registru hariton

8/19/2019 registru hariton

1/23

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTAREAL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL NAŢIONAL DE VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIEDIN CHIŞINĂU

„APROBAT” La Consiliul profesoral

Proces-verbal nr. 7 din „25”februarie 2010

R E G I S T R U LDE EVALUARE ZILNICĂ A ACTIVITĂŢII LA PRACTICA DE INSTRUIRE

________________________________________________________________________

Elevul!" Hariton Cristian

G#$ T-122

%& '!(#ul u&)*+,)) e'-&-.)'e !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Se',)!/ 0e'*-#ul/ l-'ul u&(e 0! 1e*#e'u* 1#!'*)'!______________________________________________________________ C-&(u'+*-#ul 1#!'*)')) (e l! '-le2)u____________________________3 3

C-&(u'+*-#ul 1#!'*)')) (e l! u&)*!*e! e'-&-.)'+_______________________________3 3

N-*!4_____________"

CHIŞINĂU 5678


2/23

PLANUL 9 GRAFICDE INSTRUIRE PRACTICĂ

De&u.)#e! 1#!'*)'))"_____________________________________________________________________________________

N#$ A'*)v)*+,) :) -1e#!,))le *e;&-l-2)'e N#$ (e-#e

Te#.e&ele'!le&(!#)0*)'e

7 Cuno"tin#e cu sec#iile$ locurile de lucru$ protec#ia %uncii. &ecep#ia vinului.'

5 Pre()tirea "i de*infectarea vaselor $ liniilor $ te+nolo(ice.'

< Cupa,area "i cleirea vinului. Pre()tirea solu#iilor "i %aterialelor de cleire'

= iltrarea vinului '

8 Trat)rile ter%ice ale vinului. &efri(erarea "i pasteuri*area vinului '

> aturarea "i /nvec+irea vinurilor. '

? Lucrul /n laboratorul CTC '

@ %butelierea vinulor. '

laborarea sc+e%elor vectoriale de tratare$ stabili*are "i /%buteliere a diferitor tipuri de vinuri '

76 cursii la alte /ntreprinderi. 6

77

E!.)&!* l! :e()&,! '!*e(#e)


3/23

P#-e0-#ul______________3 _________3 _______________________________ P#-'e0 ve#!l $ _____

D!*!/

lu&!/!&ul

Se'*-#ul/ l-'ul (e

)&0*#u)#e De0'#)e#e! -1e#!,))l-# *e;&-l-2)'e/ 0!#')&)l-# (e lu'#u/ '-&'lu))l-#

O0e#v!,))$

Se.&+*u#!'-&(u'+*-#)l-#1 2 3 4

&ecep#ia stru(urilor se face /n corespundere cu „3tandartul oldovei 4” "idurea*) 10 ore pe *i. La recep#ie stru(urii trebuiesc c/nt)ri#i "i se deter%in)con#inutul %ediu de *a+)r /n ei. La controlul calit)#ii partidelor de stru(uri se deter%in) corespunderea soiului"i procentul de stru(uri de alt soi care trebuie s) fie nu %ai %are de 156.radul de defectare %ecanic) "i con#inutul de boabe alterate trebuie s) nu

dep)"easc) 56 pentru vinurile de calitate superioar) "i de desert 106 pentruvinurile de consu% curent. n continuare se deter%in) con#inutul %ediu de*a+)r "i /n ba*a acestor date se stabile"te pre#ul fa#) de furni*or. Pentru vinuriletinere de consu% curent *a+aritatea stru(urilor la recoltare trebuie s) fie %ini%1' (8d%9 $ iar pentru vinurile albe de calitate superioar) ro"ii %ini% 145 (8d%9

$pentru desert 220(8d%9.:eter%inarea *a+arit)#ii se poate face

• %anual• %ecani*at

etoda %anual) const) /n faptul c) se ia proba %edie /n cantitate de ' ;(.


4/23

bar) special) condus) de operator. Pe aceast) bar) este %ontat un %ecanis% cu%elc =tip bur(+iu>. ?peratorul ia probe din diferite locuri a re%orcii. ustul destru(uri printr-un furtun ni%ere"te /n aparatul de deter%inare auto%at$ /n care

ti%p de 20 @ 90 sec se deter%in) con#inutul de *a+)r "i dac) $ este necesar sedeter%in) "i aciditatea. :ac) la fabric) sau recep#ionat %ai %ulte soiuri destru(uri atunci se vor desc)rca /n diferite bunc)re /n dependen#) de soi. :intre sec#iile auiliare pute% nu%i ur%)toarele sec#iiA

• Ca*an(eria•


5/23

M)'#- 'l).!*u ()& !*el)e#ste situat in *ona opti%a atunci cind te%peratura aerului este de 1'-14oC$u%iditatea de 506$ vite*a aerului de 0.9%8s iarna si de 0.'%8s vara$ iarte%peratura suprafeti incal*ite ale utila,ului si instalatiei nu depaseste 55oC

Ve&*)l!*)!

reducerea intensitati lui =folosiduse covoarele de cauciuc$ pisla saualte %ateriale fonoi*olante> folosirea %i,loacelor de protectie individualacontra *(o%otului.

P#-*e' )! .u&'))/)2e)e&! 0) 0!&)*!#)! l! &*#e1#)&(e#e$țn procesul de lucru ca si /n alte ra%uri ale econo%iei nationale se /nf)ptuiesteo %are %unca /n vedere /%bun)t) irii condi iilor de %unca$se re*olva proble%aț țtrecerii de la asi(urarea te+nicii securita ii la utili*area cu te+nic) pri%e,dioas).țTe+nica securit) ii este un co%ple de %)suri$%i,loace te+nice$or(ani*atoricețin(ineresti$/ndreptate spre evitarea actiunii factorilor pri%e,diosi asupra o%ului/n procesul de %unca.


6/23

To i cei ocupati /n procesul de lucru$indiferent de profesie si postul ocupat sețfolosesc /n %unca de docu%enta ia te+nica /n care sunt descrise %)surile cuț

privire la protec ia %uncii.ț

3ecuritatea %uncii e totalitatea condi iilor de %unc) /n cadrul c)rora lipse teț ș pri%e,dia de protec ie.3ecuritatea electrica a procesului de producere eț/nsu irea de produc ie de a- i pastra starea de securitate la decur(erea /nș ț șli%itele para%etrilor da i /n ti%pul lucrului stabilit. 3ecuritatea contrațincendiilor e starea obiectul datorit) c)reia este epusa cu o posibilitate de ai*bucni incendii si %anifestarea actiunii factorilor pri%e,diosi corpuluio%enesc.iecare %uncitor este obli(at s) aiba per%isiune la te+nica securita ii care estețun siste% de %)suri si %i,loace te+nice /ndreptate spre evitarea factorilorv)t)%)tori asupra o%ului /n procesul de producere.La asi(urarea condi iilor nor%elor sanitare i(ienice de %unca o i%portan aț ț%are o are caracteristica teritoriului$a%plas)rii sectiilor si cl)dirilor de

productie a /ntreprinderii /nc)rc)turi pe teritoriul /ntreprinderii se a%ena,ea*)terenuri speciale.Procesul de producere /nso it de *(uduituri puternice sunt /nf)ptuite /n /nc)perițsau cl)diri i*olate.Toate /nc)perile precu% si locurile de %unc) trebuielu%inate /n dependen a de (radul de preci*ie a lucr)rilor reali*ate.ț

Sul)*!#e! 0) .!'e#!#e!


7/23

inactivitatea levurilor s)lbatice din %ustuial) pentru ca fer%entarea @%acerarea s) fie f)cut) cu a,utorul culturilor de dro,dii selec#ionate.

Lic+idul de sulf este un reduc)tor puternic$ astfel /nc/t el poate prote,a

%ustuiala /%potriva oid)rii.


8/23

ave% po%pa pentru bo"tin) :elta$aslin Euc+er. Construc#ia po%pei per%iteve+icularea %ustuielei la ur%)toarea opera#ie te+nolo(ic) prin furtunuri ce audia%etrul 120 %%.

Cu1!!#e!Cu1!!#e! 9 este un procedeu de a%estecare a vino%aterialelor$ de diferitesoiuri de stru(uri$ din diferi#i ani de road) din diferite raioane$ "i diferitetipuri =albe "i ro"ii>$ =tari "i seci>$ iar procesul este nu%it cupa,.:atorit) procesului de cupa,are vinurile /"i a%eliorea*) cu %ult calitatea "i

/nl)tur) nea,unsuri.3copulAelaborarea unro noi tipuri de b)uturi.

3ec#ia de cupa,are a fabricii SRL „Lion-Gri” este /n*estrat) cu *ece

cupa,oare$ un filtru cu pl)ci$ "i dou) po%pe centrifu(ale. Cupa,oarele suntdotate cu o ri(l) (radat) "i p conduct) de furtun care ne indic) nivelulluc+idului /n cupa,or.

:e obocei cupa,area se face cuA-


9/23

:up) soi "i v/rst) vino%aterialele de ba*) se /%part /nA1.


10/23

La fiecare partidp de cupa, se /ndepline"te fi"a de cupa,$ /n care se indic)"i pierderile.

CleireaProcesul de /ntroducere a solu#iei sau a suspensiei /n vinurile brute pentru a corecta nea,unsurile /n co%po*i#ie stabilli*are "i li%pe*ire poart)denu%irea de cleire.

n ur%a cleirii vinurile li%pe*ite au un lucui la introducerea substan#elor proteice /n vin ele reac#ionea*) cu taninurile for%ea*) tanan#i$ care secua(ulea*)$ transfor%/ndu-se /n ful(i ele posed) o suprafa#) %ai activ) deabsorrb#ie$ vite*a de for%are a tanan#ilor depinde de te%peratur). Te%peraturaopti%) este de 14oC. Pentru cleire se /ntrebuin#ea*) %ai des ,elatina$ "i %ai rar

C3 Gelatin ali%entar @ se produce din pielea de ani%ale do%estice$ subfor%) de (ranule$ praf$ foi de culoare (albenie. :e pre()te"te solu#ie de 106 cudou)spreuece ore /nainte de /ntrebuin#are. elatinade /n%oaie /naintedefolosire. 3olu#ia de 106 se di*olv) iar)" /n ap) p/n) la concentra#iade0$256...0.56. se folose"te la cleiere /%preun) cu bentonita. :o*a 1- 1$5 (8d%9.

G..3. @ se folose"te %ai rar$ nu%ai /n ca*urile c/nd /n vin se /nt/lne"te ocantitate %are de %etale$ el se folose"te pentru deter%inarea vinului. a se

pre()te"te de 20 6 se las) 2 *ie$ se adao() bentonita "i se a%estec) 2 ore.

iltrareailtrarea are scop separarea %icroor(anis%elor "i a particulelor care se

afl) /n vin. ilrarea este una din %etode care se folose"te /n vinifica#ie pentruli%pe*irea vinului$ %i"carea lic+idului la filtrare se datore"te diferen#ei de

presiune$ care se crea*) /n aparatul de filtrare sub ac#iunea c)rora lic+idul trece


11/23

prin pori stratului filtrat$ iar particulele suspendate sunt re#inute la suprafa#a pl)cilor de filtru "i se for%ea*) un strat de sedi%ent.

F)l*#!#e! 9 repre*int) o %etod) conte%poran) de li%pe*irea rapid) "i

for#at) a lic+idelor. Pentru filtrare sunt utili*ate diferite %ateriale de filtrare caretrebuie s) coresspund) ur%)toarelor cerin#eA1. 3) fie c+i%ic neutre fa#) de vinul brut.2. 3) se posede o capacitate %are de absor%#ie fa#) de suspensiile "i

%ocroor(anis%e.9. 3) posede re*isten#a %ecanic).. 3) p)stre*e o structurp poroas) la %)rirea presiunii

La fabrica 3&L „Lion- ri” pentru filtrare se folosesc filtrele desc+ise cu pl)ci$ /n dependen#) de vinul "i %)ri%ea particulelor folosi% diferite %)rci de

cartoane care au diferite %)ri%i ai porilor .:e ee%pluA

Pentru filtrarea (rosier) se folose"te carton de %arca T 0000.Pentru filtrarea fin) ?-1.Pentru filtrarea de control ?.

:ac) vinul este bine cleit$ acelea"i pl)ci de carton %ai pot fi folosite pentru alt) cistern). :ac) pl)cile se duplesc atunci se sc+i%b).

Presiunea filtrului la ie"ie este de 1pa$ iar la intrare este de 2pa.Pl)cile se a"ea*) cu partea poroas) unde intr) vinul$ cu patrea neted) unde iese

vinul. n ca* dac) ave% %ai pu#in vin de filtrat$ atunci scoate% c/teva pl)ci.iltrarea se face cu a,utorul po%pei. nainte de po%pare se pune tubul de sticl)/ntre furtune$ pentru a vedea lu%oeditatea vinului$ pentru a nu po%pa "i clei. Laie"ire furtunul de refulare se pune cu 10 c% de la fundul cisternei$ ca furtunul s)fie /ntodeauna /n vin pentru a nu-l /%bo()#i cu oi(en.


12/23

Factorii 'e )&lue&,e!+ l! )l*#!#ePrivitor la fa*a solid)A

- visco*itatea vinului

- natura c+i%ic) a substan#elor care produc tulbur)ri- (rosi%ea stratului filtrant "i (radul s)u de co%pactare- te%peratura "i presiunea la filtrare- natura %aterialului filtrant.

P)e#(e#)le l! )l*#!#e

F)l*#!#e! l! #e'e 9 6/6>iltrarea controlat) @ 0$26

iltrarea dup) prelucrarea cu fri( @ 0$26

CTCM se face /nainte de filtrare$ /n ti%pul procesului de filtrare$ cel %ai buncontrol te+no-c+i%ic este la sf/r"itul filtr)rii$ c/nd de,a cisterna este plin). 3eiau probe din trei structuri$ se face proba %edie "i se face anali*a acestei probe$unul se deter%in)A


13/23

efectuea*) corenct "i /n ter%en util$ "i con#inutul nori%al de 3?2.aturarea are loc la l)strarea vinurilor /n butoaie sau cisterne are loc

%aturarea natural)$ aici se %)re"te calitatea lor "i cap)t) ) stabilitate "i devin

%ai li%pe*). n ti%pul %atur)rii se petrec procese de %aturare bioc+i%ice$fi*ico-c+i%ice$ fi*ice.Procesele bioc+i%ice "i fi*ice sunt procese de oidoreducere$ esterificare$

for%area %elanoidinilor$ +odroli*) "i condensare.

F))'e @ procesele de etrac#ie a co%ponentelor din doa(a butoiului$evaporarea$ co%ponen#a relativ).

:eosebi%A

M!*u#!#e 'l!0)'+ @ pentru vinurile de calitate superioar) se prevede o%aturare de la 9 ani "i %ai %ult.

M!*u#!#e! #!1)(+ @ pentru vinurile de lar( consu% p/n) la ' luni.

:oa(a ste,arului are ac#iuni po*itive la for%area (ustului "i buc+etuluivinului.

actorii ce influen#ea*) la %aturare.1. ?2 @ oi(enul "i activatorii s)i. l %aturea*) /n pre*en#a oi(enului

pe tot parcursul $atur)rii$ care depinde de tipul de vin "i varia*)/ntre 20 @ 200 %(8d%9. ionii de fier "i cupru acrivea*) oi(enul%olecular. Iea,unsurile de oi(en opre"te %aturarea$ iar surplusul

poate duce la oidare.2. te%peratura @ cu %)rirea te%peraturii se %)re"te "i o(linda /n vase$

vite*a de absorb#ie "i +e%aasob#ie. La to-ra de p/n) la 7oC$ vinul practic nu se %aturi*ea*)$ la te%peratura de p/n) la 20oC %ai %ari


14/23

se %)re"te evaporarea substan#elor volatile "i sunt pierderi dealcool /n vin. Pentru %aturarea diferitor tipuri de vin e necesar de arespacta re(i%ul de te%peratur). Pentru vinurile de %as) albe$ "i

de desert t

o

10-12

o

C$ pentru cele ro"ii de %asp 19-15

o

C$ pentruvinurile tari 15-17oC.9. u%editatea aerului @ are "i ea o influen#) %are asupra %atur)rii

vinului.B. La u%editate ,oas) se %)resc pierderileBB. La u%editate /nalt) sunt %ai %ici /ns) e (reu de %en#inut o

cur)#enie %icrobial).D%editatea opti%) 45-F56 la /nc)peri cu butoaie. La cele cucisterne 706.

. 3?2 @ pre/nti%pin) de*voltarea %icroor(anis%elor "i ap)r) vinurileinclusiv cele albe de %as) de supraoidare. inurile se p)strea*)sub protec#ia de 3?2 la /nceputul %atur)rii ce 90 %(8l$ iar sf/r"itulcu 10 %(8l. La cele ro"ii dp*a este %ai %ic) cu 189 dec/t la celealbe.

P#e2+*)#e! v!0el-# 1e&*#u .!*u#!#e$

asele trebuie s) fie curate$ sterili*ate "i de*infectate. olosirea vaselor%etalice "i a budoanelor sunt %ai convinabil econo%ice dec/t butoaiele. :e%ic"ore*) pierderile$ decade necesitatea /nc)perilor "i cre"te productivitatea%incii lucr)torilor.

inurile p)strate /n cisterna sunt %ai bo(ate /n C?2. /n(ri,irea vaselor e cu%ult %ai si%pl) dec)t latura %ic). La p)strarea /n butoaie a vinului prin prii


15/23

le%nului p)trunde ?2. :ease%enea p)trunde "i p/n) la vran) /n ti%pul u%pleriivaselor. Cantitatea de ?2 poate fi re(lat) prin ale(erea vaselor pentru p)strare$ter%enul de u%plere a (olurilor$ %etodele de u%plere$ nu%)rul de pritocuri "i%etoda lor de efectuare.

Tratarea vinului la p)straren procesul de %aturare vinul cap)t) calit)#i or(anoleptice /nalte %ai rapid

dec/t o stabili*are a li%pe*irii. Pentru aceesta /n ti%pul p)str)rii vinurile sunttratate cu fri($ cald.

n procesul %atur)rii sunt per%anent controlate "i /n(ri,ite pritocurile$u%plerea (olurilor$ sulficarea corect)$ re(ulele de sanitarie a /nc)perii.

nvec+irea

3pre deosebire de stadia de /nvec+ire a vinului /nvec+irea lor se petrece d)r)acees de oi(en /n sticle er%etic /nc+ise co dopuri de plut) f)r) pori. /turile lastricl) sunt prelucrate cu un strat protector contra %uce(aiului "i %oliilo.inurile de colec#ie se p)strea*) de la 9 ani "i %ai %ult la to-ra de 10-12oC.

Cu c/t vinul con#ine %ai %ult alcool$ etract$ *a+)r$ ter%enul de p)strare este

%ai /ndelun(at.inurile albe de %as) se p)strea*) 10-20 de ani ro"ii p/n) la 90 de ani$ cele dedesert "i tari 50-100 ani.

inurile vec+i dn sticle au un "ir de particularit)#iA

- culoarea vinului %ai intebsiv) dec/t la cele tinere- vinurile ro"ii pierd pi(%en#i antociani


16/23

Pe pere#ii striclelor se for%ea*) c)%)"i care constau din cristale pentru vin$ poli*a+aride$ proteine ".a.

nvec+irii se supun vinurile lini"tite.

Trat)rile ter%ice la /nterprindereT#!*!#e! *e#.)'+ l! #)2 @ la r)cirea brusc) a %ustului se %)re"te

coeficientul de saturare "i se %)re"te sau se for%ea*) centre de cristaliare.ite*a de r)cire depinde de %etoda de r)cire "i de productivitatea utila,ului.

:ac) r)cirea se efectuea*) /n re*ervoare %ari cu c)%)"i ter%ice prin carecircul) a(entul fre(orific$ r)cirea se petrece 21-4 ore$ la rpcirea prinsc+i%b)tarele de fri( cu pl)ci durata de tratar se %ic"orea*). Cu c/t ter%enul detratare este %ai %are cu at)t %ai %ult tarta#i vor fi sedi%entul.

La /nterprindere vinurile se tratea*) cu fri( nu%ai cele care au /nclin)rispre tulbur)ri cristalice "i proteice$ sunt tratate cu fri( 2-9 ore.

Tratarea cu fri( sc+i%b) co%po*i#ia c+i%ic) a vinului$ scade u%iditateaetitrabil). La r)cirea cu aerare se %)re"te solubilitatea oi(enului$ se intensific)%aturarea vinurilor tinere$ /ns) se p)strea*) calit)#ile or(anoleptice.

Pentru r)cire se folose"te fri(ul natural$ adic) /n ca*ul nostru vinul se las)afar) p/n) la pri%ele /n(+e#)turi$ apoi se scoate de pe sedi%ent "i se facefiltrarea la rece. ai sunt folosite "i r)citoare de ti%p ?-1-D-2$5


17/23

Pentru r)cirea direct) a vinului$ tratarea periodic) cu fri( includeur%)toarele opera#iiA

1. &)cirea prealabil) /n sec#ia de recuperare cu vin tratat cu fri(

2. &)cirea la fri( /n re*ervoare ter%ice p/n) la apari#ia cristalelor sauful(ilor.9. &)cirea p/n) la te%peratura necesar). iltrarea vinului rece5. nc)l*irea vinului p/n) la te%peratura de p)strare /n sec#ia de

recuperare.


18/23

. inactivitatea en*i%elor 5. intesificarea %atur)rii /n ti%pul pasteuri*)rii p/n) "i dup)'. /n vinurile alcooli*ate este in*ensificat procesul de asi%ilare a

alcoolului ad)u(at /n cupa,.oartea %icroor(anis%elor /n vin este ac#ionat) de alcool "i concentra#ia

de 3?2$ 16 vol alcool %ic"orea*) te%peratura de /nc)l*ire a vinului cu 1$5oC$3?2 %)re"te brusc efectul /nc)l*irii. Pentru intensificarea %atur)rii$ vinurile de%as) se pasteuri*ea*) la te%peratura '0oC$ '5oC$ cele tari 70oC "i se %)re"teti%pul la pasteuri*are$ p/n) la c/teva ore.

%butelierea vinului "i /%pac+etarea /n l)*i%butelierea este o opera#ie de trecere a vinului din vase punerea /n sticlecu scopul co%erciali*)rii sau punerea sticlelor /n colec#ie.

Pentru /%butelierea vinului$ vinul nu trebuie s) fie bolnav$ trebuie s) fie perfect s)n)tos$ li%pede cu o culoare bine definit)$ lipsit de (usturi "i %irosuristr)ine$ caracteristicile fi*ico-c+i%ice "i or(anoleptice trebuie s) corespund)standartului.

.


19/23

- t)ria alcoolului- densitatea- aciditatea titrabil)- aciditatea volatil)- pH- 3?2 total "i liber - Concentra#ia de *a+)r - tractul total.

3) fie lipsit de levuri "i bacterii$ s) nu pretind) la c)s)ri$ oid)ri$ precipit)ri. Pentru /%buteliere sunt buteli$ dopuri$ capsule$ etic+ete "i contraetic+ete.

Eutelile de sticl) au trei scopuri principale pe care le recla%ea*)

co%erciali*area vinului.- p)strarea ti%p /ndelun(at- transport cu %ai%u% de si(uran#)- atrac#ia aspectului eterior al sticlei.

Eutelia trebuie s) /ndeplineasc) anu%ite condi#ii de calitate ce privire la A

- duritate- iner#ie c+i%ic)- i%per%eabilitate- for%) (eo%etric)

- transparen#)- o%o(enitate- apsect eterior.

Eutelile trebuie s) re*iste la te%peraturi 0-50oC$ re*isten#) la presiune.


20/23

%butelierea poate fi de 9 feluri sau tipuri.

1. %buteliere rece2. %buteliere cald)

9. %buteliere i*obaric)

Îmbutelierea rece @ vinul se toarn) f)r) pre*en#a ou(enului "i sticlele seu%plu dup) nivel.

Îmbutelierea sterilă @ vinurile sunt filtrate cu pl)ci sau %e%brane sefolosesc vinurile sterili*ate cu 3?2 150 %(.

Linia de /%buteliere este din &usia$ "i toate aparatele sunt sovietice$ are o productivitate de 1000 de sticl) pe or).

%butelierea vinului este un proces te+nolo(ic co%plicat /n cadrul c)ruia sedistin( ur%)toarele opera#iiA


21/23

tot odat) contra etic+ete. Dneori etic+etarea se face %anual.5. Capsularea @ astuparea butelilor cu capsule. le sunt de %as) plastic) "i

au duferite culori. :up) ce sunt puse capsulele sticlele trec prin aparat de/nc)l*ire cu spirale electrice tJ1'0oC. Capsulele se lipesc er%etic de (/tulsticlei.

'. mbalarea @ se efectuea*) /n sec#ia de produse (ata$ /n l)*i de carton$ /ncare pot fi puse 12 sticle. 3e folosesc cutii de carton$ doarece e %ai u"orla transportare "i recuperare$ ieftine "i co%ode. Pe cutii se /nre(istrea*)nu%)ul a buteliilor "i tipul de vin aflat /n interior.

alorificarea r)%)"i#elor vinicolen afar) de produsele vinicole de ba*) %ust "i vin de la prelucrarea stru(urilor

"i de la prelucrarea "i condi#ionarea vinurilor re*ult) o serie de produsesecundare.

Cele %ai principale suntA ciorc+inii$ tescovina$ (ro,diile$ piatra de vin.

Produsele secundare pre*int) circa 20 6 din cantitatea stru(urilor prelucra#i. Prelucrarea lor ra#ional) ofer) posibilitatea ob#inerii unor produsecare au o valoare apreciabil) pentru o serie de industrii ale econo%iei na#ionale.

La o ton) de dtru(uri /nafar) de vin prontr-o valorificare ra#ional) a produselor se pot ob#ine ur%otorii produ"i secundari caA

- acid tartric @ 1$2 ;(- tescovin) @ 150 ;(- (ro,dii @ $5 ;(

Prin prelucrarea dro,diilor "i tescovin) se ob#ine 0$44 dal alcool absolut$


22/23

adic) 2$2 dal rac+iu de dro,dii de 06 vol. :ac) dori% ceva %ai tare$ atunci /ld)% la rectificare unde pute% ob#ine 70 6 vol. n raport de opera#iilete+nolo(ice aplicate %ustului "i vinului produselor secundare se clsific) dup)%ai %ulte criteriiA

- produsele vinicole (ata$ care re*ult) /n ti%pul etra(erii %ustului cu% ar fiA tescovina$ ciorc+ini$ burba.

a. ciorchini @ au in co%ponen#a lor *a+aritate 1-1$96$ acid tartric 0$1 $substrate tanante '6$ subtrate %inerale p/n) la 2$6$ enotani% 127-9-$76.

b. tescovina @ con#ine 5-106 *a+)r$ co%pu"i tartrici 0$5-26$ ulei dese%in#e 10-146. n perioada de practic) a% fost cointeresat c) %)convin( de faptul c) *a+aritatea /n tescovin) este 5-106.

CARACTERISTICĂ CHESTIONAR P#!'*)'!&*ul!" __________________________ C!#e ! !'*)v!* & '!(#ul &*#e1#)&(e#)) 2-01-(+#)e)"

_______________________________________________________________________________________________________ %& 1e#)-!(! „_____”___________56__ J „_____”________________56__

7 Te.1-ul .u&'))

tre% de rapid

&apid "i e(al

&apid %ediu

ncet oarte /ncet

C+iule"te

5 A*)*u()&e! !,+ (e.u&'+

:eosebit de (ri,uliu "i eact

Con"tiincios

ri,uliu %ediu

peditiv 3uperficial

Bnsuficient


23/23

< O#()&e

oarte ordonat

?rdonat

ediu

Bnsuficient de ordonat

:e*ordonat

= Au*-&-.)e

oarte autono%

registru hariton

Documents