7/26/2019 Referat Sonata 2-A Enescu

1/2

Porcescu Dumitru anul IV, grupa 2, FIM

Sonata a 2-a pentru pian si vioara, op. 6

Aceasta sonata a 2-a pentru pian si vioara este fara indoiala lucrarea compusa de George Enescuce poate fi considarata o prima capodopera. Compozitorul insasi a exprimat acest lucru in repetate

randuri : Avec ma Deuxieme onate pour piano et violon et mon !ctuor a cordes "e me sentis evoluer

rapidement "e devenais moi-meme. #ulti situeaza esentialul acestei lucrari in originalitatea si perfectiunea te$nica a structurii% lucru cu

care sunt de acord% dar as tine sa mentionez faptul ca aceasta perfectiune este aproape organica% fapt

care face ca sonata a 2-a sa fie un organism foarte evoluat% furnizind si astazi ascultatorului atentmomente de uimire si incantare. #entionarea organicului in su&iectul acestei sonate se datoreaza

faptului ca Enescu a preluat cu o maiestrie exceptionala principiul ciclic de la scoala franc'iana si l-aadaptat propriilor scopuri componistice. (nisonul incipient al lucrarii suna ca o declaratie de principiu : pentru acest autor conceptul melodic

va fi cel mai important mi"loc de comunicare. Este un unison ce ne induce o stare de mister% care parca

porneste din strafunduri de pianissimo% durand doar ) masuri de *+,% insa destul pentru a expune aceaextraordinara serpuire melodica care deveni ulterior tema principala a sonatei.

(n urmator element care poate fi o&servat si va prinde importanta in aceasta prima parte a sonatei

este:

Aceasta framantare cromatica pe intinderea unei terte minore% foarte caracterisctic ritmizata nepoate duce cu gandul la suspine% oftaturi. mpreuna cu serpuirea melodica a unisonului din inceputul

sonatei% prefateaza expunerea primei suprafete - a celei mai importante suprafete a intregii compozitii%

caci ea fixeaza tonalitatea afectiva a intregului% c$iar daca unii ar considera ca voiosia din final vazdruncina aceasta stare% personal cred ca ea va fi mai &ine pusa in valoare prin contrastul creat.

Acest inceput de sonata apare su& o forma relativ noua pentru creatia lui Enescu% su& forma unei

teme de o canta&ilitate iesita din comun% totul derulandu-se in niste ape armonice de o mare mo&ilitate.

ianul are datoria ca incepand cu pagina a ,-a a partiturii sa surprinda cu primele saisprezecimi dinlucrare% formand astfel o imagine a unei suprafate acvatice% usor pertur&ata de valuri. Acest grup

tematic este aproape de fiecare data caracterizat de un avant melodic spre inalturi% calm si aproapeliniste mor&ida in registrul mediu si grav. ro&a&il un lucru caracteristic lui Enescu in amprenta lasata cu aceasta sonata este faptul ca a evitat

accentuarea contrastelor incercand mai degra&a stergerea lor. n special la creatia de muzica de camera%

Enescu a incercat sa inspire teme lirice% de o coloratura afectiva variata% totul petrecandu-se intr-un ritmfoarte succesiv% dintr-un motiv intr-altul. ingurul lucru diferit ar putea fi considerat volta"ul%

incarcatura armonico-melodica fie ea de natura expansiva sau interiorizata pe alocuri c$iar depresiva .

Este vor&a clar de stari diverse ale aceleiasi sensi&ilitati specifice in mai toate lucrarile de asemenea

cali&ru a compozitorului.

7/26/2019 Referat Sonata 2-A Enescu

2/2

#uzica enesciana poate fi considerata o destainuire de o discretie remarca&ila% oferita cu o delicatete

si sensi&ilitate interioare iesita din comun% insa in spatele careia exista o forta sustinuta si mentinuta

tocmai prin acest mister care in destule cazuri iese la iveala.

n opinia mea aceasta sonata reprezinta acel romanesc din sufletul lui Enescu% sentiment ce poatefi datorat suspinelor viorii din partea % poate cel mai frumos mod de a ridica din nimic un patetic

intovarasit parca dusmanit .de afirmarea o&iectiva a temei serpuitoare de catre pian.

upriza acestei prime parti vine odata cu Coda% care insumeaza toate trairile din aceasta parte intr-osingura suflare. /ema serpuitoare a violinei expusa intr-un unison /res 0ite panicat% accentuat si de

un crescendo su&ito de la ppp la fff. n finalul acestei parti pro&a&il se afla cel mai frumos moment din

intreaga sonata si anume revenirea suspinelor viorii acompaniat de expresivitatea interiorizata apianului.