reglementarea normativ-legislativă

8/18/2019 Reglementarea normativ-legislativă

1/6

Reglementarea normativ-legislativă a gestiunii finan elor municipale.ț

Sistemul finanţelor publice municipale este parte integrantă al sistemului finanţelor

publice locale, reglementat de un cadrul general legislativ-normativ. Actele legislativ-normative

generale conţin prevederi speciale referitor la organizarea şi funcţionarea autorităţilor

municipale.

Astfel, gestiunea finanţelor municipale se reglementează conform:

- Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, nr.11din !".#$.!#1%&- Legea privind finanţele publice locale, nr.'($ din 1).1#.!##'&- Legea privind statutul municipiului *+işinău, nr.%'1 din 1(.#%.1(("&- Legea privind descentralizarea administrativă, nr.%'" din !.1!.!##)&- Legea privind administraţia publică locală, nr.%') din !.1!.!##).

*onform Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, prezanta lege a

fost adoptată n scopul asigurării dezvoltării durabile a finanţelor publice, consolidării disciplinei

bugetar-fiscale şi asigurării gestionării eficiente şi transparente a resurselor financiare publice, n

temeiul prevederilor art.1#)1 din *onstituţie, prin angaarea răspunderii uvernului faţă de

/arlament.

/rezenta lege determină cadrul uridic general n domeniul finanţelor publice, n special:

a0 stabileşte principiile şi regulile bugetar-fiscale&

b0 determină componentele bugetului public naţional şi reglementează relaţiile interbugetare&

c0 reglementează calendarul bugetar şi procedurile generale privind procesul bugetar&d0 delimitează competenţele şi responsabilităţile n domeniul finanţelor publice.

Actele legislative ce reglementează domenii specifice şisau activitatea unor

autorităţiinstituţii bugetare, nu vor cuprinde prevederi ce ţin de elaborarea, aprobarea şi

e2ecutarea bugetelor, precum şi alte proceduri aferente procesului bugetar, acestea fiind obiectul

e2clusiv al prezentei legi.

3ispoziţiile prezentei legi se aplică la elaborarea, aprobarea, e2ecutarea, raportarea şi

controlul bugetelor şi fondurilor 4n continuare 5 bugete0 componente ale bugetului public

naţional, precum şi la asigurarea monitoringului financiar al activităţii autorităţilorinstituţiilor

publice la autogestiune, a ntreprinderilor de statmunicipale şi a societăţilor comerciale cu

capital integral sau maoritar public.

6n scopul asigurarii unei gestionari corecte a reseurselor financiare publice se recomanda

respectarea unor reguli te+nice, cunoscute sub denumirea de principii bugetare. Acestea fiind:


2/6

Principiul anualităţii - 7ugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.

/rincipiul unităţii monetare - 8oate operaţiunile de ncasări şi plăţi bugetare se e2primă n

monedă naţională.

Principiul unităţii: 8oate resursele şi c+eltuielile autorităţilorinstituţiilor bugetare se

reflectă şi se efectuează e2clusiv ndin bugetul de la care se finanţează. 9esursele şi c+eltuielile

bugetelor formate n cadrul sistemului bugetar se consolidează n bugetul public naţional.

Principiul universalităţii: 8oate resursele şi c+eltuielile bugetare se reflectă n buget n

sume brute. 9esursele bugetelor componente ale bugetului public naţional snt destinate

finanţării tuturor c+eltuielilor prevăzute n bugetele respective, fără a stabili relaţii ntre anumite

tipuri de resurse şi c+eltuieli.

Principiul balansării: rice buget trebuie să fie balansat. *+eltuielile bugetare trebuie să

fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare. Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii: /olitica bugetar-fiscală şi prognozele

macrobugetare pe termen mediu, n baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează

n conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se actualizează periodic

pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen mediu

şi lung.

Principiul performanţei: 9esursele bugetare se alocă şi se utilizează n mod econom,

eficient şi eficace, n concordanţă cu principiile bunei guvernări. 7ugetele se elaborează şi seraportează pe programe fundamentate pe performanţă.

Principiul transparenţei: /roiectele de acte normative n domeniul finanţelor publice se

supun consultării publice. 7ugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează n mod

transparent, avnd la bază:

a0 procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente&

b0 roluri şi responsabilităţi bine definite n procesul bugetar&

c0 informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului ntr-o manieră

clară şi accesibilă.

;ugetele aprobate şi rapoartele privind e2ecutarea lor se fac publice.

Principiul specializării: 7ugetele se elaborează, se e2ecută şi se raportează n baza unui

sistem unic de clasificaţie bugetară.


3/6

*onform Legii privind finanţele publice locale, finanţele publice locale fac parte

integrantă din sistemul finanţelor publice şi includ bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de

nivelul nti şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, care reprezintă

totalitatea veniturilor şi c+eltuielilor pentru e2ercitarea funcţiilor ce snt n competenţa acestora

conform legislaţiei şi a funcţiilor delegate de /arlament la propunerea uvernului.

10 bugetele raioanelor, constituite din:

a0 bugetul raional, care reprezintă totalitatea veniturilor şi c+eltuielilor necesare e2ercitării

funcţiilor ce snt n competenţa raionului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate

de uvern&

b0 bugetele locale - bugetele satelor 4comunelor0, oraşelor 4municipiilor0 din componenţa

raionului&

!0 bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut uridic special, constituit din: a0 bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut uridic special, care reprezintă

totalitatea veniturilor şi c+eltuielilor necesare e2ercitării funcţiilor ce snt n competenţa unităţii

teritoriale autonome cu statut uridic special conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare

delegate de uvern&

b0 bugetele locale - bugetele satelor 4comunelor0, oraşelor 4municipiilor0 din componenţa

unităţii autonome cu statut uridic special&

'0 bugetul municipiului 7ălţi, constituit din: a0 bugetul municipal, care reprezintă totalitatea veniturilor şi c+eltuielilor necesare e2ercitării

funcţiilor ce snt n competenţa municipiului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare

delegate de uvern&

b0 bugetele locale - bugetele satelor 4comunelor0 din componenţa municipiului 7ălţi&

%0 bugetul municipiului *+işinău, constituit din:

a0 bugetul municipal, care reprezintă totalitatea veniturilor şi c+eltuielilor necesare e2ercitării

funcţiilor ce snt n competenţa municipiului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare

delegate de uvern&

b0 bugetele locale - bugetele satelor 4comunelor0 si ale oraşelor din componenţa municipiului

*+işinău.

4!0 7ugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale include bugetele instituţiilor publice

finanţate, integral sau parţial, de la bugetul respectiv.


4/6

6n temeiul *onstituţiei art. 11! şi Legii privind administraţia publică locală art. % a fost

adoptată legea privind statutul municipiului Chişinău. /rezentul statut reglementează

organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice n municipiul *+işinău.

Astfel, Autorităţile administraţiei publice ale municipiului conduc, n comun cu organele

centrale de specialitate, toate ramurile economiei naţionale din teritoriu n baza

mbinării metodelor economice de administrare teritorială şi celor de reglementare directă de

către stat a activităţii economice şi a altor activităţi.

9elaţiile dintre autorităţile administraţiei publice ale municipiului şi ntreprinderile,

instituţiile şi organizaţiile cu diferite tipuri de propritate se bazează pe:

a0 delimitarea legislativă a funcţiilor, drepturilor şi obligaţiilor autorităţilor administraţiei

publice ale municipiului, a ntreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi colectivelor lor de

muncă& b0 neamestecul organelor de stat n activitatea economică şi n altă activitate legitimă&

c0 crearea unui sistem eficient de impozitare locală n cadrul legislaţiei n vigoare&

d0 dezvoltarea relaţiilor economice ntre agenţii economici şi autorităţile administraţiei publice

ale municipiului pe o bază contractuală reciproc avantaoasă.

Autorităţile administraţiei publice ale municipiului, n scopul dezvoltării bazei

economico-financiare, elaborează concepţia şi planul general de dezvoltare a municipiului,

programe de ramură, fac prognoze economice.9esursele financiare ale municipiului se constituie din miloace bugetare, speciale şi de

altă natură.

7ugetul municipal se formează n condiţiile Legii cu privire la sistemul bugetar şi

procesul bugetar, ale Legii privind finanţele publice locale şi ale Legii privind bazele sistemului

fiscal. 7ugetul municipal este compus din bugetele, oraşelor satelor 4comunelor0 din componenţa

municipiului.


5/6

c0 miloacele obţinute prin aplicarea diferitelor amenzi&

d0 alte miloace prevăzute de lege.

=iloacele fondurilor speciale ale municipiului snt utilizate:

a0 ca investiţii capitale n dezvoltarea şi reconstruirea infrastructurii sociale a municipiului&

b0 pentru acoperirea parţială a pierderilor suferite la e2ploatarea transportului urban public&

c0 pentru finanţarea altor acţiuni menite să satisfacă necesităţile stringente ale municipiului.

*+eltuielile suportate de municipiu n calitate de capitală a 9epublicii =oldova snt

acoperite de la bugetul de stat, de miloacele obţinute sub formă de plată pentru serviciile

prestate de municipiu autorităţilor publice şi reprezentanţelor diplomatice străine n 9epublica

=oldova.

Legea privind descentralizarea administrativă stabileşte cadrul general dereglementare a descentralizării administrative pe baza principiilor de repartizare a competenţelor

ntre autorităţile publice.

3escentralizarea administrativă are la bază următoarele principii:

a0 principiul autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a

autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor

responsabilitate şi n interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice&

b0 principiul subsidiarităţii, care presupune e2ercitarea responsabilităţilor publice de cătreautorităţile care snt cel mai aproape de cetăţeni, cu e2cepţia cazurilor n care intervenţia

autorităţilor de nivel superior prezintă avantae evidente ce rezultă din volumul şi natura

responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii publice&

c0 principiul ec+ităţii, care presupune garantarea unor condiţii şi oportunităţi egale tuturor

autorităţilor publice locale pentru a-şi atinge obiectivele n realizarea competenţelor lor&

d0 principiul integrităţii competenţelor, care presupune că orice competenţă atribuită

autorităţilor publice locale trebuie să fie deplină şi e2clusivă, e2ercitarea acesteia nu poate fi

contestată sau limitată de o altă autoritate dect n cazurile prevăzute de lege&

e0 principiul corespunderii resurselor cu competenţele, care presupune corespunderea

resurselor financiare şi materiale alocate autorităţilor publice locale cu volumul şi natura

competenţelor ce le snt atribuite pentru a asigura ndeplinirea eficientă a acestora&


6/6

f0 principiul solidarităţii financiare, care presupune susţinerea financiară de către stat a celor

mai slab dezvoltate unităţi administrativ-teritoriale, n special prin aplicarea unor mecanisme de

repartizare financiară ec+itabilă&

g0 principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, n

timp util, a autorităţilor publice locale, n procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin

structurile lor asociative, asupra oricăror c+estiuni ce le privesc n mod direct ori snt legate de

procesul descentralizării administrative&

+0 principiul parteneriatului public-privat, public-public, public-civil, care presupune

garantarea unor posibilităţi reale de cooperare ntre guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi

societatea civilă&

i0 principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, care presupune, n

limitele competenţelor ce le revin, obligativitatea realizării unor standarde minime de calitatestabilite de lege la prestarea serviciilor publice şi de utilitate publică de care snt responsabile.

/rin legea cu privire la administraţia publică locală se stabileşte şi se reglementează

modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice n unităţile administrativ-

teritoriale. >ar modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale n

unitatea teritorială autonomă cu statut uridic special se reglementează n baza prevederilor fi2ate

n *onstituţie, n Legea privind descentralizarea administrativă, n Legea privind statutul uridic

special al ăgăuziei şi n prezenta lege. 3ar, controlul asupra respectării legislaţiei n unităţileteritoriale autonome cu statut uridic special se efectuează de către uvern, prin intermediul

autorităţilor publice centrale de specialitate, n condiţiile prezentei legi.

/entru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează,

aprobă şi gestionează n mod autonom bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, avnd dreptul

să pună n aplicare ta2e şi impozite locale şi să stabilească cuantumul lor n condiţiile legii.

reglementarea normativ-legislativă

Documents