de a învăţa. După felul cum se joacă un copil, putem să observăm dacă este mai inventiv, mai dinamic, dacă poate sau nu să surprindă soluţii noi. În concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie să fie asigurată o justă proporţionare a jocului cu munca, elementul distractiv cu efortul fizic şi intelectual. Deşi jocul este o activitate fundamentală, la clasele I-IV, totuşi ea se îmbină cu anumite forme de muncă intelectuală accesibile acestei vârste. Îmbinarea judicioasă a elementelor de joc cu cele de învăţare constituie un mijloc important de pregătire psihologică a elevului în şcoală. Desfăşurarea eficientă a jocului didactic presupune respectarea unor cerinţe de ordin metodologic din care amintesc:• organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat în funcţie de particularităţile jocului ce urmează să se desfăşoare, de materialul didactic utilizat;• introducerea în joc constă în captarea atenţiei elevilor, crearea unei atmosfere favorabile desfăşurării jocului;• materialul didactic folosit trebuie să corespundă temei jocului, să fie accesibil elevilor, să fie clar, atractiv, vizual pentru toţi elevii;• anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia se face scurt şi sugestiv;• familiarizarea elevilor cu jocul este o etapă hotărâtoare pentru desfăşurarea ulterioară a jocului; prin familiarizarea elevilor cu jocul se trezeşte interesul pentru joc, se creează o atmosferă relaxantă, de bună dispoziţie, favorabilă performanţelor şi se prezintă sarcina, regulile şi elementele de joc;• executarea jocului de probă va fi făcută întâi de învăţător apoi de elevi şi se vor face precizări asupra regulilor, succesiunii etapelor jocului, modului de rezolvare a sarcinilor;• desfăşurarea propriu-zisă a jocului este momentul principal al activităţii; desfăşurarea jocului şi obţinerea performanţei de cătreelevi relevă gradul de înţelegere al jocului, nivelul însuşirii cunoştinţelor vehiculate în joc, gradul de îndeplinire a sarcinilor, gradul de respectare a regulilor, activizarea tuturor elevilor în funcţie de posibilităţile lor, îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice;• eficientizarea jocului didactic necesită conceperea a 1-2 variante, după ce toţi elevii au realizat sarcinile din jocul propriu-zis;• în încheierea jocului didactic se fac aprecieri finale asupra desfăşurării jocului. 

În condiţiile şcolarizării copiilor de la vârsta de şase ani se impune o exigenţă sporită în ceea ce priveşte dozarea ritmică a predării cunoştinţelor elevilor mai ales în primele patru clase. Ţinând seama de puterea lor de concentrare la această vârstă , de

nevoia de varietate şi de mişcare în activitatea şcolară, lecţia de matematică trebuie completată sau intercalată cu jocuri didactice cu conţinut matematic, cu suficiente elemente de joc. În general, un exerciţiu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic matematic dacă îndeplineşte următoarele condiţii:- realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;- foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse, cum sunt întrecerea individuală sau pe grupe de elevi;- recompensarea rezultatelor bune şi penalizarea greşelilor comise de către cei antrenaţi în rezolvarea exerciţiilor sau a problemelor propuse;- foloseşte un conţinut matematic accesibil, atractiv şi recreativ, prin forma de desfăşurare, prin materialul didactic ilustrativ etc.;- utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat şi respectate de către elevi. Jocurile didactice îmbrăcând o formă atractivă, trezesc interesul şcolarului pentru îndeplinirea sarcinii didactice şi întreţin efortul necesar executării lui. Ele se pot executa în multiple variante. Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare, diferenţa fiind dată de gradul de dificultate în funcţie de vârsta sau nivelul de cunoştinţe. Astfel jocurile pot fi : cu explicaţie şi exemplificare, cu explicaţie,dar fără exemplificare, fără explicaţie, cu simplă enunţarea sarcinii. Dacă un joc se repetă într-o altă formă pentru a se elimina plictiseala şi monotonia , poate fi mărit gradul de dificultate, fără a diminua atractivitatea, fără să devină obositor. Jocurile didactice pot fi folosite şi ca testări prin care învăţătorul să-şi dea seama de calitatea cunoştinţelor pe care le posedă elevul la un moment dat, de gradul de însuşire a unei deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice. Jocurile matematice pot fi clasifica astfel:- în funcţie de scopul şi sarcina didactică pot fi împărţite în: jocuri didactice ca jocuri de sine stătătoare, jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei, jocuri didactice în completarea lecţiei, intercalate sau la final, jocuri didactice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol.- în funcţie de aparatul formativ pot fi clasificate în :jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de analiză (ex. Completează şirul) , jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză (jocurile numerice predate în cadrul operaţiilor cu numere naturale), jocuri matematice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii (dintre jocurile numerice putem aminti pe cele pentru recunoaşterea semnelor de ,,=”, ,,< “, ,,> “) jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (jocurile de compunere a numerelor naturale în concentrul 0 – 10), jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacităţii. Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei în care observăm starea de oboseală, când atenţia nu mai poate fi captată prin alte mijloace didactice sau pot fi

organizate lecţii-joc, în care jocul să domine urmărind fixarea cunoştinţelor, fixarea şi sistematizarea acestora. Inclus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic poate să satisfacă nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea cunoştinţelor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic realizând o îmbinare între învăţare şi joc.Doar la auzul îndemnului ,, Hai să ne jucăm ! “, copilul tresare de bucurie, devine mai atent, mai activ, mai interesat de activitatea ce o va desfăşura, neştiind, practic, că prin joacă el va învăţa de fapt, va sistematiza ori îşi va consolida cunoştinţele. Am aplicat în orele de matematică şi au avut un real succes, cu implicaţii pozitive asupra copiilor, jocuri matematice precum : rebusul matematic (în verificarea cunoştinţelor, în munca independentă, pe grupe sau colectivă ) ghicitorile matematice, jocuri pentru recunoaşterea semnelor de relaţie, pătrate magice, jocuri pentru formarea unui număr, jocul verificării, labirinturile şi poveştile matematice.În şcoală orice exerciţiu sau problemă poate deveni joc dacă se precizează sarcinile de rezolvat şi scopul urmărit, dacă se creează o atmosferă deconectantă, trezind elevilor interesul, spiritul de concurenţă şi de echipă.

Exemple de jocuri didactice :

Datele problemei s-au încurcat

Scopul: operarea cu terminologia matematică specifică problemelor,

dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii;

Sarcina didactică: să ordoneze fragmentele unei probleme în ordinea necesară

(date, cerinţă, rezolvare, răspuns), să rezolve problema.

Material didactic: plicuri cu jetoane, fişe, lipici.

Desfăşurarea jocului:

Colectivul de elevi este împărţit pe echipe. Fiecare echipă primeşte câte un plic

cu jetoane pe care sunt scrise probleme fragmentate. Elevii vor aşeza în ordine

fragmentele şi vor rezolva problema. Echipa care va rezolva cel mai repede sarcina

este declarată câştigătoare şi va primi recompensă mere şi pere.

Cerinţă DateCâte pere

sunt?

Merele sunt 18.

Un alt joc asemănător este „Descurcă problemele”.

Elevii au ca sarcină de această dată să unească ceea ce se potriveşte, datele cu

cerinţele şi rezolvarea fiecărei probleme încurcată. Jocul se desfăşoară în mod

individual pe fişe. Este declarat câştigător elevul care rezolvă cel mai repede sarcina.

Acesta primeşte calificativul „Foarte bine”.

Unchiul lui Andrei are 15 oi albe

iar oi negre cu 7 mai puţine

Câte oi i-au rămas

bunicului?

32 – 13 =

19

Pe o păşune se află o turmă de 32

de oi. 13 oi sunt negre, iar restul

sunt albe.

Câte oi negre are unchiul

lui Andrei?

50 – 4 =

46

Bunicul avea 50 de oi. El a vândut

4 oi.

Câte oi albe erau pe

păşune?15 – 7 = 8

Pentru a nu pune elevii în dificultate se aleg probleme asemănătoare ca şi

conţinut şi care să se rezolve folosind aceeaşi operaţie.

Să compunem probleme!

Pe o farfurie sunt 26 de mere şi pere Rezolvare

………….

Răspuns:

………………….

Scopul: compunerea şi rezolvarea de probleme, dezvoltarea creativităţii şi a

gândirii logice.

Sarcina didactică: să compună probleme folosind materialul primit şi apoi să le

rezolve.

Material didactic: plicuri cu jetoane şi fişe de lucru.

Desfăşurarea jocului: Colectivul se împarte în patru grupe de elevi. Fiecare

grupă primeşte câte un plic care conţine jetoane.

Grupa I - primeşte 15 jetoane în formă de iepuraşi.

Grupa a II – a primeşte 17 jetoane în formă de steluţe.

Grupa a III – a primeşte 14 jetoane având desene cu trandafiri.

Grupa a IV – a primeşte 13 jetoane în formă de triunghiuri.

Elevii din fiecare grupă compun pe fişe câte o problemă folosindu-se de

materialul primit, care să se rezolve prin una din operaţiile învăţate. Echipa care

compune şi rezolvă cel mai repede şi corect problema este declarată câştigătoare, fiind

recompensat fiecare membru al echipei cu câte un jeton pe care-l conţine plicul primit.

Pentru complicarea jocului se poate cere elevilor să mai compună o problemă

care să se rezolve prin altă operaţie decât cea folosită în prima problemă.

1. Mesaj codificat Scopul jocului:

- realizarea corespondenţei dintre figuri şi cuvintele date,- dezvoltarea flexibilităţii gândirii;

Sarcina didactică:- descifrarea mesajului cu ajutorul codului dat;

este

▫ didactic

copiilor

isteţi destinat

jocul

Materiale: Fişe de lucru Regula jocului: La comanda „Start !” a învăţătorului, elevii vor căuta să descopere mesajul prin asocierea figurii cu cuvântul dat.

2. Isteţel

Scopul jocului: - formarea deprinderilor de adunare şi scădere a numerelor naturale (0 –

10)- dezvoltarea gândirii şi a raţionamentului matematic;

Sarcina didactică:- adunarea şi scăderea numerelor naturale (0-10)

Material didactic: fişe de lucru; Regula jocului: Învăţătorul cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul şi să efectueze corect adunările şi scăderile din interior, iar rezultatele se vor trece în pătrăţelele libere.

9 4 8 + 5 6 = = 3

=

= 5 2 7 + 6 = = 4

+ 3

3.Câţi ani are plopul ?

Scopul jocului: - consolidarea deprinderii de calcul mintal (0 – 1 000)

Sarcina didactică:

- efectuarea operaţiilor date pentru a afla vârsta plopului; Material diadctic:

- fişe de lucru Regula jocului: Se cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul după care: se adună numerele, rezultatul se înmulţeşte cu 5, se împarte la 3, din acest număr se scade suma iniţială şi se află vârsta plopului.

5 3 1 4 7 3 2 9 5 4 8 7 6

4.Câţi şoareci a prins „Motănel” ?

5.Cine formează cât mai multe numere ?

Scopul jocului:- consolidarea deprinderilor de formare a numerelor naturale;- dezvoltarea gândirii logice;

Sarcina didactică:- - să scrieţi numerele formate din sute, zeci, unităţi;

Regula jocului: Elevii, într-un timp dat, trebuie să scrie cât mai multe numere formate din sute, zeci şi unităţi pe care le pot descoperi folosind cifrele indicate.

6.Ie cu motive geometriceScopul jocului:

- recunoaşterea figurilor geometrice;- formarea deprinderilor de a desena figuri geometrice;

Sarcina didactică:- înfrumuseţarea unei ii cu motive geometrice;

Material didactic: - fişe de lucru;Regula jocului: La comanda învăţătorului „Porniţi !”, elevii trebuie să deseneze pe ie linii frânte, linii curbe, pătrate, triunghiuri, romburi, etc, apoi să le coloreze.

7 1 2 4 0 3

8 5 6

7. Sărbătoritul

Scopul jocului:- formarea deprinderii de a lucra cu fracţiile;- dezvoltarea spiritului competitiv;

Sarcina didctică: - să descopere sărbătoriltul; - cât primesc invitaţii din tort;

Material didactic: - fişe de evaluare;

Regula jocului:

Elevii privesc cu atenţie desenul şi apoi completază:a) Cea mai mare bucată de tort îi revine

Sărbătoritului.b) El este ................... c) Invitaţii primesc ٱ din tort.

8. Punguţa cu câţi bani ?Scopul jocului:

- formarea deprinderii de a calcula rapid;- dezvoltarea spiritului competitiv;

Sarcina jocului:- descoperirea sumei din fiecare pungă;

Material didactic:- punguţe, jetoane cu numere:

Regula jocului: La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumeză valorile înscrise pe jetoane.

Ion Ana Dan Adi

Maria Ema Ina

9. Descifrează mesajul

Scopul jocului: - formarea deprinderii de calcul;- realizarea corespondenţei dintre literă şi rezultattul adunării;

Sarcina didactică;- descifrarea mesajului cu ajutorul adunării;

Material didactic:- fişe de lucru;

Regula jocului: Elevii vor calcula corespunzător adunările din interiorul căsuţei, vor găsi corespondenţa fiecărei litere cu rezultatul dat. La sfârşit, după o completare corectă vor avea o surpriză plăcută; „Îmi place mult matematica.”

72

500

50 10

1 1

50

100

500200

100100

20

T21 +

69

C17 +

26

E36 +

45

A24 +

25

M16 +

48

Î45 +

27

I19 +

57

L56 +

9

U27 +

28

P49 +

24

72 64 76 73 65 59 43 81

64 55 65 90

64 59 90 81 64 59 90 76 43 59

BIBLIOGRAFIE:

1. Chateau, J.- Copilul şi jocul, E.D.P. Bucureşti, (f.a.), cap. Rolul pedagogic al jocului.

2. Şchiopu, U. (coordonator - Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor, E.D.P. Bucureşti, 1970

3. www.didactic.ro 4. http://revistainvatamantuluibuzoian.blogspot.com