regimul juridic al autonomiei locale

8/16/2019 Regimul Juridic Al Autonomiei Locale

1/61

CURS A.P.I.E.-MASTER

REGIMUL JURIDIC AL AUTONOMIEI LOCALE

1


2/61

CUPRINS

Capitolul IStatul

1.1. Definiţia statului1.2. Elementele statului1.3. Funcţiile statului1.4. Caracterele statului român

Capitolul II

Administra ia pu!li"#2.1. Noţiunea de administraţie publică2.2. Evoluţia administraţiei publice n !omânia2.3. !e"imul #uridic $i caracteristicile administraţiei publice2.4. %rincipiile administraţiei publice

Capitolul IIIAutonomia lo"al#

3.1. Conceptul de autonomie locală3.2. %rincipiul de autonomie locală re"lementat n le"islaţia internă $i internaţională3.3. !e"lementarea constituţională $i le"ală a autonomiei locale n !omânia postdecembristă3.4.Elementele structurale ale autonomiei locale3.&. 'imitele autonomiei locale

Con"lu$ii

%i!lio&ra'i(

2


3/61

CAPITOLUL I

STATUL DE DREPT

1.1. DEFINIŢIA STATULUI

(ermenul )stat* $i are ori"inea n latinescul )status*+ cu sensul de stare a unui lucru. ,lterior acăpătat $i o semnificaţie #uridică $i desemna situaţia juridică a unei persoane care face parte dintr-ocomunitate cu care are în comun un set de valori, apartenenţa conferindu-i anumite drepturi şiobligaţii1.

Când termenul )status* a nceput să fie utili-at n e presii precum )status civitas* $i )status rei publicae* /situaţia conducerii vieţii publice20 a dobândit $i o semnificaţie politică.

e consideră că termenul )stat* a fost utili-at pentru prima dată ntr un sens modern n secolual 555 6 lea de către 7ac8iavelli n lucrarea )%rincipele*+ lucrare care ncepe cu )toate statele+ toastăpânirile care au avut $i au autoritate asupra oamenilor au fost $i sunt sau republici sau principate*3.

(ermenul capătă un sens modern n Europa medievală ncepând cu epoca !ena$terii+ 9ean:odin fiind unul dintre promotorii nţele"erii moderne+ care n lucrarea )'es si livres de la!;publi


4/61

7. =ariou preci-a că statul este o instituţie+*un cadru spaţial privile"iat+ n cadrul căruia seconfruntă $i coe istă puterea $i libertatea+ n clar "uvernanţii $i "uvernaţii * .

(udor Dră"anu aprecia că statul este o instituţie având ca suport o grupare de oameni aşezată pe un anumit teritoriu delimitat, capabilă de a-şi determina singură propria competenţă şi organizatăîn vederea exercitării unor activităţi care pot fi grupate în funcţiile# legislativă, executivă şi

jurisdicţională.&

Caracterul instituţionali-at al statului re-ultă din faptul că statul este o or"ani-aţie umană ce arela ba-ă un ansamblu de re"uli de drept /norme #uridice0+ or"ani-aţie n cadrul căreia se desfă$oarăactivităţi n vederea reali-ării unor scopuri sociale "enerale $i determinate.

Ceea ce deosebe$te statul de alte instituţii+ estenatura specifică a activităţii desfă$urate/le"islativă+ e ecutivă $i #urisdicţională0 $icapacitatea de a-şi determina propria competenţă+ n absenţaoricărei intervenţii a vreunei autorităţi superioare+ numită $i suveranitate.

Constantin Dissescu definea statul ca pe o unitate alcătuită din reuniunea mai multor oameni peun teritoriu determinat n forma "uvernanţilor $i a "uvernaţilor.

lte definiţii date statului• statul se define$te ca o modalitate de or"ani-are a puterii politice sub forma puterii de stat+ n

vederea ndeplinirii voinţei deţinătorului acestei puteri+ adică poporul@.• stat desemnea-ă o colectivitate umană+ situată pe un teritoriu $i supusă unei autorităţi suverane+ un

aparat de instituţii care i permite să comande $i să acţione-eB.• ansamblul or"anelor politice de "uvernare $i desemnea-ă aparatul de direcţionare a societăţii

politice.• statul este principala or"ani-aţie politică a societăţii+ constituită pe un teritoriu delimitat+ cu o

populaţie proprie $i o putere instituţionali-ată+ având menirea să promove-e $i să "arante-einteresele "enerale ale societăţii.

5ndiferent de varietatea definiţiilor ntâlnite n literatura de specialitate+ se pot sesi-a câtev)permanenţe*

e istenţa celor trei elemente o populaţie+ un teritoriu $i o putere de stat

liantul dintre cele trei elemente "uvernarea /o acţiune de conducere socială prinimpunerea unor re"uli "enerale0

structura or"ani-atorică

un scop satisfacerea unor interese "enerale ale unei comunităţi de oameni.

& Cristian 5onescu+ + op cit + p. 44@ 5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ vol. 55+ p. 42.B 5oan le andru+ $olitică, administraţie, justiţie, Editura ll :ec>+ :ucure$ti+ 2??4+ p. 44. 5on Deleanu+ "nstituţii şi proceduri constituţionale % în dreptul comparat şi în dreptul român+ Editura

C= :ec>+ :ucuresti+ 2??@ p. 32A4


5/61

1.1. ELEMENTELE STATULUI

e consideră că e istenţa unui stat depinde de e istenţa cumulativă a trei elemente

fundamentale1. populaţia2. teritoriul3. puterea de stat.

POPULA)IA

$opulaţia repre-intăcomunitatea aşezată pe teritoriul unui stat şi asupra căreia statul îşi

exercită autoritatea. stfel+ fac parte din populaţie toţi indivi-ii supu$i le"islaţiei statului respectivcetăţenii statului+ cetăţenii străini $i apatri-ii aflaţi la un moment dat pe teritoriul statului respectiv.

Este evident faptul că populaţia nu trebuie confundată cu naţiunea+ nici cu poporul+ de$i ntrcele trei elemente e istă o anumită cone iune.

&aţiunea este definită ca fiindacea comunitate umană omogenă, perenă şi distinctă de altecolectivităţi, rezultată în urma unui proces istoric complex şi îndelungat, care are la bază comunitateade origine etnică, de limbă, de cultură, de religie, de factură psi'ică, de viaţă, de tradiţii şi deidealuri,dar mai ales trecutul istoric şi voinţa de a fi împreună a celor care au dăinuit pe un anumit teritoriuA.

Naţiunea este ceea ce dă caracteristică fundamentală a unui stat+ ceea ce i asi"urădistinctibilitatea $i permanenţa1?+ astfel Constituţia !omâniei caracteri-ea-ă statul român ca fiind un statnaţional+ stat fundamentat pe o naţiune+ cea română.

5deea de stat naţional nu e clude e istenţa n cadrul populaţiei statului respectiv a persoanelorde altă minoritate+ principiu ce stă la ba-a recunoa$terii e istenţei minorităţilor naţionale.

Noţiunea de popor are n vedere suma tuturor indivi-ilor care e istă la un moment dat peteritoriul unui stat+ $i constituită+ indiferent de naţionalitate+ ca suport demo"rafic al statului11.

TERITORIUL

(eritoriul naţional este definit ca fiindacea parte din globul pământesc asupra căreia statul îşiexercită puterea sa suverană. 12

Delimitarea teritoriului se face prin stabilirea frontierelor statului.

A 5on Deleanu+ op. cit.+ p. 334.1?

5on Deleanu+ op. cit+ p. 33& naţiunea este mai restrânsă decât populaţia, dar mai presus de ea.11 5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ vol. 55+ p. &?+ 5onDeleanu+ op. cit. p.33&

12 7ircea %reda+ Drept administrativ+ partea "enerală+ ediţia a 5 6 a+ Ed.'umina 'e + :ucure$ti+ 2??@ p.3B+ 5on Deleanu+ op. cit. 3@B

&


6/61

(eritoriul este alcătuit din sol+ subsol+ teritoriul acvatic+ spaţiul aerian de deasupra solului $apelor+ marea teritorială+ platoul continental. e consideră ca făcând parte din teritoriul statului $i -oneconomică e clusivă+ navele $i aeronavele aflate sub pavilionul statului+ terenul pe care este situatrepre-entanţa diplomatică ntr un stat străin.

Solul este porţiunea de uscat care oferă cadrul de desfă$urare a activităţii umane.Subsolul este alcătuit din stratul aflat imediat dedesubtul solului $i al spaţiului acvatic+ statul

având dreptul de a dispune de el deplin $i e clusiv+ fără nici o n"rădire #uridică internaţională.(eritoriul acvatic este alcătuit din apele râurilor+ fluviilor+ lacurilor+ canalelor+ apele porturilor

radelor+ băilor 6 ca ape interioare. )area teritorială este porţiunea maritimă de o anumită lăţime situată de a lun"ul litoralului

unui stat /urmând confi"uraţia acestuia0+ pe o distanţă care poate a#un"e până la 12 mile marine.Spaţiul aerian este coloana de aer de deasupra solului $i a spaţiului acvatic al unui stat. *ona economică exclusivă este fâ$ia maritimă n lăţime de cel mult 2?? de mile marine+ situată

n prelun"irea mării teritoriale n care statele riverane pot revendica drepturi de e ploatare+ conserva

$i "estiune a resurselor naturale+ biolo"ice etc. sau $i pot asuma un drept de #urisdicţie n soluţionarliti"iilor privind construirea $i utili-area unor instalaţii.

$latoul continental este format din solul $i subsolul mării adiacente coastelor dincolo de mareateritorială+ n principiu până la o adâncime de cel mult 2?? de metri.

*ona contiguă este fâ$ia de mare adiacentă mării teritoriale+ care se ntinde n lar"ul mării pe oanumită distanţă $i n care statele riverane $i pot re-erva drepturi suverane+ cu un scop precis+ ca e emplu prote#area intereselor economice+ vamale fiscale+ sanitare $i al trecerii frontierei de stat.

+onform art şi din .egea nr 1/01 2 privind regimul juridic al apelor maritimeinterioare, al mării teritoriale şi a zonei contigue ale 3omâniei, statul român şi-a fixat mareateritorială la o lăţime de 1 mile maritime 4respectiv 5 m6, iar zona contiguă la 5 mile marine

rt. 3 din Constituţia !omâniei re"lementea-ă cadrul "eneral al teritoriului pe câtevacoordonate

teritoriul !omâniei esteinalienabil 6 nu poate fi nstrăinat altui stat+ inalienabilitatea fiind unadin trăsăturile fundamentale ale teritoriului

or"ani-area frontierelor se face prinlege organică+ cu respectarea principiilor $i a celorlaltenorme "eneral admise ale dreptului internaţional

organizarea administrativă a teritoriului n unităţi administrativ teritoriale /#udeţ+ ora$+comună0

esteinterzisă orice formă de colonizare a teritoriului !omâniei cu populaţii străine.

PUTEREA DE STAT

Denumită $i )putere publică*+ )autoritate publică*+ )autoritate de stat*+ puterea de stat este cede al treilea element constitutiv al statului. fost mult timp identificată cu o sin"ură persoană+ ca nca-ul monar8iilor absolute /re"ele Franţei+ 'udovic al 5 lea spune )statul sunt eu*0+ pentru ca

@


7/61

ulterior+ n democraţiile moderne+ să apară ca un sistem de or"ane+ uneori completat cu diferite procedde consultare directă a populaţiei+ care e ercită cele 3 funcţii ale statului13.

$uterea de stat este forma publică sub care se organizează şi funcţionează puterea politică, aremetodă de conducere, constrângere şi este o putere suverană

Dreptul de a impune re"uli obli"atorii+ n numele colectivităţii $i de a suprave"8ea larespectarea lor+ aparţine unui sistem de or"ane special constituit prin voinţa "enerală.

%uterea de stat poate fi e ercitată doar n măsura n care este le"itimă+ iar deci-iile luate primă voinţa "enerală. ,n act normativ al puterii publice nu este le"itim prin el nsu$i+ prin simplufapt că emană de la o autoritate+ ci numai dacă+ prin conţinutul $i forma lui este le"al+ conform re"ulde drept14.

Caracteristicile puterii de stat1&

1. puterea de stat constituieobiectul principal de reglementare al normelor #uridice privind"uvernarea+ or"ani-area $i funcţionarea ntre"ii societăţi.

2. este o putere organizată. E ercitarea puterii de stat se face prin intermediul aparatului de stat

alcătuit dintr un "rup special de oameni investiţi cu capacitatea de a transforma deci-ia politicăn deci-ie statală $i de a o impune ca pe o măsură obli"atorie .

3. puterea de stat estelegitimă. Caracterul le"itim se fundamentea-ă pe normele de drept $i este oconsecinţă a constituirii puterii de stat prin intermediul ale"erilor libere $i corecte+ prin vot1@.

4. puterea de stat este unică. Caracterul unic re-ultă din faptul că sin"urul titular al puterii este poporul.

&. puterea de stat este o putere coercitivă /de constrân"ere0. !espectarea re"ulilor "enerale deconduită+ impuse prin norme #uridice+ poate fi impusă+ la nevoie+ prin utili-area de mi#loace procedee #uridice de constrân"ere mpotriva celor care nu se conformea-ă de bunăvoie. Formelede constrân"ere e istente disciplinară+ administrativă+ civilă+ penală+ comercială.

@. puterea de stat este suverană 6 ceea ce nseamnă că are )vocaţia de a decide+ fără nici oimi tiune+ n toate treburile interne $i e terne+ cu respectarea suveranităţii celorlalte stat precum $i a principiilor $i celorlalte norme "eneral admise ale dreptului internaţional*.

uveranitatea+ ca trăsătură a puterii de stat presupune două componente supremaţia $iindependenţa.

13 (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 2?3.14(udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. BB ?+ 211.

'e"itimitatea este o #udecată de valoare asupra unui sistem de "uvernământ+ repre-intă un dat social subiectiv+dependent de evoluţia concepţiilor $i a sentimentelor dominante ntr o colectivitate umană. 'e"alitatea repre-intăconformitatea cu le"ea aflată n vi"oare+ ceea ce presupune obli"aţia "enerală $i absolută de respectare a le"ii.

1& 5on Deleanu+ "nstituţii şi proceduri constituţionale % în dreptul comparat şi în dreptul român+ p. 2AA3?2 5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ vol. 55+ p. && &B 5on !usu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ Editura cademiei de %oliţie ) le andru 5oan Cu-a*+ :ucure$ti+ 1AA&+ p

3 & Gvidiu Hinca+ !rept constituţional şi instituţii politice+ Editura 5mprimeriei de est+ Gradea+ 1AA&+ p. 4B&3.+ Corneliu 7anda+ Drept administrativ+ tratat elementar+ p". BA

1@

Ii "uvernele de fapt+ re-ultate n urma unei mi$cări populare /violente sau nu0 pot fi consideratele"itime+ urmând să fie $i le"ali-ate destul de u$or+ prin convocarea corpului electoral pentru ale"erea unei adunărconstituante care să elabore-e o Constituţie+ supusă eventual votului. stfel+ "uvernul de fapt se transformă+ temeiul principiului suveranităţii naţionale+ ntr un "uvern le"al (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. B .

B


8/61

J Supremaţia constă n capacitatea de a 8otăr cu privire la toate aspectele vieţii societăţii prininstituirea unor norme obli"atorii+ fără nici o n"rădire din partea altor )puteri* sociale n toate problemele economico sociale+ politice $i #uridice.

J "ndependenţa constă n plenitudinea $i necondiţionarea acelora$i prero"ative pe plan e tern.Kn literatura de specialitate se face referire la cele două componente ale suveranităţii $i sub

denumirile de )suveranitate internă* $i )suveranitate e ternă*1B.

%e de altă parte+ se discută despre )suveranitatea poporului* $i )suveranitatea naţională*.teoria suveranităţii poporului statuea-ă ideea că poporul este titularul suveranităţii+

fundamentată pe dreptul poporului de a $i decide sin"ur soarta. Fiecare individ deţine ocotă parte din suveranitate+ ceea ce i conferă dreptul de a participa la "uvernare /prinintermediul dreptului de vot0.teoria suveranităţii naţionale este le"ată de conturarea conceptului de naţiune $i se

fundamentea-ă pe ideea de naţiune privită ca entitate distinctă de indivi-ii care ocompun $i cu voinţă proprie. stfel+ suveranitatea aparţine naţiunii /privită ca o premisă

a formării statului0 $i este una+ indivi-ibilă+ inalienabilă $i imprescriptibilă.Deseori se consideră că suveranitatea populară $i suveranitatea naţională conturea-ă+ de fapt+ un

tot unitar atotcuprin-ător 1 $i anume suveranitatea ca trăsătură a puterii de stat . e pare că pentruaceastă abordare a optat $i constituantul român+ Constituţia !omâniei din 1AA1 republicată stabilind c)suveranitatea naţională aparţine poporului român* /art. 2 alin. 10.

1.3. FUNCŢIILE STATULUI

tatul+ prin menirea lui+ desfă$oară o activitate specifică concreti-ată n trei funcţii esenţiale1. funcţia le"islativă2. funcţia e ecutivă3. funcţia #urisdicţională /sau #udecătorească0.

1. Funcţia legislativă Funcţia le"islativă constă n activitatea de stabilire a regulilor de conduită socială generale şi

impersonale, cu caracter obligatoriu şi susceptibile de a fi sancţionate, la nevoie, prin forţa deconstrângere a statului.

!e"ulile de conduită au caracter "eneral $i impersonal deoarece sunt formulate n abstract/pre-intă un mare "rad de "enerali-are0 $i se aplică tuturor persoanelor+ aflate n situaţiile astfelre"lementate.

1B (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 2?4 suveranitateainternă+ adică nsu$irea autorităţii publice de a $i impune comandamentele tuturor persoanelor $i "rupurilor uma

de pe teritoriul său+ fără a putea fi măr"inită n libertatea ei de acţiune de o autoritate superioară sau concurentăsuveranitatea e ternă+ adică nsu$irea autorităţii publice de a repre-enta statul n raporturile sale cu alţi subiecţi drept internaţional n condiţii de e"alitate $i fără vreun amestec din afară+ nsu$ire care se manifestă n speciadreptul de a nc8eia convenţii $i tratate internaţionale+ de a trimite $i primi repre-entanţi diplomatici etc.

1 5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ vol. 55+ p. &@.


9/61

Funcţia le"islativă are uncaracter originar deoarece apare ca o manifestare directă asuveranităţii poporului. !e"ulile "enerale de conduită sunt e presia voinţei or"anului repre-entativ al poporului $i astfel dobândesc forţă #uridică superioară tuturor celorlalte norme #uridice1A.

Funcţia le"islativă este ncredinţată+ ca re"ulă "enerală+ uneiadunări reprezentativeconstituită pe ba-a votului corpului electoral+ numită+ de re"ulă+ %arlament+ Con"res+ etc. !e"ulile "enerale dconduită astfel elaborate de %arlament mbracă formalegilor .

tructura or"ani-atorică 6 %arlament $i activitatea specifică 6 le"iferarea formea-ă puterealegislativă.

2. Funcţia e ecutivăFuncţia e ecutivă /numită $i funcţie administrativă sau administrativ-executivă ori

guvernamentală0 constă nactivitatea de executare în concret a legii, de organizare a aplicării şiexecutării la situaţii concrete a legii, de asigurare a bunei funcţionări a structurii organizatorice a statului.

Gr"anele statului cărora le este ncredinţată funcţia e ecutivă acţionea-ă prin emiterea deactenormative şi individuale+ pe ba-a le"ii $i n conformitate cu aceasta+ sau prin efectuarea deoperaţiuni prin care intervin n viaţa persoanelor pentru a le diri#a viaţa $i a le presta diferite servicii.

ctele normative $i individuale elaborate $i emise pentru reali-area funcţiei e ecutive acteadministrative + trebuie să fie conforme cu le"ea /ca o consecinţă a caracterului derivat al funcţieie ecutive n raport cu funcţia le"islativă a statului02?.

ctivitatea specifică funcţiei e ecutive $i ansamblul or"anelor cărora le este ncredinţatăaceastă activitatea /Ieful statului $i dministraţia publică+ condusă $i coordonată de Luvern0 formea-ă puterea executivă a statului.

3. Funcţia !u"is#icţi$nalăFuncţia #urisdicţională constă nactivitatea de soluţionare, cu putere de adevăr legal şi

autoritate a lucrului judecat, a conflictelor juridice apărute între persoane sau între acestea şi stat, prin intermediul 'otărârilor judecătoreşti

a e primat $i opinia conform căreia+ funcţia #urisdicţională nu este altceva decât o formă de ecutare n concret a le"ilor+ astfel că nu ar putea fi privită ca o funcţie distinctă de cea e ecutivă. Daobiectul $i procedura de reali-are a acestei funcţii sunt diferite decât cele utili-ate pentru reali-areafuncţiei e ecutive+ pre-entând o serie de particularităţi care susţin ideea unei funcţii #udecătore$tdistincte.

1A (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 213.G altă definiţie a funcţiei le"islative )constă n capacitatea %arlamentului de a re"lementa n mod prima

orice cate"orie de relaţii sociale pe ba-a re"ulilor stabilite de Constituţie $i re"ulamentele parlamentare+ 5oan ida

7anual de le"istică formală+ ediţia a 555 6 a !evi-uită $i completată+ 'umina 'e + :ucure$ti+ 2??@2? (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 214. Funcţiae ecutivă este definită $i ca asi"urarea sau or"ani-area le"ilor $i+ de asemenea+ n adoptarea actelor necesar pentru activitatea de "uvernare $i de administrare+ pe plan local $i central Cristian 5onescu+(ratat de drept constituţional contemporan+ p. 122.

A


10/61

Funcţia #urisdicţională este ncredinţatăorganelor jurisdicţionale care $i desfă$oară activitateacu respectarea unei anumite proceduri+ ba-ată pecontradictorialitate, independenţă, oralitate nvederea asi"urăriiimparţialităţii.

%rin putere de adevăr legal se nţele"e pre-umţia că actul de soluţionare a liti"iului se ba-ea-ăe clusiv pe le"e $i e primă adevărul.

%rinautoritate de lucru judecat se nţele"e pre-umţia că 8otărârea #udecătorească+ e primând

adevărul+ este definitivă+ $i astfel+ părţile $i autorităţile publice sunt obli"ate să se conforme-e $i să pună n aplicare21.

Gr"anele #urisdicţionale $i activitatea specifică pe care o desfă$oară conturea-ă conceptul de putere judecătorească.

%ot fi avute n vedere $i alte clasificări ale funcţiilor statului22

după criteriul material

1. funcţia de e ercitarea a suveranităţii2. funcţia de orientare a de-voltării societăţii

3. funcţia de promovare a pro"resului.după conţinutul concret

1. funcţii politice2. funcţii economice3. funcţii #uridice4. funcţii sociale.

At"i%uţii ale statului. &$lul statului '$#e"ntribuţiile statului pot fi atribuţii esenţiale $i atribuţii accesorii23.tribuţiile esenţiale ale statului sunt ansamblul prero"ativelor care revin n e clusivitate statului

$i a căror ne ndeplinire ec8ivalea-ă cu lipsa statalităţii. unt considerate atribuţii esenţiale ale statuluimonopolul apărării $i al constrân"erii sociale /armata $i poliţia0

menţinerea cadrului #uridic

conducerea relaţiilor internaţionale

emiterea monedei naţionale.

tribuţiile accesorii ale statului nu au le"ătură nemi#locită cu e ercitarea suveranităţii $i+ caatare+ n anumite condiţii+ pot fi ncredinţate $i unor persoane care nu au calitatea de autorităţi publiDe e emplu

or"ani-area nvăţământului

nfiinţarea $i or"ani-area unor or"anisme $i instituţii culturale+ sportive+ reli"ioase+ de sănătat

etc.administrarea $i "estionarea unor bunuri+ activităţi sau servicii aparţinând proprietăţii publice a

statului /prin concesionare etc.0.

21 (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 214 21&.225oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ vol. 55+ p. 4A.23 Cristian 5onescu+(ratat de drept constituţional contemporan+ p. 12B 12A.

1?


11/61

&$lul statului '$#e"n2(

Kn decursul evoluţiei istorice+ statul $i a e tins din ce n ce mai mult sfera de activitate+ ceeaa determinat $i o sc8imbarea a rolului. stfel+ se poate vorbi+ n funcţie de etapele parcurse de

1. statul-jandarm /secolul al 5 lea0 care se limita a interveni n domeniul poliţiei+ apărării $i ndomeniul relaţiilor internaţionale

2. statul-antreprenor /anii M4? ai secolului 0 6 ncepe să intervină $i să se manifeste ndomeniul industrie $i al economiei+ prin nfiinţarea de a"enţi economici ai statului

3. statul-providenţă 6 are un rol omnipre-ent+ intervenind n toate sectoarele de activitate4. statul-garant este statul care are obli"aţia de a re"lementa un cadru lar" de drepturi $i libertăţi

cetăţene$ti+ de a asi"ura pro"resul $i de a "aranta afirmarea condiţiei umane.

*.+. CARACTERELE STATULUI ROM,N

e nţele"e prin caracter al statului otrăsătură definitorie care îi conferă o individualitate proprie, graţie căruia se deosebeşte de alt stat 7.

Conform Constituţiei !omâniei republicate2@+ caracterele statului român sunt1. stat naţional2. stat suveran $i independent3. stat unitar $i indivi-ibil4. stat republican&. stat democratic@. stat de dreptB. stat social

. stat pluralist.

1 Stat naţional 6 'a ba-a statului român modern stă o naţiune+ cea română. Este un caracter carescoate n evidenţă le"ătura indisolubilă ntre statul român $i naţiunea română+ formarea statului românformarea naţiunii române fiind două elemente inte"rate ale aceluia$i proces istoric.

. Stat suveran şi independent 6 Caracterul suveran al statului român presupune capacitatea acestuiade a decide sin"ur+ fără nici o intervenţie din partea vreunei puteri străine sau concurente+ n toate problemele interne $i e terne. Conceptul de suveranitate implică cele două aspecte supremaţia $independenţa+ astfel că+ menţionarea separată a caracterului independent poate apărea ca un pleonasm

a considerat că este totu$i necesar să fie scos n evidenţă $i caracterul independent al !omâniei+ considerarea ndelun"atei perioade istorice n care statul român 6 principatele române 6 au fost lipsitede dreptul de deci-ie n relaţiile internaţionale+ a$a cum alte multe state+ de$i se bucurau de unel prero"ative ale suveranităţii+ au fost lipsite+ ntr o mai mică sau mai mare măsură+ de independenţă2B.

24

Cristian 5onescu+(ratat de drept constituţional contemporan+ p. 13? 131.2& Cristian 5onescu+(ratat de drept constituţional contemporan+ p. &&@.2@ rt. 1 din Constituţia !omâniei din 1AA1 republicată.2B 5on Deleanu+ "nstituţii şi proceduri constituţionale % în dreptul comparat şi în dreptul român+ p. 3??

5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ p. B2.11


12/61

Constituţia !omâniei republicată+ n art. 2+ stabile$te că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o e ercită prin or"anele sale repre-entative. Caracterul repre-entativ este conferit doar prin voinţa populară+ astfel că aceste or"ane trebuie să fie re-ultatul e primării voinţei corpuluielectoral+ prin ale"eri sau prin referendum.

uveranitatea este un atribut e clusiv al poporului român+ este inalienabilă+ astfel că nu poate fdivi-ată $i mpărţită pentru a fi e ercitată doar de un "rup sau de o persoană n nume propriu.

8 Stat unitar şi indivizibil 6 !omânia este un stat unitar+ n care puterea publică suverană see ercită asupra ntre"ului teritoriu prin intermediul aceluia$i sistem omo"en de or"ane de stat+ cu ole"islaţie unitară aplicabilă ntre"ului teritoriu $i un sin"ur sistem #urisdicţional. Caracterul unitar nue clude nsă or"ani-area unei administraţii publice locale pe ba-a principiilor descentrali-ării $iautonomiei administrative+ n limitele stabilite de le"e.

Caracterul indivi-ibil implică faptul că statul român+ privit n ansamblu+ ori fiecare din cele treelemente ale statului nu pot fi divi-ate pentru a fi cedate sau ncredinţate vreunui alt stat sau vreunei alte puteri2 . Caracterul indivi-ibil se referă n primul rând la teritoriul statului român+ statuând principiul că

acesta este inalienabil+ nu poate fi nstrăinat sau cedat+ n tot sau n parte+ suveranităţii altui stat.5 Stat republican 6 forma de "uvernământ este republica+ statul român având ca $ef de stat un

pre$edinte ales direct de corpul electoral prin vot universal $i pentru un mandat de & ani. De$i este la fede repre-entativ ca $i %arlamentul+ prin modalitatea de ale"ere+ prin atribuţiile care i sunt conferit%re$edintele !omâniei nu are o po-iţie e"ală cu a %arlamentului+ cu atât mai puţin superioară+ ceea cface din !omânia o republică semi pre-idenţială.

7 Stat democratic 6 presupune+ n esenţă+ participarea poporului la "uvernare. Constituţia estecea care stabile$te cadrul "eneral democraţia constituţională 6 participării poporului la "uvernare. Estevorba de o participare indirectă+ reali-ată prin câteva instrumente precum

de$i poporul este titularul puterii suverane+ o e ercită indirect+ prin intermediulor"anelor repre-entative alese prin ale"eri libere+ corecte $i periodice

prin referendum /obli"atoriu pentru adoptarea Constituţiei sau a unei le"i derevi-uire a Constituţiei0cetăţenii au drept de iniţiativă le"islativă $i au dreptul de a iniţia revi-uirea

Constituţiei.

Stat de drept 2A 6 este )statul domniei le"ii*+ n cadrul căruia ntrea"a activitate+ atât a statului$i a or"anelor sale+ cât $i cea a populaţiei+ este re"lementată e clusiv de le"e. stfel+ Constituţi!omâniei din 1AA1 republicată prevede n art. 1@ alin. 2 că )nimeni nu este mai presus de lege*.

tatul de drept poate fi definit ca statul or"ani-at pe ba-a principiului separaţiei puterilor n stat$i urmărind prin le"islaţia sa promovarea drepturilor $i a libertăţilor inerente naturii umane+ asi"urăstricta respectare a re"lementărilor sale de către ansamblul or"anelor lui+ n ntrea"a activitate.

7ecanismele $i "aranţiile #uridice reali-ării statului de drept sunt3?

2

5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu+ !rept constituţional şi instituţii politice+ p. B3.2A După pre-entarea n amănunt n (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 2 2A1.

3? (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 2A1+ 5on Deleanu+ "nstituţii şi proceduri constituţionale % în dreptul comparat şi în dreptul român+ p. 31B.

12


13/61

procedura ri"uroasă de modificare a Constituţiei

controlul constituţionalităţii le"ilor

controlul #urisdicţional al le"alităţii activităţii administraţiei publice

or"ani-area unei #ustiţii independente

restrân"erea drepturilor $i a libertăţilor oamenilor poate fi făcută doar temporar $i doar

prin le"e. Este inter-isă suprimarea drepturilor $i a libertăţilor indivi-ilor"arantarea accesului liber la #ustiţie.

/ Stat social 6 scoate n evidenţă rolul $i obli"aţia + din ce n ce mai pre"nant+ al implicărstatului n activitatea social economică /or"ani-area economiei naţionale+ sistemul de protecţie socialetc.0+ n scopul reali-ării )binelui comun* $i de a asi"ura tuturor cetăţenilor o participare activă $ec8ilibrată la beneficiul drepturilor $i libertăţilor fundamentale31.

9 Stat pluralist 6 presupune e istenţa $i funcţionarea mai multor factori politici /partide politice0+ ca o ) condiţie $i "aranţie a democraţiei constituţionale* /art. alin. 1 din Constituţia!omâniei0. %artidele politice sunt privite ca intermediari ntre stat $i societate+ c8emate să contribuie definirea+ prin convin"ere+ a voinţei politice a cetăţenilor $i la e primarea ei prin vot32+ cu respectareasuveranităţii naţionale+ a inte"rităţii teritoriale+ a ordinii de drept $i a principiilor democraţiei /art. alin20. ,n partid politic poate fi declarat neconstituţional n condiţiile n care+ prin scopurile $i activitatesa+ militea-ă mpotriva pluralismului politic+ a principiilor statului de drept ori a suveranităţii+ inte"rităţii teritoriale sau independenţei !omâniei /art. 4? alin. 2 din Constituţie0.

31 (udor Dră"anu+ !rept constituţional şi instituţii politice % tratat elementar + vol. 5+ p. 3&4.32 7i8ai Constantinescu+ ntonie 5or"ovan+ 5oan 7uraru+ Elena imina (ănăsescu++onstituţia 3omâniei

revizuită % comentarii şi explicaţii+ Editura ll :ec>+ :ucure$ti+ 2??4+ p. 1?.13


14/61

CAPITOLUL II

ADMINISTRA)IA PU%LIC

2.1. N)ŢIUNEA DE ADMINIST&AŢIE *U+LIC,

dministraţia ca fenomen+ repre-intă un vec8i fapt social+ de sor"inte obiectivă+ de tip"ospodăresc+ re-ultat din apariţia unui aparat speciali-at de ncadrare a activităţilor sociale. 33

(ermenul de administraţie derivă din dreptul roman administer+ care are sensul de a slu#i+ aa#uta+ a folosi la ceva+ prefi ul ad arată direcţia+ sensul $i sublinia-ă starea de inferioritate n raportma"ister+ care semnifică superiorul+ cel care comandă+ ori cel care duce la ndeplinire o misiune dcomandă.

Kn literatura de specialitate34 se preci-ea-ă că termenul provine din latinescul minister carenseamnă servitor $i este n le"ătură cu cuvântul ma"ister ce l desemnea-ă pe stăpân căruia i se

subordonea-ă servitorul $i pe care acesta trebuie să l slu#ească. ceasta este o administraţie particulară.%ornindu se de la sensul etimolo"ic al cuvântului n doctrină s a dat $i o altă semnificaţi

noţiunii de administraţie+ aceea a serviciului celui mai mic+ al celui supus+ sau ca o activitatsubordonată+ sub comandă.

administra desemnea-ă acţiunea cuiva de a a#uta+ de a servi la ceva+ după care termenul a fosfolosit pentru a indica o activitate administrativă+ care este o activitate subordonată+ ce se ndepline$te

ordinele cuiva. Ca atare se aprecia-ă că ministrul este n primul rând servitor+ desi"ur al cetăţeanului+ pcare acesta trebuie să l servească.

Kn limba#ul curent cuvântul administraţie este utili-at n mai multe sensuri conţinutul principal al activităţi puterii e ecutive a statului sistemul de autorităţi publice care nfăptuiesc puterea e ecutivă conducerea unui a"ent economic sau instituţii social culturale+ care nu desfă$oară nemi#locit

activitate direct productivă.%reocupările teoreticienilor s au a at pe clarificarea noţiunii de administraţie publică dintre

multiplele sensuri ale cuvântului+ luată ca formă de e ercitare a puterii e ecutive n stat+ mai aldatorită importanţei pe care o repre-intă cunoa$terea e actă a acestei activităţi+ a modului n care trebuisă fie or"ani-ată reali-area ei n practică+ moment esenţial+ de care depinde n mare măsură nfăptuirrolului statului n or"ani-area $i conducerea societăţii.3&

Kn unele dicţionare $i lucrări de specialitate americane+ sinta"ma administraţie publică estee plicată prin3@

funcţia e ecutivă n "uvern e ecutarea /aplicarea0 politicii publice

33

Corneliu 7anda+ Drept administrativ+ (ratat elementar+ ed.a 5 a+ ed. 'umina 'e + 2??B+ p".2@ Corneliu 7anda+ op. cit.+ p".2B34

3& 5oan le andru+ 7i8aela Cărău$an+ orin :ucur+ Drept dministrativ+ ed. 'umina 'e + 2??B+ p".343@ 5oan le andru+ 7i8aela Cărău$an+ op. cit.+ p".34+ Corneliu 7anda+ op. cit.+ p".2&

14


15/61

or"ani-area $i conducerea poporului $i a altor resurse pentru atin"erea obiectivelor "uvernării arta $i $tiinţa conducerii aplicată la sectorul public. dministraţia publică este un termen mai

lar" decât conducerea publică /mana"ementul public0 pentru că acesta nu se limitea-ă la mana"ement+ci include $i mpre#urările politice+ sociale+ culturale $i le"ale care afectea-ă conducerea instituţiil publice.

Kn doctrina americană au fost date mai multe definiţii ale termenului de administraţie publică

locală din care menţione- )activitatea prin care se reali-ea-ă scopurile $i obiectivele "uvernului*3B

domeniu de activitate preocupat n "eneral de mi#loacele pentru implementarea valorilor politice

ramura e ecutivă a "uvernării )procesul administraţiei publice constă n acţiunile de reali-are a intenţiei sau dorinţei

"uvernului. Este din această cau-ă+ activitatea activă+ continuă+ cea de )afaceri* a "uvernului+ preocupată cu punerea n aplicarea le"ii+ care este reali-ată de corpurile le"islative/sau alte autorităţi0 $

interpretată de curţile de #udecată+ prin procesul de or"ani-are $i conducere*3 .Feli $i 'o d Ni"ro de-voltă definiţia administraţiei n & puncte si anumea0Este un efort al unui "rup care cooperea-ă ntr un cadru public b0 acoperă cele trei ramuri 6 e ecutivă+ le"islativă $i #uridică 6 $i relaţiile dintre ele c0 are un rol important n formularea politicii publice $i este de aceea o parte a procesului

politicd0 este diferită de administraţia privată prin trăsături semnificative e0este asociată de aproape

cu numeroase "rupuri private $i de indivi-i.Kn urma definiţiilor pre-entate re-ultă că administraţia publică ar putea fi definită prin folosirea

teoriilor $i proceselor mana"eriale+ politice $i #uridice n vederea reali-ării mandatelor "uvernările"islative+ e ecutive $i #udecătore$ti+ pentru a asi"ura re"lementările $i serviciile pentru societate ansamblu+ cât $i pentru se"mentele acesteia.

Kn literatura noastră de specialitate administraţia publică este definită ca :cea activitate care constă în principal în organizarea şi asigurarea executării, dar şi în

executarea nemijlocită a prevederilor +onstituţiei, a tuturor actelor normative şi celorlalte acte juridice emise de autorităţile statului de drept, activitate realizată de administraţia publică

nali-ând această definiţie desprindem cele două sensuri ale administraţiei sensul material $isensul formal+ or"ani-atoric.

;n sens material + prin administraţie publică se nţele"e acea activitate care constă n principal nor"ani-area $i asi"urarea e ecutării+ dar $i n e ecutarea nemi#locită a prevederilor Constituţiei+ atuturor actelor normative $i #uridice emise de autorităţile statului de drept+ activitate reali-ată de cătrautorităţile administraţiei publice prin acţiuni cu caracter de dispo-iţie sau acţiuni cu caracter de prestaţie.

3B 9o8n 9. Corson $i 9. %. =aris definiţie pre-entată de !ic8ard tillman n )%ublic dministraţion concept ancases* /:oston+ =ou"8lon Oifflin+1AB 03 DPi"8 Oaldo+ definiţie pre-entată de !ic8ard tillman n )%ublic dministraţion concept and cases* /:oston+=ou"8lon Oifflin+1AB 0 $i reluată de 5oan le andru n lucrarea Drept administrativ+ op. cit.+ p".34

1&


16/61

%rin activităţile e ecutive cu caracter de dispo-iţie se or"ani-ea-ă e ecutarea le"ii+ stabilindu sere"uli de conduită pentru terţi. ceste activităţi se reali-ea-ă prin acte #uridice+ operaţiuniadministrative+ fapte materiale nfăptuite de titularii funcţiilor publice din sistemul or"aneloradministraţiei publice.

dministraţia publică n sens material nu se poate reduce la activităţi e ecutive de dispo-iţie+ de prescripţie+ ci ea constă $i n diferite prestaţii reali-ate pe ba-a $i n e ecutarea le"ii+ pentru satisface

interesului "eneral+ prin asi"urarea de servicii publice. ;n sens formal + administraţia publică poate fi nţeleasă ca un sistem de or"ane+ de instituţii+

cuprin-ând diverse structuri administrative care reali-ea-ă activitatea de or"ani-are a e ecutării $i dee ecutare n concret a le"ii. ub acest aspect formal vom descifra deci+ cele două elemente componentesenţiale $i indispensabile ale administraţiei publice $i anume elementul structural6or"anic $i elementulfuncţional. 3-

;n general, activitatea administrativă este compusă din două activităţi deosebite activitateae ecutivă $i activitatea de dispo-iţie.

:ctivitatea executivă+ constă n aplicarea directă a le"ilor la ca-uri concrete+ iar forma #uridică areali-ării ei ar fi actul administrativ normativ.

:ctivitatea de dispoziţie+ repre-intă dreptul or"anului e ecutiv de a lua măsuri n le"ătură cuactivitatea administrativă+ iar forma #uridică a reali-ării ei ar fi actul administrativ individual.

Conţinutul activităţii e ecutive este stabilit n funcţie de rolul $i po-iţia diferitelor or"ane nsistemul administraţiei de stat. stfel+ or"anele e ecutive situate pe treapta inferioară a sistemului $icare nu au alte or"ane n subordine reali-ea-ă activitatea e ecutivă prin aplicarea concretă a le"ilor laca-uri concrete. utorităţile administraţiei situate pe o treaptă superioară au+ n afară de aplicarea le"ilorla ca-uri concrete+ $i dreptul de a da ndrumări obli"atorii sau dispo-iţii or"anelor $i instituţiilorsubordonate+ sau altfel spus+ au dreptul de a emite acte administrative cu caracter normativ.

pre deosebire de administraţia statului totalitar+ unde aceasta este ntotdeauna la dispo-iţiae clusivă a puterii unice+ fiind or"ani-ată centrali-at $i unitar la nivelul ntre"ii colectivităţi naţionale $ pe cale de consecinţă+ constituie ntotdeauna o )administraţie de stat * n condiţiile statului de drept+ ncare separaţia puterilor+ descentrali-area serviciilor administrative $i autonomia administrativăconstituie coordonate fundamentale+ structurile or"ani-atorice $i funcţionale ale administraţiei suntamena#ate atât la nivelul statului+ deci al colectivităţii naţionale+ situaţie n care avem administraţ publică centrală sau teritorială de stat+ cât $i la nivelul colectivităţilor locale+ unde este or"ani-ată $funcţionea-ă administraţia publică locală.

dministraţia publică are ca obiect reali-area valorilor politice+ care e primă interesele"enerale ale societăţii+ interese care sunt formulate prin diferite re"lementări elaborate de putereale"iuitoare sau de administraţia nsă$i+ ca norme subsidiare le"ii.

Administra ia Pu!li"# Lo"al#

3A 5oan le andru+ 7i8aela Cărău$an+ orin :ucur+ Drept dministrativ+ ed. 'umina 'e + 2??B+ p".34+ 5or"ovan+ (ratat de drept administrativ+ vol. 5+ ed. ll :ec>+ 2??&

1@


17/61

Constituţia !omâniei republicată stabile$te administraţia publică locală ca pe o structură ncadrul administraţiei publice+ ce desemnea-ă ansamblul de autorităţi administrative autonome carere-olvă+ conduc $i e ecută treburile publice locale.4?

Ca atare+ administraţia publică locală+ fundamentată pe dispo-iţiile constituţionale+ apare ctotalitate a serviciilor publice locale+ or"ani-ate sau recunoscute de le"e+ c8emate să administre-einteresele proprii ale colectivităţilor locale+ prin autorităţi administrative autonome+41 cu putere de

deci-ie42 alese de către acestea $i sub controlul de le"alitate al autorităţilor statului.43 Noţiunea de administraţie publică locală+ circumscrisă n plan constituţional+ repre-intă o

structură a administraţiei publice+ cu o natură #uridică aparte+ datorată faptului că puterea sa nu provindin puterea de stat+ ci $i tra"e forţa sa din voinţa ale"ătorilor locali care sunt repre-entaţi de autorităţileadministrative autonome $i n numele cărora ele acţionea-ă.44

n (l(sul no iunii d( administra i( pu!li"# lo"al#

dministraţia publică locală este re"lementată prin dispo-iţiile constituţionale ale art.12? 123+ patru articole care prevăd principiile de ba-ă /art.12?0+ autorităţile comunale $i oră$ene$ti /art.1210consiliul #udeţean /art.1220 $i prefectul /art. 1230.

Din acest punct de vedere+ Constituţia !omâniei a adoptat o variantă intermediară de te8nicăle"islativă+ n raport cu alte Constituţii europene+ care+ fie prevăd tot un "rup de patru norme+ anum prevă-ute pentru colectivităţile teritoriale /de e emplu+ art. B2 B& din Constituţia france-ă0+ dispunând de capitole+ secţiuni sau c8iar titluri ntre"i+ consacrate acestei materii/ de e emplu+ LrecGlanda+ pania+ 5talia+ %ortu"alia+ $.a.0.

dministraţia publică locală+ conform dispo-iţiilor constituţionale ale art.12? 123+ pune nevidenţă e istenţa a două componente serviciile publice centrale descentrali-ate /desconcentrate4&0 lanivelul unităţilor administrativ teritoriale+ inclusiv prefectul ++ repre-entant Q al Luvernului4@ +ceformea-ă administraţia teritorială /++locală* a statului /numită00 $i a autorităţilor administrativautonome ale comunelor+ ora$elor $i #udeţelor care constituie administraţia publică locală /aleasă0.

Cu alte cuvinte+ in Constituţia !omâniei /republicată0 se limitea-ă să preci-e-e care suntautorităţile administrative autonome locale+ autorităţile administraţiei de stat pe care le re"ăsim la nivelteritorial precum $i principiile care se "ăsesc la ba-a raporturilor dintre acestea.

4? rt. 121+ alin./10 $i /20 $i art.122 din secţiunea a 2 a+ dministraţia publică locală Capitolul + dministra publică+ (itlul 555 din Constituţia !omâniei+ republicată.41 rt.121+ alin./20 din Constituţia !omâniei+ republicată.42 Constituţia !omâniei. republicată n art.121 alin. /20 stabile$te că autorităţile administrative autonome ++re-olvă*.43 rt.123+alin/&0 din Constituţia !omâniei+ republicată.44 Kn acest sens+ Dana postol (ofan+ Drept administrativ+ vol. 5+ Editura ll :ec>+ :ucure$ti+ 2??3+ p. 4.4& Corneliu 'iviu %opescu+ :vizul $refectului pentru numirea sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice desconcentrate în judeţ ale administraţiei ministeriale ,n ++Dreptul Qanul 5 +seria a 555 a+ nr.

&R1AA + p. &1 $i urm. preci-ea-ă că ++ raporturile dintre administraţia centrală a statului $i administraţia teritostatului sunt raporturi dedesconcentrare administrativă< iar raporturile dintre administraţia de stat / centrală sauteritorială0 $i administraţia proprie a colectivităţilor locale sunt raporturi dedescentralizare administrativăsauautonomie locală4@ 5oan ida+ 7anual de le"istică formală+ ed. 'umina 'e + :ucuresti+ 2??@+ p".2?A

1B


18/61

parent+ n acest cadru+ sfera administraţiei publice locale poate fi circumscrisă la autorităţileadministraţiei publice locale $i a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor $i celorlalte or"anecentrale din unităţile administrativ teritoriale+ inclusiv a prefectului+ ca repre-entant al Luvernului p plan local+ autorităţi locale prevă-ute de către dispo-iţiile art. 121 123 din Constituţia !omâniei+republicată.

nali-ând cu atenţie dispo-iţiile constituţionale ale art. 12?+ care stabilesc principiile de ba-ă

ale administraţiei publice locale din unităţile administrativ teritoriale+ principiul autonomiei locale $i pcel al descentrali-ării serviciilor publice+ se observă că+ sfera administraţiei publice locale secircumscrie+ la autorităţile administraţiei publice locale+ alese+ prin care se reali-ea-ă autonomia local

n comune $i ora$e $i anume consiliile locale $i primari+ $i la consiliul #udeţean.5n acest sens+ sunt e primate opinii $i n doctrina românească+4B care preci-ea-ă că autorităţile

administraţiei publice locale sunt autorităţi ale administraţiei publice prin care se reali-ea-ă autonomialocală+ autorităţi administrative autonome+ alese+ ale comunelor+ ora$elor $i #udeţelor.4

Kn opiniile e primate n doctrină se au n vedere consiliile locale+ primarii de la nivelu

comunelor $i ora$elor+ precum $i consiliul #udeţean+ ca elemente componente ale sferei administraţi publice locale.4A

Dacă anali-ăm administraţia publică locală din perspectiva le"iuitorului or"anic+ se observă căacesta a nţeles să o e prime nu numai prin autorităţi administrative autonome+ alese /consiliile locale primarii+ consiliul #udeţean $i pre$edintele consiliului #udeţean&?0+ ci $i prin includerea serviciilor publicelocale $i aparatul propriu de specialitate+&1a funcţionarilor publici.&2

cest lucru este e primat $i n literatura de specialitate conform căreia administraţia publicălocală cuprinde+ potrivit Constituţiei+ autorităţile comunale $i oră$ene$ti /consiliile locale $i primariiconsiliile #udeţene $i serviciile publice.

Constituţia !omâniei+ republicată prin art. 121 $i 122+ stabile$te normele fundamentale caredetermină autorităţile administraţiei publice $i competenţa acestora ca Qautorităţi comunale+ oră$ene$$i respectiv #udeţene*.

Normele constituţionale menţionate+ preci-ea-ă că autorităţile administraţiei publice prin carese reali-ea-ă autonomia locală n comune $i ora$e+ sunt consiliile locale $i primarii+ iar consiliu #udeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale $ioră$ene$ti+ autoritate care+ potrivit acelora$i dispo-iţii+ trebuie să fie aleasă n condiţiile le"ii.

4B Kn acest sens+ 5oan ida + 5on Deleanu+ !rept constituţional şi instituţii politice,Editura C.=.:ec>+:ucure$ti+2??@+ p. 4?A4 rt. 121 alin. /10 $i 122 din Constituţia !omâniei republicată.4A 5oan ida n %uterea e ecutivă $i administraţia publică , p.1A2+ denume$te ++#udeţele+ "rupări teritoriale alecolectivităţilor locale de ba-ă+ care se află la cel de al doilea nivel al administraţiei publice locale*.&? 'ELE nr.2? din 2? iulie 2?1& privind ale"erea enatului $i a Camerei Deputaţilor+ precum si pentruor"ani-area $i funcţionarea utorităţii Electorale %ermanente+ a 'e"ii administraţiei publice locale nr.21&R2??1 sa 'e"ii nr.3A3R2??4 privind tatutul ale$ilor locali actuali-ată+ prevede la art.B + (itlul 555+pct1* consiliile local primari+ precum $i de consiliile #udeţene $i pre$edinţii acestora+ autorităţi ale administraţiei publice locale ale prin vot universal+ e"al+ direct+ secret $i liber e primat* $i pct.2 )ale$ii locali sunt primarul+ consilierii loc

pre$edintele consiliului #udeţean $i consilierii #udeţeni*&1 'e"ea administraţiei publice locale+ nr. 21&R2??1+ Capitolul 5 + intitulat ecretarul+serviciile publice localeaparatul propriu de specialitate+ art. 3 + alin. /20+ lit. i art. B $i urm.+ art. 1?4+ alin./10+ lit. 8.&2 rt. 3 $i 4 $i A din 'e"ea nr. 21&R2??1 n acest sens $i Corneliu 7anda+ Ce-ar C. 7anda/ !reptul colectivităţilor locale, Editura 'umina 'e + :ucure$ti+ 2??2+ p B2 $i urm.

1


19/61

Kn sistemul nostru constituţional privitor la administraţia publică locală o trăsătură caracteristicăeste renunţarea la ierar8ia dintre diferitele autorităţi administrative $i acordarea unei importanţedeosebite colaborării tuturor autorităţilor administraţiei publice locale n scopul re-olvării treburilor locale $i a intereselor din unitatea administrativ teritorială respectivă.

Din acest conte t+ derivă faptul că autorităţile administraţiei publice locale $i pot apărainteresele $i autonomia lor+ procedând mai ntâi la respectarea ntocmai a competenţelor care le su

atribuite $i apoi prin utili-area principiului constituţional potrivit căruia Qorice persoană se poate adresa #ustiţiei pentru apărarea drepturilor+ a libertăţilor $i a intereselor sale le"itime. *&3

ceastă din urmă normă constituţională este n concordanţă $i cu prevederile art. 11 din Cartaeuropeană a autonomiei locale+ privitor la protecţia le"ală a autonomiei locale + prin care se stabile$te cQautorităţile administraţiei publice locale trebuie să dispună de dreptul de a recur"e la #ustiţie n scopuasi"urării liberului e erciţiu al competenţelor lor $i al respectului principiilor de autonomie locală caresunt prevă-ute de Constituţie sau de le"islaţia internă*.&4

'e"ea administraţiei publice locale+ nr. 21&R2??1+ le"e or"anică conform prevederilor art. B3+

lit. o din Constituţia !omâniei+ republicată+ statornice$te cadrul le"al al or"ani-ării $i funcţionăriiautorităţilor administraţiei publice locale+ de-voltând astfel principiile constituţionale privindadministraţia publică locală.&&

Normele le"ii or"anice identifică $i definesc cu claritate care sunt autorităţile administraţiei publice locale+ precum $i caracterul specific fiecărei dintre aceste autorităţi+ stabilind astfel cQconsiliile locale* sunt Qautorităţi deliberative*+ iar Qprimarii sunt autorităţi e ecutive*.&@

ceste două autorităţi+ consiliul local $i primarul+ ca autorităţi ale administraţiei publice localefuncţionea-ă ca Qautorităţi administrative autonome* $i Qre-olvă treburile publice din comune $i ora$e*Q n condiţiile prevă-ute de le"e*+ ambele acţionând ninterdependenţă+ n vederea reali-ării scopului pentru care au fost investite cu aceste competenţe /art. 21 din 'e"ea nr. 21&R2??10.

Deoarece norma constituţională instituită n alin. /10 al art. 12? nu distin"e re"uli aplicabilediferenţiat acestor două autorităţi ale administraţiei publice locale se deduce că susţine afirmaţia pre-entată mai sus apreciind că le"ea fundamentală Qa intenţionat* această Qinterdependenţă* aautorităţilor administraţiei publice locale+ le"ii or"anice revenindu i menirea de a crea cadrul or"ani-ării$i funcţionării acestui sistem.

colo unde le"iuitorul constituant a dorit să sublinie-e o trăsătură caracteristică unei autorităţi aadministraţiei publice locale a făcut o. vem e emplul consiliului #udeţean /autoritate coordonatoare0le"ii or"anice revenindu i misiunea de a de-volta această trăsătură prin stabilirea modalităţii deconstituire+ or"ani-ării+ funcţionării+ precum $i prin individuali-area competenţelor fiecărei autorităţi.

imilar+ se distin" elementele ce particulari-ea-ă $i autorităţile administraţiei publice locale+consiliile locale $i primarii+ printre acestea fiind modul de ale"ere+ or"ani-area lor identică pe ntrteritoriul ţării+ precum $i constituirea lor numai n unităţile administrativ teritoriale+ cu e cepţia careconstituie crearea lor $i la nivelul subdivi-iunilor administrativ teritoriale ale municipiilor. Kn pre-ent+

&3 rt. 21 din Constituţia !omâniei&4 Carta europeana a autonomiei locale&& rt. 121 $i 122 din Constituţia !omâniei+ republicată 'e"ea nr. 21&R2??1 actuali-ată&@ rt. 21 din 'e"ea nr. 21&R2??1 actuali-ată

1A


20/61

astfel de or"ani-are e istă numai n municipiul :ucure$ti+ le"ea stabilind că Qsectoarele municipiului:ucure$ti se or"ani-ea-ă ca subdivi-iuni administrativ teritoriale ale acestuia* /art.B 0.

dministraţia publică a municipiului :ucure$ti+ este or"ani-ată $i se Qreali-ea-ă de cătreconsiliile locale ale sectoarelor municipiului :ucure$ti $i Consiliul "eneral al municipiului :ucure$ti+ caautorităţi deliberative+ precum $i de către primarii sectoarelor municipiului :ucure$ti $i primarul "eneralal municipiului :ucure$ti+ ca autorităţi e ecutive+ alese n condiţiile le"ii*. /art. ?0.

'e"ea nr.21&R2??1 stabile$te că aceste autorităţi vor fi create prin le"e&B $i cu toate că numenţionea-ă e pres că sunt subordonate autorităţilor administrative ale municipiilor+ aceasta re-ultăimplicit din normele ei. Din acest punct de vedere n conformitate cu dispo-iţiile art. & al 'e"ii21&R2??1 a administraţiei locale care spune Q8otărârile consiliului "eneral al municipiului :ucure$ti $dispo-iţiile cu caracter normativ ale primarului "eneral al municipiului :ucure$ti sunt obli"atorii $i pentru autorităţile administraţiei publice or"ani-ate n sectoarele municipiului :ucure$ti*+ se poateconsidera că această subordonare se face numai pe linie ierar8ică. stfel+ consiliile sectoarelor trebuiesă se supună 8otărârilor luate de Consiliul Leneral al municipiului :ucure$ti+ iar primarii de sectoare+

dispo-iţiilor %rimarului Leneral+ dar $i 8otărârilor Consiliului "eneral+ când acesta stabile$te re"ulobli"atorii pentru ei.

firmaţia de mai sus este ntemeiată $i de dispo-iţiile art. @ al 'e"ii administraţiei locale care prevede la alin. /10 )%rimarul "eneral al municipiului :ucure$ti mpreună cu primarii sectoarelor municipiului :ucure$ti se ntrunesc cel puţin o dată pe lună+ la convocarea primarului "eneral sau la propunerea a cel puţin 3 primari de sectoare. 'a $edinţe se anali-ea-ă modul n care sunt duse la

ndeplinire 8otărârile Consiliului Leneral al 7unicipiului :ucure$ti $i dispo-iţiile cu caracter normativale primarului "eneral $i se pre-intă informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale desector+ avându se n vedere corelarea unor activităţi necesare n vederea bunei funcţionări administraţiei municipiului :ucure$ti.*

Consiliile locale sunt constituite n comune $i ora$e /municipii0+ ca autorităţi pluripersonale aladministraţiei publice. %rin caracterul pluripersonal al compunerii lor+ consiliile locale poartă amprentacaracteristică a unei adunări administrative abilitată cu deliberarea tuturor problemelor de interes local+cu e cepţia celor care sunt date prin le"e n competenţa altor autorităţi publice.&

ceastă autoritate se bucură de un statut autonom potrivit căruia deliberea-ă asupra intereselor specifice colectivităţilor locale $i 8otără$te asupra modului lor de reali-are+ fără amestecul alteiRaltoautorităţi publice sau ale administraţiei publice+ ori c8iar al primarului.

Consiliile locale sunt autorităţi administrative+ răspunderea lor politică fiind numai de ordinelectoral. ceste autorităţi sunt n-estrate cu competenţă specifică administraţiei publice locale pentru a8otăr asupra modului de re-olvare a problemelor administrative+ ele neavând+ deci+ vocaţie politică.

utonomia acestor autorităţi cole"iale re-idă $i n auto or"ani-area lor+ activitatea deliberativă$i de-baterile consiliilor desfă$urându se ntr un cadru preci-at de propriile re"ulamente de funcţionar

n limita competenţelor conferite de le"e.,nele date $i informaţii referitoare la nevoile $i cerinţelor colectivităţilor locale+ precum $i

propunerile de re-olvare a acestora+ pot proveni $i de la primari+ n conformitate cu prevederile le"al&B rt. 1 din 'e"ea 21&R2??1 a administraţiei publice locale actuali-ată& art. 3@+ alin /10 din 'e"ea nr. 21&R2??1 a administraţiei publice locale.

2?


21/61

Dar această atribuţie nu l poate transforma pe primar+ n calitatea sa de autoritate e ecutivă+ conducătorul consiliului local+ ntrucât le"iuitorul or"anic / n art. 3& alin. /100 a stabilit că acesta econdus Qpentru o perioadă de cel mult trei luni*+ de către Qun pre$edinte de $edinţă*+ ales.&A

!eperele constitutive ale Consiliului 'ocal au fost supuse unui amplu proces de adaptare+ astfelnu se purcede la noi ale"eri decât dacă numărul membrilor se reduce la #umătate plus unu $i nu la douătreimi noile ale"eri se or"ani-ea-ă n A? -ile $i nu cum era anterior ntr un termen de 3? de -ile

di-olvarea facultativă sau de drept a consiliului local aparţine+ ca deci-ie+ respectiv ca $i drept deconstatare+ instanţei de contencios administrativ+ nu unui or"an influenţat politic cum este $i va rămân prefectul.@?

$rimarul este autoritatea e ecutivă a administraţiei publice locale prin care se reali-ea-ăautonomia locală n comune $i ora$e /art. 23 alin. /10 din 'e"ea nr. 21&R2??10.

'e"ea administraţiei publice locale+ a$a după cum se poate observa+ prin dispo-iţiile salede-voltă normele constituţionale ale art. 121+ alin./20+ care fundamentea-ă funcţionarea primarilor caautorităţi administrative+ clarifică conceptul de autoritate administrativă autonomă+ rolul $i raportu

dintre autoritatea deliberativă $i cea e ecutivă+ precum $i competentele care le sunt conferite de le"eDe asemenea+ se preci-ea-ă interdependenţa lor ca autorităţi administrative autonome care

trebuie să re-olve mpreună treburile publice din comune $i ora$e /art. 23+ alin /20 din 'e"ea nr.21&R2??10.

Calitatea primarului de autoritate e ecutivă derivă+ n primul rând+ din faptul că el este cel carerăspunde de ducerea la ndeplinire a 8otărârilor consiliului local astfel că+ potrivit art. @1+ lit b+stabile$te că acesta Qasi"ură punerea n aplicare a 8otărârilor consiliului local*.

De asemenea+ primarul ndepline$te $i rolul de repre-entant al statului n unitatea administrativteritorială n care a fost ales+ fapt ce re-ultă din dispo-iţiile art. @3+ alin. /10 din le"ea or"anică+ potricărora+ n e ercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă $i de autoritate tutelară+ precum $i a sarcinilce i revin din actele normative privitoare la recensământ+ la or"ani-area $i desfă$urarea ale"eriloraducerea la cuno$tinţa cetăţenilor a le"ilor+ precum $i a altor asemenea atribuţii stabilite prin le"e+ primarul acţionea-ă e clusiv n această calitate.

Ca atare+ primarul+ ca autoritate administrativă autonomă e ecutivă+ unipersonală+ prcompetenţele stabilite de le"e+ prin calitatea sa de ales al colectivităţii+ de repre-entant al persoanei #uridice+ /comuna sau ora$ul0+ dar $i de repre-entant al statului+ se bucură de un statut specific+ apa preeminent ntre autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunei sau ora$ului.

Cu toate acestea+ n privinţa raporturilor dintre consiliul local $i primar+ ţinând seama+ mai alde faptul că le"iuitorul a adoptat+ conform 'e"ii nr. @BR2??4 a ale"erilor locale+ soluţia ale"erii prin vodirect a celor două autorităţii+ se poate aprecia că ambele autorităţi sunt e ponente ale administraţie publice comunale sau oră$ene$ti+ având aceea$i le"itimitate astfel că ntre cele două autorităţi sunstatuate+ relaţiile de colaborare+ devenind prin prisma reali-ării scopului lor comun+ interdependente.

&A Kn sens contrar+ .5. %risăcaru+ n(ratat de drept administrativ $artea generală+ Editura 'umina 'e + :ucure$ti+1AA3+ p. 11&+ aprecia-ă că Qautorităţile administraţiei publice locale sunt consiliile locale comunale+ oră$ene$tmunicipale+ conduse de primari...*.@? rt && din 'e"ea 21&R2??1 republicată $i actuali-ată

21


22/61

7odificarea 'e"ii 21&R2??1 revine+ n privinţa statutului viceprimarului+ la soluţia consacrată 'e"ea nr. @AR1AA1+ prin urmare viceprimarul nu $i mai pierde prin ale"erea sa n această funccalitatea de consilier local+ ci doar indemni-aţia aferentă statutului de ales local. El participă la $edinţeleconsiliului local+ fiind n acela$i timp $i parte a autorităţii e ecutive. De$i criticile referitoare la dubcalitate+ oarecum incompatibilă+ rămân valabile+ această variantă este mai acceptabilă decât ceanterioară.

+onsiliul judeţean este definit ca autoritate a administraţiei publice care Qcoordonea-ăactivitatea consiliilor locale n vederea reali-ării serviciilor publice de interes #udeţean*+ le"ea or"anicconsacrând+ n mod implicit+ re"ula conform căreia #udeţul este o colectivitate locală intermediară nora$e sau comune+ pe de o parte $i stat+ pe de altă parte. ceastă colectivitate locală are propria sadministraţie aleasă potrivit le"ii.@1

Consiliul #udeţean repre-intă astfel+ o autoritate administrativă creată prin norma constituţională$i care funcţionea-ă pe ba-a principiilor autonomiei locale $i descentrali-ării serviciilor publice.

Kn acela$i timp+ consiliul #udeţean este o autoritate pluripersonală+ fiind compusă din totalitat

consilierilor ale$i+ numărul lor fiind n funcţie de populaţia #udeţului+ pre-entând trăsăturilcaracteristice ale unei adunări /autorităţi0 deliberative+ ntrucât activitatea sa se desfă$oară prin de-bate

n $edinţe n plen ale consilierilor #udeţeni.Iedinţele consiliului #udeţean au un cadru de desfă$urare stabilit prin re"ulamentul propriu de

funcţionare+ iar de-baterile acestora sunt concreti-ate prin 8otărâri adoptate n condiţiile le"ii $i numa pentru soluţionarea problemelor administrative ale #udeţului+ nu $i pentru problemele cu caracter politic

Consiliul #udeţean #oacă un rol bine determinat n viaţa colectivităţii #udeţene+ ntrucât nfăptuie$te coordonarea consiliilor locale comunale $i oră$ene$ti+ deci a colectivităţilor locale ce

formea-ă+ n vederea reali-ării pentru acestea a serviciilor publice de interes #udeţean.%re$edintele consiliului #udeţean este+ de asemenea+ o autoritate administrativ e ecutivă+

distinctă+@2 stabilită de le"iuitor+ care+ pe lân"ă atribuţiile de conducere a lucrărilor consiliului #udeţeandispune $i de atribuţii proprii /art. 1?4+ alin. /10 din 'e"ea nr. 21&R2??10.

%otrivit le"ii+ pre$edintele consiliului #udeţean asi"ură e ecutarea 8otărârilor consiliulu #udeţean+ e ercită atribuţiile ce revin #udeţului n calitate de persoană #uridică+ spri#ină activitinstituţiilor $i a re"iilor autonome de interes #udeţean+ aceste atribuţii sunt le"ate $i de calitatea deordonator principal de credite+ de ntocmirea $i pre-entarea de rapoarte consiliului #udeţean cu privire starea $i activitatea administraţiei #udeţului+ precum $i cu privire la starea economică $i socială #udeţului.

Kn e ercitarea atribuţiilor prevă-ute de le"e+ pre$edintele consiliului #udeţean emite dispo-iţii ccaracter normativ $i individual+ care devin e ecutorii după ce au fost aduse la cuno$tinţa publică saudupă ce au fost comunicate persoanelor interesate după ca-.

De subliniat este $i faptul că pre$edintelui consiliului #udeţean i se subordonea-ă ntre"ul aparat propriu al consiliului #udeţean+ al cărui personal l nume$te+ l sancţionea-ă $i l eliberea-ă n condle"ii. De asemenea+ răspunde de buna funcţionare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului #udeţean $i a a"enţilor economici de sub autoritatea consiliului.@1 rt. B din 'e"ea administraţiei publice locale+ nr. 21&R2??1republicată $i actuali-ată+ 5oan ida+ op.cit.+ p.21A@2 5oan ida+ op. cit.+ p. 223.

22


23/61

%re$edintele consiliului #udeţean poate fi considerat ca o veritabilă autoritate administrativăe ecutivă+ unipersonală prin atribuţiile $i actele emise n e ecutarea acestora+ prin repre-entar persoanei #uridice+ #udeţul+ prin elaborarea proiectului de bu"et $i e ecutarea acestuia după aproba prin calitatea sa de sef al ntre"ului personal@3+ această calitate fiindu i conferită prin le"e.

2.2. E )LUŢIA ADMINIST&AŢIEI *U+LICE /N &)M0NIA

Administra ia pu!li"# p0n# la R(&ulam(ntul Or&ani" 1*23*-*2345

5storia de nceput ca de altfel $i peste timp este strâns le"ată de viaţa+ moravurile+ le"iledreptul poporului român asupra destinelor sale. E istenţa $i evoluţia societăţii omene$ti nu poate ficoncepută fără asi"urarea lini$tii $i ordinii publice+ fără recunoa$terea $i respectarea personalităţiumane+ atribute fundamentale ale oricărei comunităţi omene$ti.

Dacă se are n vedere+ sensul strict etimolo"ic al termenului de SadministraţieS+ trebuie sadmitem că+ o anume administraţie a e istat $i n comuna primitivă+ la nivelul "inţii+ tribului $i apoiuniunilor de triburi. Este "reu de delimitat+ prin prisma noţiunilor contemporane+ realităţile societăţi prestatale+ dar nici un cercetător nu se ndoie$te că+ n acea or"ani-are s au "ăsit "ermenii pentactivitatea politică+ le"islativă+ #udecătorească $i administrativă. 9uridic $i social+ or"anele cărora le

ncredinţată păstrarea ordinii publice+ ndeosebi+ conducătorii ob$tii+ aveau menirea să orânduiască vcomunităţii+ să i asi"ure traiul cotidian+ ordinea $i lini$tea necesare.

De aici+ nu trebuie nţeles că+ n orânduirea "entilică tribală a e istat o administraţie sub forunui aparat speciali-at+ ca n orânduirile social istorice+ ulterioare.

Către sfâr$itul orânduirii comunei primitive+ mi#loacele de muncă se mbunătăţesc $i s perfecţionea-ă+ conducând la transformarea produselor n mărfuri+ la apariţia sc8imbului+ a banilor $ proprietăţii private+ elemente care au făcut posibilă afirmarea unor noi realităţi economice $i sociale.

%e fondul acestor prefaceri $i n scopul soluţionării noilor imperative ale pro"resului uman+apare cea mai comple ă suprastructură din istoria societăţii+ anume statul.

Kn vederea conservării unităţii $i inte"rităţii statale+ au fost create instituţii speciali-ate+ armataiar pentru asi"urarea lini$tii $i ordinii fără de care nici o societate nu se poate menţine $i de-volta+ sunt

nfiinţate+ poliţia+ #ustiţia $i nc8isorile.e poate cu u$urinţă intui că+ n ntre" mileniul ntâi de după retra"erea romană de p

pământurile Daciei+ serviciile administrative au fost asi"urate de ob$tea validă+ obicei transmis pestveacuri până a-i.

Kn secolele 55 555+ %rincipatele !omâne$ti+ 7oldova $i 7untenia+ nu aveau administraţie propriu -isă+ asemănătoare celei moderne. Grdinea publică+ si"uranţa persoanelor $i bunurilor erau ncredinţate capilor o$tirii. Kn 7oldova+ capul poliţiei era =atmanul+ iar n 7untenimarele pătar. Ei aveau n subordine pe ispravnici $i pârcălabi+ pe privi"8etorii ocoalelor+ căpitanii dora$ $i de frontieră+ polcovnicii de poteră+ precum $i pe seimeni+ -apcii $i stră#eri.

@3 5oan ida. Gp. cit.+ p. 223+ Dana postol+ op. cit.+ p. 2323


24/61

Administra ia pu!li"# p0n# la Unir(a Prin"ipat(lor Rom0n(.

!e"ulamentul Gr"anic a fost pus n aplicare n 7untenia n iulie 1 3? $i n 7oldova+ la 4ianuarie 1 32. Este prima le"e care or"ani-ea-ă administrativ cele două principate. Kn !e"ulamentulGr"anic "ăsim "ene-a "uvernului $i a ministerelor. Luvernul era numit sfatul administrativ+ compus din

marele vornic+ marele vistier $i secretarul sfatului. pre$edinţia Domnului care convoca sfatuladministrativ ordinar.

epararea administraţiei de #ustiţie prin crearea de #udecătorii $i de instanţe #udecătore$ti $inter-icerea or"anelor administrative de a #udeca+ a fost concreti-ată n !e"ulamentul Gr"anic.Kn cadrul or"ani-ării administrative a celor două principate a fost nfiinţată poliţia n ora$e $i #udeţe.

Administra ia pu!li"# d( la Unir(a Prin"ipat(lor p0n# 6n p(rioada r(&imurilor autoritar(

dministraţia publică centrală este repre-entată de Luvern. Luvernul propriu -is apare ca ocreaţie a ,nirii %rincipatelor n urma tatutului de-voltător al Convenţiei de la %aris din 1 & carfolose$te termenul de Luvern $i pe acela de prim ministru+ funcţie n care pentru prima dată a fonumit 7i8ail To"ălniceanu.

Kn conformitate cu Constituţia din 1 @@+ considerată de drept prima Constituţie a statulromân+ puterea e ecutivă aparţine domnului+ care o e ercita prin Luvern+ cu a#utorul membrilacestuia+ care erau mini$tri.

dministraţia locală a fost reor"ani-ată+ prin 'e"ea Comunală din 1 aprilie 1 @4 $i 'e"ea privind nfiinţarea consiliilor #udeţene din 2 aprilie 1 @4.

Kn această perioadă istorică+ le"ea lui asile 'ascăr din 1A decembrie 1A?2+ unifică poliţiaadministrativă $i comunală. Este prima le"e or"anică a poliţiei care nalţă edificiul poliţiei "enerale astatului pe o temelie unitară+ concepută pe realităţi române$ti $i după principii $tiinţifice moderne.

%otrivit Constituţiei din 1A23+ socotită a fi cea mai democratică din Europa acelor ani+ "uvernue ercita puterea e ecutivă n numele re"elui+ iar atunci când se ntruneau+ alcătuia Consiliul de 7ini$tcare era pre-idat de acela care era nsărcinat de re"e cu formarea "uvernului.

Administra ia pu!li"# 6n r(&imuril( politi"( totalitar(.

!ictatura regală

Kn 1? 11 februarie 1A3 + se instaurea-ă n !omânia+ un re"im autoritar prin proclamaredictaturii re"ale. Din punct de vedere al de-voltării dreptului+ această perioadă se distin"e printr ointensă activitate de codificare $i prin introducerea n dreptul nostru a unor principii $i instituţii noile"ate de instaurarea re"imului de autoritate. Caracteristica esenţială a noului re"im instaurat este

24


25/61

restrân"erea drepturilor $i libertăţilor democratice+ renunţarea la unele principii clasice ale democraţie bur"8e-e.Kn primul rând+ intră n vi"oare o nouă Constituţie+ la 2B februarie 1A3 + care repre-intă un

napoi n ce prive$te viaţa democratică n !omânia.

!ictatura militară

'a septembrie 1A4?+ prin decretul !e"al nr.3?&2+ a fost suspendată Constituţia din 1A3 + sedi-olvă %arlamentul $i "uvernarea ţării se reali-ea-ă fără e istenţa unei constituţii. 'a ba-a noului re"imconstituţional se "ăsesc decrete le"i din septembrie 1A4?.

!ictatura comunistă

După ale"erile din noiembrie 1A4@ $i abolirea monar8iei de la 3? decembrie 1A4B+ a fosadoptată Constituţia din 13 aprilie 1A4 + care prevedea că+ "uvernul este or"anul suprem e ecutiv $

administrativ+ fiind compus din primul ministru+ vicepre$edinţi $i mini$tri. (ermenul de SLuvernS eec8ivalent cu acela de SConsiliu de 7ini$triS+ iar termenul de S%re$edinte al Consiliului de 7ini$triS cacela de S%rim ministruS.

Luvernul era abilitat să or"ani-e-e $i să conducă administraţia statului+ coordona activitateaministerelor+ diri#a $i planifica economia naţională+ precum $i finanţele publice+ or"ani-a armata stabilea instituţiile ordinii $i lini$tii publice.

Kn anul 1A&2+ este elaborată $i intră n vi"oare Constituţia care renunţă la ambi"uitateterminolo"ică+ menţinând denumirea de Consiliu de 7ini$tri+ dar adău"ând că+ n compunere intr pre$edintele său+ vicepre$edinţii $i mini$trii. Constituţia din 1A@&+ a accentuat centrali-area conducerii n toate domeniile de activitat

ntărirea rolului partidului comunist+ partid unic de "uvernământ.

Administra ia pu!li"# din Rom0nia dup# pr#!u7ir(a r(&imului totalitar.

După nlăturarea de la putere a re"imului comunist $i di-olvarea acestuia+ au fost abro"ate dinConstituţie+ celelalte le"i ori alte acte normative referitoare la or"anele centrale $i locale ale puterii $iadministraţiei de stat+ normele care ncătu$au funcţionarea n condiţii democratice a administraţiei.

Constituţia din anul 1AA1+ revi-uită n 2??3+ aduce importante inovaţii cu privire la or"ani-are$i funcţionarea Luvernului !omâniei+ actele pe care acesta le emite+ raporturile cu %arlamentul sau cu%re$edintele.Kn esenţă+ Constituţia prevede că+ "uvernul e ercită conducerea "enerală a administraţiei publice asi"ură reali-area politicii interne $i e terne a ţării.

2&


26/61

2.3. &E IMUL U&IDIC I CA&ACTE&ISTICILE ADMINIST&AŢIEI *U+LICE

Constituţia !omâniei republicată are un ntre" capitol@4 prin care re"lementea-ă administraţia publică precum $i unele referiri la administraţie n alte secţiuni sau articole /art.1@+ al.4+ art.21+ al.4+3B+al.2+ art.B3+al.3 art.1?2+al.10.dispo-iţiile referitoare la la administraţia de stat se re"ăsesc n capito

din (itlul 555 /capitolele 55 555 5 $i + ecţiunea 10.'e"ea fundamentală consacră un re"im semiparlamentar /semipre-idenţial0 cu un e ecutiv

bicefal n care %re$edintele !omâniei este $eful e ecutivului alături de Luvern condus de primulministru.@&

Distribuţia competenţelor nu comportă o d ar8ie la vârf deoarece pre$edintele republicii estesin"urul $ef al statului+ primul ministru nefiind decât secundul său. (otu i Constituţia tinde să cree-e unș bicefalism administrativ pe de o parte datorită unor re"uli cu privire la contrasemnarea unor decrete pre-idenţiale@@+ iar pe de altă parte pe cele cu privire la participarea $efului statului la $edinţele

"uvernului@B+ desemnarea primului ministru@ sau revocarea unor membri ai "uvernului.@A

De altfel $i actele primului ministru trebuie semnate de către mini$trii care au obli"aţia puneriilor n e ecutare menţiune cuprinsă n dispo-iţiile art.1? alin.4+ (itlul 555+ ecţiunea a 3 a+ Capitoldin Constituţia !omâniei.

Kn ceea ce prive$te raporturile dintre Luvern $i administraţie+ aceasta consacră o construcţie #uridică prin care ncearcă să separe domeniul politic de cel administrativ $i să concilie-e două elementantinomice relativ adică subordonarea colectivă a administraţiei faţă de puterea politică $i libertateaindividuală a a"enţilor publici.B?

!e"ula este că administraţia este subordonată "uvernului care e ercită conducerea "enerală aadministraţiei publice+ iar ministerele se or"ani-ea-ă numai n subordinea "uvernului. Kn secţiunea a 1a din Capitolul intitulată ) dministraţia publică de specialitate* se preci-ea-ă că )alte or"ane despecialitate se pot or"ani-a n subordinea Luvernului ori a ministerului ca autorităţi administrativeautonome*B1+ care se pot nfiinţa prin le"e or"anică.B2

Kn conte tul actual al prevederilor constituţionale+ administraţia publică nu mai este clasicue ecutiv ori formă fundamentală de activitate a statului sau o componentă a puterii e ecutiveB3 ci apareca )un corp profesional destinat reali-ării permanente a serviciilor $i ordinii publice aflate subautoritatea puterii e ecutive+ n mod special a Luvernului.*B4

@4 Constituţia !omâniei+ cap. + art.11@ 123@& 5oan le andru+ 7i8aela Cărău$an + orin :ucur+ Drept administrativ+ editura 'umina 'e + :ucure$ti 2??B+ p".AA@@ rt. 1??+ Constituţia !omâniei republicată@B rt. B+ Constituţia !omâniei republicată@ rt.1?3+ al.1+ Constituţia !omâniei republicată@A 5oan le andru+ 7i8aela Cărău$an + orin :ucur+ Drept administrativ+ editura 'umina 'e + :ucure$ti 2??B+ p".AAB? 5demB1 rt.11@ din Constituţia !omânieiB2

rt. 11B+ al.3+ Constituţia !omâniei republicatăB3 Corneliu 7anda+ Drept administrativ+ tratat elementar+ Editura 'umina 'e + :ucure$ti+ 2??B+ p".33B4 5oan ida+ op. cit.+ p".12B+ ntonie 5or"ovan+ (ratat de drept administrativ+ vol. 5+ op. cit+p". 2 preci-ea-ă administraţia publică de astă-i nu mai poate fi clasicul e ecutiv pentru simplul motiv că fenomenule ecutiv a devenit altul. 'a ora actuală+ ţinându se seama de noile realităţi constituţionale+ doctrina operea-ă cu

2@


27/61

nali-a prevederilor (itlului 555 $i ale capitolului + la care se adau"ă normele art.&2 dinConstituţia !omâniei republicată arată că acestea delimitea-ă cu claritate sfera de or"ani-are $iactivitate a administraţiei publice.

fera administraţiei publice+ n sens lar" cuprinde %re$edintele !omâniei+ n calitatea sa autoritate a administraţiei publice de stat+ Luvernul /ca structură $i activitate0+ n calitate de or"an administraţiei publice $i autorităţile administraţiei publice re"lementate n capitolul al titlului 555 di

'e"ea fundamentală.Kn acest cadru este de reţinut că este re"lementată pentru prima dată n !omânia o administraţie

publică care nu mai este n e clusivitate o administraţie de stat+ ci se divide n administraţie publică stat $i administraţie publică locală+ autonomă+ constituind o structură sistemică multipolară cu re"imur #uridice diferite $i n raporturi de natură administrativă+ n mod corespun-ător modificate.

Conclu-ia de mai sus reiese din modul de sistemati-are a dispo-iţiilor constituţionale alecapitolului pe 2 secţiuni+ ecţiunea 1 dministraţia publică centrală de specialitate care conţinenorme referitoare la or"ani-area $i funcţionarea autorităţilor administrative statale $i ecţiunea a 2 a

dministraţia publică locală+ care cuprinde normele privind or"ani-area administraţiei publice locale precum $i principiile care le "uvernea-ă.

%rin această sistemati-are+ le"iuitorul constituant a circumscris aria administraţiei publicedeterminând autorităţile administraţiei centrale /numite0 $i pe cele ale administraţiei locale /alese0 $i pecare literatura noastră de specialitate le desemnea-ă n sfera administraţiei n sens restrâns.B&

Kn conformitate cu prevederile 'e"ii fundamentale administraţia publică centrală are ncompunerea sa atât autorităţi ale puterii e ecutive+ %re$edintele !omâniei $i Luvernul+ n măsura n cacestea e ercită atribuţii administrative cât $i administraţia publică centrală de specialitate+ respectivministerele+ celelalte or"ane centrale de specialitate $i autorităţile administrative autonome.

Constituţia !omâniei republicată instituie la nivelul administraţiei publice locale+ prin normeleart. 12? 123+ re"imul /administrativ0 de descentrali-are+B@ n fapt un re"im administrativ specific+ oformă a acestui sistem de or"ani-are administrativă+ cel al descentrali-ării administrativeteritoriale+BBrevenindu se+ astfel la o instituţie tradiţională românească cu valoare de principiuconstituţional.

cest re"im al descentrali-ării+ a$a după cum arată un autor+ vi-ea-ă să descompună+ ntr umod ori"inal+ dialectica dintre unu $i multiplu+ n sensul că descentrali-area respectă unitatea $indivi-ibilitatea naţională /proclamată constituţional 0 $i simultan ncura#ea-ă diversitatea locală/or"ani-ată le"islativ 0+ determinând+ astfel un mod de amena#are a puterii n cadrul statului.

noţiunea de e ecutiv pentru a evoca activitate apublică ce nu este nici le"iferare nici n#ustiţie+ reali-ată deautoritate cu caracter constituţional $i cu ori"ine politică care impulsionea-ă administraţia publică+ formând defapt conducerea acesteia. dministraţia publică nu mai este nici forma de reali-are a puterii de stat/sau formăfundamentală de activitate a statului0 pentru că n sistemul democratic al Constituţiei !omâniei+ republicată ca d

altfel n sistemul tuturor constituţiilor democartice nu numai statul este persoană morală de drept public+ ci aceascalitate+ n mod ne ndoielnic+ aparţine $i unităţilor administrativ teritoriale.B& Corneliu 7anda+ op. cit.+ p".3&B@ 5oan ida+op cit p. 1BB "dem, p. 1A $i urm.

2B


28/61

Faţă de descentrali-area politică caracteristică statelor federale+ descentrali-area rămânetotdeauna de natură administrativă n !omânia+ stat unitar indivi-ibil a /art. 1+ alin./10 din Constituţierepublicată0.

Faptul că ne aflăm n pre-enţa unui re"im de descentrali-are administrativă este demonstrat $ide alte ar"umente caracteristice acestuia+ cum sunt

1. !ecunoa$terea+ prin dispo-iţiile constituţionale ale art.12?+ a unităţilor administrativ

teritoriale+ ntr o dublă iposta-ăa. ntr o primă iposta-ă+ comunele+ ora$ele $i #udeţele sunt unităţi administrativ

teritoriale ale statului+potrivit dispo-iţiilor art. 3+ alin. /30 din Constituţie+ n care administraţia publse reali-ea-ă prin servicii publice desconcentrate + conduse de prefect /art. 123+ alin. /20 din Constituţia!omâniei republicată 0.

b. n cea de a doua iposta-ă+ la recunoa$terea implicită a unităţilor administrativ teritoriale+ entităţi distincte+ respectiv+ comune $i ora$e+ ce constituie+ astfel+ un prim nivel+ de ba-ă+ al autonlocale+ precum $i #udeţele formate din "rupări teritoriale ale colectivităţilor locale de ba-ă repre-entând

cel de al doilea nivel al administraţiei locale.B

2. tradiţional+ colectivităţile locale+ prin care sunt desemnate comunele+ ora$ele $i #udeţelrepre-intă persoane /#uridice 0 publice descentrali-ate+ care sunt definite prin teritoriu aferent+ atribuţiil pe care le e ercită+ ale"erea or"anelor lor repre-entative prin vot universal+ direct ca $i prin dotareaacestora cu resursele necesare.

Kn susţinerea acestui punct de vedere mai pot fi amintite $i dispo-iţiile art. B3+ alin /30+ lit. o0 dConstituţia !omâniei+ republicată /ce stabilesc că or"ani-area administraţiei locale+ a teritoriului+ precum $i re"imul "eneral privind autonomia locală+ se re"lementea-ă prin le"e or"anică0+ conformcărora+ n opinia altui autor+ se ntrevede posibilitatea ca n viitor administraţia locală să re"lementată n mod distinct de or"ani-area teritoriului. dică+ le"iuitorul va putea opera ore"lementare specifică a or"ani-ării administraţiei locale n colectivităţi distincte+ altele decât celee istente n pre-ent+ ca $i o nouă distribuţie teritorială a competenţelor administrative ale statuluiinclusiv prin modificarea structurii unităţilor administrativ teritoriale.BA Cu alte cuvinte+ Constituţiarepublicată admite posibilitatea stabilirii unităţilor administrativ teritoriale ale statului prin suprapunerecu colectivităţile locale care le compun sau prin delimitarea unor colectivităţi locale+ componente aleunităţilor administrativ teritoriale.?

Kntr o altă opinie+ referindu se+ de această dată+ la prevederile art.121 din Constituţia !omânirepublicată+ se arată că ++le"iuitorul nostru constituant consacră dubla natură a autorităţilor comunale oră$ene$ti alese+ ceea ce reflectă dubla natură a comunei $i ora$ului colectivitate $i unitatadministrativ teritorială*.1

B 5oan ida+op cit , p. 1A2.BA 5oan ida+ op cit , p. 1A2.

?

"dem Kn acela$i sens $i 5on Deleanu+ 5nstituţii $i proceduri constituţionale , Editura C.=.:ec> :ucure$ti+ 2??@ p.3 2 care vorbind despre descentrali-area teritorială spune că ea ++constă n recunoa$terea unei anumite autonomcolectivităţilor locale+ circumscripţiilor administrative sau teritoriale+ care pe temeiul autonomiei $i n condiţile"ii+ se administrea-ă ele nsele*.

1 .5or"ovan+op cit ,vol.5+ p. 4@?2


29/61

Kn acela$i plan+ 9ean !ivero+ menţionând caracterele #uridice ale comunei /rurale $i urbanesublinia-ă dubla natură a acesteia+ respectiv aceea de ++colectivitate descentrali-ată* $i totodată+ d++circumscripţie teritorială*.

Kn conclu-ie prima opinie e primă cel mai bine intenţia le"iuitorului constituant+ ntrucât+ pre-ent se constată suprapunerea unităţilor administrativ teritoriale ale statului $i a colectivităţilor localecare le compun. cest fapt are drept urmare+ $i mpărţirea administraţiei publice+ la nivel teritorial+

două componente1. administraţia publică de stat 1repre-entată prin serviciile deconcentrate ale ministerelor $i

celorlalte or"ane centrale 0 $i2. administraţia publică locală 1repre-entată prin autorităţile administrative+ autonome+ alese 0.2

Delimitarea acestor două componente ale administraţiei publice+ o consecinţă a e istenţeire"imului de descentrali-are administrativă+ se reali-ea-ă prin evidenţierea re"imurilor diferite ce seaplică fiecăreia dintre componente. %rimei+ constituită din ansamblul serviciilor administraţiei centralde specialitate+ ale statului+ inclusiv prefectul+ i se aplică un re"im desconcentrat/ iar celei de a doua

componente+ repre-entând autorităţile colectivităţilor l

regimul juridic al autonomiei locale

Documents