REGULAMENTUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

CAP. I Dispozitii generale ART. 1 (1) Prevederile prezentului regulament se aplica serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare, denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare,din municipiul Ploiesti . (2)Prezentul regulament elaborat in conformitate cu Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr. 88/2007, ale Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/08.03.2006, ale Legii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/ 2006 stabileste cadrul juridic unitar privind functionarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, definind conditiile si modalitatile ce trebuie indeplinite pentru asigurarea serviciului, precum si relatiile dintre operatorii si utilizatorii acestor servicii. (3) Prevederile regulamentului se aplica, de asemenea, la proiectarea, executarea, receptionarea, exploatarea si intretinerea instalatiilor din sistemul public de alimentare cu apa si de canalizare. (4) Operatorul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, se va conforma prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apa si de canalizare elaborat si aprobat de autoritatea administratiei publice locale. (5) In Municipiul Ploiesti gestiunea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare este delegata operatorului S. C. Apa Nova Ploiesti S.R.L. prin contract de concesiune incheiat la 14.06.2000. (6) Serviciul de evacuare a apelor uzate este asigurat de catre operatorul Regia Autonoma de Servicii Publice Ploiesti, in baza Contractului de prestari servicii incheiat cu S. C. Apa Nova Ploiesti S.R.L. la data de 01.03.2007. ART. 2 In sensul prezentului regulament, notiunile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: 2.1. apa potabila - apa care indeplineste indicatorii de potabilitate prevazuti de legislatia in vigoare; 2.2. ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei in gospodarii, institutii publice si servicii, care rezulta mai ales din metabolismul uman si din activitati menajere si igienico-sanitare; 2.3. ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activitati economico-industriale sau corespunzand unei alte utilizari a apei decat cea menajera; 2.4. ape uzate orasenesti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum si apele care provin din stropirea si spalarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a gradinilor si a curtilor imobilelor; 2.5. ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitatii atmosferice; 2.6. autoritate de reglementare competenta - Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice - denumita in continuare A.N.R.S.C.; 2.7. acces la retea - dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apa si/sau de canalizare de a se bransa/racorda si de a folosi, in conditiile legii, retelele de distributie/colectare; 2.8. acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care stabileste conditiile de furnizare pentru utilizator si defineste parametrii cantitativi si calitativi ai serviciului la

bransamentul utilizatorului si prin care operatorul se angajeaza sa furnizeze serviciul de alimentare cu apa; 2.9. aviz de bransare/racordare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, prin care se stabilesc conditiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea si executia bransamentelor de apa, respectiv a racordurilor de canalizare, si prin care se stabileste punctul de delimitare dintre retelele publice si instalatiile de utilizare; 2.10. acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajeaza sa presteze serviciul de canalizare si care defineste conditiile si parametrii cantitativi si calitativi ai apelor uzate menajere si/sau industriale preluate la canalizarea publica; 2.11. bransament de apa - partea din reteaua de alimentare cu apa, care asigura legatura dintre reteaua publica de distributie si reteaua interioara a unei incinte sau a unei cladiri. Bransamentul deserveste un singur utilizator. 2.12. caracteristici tehnice - totalitatea datelor si elementelor de natura tehnica, referitoare la o instalatie; 2.13. camin de bransament - constructie componenta a sistemului de distributie a apei, apartinand sistemului public de alimentare cu apa, care adaposteste contorul de bransament, cu montajul aferent acestuia; 2.14. contor de bransament - aparatul de masurare a cantitatii de apa consumata de utilizator, care se monteaza pe bransament , de regula, intre doua vane-robinete, la limita proprietatii utilizatorului; contorul este ultima componenta a retelei publice de distributie in sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantitatii de apa consumata, in vederea facturarii. 2.15. contor de retea - aparatul de masurare a cantitatii de apa transportata dintr-o zona in alta a retelei publice. Contorul de retea nu poate fi utilizat la determinarea si facturarea cantitatii de apa consumata de unul sau mai multi utilizatori; 2.16. contract-cadru - reglementare cu caracter normativ, care stabileste conditiile minimale pentru relatiile comerciale dintre operator si utilizator; - conventie de deversare – reglementare de ordin administrativ, tehnic, financiar si juridic pe care partile se angajeaja sa le respecte la deversarea apelor uzate in reteaua publica de canalizare; 2.17. domeniu public - totalitatea bunurilor mobile si imobile dobandite potrivit legii, aflate in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosinta sau interes public local ori judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliilor locale sau a consiliilor judetene si care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national; 2.18. grad de asigurare in furnizare - nivel procentual de asigurare a debitului si presiunii apei necesare utilizatorului intr-un interval de timp, precizat in anexa la contractul de furnizare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare; 2.19. imobil - orice cladire sau teren, cu destinatie social-culturala, administrativa, de productie industriala, comerciala, de prestari servicii sau de locuinta, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit si adresa postala. In cazul blocurilor de locuinte, la care terenul aferent nu este delimitat, se considera imobile toate acele blocuri care au adrese postale distincte; 2.20. indicatori de performanta generali - parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmarite la nivelul operatorilor; 2.21. indicatori de performanta garantati - parametri ai serviciului de furnizare a caror niveluri minime de calitate se stabilesc si pentru care sunt prevazute penalizari in contractele de furnizare/prestare, in cazul nerealizarii lor;

2.22. infrastructura tehnico-edilitara - ansamblul sistemelor de utilitati publice destinate furnizarii/prestarii serviciilor de utilitati publice; infrastructura tehnico-edilitara apartine domeniului public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale si este supusa regimului juridic al proprietatii publice sau private, potrivit legii; 2.23. instalatii interioare de apa - totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului, amplasate dupa punctul de delimitare dintre reteaua publica si instalatia interioara de utilizare a apei, si care asigura transportul apei preluate din reteaua publica la punctele de consum si/sau la instalatiile de utilizare; 2.24. instalatii interioare de canalizare - totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului, care asigura preluarea si transportul apei uzate de la instalatiile de utilizare a apei pana la caminul de racord din reteaua publica; 2.25. licenta - actul tehnic si juridic emis de autoritatea de reglementare competenta prin care se recunoaste calitatea de operator de servicii de utilitati publice intr-un domeniu reglementat, precum si capacitatea si dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilitati publice; 2.26. lichidarea avariilor - activitate cu caracter ocazional si urgent prin care, in cazul aparitiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau masuri imediate pentru impiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determina, se inlatura cauzele care au condus la aparitia incidentului sau se asigura o functionare alternativa, se repara sau se inlocuieste instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileste functionarea in conditii normale sau cu parametrii redusi, pana la terminarea lucrarilor necesare asigurarii unei functionari normale; 2.27. operator - persoana juridica romana sau straina care are competenta si capacitatea, recunoscute prin licenta, de a furniza/presta, in conditiile reglementarilor in vigoare, un serviciu comunitar de utilitati publice si care asigura nemijlocit administrarea si exploatarea sistemului de utilitati publice aferent acestuia. Operatori pot fi: - autoritatile administratiei publice locale sau o structura proprie a acestora, cu personalitate juridica; - asociatiile de dezvoltare comunitara; - societatile comerciale infiintate de autoritatile administratiei publice locale sau de asociatiile de dezvoltare comunitara, cu capital social al unitatilor administrativ-teritoriale; - societatile comerciale cu capital social privat sau mixt; 2.28. presiune de serviciu - presiunea ce trebuie asigurata de operator, in punctul de bransare,astfel incat sa se asigure debitul normat de apa, la utilizatorul amplasat in pozitia cea mai dezavantajoasa, conform normativelor in vigoare; presiunea serviciului trebuie sa se incadreze intre 0,7 bari minim si 6 bari maxim ; 2.29. punct de delimitare - locul in care instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului se branseaza la instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigura identificarea pozitiei de montare a dispozitivelor de masurare-inregistrare a consumurilor, stabilirea apartenentei instalatiilor, ca si precizarea drepturilor, respectiv a obligatiilor ce revin partilor cu privire la exploatarea, intretinerea si repararea acestora. Delimitarea dintre instalatiile interioare de canalizare si reteaua publica de canalizare se face prin caminul de racord, care este prima componenta a retelei publice, in sensul de curgere a apei uzate; 2.30. racord de canalizare - partea din reteaua publica de canalizare care asigura legatura dintre instalatiile interioare de canalizare ale utilizatorului si reteaua publica de canalizare, inclusiv caminul de racord, care reprezinta limita de responsabilitate a operatorului 2.31. repartitor de costuri - aparat cu indicatii adimensionale destinat masurarii, inregistrarii si individualizarii consumurilor de apa pentru fiecare proprietar al unui condominiu.

Contoarele de apa montate in aval de contorul de bransament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri; 2.32. retea de transport a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apa, alcatuita din reteaua de conducte cuprinsa intre captare si reteaua de distributie; 2.33. retea de distributie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apa, alcatuita din reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe, care asigura distributia apei la doi ori la mai multi utilizatori independenti; 2.34. retea de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcatuita din canale colectoare, canale de serviciu, camine, guri de scurgere si constructii anexe care asigura preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai multi utilizatori independenti; 2.35. sectiune de control - locul de unde se preleveaza probe de apa in vederea analizelor de laborator, acest loc fiind: - pentru apa potabila si industriala: caminul de bransament; - pentru apa uzata: caminul de racord; 2.36. serviciu de alimentare cu apa si de canalizare - totalitatea activitatilor de utilitate publica si de interes economic si social general efectuate in scopul captarii, tratarii, transportului, inmagazinarii si distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localitati , respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea si evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice si a apelor de suprafata provenite din intravilanul acesteia; 2.37. serviciu de alimentare cu apa - totalitatea activitatilor necesare pentru: - captarea apei brute, din surse de suprafata sau subterane; - tratarea apei brute; - transportul apei potabile si/sau industriale; - inmagazinarea apei; - distributia apei potabile si/sau industriale; 2.38. serviciu de canalizare - totalitatea activitatilor necesare pentru: - colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare; - epurarea apelor uzate si evacuarea apei epurate in emisar; - colectarea, evacuarea si tratarea adecvata a deseurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale si asigurarea functionalitatii acestora; - evacuarea, tratarea si depozitarea namolurilor si a altor deseuri similare derivate din activitatile prevazute mai sus; - evacuarea apelor pluviale si de suprafata din intravilanul localitatilor; 2.39. sistem de alimentare cu apa - ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul de alimentare cu apa. Sistemele de alimentare cu apa cuprind, de regula, urmatoarele componente: - captari; - aductiuni; - statii de tratare; - statii de pompare, cu sau fara hidrofor; - rezervoare de inmagazinare; - retele de transport si distributie; - bransamente, pana la punctul de delimitare; 2.40. sistem de canalizare - ansamblul constructiilor si terenurilor aferente instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul de canalizare. Sistemele de canalizare cuprind, de regula, urmatoarele componente: - racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare si preluare;

- retele de canalizare; - statii de pompare; - statii de epurare; - colectoare de evacuare spre emisar; - guri de varsare in emisar; - depozite de namol deshidratat; 2.40 (1) sistem de canalizare divizor - sistemul public de canalizare care asigura colectarea, transportul, epurarea si evacuarea in emisar, separata, a apelor uzate si a apelor meteorice; 2.40(2) emisar - colector pentru descarcarea apelor uzate reziduale, a celor in exces de pe terenuri desecate sau irigate; 2.41. utilaj de baza - totalitatea aparatelor si masinilor necesare asigurarii procesului tehnologic si a caror oprire sau scoatere din functiune afecteaza sau poate afecta esential desfasurarea activitatii; 2.42. utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiaza, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilitati publice, in conditiile legii. ART. 3 La elaborarea si aprobarea regulamentului serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, autoritatea administratiei publice locale a respectat urmatoarele principii: - securitatea serviciului; - tarifarea echitabila; - rentabilitatea, calitatea si eficienta serviciului; - transparenta si responsabilitatea publica, incluzand consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii si cu asociatiile reprezentative ale acestora; - continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ; - adaptabilitatea la cerintele utilizatorilor; - accesibilitatea egala a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale; - respectarea reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor, protectiei mediului si sanatatii populatiei. ART. 4 (1) Serviciul prestat prin sistemele de alimentare cu apa si de canalizare are drept scop asigurarea alimentarii cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii Ploiesti si trebuie sa indeplineasca la nivelul utilizatorilor, in punctele de delimitare/separare a instalatiilor, parametrii tehnologici si programele de furnizare stabilite in contractele de furnizare si cerintele indicatorilor de performanta aprobate de autoritatea administratiei publice locale. (2) Indicatori de performanta ai serviciului de alimentare cu apa si de canalizare la utilizatori, au in vedere necesitatea asigurarii alimentarii cu apa, canalizarii si epurarii apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. ART. 5 (1) Apa potabila distribuita prin sistemele de alimentare cu apa este destinata satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodaresti ale populatiei, ale institutiilor publice, ale operatorilor economici si, dupa caz, pentru combaterea si stingerea incendiilor, in lipsa apei industriale. (2) Apa potabila distribuita utilizatorilor trebuie sa indeplineasca, la bransamentele acestora, conditiile de potabilitate si parametrii de debit si presiune prevazute in normele tehnice si reglementarile legale in vigoare. (3) Utilizarea apei potabile in alte scopuri decat cele mentionate la alin. (1) este permisa numai in masura in care exista disponibilitati fata de necesarul de apa potabila al localitatilor, stabilit potrivit prescriptiilor tehnice in vigoare.

(4) In cazul in care cerintele de apa potabila ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral, acestia pot sa isi asigure alimentarea cu apa potabila prin sisteme proprii, realizate si exploatate in conditiile legii; (5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul strazilor si al spatiilor verzi, spalatul pietelor si al strazilor, spalarea periodica a sistemului de canalizare, spalarea autovehiculelor si consumul tehnologic al unitatilor industriale, se va utiliza cu precadere apa industriala. (6) Apa industriala sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura prin sisteme publice de alimentare cu apa industriala sau prin sisteme individuale realizate si exploatate de agentii economici. (7) Se interzice orice legatura sau interconectare intre sistemele de alimentare cu apa potabila si sistemele de alimentare cu apa industriala. ART. 6 (1) Sistemul de canalizare trebuie sa asigure, cu precadere, colectarea, transportul, epurarea si evacuarea intr-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apa, precum si a apelor pluviale sau de suprafata colectate de pe teritoriul localitatilor. (2) Namolurile provenite din statiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare si din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti se trateaza si se prelucreaza in vederea neutralizarii, deshidratarii, depozitarii controlate sau valorificarii, potrivit reglementarilor legale in vigoare privind protectia si conservarea mediului, respectiv igiena si sanatatea populatiei. (3) Apele uzate evacuate in sistemele de canalizare trebuie sa respecte conditiile precizate prin acordul de preluare in canalizare,conventii de deversare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum si pe cele impuse prin reglementarile tehnice in vigoare, astfel incat, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, sa nu conduca la: a) degradarea constructiilor si instalatiilor componente ale sistemelor de canalizare; b) diminuarea capacitatii de transport a retelelor si a canalelor colectoare; c) perturbarea functionarii normale a statiei de epurare prin depasirea debitului si a incarcarii sau prin inhibarea proceselor de epurare; d) aparitia unor pericole pentru igiena si sanatatea populatiei sau a personalului de exploatare a sistemului; e) aparitia pericolelor de explozie. (4) Evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate epurate si depozitarea namolurilor provenite din statiile de epurare se fac numai in conditiile calitative si cantitative precizate in avizele, acordurile si autorizatiile de mediu eliberate de autoritatile competente, potrivit reglementarilor in vigoare din domeniul protectiei calitatii apei si a mediului, astfel incat sa se garanteze protectia si conservarea mediului, respectiv igiena si sanatatea populatiei. (5) Preluarea in sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la agenti economici industriali sau de la alti utilizatori neracordati la retelele de distributie a apei se poate aproba numai in masura in care capacitatea sistemelor nu este depasita din punct de vedere hidraulic sau al incarcarii cu substante impurificatoare si numai daca nu contin poluanti toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare. ART. 7 (1) Masurarea cantitatilor de apa preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apa, sub forma de apa potabila, apa bruta sau apa industriala , este obligatorie. Aceasta se realizeaza prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalatiilor a echipamentelor de masurare-inregistrare si control, cu respectarea prevederilor specifice in domeniu, emise de autoritatea de reglementare competenta.

(2) Instalatiile din amonte de punctul de delimitare apartin sau sunt in administrarea operatorului, iar cele din aval apartin sau sunt in administrarea utilizatorului, dupa caz. Notiunile de amonte si aval corespund sensului de curgere a apei in instalatii, dinspre operator spre utilizator. (3) Pana la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depasi consumul stabilit in regim pausal prevazut de actele normative in vigoare. ART. 8 (1) In vederea asigurarii continuitatii serviciilor de apa si de canalizare, autoritatile administratiei publice locale au responsabilitatea planificarii si urmaririi lucrarilor de investitii necesare functionarii sistemelor in conditii de siguranta si la parametrii ceruti prin prescriptiile tehnice. In acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuala a investitiilor, plecandu-se de la un plan director de perspectiva. (2) Hotararile de dare in administrare sau contractele de delegare a gestiunii, dupa caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autoritatilor administratiei publice locale si ale operatorului in ceea ce priveste realizarea investitiilor. (3) Operatorul sistemului de alimentare cu apa si/sau de canalizare trebuie sa asigure functionarea permanenta a sistemului de alimentare cu apa la toti utilizatorii, precum si continuitatea evacuarii apelor colectate de la acestia. Livrarea apei folosite in scopuri industriale se va face conform cerintei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare acceptat de ambele parti (operator-utilizator). (4) Intreruperea alimentarii cu apa si a evacuarii apelor uzate la canalizare este permisa numai in cazuri prevazute de lege sau de prezentul regulament, precum si in cazurile de forta majora. (5) Reteaua de alimentare cu apa, inclusiv bransamentele, intra in obligatiile de intretinere si reparatie ale operatorului. (6) In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (3), (4) si (5), operatorul va asigura exploatarea, intretinerea si repararea retelelor, in conformitate cu instructiunile tehnice specifice, pe baza unui program anual de revizii tehnice, reparatii curente si capitale, modernizari si investitii. (7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea continuitatii functionarii retelei de canalizare. In cazul constatarii existentei unor obturari ale canalizarii din vina dovedita a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de catre acesta. CAP. II Siguranta serviciului de alimentare cu apa si de canalizare SECTIUNEA 1 Documentatie tehnica ART. 9 (1) Prezentul regulament stabileste documentatia tehnica minima necesara desfasurarii serviciului de alimentare cu apa si a serviciului de canalizare. (2) Regulamentul stabileste documentele necesare exploatarii, obligatiile proiectantului de specialitate, ale unitatilor de executie cu privire la intocmirea, reactualizarea, pastrarea si manipularea acestor documente. (3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de intocmire, pastrare si reactualizare a evidentei tehnice se va face prin instructiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalatii. (4) Personalul de conducere al operatorului raspunde de existenta, corecta completare si pastrare a documentatiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.

ART. 10 Proiectarea si realizarea sistemelor de alimentare cu apa si a sistemelor de canalizare sau a partilor componente ale acestora se realizeaza in conformitate cu normativele si prescriptiile tehnice de proiectare si executie in vigoare, avizate de autoritatile competente, iar proiectul va tine seama de reglementarile in vigoare privind protectia si conservarea mediului. ART. 11 Fiecare operator va detine si va actualiza urmatoarele documente: a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a facut delegarea de gestiune; b) planul cadastral al situatiei terenurilor, in masura in care a fost predat de la autoritatea administratiei publice locale ; c) planurile generale cu amplasarea constructiilor si instalatiilor aflate in exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificarile sau completarile; d) planurile cladirilor sau ale constructiilor speciale, avand notate toate modificarile sau completarile la zi; e) cartile tehnice ale constructiilor, sub rezerva predarii lor de catre investitor, atunci cand este altul decat operatorul.Operatorul va face dovada ca a solicitat acest document. f) documentatia tehnica a utilajelor si instalatiilor si, dupa caz, autorizatiile de punere in functiune a acestora; g) procese-verbale de constatare in timpul executiei si planurile de executie ale partilor de lucrari sau ale lucrarilor ascunse; h) proiectele de executie ale lucrarilor, cuprinzand memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile si schemele instalatiilor si retelelor etc.; i) documentele de receptie, preluare si terminare a lucrarilor, cu: - procese-verbale de masuratori cantitative de executie; - procese-verbale de verificari si probe, inclusiv probele de performanta si garantie, buletinele de verificari, analiza si incercari; - procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici; - procese-verbale de punere in functiune; - procese-verbale de dare in exploatare; - lista echipamentelor montate in instalatii, cu caracteristicile tehnice; - procese-verbale de preluare ca mijloc fix, in care se consemneaza rezolvarea neconformitatilor si a remedierilor; - documentele de aprobare a receptiilor si de predare in exploatare; j) schemele de functionare a instalatiilor, planurile de ansamblu si desenele, actualizate conform situatiei de pe teren, planurile de ansamblu ale fiecarui utilaj si/sau ale fiecarei instalatii,; k) instructiunile furnizorilor de echipament sau ale organizatiei de montaj privind manipularea, exploatarea, intretinerea si repararea echipamentelor si instalatiilor, precum si cartile/fisele tehnice ale echipamentelor principale ale instalatiilor; l) normele generale si specifice de protectie a muncii, aferente fiecarui echipament, fiecarei instalatii sau fiecarei activitati; m) planurile de dotare si amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de aparare a obiectivului in caz de incendiu, calamitati sau alte situatii exceptionale; n) regulamentul de organizare si functionare si atributiile de serviciu pentru intreg personalul; o) avizele si autorizatiile legale de functionare pentru cladiri, laboratoare, instalatii de masura, inclusiv cele de protectie a mediului, obtinute in conditiile legii; p) inventarul instalatiilor si liniilor electrice conform legislatiei ; r) instructiuni privind accesul in incinta si instalatii;

s) documentele referitoare la instruirea, examinarea si autorizarea personalului; t) registre de control, de sesizari si reclamatii, de dare si retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru conform procedurilor proprii ale operatorului; u) bilantul cantitatilor de apa si rezultatele bilanturilor periodice intocmite conform prevederilor legale. ART. 12 (1) Documentele puse la dispozitie de autoritatea publica locala, dupa caz, se vor pastra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare. (2) Documentatiile referitoare la constructii de orice fel se vor intocmi de catre investitor, completa si pastra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnica a constructiei". ART. 13 (1) Documentatia de baza a lucrarilor si datele generale necesare exploatarii vor fi intocmite numai de agenti economici specializati in proiectare, care o vor preda titularului de investitie. (2) Investitorii au obligatia sa impuna agentilor economici care au intocmit proiectele obligatia de a corecta toate planurile de executie, in toate exemplarele in care s-au operat modificari pe parcursul executiei, si, in final, sa inlocuiasca aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situatiei reale de pe teren si sa predea proiectul pe sistem informational si de evidenta pentru exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor proiectate. (3) Organizatiile de executie si/sau montaj au obligatia ca, odata cu predarea lucrarilor, sa predea si schemele, planurile de situatii si de executie modificate conform situatiei de pe teren. In cazul in care nu s-au facut modificari fata de planurile initiale, se va preda cate un exemplar din aceste planuri, avand pe ele confirmarea ca nu s-au facut modificari in timpul executiei. (4) In timpul executiei lucrarilor se interzic abaterile de la documentatia intocmita de proiectant fara avizul acestuia. ART. 14 (1) Autoritatile administratiei publice locale detinatoare de instalatii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitara aferente serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, precum si operatorii care au primit in gestiune delegata aceste servicii in totalitate sau numai unele activitati componente ale acestuia au obligatia sa isi organizeze o arhiva tehnica pentru pastrarea documentelor de baza prevazute la art. 11, organizata astfel incat sa poata fi gasit orice document cu usurinta. (2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele si documentele aflate in arhiva. (3) Instrainarea sub orice forma a planurilor, schemelor sau documentelor aflate in arhiva este interzisa. (4) La incheierea activitatii de operare, operatorul va preda pe baza de proces-verbal intreaga arhiva pe care si-a constituit-o, fiind interzisa pastrarea de catre acesta a vreunui document original sau copie. (5) Documentele de predare voi fi intocmite in conformitate cu prevederile legale in vigoare privind arhivarea documrntatiei tehnice. ART. 15 (1) Pentru toate echipamentele de baza se vor intocmi fise tehnice care vor contine toate datele din proiect, din documentatiile tehnice predate de furnizori sau de executanti si din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de receptie care trebuie sa confirme corespondenta lor cu realitatea. (2) Pe durata exploatarii, in fisele tehnice se vor trece date privind: a) incidentele sau avariile;

b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei; c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria in cauza; d) reparatiile efectuate pentru inlaturarea incidentului/avariei; e) costul reparatiilor accidentale sau planificate; f) lista de piese si/sau subansambluri inlocuite cu ocazia reparatiei accidentale sau planificate; g) componenta echipei sau a societatii care a efectuat reparatia accidentala sau planificata h) perioada cat a durat reparatia, planificata sau accidentala; i) comportarea in exploatare intre doua reparatii planificate; j) data scadenta si tipul urmatoarei reparatii planificate (lucrari de intretinere curenta, revizii tehnice, reparatii curente si capitale); k) data scadenta a urmatoarei verificari periodice; l) buletinele de incercari periodice si dupa reparatii. (3) Fisele tehnice se intocmesc pentru utilajele de baza, pentru fundatiile acestora si a echipamentelor, instalatiile de legare la pamant, dispozitivele de protectie si pentru instalatiile de comanda, teletransmisie si telecomunicatii. (4) Pentru baraje, canale de aductiune si evacuare, cladiri, cosuri de fum si altele asemenea, precum si pentru instalatiile de ridicat, cazane si recipiente sub presiune se va intocmi si folosi documentatia ceruta de normele legale in vigoare. ART. 16 (1) Utilajele de baza, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum si principalele instalatii mecanice (rezervoare, ascensoare, stavilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie sa fie prevazute cu placute indicatoare cuprinzand datele de identificare pentru echipamentul respectiv in conformitate cu normele in vigoare. (2) Toate echipamentele mentionate la alin. (1), precum si conductele, barele electrice, instalatiile independente trebuie sa fie numerotate dupa un sistem care sa permita identificarea rapida si usor vizibila in timpul exploatarii sau sa existe afisata schema retelei sau a instalatiei. (3) La punctele de conducere a exploatarii trebuie sa se gaseasca atat schemele generale ale instalatiilor (schemele normale de functionare electrice si mecanice), cat si, dupa caz, cele ale instalatiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apa a instalatiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal si de siguranta etc.), potrivit specificului activitatii si atributiilor. (4) Schemele trebuie actualizate astfel incat sa corespunda situatiei reale din teren, iar numerotarea si notarea din scheme trebuie sa corespunda notarii reale a instalatiilor conform alin. (2). (5) Schemele normale de functionare vor fi afisate la loc vizibil. ART. 17 (1) Instructiunile/procedurile tehnice interne pe baza carora se realizeaza conducerea operativa a instalatiilor trebuie sa fie clare, exacte, sa nu permita interpretari diferite pentru o aceeasi situatie, sa fie concise si sa contina date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul starii acestuia, asupra regimului normal si anormal de functionare si asupra modului de actionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor. (2) Instructiunile/procedurile tehnice interne trebuie sa delimiteze exact indatoririle personalului cu diferite specialitati care concura la exploatarea, intretinerea sau repararea echipamentului conform procedurilor proprii ale operatorului si trebuie sa cuprinda cel putin: a) indatoririle, responsabilitatile si competentele personalului de deservire; b) descrierea constructiei si functionarii echipamentului, inclusiv scheme si schite explicative;

c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor in conditiile unei exploatari normale (manevre de pornire/oprire, manevre in timpul exploatarii, manevre de scoatere si punere sub tensiune); d) reguli privind controlul echipamentului in timpul functionarii in exploatare normala; e) parametrii normali, limita si de avarie ai echipamentului; f) reguli de prevenire si lichidare a avariilor; g) reguli de prevenire si stingere a incendiilor; h) reguli de anuntare si adresare; i) enumerarea functiilor/meseriilor pentru care este obligatorie insusirea instructiunii/procedurii si promovarea unui examen sau autorizarea; j) masuri pentru asigurarea protectiei muncii. (3) Instructiunile/procedurile tehnice interne se semneaza de coordonatorul locului de munca si sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnata in acest sens, mentionandu-se data intrarii in vigoare. (4) Instructiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc ori de cate ori este nevoie. Modificarile si completarile se aduc la cunostinta personalului obligat sa le cunoasca si sa aplice instructiunea/procedura respectiva. ART. 18 (1) Fiecare operator care desfasoara una sau mai multe activitati specifice serviciului de alimentare cu apa si de canalizare trebuie sa elaboreze, sa revizuiasca si sa aplice instructiuni/proceduri tehnice interne. ART. 19 (1) In instructiunile/procedurile tehnice interne vor fi descrise schema normala de functionare a fiecarui utilaj, instalatie, echipament si pentru fiecare constructie, mentionandu-se si celelalte scheme admise de functionare a instalatiei, diferite de cea normala, precum si modul de trecere de la o schema normala la una alternativa. (2) Pe scheme se va figura simbolic starea normala de functionare a elementelor componente. (3) Abaterile de la functionarea in schema normala de functionare se aproba de conducerea tehnica a operatorului si se consemneaza in evidentele de operare ale personalului de deservire si de conducere operativa. ART. 20 (1) Personalul de operare va intocmi zilnic situatii cu datele de exploatare daca acestea nu sunt inregistrate si memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate in sistemul informatic sau cele intocmite de personalul de operare reprezinta forma primara a evidentei tehnice. (2) Documentatia operativa si evidentele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune masurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte si deranjamente constatate in functionarea instalatiilor sau pentru cresterea eficientei si sigurantei in exploatare. SECTIUNEA a 2-a Indatoririle personalului de operare ART. 21 (1) Personalul de operare se compune din toti salariatii care deservesc instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare, avand ca sarcina de serviciu principala supravegherea functionarii si executarea de manevre in mod nemijlocit la un echipament, intr-o instalatie sau intr-un ansamblu de instalatii.

(2) Subordonarea pe linie de exploatare si tehnico-administrativa, precum si obligatiile, drepturile si responsabilitatile personalului de deservire se trec in fisa postului si in regulamentele/procedurile tehnice interne. (3) Locurile de munca in care este necesara desfasurarea activitatii se stabilesc de operator in procedurile proprii, in functie de: a) gradul de periculozitate a instalatiilor si a procesului tehnologic; b) gradul de automatizare a instalatiilor; c) gradul de siguranta necesar in asigurarea serviciului; d) necesitatea supravegherii instalatiilor si procesului tehnologic; e) existenta teletransmisiei datelor si a posibilitatilor de executare a manevrelor de la distanta; f) posibilitatea interventiei rapide pentru prevenirea si lichidarea incidentelor, avariilor si incendiilor. (4) In functie de conditiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul sa isi indeplineasca atributiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalatii amplasate in locuri diferite. ART. 22 Principalele lucrari ce trebuie cuprinse in fisa postului personalului de deservire, privitor la exploatare si executie operativa, constau in: a) supravegherea instalatiilor; b) controlul curent al instalatiilor; c) executarea de manevre; d) lucrari de intretinere periodica; e) lucrari de intretinere neprogramate; f) lucrari de interventii accidentale. ART. 23 (1) Lucrarile de intretinere periodice sunt cele prevazute in instructiunile furnizorilor de echipamentele, regulamentele de exploatare tehnica si in instructiunile/procedurile tehnice interne si se executa, de regula, fara oprirea utilajelor de baza. (2) Lucrarile de intretinere curenta neprogramate se executa in scopul prevenirii sau eliminarii deteriorarilor, avariilor sau incidentelor si vor fi definite in instructiunile de exploatare. ART. 24 (1) In timpul prestarii serviciului, personalul trebuie sa mentina regimul cel mai sigur si economic in functionarea instalatiilor, in conformitate cu regulamentele de exploatare, instructiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim si dispozitiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativa. (2) Instalatiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, daca este in functiune sau rezerva operationala. (3) Inregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit in proceduri, in conditiile stabilite la art. 20. (4) In cazul pornirii unor echipamente, la care conform instructiunilor trebuie asigurata o anumita viteza de incarcare sau paliere de functionare, inregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, pana la stabilizarea parametrilor normali de functionare. SECTIUNEA a 3-a Analiza si evidenta incidentelor si avariilor ART. 25

(1) In scopul cresterii sigurantei in functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si al continuitatii serviciului, operatorii vor intocmi proceduri de analiza operativa si sistematica a evenimentelor nedorite care au loc in instalatiile apartinand sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, stabilindu-se masuri privind cresterea fiabilitatii echipamentelor si schemelor tehnologice, imbunatatirea activitatii de exploatare, intretinere si reparatii si cresterea nivelului de pregatire si disciplina a personalului. (2) Procedurile prevazute la alin. (1) se vor intocmi pe baza prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apa si canalizare. ART. 26 Evenimentele ce se analizeaza se refera, in principal, la: a) defectiuni curente; b) deranjamente la captari, statii de tratare, retele de transport si de distributie a apei; c) deranjamente la instalatiile de colectare, de transport, la statiile de epurare a apelor uzate si la cele de tratare si depozitare a namolurilor; d) incidente si avarii; e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite; f) limitari de consum impuse de anumite situatii existente la un moment dat in sistem. ART. 27 (1) Defectiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normala sau ca o deficienta a echipamentelor sau a instalatiilor, care nu duce la oprirea acestora. (2) Defectiunile se constata de catre personalul de operare, in timpul supravegherii si controlului instalatiilor, si se remediaza in conformitate cu procedurile aprobate. (3) Defectiunile pentru a caror remediere este necesara interventia altui personal decat cel de operare sau oprirea utilajului/instalatiei se inscriu in registrul de defectiuni. (4) Deranjamentele din retelele de transport si distributie sunt acele defectiuni care conduc la intreruperea serviciului catre utilizatorii alimentati de la o ramura a retelei de transport sau dintr-o retea de distributie. (5) Deranjamentele din statiile de tratare sau de pompare constau in oprirea prin protectie voita sau fortata a unui echipament sau instalatie, care nu influenteaza in mod direct producerea de apa potabila, fiind caracteristice echipamentelor si instalatiilor anexa. Se considera deranjament si oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea automata in functiune a utilajului de rezerva. ART. 28 (1) Se considera incidente urmatoarele evenimente: a) declansarea sau oprirea fortata a instalatiilor indiferent de durata, dar care nu indeplineste conditiile de avarie; b) declansarea sau oprirea fortata a utilajelor auxiliare, fara ca acestea sa fie inlocuite prin anclansarea automata a rezervei, care conduce la reducerea cantitatii de apa produsa, transportata sau furnizata; c) reducerea cantitatii de apa potabila si/sau industriala disponibila sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele stabilite prin reglementari, pe o durata mai mare de 60 de minute, ca urmare a defectiunilor din instalatiile proprii. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) nu se considera incidente urmatoarele evenimente: a) iesirea din functiune a unei instalatii ca urmare a actionarii corecte a elementelor de protectie si automatizare, in cazul unor evenimente care au avut loc intr-o alta instalatie, iesirea din functiune fiind consecinta unui incident localizat si inregistrat in acea instalatie; b) iesirea din functiune sau scoaterea din exploatare a unei instalatii sau parti a acesteia, ca urmare a unor defectiuni ce pot sa apara in timpul incercarilor profilactice pe partea electrica sau de automatizari, corespunzatoare scopului acestora;

c) iesirea din functiune a unei instalatii auxiliare sau a unui element al acesteia, daca a fost inlocuit automat cu rezerva, prin functionarea corecta a anclansarii automate a rezervei, si nu a avut ca efect reducerea cantitatii de apa livrate utilizatorului sau preluarii apelor uzate de la acesta; d) scoaterea accidentala din functiune a unei instalatii sau a unui element al acesteia in scopul eliminarii unor defectiuni, daca a fost inlocuit cu rezerva si nu a afectat alimentarea cu apa sau preluarea apelor uzate la/de la utilizatori; e) scoaterea din exploatare in mod voit a unei instalatii, pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamitati; f) intreruperile sau reducerile in livrarea apei potabile convenite in scris cu utilizatorii care ar putea fi afectati. ART. 29 (1) Se considera avarii, respectiv situatii de criza, urmatoarele evenimente: a) intreruperea accidentala, totala sau partiala, a livrarii apei potabile catre utilizatori pentru o perioada mai mare de 6 ore, precum si intreruperile facute de operator in cazul unor probleme de calitate a apei; b) intreruperea accidentala, totala sau partiala, a livrarii apei potabile sau industriale catre operatorii economici pe o perioada mai mare decat limitele prevazute in contracte; c) defectarea sau iesirea accidentala din functiune a utilajelor auxiliare ori a unor instalatii sau subansambluri din instalatiile de producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantitatilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o durata mai mare de 72 de ore; d) defectarea sau iesirea accidentala din functiune a unor instalatii de producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de efectul asupra utilizatorilor, daca fac ca acestea sa ramana indisponibile pe o durata mai mare de 72 de ore; e) defectarea sau iesirea accidentala din functiune a instalatiilor de producere si transport al apei potabile si industriale, care conduc la reducerea cantitatii livrate cu mai mult de 50% pe o durata mai mare de o ora. (2) Daca pe durata desfasurarii evenimentului, ca urmare a consecintelor avute, acesta isi schimba categoria de incadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va incadra pe toata durata desfasurarii lui in categoria avariei. ART. 30 Analiza avariei se efectueaza imediat dupa producerea evenimentului respectiv de catre factorii de raspundere ai operatorului, de regula, impreuna cu cei ai autoritatilor administratiei publice locale si se trateaza conform procedurii operatorului de interventie in situatii de urgenta. ART. 31 Analiza fiecarui incident sau a fiecarei avarii va trebui sa aiba urmatorul continut: a) locul si momentul aparitiei incidentului sau avariei; b) situatia inainte de incident sau avarie, daca se functiona sau nu in schema obisnuita, cu indicarea abaterilor de la aceasta; c) prilejul care a favorizat aparitia si dezvoltarea evenimentelor; d) descrierea cronologica a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor inregistrarilor computerizate si declaratiilor personalului; e) manevrele efectuate de personal in timpul desfasurarii si lichidarii evenimentului; f) situatia functionarii semnalizarilor, protectiilor si automatizarilor; g) efectele produse asupra instalatiilor, daca a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorarii; h) efectele asupra utilizatorilor, utilitatile nelivrate, durata de intrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;

i) stadiul verificarilor profilactice, reviziile si reparatiile pentru echipamentul sau protectiile care nu au functionat corespunzator; j) cauzele tehnice si factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente; k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului si modul de respectare a instructiunilor; l) influenta schemei tehnologice sau de functionare in care sunt cuprinse instalatiile afectate de incident sau avarie; m) situatia procedurilor/instructiunilor de exploatare si reparatii si a cunoasterii lor, cu mentionarea lipsurilor constatate si a eventualelor incalcari ale celor existente; n) masuri tehnice si organizatorice de prevenire a unor evenimente asemanatoare, cu stabilirea termenelor si responsabilitatilor. ART. 32 (1) Analiza incidentelor si avariilor trebuie finalizata in cel mult 5 zile de la lichidarea acestora. (2) In cazul in care pentru lamurirea cauzelor si consecintelor sunt necesare probe, incercari, analize de laborator sau obtinerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia. (3) In cazul in care in urma analizei rezulta ca evenimentul a avut loc ca urmare a proiectarii instalatiei, montarii instalatiei, deficientelor echipamentului, calitatii slabe a materialelor sau datorita actiunii ori inactiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori in legatura cu instalatia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicati, pentru punct de vedere si se va declansa o actiune corectiva sau preventiva. (4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are in gestiune instalatiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament si/sau a executantului, dupa caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autoritatii administratiei publice locale. (5) Daca avaria sau incidentul afecteaza sau influenteaza functionarea instalatiilor aflate in administrarea altor operatori sau agenti economici, operatorul care efectueaza analiza va solicita acestora transmiterea in maximum 48 de ore a tuturor datelor si informatiilor necesare analizarii avariei sau incidentului. ART. 33 (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemneaza intr-un formular-tip denumit "fisa de incident sau criza », iar la exemplarul care ramane la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului. (2) Continutul minim al fisei de incident va fi in conformitate cu prevederile art. 31. ART. 34 (1) In vederea satisfacerii in conditii optime a necesitatilor de alimentare continua cu apa potabila si a preluarii apelor uzate, operatorii vor urmari evidentierea distincta a intreruperilor si limitarilor, a duratei si a cauzelor de intrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze in instalatiile acestora, daca au afectat functionarea instalatiilor proprii. (2) Situatia centralizatoare privind aceste intreruperi sau limitari se va transmite trimestrial autoritatii administratiei publice locale. ART. 35 (1) Analiza deteriorarii echipamentelor se face in scopul determinarii indicatorilor de fiabilitate a acestora in conditii de exploatare. (2) Pentru evidentierea deteriorarilor la echipamentele de baza care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament in parte, rezultatele consemnandu-se intr-un formular-tip , care se anexeaza la fisa incidentului.

(3) Pentru evidentierea deteriorarii echipamentelor de baza ca urmare a incercarilor profilactice, manipularii, reparatiilor sau intretinerii necorespunzatoare, neefectuarii la timp a reparatiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din functiune a acestor echipamente sau a instalatiei din care fac parte si care au fost inlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a facut aceasta inlocuire), operatorul va tine o evidenta separata pe tipuri de echipamente si cauze prin centralizarea fiselor tehnice. (4) Evidentierea defectiunilor si deteriorarilor se face si in perioada de probe de garantie si punere in functiune dupa montare, inlocuire sau reparatie capitala. ART. 36 (1) Fisele de incidente si de echipament deteriorat reprezinta documente primare pentru evidenta statistica si aprecierea realizarii indicatorilor de performanta. (2) Pastrarea evidentei se face la operator pe toata perioada cat acesta presteaza/furnizeaza serviciul. (3) La incheierea activitatii de operare se aplica prevederile art. 14 alin. (4). SECTIUNEA a 4-a Asigurarea sigurantei de functionare a instalatiilor ART. 37 (1) Pentru cresterea sigurantei in functionare a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si pentru continuitatea alimentarii cu apa si preluarii apelor uzate, operatorii vor intocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor in instalatiile apartinand sistemului de alimentare cu apa si de canalizare. (2) Procedurile prevazute la alin. (1) se vor intocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru. ART. 38 Manevrele in instalatii se executa pentru: a) modificarea regimului de functionare a instalatiilor sau ansamblului de instalatii, fiind determinate de necesitatile obiective de adaptare a functionarii la cerintele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de functionare, reducerea pierderilor etc., avand un caracter frecvent si executandu-se mereu la fel, b) modificarea configuratiei instalatiilor sau grupurilor de instalatii, fara ca acestea sa aiba un caracter frecvent sau periodic, precum si cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrari sau probe si redarea lor in exploatare, c) izolarea echipamentului defect si restabilirea circuitului functional tehnologic al instalatiei sau ansamblului de instalatii, executate cu ocazia aparitiei unui incident. ART. 39 In sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre in instalatii modificarile regimurilor de functionare care au loc ca urmare a actiunii sistemelor de automatizare si protectie sau sunt executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe baza instructiunilor de exploatare, fara modificarea schemei de functionare aprobate. ART. 40 Manevrele trebuie concepute astfel incat: a) succesiunea operatiilor in cadrul manevrelor sa asigure desfasurarea normala a acestora; b) trecerea de la starea initiala la starea finala dorita sa se faca printr-un numar minim de operatii; c) ordinea de succesiune a operatiilor trebuie sa aiba in vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instructiunile de exploatare a echipamentului sau a instalatiei la care se executa manevra;

d) sa fie analizate toate implicatiile pe care fiecare operatie le poate avea atat asupra instalatiei in care se executa manevra, cat si asupra restului instalatiilor legate tehnologic de aceasta, in special din punct de vedere al sigurantei in exploatare; e) manevra sa se efectueze intr-un interval de timp cat mai scurt, stabilindu-se operatiile care se pot executa simultan fara a se conditiona una pe alta, in functie de numarul de executanti si de posibilitatea supravegherii directe de catre responsabilul de manevra; f) sa se tina seama de respectarea obligatorie a normelor de protectie a muncii; g) fiecare operatie de actionare asupra unui element prin comanda de la distanta sa fie urmata de verificarea realizarii acestei comenzi sau verificarea realizarii efectului corespunzator; h) persoana care concepe manevra trebuie sa cunoasca instalatia in care se vor executa operatiile cerute de manevra, sa dispuna de schema detaliata corespunzatoare situatiei din teren si de schema tehnologica de executare a manevrei. ART. 41 Manevrele cu impact in regimul de functionare in instalatii se efectueaza numai pe baza unui document scris conform procedurii interne a operatorului, care trebuie sa contina: a) tema manevrei; b) scopul manevrei; c) succesiunea operatiilor; d) notatii in legatura cu dispunerea si indeplinirea operatiilor; e) persoanele care executa sau au legatura cu manevra si responsabilitatile lor. ART. 42 Dupa scopul manevrei, foaia de manevra poate fi: a) foaie de manevra permanenta, al carei continut este prestabilit in instructiunile/procedurile tehnice interne, putandu-se folosi la: - manevre curente; - anumite manevre programate, cu caracter curent; - anumite manevre in caz de incident, avand un caracter curent; b) foaie de manevra pentru manevre programate, al carei continut se intocmeste pentru efectuarea de lucrari programate sau accidentale si care prin caracterul sau necesita o succesiune de operatii ce nu se incadreaza in foile de manevra permanente. ART. 43 Manevrele cauzate de incidente sau avarii se executa fara foaie de manevra. Lichidarea incidentelor se executa pe baza procedurilor/instructiunilor intocmite in acest sens. ART. 44 (1) Intocmirea, verificarea si aprobarea foilor de manevra se fac de catre persoanele desemnate de operator, care au pregatirea necesara si asigura executarea serviciului operativ si tehnico-administrativ. (2) Nu se admit verificarea si aprobarea foilor de manevra telefonic. (3) In functie de necesitate, la foaia de manevra se anexeaza o schema de principiu referitoare la manevra care se efectueaza. (4) Foaia de manevra intocmita, verificata si aprobata se pune in aplicare numai in momentul in care exista aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalatia sau ansamblul de instalatii in cauza conform procedurilor aprobate. ART. 45 Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi initiate de persoane prevazute in procedurile aprobate si care raspund de necesitatea efectuarii lor. ART. 46

Executarea manevrelor in cazul lucrarilor normale, programate, si al probelor profilactice trebuie realizata astfel incat echipamentul sa nu fie scos din exploatare mai devreme decat este necesar si nici sa nu se intarzie admiterea la lucru. ART. 47 Fiecare operator va stabili in dosarele de exploatare manevrele ce se executa pe baza de instructiuni/proceduri tehnice interne. ART. 48 (1) Darea in exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instructiunilor de proiectare si/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice si punerea in functiune. (2) In perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele si operatiile respective cad in sarcina organizatiei care executa montajul, cu participarea personalului de exploatare. (3) Dupa terminarea probelor mecanice si eventual a rodajului in gol, se face receptia preliminara a lucrarilor de constructii-montaj sau lucrarile se preiau de catre beneficiar cu proces-verbal de preluare-primire, dupa care rodajul in sarcina si probele tehnologice cad in sarcina beneficiarului. ART. 49 (1) Dupa terminarea manevrei se vor inscrie in evidentele operative ale instalatiei (dosarele de exploatare) modul de executare a manevrelor si starea in care s-au adus echipamentele respective, precum si orele la care s-au executat operatiile care prezinta importanta in functionarea echipamentelor, instalatiilor sau ansamblurilor de instalatii. ART. 50 (1)Trecerea de la schema obisnuita la o alta varianta de schema de functionare se admite numai in cazurile de prevenire de incidente, accidente si incendii, precum si in cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalatiilor respective, personalul de deservire operativa si de comanda operativa raspunzand de manevra facuta. (2) Trecerea de la schema normala la una dintre schemele-varianta se va face pe baza instructiunilor proprii si cu asistenta tehnica. ART. 51 Orice persoana care executa, coordoneaza, conduce, dispune, aproba sau participa la pregatirea, coordonarea, efectuarea manevrelor in instalatiile sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare trebuie sa cunoasca prevederile privind executarea manevrelor in instalatii si sa le aplice. CAP. III Sisteme de alimentare cu apa si de canalizare (Anexa 1) ART. 52 Prin sistemele de alimentare cu apa si de canalizare se realizeaza: a) serviciul de alimentare cu apa potabila, care are drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. Apa potabila este destinata, in ordinea prioritatilor, pentru stingerea incendiilor, consumul spitalelor si scolilor, consumul menajer, serviciilor publice, precum si pentru consumul necesar in activitati productive si comerciale; b) serviciul de canalizare, care are drept scop asigurarea serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatii. In functie de specificul localitatii, sistemul de canalizare se poate realiza in sistem unitar, divizor sau mixt. c) serviciul de epurare ape uzate ART. 53

Sursele de apa sunt, in general, surse de suprafata (lacuri, rauri, paraie etc.) si subterane, iar emisari pot fi apele curgatoare, lacurile si Marea Neagra. Sursele de alimentare cu apa si emisar pentru sistemele publice de canalizare in Municipiul Ploiesti sunt urmatoarele: a. sursele de apa sunt surse de suprafata (raurile Doftana si Teleajen prin intermediul

punctului de distributie Movila Vulpii apartinand Agentiei Nationale Apele Romane S.G.A. Prahova) si subterane (fronturi de captare apartinand operatorului);

b. emisar pentru apele uzate epurate este paraul Dambu. ART. 54 Apa livrata si apa descarcata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) apa potabila livrata utilizatorilor va avea proprietatile fizico-chimice, biologice si organoleptice conform normativelor in vigoare; b) instructiuni/proceduri tehnice interne pentru apele descarcate in retelele de canalizare vor indeplini conditiile impuse de conventiile de deversare, de normativele in vigoare, de avizele operatorului local care exploateaza instalatiile de canalizare si de acordul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, prin agentiile regionale din subordine. In cazul in care apele uzate nu se incadreaza in indicatorii de calitate care sa respecte aceste conditii, utilizatorii in cauza au obligatia sa execute instalatii proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate. ART. 55 (1) Pe traseul retelelor apartinand sistemului de alimentare cu apa si de canalizare este interzisa amplasarea de constructii provizorii sau definitive, iar pe camine, hidanti si alte accesorii ale retelei este interzisa depozitarea de materiale, parcarea sau stationarea mijloacelor de transport, utilajelor etc (2) Pentru constructiile ce urmeaza a fi executate in zona de protectie si de siguranta a conductelor retelelor de alimentare cu apa si de canalizare, autorizatia de construire va fi emisa numai dupa obtinerea avizului operatorului. (3) Amplasarea de materiale si deseuri, precum si plantarea de arbori pe traseele conductelor si retelelor constituie contraventie si se sanctioneaza. ART. 56 (1) Pentru prevenirea poluarii apei la sursa sau in retea se interzice distrugerea constructiilor, a instalatiilor, imprejmuirilor, portilor, stalpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate in zona de protectie sanitara, care, conform legislatiei in vigoare, apartin domeniului public. (2) Este interzisa afectarea functionarii retelelor de apa si de canalizare prin accesul la manevrarea armaturilor si accesoriilor a altor persoane, cu exceptia celor autorizate de operator si, in cazuri de forta majora, de pompieri. In acest sens, operatorul va lua toate masurile de siguranta necesare. (3) Manevrarea armaturilor si a instalatiilor tehnologice din reteaua de distributie a apei se va face numai de catre personalul de specialitate al operatorului. ART. 57 (1) Executarea de catre terti a lucrarilor de orice fel, in special a celor de sapatura si asfaltare, de-a lungul traseelor sau in intersectie cu retelele de apa si de canalizare, precum si a celor de extindere a retelelor de apa si de canalizare se va face numai in baza unui proiect intocmit de un operator economic autorizat, insusit si avizat de operatorul sistemului de alimentare cu apa si de canalizare. (2) Predarea amplasamentului pentru orice lucrari care interfereaza cu sistemul de apa si canalizare este obligatorie si se va face in prezenta delegatului operatorului, pe baza unui proces-verbal de primire/predare a instalatiilor existente, proces-verbal ce va obliga

constructorul la protejarea, in timpul lucrarilor pe care le efectueaza, a retelelor de apa si de canalizare inclusiv accesoriile. (3) Avarierea sau distrugerea partiala ori totala a unor parti din reteaua de apa si/sau de canalizare, provocata cu ocazia efectuarii de lucrari de constructii, va fi remediata prin grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fara ca prin aceasta persoana juridica vinovata sa fie exonerata de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apa si/sau de canalizare. Lucrarile se vor efectua imediat dupa avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizandu-se ulterior inlaturarii avariei. Dupa terminarea lucrarilor de remediere reteaua afectata trebuie sa corespunda conditiilor pentru care a fost proiectata. Nerefacerea in termenul solicitat de operator da dreptul acestuia sa execute el insusi lucrarea, costurile fiind imputate persoanei fizice sau juridice vinovate. (4) Persoana responsabila de lucrarile efectuate in carosabil are obligatia de aducere la cota a tututor accesoriilor retelei (camine, guri de scurgere etc.) CAP. IV Serviciul de alimentare cu apa SECTIUNEA 1 Dispozitii generale ART. 58 Serviciul de alimentare cu apa se afla sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale, se presteaza prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentarii cu apa pentru toti utilizatorii si cuprinde activitatile de captare, tratare, transport, inmagazinare si distributie. ART. 59 Serviciul de alimentare cu apa se realizeaza pentru satisfacerea urmatoarelor necesitati: a) consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti zilnice ale populatiei; b) consumul industrial care utilizeaza apa ca materie prima, inglobandu-se in produsul finit ca apa de racire sau agent termic, ca mijloc de spalare si sortare etc.; c) consum pentru nevoi zootehnice; d) consum pentru nevoi publice, asigurandu-se spalatul si stropitul strazilor si a spatiilor verzi, functionarea fantanilor publice si ornamentale etc.; e) consum pentru combaterea incendiilor; f) consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apa si de canalizare la spalatul retelelor de apa si de canalizare, filtrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor, pregatirea solutiilor de reactivi chimici etc. ART. 60 In vederea unei evidente mai usoare si a crearii premiselor luarii unor decizii corecte si in timp real, este necesara preocuparea pentru crearea unei baze de date in format electronic, structurata pe urmatoarele domenii: a) date constructive; b) date tehnologice; c) date de cost; d) date asupra reparatiilor etc. ART. 61 Baza de date trebuie sa contina urmatoarele caracteristici constructive si tehnologice: a) material; b) dimensiuni; c) adancime de pozare;

d) anul realizarii; e) pozitia si marimea bransamentelor, hidrantilor, vanelor; f) reparatiile executate; g) presiunea de lucru; h) presiunea maxima in sistem; i) sectiunea de control a calitatii apei etc. ART. 62 Datele legate de elementele conductelor trebuie sa poata fi apelate usor, in vederea introducerii intr-un model de calcul/verificare a retelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date si coordonatele tridimensionale. SECTIUNEA a 2-a Captarea apei ART. 63 Apa de suprafata sau subterana, folosita ca sursa pentru sistemele de alimentare cu apa a localitatilor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) calitatea corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procent de 95% din numarul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic; b) debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se in vedere variatiile zilnice si sezoniere ale necesarului de apa si tendinta de dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar). ART. 64 (1) Zona de captare folosita pentru alimentarea cu apa a localitatilor trebuie sa fie protejata impotriva activitatilor umane neautorizate. Protejarea zonelor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protectie sanitara si controlul activitatilor potential poluante din teritoriul aferent. (2) Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, in conformitate cu standardele de proiectare in vigoare. (3) Zonele de captare a apelor subterane (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor. (4) Zonele de captare trebuie imprejmuite pentru prevenirea accesului public si al animalelor si trebuie sa fie prevazute cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei in cazul precipitatiilor atmosferice. (5) Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara vor fi avertizati in scris asupra restrictiilor de utilizare. (6) Proprietarii terenurilor din zona de protectie sanitara au obligatia respectarii restrictiilor prevazute de lege ; ART. 65 In cazul captarilor din subteran se vor urmari cel putin: a) nivelul apei in foraj; b) reglarea debitului de apa extras din foraj astfel incat sa nu fie antrenate particule de nisip si apa sa fie limpede; c) variatia debitului captabil; d) protectia contra inghetului; e) efectuarea analizelor biologice. SECTIUNEA a 3-a

Tratarea apei brute ART. 66 (1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu conditiile specifice fiecarei surse, luandu-se in considerare calitatea si natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia utilizatorilor impotriva agentilor patogeni si impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sanatatea omului. (2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa permita 4 etape, prin care sa se realizeze un sir de bariere de indepartare a contaminarii microbiene: a) rezervor de stocare a apei brute sau predezinfectie; b) coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare); c) filtrare; d) dezinfectie finala. (3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfectie trebuie exploatate in asa fel incat sa asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor. Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor inregistrate in 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba. (4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apa potabila pentru localitati si au ca sursa apa de suprafata, precum si in cazul folosirii surselor de profunzime. (5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete. Tehnologia de tratare trebuie sa fie aleasa in asa fel incat sa asigure un timp de contact intre apa si substanta dezinfectanta suficient pentru obtinerea efectului scontat. De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie astfel incat valorile coliformilor totali si coliformilor fecali sa corespunda exigentelor din standardul national pentru apa potabila. (6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, in reteaua de distributie, nu trebuie sa depaseasca 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic. ART. 67 Regulile generale dupa care trebuie sa functioneze treapta de dezinfectare sunt: a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienta maxima, b) tipul si doza de reactiv vor fi alese in functie de tipul de materiale care alcatuiesc reteaua, astfel incat calitatea apei nu trebuie sa se inrautateasca din cauza reactivului de dezinfectare in exces sau in lipsa. In cazul golirii accidentale sau voite a retelei trebuie sa se ia masuri de spalare, astfel incat biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductei sa fie inactivat pentru a nu permite dezvoltarea microorganismelor. Alegerea tipului de reactiv si doza utilizata se face in functie de: 1. calitatea apei brute, in unele cazuri fiind necesara utilizarea unor reactivi complementari; 2. temperatura apei; 3. pH-ul apei; 4. modul si eficienta introducerii in apa a reactivului; 5. prezenta unor substante ce pot bloca reactivul prin reactii specifice de oxidare; 6. capacitatea de a produce un volum redus de produsi secundari nedoriti din cauza pericolului pentru sanatatea populatiei; 7. asigurarea unei biostabilitati a apei furnizate; 8. capacitatea de a avea efect remanent la o doza ce nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima; 9. prevederea unei trepte de control final al dozei sau al produsilor secundari. c) eficienta celorlalte trepte de tratare;

d) tipul de apa si protectia sanitara a acesteia, continutul de substante organice si compusi ai azotului, care pot reactiona cu reactivul, marind consumul; e) costul dezinfectarii in conditiile asigurarii cerintelor normate de livrare a apei nu trebuie afectat de preluarea, in treapta de dezinfectie, a sarcinilor ce trebuie si pot fi realizate in alte trepte de tratare. SECTIUNEA a 4-a Transportul apei potabile ART. 68 Conductele ce transporta apa trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii: a) sa asigure debitul proiectat de apa in sectiunea respectiva; b) sa fie etanse, pentru eficienta functionarii si protectia spatiului invecinat; c) sa reziste la toate presiunile de lucru din sectiunea respectiva; d) sa pastreze calitatea apei transportate. ART. 69 La aductiuni se vor realiza amenajarile constructive si dotarile cu echipamentele adecvate pentru masurarea si inregistrarea debitelor, masurarea presiunilor si a sistemului de control si colectare a datelor utilizand un sistem de control si achizitie de date (SCADA). ART. 70 (1) In lipsa aparatelor de masura, determinarea capacitatii de transport a aductiunii se face prin calcul. (2) Determinarea capacitatii aductiunii prin calcul se face prin stabilirea unor tronsoane de aductiune care: a) au acelasi diametru; b) se poate masura presiunea la capetele tronsoanelor; c) se cunoaste cota topografica a capetelor tronsoanelor; d) nu sunt prevazute legaturi pentru alimentarea altor utilizatori. (3) Daca se cunoaste diametrul conductei, distanta intre doua sectiuni, cotele piezometrice ale sectiunilor de capat, se poate calcula debitul folosind o relatie matematica precizata in literatura de specialitate sau pusa la dispozitie de fabricantii conductelor. ART. 71 In cazul in care aductiunea nu are in dotare un echipament de masurare pentru presiune sau pentru debit si nu sunt prevazute nici amenajarile constructive pentru instalarea lor, determinarea debitului se poate realiza prin folosirea rezervoarelor, asigurandu-se o precizie relativ buna. ART. 72 Testarea rezistentei conductei la presiune se face dupa metodologia data in proiect, iar in lipsa acesteia se recomanda folosirea prescriptiilor din SR EN 805:2000. ART. 73 (1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi inspectate permanent. (2) Inspectia va fi facuta, de regula, de acelasi personal, pentru a se obisnui cu detaliile si a putea sesiza diferentele de la un control la altul, cu prioritate acolo unde sunt sesizari privind calitatea sau presiunea apei. Rezultatul inspectiei se consemneaza intr-o fisa de inspectie al carei continut va fi stabilit in cadrul procedurilor proprii. Ele stau la baza: a) intocmirii planului de intretinere si a executarii lucrarilor necesare; b) executarii lucrarilor de reparatie, daca este cazul; c) avertizarii populatiei daca aspectele semnalate sunt legate de cantitatea de apa (oprirea apei, restrictii de furnizare) sau de calitatea acesteia (masuri de dezinfectare suplimentara) etc.; d) luarea masurilor asupra interventiilor neautorizate in zona de protectie sanitara.

In functie de tipul instalatiei sau echipamentului, se vor stabili programe de verificare periodica tinand cont de recomandarile furnizorilor. (3) In timpul inspectiei se verifica: a) starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de functionare, prezenta apei in camin, anuntandu-se echipa de interventie pentru scoaterea apei din camin si eliminarea cauzelor care au provocat inundarea, starea vopselei etc.; b) supratraversarile: starea ventilelor de aerisire, starea caii de acces, starea termoizolatiei/hidroizolatiei etc.; c) starea suprafetei de teren asigurata ca zona de protectie sanitara: depozite de deseuri necontrolate, folosirea substantelor nepermise, utilizarea apei in mod fraudulos, existenta mijloacelor de reperare a conductei, tendinta de lunecare a terenului etc.; d) mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea constructiei; e) starea altor mijloace de asigurare a functionarii; f) verificarea starii mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apa in vederea controlului asupra calitatii. Probele de apa potabila vor fi luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate si, pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calitatii apei, conform prevederilor legale in vigoare. ART. 74 Cand exista mijloace de masurare a parametrilor de functionare, valorile acestora vor fi notate in fisa, iar persoana in a carei grija intra supravegherea tehnologica a sistemului va verifica daca s-a redus capacitatea de transport, calitatea apei si eventual va solicita cercetari mai amanuntite. Lunar sau trimestrial se verifica starea bransamentelor sau a caminelor de bransament. ART. 75 Pentru cunoasterea performantelor functionale ale aductiunii si retelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apa, iar in cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu personalul atestat. ART. 76 (1) In functie de intindere si importanta, sistemul de transport al apei trebuie continuu supravegheat, pentru a asigura debitul sau debitul si presiunea in sectiunea de control. (2) Pentru realizarea unui bilant al apei si pentru a avea o evaluare generala a eficientei sistemului, se va determina marimea pierderii de apa din sistem, prin masurarea simultana a debitelor sau ca valori medii pe perioade de timp, cu ajutorul contoarelor de apa, pe tronsoane. (3) Pentru determinarea liniei piezometrice in lungul sistemului se vor face masuratori ale presiunii in sectiunile de control ale sistemului care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea in evidenta a unor disfunctionalitati pe conducta de aductiune. SECTIUNEA a 5-a Inmagazinarea apei ART. 77 (1) Constructiile pentru inmagazinarea apei au, in principal, rolul de acumulare a apei pentru compensarea variatiilor orare de debit furnizat, rezerva pentru stingerea incendiilor si alimentarea retelei in situatia unor indisponibilitati aparute la captare sau a conductei de aductiune. (2) In unele cazuri, constructiile pentru inmagazinarea apei pot indeplini si functii de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient de contact intre reactivi si apa pentru realizarea unei dezinfectari in bune conditii, inmagazinarea apei pentru spalatul filtrelor etc. (3) In cazul in care apa este inmagazinata si stocata intr-o constructie care cuprinde mai mult de un singur compartiment si fiecare compartiment are intrare si iesire proprie, iar

compartimentele nu sunt conectate hidraulic intre ele, constructia constituie rezervor de inmagazinare separat, iar in cazul in care compartimentele sunt conectate hidraulic, constructia constituie rezervor de inmagazinare individual. ART. 78 (1) In rezervorul de inmagazinare apa trebuie sa fie sanogena si curata, sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar ori concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana si sa indeplineasca cerintele minime prevazute in legislatia in vigoare. (2) Apa potabila este considerata sanogena si curata daca in proba prelevata la iesirea din rezervorul de inmagazinare valorile pentru parametrii bacterii coliforme, E.coli si streptococi fecali sunt cele prevazute in legislatia specifica si daca rezultatele determinarilor pentru bacteriile coliforme arata absenta acestora in 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic. ART. 79 Operatorul serviciului de alimentare cu apa trebuie sa asigure prelevarea si analizarea saptamanala a unei probe de apa de la iesirea din fiecare rezervor de inmagazinare in functiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli, streptococi fecali, numar de colonii la 22 grade C si la 37 grade C, turbiditate si dezinfectantul rezidual. ART. 80 Operatorul va lua masurile necesare pentru asigurarea unui disponibil de apa potabila inmagazinata care sa acopere minimul necesar pentru o perioada de 12 ore de intrerupere a prelucrarii si livrarii in statiile de tratare. ART. 81 Rezervoarele de inmagazinare trebuie sa aiba posibilitatea de evacuare a apei de spalare si sa aiba un sistem de acces pentru recoltarea de probe de apa. ART. 82 Spalarea, curatarea si dezinfectia rezervoarelor de inmagazinare sunt obligatorii si trebuie realizate periodic si ori de cate ori este necesar, iar materialele si substantele de curatare si dezinfectie trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire. ART. 83 Rezervoarele de inmagazinare a apei vor fi exploatate si intretinute astfel incat sa nu permita contaminare din exterior. ART. 84 Materialele de constructie, inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc., a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si rezervoarele de inmagazinare a apei trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire in acest scop. ART. 85 Vana pentru rezerva intangibila de incendiu trebuie sa fie sigilata in pozitia inchis si se poate deschide numai la dispozitia organelor de paza contra incendiilor. ART. 86 Personalul de operare va urmari starea rezervoarelor de inmagazinare, izolatia termica, aerisirea, caile de acces, pierderile de apa etc. si va consemna nivelul apei in rezervor, temperatura apei si debitul vehiculat. ART. 87 Operatorul, care asigura serviciul de alimentare cu apa din sistemul de alimentare cu apa si de canalizare, va asigura protectia calitatii apei in retelele de apa, prin respectarea timpilor maximi de stagnare a apei in rezervoarele de inmagazinare, si o va certifica prin buletine de analiza a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin avize, de organele de sanatate publica abilitate. Efectuarea analizelor la sursa si in retele se va efectua, dupa luarea

masurilor de spalare si dezinfectie necesare, ori de cate ori intervin lucrari de inlaturare a avariilor. SECTIUNEA a 6-a Distributia apei potabile ART. 88 (1) Autoritatea administratiei publice locale trebuie sa asigure conditiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitatii la serviciul de alimentare cu apa. (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu si de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, in conditii contractuale si cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului si a programelor de reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare. ART. 89 (1) Delimitarea dintre reteaua publica de alimentare cu apa si reteaua interioara de distributie apartinand utilizatorului este caminul de bransament. (2) Partile componente ale unui bransament sunt: a) o constructie numita camin de apometru (de bransament), plasata pe domeniul public sau privat, folosita pentru controlul si intretinerea bransamentului, fiind vizibila si accesibila; b) priza de apa reprezentand punctul de racordare la reteaua de distributie a apei; c) o conducta de bransament care se leaga la reteaua publica de distributie; d) armatura (vana) de concesie; e) contorul de bransament care asigura masurarea debitului de apa furnizata; f) clapet de sens unic g) armatura (vana) de inchidere. (3) Delimitarea dintre reteaua publica de distributie si instalatia interioara a utilizatorului se face prin contorul de bransament, care este ultima componenta a retelei publice de distributie. (4) Bransamentul pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartine retelei publice de distributie a apei, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia. (5) Caminul de bransament se amplaseaza cat mai aproape de limita de proprietate, de regula la 1-2 m in interiorul sau in exteriorul acesteia. ART. 90 (1) Toti utilizatorii care au instalatii de utilizare a apei vor avea acces de bransare la retelele sistemului de alimentare cu apa in conditiile legii si ale prezentului regulament. (2) Un imobil nu poate avea decat un singur bransament. In mod exceptional, unele imobile pe baza unor justificari tehnice, pot primi aprobarea operatorului de a avea mai multe bransamente. ART. 91

(1) Operatorul poate sa refuze deschiderea unui bransament daca instalatiile interioare sunt susceptibile de a dauna functionarii normale a retelei publice de distributie, ca urmare a executiei acestora fara proiect intocmit de un agent econopmic autorizat.

(2) Orice echipament aflat in proprietatea utilizatorului, care poate constitui un pericol pentru bransament, in special prin suprapresiune, trebuie sa fie inlocuit sau proprietarul va lua masurile de siguranta care se impun. In caz contrar, operatorul poate inchide bransamentul utilizatorului.

(3) Instalatiile interioare de apa nu trebuie sa fie susceptibile, prin conceptie sau realizare, de a permite, cu ocazia fenomenelor de retur al apei, poluarea retelelor publice de apa cu materii reziduale, ape nocive sau orice alta substanta neadmisa de normativele de calitate in vigoare.

(4) Utilizatorul are obligatia de a permite operatorului si autoritatilor abilitate de lege cu drept de control sa verifice instalatiile interioare in legatura cu efectele daunatoare pe care acestea le-ar avea asupra distributiei sau in legatura cu conformarea lor la normele de igiena, ori de cate ori exista indicii certe in acest sens.

ART. 92 Proprietarii imobilelor care au acces la retelele noi de distributie a apei potabile au obligatia de a solicita bransarea imobilelor in termen de 6 luni de la punerea in functiune a retelei stradele respective. ART. 93

(1) Orice utilizator care dispune in interiorul proprietatii sale si de alte instalatii de alimentare cu apa care nu provin din sistemul public de distributie a apei, trebuie sa notifice acest fapt operatorului.

(2) Este interzisa utilizarea instalatiilor interioare sau a bransamentului ca dispozitive de punere la pamant a instalatiilor electrice.

(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) antreneaza raspunderea utilizatorului si inchiderea bransamentului.

ART. 94 (1) Vana de concesie va fi manevrata numai de personalul specializat al operatorului. In

cazuri speciale (avarii, reparatii interioare etc) utilizatorul poate manevra robinetul/vana de inchidere de dupa contor.

(2) Demontarea partiala a bransamentului sau a contorului poate fi executata numai de catre operator.

ART. 95 (1) Bransarea tuturor utilizatorilor de apa, persoane fizice sau juridice, la retelele de alimentare cu apa se poate face doar in baza avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de executie. (2) Eliberarea avizului se realizeaza in doua faze, si anume: a) avizul de bransare de principiu, eliberat in vederea obtinerii autorizatiei de construire - cuprinde datele generale privind posibilitatile si conditiile de bransare a utilizatorului, date ce vor sta la baza intocmirii documentatiilor de catre biroul de proiectare al operatorului ; b) avizul de bransare definitiv - prin care se insusesc solutiile tehnice adoptate de proiectant prin detaliile de executie. Documentatia anexata la cererea pentru avizul definitiv va contine: 1. memoriu tehnic privind descrierea solutiilor adoptate in cadrul proiectului pentru bransarea la reteaua de alimentare cu apa; 2. scheme de montaj al conductelor de apa; 3. certificatul de urbanism; 4. planul de incadrare in zona, la scara de 1:500; 5. actul de proprietate sau o imputernicire data de proprietar; 6. planul retelelor in incinta. (3) Operatorul are obligatia de a elibera avizul definitiv in maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea documentatiei complete. In cazul in care in momentul depunerii documentatiei aceasta nu este completa, operatorul, in termen de maximum 10 zile calendaristice, va solicita, in scris, completarea documentatiei cu documentele care lipsesc, completand in acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberarii avizului, precum si data la care s-a depus documentatia incompleta. ART. 96

(1) Executarea lucrarilor de extindere pentru alimentari cu apa, inclusiv a bransamentelor de apa, se va face dupa obtinerea autorizatiei de construire eliberate de autoritatea administratiei publice locale, autorizatie care va avea la baza avizul definitiv al operatorului. (2) In cazul refacerii caii de circulatie, operatorul va verifica daca accesoriile sunt accesibile si la nivelul caii de rulare ; in caz contrar, va notifica constructorul in vederea punerii in conformitate sau, in caz de necesitate, va reface lucrarile pe cheltuiala constructorului. (3) Se admite montarea contoarelor de apa (apometre) si in cladiri, in general in subsoluri, in cazuri exceptionale, cu conditia asigurarii de catre utilizator a securitatii in functionare si a accesului operatorului, stabilindu-se in acest sens clauze contractuale care sa defineasca drepturile si indatoririle fiecarei parti in aceasta situatie. (4) Darea in functiune a bransamentului de apa se va face dupa receptia acestora; la receptie se vor efectua probele de presiune si de etanseitate. Punerea in functiune se va face dupa incheierea contractului de furnizare/utilizare intre operator si utilizator in termenul prevazut in contract. (5) Realizarea de bransamente fara avizul operatorului este considerata clandestina si atrage, conform legislatiei in vigoare, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala, administrativa sau penala, dupa caz, atat pentru utilizator, cat si pentru executantul lucrarii. (6) Receptia si preluarea bransamentului ca mijloc fix se realizeaza conform legislatiei in vigoare. (7) Intretinerea, reparatiile si inlocuirea totala sau partiala a bransamentului apartinand sistemului, precum si a caminului de bransament sunt in sarcina operatorului/prestatorului serviciului. Daca aceste lucrari sunt necesare din cauza utilizarii necorespunzatoare a bransamentului de catre utilizator, cheltuielile de punere in conformitate vor fi suportate de acesta, operatorul avand de asemenea dreptul de a proceda la sistarea furnizarii serviciului. ART. 97 (1) Cheltuielile pentru executarea bransamentului, inclusiv a caminului de apometru, revin autoritatii administratiei publice locale, in cazul extinderilor de retele finantate de autoritatea publica locala. (2) Toate cheltuielile de proiectare, avizare, executie, asistenta tehnica, consultanta, receptie si punere in functiune, revin in sarcina operatorului , pentru bransamentele cuprinse in programele anuale aprobate de autoritatea publica, pe ani, in functie de fondurile disponibilizate din tarif (fond de lucrari) si posibilitatilor tehnice de executie, conform contractului de delegare de gestiune. (3) In cazuri bine justificate de catre operatori, daca conditiile tehnice nu permit alta solutie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori in acelasi camin de bransament, cu contoare separate montate in acelasi camin. ART. 98

(1) Utilizatorul trebuie sa permita accesul liber si neconditionat al reprezentantului operatorului care efectueaza citirea contorului, cu o periodicitate comunicata utilizatorului si care nu va depasi 3 luni.

(2) In mod exceptional, citirea poate fi facuta si de catre utilizatori pe baza formularelor emise de operator si numai cu acordul operatorului, sau transmisa telefonic, la numarul de telefon si in intervalul de timp comunicat de operator ; de asemenea, indexul poate fi comunicat pe rubrica speciala de pe situl internet al operatorului.

(3) Daca la data citirii nu s-a asigurat accesul la contor, se va factura o cantitate egala cu media de consum pe ultimele 3 luni, urmand ca la urmatoarea citire sa se regleze cantitatea facturata.

(4) Anuntarea datei si orei de efectuare a urmatoarei citiri va fi facuta de operator prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, iar daca nici la urmatoarea data clientul nu asigura accesul la contor, operatorul poate sa sisteze furnizarea apei cu o notificare prealabila.

(5) Utilizatorul este obligat sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea protectiei si integritatii fizice a caminului de bransament, a contorului de apa la locul de montaj si a vanelor ce echipeaza bransamentul, daca acestea se afla pe proprietatea sa. In caz contrar, aceste masuri sunt in sarcina operatorului.

(6) Orice reparatii si orice inlocuire de contor al carui sigiliu a fost rupt si care a fost deschis sau demontat ori a carui deteriorare se datoreaza unei cauze straine sau unei functionari anormale in conditii de inghet, incendiu, socuri exterioare sau furt, sunt efectuate de operator pe cheltuiala exclusiva a clientului, in cazul in care caminul este situat pe proprietate privata.

ART. 99 (1) Verificarea exactitatii indicatiilor contorului se face ca obligatie legala a operatorului

sau la solicitarea scrisa a utilizatorului. (2) In caz de inlocuire a contorului de apa din initiativa operatorului, utilizatorul va fi

invitat in scris sau telefonic, din timp, sa asiste la operatiunea de inlocuire si de inregistrare a indexului vechi si a indexului de pornire a noului contor. In cazul in care utilizatorul nu participa la efectuarea inlocuirii la data si ora anuntate, operatorul va comunica in scris aceste date.

(3) Utilizatorul are dreptul sa ceara in orice moment verificarea exactitatii indicatiilor contorului de apa. Verificarea se face numai pe standuri de verificare autorizate, care apartin unui agent economic autorizat.

(4) Daca verificarea este efectuata la cererea utilizatorului si contorul corespunde aprobarii de model si clasei de precizie a acestuia, atestata prin bulletin de verificare metrologica, cheltuielile de verificare, montare si demontare sunt in sarcina utilizatorului. In caz contrar, cheltuielile sunt in sarcina operatorului care procedeaza, de asemenea, la o rectificare a facturii, luand in calcul media de consum pe ultimele 3 luni anterioare facturii contestate.

(5) Operatorul nu va proceda la rectificarea facturii atunci cand contorul a inregistrat in favoarea utilizatorului.

ART. 100 Lucrarile de intretinere la reteaua de distributie constau in: a) verificarea starii si integritatea hidrantilor si remedierea imediata a deficientelor: capacele de protectie, pierderea de apa, interventia neautorizata, blocarea hidrantilor, existenta inscriptiilor de marcaj, eventual starea de functionare prin deschiderea hidrantului pentru o perioada scurta de timp: periodic ; b) verificarea starii caminelor de vane: existenta capacelor, starea capacelor de camin si inlocuirea imediata cu capace mai sigure, starea interioara a caminului (are apa, are deseuri, are legaturi neautorizate, constructia este intreaga, daca scara nu este corodata, piesele metalice sunt vopsite etc.); c) verificarea caminelor de bransament: integritate, starea contorului de apa, functionarea si eventual citirea contorului, prezenta apei in camin (se anunta echipa de interventie pentru scoaterea apei din camin si eliminarea cauzelor care au provocat inundarea), tendintele de distrugere etc.; d) montarea indicatoarelor rutiere si a celor luminoase de avertizare a pericolelor in zona in care capacele ce se gasesc pe calea rutiera sunt lipsa/defecte, dupa caz; e) verificarea ca dupa refacerea tramei stradale in urma interventiilor la reteaua publica de apa sau canalizare, capacele sa fie la cota noii cai de rulare: saptamanal;

f) curatarea caminelor, evacuarea apei, repararea caminului, vopsirea partilor metalice; g) verificarea functionarii vanelor, vanelor de reglare a presiunii si ventilelor de aerisire; h) controlul pierderilor de apa; integral, la cel putin 2 ani pentru retelele de distributie; i) depistarea bransamentelor fraudulos executate: semestrial; j) inlocuirea contoarelor de apa defecte, care functioneaza in afara clasei de precizie sau pentru verificarea metrologica periodica; k) asigurarea starii normale de functionare a nodurilor in care se preleveaza probe pentru urmarirea calitatii apei, de catre personalul propriu sau de catre organele sanitare: lunar; l) spalarea tronsoanelor unde viteza de curgere este mica, ca urmare a reducerii consumului: lunar sau la intervale ce se decid in functie de indicatiile organelor sanitare de inspectie, sau acolo unde se semnaleaza probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenta bacteriilor etc.); m) verificarea debitului si presiunii la bransamentul utilizatorului, in sectiuni caracteristice; ART. 101 Toate caracteristicile importante, de natura sa schimbe elementele de siguranta functionarii, vor fi sistematizate si vor fi introduse in lista supravegherii prioritare sau chiar in cartea constructiei. ART. 102 Elementele constructive ale sistemului vor fi pozitionate fata de calea de circulatie, in sistemul national de referinta si vor fi pregatite pentru sistemul GIS. ART. 103 (1) In cazul capacelor caminelor, daca denivelarea depaseste 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului. (2) O procedura similara se va aplica in cazul corectarii cotelor cutiei de protectie a capatului de sus al tijei de manevra a vanelor ingropate in pamant. ART. 104 Atunci cand instructiunile o prevad, cand organele sanitare decid sau dupa un accident care a avut implicatii asupra calitatii apei, se face spalarea, spalarea si dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din retea sau a intregii retele. (2) Viteza apei utilizate la spalare trebuie sa fie de minimum 1,5 m/s. (3) Dezinfectarea se face cu apa clorata cu circa 30 mg Cl/m 3 care se introduce prin pompare printr-un hidrant pana se umple, pastrandu-se plina minimum 24 ore dupa care se goleste si se spala minimum 1 ora cu apa pana cand analiza de apa rezultata este buna, iar autoritatea sanitara da aviz de punere in functiune a circuitului. (4) Pentru siguranta, populatia trebuie avertizata si anuntata cand la bransament apa nu indeplineste conditiile de potabilitate. (5) Spalarea si dezinfectarea se incepe cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi date in functiune, iar personalul de interventie va fi instruit si dotat cu masca de protectie contra scaparilor de clor. (6) Cu ocazia spalarii se verifica si etanseitatea vanelor, iar cele defecte se vor inlocui. ART. 105 (1) Pierderile de apa in retea se considera ca fiind normale daca au valori sub 15% din cantitatea totala intrata in sistemul de distributie. (2) Lucrarile de reabilitare sau modernizare, dupa caz, se fac obligatoriu, in cazul in care pierderea generala de apa (de la captare la utilizator) este mai mare de 20%. ART. 106 Reparatiile se vor face in concordanta cu procedura de lucru in functie de: a) tipul de material; b) tehnica de lucru propusa si stabilita prin procedura; c) timpul maxim posibil pentru oprirea apei;

d) posibilitatile si consecintele izolarii tronsonului avariat; e) asigurarea cu apa a obiectivelor prioritare (spitale, scoli, agenti economici la care intreruperea apei poate fi grava); f) utilajele ce pot fi aduse pe amplasament depinzand de conditiile meteorologice si de starea vremii, de amplasament, de marimea avariei etc.; g) existenta avizului Primariei Municipiului Ploiesti, inclusiv a organelor de politie, daca se perturba traficul in zona; h) existenta unei autorizatii de construire, conform prevederilor legale. ART. 107 Cu ocazia oricarei reparatii, tuburile de azbociment vor fi inlocuite obligatoriu, fiind interzisa repararea acestora sau mentinerea lor in circuit. ART. 108 (1) In caz de golire a conductei trebuie acordata o atentie sporita modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe conducta ceea ce poate face posibila aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia si aparitia pericolului unor imbolnaviri la utilizator. (2) Pentru a evita formarea vacuumului, prima armatura care se deschide va fi hidrantul situat la cota cea mai inalta de pe traseul implicat, iar acesta va ramane deschis pana la reumplerea conductei cu apa. (3) Daca fenomenul de vacuum pe conducta se produce in mod curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate masuri de intercalare a unor ventile de aerisire adecvate (ca pozitie si capacitate). ART. 109 Hidrantii avariati trebuie inlocuiti cu alti hidranti incercati pe bancul de proba, intrucat produc o pierdere mare de apa. Pentru hidrantii montati pe artere, dar fara vana de izolare, se va analiza solutia introducerii unei vane de izolare, chiar daca este o vana amplasata direct in pamant. ART. 110 (1) In cadrul lucrarilor de reparatii se poate include si operatiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii in retea pentru reducerea presiunii in perioada de noapte, avand drept scop reducerea pierderilor de apa din retea. (2) Utilizarea metodei nu inlocuieste solutia de montare a pompelor cu turatie variabila. ART. 111 Pentru realizarea bransamentelor noi se recomanda folosirea unui procedeu care sa permita realizarea acestuia fara oprirea apei in conducta. ART. 112 Toate lucrarile de reparatii capitale se vor incheia prin realizarea a doua operatiuni: a) elaborarea unui document care sa cuprinda operatiunile efectuate, acesta intrand in documentatia tehnica a cartii de constructii la capitolul retea sau aductiune, dupa caz; b) intocmirea unei calculatii a costurilor lucrarii care va fi pastrata in documentatia de referinta a tronsonului respectiv de retea. ART. 113 La termenul legal se verifica recipientul de hidrofor, fie ca este recipient de hidrofor propriu-zis sau recipient de combatere a loviturii de berbec ori recipient pentru asigurarea amorsarii pompelor, repararea acestuia facandu-se in conditiile stabilite de proiectant si normele ISCIR. ART. 114 (1) Pentru realizarea unei exploatari eficiente a retelei de distributie a apei, este necesara dezvoltarea unui sistem care sa permita transmiterea informatiilor in timp real din sistem si interpretarea lor pentru a putea lua deciziile necesare sau parametrii sa fie reglati prin intermediul unui sistem de automatizare.

(2) Principalele marimi controlate trebuie sa fie: a) starea de functionare/rezerva/avarie a pompelor; b) starea inchis/deschis a vanelor; c) nivelul/volumul apei in rezervor; d) presiunea apei in reteaua de distributie, in noduri reprezentative (noduri unde o variatie a presiunii se face cu o modificare importanta a debitului) etc. ART. 115 (1) Pentru eficientizarea activitatii, operatorul trebuie sa aiba un dispecerat prin care se va coordona intreaga activitate de operare si va fi asigurata corelarea informatiilor date de aparatele de masura, cu lucrarile de interventie in retea si cu sesizarile facute de utilizatori. (2) Dispecerul central trebuie sa fie asigurat cu un sistem de primire a informatiilor, asistat de un program de calculator performant si dublat de un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematica a datelor intr-o baza de date, sa poata fi usor exploatate pentru informatii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc. (3) In cadrul dispeceratului trebuie sa se poata depista problemele legate de distributia apei, prin compararea datelor masurate cu cele date prin proiect sau din perioada anterioara de exploatare, realizandu-se un control mai riguros in zona, astfel incat sa se poata masura volumul de apa cerut de utilizatori si identifica zonele cu pierderi mari de apa. ART. 116 (1) Masurarea debitelor pe reteaua de distributie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apa, putandu-se folosi un debitmetru portabil. (2) In lipsa contorului, se poate face o determinare a debitului mediu pe un interval relativ mare de timp, pentru a reduce influenta decalajelor intre citirea contoarelor de bransament, daca toate bransamentele sunt contorizate. (3) In toate cazurile trebuie sa se determine pierderile de apa pe retele. ART. 117 (1) In cazul unor retele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care sa se determine comportarea retelei fata de calitatea si cantitatea de apa introdusa in retea, precum si stabilitatea biologica a apei in conditii reale. (2) Rezultatele studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind reabilitarea retelei, cresterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte suplimentare in schema de tratare a apei sau cresterea calitatii apei introduse in retea, concomitent cu reabilitarea retelei. ART. 118 Proba de presiune se va face dupa o metodologie similara cu cea utilizata la aductiuni. ART. 119 Pentru eficientizarea activitatii de distributie a apei, se va da o atentie deosebita monitorizarii si reducerii pierderilor de apa, mai ales in cazul utilizarii unei surse de apa sarace, daca solul este sensibil la inmuiere sau daca apa este adusa cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/mc). ART. 120 La analizarea costurilor lucrarilor necesare reducerii pierderilor de apa se va face comparatia cu costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care sa fie adusa cantitatea de apa pierduta. ART. 121 Strategia controlului pierderilor de apa se structureaza in urmatoarele etape: a) realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor; b) organizarea controlului si analiza sistematica a pierderilor; c) dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor;

d) organizarea sistemului de remediere a defectiunilor constatate; e) evaluarea continua si controlarea efortului pentru estimarea pierderilor; f) stabilirea limitei din punct de vedere tehnic si economic pana la care remedierea defectiunilor trebuie facuta. ART. 122 La retelele alimentate gravitational reducerea presiunii in retea, pentru micsorarea pierderilor de apa prin neetanseitati, se poate face prin: a) montarea pe conducte, in pozitie convenabila, a unor vane reductoare de presiune, care sa asigure o presiune prestabilita in zona aval de sectiune; b) manevrarea zilnica a vanelor normale, cu precautia necesara pentru a nu se forma vacuum ca urmare a inchiderii bruste a acestora; c) prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor si adoptarea de masuri similare (reglare de vane) in sectiuni departate de sectiunea controlata. ART. 123 In cazul retelelor alimentate prin pompare, reducerea presiunii in retea se poate face: a) prin modificarea debitului in cazul pompelor cu turatie variabila, referinta fiind luata de la nodul de retea sensibil la modificarea debitului; b) prin scoaterea sau introducerea in functiune a pompelor cu turatie constanta, pe baza experientei de exploatare, avand in vedere un consum zilnic aproape constant; c) prin alegerea unor diametre ale conductelor astfel incat, la modificarea presiunii, ritmul de scadere sa se propage cat mai uniform in retea; d) prin refacerea retelei, acolo unde este cazul, in sensul asigurarii unei presiuni de baza pentru cladirile cu inaltime mai mica si marirea acesteia la cladirile inalte prin statie de pompare cu hidrofor, pompe cu turatie variabila etc. ART. 124 Prelucrarea sistematica a valorilor obtinute din controlul pierderii de apa se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de: a) comportarea in timp a diferitelor tipuri de materiale; b) durata reala de viata a unor materiale si a tipurilor de imbinari; c) mai buna estimare a costurilor de exploatare a retelelor; d) stabilirea unor valori rationale asupra eficientei retelei; e) valori de comparat cu realizari din alte localitati/tari; f) stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apa. ART. 125 (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de masurare a consumului pe bransamentul sau. (2) In municipiul Ploiesti a fost finalizata actiunea de contorizare a consumului de apa. CAP. V Serviciul de canalizare SECTIUNEA 1 Colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori ART. 126 (1) Autoritatea administratiei publice locale trebuie sa asigure conditiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitatii la serviciul de alimentare cu apa si de canalizare. (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu si de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, in conditii contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului si a programelor de reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare. ART. 127

(1) Delimitarea dintre reteaua publica de canalizare si instalatia interioara de canalizare apartinand utilizatorului este caminul de racord. (2) Partile componente ale unui racord sunt: a) o constructie numita camin de racord, plasata pe domeniul public sau privat, folosita pentru controlul si intretinerea racordului, fiind vizibila si accesibila; b) o conducta de racordare, situata intre caminul de racord si reteaua publica de canalizare; c) un dispozitiv de legatura, realizat conform normelor tehnice in vigoare, permitand legarea conductei de racordare la canalul de serviciu. (3) Racordul de la camin spre retea, inclusiv caminul de racord cu toate componentele sale, apartine retelei publice de canalizare, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia. (4) Cotele de racordare (cota radierului caminului de racord) depind de posibilitatile tehnice de executare a retelei de canalizare si a caminului si vor fi in general la maxim 1,4 metri adancime. (5) Lucrarile de intretinere, exploatare si reconditionare a racordurilor sunt in sarcina operatorului, cu exceptia cazului in care aceste lucrari sunt necesare din cauza folosirii necorespunzatoare de catre utilizator. ART. 128 (1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor utilizatorului, in cazul intrarii sub presiune a retelei de canalizare, acestea nu vor fi racordate direct la reteaua de canalizare. (2) Pe legaturile prevazute pentru golirea subsolurilor la canalizare, in vederea evacuarii apelor provenite din retelele interioare de alimentare cu apa si de canalizare in cazul unor defectiuni, se vor monta de catre utilizatori vane si clapete contra refularii. (3) Caminul de racord se amplaseaza astfel: a) la 1-2 m fata de cladire, la imobilele fara curte si fara imprejmuire; b) imediat dupa caminul uscat, de control al canivoului, la imobilele construite in terenuri sensibile de umezire (macroporice); c) la 1-2 m de limita de proprietate, in curtea imobilelor cu incinta inchisa; d) la canalul de serviciu, acolo unde distanta dintre cladire si canalul public este mai mica de 3 m., in camine de vizitare construite pe reteaua publica si care devin camine de racord. ART. 129 (1) Evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor este permisa numai daca prin aceasta: a) nu se degradeaza constructiile si instalatiile retelelor de canalizare si ale statiilor de epurare; b) nu se diminueaza capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau obturari; c) nu se aduc prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare; d) nu se perturba procesele de epurare din statiile de epurare sau nu se diminueaza capacitatea acestora; e) nu se creeaza pericol de explozie; f) nu afecteaza calitatea apelor uzate si meteorice din sistemul de canalizare. (2) Este interzisa infundarea gurilor de scurgere prin aruncare sau depozitare de pamant sau alte reziduuri. (3) Este interzisa deversarea in reteaua de canalizare a deseurilor si a altor obiecte care ii ingreuneaza exploatarea. ART. 130 (1) Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul racordului si numai a urmatoarelor categorii de ape uzate: a) ape uzate menajere; b) ape uzate industriale, cu conditia incadrarii in limitele legale; c) ape uzate orasenesti;

d) ape pluviale; e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zapezii. (2) Operatorii specializati in colectarea si transportul urban al deseurilor lichide apoase si a namolurilor din fosele septice colectate de pe raza municipiului Ploiesti, vor fi notificati in vederea obtinerii autorizatiei de protectia mediului. Transportul acestor tipuri de deseuri se va face cu respectarea legislatiei in vigoare, punctul de descarcare fiind statia de epurare a municipiului Ploiesti sau alte statii de epurare autorizate de APM.Nerespectarea acestei prevederi conduce la anularea notificarii,constituie contraventie si se anuleaza. ART. 131 (1) Orice utilizator care doreste sa fie racordat la sistemul de canalizare trebuie sa depuna la operatorul serviciului de canalizare o cerere de racordare. Cererea va fi insotita de certificatul de urbanism, planul de incadrare in zona la scara de 1:500 si actul de proprietate sau o imputernicire data de proprietar. (2) La solicitarea avizului de racordare, in vederea evacuarii apelor uzate, utilizatorul va pune la dispozitie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimari ale debitelor si compozitiei apelor uzate care urmeaza a fi evacuate in canalizarile localitatilor cu exceptia utilizatorilor casnici. (3) Utilizatorii de tip industial sunt obligati sa incheie conventii speciale de deversare, la solicitarea operatorului, in baza carora se va face monitorizarea conditiilor de deversare si calitatea efluentilor. ART. 132 Pentru orice modificari privind debitul si/sau calitatea apelor uzate, evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor de catre operatorii economici, ca urmare a extinderii capacitatilor de productie, a modificarii tehnologiilor de fabricatie sau a altor cauze, precum si in cazul schimbarii calitatii utilizatorului (casnic – agent economic), utilizatorul are obligatia de a cere un nou aviz de racordare, de a obtine avizul inspectoratului de sanatate publica si avizul de gospodarire a apelor, iar operatorul are obligatia sa modifice contractul de furnizare. ART. 133 (1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator revin autoritatil administratiei publice locale pentru extinderile de retele de canalizare prevazute in programele de investitii. 2) Toate cheltuielile de proiectare, avizare, executie, asistenta tehnica, consultanta, receptie si punere in functiune, revin in sarcina operatorului , pentru racordurile cuprinse in programele anuale aprobate de autoritatea publica, pe ani, in functie de fondurile disponibilizate din tarif (fond de lucrari) si posibilitatilor tehnice de executie, conform contractului de delegare a gestiunii. (3) Legatura realizata intre caminul de racordare si reteaua de canalizare interioara a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este in sarcina exclusiva a utilizatorului. Canalizarea si lucrarile de racord trebuie sa fie executate in conditii de etanseitate. ART. 134 In vederea eliberarii avizului de racordare, operatorul: a) va analiza cantitatile si incarcarile cu impurificatori ale apelor uzate, prognozate a fi evacuate de utilizator, in corelatie cu capacitatea retelelor de canalizare existente in zona de amplasament si a instalatiilor de epurare aferente, pe tipuri de apa uzata; b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a utilizatorului, daca reteaua/retelele de canalizare si instalatiile de epurare au capacitatea de preluare necesara

noilor conditii, indicand amplasamentul caminelor de racord si, daca este necesar, necesitatea montarii unor statii de preepurare; c) refuza emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate in sistemul de canalizare, amana emiterea sau limitarea provizorie a preluarii debitelor, daca executia racordului necesita realizarea unei redimensionari a retelei de canalizare sau a instalatiilor de epurare existente, in functie de strategia de dezvoltare a retelelor sistemului de canalizare stabilita de autoritatea administratiei publice locale sau disponibilitatea solicitantului de a finanta aceste lucrari; d) elibereaza avizul de racordare definitiv, specificand: 1. debitele si concentratiile maxime admisibile ale impurificatorilor apelor uzate evacuate, in sectiunea de control; 2. eventualele restrictii de evacuare in anumite ore sau situatii; 3. masuri de uniformizare a debitelor si concentratiilor substantelor poluante continute; 4. obligatia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din instalatiile proprii, care pot perturba buna functionare a sistemului de canalizare. ART. 135 Operatorul are obligatia de a elibera avizul definitiv de racordare in maximum 30 de zile de la depunerea documentatiei complete. In cazul in care in momentul depunerii documentatiei aceasta nu este completa, operatorul, in termen de maximum 10 zile, va solicita in scris completarea documentatiei cu documentele lipsa, completand in acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberarii avizului, precum si data la care s-a depus documentatia incompleta. Operatorul va elabora proiectul racordului de canalizare ; pentru lucrarile de extindere sau redimensionare ori reabilitare a retelei publice, operatorul va verifica si valida proiectele efectuate de terti, pentru toate lucrarile realizate pe teritoriul Municipiului Ploiesti. ART. 136 (1) Inainte de orice racordare la retelele de canalizare, operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea executiei instalatiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalatii de canalizare interioara ce a stat la baza avizului de racordare, astfel incat sa fie asigurate posibilitatea tehnica de racordare si compatibilitatea celor doua retele. (2) Este interzisa montarea oricarui dispozitiv sau oricarei instalatii care poate permite patrunderea apelor uzate in conducta de apa potabila sau industriala, fie prin aspirare datorata fenomenului de ejectie, fie prin refulare cauzata de o suprapresiune produsa in reteaua de evacuare, atat pentru retelele publice, cat si pentru retelele interioare private. ART. 137 (1) Pentru controlul calitatii apelor deversate in reteaua de canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfasoara activitati in urma carora rezulta ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat sa efectueze astfel de controale, buletine de analiza emise de un laborator autorizat si vor transmite copie la operator. (2) Buletinele de analiza vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice sau vechimea stabilita in conventiile speciale de deversare. ART. 138 (1) Receptia si preluarea racordului ca mijloc fix se realizeaza conform legislatiei in vigoare. (2) Intretinerea, reparatiile si inlocuirea totala sau partiala a racordurilor apartinand sistemului, precum si a caminului de racordare sunt in sarcina operatorului/prestatorului serviciului. (3) In cazul in care apar unele deteriorari ale retelelor, inclusiv cu efecte asupra tertilor, si se dovedeste ca acestea se datoreaza neglijentei sau imprudentei din partea unui utilizator,

costurile interventiilor operatorului serviciului pentru remedierea situatiei sunt in sarcina utilizatorului vinovat, care este raspunzator de daunele provocate. (4) Legatura realizata intre caminul de racordare si reteaua de canalizare interioara a utilizatorului, inclusiv cea pentru ape meteorice, este in sarcina exclusiva a utilizatorului. Canalizarea si lucrarile de racord trebuie realizate in conditii de etanseitate. (5) Este interzisa montarea oricarui dispozitiv sau instalatii care poate permite patrunderea apelor uzate in conducta de apa potabila sau industriala, fie prin aspirare datorata fenomenului de ejectie, fie prin refulare cauzata de o suprapresiune produsa in reteaua de evacuare. ART. 139 Apele uzate provenite de la unitatile medicale si veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele si institutele de cercetare medicala si veterinara, de la unitatile de ecarisare, precum si de la orice fel de intreprinderi si institutii care, prin specificul activitatii lor, produc contaminare cu agenti patogeni (microbi, virusuri, oua de paraziti) pot fi evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor numai cu respectarea urmatoarelor masuri, certificate periodic prin buletine de analiza, eliberate de catre inspectoratele de sanatate publica teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au in administrare si exploatare reteaua de canalizare si statia de epurare a localitatii: a) la unitatile medicale si veterinare, curative sau profilactice realizarea masurilor de dezinfectie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislatiei sanitare in vigoare; b) la laboratoarele institutelor care lucreaza cu produse patologice si la celelalte unitati mentionate, realizarea masurilor de dezinfectie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform legislatiei sanitare in vigoare. ART. 140 (1) Utilizatorul este obligat sa respecte toate normele si normativele in vigoare cu privire la conditiile si calitatea apelor uzate. In acest sens, utilizatorul nu poate deversa in reteaua de canalizare ape uzate care in sectiunea de control contin: a) materii in suspensie ale caror cantitate, marime si natura constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoaca depuneri sau stanjenesc curgerea normala; b) substante cu agresivitate chimica asupra materialelor din care sunt realizate retelele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate din localitati; c) substante de orice natura care, plutitoare sau dizolvate, in stare coloidala sau de suspensie, pot stanjeni exploatarea normala a canalelor si statiilor de epurare a apelor uzate sau care, impreuna cu aerul, pot forma amestecuri explozive; d) substante toxice sau nocive care, singure sau in amestec cu apa din canalizare, pot pune in pericol personalul de exploatare a retelei de canalizare si a statiei de epurare, precum si securitatea retelelor; e) substante cu grad ridicat de periculozitate; f) substante care, singure sau in amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care sa contribuie la poluarea mediului inconjurator; g) substante colorante ale caror cantitati si natura, in conditiile diluarii realizate in reteaua de canalizare si in statia de epurare, determina modificarea culorii apei din resursele de apa in care se evacueaza apele epurate; h) substante inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a namolului; i) substante organice greu biodegradabile, in cantitati ce pot influenta negativ procesul de epurare a treptei biologice. (2) In cazul nerespectarii alineatului 1, eventualele daune produse si cheltuielile de intretinere si punere in conformitate a retelei publice vor fi suportate de utilizator.

ART. 141 (1) In cazul in care in localitate exista un sistem public de canalizare, toti utilizatorii care au

contract de furnizare a apei, indiferent daca au sau nu bransament propriu, au obligatia de a deversa apele uzate provenite din activitatile specifice fiecarui tip de utilizator numai in reteaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

(2) In Municipiul Ploiesti toti utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacã au sau nu bransament propriu, precum si detinãtorii de foraje proprii de alimentare cu apã au obligatia, în cazul în care strada este canalizatã, de a deversa apele uzate provenite din activitãtile specifice fiecãrui tip de utilizator numai în reteaua publicã de canalizare.

(3) Proprietarii imobilelor care au acces la retele noi de canalizare, prevãzute cu racorduri, cuprinse în programele anuale de investitii ale operatorului sau ale muncipalitãtii, aprobate de autoritatea publicã, au obligatia de a-si racorda instalatiile interioare în termen de 6 luni de la finalizarea executiei racordului. Totodatã, ei au obligatia ca, în acelasi termen, sã dezafecteze fosele septice sau puturile absorbante în care deversau apele uzate. (4) La lucrãrile de modernizare a sistemelor rutiere prevãzute în programele de investitii ale Municipiului Ploiesti cu termen de garantie conform contractelor, proiectele vor prevedea obligatoriu si retea publicã de canalizare, inclusiv racordurile, pentru a da posibilitatea utilizatorilor de a-si racorda instalatiile interioare în termenul prevãzut la aliniatul (3). (5) Pentru constructiile noi, avizele de amplasament si autorizatiile de constructie vor fi conditionate de contractarea lucrãrilor de executie a racordului de canalizare, acolo unde existã retea publicã de canalizare. (6) Utilizatorii care se alimenteaza cu apa din reteaua de distributie sau din surse proprii si care sunt amplasati in zone unde nu exista retele de canalizare au obligatia dotarii cu bazine etanse vidanjabile sau cu statie de epurare compacta locala, construite si exploatate in conditiile impuse de autoritatile de mediu si gospodarire a apelor competente. Vidanjarea si evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de catre operatorul serviciului de canalizare, fie de catre alti agenti economici autorizati, care au obtinut in prealabil avizul operatorului privind locul si conditiile tehnice de descarcare a apelor uzate provenite din procesul de vidanjare. (7) Vidanjarea este interzisa in zonele in care exista realizat un sistem public de canalizare, daca operatorul serviciului a notificat utilizatorului acceptul sau de preluare a apelor uzate in sistemul de canalizare si s-a realizat racordul. ART. 142 (1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligatia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel incat la deversarea in reteaua de canalizare sa respecte indicatorii consemnati in avizul de racordare. (2) In cazul in care apele uzate depasesc incarcarile avizate de operator sau de organele de gospodarire a apelor competente, se vor lua masuri imediate de incadrare in aceste avize, cu plata, in sarcina utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare, precum si a valorii eventualelor pagube produse atat operatorului, cat si tertilor. (3) Operatorul poate efectua in sectiunea de masura prelevari de probe si controale in prezenta utilizatorului, in scopul de a verifica daca apele industriale uzate deversate in reteaua de canalizare au calitatile stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare sau avizele operatorului ori autoritatilor de gospodarire a apelor competente. (4) Proba prelevata din sectiunea de masura va fi reprezentativa si suficienta cantitativ, astfel incat sa poata fi supusa analizelor fizico-chimice si biologico-bacteriologice, astfel: a) o treime va fi analizata prin grija operatorului; b) o treime prin grija utilizatorului;

c) o treime va fi sigilata atat de operator, cat si de utilizator, constituind proba-martor, si va fi pastrata de una dintre cele doua parti in astfel de conditii incat sa permita conservarea caracteristicilor din momentul prelevarii. Analiza acestei probe, efectuata de un laborator autorizat, agreat de ambele parti, este opozabila analizelor efectuate de oricare dintre cele doua parti. ART. 143

(1) Agentii economici care nu se alimenteaza cu apa din reteaua publica, dar care deverseaza apa uzata in reteaua publica de canalizare, au obligatia de a monta debitmetre cu inregistrare si contorizare pe canalul de evacuare a apelor uzate si de a le mentine in stare de functionare.

(2) Dupa montarea aparatului de masura, se va efectua un control comun de catre utilizator si operator ; acest control se va efectua cel putin odata pe an si ori de cate ori una din parti contesta corectitudinea inregistrarilor.

(3) Montarea debitmetrelor conditioneaza accesul la reteaua publica de canalizare pentru agentii economici care solicita incheierea unui contract.

(4) Daca in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, obligatia prevazuta anterior nu este indeplinita, operatorul va avea dreptul de a majora cu 100% cantitatea de apa uzata facturata agentului economic in cauza.

(5) Salariatii operatorului au drept de control asupra instalatiilor interioare, pentru verificarea cantitatii si calitatii apelor extrase din subteran si deversate in reteaua publica de canalizare. Impiedicarea accesului salariatilor operatorului constituie contraventie si se sanctioneaza.

ART. 144 (1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face in mod curent numai in sectiunea finala a colectorului principal, la intrarea in statia de epurare, pentru cunoasterea debitului introdus in statie. (2) Pentru cunoasterea capacitatii reale de transport si depistarea acelor tronsoane la care viteza de autocuratare nu este asigurata, se va determina debitul de apa uzata fara contoare, masurand viteza si sectiunea de curgere a apei uzate sau utilizand grafice de calcul care tin cont de: a) panta colectorului intre camine succesive; b) nivelul apei in camine; c) diametrul colectorului. (3) In vederea depistarii zonelor in care apar infiltratii in cantitati mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate in camine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO(5)). ART. 145 Pentru cunoasterea debitelor in colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac masuratori pentru determinarea relatiei dintre inaltimea apei in camin/canal si debitul transportat, care vor reprezenta valori de referinta, pentru aprecierea debitelor in timpul exploatarii. ART. 146 Proba de etanseitate se va face conform procedurii folosite la receptia lucrarii, indicandu-se si valoarea pierderii admisibile de apa. ART. 147 Operatorul va asigura supravegherea, cu frecventa stabilita in instructiunile tehnice, a colectoarelor canalizarii de catre personal calificat, care va verifica periodic urmatoarele elemente constructive ale retelei de canalizare: a) existenta si inlocuirea capacelor la caminele care fac zgomot la trecerea vehiculelor; b) existenta gratarelor la gurile de scurgere;

c) existenta denivelarilor, gropilor, santurilor pe traseul colectorului; d) dupa fiecare ploaie, baltirea apei la rigola sau in dreptul gurii de scurgere, datorate infundarii sau pozitionarii prea sus a acesteia; e) functionarea deversoarelor; f) functionarea gurii de varsare atat la canalizarea in sistem unitar, cat si la reteaua in sistem divizor; g) existenta mirosului neplacut, caracteristic fermentarii namolului, langa gurile de scurgere sau camine; h) calitatea apelor uzate deversate in retea de agentii economici; i) prezenta vietuitoarelor in reteaua de canalizare; j) functionarea statiilor de pompare. ART. 148 O supraveghere atenta se face asupra colectoarelor prin: a) verificarea starii caminelor si camerelor de intersectie; b) verificarea nivelului apei in caminele de intersectie; c) verificarea nivelului apei si a starii caminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este in general mica, sub viteza de autocuratare de 0,7 m/s; d) depistarea prezentei poluantilor cu efecte mari asupra retelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.; e) verificarea cantitatii si calitatii apelor uzate in sectiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu din gura de varsare in emisar. ART. 149 Principalele lucrari de intretinere ce trebuie executate sunt: a) verificarea si inlocuirea capacelor de camine si a gratarelor la gurile de scurgere; b) corectarea cotei ramelor si capacelor de la camine; c) spalarea colectoarelor; d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat si cimentat; e) scoaterea namolului depus in depozitele gurilor de scurgere; f) umplerea cu apa a gurilor de scurgere; g) curatarea bazinelor de retentie; h) inlocuirea gratarelor prevazute pe retea; i) asigurarea cailor de acces la retea si la toate sectiunile de prelevare de probe; j) desfiintarea sau aducerea in legalitate a lucrarilor ilegale de racordare. ART. 150 (1) Spalarea colectoarelor va incepe din sectiunea amonte si se continua pana la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificand in prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, daca colectorul nu este rupt si daca nu intra pamantul in acesta. (2) Daca in colector, prin crapaturi sau rosturile de imbinare, au intrat radacinile pomilor existenti in preajma colectorului, acestea se taie, in scopul deblocarii acestuia, urmand ca, prin decopertare, sa se taie radacinile si din exterior si sa fie refacute imbinarile si tuburile defecte. Cheltuielile aferente sunt suportate de administratia domeniului public sau de utilizatorul care a plantat pomii pe traseul retelei. (3) In toate cazurile este recomandata inspectia cu camera TV montata pe robot specializat, iar rezultatul vizualizarii va fi arhivat, dupa compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de referinta pentru deciziile ulterioare. ART. 151 (1) Spalarea se va face de preferinta cu echipamente speciale de spalat, folosind jeturi de apa de mare viteza, 10-20 m/s, asigurata printr-o presiune de 80-120 bari in furtunul de

transport, urmand ca tehnologia de curatare sa asigure conditiile necesare astfel incat personalul de deservire sa nu intre in contact direct cu apa murdara din colector. (2) Metoda de spalare cu jet este obligatorie la acele retele la care, datorita constructiei, caminele de inspectie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mici si servesc doar pentru inspectia cu mijloace de televiziune in circuit inchis. ART. 152 O atentie speciala va fi acordata subtraversarilor, sifonarii retelei de canalizare, marcandu-se nivelul apei in caminul amonte, in perioada cand functionarea este normala, la debitul maxim, si va fi verificat acest nivel periodic saptamanal, iar daca nivelul a crescut se va depista cauza. ART. 153 Spalarea unui tronson important de canalizare poate incepe dupa ce au fost luate masuri adecvate la statia de epurare, care sa tina cont de aportul mare de namol in apa uzata, care poate influenta nefavorabil procesul de epurare. ART. 154 Gura de varsare a apelor uzate in emisar trebuie controlata dupa fiecare debit mai mare decat debitul mediu al raului, verificandu-se: a) stabilitatea malurilor raului pe circa 100 m in aval si 500 m in amonte; b) stabilitatea constructiei gurii de varsare; c) tendinta raului, la ape mici, de indepartare fata de gura de varsare; d) tendinta raului de blocare a gurii de varsare; e) tendinta de modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuata din canalizare; f) tendinta raului de spalare a albiei langa gura de varsare, fiind necesara o consolidare adecvata, daca este cazul. ART. 155 Canalul de ocolire care reprezinta si preaplinul statiei de pompare trebuie sa fie functional si accesibil tot timpul. ART. 156 Se va da o atentie deosebita comportarii statiei de pompare pe durata ploilor ce depasesc frecventa normala, asigurandu-se accesul la statie in orice situatie. Se va verifica functionarea preaplinului si efectul punerii sub presiune a retelei, in amonte. ART. 157 (1) Electropompele vor trebui sa aiba echipamente de masura pentru parametrii de functionare, debit, presiune, curent si tensiune de alimentare, putere absorbita etc. (2) Sunt aplicabile totodata prevederile art. 71 si art. 72. ART. 158 Gratarele vor fi curatate ori de cate ori este necesar, iar materialele colectate vor fi puse in saci si evacuate. ART. 159 Statiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate si vor avea sursa dubla de alimentare cu energie, iar debitul de calcul al statiei de pompare va fi mai mare decat debitul colectat in mod normal. ART. 160 Pentru lucrarile efectuate este necesar ca: a) sa se lucreze numai cu personal calificat; b) personalul sa aiba echipament de protectie si de munca adecvat; c) sa fie asigurate conditiile necesare de prevenire a accidentelor de munca; d) in cazul interventiei la colectoare in functiune, durata de interventie sa fie cat mai mica, utilizandu-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp.

ART. 161 Lucrarile de remediere a caminelor constau in principal din: a) reasezarea corecta a capacelor caminelor; b) inlocuirea capacelor sparte/furate si a gratarelor la gurile de scurgere; c) repararea scarilor de acces in camine; d) repararea lucrarilor la bazinele de retentie; e) intretinerea sistemului de masurare permanenta a debitelor. ART. 162 (1) Racordarea de noi utilizatori la retea se face numai de catre personalul autorizat, dupa un proiect aprobat de operator, (2) Pentru executarea unor astfel de lucrari, agentii economici, altii decat operatorul serviciului, trebuie sa fie autorizati si vor lucra sub supravegherea personalului operatorului. (3) Racordarea poate fi efectuata in regim de functionare gravitationala, in unul dintre urmatoarele moduri: a) utilizand caminul de vizitare atunci cand noul racord este amplasat la o cota ridicata, iar curgerea se asigura gravitational; b) prin realizarea unui camin nou pe canalul de serviciu. (4) Cand reteaua interioara este la cota joasa, se va asigura pomparea apei in caminul de racord,. ART. 163 Pentru subtraversarea cursurilor de apa sau alte subtraversari, sifonul de canalizare va avea realizata o posibilitate de spalare. Se va verifica nivelul apei in caminul amonte si, in momentul in care cota acestuia este mai mare decat este normal, se efectueaza spalarea sau/si curatarea mecanica. La fiecare viitura pe rau se verifica starea subtraversarii. ART. 164 (1) In general, repararea colectoarelor se realizeaza prin sapatura deschisa cu oprirea apei si deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din caminul amonte. (2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola strazii, luandu-se toate masurile de prevenire a accidentelor atat pentru lucratorii proprii, cat si pentru participantii la trafic. (3) Lucrarile se fac fara intrerupere pana la terminare, chiar daca se lucreaza in schimburi succesive, in zile de sarbatoare etc. (4) Dupa reparatiile care implica accesul la tubulatura trebuie facuta o proba de etanseitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea sectiunii aval si umplerea caminului amonte sau a caminului aval pana la nivelul strazii, avand grija ca presiunea maxima sa nu depaseasca 5 mca, iar apa uzata sa nu ajunga pe carosabil. (5) La tronsoane mici se va aduce apa curata pentru a evita lucrul in conditii grele. ART. 165 Toate lucrarile de refacere a retelei de canalizare vor fi trecute in cartea constructiei, intocmindu-se, daca este cazul, noi proceduri de lucru, atestate si aprobate. ART. 166 (1) Cantitatea de apa uzata evacuata de utilizatorii casnici, stabilita in cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezinta o cota procentuala, de 80 din cantitatea totala de apa rece furnizata, (2) Cantitatea de apa evacuata de catre celelalte categorii de utilizatori se considera a fi egala cu cantitatea de apa consumata. Fac exceptie utilizatorii la care specificul activitatilor face ca o cantitate de apa sa ramana inglobata in produsul finit, caz in care debitul de apa uzata evacuata se va stabili prin masurarea acestuia sau pe baza unui breviar de calcul intocmit de utilizator si insusit de operator.

(3) Utilizatorii care se alimenteaza din surse proprii si care evacueaza apa uzata in reteaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia in baza contractului incheiat cu operatorul, in care se va specifica modul de masurare sau determinare a cantitatilor evacuate. SECTIUNEA a 2-a Epurarea apelor uzate ART. 167 Operatorii care exploateaza statiile de tratare a apei potabile si/sau instalatiile de epurare au obligatia sa realizeze urmarirea continua, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de functionare a acestora, sa pastreze registrele cu rezultatele analizelor si sa puna aceste date la dispozitia personalului imputernicit cu sarcini de inspectie si control. ART. 168 Incarcarea cu poluanti a apelor uzate se exprima in locuitori echivalenti si se calculeaza pe baza incarcarii medii maxime saptamanale in CBO(5) intrat in statia de epurare in cursul unui an, exceptand situatiile de fenomene hidrometeorologice neobisnuite, cum sunt precipitatiile abundente. ART. 169 (1) Inainte de a fi evacuate in receptorii naturali, apele uzate colectate in retelele de canalizare vor fi supuse unei epurari corespunzatoare, in vederea conformarii cu prevederile legale. In Municipiul Ploiesti, in prezent actuala statie nu asigura decat epurarea mecanica a apelor uzate , situatie care va fi reglementata prin realizarea obiectivului de investitii ‘’ Modernizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate’’ , cu termen de finalizare 2010. (2) Statiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate si intretinute astfel incat sa se asigure performante corespunzatoare in conditiile climatice locale normale. La exploatarea statiilor de epurare se va tine seama de variatiile sezoniere ale incarcarii cu poluanti. ART. 170 Epurarea mecanica a apelor uzate trebuie sa asigure indepartarea prin procedee fizice, in special, a materiilor in suspensie, cat si a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitational, precum si retinerea partiala a substantelor organice. ART. 171 Treapta de epurare mecanica trebuie exploatata astfel incat sa se asigure, in functie de tehnologia utilizata: a) retinerea materiilor in suspensie de dimensiuni mari, care se face in gratare, site, cominutoare etc.; b) retinerea materiilor nemiscibile cu apa (grasimi, produse petroliere), realizata in separatoare de grasimi; c) sedimentarea materiilor in suspensie separabile prin decantare, care are loc in deznisipatoare, decantoare etc.; d) prelucrarea namolurilor. ART. 172 Treapta mecanica a unei statii de epurare este alcatuita, in principal, din: a) linia (sau fluxul) apei cu: 1. deversorul din amonte de statia de epurare; 2. bazinul de retentie; 3. gratar; 4. deznisipator; 5. dispozitive de masura a debitelor de apa uzata si de namol;

6. separator de grasimi; 7. decantor primar; 8. statie de pompare ape uzate; 9. conducte si canale tehnologice de legatura; 10. conducta (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate in emisar; 11. gura de evacuare a apelor uzate epurate in emisar; b) linia (sau fluxul) namolului cu: 1. statie de pompare namol primar; 2. instalatii de sitare a namolului; 3. instalatii de conditionare chimica a namolului; 4. concentrator (sau ingrosator) de namol; 5. instalatii de stabilizare a namolului; 6. rezervoare de fermentare a namolului sau metantancuri, in care are loc fermentarea anaeroba; 7. bazine de stabilizare aeroba a namolului sau stabilizatoare de namol; 8. instalatii de deshidratare a namolului; 9. deshidratare naturala pe platforme (paturi) de uscare; 10. deshidratare artificiala sau deshidratare mecanica; 11. depozit de namol deshidratat; 12. conducte si canale tehnologice de legatura; c) constructii si instalatii auxiliare cu: 1. pavilion tehnologic; 2. statie de suflante; 3. centrala termica; 4. atelier mecanic; 5. remiza utilaje; 6. drum de acces; 7. drumuri, alei si platforme interioare; 8. imprejmuiri si porti; 9. instalatii de alimentare cu energie electrica; 10. instalatii electrice de forta, iluminat si protectie; 11. instalatii de automatizare si AMCR; 12. instalatii de telefonie; 13. canale termice; 14. retele electrice in incinta; 15. retele de apa potabila, pentru incendiu, de canalizare, gaze s.a.; 16. lucrari de indiguire, aparari de maluri, lucrari in albie etc. ART. 173 Instalatiile de epurare mecanica a apelor uzate trebuie sa asigure, de regula, o eficienta de separare si indepartarea principalelor substante poluante continute, astfel: - 40-60% pentru materii in suspensie; - 20-40% pentru CBO(5); - 20-40% pentru fosfor total si azot organic; - 25-75% pentru bacteriile coliforme totale. ART. 174 Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare a statiei de epurare, operatorul trebuie sa aiba o baza de date din care sa rezulte urmatoarele caracteristici fizico-chimice: a) pentru apa: 1. temperatura; 2. pH-ul;

3. materii totale in suspensie; 4. substante volatile; 5. curbe de sedimentare; 6. reziduu total, din care: reziduu fix si reziduu volatil; 7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr); 8. consum biochimic de oxigen [CBO(5)]; 9. azotul amoniacal; 10. azotiti; 11. azotati; 12. fosfor total; 13. substante extractibile cu eter de petrol; 14. metale grele; 15. sulfuri; 16. cianuri; 17. fenoli; 18. detergenti; b) pentru namol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, ingrosat, stabilizat, deshidratat etc.): 1. pH-ul; 2. umiditate; 3. materii totale in suspensii; 4. substante volatile; 5. substante minerale; 6. indicele volumetric al namolului; 7. substante extractibile cu eter; 8. ioni de metale grele; 9. continutul in compusi ai azotului; 10. continutul in compusi ai fosforului; 11. potasiu; 12. calciu; 13. magneziu; 14. sodiu; 15. cloruri; 16. sulfati; 17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de namol (supernatantului); 18. valori ale rezistentei la deshidratarea namolului fermentat. ART. 175 (1) Corpurile plutitoare si suspensiile grosiere (bucati de lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curatarea materialelor retinute pe gratare, se gestioneaza ca si deseurile municipale, fiind transportate, de catre operatorul de salubrizare, in conditiile prevazute de regulamentul serviciului de salubrizare. (2) Retinerile pe gratare se depoziteaza temporar ; depozitarea nu trebuie sa dureze perioade lungi. ART. 176 In timpul exploatarii se vor urmari si consemna parametrii de proces si starea echipamentelor pentru diferite parti ale statiei, pe trepte: a) masura pentru: 1. temperatura si pH; 2. azot amoniacal; 3. azotati;

4. azot total; 5. suspensii solide; 6. CCO-Cr; 7. CB05; 8. H(2)S; 9. oxigen dizolvat; 10. fosfor total; 11. masura debit; b) gratare - senzori de nivel amonte/aval: 1. stare de functionare echipament/alarma; 2. pornire/oprire automata, functie de nivel; c) statie de pompare: 1. senzori de nivel in camera de aspiratie; 2. stare de functionare echipament/alarma; 3. pornire/oprire automata, functie de nivel; d) aerare - masura pentru pH; conductivitate, potential Redox la intrare: 1. masura debit de aer; 2. oxigenul dizolvat - in minimum doua puncte; 3. azotati si azot amoniacal; 4. stare de functionare echipament/alarma; 5. valori parametri/alarma; 6. comanda functionarii suflantelor, in functie de necesarul de oxigen din bazinul de aerare; e) decantor secundar: 1. masura nivel apa; 2. masura pozitie strat; 3. stare de functionare echipament/alarma; 4. masura namol recirculat si namol in exces; 5. reglare debit de namol; 6. traductoare de suspensii pe conductele de namol; f) dezinfectie: 1. masura clor remanent; 2. stare de functionare echipament/alarma; 3. functionare si reglare automata pompe dozatoare; g) evacuare efluent: aceiasi indicatori ca pentru influentul statiei de epurare. ART. 177 Apa uzata procesata in statie poate fi utilizata in agricultura pentru irigatii, daca indeplineste caracteristicile si compozitia prevazute in actele normative in vigoare. ART. 178 Exploatarea si intretinerea statiilor de epurare se face numai de catre personal calificat. SECTIUNEAA a 3-a Evacuarea, tratarea si depozitarea namolurilor provenite din statiile de tratare a apei brute ART. 179 (1) In general, in statiile de tratare a apelor potabile, namolurile provin in proportie de 65-70% din decantoare si 15-20% de la spalarea filtrelor, restul fiind evacuarile depunerilor din denisipatoare. (2) Suspensiile din aceste namoluri contin: substante prezente in apa bruta inainte de tratare, ca plancton, substante minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum si substante provenite din procesul de tratare ca adjuvanti cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, in urma reactiilor chimice dintre reactivii de

coagulare si floculare si substantele existente in apa de tratat, carbonati de calciu in cazul statiilor de decarbonatare (dedurizare). (3) Namolurile se caracterizeaza printr-un continut ridicat de apa si nu este permisa evacuarea ca atare in emisar sau retea, necesitand tratamente ce implica tehnologii speciale in functie de natura namolurilor si treapta schemei de tratare din care provin. ART. 180 Caracteristicile specifice acestor tipuri de namoluri se refera la: a) factorii privind natura namolului: concentratia in substanta uscata, continutul in substante volatile, compozitia ponderala elementara, compozitia apei interstitiale; b) factorii privind structura namolului: viscozitatea aparenta, analiza granulometrica, natura apei continute in namol; c) factorii privind comportarea namolului la deshidratare: capacitatea de ingrosare, de compresibilitate, de centrifugare si testul de afanare (Capilary Succession Time). ART. 181 Pentru stabilirea modului de utilizare a namolurilor, operatorul care exploateaza statia de tratare trebuie sa aiba o analiza completa a namolurilor produse in statia respectiva, cu precizarea tuturor datelor relevante, ca: volumul namolului; cantitatea de substanta uscata exprimata in unitati de greutate; compozitia namolurilor; principalele substante ce il compun; eventualele substante toxice; substante ce apar intamplator in apa si periodicitatea acestei prezente; puterea calorifica a namolurilor (in vederea unei eventuale incinerari), proprietati fizice si mecanice; efect asupra solului. ART. 182 (1) Namolurile continand compusi de fier provenind de la deferizare sau de la instalatiile ce folosesc sarurile de fier drept reactiv de coagulare sunt recomandate drept substante de adaos in retelele de canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive in statiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri si generarea de sulfuri in metatancuri. (2) Namolul bogat in fier poate fi folosit in procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbtia fosforului. (3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, namolul cu continut bogat in fier, transformat in clorura ferica sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru indepartarea fosforului. (4) In domeniul materialelor de constructie, namolurile continand fier pot fi utilizate in fabricarea cimentului si a caramizilor. ART. 183 (1) In scopul economisirii consumului propriu de apa potabila in scopuri tehnologice se recircula apa provenind de la spalarea filtrelor, dupa tratare prin inmagazinarea intr-un bazin de egalizare, extragerea, in general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea si pomparea sub un debit continuu, redus ca marime, in capatul amonte al statiei. (2) Apele de spalare acumulate in bazinul de egalizare pot fi pompate cu un debit continuu, redus, intr-un sistem de filtre rapide sub presiune, cu nisip cuartos. (3) Reziduul rezultat de la spalarea filtrelor se poate evacua la canalizare. (4) Trebuie data o deosebita importanta la analiza din punct de vedere biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate in pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, sa nu ridice probleme legate de sanatate tinandu-se seama de carbonul organic asimilabil. ART. 184 Depozitarea namolurilor deshidratate in locuri special amenajate se face in asa fel incat sa asigure apoi folosirea lor in diferite scopuri (in cazul in care nu poate fi valorificata intreaga cantitate produsa). ART. 185

(1) Apa de spalare de la filtre se poate utiliza in scopuri industriale, pentru irigatii, pentru alte scopuri menajere non-potabile etc., in cazul in care in zona sunt utilizatori, dar numai dupa tratare. (2) De asemenea, trebuie urmarita prezenta bacteriilor sau a microorganismelor ce pot fi potential daunatoare sanatatii oamenilor iar in cazul in care analizele indica un asemenea pericol, aceste ape vor putea fi utilizate numai in scopuri non-potabile, nepermitandu-se reintroducerea lor in circuitul apei potabile. ART. 186 (1) Toate namolurile rezultate din treptele de sedimentare si filtrare a apei necesita tratare inainte de a fi descarcate; tratarea trebuie realizata in functie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compozitie chimica, natura si structura). (2) Namolurilor rezultate de la statiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin: a) ingrosare utilizand decantarea, centrifugarea, flotatia sau drenarea; b) deshidratare utilizand filtre presa cu placi, membrana, surub sau banda. SECTIUNEA a 4-a Evacuarea si depozitarea namolurilor provenite din statiile de epurare a apei uzate ART. 187 (1) Namolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii in suspensie, cum sunt cele din industria miniera, chimica, metalurgica, industria usoara, industria alimentara, precum si cele provenind din apele uzate aferente canalizarii localitatilor urbane sau rurale. (2) Evacuarea in emisari a apelor uzate continand materii in suspensie, respectiv a namolurilor retinute in diversele obiecte tehnologice din statiile de epurare, este interzisa. (3) Namolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica dupa: a) compozitia chimica in: 1. namol mineral, care contine peste 50% substante minerale (exprimat in substanta uscata); 2. namol organic, care contine peste 50% substante volatile (exprimat in substanta uscata); b) treapta de epurare a statiei din care provine in: 1. namol primar, rezultat din treapta de epurare mecanica; 2. namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica a apei; 3. namol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a namolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologica avansata - respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de namol, de pe linia namolului); c) provenienta apelor uzate in: 1. namolurile din epurarea apelor uzate menajere/orasenesti; 2. namolurile din epurarea apelor uzate industriale. ART. 188 Pentru a asigura capacitatile necesare manipularii cantitatilor fluctuante de namol, operatorul va trebui sa tina seama de urmatorii parametri: a) debitul mediu si cel maxim de namol; b) capacitatea potentiala de stocare a obiectelor tehnologice din componenta statiei de epurare care realizeaza prelucrarea namolului. ART. 189 (1) Pentru prelucrarea si evacuarea namolurilor retinute in statiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor in functie de sursa de provenienta, perioada de stationare in sistem, modalitatea de procesare luata in considerare etc. (2) Caracteristicile fizice ale namolurilor sunt: a) umiditatea;

b) greutatea specifica; c) culoarea si mirosul; d) filtrabilitatea; e) puterea calorica. (3) Caracteristicile chimice sunt: a) pH-ul; b) materialele solide totale; c) fermentabilitatea; d) metalele grele; e) nutrientii. ART. 190 Statiile de pompare trebuie prevazute si cu o a doua sursa de energie, ce trebuie sa fie total independenta de prima si sa asigure o energie continua in caz de avarie. ART. 191 Pentru marirea vitezei de evaporare namolul va fi supus unui proces de uscare astfel incat umiditatea ramasa dupa aplicarea metodelor de deshidratare mecanice conventionale sa fie redusa in continuare. ART. 192 In cazul in care namolul are componente care il fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deseuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, in conditiile stabilite de legislatia aplicabila. ART. 193 (1) In cazul in care concentratiile de metale grele si alti componenti chimici ai namolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislatia in vigoare referitoare la utilizarea acestuia in agricultura, se poate aplica metoda compostarii ce reduce agentii patogeni si produce un material similar cu pamantul natural. (2) Compostul poate fi folosit in agricultura pentru combaterea eroziunii solului, pentru imbunatatirea proprietatilor solului si pentru recultivarea acestuia. ART. 194 Depozitarea namolului are urmatoarele functii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor namolului in vederea imbunatatirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea si deshidratarea, permitand alimentarea uniforma pentru intensificarea operatiilor de concentrare si deshidratare si permit flexibilitatea si optimizarea proceselor pentru concentrare si deshidratare. ART. 195 Namolul poate fi depozitat in constructii (spatii) special concepute din interiorul statiei de epurare (rezervoare de stocare a namolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau in interiorul obiectelor tehnologice ale statiei de epurare (in basa de colectare a namolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, in bazinele de fermentare a namolului, in concentratoarele gravitationale, in bazinele de aerare, in decantoarele tip Imhoff) sau in afara statiei de epurare in depozite controlate, santuri, gropi, pe suprafata pamantului etc., in functie de compozitia acestora. ART. 196 (1) Depozitarea se poate face pe o perioada scurta de timp, in bazinele de decantare sau in rezervoarele de concentrare a namolului. Astfel de depozite sunt folosite in mod limitat si sunt folosite de obicei la statiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la cateva ore pana la 24 ore. (2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizata in procesele de stabilizare cu perioade lungi de retentie, de exemplu, in cazul fermentarii aerobe sau anaerobe sau in bazine separate, proiectate special pentru acest scop.

(3) In instalatiile mici, namolul este de obicei depozitat in decantoare si in bazinele de fermentare. In cazurile in care depozitarea namolului are loc in bazine inchise, trebuie asigurata ventilatia impreuna cu tehnologiile de control corespunzator a mirosului, precum si prevederea de sisteme de filtrare a gazelor. ART. 197 (1) Namolul deshidratat care nu se valorifica va fi transportat la depozitul de deseuri de catre operatorul de salubrizare. (2) Se interzice depozitarea in alte locuri fara existenta unui acord de mediu in acest sens. (3) Utilizarea namolurilor si a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orasenesti in agricultura se poate realiza cu conditia respectarii actelor normative in vigoare. SECTIUNEA a 5-a Evacuarea apelor pluviale si de suprafata din intravilanul localitatilor ART. 198 Apele pluviale si de suprafata din intravilanul Municipiului Ploiesti se pot evacua prin reteaua de canalizare realizata in sistem unitar. ART. 199 (1) In programele anuale de verificari, operatorul trebuie sa prevada verificarea si curatarea periodica a retelei de canalizare. (2) Operatorul are obligatia sa intretina curate gurile de scurgere-colectare a apelor meteorice si stradale, scop in care va efectua verificari si curatari periodice. In cazul ploilor torentiale operatorul va lua masuri de interventie in locurile inundate. (3) In cazul in care se constata producerea sistematica de inundatii in anumite puncte ale retelei de canalizare, operatorul impreuna cu autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri de redimensionare a conductelor retelei de canalizare, multiplicare si/sau repozitionare a gurilor de scurgere-colectare. (4) Curatarea rigolelor si gratarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea zapezilor, se va asigura prin grija operatorului serviciului de salubrizare, in conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare. ART. 200 (1) Curatarea gurilor de scurgere, cu depozit si sifon, guri de scurgere specifice retelei in procedeu unitar, se face obligatoriu inaintea sezonului ploios si dupa ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive. (2) In timpul operatiei de curatare, namolul indepartat manual nu se va depozita direct pe trotuar, ci in saci de plastic, care vor fi transportati la terminarea operatiei la statia de epurare a apelor uzate. (3) Dupa curatarea mecanica, gura de scurgere se spala, cu apa din cisterna, pentru indepartarea urmelor de namol si asigurarea umplerii gurii cu apa pentru realizarea inchiderii hidraulice. (4) Personalul care face curatarea va aprecia daca exista namol si sub dispozitivul care asigura garda hidraulica iar daca apa nu curge se va continua spalarea pana se sparge eventualul dop format. (5) In cazul spalarii mecanice, namolul aspirat de utilaj nu va fi deversat in reteaua de canalizare prin gura de scurgere spalata si nici printr-un camin alaturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe colector. (6) Dupa terminarea operatiunii de spalare, gura de scurgere trebuie sa ramana plina cu apa, verificandu-se daca nivelul ramas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a inchiderii hidraulice.

(7) De regula, in ziua urmatoare se va face o inspectie a gurilor de scurgere curatate verificandu-se, prin scoaterea gratarului, daca apa a ramas la cota ce asigura inchiderea hidraulica sau se simte prezenta mirosului caracteristic. (8) Gura de canalizare care nu are apa sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie refacuta deoarece prezinta defectiuni constructive; nu este etansa, pierde apa, sau elementele ce asigura garda hidraulica sunt deteriorate. ART. 201 In perioadele secetoase, in lipsa precipitatiilor pe o durata mai mare de doua saptamani, trebuie refacuta garda hidraulica la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe strazile pe care se efectueaza activitatea de udare si stropire de catre operatorul de salubrizare, incepandu-se cu strazile unde se stie ca viteza apei este mica si este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor si inceperea fermentarii. ART. 202 In cazul existentei bazinelor de retentie pentru preluarea debitelor de apa meteorica trebuie avute in vedere si luate masurile necesare pentru: a) impiedicarea sedimentarii suspensiilor; b) indepartarea depunerilor imediat dupa trecerea ploii si golirea bazinului pentru ca acestea sa nu intre in putrefactie; c) mentinerea in stare permanenta de functionare a sistemului de curatare, asigurandu-se protectia contra vandalismului; d) realizarea unei bune spalari si dezinfectii pentru a impiedica raspandirea mirosului sau a diversilor vectori (muste, tantari etc.), care imprastie bacterii si virusi ce pot afecta sanatatea populatiei din zona; e) impiedicarea inghetarii apei din precipitatiile cazute iarna, in cazul scaderii temperaturii sub cea de inghet; f) trebuie adoptate masuri contra tendintei de folosire a bazinelor de retentie drept depozite de gunoi. ART. 203 Principalele lucrari de intretinere sunt: a) verificarea si inlocuirea gratarelor gurilor de scurgere; b) scoaterea namolului depus in depozitele gurilor de scurgere; c) umplerea cu apa a gurilor de scurgere; d) curatarea bazinelor de retentie. ART. 204 In Municipiul Ploiesti , cantitatea de apa meteorica preluata de reteaua publica de canalizare se determina prin inmultire suprafetelor totale ale incintelor (construite si neconstruite) detinute si declarate de fiecare utilizator pe propria raspundere, cu urmatorii coeficienti : -populatie 0,2/mc/mp/an -domeniul public si institutii publice 0,3/mc/mp/an -agenti economici 0,5/mc/mp/an Nedeclararea corecta a suprafetelor detinute si declarate de fiecare utilizator , pe propria raspundere, se sanctioneaza. CAP. VI Instalatiile/retelele interioare de alimentare cu apa si de canalizare ART. 205 (1) Instalatia interioara de alimentare cuprinde ansamblul tehnico-sanitar, de la robinetul de dupa apometru (punctul de delimitare), in sensul de curgere a apei, pana la armatura de

utilizare. Reteaua interioara de alimentare cu apa apartine, ca obligatie de intretinere si reparatie, utilizatorului. (2) Instalatiile interioare de apa si de canalizare care deservesc 2 sau mai multi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivatie, sunt instalatii apartinand partilor comune ale condominiului si intra ca obligatie de intretinere si reparatie in sarcina tuturor proprietarilor condominiului. (3) Instalatiile interioare de apa si de canalizare din cadrul condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalatii ce apartin acestuia si intra ca obligatie de intretinere si reparatie in sarcina proprietarului respectiv. (4) Punctul de delimitare intre instalatiile apartinand partilor comune si instalatiile fiecarui proprietar al condominiului este teul de derivatie, respectiv cotul prin care se schimba directia de circulatie a apei din verticala in orizontala, in cazul proprietarilor care au in proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinte. ART. 206 In cazul in care lucrarile de realizare a instalatiilor/retelelor interioare conduc la modificarea conditiilor initiale de contractare, acestea se vor efectua dupa obtinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrarilor de modificare a bransamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesitatii realizarii operatiei, se suporta de utilizator. ART. 207 (1) Se interzice executarea unor legaturi intre instalatiile interioare prin care se distribuie apa cu destinatii diferite, precum si cele intre conductele de apa potabila si conducte de apa cu apa industriala. (2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) si consecintele rezultate din aceasta raspunzator este detinatorul de instalatii. (3) Utilizatorii care au in dotare instalatii interioare ce folosesc apa din alte surse decat ale operatorului nu vor executa legaturi la reteaua de distributie apartinand sistemului de alimentare cu apa. (4) Se interzice legatura directa intre conductele de aspiratie ale pompelor si bransament. ART. 208 (1) Utilizatorul are obligatia sa asigure functionarea normala a instalatiei/retelei interioare de alimentare cu apa; in acest sens va executa toate lucrarile de intretinere si reparatie ce se impun in vederea unei exploatari optime. (2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultanta si indrumare de specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea starii tehnice a instalatiilor, etanseitatii si modului de utilizare a apei, in scopul evitarii pierderilor si utilizarii rationale a acesteia. ART. 209 (1) Instalatia/reteaua interioara de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardoseala si de terasa), conducte orizontale de legatura, coloane, conducte orizontale de evacuare la caminul de racord, care reprezinta limita retelei interioare (limita de proprietate). (2) Instalatia/reteaua interioara de canalizare apartine utilizatorului; operatorul nu are nicio obligatie privind buna functionare a retelei interioare de canalizare. (3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalatii sanitare se va executa cu respectarea masurilor speciale contra refularii din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu statii de pompare a apelor uzate). CAP. VII Drepturile si obligatiile operatorilor si utilizatorilor ART. 210

(1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare orice persoana fizica sau juridica ce detine, in calitate de proprietar sau cu drept de folosinta dat de proprietar, un imobil avand bransament propriu de apa potabila si/sau racord propriu de canalizare si care beneficiaza de serviciile operatorului pe baza de contract de furnizare/prestare. (2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si persoanele fizice sau juridice care nu au bransament propriu de apa potabila, respectiv racord propriu de canalizare, daca exista conditii tehnice pentru delimitarea/separarea instalatiilor, pentru individualizarea consumurilor si pentru incheierea, in nume propriu, a contractului de furnizare/prestare a serviciului. (3) Conditiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate si aprobate de A.N.R.S.C. (4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apa si de canalizare sunt: a) operatori economici; b) institutii publice; c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociatii de proprietari/locatari. (5) Pentru utilizatorii casnici care locuiesc in condominii de tipul bloc de locuinte cu mai multe scari sau tronsoane racordul/bransamentul va fi individual pentru fiecare scara sau tronson, iar contractul se incheie cu asociatia de proprietari legal constituita. Daca nu exista asociatie de proprietari, contractul se va incheia cu persoana desemnata de locatarii imobilului/imobilelor sau condominiului/condominiilor. (6) Prin exceptie de la alin. (5), la blocurile deja construite sau in curs de construire la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, in cazul in care instalatiile interioare de apa sau instalatiile interioare de canalizare sunt comune ori au parti comune pentru toate scarile sau tronsoanele condominiului, bransamentul/racordul poate fi comun pentru intregul condominiu. (7) In situatiile prevazute la alin. (6), la solicitarea asociatiilor de proprietari/locatari de a avea cate un bransament/racord pentru fiecare scara sau tronson al condominiului, furnizorul serviciilor de apa si canalizare este obligat sa dea curs solicitarii, numai pe baza unei documentatii depuse de utilizator impreuna cu solicitarea, documentatie care va contine: conditiile tehnice de realizare, modificarile necesare si costurile aferente realizarii. Documentatia se va intocmi de un agent economic autorizat in proiectarea sistemelor si retelelor interioare de alimentare cu apa si de canalizare. Cheltuielile necesare realizarii documentatiei si lucrarilor de bransare/racordare vor fi suportate de solicitant. (8) Agentii economici si institutiile publice care folosesc spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, amplasate la parterul blocurilor de locuinte, au obligatia de a solicita executarea unui bransament propriu sau a unei separatii tehnice. Pâna la executarea acestor lucrari au obligatia de a incheia conventii cu asociatia de proprietari (in cazul imobilelor administrate de asociatii de proprietari) sau contract incheiat cu proprietarul (in cazul imobilelor proprietate privata) pentru a beneficia de bransamentul existent, numai in situatia in care utilizarea acestuia nu-i afecteaza pe ceilalti locatari. (9) Pentru agentii economici nou infiintati, termenul este de 60 zile de la data obtinerii autorizatiei de functionare. (10) Operatorul are obligatia de a sesiza autoritatea publica asupra cazurilor constatate in care agentii economici nu respecta prevederile alin. (8) si (9) ale prezentului articol. ART. 211

(1) Functionarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare trebuie sa fie continua, operatorul raspunzand pentru neindeplinirea serviciului, in conformitate cu clauzele contractuale sau conditiile de mentinere a licentei. (2) In cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apa ale sursei in caz de seceta sau inghet, distributia apei se va face dupa un program propus de operator si aprobat de autoritatea administratiei publice locale, program ce va fi adus la cunostinta utilizatorilor in timp util, prin mijloace adecvate (mass-media, afisare la utilizator). ART. 212 (1) Pentru interventia rapida in caz de necesitate operatorul va face marcaje si inscriptii pe cladirile de locuit, alte cladiri din apropiere, imprejmuiri, care vor indica prezenta caminelor de vane si a hidrantilor de incendiu. (2) Este interzisa blocarea accesului la caminele si hidrantii retelei pentru care s-au executat marcajele si inscriptiile mentionate la alin. (1). ART. 213 In vederea realizarii obiectivelor si sarcinilor ce le revin in domeniul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare a localitatilor, operatorii trebuie sa asigure: a) producerea, transportul, inmagazinarea si distributia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea si evacuarea apelor uzate; b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apa, respectiv a sistemelor de canalizare in conditii de siguranta si eficienta tehnico-economica, cu respectarea tehnologiilor si a instructiunilor tehnice de exploatare; c) instituirea, supravegherea si intretinerea, corespunzator dispozitiilor legale, a zonelor de protectie sanitara, a constructiilor si instalatiilor specifice sistemelor de alimentare cu apa potabila, de canalizare si de epurare a apelor uzate; d) monitorizarea stricta a calitatii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apa, in concordanta cu normele igienico-sanitare in vigoare; e) captarea apei brute, respectiv descarcarea apelor uzate orasenesti in receptorii naturali, numai cu respectarea conditiilor impuse prin acordurile, avizele si autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor; f) intretinerea si mentinerea in stare de permanenta functionare a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare; g) contorizarea cantitatilor de apa produse, distribuite si respectiv facturate; h) cresterea eficientei si a randamentului sistemelor in scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor in sistem, reducerea costurilor de productie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili si energie electrica si prin reproiectarea, reutilarea si retehnologizarea acestora; i) limitarea cantitatilor de apa potabila distribuita prin retelele de alimentare cu apa, utilizata in procesele industriale, si diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea si reutilizarea acesteia. j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparatii sau executia unei lucrari noi, la un nivel calitativ corespunzator, in termen de maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrarii, tinand cont de conditiile meteorologice care nu trebuie sa afecteze calitatea acesteia. Imediat dupa remedierea unei avarii care a afectat pavajul in zona de interventie, operatorul va lua toate masurile pentru asigurarea unor pavaje provizorii, care sa asigure reluarea circulatiei pe portiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma si calitatea initiala se va finaliza in aceleasi conditii. Pe toata perioada desfasurarii interventiilor si pana la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea corespunzatoare atat din punct de vedere al executiei, cat si din punct de vedere al sigurantei circulatiei. ART. 214

(1) Pe toata durata existentei sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, pentru executarea lucrarilor necesare intretinerii si exploatarii sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra proprietatilor afectate de sistemul de alimentare cu apa si de canalizare, realizandu-se cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestuia. (2) Daca cu ocazia interventiilor pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinatatea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, operatorii au obligatia sa le plateasca acestora despagubiri, in conditiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despagubit pentru prejudiciile cauzate, cu exceptia cazului in care constructia afectata s-a realizat fara avizele si autorizatiile necesare. Cuantumul despagubirii se stabileste prin acordul partilor sau, in cazul in care partile nu se inteleg, prin hotarare judecatoreasca. (3) Operatorii au obligatia sa tina evidente distincte pentru fiecare activitate, avand contabilitate separata pentru fiecare tip de serviciu si/sau localitate de operare in parte. ART. 215 Operatorul are obligatia: a) sa respecte angajamentele asumate prin contractele de furnizare/prestare a serviciilor de apa si de canalizare; b) sa respecte prevederile prezentului regulament; c) sa ia masurile necesare pentru remedierea operativa a defectiunilor aparute la instalatiile sale, precum si de inlaturare a consecintelor si pagubelor rezultate; d) sa presteze serviciul de alimentare cu apa si de canalizare la toti utilizatorii cu care a incheiat contracte de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor; e) sa serveasca toti utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licentiat; f) sa respecte indicatorii de performanta aprobati de autoritatile administratiei publice locale; g) sa furnizeze date despre prestarea serviciului autoritatilor administratiei publice locale, precum si A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea; h) sa aplice metode performante de management care sa conduca la reducerea costurilor de operare; i) sa furnizeze apa potabila si industriala la parametrii de potabilitate impusi de actele normative in vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor si a presiunii de serviciu, indiferent de pozitia utilizatorului in schema de functionare; j) sa asigure preluarea apelor uzate si meteorice la sistemul de canalizare si sa verifice calitatea acestora; k) sa intretina si sa verifice functionarea contoarelor de masurare a cantitatilor de apa, in conformitate cu prescriptiile metrologice si sa utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unica de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizata; l) sa emita factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in termen de 15 zile de la expirarea perioadei in care furnizarea/prestarea a fost efectuata ; m) sa factureze cantitatile de apa furnizate si serviciile de canalizare prestate la valorile masurate prin intermediul contoarelor, aducand la cunostinta utilizatorului modificarile de tarif ; n) sa inregistreze toate reclamatiile si sesizarile utilizatorilor, sa le verifice si sa ia masurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La sesizarile utilizatorilor operatorul va raspunde in scris, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la inregistrarea acestora. ART. 216 Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apa si de canalizare nu raspunde pentru neindeplinirea serviciului, in cazurile de forta majora, precum si in urmatoarele cazuri:

a) ca urmare a lucrarilor de intretinere, reparatii, modernizari, extinderi, devieri, bransari noi, schimbari de contoare, daca operatorul a anuntat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizarii apei, specificand data si intervalul de timp in care aceasta va fi oprita. Anuntul de oprire a furnizarii apei, prin mass-media si/sau afisare la utilizatori, dupa caz, in functie de numarul de utilizatori afectati trebuie facut inainte, cu un numar de ore stabilit prin contract; b) in cazul ploilor torentiale care duc la depasirea capacitatii proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situatie in care operatorul va face dovada depasirii capacitatii. ART. 217 Operatorul are dreptul: a) sa opreasca temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de canalizare, fara instiintarea prealabila a utilizatorilor si fara sa isi asume raspunderea fata de acestia, in cazul unor avarii grave a caror remediere nu sufera amanare, care pot produce pagube importante, accidente sau explozii, defectiuni ale instalatiilor interioare ale utilizatorului sau care afecteaza buna functionare a sistemului de alimentare cu apa si/sau de canalizare. In astfel de cazuri, operatorul are obligatia de a anunta utilizatorii imediat de situatia aparuta prin toate mijloacele ce le are la dispozitie; b) sa restrictioneze alimentarea cu apa a tuturor utilizatorilor, pe o anumita perioada, cu instiintarea prealabila, in cazul in care apar restrictionari justificate la sursa de apa sau la racordarea si punerea in functiune a unor noi capacitati din cadrul sistemului de alimentare cu apa sau de canalizare ori a unor lucrari de intretinere planificate. Aceste restrictionari se pot face cu aprobarea autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia cazurilor de forta majora; c) sa incaseze contravaloarea serviciilor furnizate si sa aplice penalitatile legale; d) sa intrerupa sau sa sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa, in conditiile legii, cu notificare prealabila, la utilizatorii care nu si-au achitat facturile pe o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice de la data expirarii termenului de plata a facturii sau care nu respecta clauzele contractuale. Aceleasi masuri, inclusiv desfiintarea bransamentelor/racordurilor, se pot lua fata de utilizatorii clandestini, daca acestia nu au indeplinit conditiile impuse de operatori pentru intrarea in legalitate. ART. 218 Utilizatorul este obligat: a) sa respecte clauzele contractului de furnizare/prestare incheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apa si/sau de canalizare; b) sa asigure folosirea eficienta si rationala a apei preluate din reteaua de alimentare cu apa, prin incadrarea in normele de consum pe persoana, unitatea de produs sau puncte de folosinta, conform debitelor prevazute in standardele in vigoare; c) sa utilizeze apa numai pentru folosintele prevazute in contractul de furnizare a serviciilor. In cazul in care utilizatorul doreste sa extinda instalatiile sau utilizarea in alte scopuri decat cele pentru care s-a incheiat contractul va instiinta/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Daca noile conditii impun, se vor modifica clauzele contractuale; d) sa mentina curatenia si sa intretina in stare corespunzatoare caminul de apometru/contor, daca se afla amplasat pe proprietatea sa; e) sa anunte imediat dupa constatare operatorul despre aparitia oricarei deteriorari aparute la caminul de apometru, care il deserveste; f) sa permita citirea contorului, daca acesta este amplasat pe proprietatea sa; g) sa nu utilizeze instalatiile interioare in alte scopuri decat cele prevazute in contract; h) sa execute lucrarile de intretinere si reparatii care ii revin, conform reglementarilor legale, la instalatiile interioare de apa pe care le are in folosinta, pentru a nu se produce pierderi de apa, sau, in cazul in care, prin functionarea lor necorespunzatoare, creeaza un pericol

pentru sanatatea publica. Obligatia se extinde si la statiile de hidrofoare, rezervoare, statii de pompare interioare etc., care se afla in proprietatea utilizatorului; i) toti utilizatorii, operatorii economici, care utilizeaza in procesul tehnologic apa potabila sunt obligati sa furnizeze operatorului/furnizorului informatii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioada urmatoare convenita cu operatorul; j) sa nu execute lucrari clandestine de ocolire a contorului; k) sa nu modifice instalatia interioara de distributie a apei potabile fara avizul operatorului; l) sa nu manevreze vanele din amonte de apometru si sa foloseasca pentru interventii la instalatiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru; m) sa nu influenteze in niciun fel indicatiile contorului de apa si sa pastreze intacta integritatea acestuia, inclusiv sigiliile; n) sa achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator in termen de 15 zile de la emiterea facturii; o) sa nu evacueze in reteaua de canalizare deseuri, reziduuri, substante poluante sau toxice care incalca conditiile de descarcare impuse de normele tehnice in vigoare; p) sa comunice operatorului/prestatorului serviciului, daca sunt detinatorii de surse proprii de apa, data punerii in functiune a acestora, in vederea facturarii cantitatilor de apa uzata deversate in reteaua de canalizare. In acest scop au obligatia sa instaleze apometre, sa tina la zi registrul de evidenta, pe baza caruia sa se poata calcula si verifica debitul surselor proprii. ART. 219 Utilizatorul are dreptul: a) sa beneficieze de serviciul de alimentare cu apa si/sau de canalizare la nivelurile stabilite in contract; b) sa primeasca raspuns in maximum 30 de zile calendaristice la sesizarile adresate operatorului cu privire la neindeplinirea unor conditii contractuale; c) sa conteste facturile cand constata incalcarea prevederilor contractuale; d) sa fie anuntat cu cel putin 24 de ore inainte despre opririle programate sau restrictionarile in furnizarea/prestarea serviciului; e) sa fie despagubit in cazurile incalcarii de catre operator a clauzelor contractuale care prevad si cuantifica valorile despagubirilor in functie de prejudiciul cauzat; f) sa fie informat despre modul de functionare a serviciilor de apa si de canalizare, despre deciziile luate de autoritatile administratiei publice locale, A.N.R.S.C. si de operator privind asigurarea acestor servicii; g) sa aiba montate pe bransamentele proprii ale imobilelor contoare de apa pentru inregistrarea consumurilor. CAP. VIII Indicatori de performanta si calitate ART. 220 (1) Indicatorii de performanta stabilesc conditiile ce trebuie respectate de operatori in asigurarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare. (2) Indicatorii de performanta asigura conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca serviciile de apa si de canalizare, avandu-se in vedere: a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ; b) adaptarea permanenta la cerintele utilizatorilor; c) excluderea oricarei discriminari privind accesul la serviciile de apa si de canalizare; d) respectarea reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor si protectiei mediului. ART. 221

Indicatorii de performanta pentru serviciul de apa si de canalizare sunt specifici pentru urmatoarele activitati: a) bransarea/racordarea utilizatorilor la reteaua de alimentare cu apa si de canalizare; b) contractarea serviciilor de apa si de canalizare; c) masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate; d) indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate; e) mentinerea unor relatii echitabile intre furnizor si utilizator prin rezolvarea operativa si obiectiva a problemelor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor care revin fiecarei parti; f) solutionarea reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apa si de canalizare; g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanta etc.). ART. 222 In vederea urmaririi respectarii indicatorilor de performanta operatorul trebuie sa asigure: a) gestiunea serviciilor de apa si de canalizare, conform hotararii de dare in administrare sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii; b) evidenta utilizatorilor; c) inregistrarea activitatilor privind citirea echipamentelor de masurare, facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate; d) inregistrarea reclamatiilor si sesizarilor utilizatorilor si solutionarea acestora; e) accesul neingradit al autoritatilor administratiei publice centrale si locale, in conformitate cu competentele si atributiile legale ce le revin, la informatiile necesare pentru stabilirea: 1. modului de respectare si de indeplinire a obligatiilor contractuale asumate; 2. calitatii si eficientei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor de performanta stabiliti; 3. modului de administrare, exploatare, conservare si mentinere in functiune, dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare incredintata prin contractul de delegare a gestiunii; 4. modului de formare si stabilire a tarifelor pentru serviciile de apa si de canalizare; 5. stadiului de realizare a investitiilor; 6. respectarii parametrilor ceruti prin prescriptiile tehnice si normele metrologice. ART. 223 Indicatorii de performanta minimali, generali si garantati pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt stabiliti in anexa nr. 2 la prezentul regulament. Indicatorii de performanta stabiliti de Consiliul Local al Municipiului Ploiesti pentru operatorul serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, sunt : 1. asigurarea continuitatii alimentarii cu apa, in situatii de urgenta sau de criza, prin surse alternative (cel putin 80% din volumul necesar la nivelul municipiului) 2. indice de pierdere caracteristic sistemului de alimentare cu apa (mc/km ) va avea,in timp, o evolutie descrescatoare ( o scadere de 5% anual) pana in anul 2010 3. pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului public si privat concesionat, gradul de implementare al programului de reparatii nu va avea valori sub 80% 4. gradul de realizare al programelor de investitii pentru extinderea retelei de canalizare la nivelul Municipiului Ploiesti, prin alocarea a minim 15% din Fondul de lucrari anual, pe o perioada de 10 ani. CAP. IX Contractul de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor de apa si de canalizare ART. 224 Contractarea furnizarii si prestarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare se vor realiza astfel:

a) in cazul in care utilizatorii au bransamente, prin contracte incheiate intre operator si utilizatori; b) in cazul in care furnizarea apei potabile se face prin cismele stradale catre persoanele fizice care nu au bransament, prin contracte incheiate cu toti cei care beneficiaza de acest serviciu. Arondarea utilizatorilor se va stabili de catre operator impreuna cu autoritatile administratiei publice locale; c) in cazul utilizarii apei de la hidrantii stradali de catre operatorul serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe baza de contract intre operatorii acestor servicii si operatorul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare; d) pentru consumurile de apa utilizate de pompieri pentru instruire si stingerea incendiilor, pe baza de contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari. ART.225 Contractele cu chiriasii imobilelor se incheie numai cu acordul scris al proprietarului, care se constituie garant. Retragerea ulterioara a acordului proprietarului exonereaza de raspundere operatorul in cazul rezilierii contractului cu chiriasul. ART. 226

(1) In momentul incetarii contractului, bransamentul va fi inchis si contorul ridicat. (2) In cazul schimbarii titularului de contract, indiferent de cauza, noul titular este

substituit celui anterior, fara alte cheltuieli in afara celor legate, daca este cazul, de redeschiderea bransamentului, in cazul in care se pastreaza conditiile pentru care a fost eliberat avizul de bransare.

(3) Fostul utilizator, precum si proprietatul garant, raman raspunzatori fata de operatorul serviciului pentru toate sumele datorate in virtutea contractului incheiat cu acesta.

(4) Un imobil nu poate fi alimentat dintr-un camin de bransament aflat pe proprietatea unei alte persoane decat cu acordul notarial al proprietarului terenului pe care e situat bransamentul. Operatorul este exonerat de raspundere in cazul retragerii acestui acord sau al interventiilor in reteaua interna care ar duce la sistarea alimentarii cu apa.

(5) In cazul in care titularul de contract instraineaza partea de teren pe care se afla amplasat bransamentul sau racordul, sau in urma unei iesiri din indiviziune, nu mai ramane proprietar pe acest teren, contractul de furnizare incheiat cu operatorul se transfera noului proprietar, la cererea acestuia, cu exceptia cazului in care partile au prevazut altfel in actul de instrainare incheiat sau in actul de iesire din indiviziune.

(6) In cazurile prevazute de alineatele 4 si 5, operatorul este exonerat de raspundere fata de fostul titular de contract, care va suporta cheltuielile unui nou bransament sau racord.

ART. 227

(1) Contractele de bransare pe durata determinata (pentru antreprize de constructii, targuri etc) pot fi acceptate cu titlu exceptional, pentru o durata limitata, sub rezerva de a nu cauza niciun inconvenient pentru distributia apei.

(2) Operatorul poate conditiona realizarea de bransamente provizorii pentru contractele temporare de varsarea unui depozit de garantie, care urmeaza sa fie fixat pentru fiecare caz.

ART. 228 (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat sa masurare a consumului pe bransamentul

sau.

(2) Cantitatile efective de apa furnizate se stabilesc pe baza inregistrarilor contorului de bransament prin citire sau estimare pe baza unor citiri anterioare.

(3) Pentru asociatiile de proprietari si agentii economici cu un consum lunar mai mare decat limita stabilita in procedura interna a operatorului, citirea contoarelor se efectueaza lunar.

(4) Pentru utilizatorii individuali si agentii economici mici consumatori, citirea se efectueaza la 3 luni, iar intre doua citiri se vor utiliza consumurile medii lunare, calculate automat de sistemul informatic al operatorului sau de catre operatorii sai, sau consumurile transmise telefonic de catre utilizatori.

(5) In cazul nefunctionarii contoarelor, consumul se va calcula pe baza unei citiri anterioare, numai in luna constatarii defectiunii, urmand ca operatorul sa ia masuri de reparare sau inlocuire a contorului.

ART. 229 (1) Conditiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare si debitul furnizat, respectiv conditiile de preluare si calitatea apelor uzate acceptate la deversarea in retelele de canalizare, vor fi inscrise in contractul de furnizare/prestare si utilizare a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare. (2) La incheierea contractelor se vor respecta prevederile Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare aprobat prin Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile publice. ART. 230 Neachitarea facturii in termen de 30 de zile de la data scadentei atrage dupa sine penalitati de intarziere, dupa cum urmeaza: a) penalitatile sunt egale cu nivelul dobanzii datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, stabilite conform reglementarilor legale in vigoare; b) penalitatile se datoreaza incepand cu prima zi dupa data scadentei; c) valoarea totala a penalitatilor nu poate depasi cuantumul debitului si se constituie venit al operatorului. CAP. X Realizarea serviciului dupa producerea unui cutremur SECTIUNEA 1 Serviciul de alimentare cu apa ART. 231 Pentru reducerea efectelor negative asupra populatiei, animalelor si mediului, operatorul impreuna cu autoritatea publica locala are obligatia sa asigure informarea si instruirea prealabila a populatiei prin afise asupra modului de comportare in situatii de calamitati naturale. ART. 232 Operatorul de apa trebuie sa asigure: a) 1-2 l/om/zi pentru minimum 3-4 zile, apa potabila din sursa protejata echipata cu un sistem local de filtrare - sistem de filtrare cu cartus filtrant din CAG etc.; b) apa pentru combaterea incendiului din alte surse decat sursa de apa potabila; c) punerea in functiune a resurselor proprii de alimentare pentru spitale si alte unitati cu risc mare; d) surse de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica a utilajelor; e) una sau mai multe surse de apa pentru incendiu (lacuri de agrement, rauri in zone accesibile, stranduri etc.). ART. 233

Dupa incetarea miscarii seismice operatorul trebuie sa verifice: a) starea retelei de distributie; b) starea de etanseitate a rezervorului; c) integritatea aductiunii; d) integritatea captarii si a surselor de alimentare cu energie electrica. ART. 234 Operatorul va actiona suplimentar, realizand urmatoarele actiuni: a) verificarea si utilizarea retelei de alimentare cu apa; b) verificarea in teren si depistarea deteriorarilor retelei, iar in cazul constatarii unor pierderi majore, izolarea la rezervorul de acumulare pentru a pastra cat mai multa apa inmagazinata; c) solicitarea, avizul comandamentului pompierilor pentru ca apa din rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejata) sa fie folosita pentru asigurarea apei de baut, dupa stingerea incendiilor; d) inchiderea si izolarea tronsoanelor din retea, fara defectiuni, si toate bransamentele utilizatorilor, cu exceptia celor cu risc mare; e) verificarea modului de functionare al hidrantilor si trecerea la echiparea celor in stare de functionare pentru furnizarea de apa in mod individual pentru populatie, asigurand sau solicitand organelor abilitate paza acestora; f) trecerea la aplicarea planurilor stabilite pentru alimentarea cu apa din alte surse a utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.; g) punerea in functiune a legaturilor de rezerva ce ocolesc rezervorul, in cazul in care acesta a fost afectat si nu poate pastra apa; h) realizarea alimentarii cu energie electrica a pompelor din sursele de rezerva, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare; i) stabilirea solutiei de alimentare cu apa in cazul in care aductiunea este deteriorata prin: - utilizarea unitatii locale de tratare a apei, stabilita dinainte, instalata pe un amplasament situat pe locuri inalte si sigure; - transportul apei cu cisterne dezinfectate si distribuirea in locurile prestabilite, catre populatie; - transportul apei de la sursele proprii, in conditii adecvate, daca sursa de apa poate asigura cantitatea necesara, dar sistemul de transport este deteriorat; j) utilizarea altei surse de apa daca lucrarile hidrotehnice de la captare sunt afectate total sau, in cazul in care lucrarile sunt afectate partial, asigurarea punerii in functiune cat mai urgent a partii active, mai ales daca sistemul functioneaza gravitational; k) realizarea de lucrari provizorii, la suprafata, de legare a tronsoanelor ramase intregi in cazul unor avarii locale pe aductiune, retea etc., utilizand materiale rezistente si cu imbinari rapide. Lucrarile provizorii vor fi supravegheate, iar apa dezinfectata adecvat; l) trecerea, din momentul in care sistemul poate functiona cel putin partial, la refacerea sistematica a acestuia, in ordinea importantei, astfel incat sa se asigure debitele minime de functionare. Ordinea de importanta poate fi stabilita prin analiza riscului de nefunctionare a fiecarui obiect component al lucrarii. ART. 235 In cazul calamitatilor naturale trebuie actionat rapid si eficient, asigurandu-se: a) realizarea planului de actiune, insusit de personal prin simulari anterioare producerii calamitatii; b) asigurarea cadrului organizatoric, astfel incat personalul sa lucreze independent, legatura intre echipe si factorii de decizie realizandu-se cu mijloace adecvate de comunicatie, care sa fie independente de reteaua de telefonie mobila sau fixa. ART. 236

Dupa incheierea operatiunilor de remediere, toate instalatiile vor fi dezinfectate in mod sistematic. Cand apa devine potabila populatia va fi instiintata ca poate utiliza aceasta apa in mod normal. Se va face o inspectie generala a retelei pentru detectarea si remedierea locurilor pe unde se pierde apa. SECTIUNEA a 2-a Serviciul de canalizare ART. 237 Reteaua de canalizare poate fi afectata de un cutremur fara sa apara efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltrata se va drena in pamant. ART. 238 Operatorul va efectua urmatoarele activitati: a) verificarea curgerii apei incepand de la ultimul camin al colectorului principal (la intrarea in statia de epurare sau caminul amonte al unei subtraversari); b) stabilirea locului in care apa nu mai curge prin colector, marcandu-se tronsoanele si verificand terenul daca are crapaturi vizibile, sunt tasari de teren, sunt constructii prabusite peste canal etc.; c) se va interveni prin pomparea apei in alt colector sau chiar direct in emisar, caz in care trebuie sa existe un aviz prealabil al autoritatii de mediu, pentru o perioada de timp cat mai scurta, in cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, in portiunea aval; d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a procedurilor proprii; e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteorica poate curge singura in emisar; f) vor fi puse in stare de functionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregatite din timp sau sunt deja montate si se face numai punerea in functiune; g) refacerea provizorie a retelei de canalizare folosind tuburi usor de montat (PVC gofrat, otel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protectie contra traficului stradal. ART. 239 Dupa stabilizarea situatiei, reteaua de canalizare va intra intr-un proces de verificare totala, rezultatul final va fi analizat in vederea luarii unei decizii asupra solutiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare. CAP. XI Realizarea serviciului dupa producerea unei inundatii SECTIUNEA 1 Serviciul de alimentare cu apa ART. 240 (1) In cazul inundatiilor se vor lua masurile prevazute in planul aprobat de inspectoratul pentru situatii de urgenta. (2) In cazul in care statia de pompare ce asigura presiunea totala in retea este scoasa din functiune (voit sau accidental) se va asigura o pompare independenta de pe un amplasament neinundabil cu motopompe pregatite din timp. (3) Daca localitatea este partial inundata, se va recurge la urmatoarele masuri: a) dezinfectarea suplimentara a apei, conform recomandarilor organelor sanitare, conform planurilor pentru situatii de urgenta; b) atentionarea locuitorilor cu bransamente in zona inundata asupra unor masuri suplimentare legate de consumul apei; c) oprirea statiilor de pompare aflate in zona inundata; d) distribuirea de apa imbuteliata locuitorilor afectati.

(4) Daca la captare lucrarile hidrotehnice sunt scoase din functiune, se va asigura apa produsa de statii de tratare mobile, statii care vor fi in dotarea operatorului serviciului de alimentare cu apa, captarea realizandu-se printr-o priza provizorie. (5) Daca la sursa calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse in functiune masurile de tratare suplimentara: a) adaugarea de carbune activ praf; b) adaugarea de polimeri; c) reducerea debitului de apa in scopul cresterii duratei de decantare; d) reducerea vitezei de filtrare; e) ozonizarea apei etc. (6) Daca sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica solutia alimentare cu energie electrica de la o sursa de rezerva. (7) Daca puturile sau caminele drenului sunt inundate, acestea vor fi spalate imediat ce nivelul apei scade, fiind luate masuri suplimentare pentru a asigura etansarea lor pana la depasirea fenomenului. (8) Dupa trecerea evenimentului se va proceda la o spalare si dezinfectare totala a sistemului, obtinandu-se un aviz al organelor sanitare. ART. 241 In planul de actiune se vor trece elementele aplicabile din masurile ce trebuie luate in cazul producerii unui cutremur. SECTIUNEA a 2-a Serviciul de canalizare ART. 242 In perioada inundatiilor reteaua de canalizare este suprasolicitata, intrand de cele mai multe ori sub presiune. ART. 243 (1) Operatorul va asigura cu maxima prioritate functionarea statiilor de pompare a apelor uzate, suplimentand numarul de pompe cu motopompe. (2) O atentie deosebita se va da prevenirii inundarii statiei de pompare prin luarea tuturor masurilor de indiguire, utilizarea motopompelor etc. (3) Gradul de asigurare a functionarii pompelor trebuie sa fie mai mare decat al celorlalte constructii componente ale sistemului de alimentare cu apa si de canalizare. ART. 244 Vor fi puse in functiune statii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacitatii de evacuare a apei din zonele inundate. Se vor aplica masuri suplimentare de dezinfectare, mai ales in zonele in care sistemul de canalizare a refulat. ART. 245 Vor fi puse in functiune statii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacitatii de evacuare a apei din zonele inundate. ART. 246 In scopul reducerii gradului de poluare, in zona joasa se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafetele aflate la cote neinundate. ART. 247 O atentie speciala se va da urmaririi capacitatii de evacuare a emisarului receptor, luandu-se masuri adecvate cand exista riscul intrarii apei prin deversorul liber. ART. 248 (1) Dupa trecerea evenimentului se vor face o verificare generala a canalizarii, o spalare si o dezinfectie generala.

(2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de masuri capabile sa imbunatateasca functionarea sistemului, consemnandu-se limitele atinse de viitura. CAP. XII Realizarea serviciului in caz de furtuna si/sau viscol puternic SECTIUNEA 1 Serviciul de alimentare cu apa ART. 249 In cazul aparitiei furtunii si/sau a viscolului operatorul: a) va verifica in prima urgenta sistemul de alimentare cu energie, punandu-se in functiune, daca este cazul, sistemul de rezerva sau vor fi realizate legaturi provizorii, pentru actionarea cu prioritate a pompelor; b) va verifica starea ventilatiilor la rezervoare, realizandu-se o verificare a calitatii apei si o dezinfectare suplimentara, daca aceasta prezinta nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizati asupra modului in care sa se consume apa; c) va verifica starea captarii si actionarea cu mijloace adecvate impotriva inghetarii si blocarii prizei sau a gratarului, curatarea acesteia va fi permanenta, iar in cazul existentei unor solutii de rezerva, acestea trebuie puse in functiune; d) va asigura personalului de exploatare care isi are locul de munca in zone izolate alimentarea cu hrana, sistem de incalzire si echipament de protectie corespunzator; e) va verifica starea stocurilor de reactivi, acestea fiind refacute periodic, conform normelor. ART. 250 Dupa trecerea furtunii, va fi refacut accesul pe caile de comunicatie si vor fi refacute lucrarile afectate. SECTIUNEA a 2-a Serviciul de canalizare ART. 251 Pentru mentinerea in functiune a statiilor de pompare de pe reteaua de canalizare in caz de furtuna, este de preferat ca una dintre liniile de alimentare cu energie electrica sa fie subterana sau se va asigura o sursa independenta de alimentare. ART. 252 In caz de viscol si de temperaturi reduse, vor fi luate masuri, impreuna cu operatorul serviciului de salubrizare si cu autoritatea administratiei publice locale, de indepartare a zapezii, pentru contracararea riscului de topire brusca a zapezii si punerea sub presiune a canalizarii. ART. 253 Vor fi verificate gratarele deversoarelor, luandu-se si masurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheata la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei si inundarea canalizarii. CAP. XIII Dispozitii finale si tranzitorii ART. 254 1) Regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, a fost elaborat pe baza ordinului ANRSC nr. 88/20.03.2007 in functie de particularitatile locale si de interesele actuale si de perspectiva ale comunitatii , cu respectarea prevederilor regulamentului cadru.

(2) Regulamentul se supune dezbaterii publice si se aproba de catre Consiliul Local al Municipiului Ploiesti, urmand a intra in vigoare la 30 de zile de la aprobare. (3) Pana la elaborarea si adoptarea regulamentului serviciului operatorii si autoritatile administratiei publice locale vor respecta prevederile regulamentului cadru. (4) In regulamentul intocmit si aprobat de autoritatea administratiei publice locale se specifica contraventiile in domeniul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, atat pentru utilizatori, cat si pentru operatori (5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si/sau imputernicitii acestora si de autoritatea de reglementare competenta. ART. 251 In cadrul contractelor incheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele si tarifele legale, valabile la data incheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri si la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protectiei mediului si al sanatatii publice. ART. 252 Prevederile regulamentului vor fi actualizate in functie de modificarile de natura tehnica, tehnologica si legislativa, prin ordin al presedintelui A.N.R.S.C. ART. 253 Raspunderi si sanctiuni (1) Constituie contraventie in domeniul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei urmatoarele fapte: a) nerespectarea de catre utilizatori a termenelor de achitare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate; b) racordarea la sistemele de utilitati publice fara acord de furnizare/preluare, respectiv aviz de bransare/racordare eliberat de operator; c) utilizarea fara contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare; d) modificarea neautorizata de catre utilizatori a instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si a dotarilor aferente sistemului de alimentare cu apa si de canalizare; (2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 25.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de masurare-inregistrare a consumurilor, cand acestea sunt montate in instalatia aflata in administrarea sa; b) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de masurare-inregistrare, in scopul efectuarii controlului, inregistrarii consumurilor ori pentru executarea lucrarilor de intretinere si reparatii; c) orice interventie neautorizata a utilizatorului asupra elementelor componente ale sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare; d) impiedicarea de catre utilizator, in orice mod, a accesului operatorului la caminele de racord, pentru prelevarea de probe de monitorizare a apelor uzate; e) impiedicarea de catre utilizator, in orice mod, a accesului operatorului la instalatiile de preepurare, in scopul efectuarii controlului. f) intarzierea nejustificata a operatorilor de a bransa /racorda noi utilizatori , precum impunerea unor solutii de bransare /racordare inadecvate din punct de vedere tehnico-economic si neconforme actelor normative in vigoare si reglementarilor stabilite de autoritatile nationale de reglementare competente.

g) sistarea nejustificata a serviciului sau refuzul de a realimenta utilizatorii dupa achitarea la zi a debitelor restante. h) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare fara aprobarea autoritatilor administratiei publice locale prin hotarare de dare in administrare sau hotarare de atribuire a contractului de delegare a gestiunii, dupa caz; i) neaplicarea masurilor stabilite cu ocazia activitatilor de control. j) practicarea unor preturi si tarife mai mari decat cele aprobate de autoritatea administratiei publice locale, in baza metodologiilor stabilite de autoritatile de reglementare competente; k) nerespectarea de catre operatori a normelor privind protectia igienei publice si a sanatatii populatiei, a mediului de viata al populatiei si a mediului.; Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul regulament