r e p r i m a t ? e g a L

1 I • V f i ^ i l L

I

ELEGIE ae O. HAN

In aces t n u m ă r : ION MINULESCU, HORTENSIA P A P A D A T - B E N G E S C U , ION PJLLAT, CIN CINAT P A V E L E S C U , MIHAIL CODREANU. IONEL T E O D O R E A N U , AL. O. T E O D O R E A N U , I. VLADESCU, RADU GYR, EUGEN VICTOR, V. V. STANCIU, MATEI C. ALEXANDRESCU, VIRGIL HUZUM, ION GaNE, N. N. T O N I T Z A , G. BREAZUL, GH, CARDAŞ. B. C E C R O P I D p f ^ * ^ , P E R P E S S I C I U S . Bulet in bibliografic s ă p t ă m â n a l de AI. Sad i - Iones ;u . Des ne de Şt D i m i t r e s c u v \

An. XLII, Nr. 10. 7 Martie 1926. L ! \ ' L e i S.

2 UNIVERSUL LITERAR

ÎNTÂLNIRE 0

de H O R T E N S I A P A P A D A T - 3 E N G E S C U

Plecând în z iua ace ia de la Sia, Lică t ă i a c u b a s t o n a ş u l v â r f u l c r ăc i l o r de c a s t a n f l u e r â n d u ş o r ca u n o m c a r e n ' a r e n i m i c de l u c r u . T r a v e r s â n d cu t a s sve l t b u l e v a r d u l L a s c a r C a t a r g i u l a r g şi p u s t i u se g â n d e a î n c o t r o s ă a-puee. N u e r a t o tu ş i d i s t r a t şi v ă z u s e b ine u n Dog-Car t f r u m o s şi î n h ă m a t cu u n m u r g m i n u n a t c a r e v e n e a în t r a p mare - Caii e r a u m a r e a lu i d r a g o s t e , m a i m a r e p o a t e ca femei le s a u d e o p o t r i v ă . Dec: n u d i n v i n a l u i e r a c â t p 'ac i s ă se î n t â m p l e u n acc iden t . L ică c a l c u l a s e foar te b ine d i r ec ţ i a d o g - c a r t u l u i d a r ca lu l r ă u c o n d u s dev ia so m e r s u l şi roa ­tele rosese d e a p r o a p e g e n u n c h i i lui Lică .

P r e n d s g a r d e imbec i l e ! — s t r i g ă u n glas a s c u ţ i t de femee.

T r u b a d u r u l r i d i c ă o b r a z n i c m u s t a ţ a în s u s s p r e c a p r a î n a l t ă , s t r â n g â n d u - ş i o c h ; i s t r ă l u c i t o r i s u b t p l eoape , pe c â n d mica lui m â n ă ca de femee se p rop t i v ig u ro s în g r u m a z u l m u r g u l u i c a r e ca­b r a op r i t b r u s c .

L ică n u în ţe l e sese apos t ro fa . L imbi l e s t . ' ă ine 51 u i m e a u şi îi e r a u n e s u f e r i t e . (D-rul Kivu îi a s p i r a de obice iu aces t d u b l ' i s e n t i m e n t ) . Nici n ' n v e a c u m să le î n ţ e l e a g ă de oa r e c e se î n v ă ţ a u d i n că r ţ i ­le to t n e s u f e r i t e . Dela u n g u r o a i c e l e , n e n ţca ice le , cu c a r e u n e o r i a v u s e s e le­g ă t u r i n u d e p r i n s e s e n i m i c ; m a i l e sne p r i n d e a u ele vo rbe de l a el. Ca l imbi s t r ă i n e L ică ş t i a n u m a i câ t e -va c u v i n t e ţ i găneş t i pe ca r e le s p u n e a femei lo r d a r ca r e pe buze le lu i s u b ţ i r i şi f lecare îşi p i e r d e a u g r ă s i m e a şi d e v e n e a u g l u m e ţ e .

Iji m e s t e c ă a c u m , î n t r e d in ţ i f ă r ă g lu­m ă .

P r e n d s donc g a r d e !", — se oţer i a d o u a o a r ă c u c o n i ţ a de r â n d u l ă s t a c ă t r e d o m n u l de l â n g ă ea c a r e c o n d u c e a .Se u i t ă l a L ică d r e p t în ochi , cu ochi i ei n e r u ş : n a ţ i . L ică îi î n t o a r s e p r i v i r e a apo i c a t ă cu m i l ă sp re ce l la l t . E r a î n a d e v ă r u n biet coconaş g a l b e n ca de c e a r ă , cu gene roş i i şi ochi i p ă t a ţ i . P u r t a o b ă r -b i ţ ă b l o n d ă a s c u ţ i t ă cu fire v e ş t e d e . Ea e r a o ţ i g ă n c u ş ă u s c a t ă ca u n d r a c , cu buze roşi i ca s â n g e l e î n c h e g a t şi c u o pei cehe de ochi a p r i n ş i s u b t b o n e t a do piele .care o î m b r o b o d e a a s c u ţ i n d u - i m a i ta r i b ă r b i a a s c u ţ i t ă . P e m â i n i n e g r e cu degete fu io ra te , a v e a ine le cu p i e t r e câ ! u n n a s t u r e de t u n i c ă .

D u p ă ce o p r i v i b ine în fa ţă Lică l ă să m â n a s ă l u n e c e pe p u l p a m u r g u l u i . Ca lu l care t r e m u r a î n z ă b a l ă se domol i sub t d e s m i e r d a r e . S ă r i n d u ş o r în l ă t u r i L ică f lueră s u b t b ă r b i ţ a d o m n u l u i cel gal­ben, p u s e u n dege t l a p ă l ă r i e ca la chi­piu şi svel t t r e c u s t r a d a . Dog-ca r tu l slo­bozi i p o r n i d e z o r d o n a t . L ică se g â n d i la m â i n i l e s l ă b ă n o a g e a l e d o m n u l u i c a r e ţ inea h ă ţ u r i l e , apo i l a c u c o n i ţ a o a c h e ş ă , u s c a t ă ca u n t i p a r , c a r e t o a t ă c a r n e a si-o a v e a î n ochi . Cu a ş a ca l s v ă p ă i a t , cu a ş a b ă r b a t l i n g a v , d o g - c a r t u l se p u ­tea l e sne t rez i î n t r ' u n şan ţ , n u m a i că o f e m e i u ş c ă p i p ă r a t ă ca a c e e a c h i a r d a c ă se r ă s t u r n a n u e r a p r i m e j d i e să-ş i facă v r e - u n r ă u : — Ce g a ş p e r i ţ ă ! — îşi zise l i c ă , op r i t pe t r o t u a r , u i t â n d u - s e d u p ă dog c a r t ! R i d i c ă apoi ochi i î n s u s şi b ă g ă de s e a m ă că c e r u l e a l b a s t r u , v ă z u u n c a s t a n p r ă f u i t d a r c a r e i se p ă r u ve rde şi f r u m o s şi t r ă g â n d î n jos o c r a ­că a p u c ă o c a s t a n ă s ă l b a t e c ă şi a p l e c â n -du-se ca l a p r o a ş c ă o s v â r l i d e p a r t e cu o t r a i e c t o r i e s i g u r ă . N u t r e c e a n i m e n i . Lică. f l ue r ă ia r . U n a l t fel de f l ue ra t . E x p r i m a as t fe l o g a m ă î n t r e a g ă de sen-t i r n t n t e . N u de g e a b a f e m e n i s t a M a r y îl bo tezas* „mie r lo iu" .

l i ă l ţ ă apoi d in u m e r i cu o m i ş c a r e pe ca re o a v e a u n e o r i şi t r a s e pe co rp ve s ­tonu l a j u s t a t şi p r e a s u b ţ i r e p e n t r u se­zon. A t u n c i c â n d L ică d e s m i e r d a un pc-m, b ă g ă de s e a m ă că c e r u l e a lba ­s t r u şi se p ă u n e a î n v e s t o n u l lu i s u b ţ i r e , r e s i m ţ e a i n v a r i a b i l u n a d i n acele por­n i r i a m o r o a s e pe c a r e o b i c i n u i a a le re­zolvi r e p e d e şi c a r e as t fe l n u t u r b u r a u cu n i m i c b u n a lu i s t a r e fizică şi m o r a l ă .

Azi t o t u ş L ică n u p u t e a u r m ă r i dog­eai tu l cu ţ i g ă n c u ş ă . Aces t l u c r u a d u s e o a r e r a r i p e r t u r b ă r i în i g i ena lu i . V r u s ă p o r n e a s c ă s p r e d u d u i a Mar i , d a r d u p ă c â ţ i v a paş i se î n t o a r s e . S o l u ţ i a a s t a foar te b u n ă , nu-1 sa t i s f ăcea . E r a u s e m n e î n g r i j o r ă t o a r e a le u n e i p red i spoz i ţ i i sp r e compl i ca ţ i i s e n t i m e n t a l e . Cea d i n t â i c o m p l i c a ţ i e e r a că Lică ca re nu - ş i obosea de ob ice iu g â n d u l , a c u m se p r e o c u p a de ferneea d i n d o g - c a r t ; c â t e v a m i n u t e î n c ă d u p ă cc t r e c u s e . Apoi , de r â n d u l ă s t a , îi

H O R T E N S I A P A P A D A T - B E N G E S C U

p ă r u s e câ o femee n u poa t e î n locu i pe a l t a — u n s e m n de s t i m ă fie p e n t r u cu­con i ţ a o a c h e ş ă fie p e n t r u d u d u i a Mar i , — d a r u n s e m n nou , m a i c o m p l i c a t î ncă , L ică î n c e r c ă s ă se m i n t ă pe s ine , el c a r e n u p r a c t i c a decâ t m i n c i u n a d i n p r inc i ­piu, c ă t r e a l ţ i i : îşi zise că d u d u i a M a r i l c cueş t e p r e a d e p a r t e , ceeace e r a n u m a i un p re tex t , L ică f i ind u n m a r e h o i n a r . T rase conc luz i a t o t u ş j u s t ă , că se făcuse m a r e s c h i m b a r e în d o m i c i l i u l t u t u r o r c u n o s c u ţ i l o r lu i . E r a p r o c e s u l n o u de lo-c a ţ i u n e ca r e a s v â r l e a epave , d i s loca b lccur i . p r e m e n e a n i s i p u l m ă r u n t al ch i r i a ş i lo r , p o r n e a me lc i i cu scoica lor in s p i n a r e , în a p a r e n ţ ă la voia u n o r v a ­lu r i c ap r i c ioa se , î n r e a l i t a t e d u p ă legi noi a le a l u v i u n i l o r . I n felul a c e s t a toţi i n t imi i lui Lică, m a h a l a g i i d i n t r u p u l o r a ş u l u i fusese i sgon i ţ i s p r e pe r i fe r i e . Lică se s imţ i s t i n g h e r i t î n ob ice iu r i l e lui şi neocupa t . S a r fi în to r s la Sia să-i p o v e s t e a s c ă î n t â m p l a r e a , d a r a b i a p le­case de acolo . S imţ i foar te l i m p e d e u n pol în t r a i u l lu i b ine î n s ă i l a t . F ă c u câ ţ i ­va paş i pe B u l e v a r d , apo i cu o v o l t ă pe că lcâ ie ca pe t i m p u l c â n d a v e a p i n t e n i se î n t o a r s e . Vol ta a c e e a e r a o c o t i t u r ă m a r e î n e x i s t e n ţ a lui : Ţ i n â n d och iu l s t â n g a p r o a p e de to t î n c h i s ca şi c u m cl ipea u n u i g â n d m u l ţ u m i t o r L ică a c u m s u r â d e a .

P c r n i s p r e Cafe de l a P a i x . L a o r a a-ceia va găs i acolo u n b ă i a t pe c a r e îl cunoscuse, t i m p u l d i n u r m ă pe la b e r ă ­r ie . E r a u n a g e n t de b u r s ă ca r e ş t i a o m u l ţ i m e de l u c r u r i i n t e r e s a n t e d e s p r e c u m fac b a n i i p u i , deşi exp l i ca ţ i i l e lu i e r a u c a m n e î n ţ e l e s e . In m a t e r i e de fi­n a n ţ e î n c ă e r a t r a d i ţ i o n a l i s t , n u avea î n c r e d e r e decâ t î n s i s t e m u l pe ca r e a-p u c a s e să-1 p r a c t i c e acel de a che l tu i ban i i pe ca r e îi a v e a apo i de a c ă u t a a l ţ i i . B a n i de c h e l t u i a l ă n u în ţ e l egea sâ-i l i p sească , d a r de p r i sos n u do r i s e p â n ă a l u n e i , t o t u ş p r i c e p e r e a a c e l u i t â ­n ă r c a r e îţi d o v e d e a a lb pe n e g r u câş t i ­gu l ca şi p a g u b a şi se l ă u d a că l u c r e a z ă n u m a i cu m e t o d e s i g u r e şi p r u d e n t e , făcuse lu i L ică i m p r e s i e .

Nu-1 p r e a i sp i t i se jocu l ace la n e c u n o s ­cut f i indcă cerea u n e l e os tene l i c o n t r a ­rii p r e c e p t e l o r de i g i e n ă a le lui Lică. Mai ş t ia c ă la B u r s ă e m a r e î n g h e s u i a l ă şi sgomot şi c i t i se în j u r n a l e d e s p r e s i nu ­c ider i . El n u p u t e a sufer i s c a n d a l u l şi nici a g l o m e r a ţ i a în loc înch i s . Ii t r e b u i a a e r şi l i b e r t a t e , a e r de o r a ş . d a r d i n bel­şug . D a r azi îi v e n i s e g u s t s ă s t ea de vorbă cu a g e n t u l c u r t i e r : „Pe s e a r ă m ă eăseş t i în or ice zi la Cafe de la P a i x pen­t r u afacerii". v s p u s e s e t i pu l . T r u b a d u r u l avea o poftă m a r e să î n z e c e a s c ă leafa Liei pe c a r e o p u r t a în b u z u n a r , m a i a-les d a c ă o p e r a ţ i a e r a l e s n i c o a s ă .

L ică n u s a r fi p u t u t de a l t fe l l ipsi de d o u ă pofte în aceeaş i zi, de a c e e a u i t â n ­du-se la p r a fu l pe c a r e îl s t â r n i s e dog-c a r t u l , p e n t r u b a n i şi a m o r s a u p e n t r u a m â n d o u ă la u n loc. a p u c ă sp re ca lea Vic tor ie i .

M i ş c a r e a b r u s c ă cu ca re m u r g u l a s -v â r h s e e c h i p a g i u l lui M a x e n ţ i u î n a i n t e , s g u d u i s e pe debi lu l p r i n ţ t r a s si el î na ­in te de hăţuri .

— Ce i Nu eşt i în s t a r e s ă ţii u n ca l ! - se a s e u ţ i s e A d a şi îi l u a s e d in m â i n i cu re le l e l u s t r u i t e fin şi p r i n s e î n că tă -r â n n n i c h e l a t e .

— Am să s c h i m b ca lu l ă s t a ! N a r e t r a p b u n ! P o t i c n e ş t e !

— N 'a i să s c h i m b i n i m i c ! — zise c u d i sp re ţ A d a şi se u i t ă la el. S'a r a m o l i t de t o t ! _ g â n d i . Ce s u n t ochi i ă i a ga l ­beni . S t â r p i t u r ă de v i ţ ă m a r e . Nobi l a m vru t , nobi l a m !

Ea, a ş a cos te l ivă ,era foa r t e t r a i n i c ă . C a m p i o a n ă la t enn i s , b r a ţ u l s l ab a s v â r ­lea m i n g e a neobos i t . C a m p i o a n ă la d a n s p î c i c ro l ce l eb ru de s u b ţ i r e , u n os cu pie­le o a c h e ş ă şi p ă r o a s ă m a n e v r a p â n ă la z iuă p a s u l s t a c a d a t a l C h i m m y u l u i . F a ­ta n e g r i c i o a s ă şi ochi a p r i n ş i n u a r ă t a d u p ă nop ţ i n e d o r m i t e nici o obosea lă .

A c u m , m â i n i l e s l abe , neg re , cu ine le m a r i printre ca r e ace l sa f i r u r i a ş pe care Lică îşi op r i s e ochi i , ţ i n e a u h ă ţ u ­rile fe rm. P r i n ţ e s a M a x e n ţ i u c o n d u c e a a d m i r a b i l . S t r u n i t , m u r g u l îşi r e l u ă pa­sul l u n g . e l e g a n t .

— S ă s c h i m b i u n astfel de ca l !—pufni Ada. Te-ai p u t e a s c h i m b a pe d u m n e a t a . . . u ă ţ i r ă u ! A r t r e b u i s ă vezi u n doctor , l ' c a t c ai g ă l b i n a r e .

î ş i a d u s e a m i n t e de p r i v i r e a de com­p ă t i m i r e a ace lu i t â n ă r î n d r ă z n e ţ . Se u i t a se la ea cu în ţ e l e s . O p r e v e n i s e să n u lase a t e l a j u l pe m â i n i l e b i e t u l u i Maxen ţ iu . C u m de o fi a v u t acel t â n ă r svelt , a t â t a fo r ţă ! Ce c i u d a t bo t i şo r a-vea sub t u r m a a c e e a de m u s t a ţ ă n e a g r ă . Be ţ i şo ru l lu i s c u z a p o r t u l m u s t ă ţ i i . Adei n u i -ar fi d i sp lăcut , m u s t ă ţ i l e d a r sno-

1) F r a g m e n t dlin r o m a n u l Concert din muzică de Bacb .

UNIVERSUL LITERAR

Î N T Â L N I R E 0

de H O R T E N S I A P A P A D A T - 3 E N G E S C U

Plecând în z iua aceia d e l a Sia, Lică tă,ia cu b a s t o n a ş u l v â r f u l c r ă c i l o r de c a s t a n f l u e r â n d u ş o r ca u n o m c a r e n ' a r e n i m i c de l u c r u . T r a v e r s â n d cu p a s sve l t b u l e v a r d u l L a s c a r C a t a r g i u l a r g şi p u s t i u se g â n d e a î n c o t r o s ă a-pucc . Nu e r a t o t u ş i d i s t r a t şi v ă z u s e bine u n Dog-Car t f r u m o s şi î n h ă m a t cu u n m u r g m i n u n a t c a r e v e n e a în t r a p m a r e . Cai i e r a u m a r e a l u i d r a g o s t e , m a i m a r e p o a t e ca femei le s a u d e o p o t r i v ă . Dec: n u clin v i n a lu i e r a c â t p ' ac i s ă se î n t â m p l e u n acc iden t . L ică c a l c u l a s e foar te b ine d i r ec ţ i a d o g - c a r t u l u i d a r ca lu l r ă u c o n d u s dev i a se m e r s u l şi roa ­tele roaese d e a p r o a p e g e n u n c h i i lu i Lică .

P r e n d s g a r d e i m b e c i l e ! — s t r i g ă u n g las a s c u ţ i t de femee.

T r u b a d u r u l r i d i c ă o b r a z n i c m u s t a ţ a in s u s sp re c a p r a î n a l t ă , s t r â n g â n d u - ş i o c h ; i s t r ă l u c i t o r i s u b t p l eoape , pe c â n d mica lui m â n ă ca de femee se p rop t i v ig u ro s în g r u m a z u l m u r g u l u i c a r e ca­b r a o p r i t b r u s c .

L ică n u în ţ e l e sese a p o s t r o f a . L i m b i l e s t . ' ă ine 51 u i m e a u şi îi e r a u ne su fe r i t e . (D-rul Kivu îi a s p i r a de ob ice iu aces t d u b l u s e n t i m e n t ) . Nic i n ' a v e a c u m să le î n ţ e l e a g ă de oa rece se î n v ă ţ a u d i n c ă r ţ i ­le to t n e s u f e r i t e . De la unguroaicei . . ' , n e n ţ c a i c e l e , cu c a r e u n e o r i a v u s e s e le­g ă t u r i n u d e p r i n s e s e n i m i c ; m a i l e sne p r i r d o a u ele vo rbe dela el. Ca l imbi s t r ă i n e L i c ă ş t i a n u m a i câ t e -va c u v i n t e ţ i găneş t i pe c a r e le s p u n e a femei lo r d a r ca r e pe buze le lu i s u b ţ i r i şi f l ecare îşi p i e r d e a u g r ă s i m e a şi d e v e n e a u g l u m e ţ e .

L i m e s t e c ă a c u m , î n t r e d in ţ i f ă r ă glu­m ă .

P r e n d s clone g a r d e !", — se o ţe r i a d o u a o a r ă c u c o n i ţ a de r â n d u l ă s t a c ă t r e d o m n u l de l â n g ă ea ca r e c o n d u c e a .Se u i t ă la L ică d r e p t în ochi , cu ochi i ei n e r u ş i n a ţ i . L ică îi î n t o a r s e p r i v i r e a apoi c ă t ă cu m i l ă sp re ce l la l t . E r a în a d e v ă r u a biet coconaş g a l b e n ca de c e a r ă , cu gene roş i i şi ochi i p ă t a ţ i . P u r t a o bă r -b i ţă b l o n d ă a s c u ţ i t ă cu fire v e ş t e d e . E a e r a o ţ i g ă n c u ş ă u s c a t ă ca u n d r a c , cu buze roş i i ca s â n g e l e î n c h e g a t şi cu o p e i e c h c de ochi a p r i n ş i s u b t b o n e t a de piele .care o î m b r o b o d e a a s c u ţ i n d u - i m a i t a r j b ă r b i a a s c u ţ i t ă . P e m â i n i n e g r e cu degete fu io ra te , a v e a ine le cu p i e t r e câ! u n n a s t u r e de t u n i c ă .

D u p ă ce o p r i v i b ine în f a ţ ă L ică l ă să m â n a s ă l u n e c e pe p u l p a m u r g u l u i . Calul ca re t r e m u r a î n z ă b a l ă se domol i sub t c lesmierdare . S ă r i n d u ş o r î n l ă t u r i L ică f lueră s u b t b ă r b i ţ a d o m n u l u i cel ga l ­ben , p u s e u n dege t l a p ă l ă r i e ca l a chi­p iu şi sve l t t r e c u s t r a d a . Dog-ca r tu l slo­bozit p o r n i d e z o r d o n a t . L ică se g â n d i l a m â i n i l e s l ă b ă n o a g e alo d o m n u l u i ca ro ţ i nea h ă ţ u r i l e , apo i l a c u c o n i ţ a o a c h e ş ă , u s c a t ă ca u n t i pa r , c a r e t o a t ă c a r n e a •ii-o o v e a î n ochi . Cu a ş a ca l s v ă p ă i a t , cu a ş a b ă r b a t l i n g a v , d o g - c a r t u l se p u ­tea l e sne t rezi î n t r ' u n ş an ţ , n u m a i că o f e m e i u ş c ă p i p ă r a t ă ca aceea c h i a r d a c ă se r ă s t u r n a n u e r a p r i m e j d i e să-ş i f acă v r e - u n r ă u : - - Ce g a ş p e r i ţ ă ! — îşi zise Lică, o p r i t pe t r o t u a r , u i t â n d u - s e d u p ă d o g - c a r t ! R i d i c ă apoi ochi i î n s u s şi băgă de s e a m ă c ă ce ru l e a l b a s t r u , v ă z u u n c a s t a n p r ă f u i t d a r c a r e i se p ă r u ve rde şi f r u m o s şi t r ă g â n d î n jos o c r a ­că a p u c ă o c a s t a n ă s ă l b a t e c ă şi a p l e c â n -du-se ca l a p r o a ş c ă o svâ r l i d e p a r t e cu o t r a i e c t o r i e s i g u r ă . N u t r e c e a n i m e n i . Lică f l u e r ă ia r . U n a l t fel de f lue ra t . K> p r i m a astfel o g a m ă î n t r e a g ă de sen­t i m e n t e . N u de g e a b a f e m e n i s t a M a r y îl bo tezase „mie r lo iu" .

h ă l ţ ă apo i d i n u m e r i cu o m i ş c a r e pe ca re o a v e a u n e o r i şi t r a s e pe co rp ves ­tonu l a j u s t a t şi p r e a s u b ţ i r e p e n t r u se-Eon. A t u n c i c â n d L ică d e s m i e r d a un pom, b ă g ă de s e a m ă că c e r u l e a lba ­s t r u şi se p ă u n e a î n v e s t o n u l lu i s u b ţ i r e , r e s i m ţ e a i n v a r i a b i l u n a clin acele por­nir i a m o r o a s e pe c a r e o b i c i n u i a a le r e ­zolvi r e p e d e şi c a r e as t fe l n u t u r b u r a u cu n i m i c b u n a l u i s t a r e fizică şi m o r a l ă .

Azi l o t u s Lică n u p u t e a u r m ă r i dog­eai tu l cu ţ i g ă n c u ş ă . Aces t l u c r u a d u s e oa reca r i p e r t u r b ă r i în ig i ena lu i . V r u s ă p o r n e a s c ă s p r e d u d u i a Mar i , d a r d u p ă câ ţ i va pas i se î n t o a r s e . S o l u ţ i a a s t a foar te b u n ă , nu-1 sa t i s f ăcea . E r a u s e m n e î n g r i j o r ă t o a r e a le u n e i p red i spoz i ţ i i sp r e compl i ca ţ i i s e n t i m e n t a l e . Cea d i n t â i compl i ca ţ i e e r a că Lică ca re n u - ş i obosea de obice iu g â n d u l , a c u m se p r e o c u p a de femeea d i n d o g - c a r t ; c â t e v a m i n u t e î n c ă d u p ă ce t r ecuse . Apoi , de r â n d u l ă s t a , îi

H O R T E N S I A P A P A D A T - B E N G E S C U

p ă r u s e că o femee n u poa t e î n locu i pe a l t a •— u n s e m n de s t i m ă fie p e n t r u cu­con i ţ a o a c h e ş ă fie p e n t r u d u d u i a Mar i , — d a r u n s e m n nou , m a i c o m p l i c a t încă , L ică î n c e r c ă s ă se m i n t ă pe s ine , el c a r e n u p r a c t i c a d e c â t m i n c i u n a d i n p r i n c i ­piu, c ă t r e a l ţ i i : îşi zise că d u d u i a M a r i l e cueş t e p r e a d e p a r t e , ceeace e r a n u m a i u n p re tex t , L ică f i ind u n m a r e h o i n a r . T rase conc luz i a t o t u ş j u s t ă , că se f ăcuse mare. s c h i m b a r e în d o m i c i l i u l t u t u r o r c u n o s c u ţ i l o r lu i . Kra p r o c e s u l n o u de lo­c u ţ i u n e ca r e a s v â r l e a epave , d i s loca b l ccu r i . p r e m e n e a n i s i p u l m ă r u n t al ch i r i a ş i lo r , p o r n e a me lc i i cu scoica lor in s p i n a r e , în a p a r e n ţ ă la vo ia u n o r va ­lur i c ap r i c ioa se , î n r e a l i t a t e d u p ă legi noi a lo a l u v i u n i l o r . I n felul a c e s t a toţi i n t im i i lui Lică , m a h a l a g i i d i n t r u p u l o r a ş u l u i fusese i sgon i ţ i s p r e pe r i fe r i e . L ică se s imţ i s t i n g h e r i t î n ob ice iu r i l e lui şi neocupa t . S a r fi în to r s la Sia să-i p o v e s t e a s c ă î n t â m p l a r e a , d a r a b i a p l e ­case de acolo . S imţ i foar te l i m p e d e u n gol în t r a i u l lu i b ine î n s ă i l a t . F ă c u câ ţ i ­va peş i pe B u l e v a r d , apo i cu o v o l t ă pe că lcâ ie ca pe t i m p u l c â n d a v e a p i n t e n i se î n t o a r s e . Vol ta aceea e r a o c o t i t u r ă m a r e în e x i s t e n ţ a lu i : Ţ i n â n d ochiu l s t â n g a p r o a p e de to t î n c h i s ca şi c u m c l ipea u n u i g â n d m u l ţ u m i t o r L i c ă a c u m .n i râdea .

P o r i i s p r e Cafe de l a P a i x . L a o r a a-cei:i va găs i acolo u n b ă i a t pe ca r e îl c u n o s c u s e t i m p u l d i n u r m ă pe la b e r ă ­r ie . E r a u n a g e n t de b u r s ă ca r e ş t i a o n n l ţ i m e de l u c r u r i i n t e r e s a n t e d e s p r e c u m fac b a n i i p u i , deşi exp l i ca ţ i i l e lu i e r a u c a m n e î n ţ e l e s e . I n m a t e r i e de fi­n a n ţ e î n c ă e r a t r a d i ţ i o n a l i s t , n u avea î n c r e d e r e decâ t î n s i s t e m u l pe ca r e a-pucase să.-l p r ac t i ce acel de a che l tu i ban i i pe ca r e îi a v e a apo i de a c ă u t a a l ţ i i . Ban i de c h e l t u i a l ă n u î n ţ e l e g e a să-i l i p sească , d a r de p r i s o s n u dor i se p â n ă a t u n c i , t o t u ş p r i c e p e r e a a c e l u i t â ­n ă r ca re îţi dovedea a lb pe n e g r u câş t i ­gul ca şi p a g u b a şi se l ă u d a c ă l u c r e a z ă n u m a i cu m e t o d e s i g u r e şi p r u d e n t e , făcuse lu i L ică i m p r e s i e .

Nu-1 p r e a i sp i t i se jocu l ace la n e c u n o s ­cut f i indcă ce rea u n e l e os tene l i c o n t r a ­rii p r e c e p t e l o r de i g i e n ă a le lui Lică . Mai ş t ia c ă la B u r s ă e m a r e î n g h e s u i a l ă şi sgomot şi c i t i se î n j u r n a l e d e s p r e s i nu ­c ider i . El n u p u t e a sufer i s c a n d a l u l şi nici a g l o m e r a ţ i a în loc înch i s . Ii t r e b u i a a e r şi l i be r t a t e , a e r de o raş , d a r d i n bel­şug . D a r azi îi ven i se g u s t s ă s t ea de vorbă cu a g e n t u l c u r t i e r : „Pe s e a r ă m ă eăseş t i în or ice zi la Cafe de l a P a i x pen ­t r u afacerii". v s p u s e s e t i pu l . T r u b a d u r u l avea o poftă m a r e să î n z e c e a s c ă leafa Liei pe c a r e o p u r t a în b u z u n a r , m a i a-les d a c ă o p e r a ţ i a e r a l e s n i c o a s ă .

L ică n u s a r fi p u t u t de a l t fe l l ipsi de d o u ă pofte în aceeaş i zi, de a c e e a u i t â n ­du-se la p r a f u l pe c a r e îl s t â r n i s e dog-c a r t u l , p e n t r u b a n i şi a m o r s a u p e n t r u a m â n d o u ă la u n loc, a p u c ă s p r e ca lea Vic tor ie i .

M i ş c a r e a b r u s c ă cu ca r e m u r g u l a s -v â i l i s e e e h i p a g i u l lu i M a x e n ţ i u î n a i n t e , s g u d u i s e pe deb i lu l p r i n ţ t r a s şi el î n a ­in te de h ă ţ u r i .

— Ce i Nu eşt i în s t a r e s ă ţ i i u n cal < — s e a s c u t i s e A d a şi îi l u a s e d i n m â i n i cu re le l e l u s t r u i t e fin şi p r i n s e î n că t ă -r ă n n n i c h e l a t e .

— Am să s c h i m b c a l u l ă s t a ! N a r e t r a p b u n ! P o t i c n e ş t e !

— N 'a i să s c h i m b i n i m i c ! — zise cu d i sp re ţ A d a şi se u i t ă la el. S'a r a m o l i t cie tot ! — g â n d i . Ce s u n t ochii ă i a ga l ­beni . S t â r p i t u r ă de v i ţ ă m a r e . Nobi l a m v ru t . nobi l a m !

Ea, a ş a cos te l ivă ,era foa r t e t r a i n i c ă . C a m p i o a n ă la t e n n i s , b r a ţ u l s l ab a s v â r ­lea m i n g e a neobos i t . C a m p i o a n ă la d a n s p ic ic ru l ce l eb ru de s u b ţ i r e , u n os cu pie­le o a c h e ş ă şi p ă r o a s ă m a n e v r a p â n ă la z iuă p a s u l s t a c a d a t a l C h i m m y u l u i . F a ­ta n e g r i c i o a s ă şi ochi a p r i n ş i n u a r ă t a d u p ă nop ţ i n e d o r m i t e nic i o obosea lă .

A c u m , m â i n i l e s labe , neg re , cu ine le m a r i p r i n t r e c a r e acel saf i r u r i a ş pe ca re Lică îşi op r i s e ochii , ţ i n e a u h ă ţ u ­rile fe rm. P r i n ţ e s a M a x e n ţ i u c o n d u c e a a d m i r a b i l . S t r u n i t , m u r g u l îşi r e l u ă pa­sul l ung , e l egan t .

— S ă s c h i m b i u n astfel de ca l !—pufni Ada. Te-ai p u t e a s c h i m b a pe d u m n e a t a . . . ; u ă ( i r ău ! Ar t r ebu i să vezi u n doc tor . I ' ca te ai g ă l b i n a r e .

îş i a d u s e a m i n t e de p r i v i r e a de com­p ă t i m i r e a ace lu i t â n ă r î n d r ă z n e ţ . Se u i t a s e la ea cu î n ţ e l e s . O p r e v e n i s e să nu lase a t e l a j u l pe m â i n i l e b i e t u l u i Maxen ţ iu . C u m de o fi a v u t acel t â n ă r svelt , a t â t a fo r ţ ă ! Ce c i u d a t bo t i şo r a-vea sub t u r m a a c e e a de m u s t a ţ ă n e a g r ă . Bo t i şo ru l lu i s c u z a p o r t u l m u s t ă ţ i i . Adei n u i -ar fi d i s p l ă c u t m u s t ă ţ i l e d a r sno -

1) F r a g m e n t d i n r o m a n u l Concert din muzică de Bach .

UNIVERSUL LITERAR 3

Ploaie urbană Lui ZLSOVIE PĂCLIŞEANU

Plouă.. . In o raşn l nos t ru românesc , P louă aşa cum şt im cu to | i că p louă — Plouă „g r i s " ca 'n t r ' o e s t a m p ă japoneză . . .

P ie toni i pe t r o t u a r e se ră resc , O t r ă s u r ă şi un , F i a t " în v i teză T r e c în sens i n v e r s şi se ciocnesc I a r un popă eu su t ana n o u ă Stă l ipi t de chioşcul cu z ia re Ca un Cr is t d e abanos , în t r ' o v i t r ină P l ină ,

C u tot felul de obiec te rare . . .

Plouă.. . Şi'n o ra şu l nos t ru , ploaia cânta C â n t ă ea un fonograf stricat . . . De t r e i zile şi t r e i nopţ i , ne înce ta t , L n t e n o r cu vocea falsă, se f r ă m â n t ă Şi pc s t r ăz i Şi'n c u r t e la Palat . . . Un t r a m v a i s e ' n toa rce dela g a r ă Şi'n t r a m v a i u l pl in de pasage r i , Tontă l u m e a e â n t ă ' n cor pe d ina fa ră Ce-n c â n t a t ş i e r i Şi-a la l tăer i . . .

P louă— Şi'n o raşu l nos t ru românesc Bântu i t de g r ipă şi ftisie, T ine r i i fumează şi tuşesc Iar b ă t r â n i i i do rm în vecinic ie Ca solufiile puse 'n. . . ( p a r a n t e z ă ) .

Pion i , .gris 1 ' c a ' n t r ' o e s t a m p ă japoneză . . .

ION MINULESCU

bismul o silea să nu admită decât oa­meni raşi. E drept că snobismul ei era cam înapoiat de oarece ultima noutate importată din Franţa era reluarea unei mici mustăţi pe care tinerii reacţionari ai modei, obosiţi să semene între ei şi cu toată lumea o găsise pe portretele buni­cilor. Mai e drept că snobismul venea pentru Ada în al doilea rang după bu­nul ei gust.

Lui Maxenţiu nu putuse să-i taie băr­buţa. Un prinţ se poate purta cum ii place şi nici nu avea poftă să plimbe cu ea un spectru. Căci de plimbat plim­ba încă cu ca pe soţul ei de bună fami­lie. I se părea mai decorativ să-1 aibă a-lături. Din toate obiectele de preţ pe care le putuse achiziţiona era singurul pe care-I putea transporta cu ea pretutin­deni.

Cu ce pumn domolise tânărul acela Dfl murg ! Ada era d'estul de cunoscătoa­re la cai ca să înţeleagă că Lică avea multă pricepere. Dar cum şi ce fel. Nu parca „om de lume"... dar Adci îi era peste cap de oamenii de lume. Şi cu ce

meşteşug desmierdase calul !... Ce mână pricepută îi plimbase pe crupă. Ada era sensuala şi capricioasă. Ar fi vrut să ai­bă un arnant dar nu vroia să se compro­mită. Reputaţia ei era prea prospătă. Un necuncscut ca acela ar fi fost poate mai comod. Dar unde Dumnezeu mai, văzuse mutra asta ?.. Desigur că nu la Dancing! [sbucni in râs la ideca lui Lică la Dan­cing I Maxenţiu strepezi buzele galbene pe dinţii slabi ! Nu putea să sufere râsul. El era trist şi sgomotul rîsului îi scri­jelea nervii stridenţi...

... Nici la tennis nu-1 văzuse... Unde oare ? La curse... Pe stradă ?... Vrea să-şi aducă aminte şi nu reuşise. Un Cadillac atinse cu botul motorului aripile lăcu­ite al dog-cartului. Ada era gata să sca­pe o ocară în ..argot" dar se întrerupse. In auto era frumoasa doamnă Elena Hnlii.a Drăgănescu ex-logodnica lui Maxenţiu.

- Nostimă femee ! Ce noroc a avut că a scăpat de dumneata ! zise bărbatului fi amabil.

...Nu-ti mai aduci aminte '?... Când s'au licitat Plăesele... a concurat şi Hallipa-tntăl Drăgăneascăi... Parcă era acolo şi lâi:ărul de adineaoră.

— Care tânăr. — Auzi !... Care tânăr ! Prea multă a-

patie ! Bărbatul ăsta nostim ! pe care oi ai să-1 omori cu dog-cartul .

— Să-I omor !... Ce exagerată eşti ma chere amie !

- - Bine, bine ! Fireşte că-(i vine greu să recunoşti ! Când cineva e aşa de stân-ttatiu ca d-ta ! Nu-ţi aduci aminte ?

— Eram prea preocupat la licitarea Plăeselor ca să remarc orice individ.

— Preocupat ? Aşi putea auzi de ce ? Ştiai doar bine că răscumperi hodoroaga d- palat şi moşia lucie cu făina mea !

- Era totuş un patrimoniu de familie scos într'o vânzare publică. Lucru dure­ros pentru un om ca mine.

— Credeam că mamaua matale tot la licitaţie a luat plăesele !

Maxenţiu se roşi violent. Peste paloa­rea lui culorile combinară un fel de vio­let tot livid. Mamaua la care făcea alu­zie fără cruţare Ada, era o bine cunos­cută cântăreaţă franceză de variété. Ves­tita Zaza, care avea domeniul ca dar de la un prinţ bătrân şi decavat dar destul (\i autentic şi tată presumtiv al lui Maxenţiu, pe care dealtfel îl recunoscu­se în extremis, nu avusese însă şi timp să se cunune cu Zaza, cum dorea.

Această neregularitate în formule cos­ta pe Maxenţiu deşi nedrept. Dacă un o-fiţer al stării civile şi un arhimandrit ar fi consacrat acea combinaţie, Maxen­ţiu negreşit că nu ar fi fost mai puţin slăbănog, mai puţin fiul frumoasei Zaza. nici n'ar fi fost mai mult fiul prinţului deenraţ şi nici Plăesele mai puţin sau mal mult ipotecate.

E drept însă că ceeace asigurase răs­cumpărarea Plăeselor fusese tocmai in-tevvenirea Episcopului şi Primarului în­tre Maxenţiu şi bruna Ada Razu, unica moştenitoare a celei mai mari fabrici de făină

Dacă după doi ani de căsătorie Ada plimba încă pe Maxenţiu era fiindcă nu credea societatea destul de deprinsă cu noul său rang; dacă nu înlătura acel fi­gurant de pe înălţimea unor echipagii de formă excentrică era fiindcă automo­bilul fiind banalizat nu se putea face re­marcată, îşi alesese pasiunea mai rară a cailor de rasă. Călărea admirabil dar nu putea obliga Ia cavalcade prea dese pe Maxenţiu bolnăvicios, de aceea pre­fera să conducă. Proiecta să organizeze un grajd de curse. Era marea ei ambiţie. Niciodată însă dorinţa asta nu îi păru mai vie ca în ziua aceea. Ada uni pe mcn.ent într'unul singur, cele două ca­pricii : Caii şi pe Lică.

Renunţă să-şi mai amintească unde 1-a mai văzut, dar fu sigură că îl va regăsi. Va face cercetări în direcţia în care credea că are indicii şi hazardul o v i servi şi el. Cam pe unde putea umbla Lică ? Se decise să iasă mai des sin­gură.

La prima întâlnire îl va opri deadrep-tul. Deocamdată spuse lui Maxenţiu :

- Ai tace bine să mă pui în raporturi cu d-na Hallipa-Drăgănescu. Nu vreau când o întâlnesc să avem aerul stupid de a ne evita; sunt mutre, bune pentru femei sentimentale. Nici ea nici eu nu suntem de aşa fel. E foarte probabil că ne vom înţelege. D-ta vei servi de „Trait-d'union", găsesc chiar „chic" să ne îm­prietenim. Să faci aşa ca să fiu invitată la recepţiile lor.

Maxenţiu voi să-i spună ceva desagre-abil, dar îl înecă puţin tuşea. Dete nu­mai din umeri. Ştia că dacă Ada îşi pu­sese în cap cu dinadinsul, nu va putea scăpa de corvada. Femeile ? Sau dau bătăii: de întrecere între ele, sau caută să se asocieze cu rivalele... Ce-1 interesa pe el duelurile lor ! Avea subt coastă o durere încăpăţânată şi nu cuteza să facă d c \ a d a ei. Când se rupsese mariajul cu acea Elenă cuminte, care îl iubea páre­se, pe când el căuta numai căsătoria de rezon, îi păruse rău. Apoi în viaţa de certuri pe care o ducea cu Ada, îşi închi­puise că ar fi fost mai fericit cu cealaltă. Da- era măgulit că Ada îl cumpărase ca bani mulţi şi că acea Elenă îl iubise măgulit în ambiţia lui anemică. El avea o situaţie solidă cu fâinăreasa. Elena Drăgănescu o situaţie admirabilă. Totul era bine dar nu vrea să o mai întâlnea­scă; pe nevastă-sa astfel, nu o putea e-vi ta . . Acum Elena sau Ada, femeile îi erau duşmane. Mai mult chiar decât zilele de toamnă vecinătatea lor îl obo­sea. Conversaţia Adei îi aduse aminte de fetita acea perversă, sora fostei lui logodnice care fusese pricina rupturei acelui mariaj . Se trudi puţin să-şi amin-teeseă numele ei ciudat : Mika-Lé. li plă­cu răul pe care îl pricinuise surorei ei numai din viţiu sufletesc fără amor pen­tru el. Răutatea era singura simţire care îl mai bucura. Nu putea suferi să fie iubit. Ii părea că e tentativă de asa­sinat. Amintirea acelei fete îi străbătu creerul cu o mică voluptate. Avea un flacon cu picături tonice acre şi amare care îi da aceeaşi cutremurare şi un minut de căldură la cap. Numai la cap circula parcă încă sângele, sleit. Când Ada va reuşi să pătrundă la Hallipii-Drăgâneşti, va afla poate ce a devenit acea nucă cantárida. Nu ştia că în rân­dul celor de felul ei va găsi o fată de rând fără decorul grotesc al Plăeselor şi prestigiul micei infamii. Cu capul plecat pe umărul stâng, Maxenţiu se ui­tă pe subt viziera de Iac la Ada, care urmărea atent pasul elastic al murgului, se uită cu o privire „louche" ca şi cum se dedase la un viţiu ascuns. Părea o mas­că sarbădă de carnaval pe care un beţiv nocturn şi-a atârnat ironic cascheta şi care la lumina caldă a zilei semăna si­nistru cu un om.

H O R T E N S I A P. B E N G E S C U

UNIVERSUL LITERAR 3

Ploaie urbană Lui ZENOVIE PĂCUŞEANU

Plouă... In oraşul nostru românesc, Plouă aşn cum ştim cu toţi că plouă — Plouă „gris" ca'ntr'o estampă japoneză...

Pietonii pc trotuare se răresc, O trăsură şi un ,F ia t" în viteză Trec în sens invers şi sc ciocnesc Iar un popă cu sutana nouă Stă lipit dc chioşcul cu ziare Cu un Crist dc abanos, într'o vitrină Plină,

Cu tot felul de obiecte rare...

Plouă... Şi'n oraşul nostru, ploaia cântă Cântă ca un fonograf stricat... De trei zile şi trei nopţi, neîncetat, L a tenor cu vocea falsă, sc frământă Şi pc străzi Şi'n curte la Palat... Un tramvai se'ntoarce dela gară Şi'n tramvaiul plin dc pasageri, Toată lumea cântă'n cor pe dinafară Ce-a cântat şi eri Şi-ai altăeri...

Plouă.... Şi'n oraşul nostru românesc Bântuit dc gripă şi ftisie, Tinerii fumează şi tuşesc Iar bătrâniii dorm în vecinicic Cu solufiilc puse'n... (paranteză).

Plouă „gris'' ca'ntr'o estampă japoneză...

ION MINULESCU

bis inu l e s i lea să n u a d m i t ă d e c â t oa­m e n i r a ş i . E d r e p t că s n o b i s m u l ei e r a carn î n a p o i a t de oa rece u l t i m a n o u t a t e i m p o r t a t ă d i n F r a n ţ a e r a r e l u a r e a u n e i mic i m u s t ă ţ i pe c a r e t i ne r i i r e a c ţ i o n a r i ni m o d e i , obos i ţ i să s e m e n e î n t r e ei şi cu t oa t ă l u m e a o g ă s i s e pe p o r t r e t e l e b u n i ­ci lor . Mai e d r e p t că s n o b i s m u l v e n e a p e n t r u A d a î n a l do i lea r a n g d u p ă bu­nu l ei g u s t .

Lu i M a x e n ţ i u n u p u t u s e să-i t a i e b ă r ­b u ţ a . U n p r i n ţ se p o a t e p u r t a c u m îi p lace şi n ic i n u a v e a pof tă s ă p l i m b e cu ea u n s p e c t r u . Căc i de p l i m b a t p l i m ­ba î n c ă cu ea pe so ţu l ei de b u n ă f a m i ­lie. I se p ă r e a m a i d e c o r a t i v să-1 a i b ă a-l ă t u r i . Diin t o a t e ob iec te le de p r e ţ pe ca r e tc putuse, a c h i z i ţ i o n a e r a s i n g u r u l pe eare-1 p u t e a t r a n s p o r t a cu ea p r e t u t i n ­deni .

Cu ce p u m n d o m o l i s e t â n ă r u l a ce l a \m m u r g ! A d a e r a d'estul de c u n o s c ă t o a -iv l a cai ca s ă î n ţ e l e a g ă că L i c ă a v e a m u l t ă p r i c e p e r e . D a r c u m şi ce fel. N u p ă r e a ,.om d e lume" . . . d a r Adei îi e r a pes te c a p de o a m e n i i de l u m e . Şi c u ce

m e ş t e ş u g d e s m i e r d a s e c a l u l !... Ce m â n ă p r i c e p u t ă îi p l i m b a s e pe c r u p ă . A d a e r a s e n s u a l a şi c a p r i c i o a s ă . A r fi v r u t s ă a i ­bă u n a m a n t d a r n u v r o i a s ă se c o m p r o ­m i t ă . R e p u t a ţ i a ei e r a p r e a p r o s p ă t ă . U n n e c u n e s c u t ca ace l a a r fi fost p o a t e m a i comod. Dar u n d e D u m n e z e u m a i , v ă z u s e m u t r a a s t a ?.. D e s i g u r că n u la D a n c i n g ! I s l u c n i in r â s la ideea lu i L ică l a Dan­c ing ! M a x e n ţ i u s t r epez i buze le g a l b e n e pe d in ţ i i s l ab i ! N u p u t e a s ă su fe re r â s u l . El e r a t r i s t şi s g o m o t u l r î s u l u i îi scr i ­je lea n e r v i i s t r iden ţ i . . .

... Nici la t e n n i s nu-1 văzuse . . . U n d e oa re ? La curse . . . P e s t r a d ă ?... Vrea să-şi a d u c ă a m i n t e şi n u r e u ş i s e . U n Cad i l l ac a t i n s e cu b o t u l m o t o r u l u i a r i p i l e l ă c u ­ite a l d o g - c a r t u l u i . A d a e r a g a t a să sca­pe o o c a r ă î n , . a rgot" d a r se î n t r e r u p s e . In a u t o e r a f r u m o a s a d o a m n ă E l e n a l l a l i i . a D r ă g ă n e s c u ex - logodn ica lu i Maxen ţ iu .

— N o s t i m ă femee ! Ce n o r o c a a v u t că a s c ă p a t de d u m n e a t a ! zise b ă r b a t u l u i Pi a m a b i l .

. . .Nu-ţi m a i a d u c i a m i n t e ?... C â n d s 'au l ic i ta t PJăesele . . . a c o n c u r a t şi H a l l i p a -i a t ă l D r ă g â n e a s c ă i . . . P a r c ă e r a acolo şi t â n ă r u l de a d i n e a o r ă .

— C a r e t â n ă r . — Auzi !... C a r e t â n ă r ! P r e a m u l t ă a-

pa t ie ! B ă r b a t u l ă s t a n o s t i m ! pe c a r e o ia i să-1 o m o r i cu d o g - c a r t u l .

— Să-1 o m o r !... Ce e x a g e r a t ă eş t i m a chere a m i e !

- - B ine , b ine ! F i r e ş t e că-t i v ine g r e u să r e c u n o ş t i ! C â n d c i n e v a e a ş a de s t â n -i^aciu ca d- ta ! Nu- ţ i a d u c i a m i n t e ?

— E r a m p r e a p r e o c u p a t l a l i c i t a r ea P l ă e s e l o r ca s ă r e m a r c or ice i n d i v i d .

- - P r e o c u p a t ? Aşi p u t e a auz i de ce ? Ş t i a i d o a r b ine că r ă s c u m p e r i h o d o r o a g a df> p a l a t şi m o ş i a luc ie cu f ă i n a m e a !

- E r a t o t u ş u n p a t r i m o n i u d e f ami l i e scos î n t r ' o v â n z a r e p u b l i c ă . L u c r u d u r e ­ros p e n t r u u n o m ca m i n e .

- C r e d e a m că m a m a u a m a t a l e to t la l i c i t a ţ i e a l u a t p l ăe se l e !

M a x e n ţ i u se roş i v io len t . P e s t e pa loa ­r e a lu i cu lo r i l e c o m b i n a r ă u n fel de vio­let t o t l iv id . M a m a u a l a c a r e făcea a l u ­zie f ă r ă c r u ţ a r e Ada , e r a o b i n e c u n o s ­c u t ă c â n t ă r e a ţ ă f r anceză de v a r i é t é . Ves­t i t a Zaza , Care a v e a d o m e n i u l ca d a r de la u n p r i n ţ b ă t r â n şi d e c a v a t d a r d e s t u l rt3 a u t e n t i c şi t a t ă p r e s u m t i v a l l u i M a x e n ţ i u , pe c a r e dea l t fe l îl r e c u n o s c u ­se î n e x t r e m i s , n u a v u s e s e î n s ă şi t i m p să se c u n u n e cu Zaza , c u m d o r e a .

A c e a s t ă n e r e g u l a r i t a t e în f o r m u l e cos­ta pe M a x e n ţ i u deşi n e d r e p t . D a c ă u n o-f i ţer a l s t ă r i i c iv i le şi u n a r h i m a n d r i t a r fi c o n s a c r a t a c e a c o m b i n a ţ i e , M a x e n ­ţ iu n e g r e ş i t că n u a r fi fost m a i p u ţ i n s l ă b ă n o g , m a i p u ţ i n f iul f r u m o a s e i Zaza . nici n ' a r fi fost m a i m u l t f iul p r i n ţ u l u i r lecnvat şi n i c i P l ă e s e l e m a i p u ţ i n s a u ma i m u l t i po t eca t e .

E d r e p t î n s ă că ceeace a s i g u r a s e r ă s ­c u m p ă r a r e a P l ă e s e l o r fusese t o c m a i in -t e r v e n i r e a E p i s c o p u l u i şi P r i m a r u l u i în­t re M a x e n ţ i u şi b r u n a A d a R a z u . u n i c a m o ş t e n i t o a r e a celei m a i m a r i fabr ic i de f ă ină

Dacă d u p ă doi a n i de c ă s ă t o r i e A d a p l i m b a î n c ă pe M a x e n ţ i u e ra f i i ndcă n u c r e d e a s o c i e t a t e a d e s t u l de d e p r i n s ă cu n o u l s ă u r a n g ; d a c ă n u î n l ă t u r a ace l fi­g u r a n t de pe î n ă l ţ i m e a u n o r ech ipag i i de f o r m ă e x c e n t r i c ă e r a f i i ndcă a u t o m o ­b i l u l f i ind b a n a l i z a t n u se p u t e a face r e ­m a r c a t ă , î ş i a l e sese p a s i u n e a m a i r a r ă n ca i lo r de r a s ă . C ă l ă r e a a d m i r a b i l d a r n u p u t e a o b l i c a la c a v a l c a d e p r e a dese r e M a x e n ţ i u b o l n ă v i c i o s , de aceea p r e ­fera să c o n d u c ă . P r o i e c t a s ă o rgan i zeze u n g r a j d de c u r s e . E r a m a r e a ei a m b i ţ i e . N i c i o d a t ă î n s ă d o r i n ţ a a s t a n u îi p ă r u m a i vie c a î n ziua aceea . A d a u n i pe m o m e n t î n t r ' u n u l s i n g u r , cele d o u ă ca­pr ic i i : Caii şi pe L ică .

R e n u n ţ ă să-ş i m a i a m i n t e a s c ă u n d e 1-a m a i v ă z u t , d a r fu s i g u r ă că îl v a r e g ă s i . Va face c e r c e t ă r i î n d i r e c ţ i a în c a r e c r e d e a că a r e ind ic i i şi h a z a r d u l o VT. s e rv i şi el. C a m pe u n d e p u t e a u m b l a L ică ? Se dec ise s ă i a s ă m a i des s in­g u r ă .

L a p r i m a î n t â l n i r e îl v a op r i d e a d r e p -tu l . D e o c a m d a t ă s p u s e lu i M a x e n ţ i u :

- Ai l ace b ine să m ă p u i î n r a p o r t u r i cu d -na H a l l i p a - D r ă g ă n e s c u . N u v r e a u c â n d o î n t â l n e s c s ă a v e m a e r u l s t u p i d de a n e e v i t a ; s u n t m u t r e , b u n e p e n t r u femei s e n t i m e n t a l e . Nici ea n ic i e u n u s u n t e m de a ş a fel. E foa r te p r o b a b i l că n e v o m în ţe l ege . D-ta vei se rv i de „Tra i t -d ' u n i o n " , g ă s e s c c h i a r „ch ic" s ă n e îm­p r i e t e n i m . S ă faci a ş a ca s ă fiu i n v i t a t ă l a r ecep ţ i i l e lor .

M a x e n ţ i u voi să-i s p u n ă ceva d e s a g r e -ab i l , d a r îl î n e c ă p u ţ i n t u ş e a . Dete n u ­m a i d in u m e r i . Ş t i a că d a c ă A d a îşi pu ­sese î n c a p c u d i n a d i n s u l , n u v a p u t e a s c ă p a de c o r v a d a . F e m e i l e ? S a u d a u b ă t ă l i i de î n t r e c e r e î n t r e ele, s a u c a u t ă să se asoc ieze cu r iva le le . . . Ce-1 i n t e r e s a pe el d u e l u r i l e lor ! A v e a s u b t c o a s t ă o d u r e r e î n c ă p ă ţ â n a t ă şi nu cu teza să facă d e v a d a ei. C â n d se r u p s e s e m a r i a j u l cu acea E l e n ă c u m i n t e , c a r e îl i u b e a p á r e ­se, pe c â n d el c ă u t a n u m a i c ă s ă t o r i a de rezon, îi p ă r u s e r ă u . Apoi în v i a ţ a de c e r t u r i pe ca r e o d u c e a cu Ada , îşi î n c h i ­p u i s e că a r fi fost m a i fe r ic i t c u c e a l a l t ă . D a - e r a m ă g u l i t că A d a îl c u m p ă r a s e c a b a n i m u l ţ i şi că a c e a E l e n ă îl i ub i se m ă g u l i t în a m b i ţ i a l u i a n e m i c ă . E l a v e a o s i t u a ţ i e so l idă cu f ă i n ă r e a s a . E l e n a D r ă g ă n e s c u o s i t u a ţ i e a d m i r a b i l ă . T o t u l e ra b ine d a r n u v r e a s ă o m a i î n t â l n e a ­scă ; pe n e v a s t ă - s a as t fe l , n u o p u t e a e-v i t a . . A c u m E l e n a s a u Ada , femei le îi e r a u d u ş m a n e . Mai m u l t c h i a r d e c â t zilele de t o a m n ă v e c i n ă t a t e a lo r î l obo­sea. C o n v e r s a ţ i a Adei îi a d u s e a m i n t e de fe t i ţa a c e a p e r v e r s ă , s o r a fostei lui logodnice ca r e fusese p r i c i n a r u p t u r e i ace lu i m a r i a j . Se t r u d i p u ţ i n să-ş i a m i n ­tească n u m e l e e i c iuda t : Mika-Lé . Ii plă­cu r ă u l pe ca r e îl p r i c i n u i s e s u r o r e i ei n u m a i d i n v i t i u suf le tesc f ă r ă a m o r pen ­t r u el. R ă u t a t e a e r a s i n g u r a s i m ţ i r e ca r e îl m a i b u c u r a . N u p u t e a sufe r i să fie iub i t . Ii p ă r e a c ă e t e n t a t i v ă de a s a -â ina t . A m i n t i r e a acelei fete îi s t r ă b ă t u crec-rul cu o m i c ă v o l u p t a t e . A v e a u n f lacon cu p i c ă t u r i t on ice ac r e şi a m a r e c a r e ÎS da aceeaş i c u t r e m u r a r e şi u n m i n u t de c ă l d u r ă la c a p . N u m a i l a c a p c i r c u l a p a r c ă î n c ă s â n g e l e , s lei t . C â n d Ada v a r e u ş i s ă p ă t r u n d ă la H a l l i p i i -D r ă g â n e ş t i , v a a f la p o a t e ce a d e v e n i t a c e a m i c ă c a n t á r i d a . N u ş t i a c ă î n r â n ­d u l ce lor de felul ei v a găs i o f a t ă de r â n d f ă ră d e c o r u l g ro t e sc a l P l ă e s e l o r şi p r e s t i g i u l micei infami i . Cu capul p l e c a t pe u m ă r u l s t â n g , M a x e n ţ i u se u i ­t ă pe s u b t v i z i e r a de Jac l a Ada , c a r e u r m ă r e a a t e n t p a s u l e las t i c a l m u r g u l u i se u i tă cu o p r i v i r e „ Iouche" ca şi cuín se d e d a s e la u n v i t i u a s c u n s . P ă r e a o m a s ­c ă s a r b ă d ă de c a r n a v a l pe c a r e u n beţ iv noc tu rn şi-a a t â r n a t i ron ic cascheta şi c a r e la l umina ca ldă a zilei s e m ă n a si­n i s t ru cu un om.

H O R T E N S I A P . B E N G E S C U

4 UNIVERSUL LITERAR

Moartea la Japonezi I d e e a mor ţ i i a i m p r e s i o n a t m i n t e a o-

menească . D e l a b ipedu l p r imi t iv ş i . p a ­nă la o m u l s b u r ă t o r a l sec. XX-lea. des­p ă r ţ i r e a s u p r e m ă a înf iora t p u r u r e a .

Ea a r ă m a s e v e n i m e n t u l cel m a i im­por t an t , m a i de a c t u a l i t a t e . E încă mis ­ter . Es te zăgazu l necon ten i t nou în flu­viul de bana l i t a t e a l vieţii . S ta to rn ic în-t r 'o s p u m ă d e inconis eleve n ţe . S ingu ru l du rab i l în e f emeru l ex is ten ţ i i .

D e a c e e a s 'au ţesu t t o t d e a u n a supe r ­stiţii, credinţe , r i tu r i , concret izăr i a le Fit i tudinei mur i to r i l o r , fa ţă d e inev i t ab i ­la m o a r t e .

, . .Cultul m o r ţ i l o r es te f u n d a m e n t u l sli intoismului*) c imentu l în t regei religii şi p â r g h i a m o r a l e i j aponeze .

Mor ţ i i sun t v e n e r a ţ i p â n ă la zeif icare . Moar tea s lăv i tă de b r a v u l p o p o r insu la r , sfinţeşte o e cel î m b r ă ţ i ş a t de ea. In ne-î n t r e r u n t ă c o m u n i c a r e cu cei vii, mor ţ i i , deveni ţ i sfinţi cu suflete, n e m u r i t o a r e , sunt forţele nemur i toare , sunt forţele in­vizibi le ce că lăuzesc p e acei r ămaş i în v ia ţă .

D e 2500 an i . mor ţ i i sun t i svorul î n t r e ­gii vieţi morale . Ei menţ in vi te j ia tradi­ţ ională , a l i m e n t â n d n e î n c e t a t spiritu\ râsboin ic .

— , ,Pent ru un japonez a ce l eb ra zil­n ic cu l tu l mor ţ i lor , a le face regulat" o-f rande , şi a-i cinst i r>rin a c ţ i u n i ' f rumoa­se, î n s e a m n ă a-şi a s igu ra m a r e p r o s p e ­r i t a t e în l umea n o a s t r ă si o fe r ic i re e-to rnă în cea l a l t ă " — scr ie Ludov ic Nan_ dc-au în ..Le j a p o n M o d e m e " .

Nota mist ică, acel s imţ al inviz ib i lu lu i , cum îl n u m e ş t e A. BellesAort, es te foa r te des voi ta t în Japon ia , Lafcadio Heai i r , un scri i tor , c a r e desc r i e a d m i r a b i l v ia ţa din e x t r e m u l or ien t , ne poves teş te că o dan ­sa toa re , v ă d u v ă în u r m a mor ţ i i i ub i tu lu i său. seara , la o r a c â n d od in ioa ră aces ta n învă lu ia în c ă l d u r a d ragos te i sa le , dansa s u r â z â n d îna in t ea t ăb l i ţ e i fune­bre .

Ef icac i ta tea . supers t i ţ i i lor s'a dovedi t în răsboiul ruso- japonez . R e g i m e n t e l e rlir O s a k a o r a ş ca r e d in p r i c ina comer­ţului occ identa l , e ma i m u l t e u r o p e n i z a t şi c a r e d in aceas t ă cauză şi-a conse rva t mai p u ţ i n cu l tu l mor ţ i lo r , au dovedi t mai mică v i te j ie , decât ce le la l te regi ­men te d in res tu l Japonie i .

Un. mora l i s t j a p o n e z U k i t a W a m i n , a-r ă i â n d i m p o r t a n ţ a cu l tu lu i mor ţ i lo r , scr ie în M a r t i e 1908 : , C u l t u l mor ţ i l o r es te î n t r ' a d e v ă r b a z a cons t i tu ţ ie i n a ţ i o n a l e şi a educa ţ ie i noas t r e " .

C lasa d i r i g u i t o a r e d in Japonia , deşi nu c r ede p r e a mul t . +otns î n ţ e l e g â n d ce pu -' ^ r e m a g i c ă emană din aces te supers t i ţ i i , le respec tă .

Ami ra lu l Togo, ca re pe l â n g ă bun mi­l i t a r e r a şi un om cult . î ncepe r a p o r t u l oficial a l bă tă l i e i de la Tsush ima , cu a-ceste cuv in te :

,Priin g ra ţ i a ce ru lu i şi cu a j u t o r u l zei­lor, flota n o a s t r ă a t r iumfa t " .

Via ţa aceas t a scur tă , e n u m a i un m i j ­loc p e n t r u a cucer i veşnic ia vie ţ i i v i i toa­re , pă ş ind în i m p e r i u l mor ţ i i , în ch ip demn. D e aici şi acea i u b i r e exces ivă a demni tă ţ i i .

Pr izonier i i japonezi în războiu l dela —1905, re fuzau ca tegor ic ' p o m a n a

vieţii , o fe r i tă de duşman i . Dev iza solda_ ţ i lor e r a : „v ic tor ie or i m o a r t e " .

J aponezu l apo t eozează m o a r t e a şi pen -t rn-că d i sprefueş te v ia ţa . I a t ă cauze le , ca re fac ca v ia ţa în Japon ia să fie un ar ­ticol foa r te ieftin :

Chipuri p e n t r u o Evanghel ie

Bunul Samarinean I a r un S a m a r i n e a n mergând

pre cale, a veni t la el şi v ă z â n -du-1, i s'a făcu t milă.

Luca; X, 3 0 — 3 5

Prin codru se coboară deadrept la mănăstirea Ce'şi iconeşte turla devale 'n heleşteu. Ţinutul e sălbatic şi drumul prin Vlăsia, Când vii de pe la bâlciuri cu chimir plin, e greu.

Tâlharii îl prădată lovindu-l pe la spate. In şanţul plin de mure l'au asvârlit ca mort — Şi-au amuţit desişuri, de poteri neumblate.... Neguţător arată să fie după vort

Şi-abia răsuflă, omul înăbuşit de sânge. Dar sgomot de potcoavă se-aude — e scăpat! Bgumenu 'n buestru venind, în pulpe 'şi strânge Scurt calul: doar din goană l-a binecuvântat.

Si omu'şi simte duhul din trup cum i se duce.. Dar pocnete de bice răsună lung acum: Dreptcredincios boerul ca 'n strană 'şi face cruce Şi butca lui se pierde la cotituri de drum.

Şi omul stă să moară cu sufletul la gură, Nu vede pe clăcaşul sdrenţos ce-l umflă sus Pe umeri şi porneşte greu sub încărcătură Spre turla mănăstirii aprinsă de apus.

Nu-l vede, omul care culcat într'o chilie Ca aşternutu-i albă, viu, ochii şi-a deschis — Dar Domnul, care toate le vede şi le ştie, Prin Luca pilda veche mult mai frumos ne-a zis.

I O N PILLAI

Din «Ceta tea Basarab ' lor»

M A T E I U B A S A R A B Pe fruntea ta, trecutul sade, ca o coroană bizantină Erai desprins din ziduri sfinte, din pravilă si din lumină; Tu, eşti troiţa pusă 'n drumul, pe oare noi avem de mers. Lăcaş de linişte şi pace în nesfârşitul Univers.

Văz uşi cum ţara desfăcut-a din mâini lacăte de aramă. Cum pânza grea a biruinţei, de duşmani fu luată'n seamă. De n'ai fi suflet făr'de haină, tu înţelepte Voevod, Să cârmuieşti ai veni iară, un fericit şi bun norod...

G A R A VECINII Un şuer lung a sfărâmat din grâne Şi aruncă în urmă-i seminţele de foc Atunci se minunară sfioasele bătrâne, Şi-au întrebat cu teamă : „Dar astea când

[se coc ?

Pe roata de fier, adusu-ni-ai o lume D e pânze albe, multe, de sânge, de schilozi, Tu ne-ai adus o veste ce nu-i ştiam de

[nume Povestea închegată în guri de Voevozi.. .

Cu şesul şi cu dealul e vecină, D e deal un gard de ape o desparte, Pe deal s'au întâlnit şi se închină Doi domnitori, de fiecare parte...

Acolo sus a stat odată Radu Şi el a pus acolo harnic teasc Din mâna lui un strop îşi prinse vadu Şi-a luminat hotarul cu un vreasc...

MATEIU C. ALEXANDRESCU

*) Cul tu l lui Shinto, religia -autoh­tonă a Japonezi lor .

Se ştie cât de a m ă g i t o r es te p ă m â n t u l japonez. Zilnic se sgudue, se deschide

• î ngh i ţ i nd mii de vie ţ i omeneş t i . C u t r e -m u r i l e se ţ in lan ţ . U n e o r i d e 3—4 or i p e zi. I n 1855 la Tok io 25.000 o a m e n i ş i-au găsi t m o r m â n t u l î n t r ' o c r i spa ţ i e a p ă m â n ­tu lu i Se cunosc p r o p o r ţ i i l e ' r e cen tu lu i ca tac l i sm dela Yokohama . La aceas t ă n e ­s i g u r a n ţ ă se a d a o g ă mize r i a g e n e r a l ă . S u p r a f a ţ a ( terenur i lor cu l i ivab i l e es te ab ia de 12 la sută , ia r p o p u l a ţ i u n e a des­

tu l de m a r e , es te în n e î t r e r u p t ă l u p t ă cu p ă m â n t u l ing ra t , r ă s b o i u l a c ă r e i p a c e e d o a r m o a r t e a .

P i e r r e L e r o y - B e a u l i e u , scr ie că : „Mai n u m e r o ş i cu o p ă t r i m e decâ t

f rancezi i , n e a v â n d l a dispozi ţ ia lor de ­cât un t e r i t o r i u c u u n sfer t m a i p u ţ i n în t ins , n e p o s e d â n d încă o i n d u s t r i e a ş a de desvo l t a t ă ca a f rancezi lor , j a p o n e z i i se sufocă î n insu la lor .

In cor tegiu l mare a l nenorocir i lor ca re

universul Literar ' 5

se a b a t în insulele n ipone , t rebuesc men­ţ iona te şi epidemii le .

I n 1899 dez in t e r i a loveş te 45.000 bol ­nav i şi uc ide 9000. D i n toa t e aces tea , r e ­zu l t ă că în Japon ia , s i g u r n u e d e c â t n e ­s i g u r a n ţ a , i a r d u r a b i l , e e f emeru l .

Viaţa j a p o n e z u l u i es te d e a z i p e mâ i ­ne. N e s i g u r a n ţ a vieţ i i e c r i s t a l i za tă în ncel z îmbe t a m a r veşnic p e f igura j a p o ­nezulu i . Ace l z â m b e t v r e a p a r ' c ă să spu ­nă că v ia ţa aco lo n u e decâ t b g l u m ă si­n i s t ră p e c a r e n u t r e b u e s'o iei n i c i o d a t ă în ser ios . T o t d e a u n a e x i s t ă o p r i m e j d i e l a t en ta , c a r e din c l ipă în cl ipă, se p o a t e ac tua l i za şi c u r m a inii de vieţ i .

l ' n a l t factor c a r e c o n t r i b u e la eft ini-r ea vieţi i , es te n a t a l i t a t e a m a r e . J a p o ­nezii sun t o n a ţ i u n e pro l i f ică , i n na t a ­l i t a te î n t r e c toa te p o p o a r e l e d in lume , e x c e p t â n d p e G e r m a n i . D i n t r ' o s ta t i s t ică se r ioasă , r eese că d in a n u l 1895 p â n ă la 1906, a d i c ă în 15 a n i , p o p u l a ţ i a j a p o n e z ă a c rescu t cu 7.890.000 locui tor i .

1',' fa ta l dar , că o v i a ţ ă c a r e se fabr ică cu a t â t a î m b i e l ş u g a r e şi se che l tueş t e cu a t â t a r i s ipă , n u va a v e a m a r e p r e ţ . D a c ă la ace s t e cauze , a d ă o g ă m condi ţ i i l e is to­r ice de v i a ţ ă a l e aces tu i popor , c ă r u i a ins t inc tu l de c o n s e r v a r e îi p o r u n c e ş t e să l u p t e m e r e u , şi b u d i s m u l i m p o r t a t d iu Ch ina , re l ig ia N i r v a n e i , c a r e r id ică va­l o a r e a mor ţ i i , n e e x p l i c ă m î n d e a j u n s , de ce j a p o n e z u l n u n u m a i că n u a r e g roază d e m o a r t e , da r o d o r e ş t e şi m u l t e or i o c a u t ă .

S inuc ide r i l e fo rmează u n cap i to l i n t e ­r e san t în v i a ţ a aces tu i popor b i za r . Sta­tist icile î n r e g i s t r a u î n a n u l 1904, cifra de 10.650 s inuc ide r i . G e n e r a l i coman­dan ţ i , s e o m o a r ă d u p ă î n f r â n g e r e a a r ­ma te i lor . Of i ţ e r i se sp in tecă p e n t r u o i l u s t r a r e a u n u i supe r io r . Uni i se s inu_ cid în s e m n d e d e v o t a m e n t p e n t r u u n p r i e t en mor t , p e ca r e vor să-1 înso ţească şi d incolo .

Tot L. N a n d e a u scr ie : , ,Epoca f euda l ă j a p o n e z ă e x a l t a s e î n t r ' a d e v ă r în f iecare s a m u r a i , aceas t ă d ispozi ţ ie s p r e sacr i f i ­c iul d e s i n e ; ea a făcut b a z a o n o a r e i şi lo ia l i t ă ţ i i , e a î nă l ţ a s e p â n ă la e x a l t a r e , s i nuc ide rea . • •

Un s e n t i m e n t re l ig ios e r a la b a z a a-ces tor p r a c t i c i s â n g e r o a s e , i n secolul XVI, r ăzbo in ic i i fideli socoteau că e r a de d a t o r i a lo r să se o m o a r e d u p ă m o a r t e a s e n i o r u l u i lor , p e n t r u a-1 în tovă răş i • î n l u m e a sp i r i t e lor ' ' .

h i J a p o n i a a te s inuc ide e s t e tot a t â t de firesc, ca a face o p l i m b a r e .

Nu es te nici act m o n s t r u o s ca la 'noi şi n u e b r a v u r ă şi nici l a ş i t a t e . S inuc i ­de rea se s ăvâ r şe ş t e f ă r ă sbuc ium, f ă r ă l ac r imi , f ă r ă r e g r e t .

J aponezu l p l e a c ă d in v ia ţă senin , cum s'ar duce de acasă în o ra ş .

— „ I n J a p o n i a , s inuciderea e r a şi,- pen­t r u mu l ţ i este î ncă o e legantă , o soluţie r a p i d ă la mesch ine l e dif icul tă ţ i a l e v ie -ţei, o p r e s c u r t a r e comodă, un drum- de s t r ă b ă t u t c a r e duce m a i i u t e la e t e r n i ­t a t e , o e v a d a r e , o s c h i m b a r e i n s t a n t a n e e , depoz i t a r ea une i sa rc in i , o u ş u r a r e , o salvare '" . -

V. V. S T A N C I U

I o n E l iade Rădule scu - 1802 - 1872 -

Direct ivele nou i p e carq ş i l e - a .însuşit l i t e r a tu ra r o m â n e a s c ă l a începu tu l veacu­lui a l 19-lea, — p r o d u c â n d î n sp i r i tu l ei o s ch imbare rad ica lă , fa tă de ceeace era mai îna in te — a u fost însufleţ i te d e Ion El iade Rădulescu . Act iv i ta tea sa î n dome­niu l l i t e ra tur i i , c u m şi î u acel a l cu l tur i i româneşt i în genere, n u desminte epi te tul c a r e i s'a d a t de u r m a ş i : părinte al lite­raturii româneşti, a r ă t â n d poster i tă ţ i i re-cunăscă toare , ro lu l pe ca re 1-a avu t acest scrii tor în. is tor ia l i t e ra tur i i noastre . I

î n a i n t e de a înce rca să a r ă t ă m mij loa­cele î n t r ebu in ţ a t e de El iade, I p en t ru a re­uşi să creeze o l i t e r a tu ră românească mo­dernă, vom da câ teva a m ă n u n t e bio­grafice.

ION E L I A D E R Ă D U L E S C U

S'a născut în a n u l 1802 la 6 I a n u a r i e în oraşu l Târgoviş te . Amint i r i l e u n o r vre­m u r i de glorie şi m â n d r i e na ţ ională , păs­t ra te î n ru inele d in p r e a j m a acestui oraş , au in f luen ţa t des igur a s u p r a copi lu lu i cu suflet deschis şi vioi, î n d e m n â n d u - 1 ma i lâr/.iu, c â n d imag ina ţ i a lua v i a ţ ă î n ver­suri s imple d a r sincere, să Ie c ân t e în a sa poezie „O noapte pe ruinele Tdrgo-vişteV.

A [(început să înveţe ma i î n t â i In l imba grecească, cu dască lu l Alexe d in Bucu­reşti , d a r la p r i m u l p r i l e j c a r e i s'a ivit de a ceti în româneşte , vest i ta Alexandrie, încearcă să părăsească şcoala s t ră ină . Bine în ţe les că aceas t a e ra con t ra voinţei păr in teş t i şi f ap t a a a v u t şi o u r m a r e t r a ­gică, o corec ţ iune corpora lă , ca re a silit pe b ie tu l copi laş să-şi con t inue ma i de ­par te lecţii le î n l imba s t ră ină .

C i u m a d in v remea lui Ca ragea sileşte pe pă r in ţ i i lui să pă răsească Bucureşt i i şi să se r e t r agă la o moşie din ţ i nu tu l l a -lomiţei. Aici copi lul Ion sau Ni ţă c u m i se s p u n e a p e a tunc i , găseş te u n m e d i u prielnic desvol tări i sale sufleteşti . Cioba­nii d in p r e a j m a locului , mocani ardeleni , veniau să rbă toa rea în sat cu c ă r ţ i româ­neşti p e ca r e le c i teau să teni lor curioşi aduna ţ i în j u r u l lor. Că r ţ i l e acestea e rau desigur d in cele t ipă r i t e pes te m u n ţ i cu conţ inut a t r ac t iv p e n t r u popor . P r i n t r e ele n u p u t e a să l ipsească, cea m a i iub i t ă car te d e p e a c e a v r e m e : Istoria lui Ar-gltir. D a r să l ă săm p e scriitor) s ă ' n e des­crie aceste a m ă n u n t e :

— „Mai un, an am fost slobod, st nu-mi

petreceam vremea decât la o stână de ou unde păstorii aveau felurimi de cărţi. A-ceşii oameni — transilvăneni — veniau sărbătoarea în sat si căutau la zodii fete­lor şi flăcăilor cu un călindar ce era ti­părit nunţiu unde. că semăna a slovă ru­sească. Şi se duse vestea în__sat şi fură chemat şi la curtea boerească; cum am zice la noi acasă.

De aci mă cunoscui cu dânşii şi nu mu mai putu (ine în frică nici cânii dela slană, ce erau să mă rupă odată.

Intr'o seară cetii cu ei împreună: Poa r t a Pocăinţei , Epis to l ia ce ţa căzu t d in cer, Viafa s fân tu lu i Alexe omul lui D u m n e ­zeu, scrisă de mână, Via ţa pă r in t e lu i Ma-carie, Avest i ta fa ta Satanei , Pogorâ rea Maicei D o m n u l u i la I ad şi alte oieţi ale &>'mtilor...

,^ând văzui însă pe Arghir, eram în cei uri de bucurie... Când ziceam : „Hop ! H o p ! la a m e a iub i tă" , aoeam şi biciu în mană; plesneam cu dânsul şi săream în-sus, dar mi-era necaz de ce n'are şi biciul meu puterea aceea de farmec' —.

Tot î n acel sat c i teşte româneş te în .xuua bisericii a l ă t u r i d e a l ţ i dascăl i m a i

• a i r ân i . Reîn tors la Bucureş t i îşi con t inuă stu-

diile tot în greceşte d a r cu u n profesor m a i . intel igent , cu vest i tul N a u m R â m n i -ceanul . Ceva m a i t â rz iu face cunoş t in ţă cu poe tu l l a n c u Yăcărescu, c a r e î l în­d e a m n ă să scrie şi tot oda tă î i r ecomandă ji şcoala unde se învă ţa r omâneş t e , aceea a lui Gh . L a / ă r , n u de m u l t t i m p înfi in­ţa tă . D u p ă doi an i d e ucenicie, a junse la 1820 profesor, a lă tu r i de păr in te le său su­fletesc Gh. L a z ă r . •

Mur ind G h . L a z ă r în 1823. E l iade ră -tnât,& conducă to ru l şcoalei t i m p de m a i riu'ţ". an i , terecâi.d p r i n cele m a i grele ob-KS-cole cauza te în p r i m u l loc de indife­ren ţa au tor i tă ţ i lo r şi m a i ales de invidia pr ie teni lor ca re n u p r iv iau cu ochi bun i pe en tuz ias tu l profesor.

D o v a d a cea m a i semnif ica t ivă î n acest sens este u r m ă t o r u l fapt . î n c ă de pe vre­mea lui Lazăr , îna in te d e 1825. Eforia şcoalelor t r imise p a t r u t ineri burs ier i în s t ră ină ta te . E l iade dorea, şi des igur că era ş i ol d is t inc ţ ie p e ca r e o mer i ta , să fie cu ei. Totuşi n ' a p u t u t izbândi .

I n 1827 î n t â l n i m p e El iade la Goleşti unde a ju t ă p e F lo r ian Aron l a înf i in ţarea şcoalei d e acolo. D u p ă u n an . la 1828 .stă tu S ib iu c â t v a t i m p p e n t r u aşi p u t e a t i­păr i g r a m a t i c a sa cu ban i i da t i de Scar la t Koset.

î n t o r s &o Bucureşt i , scoate la 8 Apr i l ie 1829, Curierul Românesc ce fusese p lă­nui t d i n ¡1827 î n s ta tu te le societăţ i i secrete în temeia tă de l u m i n a t u l boer cu educa ţ ie şi expe r i en ţă a p u s e a n ă . Din icu Golescu. O d a t ă cu apa r i ţ i a p r i m u l u i z i a r românesc, incepe şi spornica , ac t iv i ta te a lui El iade pe t ă r â m u l publicis t icei , con t inuându-se şi l ă rg indu- se la numeroase a l te gazete şi revis te la c a r e a co labora t sau p e ca r e le-a condus s ingur , p â n ă la s fârş i tu l P i e ­ţei sale.

Aceas tă ac t iv i t a t e a fost î n t r e r u p t ă în­tre ani i 1848—1859 când El iade este silit să ^ p e t r e a c ă d e p a r t e de ţ a r ă , p r i n t r e s t ră in i .

D u p ă o v ia ţă a t â t de rodn ică şi boga tă , b ă t r â n u l apostol a l scr isului românesc se stinge: în; p r i m ă v a r a a n u l u i 1872. l a 27 Apri l ie .

E l a fost p e n t r u c u l t u r a noas t r ă aşa c u m 1-a ca rac te r i za t is tor icul V. A. U r e -chie : „El iad n u e s t e u n om. E l i ad este o epocă'*.

Prezintă un, deosebit interes, un frag*

e VNIVERSUL LITERAR

S P O V E D A N IE Azi noapte-un om mi-a spus povestea vieţii lui;

h O împletire de sarcasm, de flori şi aur, Dar ca avarul aplecat peste tezaur, îmi ascundea ecavea mai scump în viaţa lui.

L'am îndemnat insă cu zâmbete senine, Si n'a ghicit ce chinuri aprigi bat în mine, Şi-a scos atunci mărgăritarele de viaţă In ochii mei, ca Pe tarabă marfa'n piaţă.

Si i-a ajuns povestea pan' la goliciune Când de iubirea lui cu rânjet mi-a vorbit... El nu ştia, că viaţa lui s'a împletit Cu viaţa mea 'n ameţitoare adâncime.

îmi povestea cu rânjet tot ce îmi furase Si l-am simţit de pradă încă mai flămând; El nu ştia că-l am In inimă şi 'n gând Stilet de foc înfipt in carne şi in oase.

El nu ştia că mi-a furat întreaga viaţă, Si cu batjocură-mi vorbea de ce-am plâns eu.. Ori poate vrea 'n durerea mea să-mi râdă 'n faţă, Si cu batjocură 'mi vorbea de ce-am plâns eu...

Si nu mai ştiu povestea lui cum a sfârşit, Dar zorii albi, prevestitorii blânzi de Soare, Pe sânge mult în casa mea au năvălit... O, Doamne! varsă peste lume indurare

C. TALAZ

La margini de zi La margini de şes şi la margini de zi zările grele, cărămizii , cad pe pământ trântite de vânt în vâlcele.. .

Vişînu—amurgului se scutură, roşu, şi-i umple cu vişine cerului, coşu...

Mâini vrenice, vrenice, spre vişinul darnic întinde cu sârg carpenul harnic care se-aprinde culegând pârg...

La stână'ntre vite, pnr pete de sânge toti mieii —• Sistare de sânge năvalnic se varsă lovite, din joc, de viţeii amurgului viu şi sburdalnic...

...Pe urmă, cu freamăte reci, se sbat, între c r e d peste poteci seara gonită, şi răstignită pe li l ieci.

Ian tân i l e cerului în fântânile satului bulboane negre fierb necuratului.. .

Ln margini de-apus şi la margini de drum, zările arse îşi macină'n scrum spinările'ntoarse...

...Şi numai pe Jiu pân'acum, stacojiu — pe apa umplută de svonuri de scocuri şi vuet de ghiocuri, — noaptea se duce cu focuri pe plută.

R A D U GYR

meze l i t e ra tura modernă ; şi ca re a u scris des igur s u b (îndemnul lui şi însuf le ţ i ţ i de a v â n t u l său ca ld şi sincer. I n acest sens s'a a t r ibu i t lui E l iade o a n u m i t ă a t i tud ine de prea la rgă pr imire , de prea boga tă p ro ­ducţ ie l i te rară fă ră vre urt control cr i t ic .

Cunoscu tu l î ndemn de : „scrieţi băefi. (ori cum) numai scrieţi" v a fi fost p ro ­n u n ţ a t de El iade î n fami l ia r i ta tea vre­u n u i cenaclu l i terar , d a r el n u se găseşte scris pe f ront ' spic iul nici unei reviste con­duse de el. Uşur inţa cu ca re a fost cr i t i ­cat de superficial i i u rmaş i , comen tând cu m u l t ă ve rvă aceas tă lozincă, care i s'a

a t r ibu i t poa te pe nedrept , dcs iuint i tă de­sigur de în t r eaga p le iadă d e l i teraţ i de talent care s 'au g r u p a t î n j u r u l : Curie­rului Românesc şi Curierul de ambele sexe.

Păca te le lui l i t e ra re sunt cu mul t mai mici decât a le epigoni lor cri t ici , care dacă n 'au p u t u t să descopere ta len te i'eale ca ale lu i Vasi le C â r l o v a . Gr . Alexandrescu şi alţ i i , a u reuş i t să lanseze î n sch imb a t â t e a şi a t â t e a minor i t ă ţ i l i terare şi tot ixlată să găsească î n opera mare lu i El iade Upsă de s imt cri t ic .

GH. CARDAŞ

rnent d in t r 'o scrisoare a lui El iade adre ­sei ta lui C. Negmzz i , în care îi a r a t ă a-cestuia, ideile care l-au. p reocupa t la înce­p u t u l ac t iv i tă ţ i i sale si sacrificiile p r in t a r e a t recu t p â n ă a izbut i t să le ducă la un b u n sfârşi t .

— „Aşa am avut mai întâi să-mi fac şi să-mi hotărăsc mie o limbă prin care să mă exprim şi să înţeleg aceeace gân­desc ; am vrut să-mi fac vocabularul ter-minilor technici, şi m'am apucat de tra-ducţii. Am început mai întdi gramatica, fi ca să pun Ia locul lor zicerile unei limbi ce nu o cunoşteam, ci ca să trec prin tipii limbei şi ca sa pot pune pe vocabularul meu termenii cei noi gramaticali şi să-mi formez limba gramaticii. Pe urma am fă­cut sau am cules o geografie, am tradus cursul de matematică al Iul Francaeur. lo­gica lui Condilcac şcl., câteva lecţii de li­teratură sau de poetică si de retorică. Prin urmare ei a trebuit vrdnd nevrând a irece prin tofi termenii trebuincioşi in a-ceste ştiinţe, ai boteza într'un fel, bine sau râu, şi a-mi îmbogăţi vocabularul meu.

Ca să nu-mi rămdie lucrarea nerodi­toare, ca sa poci a mă folosi dintrdnsâ. cugetând de mai multe ori asupra unui o-biect ce am cugetat odată, m'am făcut apostat în casa părintească, care îmi pro­punea înainte protecţii, slujbe, chiverni­seli, şi m'am pus in mijlocul zidurilor celor dărâmate ale Sfântului Saoa. • un biet dascăl cu câţiva leuşori pe lună, în­conjurat de câţiva şcolari săraci, hotăriţi şi fanatici in prieteşugul meu şi în cuge­tul şi alegerea lor; am început lecţiile mele dela granitică, până am sfârşit cu dânşii un mic curs de matematică cu geo­grafia împreună in limba naţională. în nreme de şase ani, fără să mă întrebe ni­meni ce fac, fără să vie cineva să încu­rajeze pe bieţii şcolari. Venea iarna, lemne dd nicâiri; fiecare şcolar aducea câte un lemn, după unde găsea, care abia era in fiare să încălzească prejma unei sobe sparte, ce umplea casa de fum, şi să to­pească fulgii de zăpadă, ce vijelia îi re­pezea pe ferestrele cele sparte. TremutdQd cu mâna îngheţata pe compas şi pe cretă, ne făceam lecţia şi Dumnezeu a binecu­vântat ostenelile noastre, care era nişte minuni ale dragostei şi ale hotărîrii, Şco­larii aceea s'au împrăştiat profesori prin judeţe; in locul acelor dărâmături s'a în­temeiat muzeul naţional; alăturea s'a înălţat colegiul Sf. Sava; limba, ce s'a Ie­ftinit in acele dărâmături, s'a îmbrăţişat de toată tinerimea şi felul scrierei şi orto­grafia s'a introdus în toate cancelariile"...

Cu toa te aceste piedic i grele, E l iade a reuşi t să creeze un cu ren t nou î n mişca­rea noas t ră de pe acea v reme şi să real i­zeze î n ace laş t imp un succes neaş tepta t .

Pen t ru i zbâud i r ea g â n d u l u i său. El iade a t rebui t să l up te în mul te direcţi i şi cu diverse mij loace. Deşi ma i p u ţ i n / p r e g ă t i t intelectualiceşte decât tovarăşu l său de idei d in Moldova, Gh . Asachi , inimosul şef da şcoală dela Bucureş t i , p r in t r ' o muncă a sp ră şi r ă b d ă t o a r e de au tod idac t , i ' ju ta t des igur şi de super ioare însuşir i fi­reşti, reuşeşte să domineze a s u p r a t u tu ro r spir i te lor d in acea vreme şi să' le că lău­zească pe u n d r u m sigur şi d rep t .

Pe l ângă direct ivele sale în domeniul cul tur i i noast re , ceeace a făcut gloria lui Kliade, a fost ne tăgădui t , ac t iv i ta tea sa în domeniul l i te ra tur i i .

La ce se r e z u m ă această ac t iv i ta te . A în temeia t El iade o şcoală l i terbră

propr iu zisă ? A lansa t vre-un p r o g r a m pen t ru acea şcoală ? Sau a creiat el vre-o capodoperă care I-a făcut nemuritor! pen­t ru l i t e ra tu ra noas t ră ? Nimic d i n toate aceste. Şi to tuş i m i şca rea l i t e ra ră mode rnă porneş te dela el. Meri tul lui constă în a l tă direcţie. El a reuşi t să a d u n e în j u r u l re­vistelor p e ca re le-a condus un g r u p de scrii tori ta len ta ţ i , care au reuşit să foi'-

UNIVERSUL LlitiRAft

M a r e a n o a s t r ă e d i t u r ă „Cartea R o m â ­nească", a î n c e p u t de a n u l t r e c u t 1 ) s ă pub l i ce o n o u ă ed i ţ ie a „ m o n u m e n t a l e i ' ope re a lu i Xenopo l „ISTORIA ROMA­NILOR".

F a ţ ă de p r i m a edi ţ ie î n 6 v o l u m e t i ­p ă r i t ă l a I a ş i î n t r e 1888—1893 a c e a s t a se deos ibeş t e , ca î n t i n d e r e d o a r p r i n f a p t u l c ă s'a a d ă u g a t şi domnfia l u i Cuza V o d ă m e r g â n d as t fe l de la 500 î n a i n t e de Cr i s to s p â n ă l a 1866.

Cele „ d o u ă v o l u m e a l e l u i Xenopo l de ­s p r e Cuza V o d ă " şi ce le d o u ă d e s p r e „ P a r t i d e l e po l i t i c e " a u fost i n t r o d u s e î n ace i a ş i o p e r ă , f ă c â n d u - s e m a i m u l t e s c h i m b ă r i î n p l a n u l şi î m p ă r ţ i r e a lor p r i m ă .

I n felul a c e s t a f ă c â n d u - s e şi o a l t ă î m ­p ă r ţ i r e a m a t e r i e i pe v o l u m e s 'a a j u n s la n o u a ed i ţ ie de 14 v o l u m e , câ t v a a v e a a c e a s t a .

Dacă p r i n t i m p u l pe care-1 poves t e ş t e , n o u a ed i ţ i e n u m e r g e m a i d e p a r t e d e c â t l u c r ă r i l e i s to r ice a l e lu i Xenopo l , p r i n felul c u m es te d o c u m e n t a t ă a c e a s t ă po­ves t i r e , d e o s e b i r e a es te e v i d e n t ă .

î n t r e a g a o p e r ă a fost p u s ă la c u r e n t cu s t u d i i l e i s to r i ce şi pub l i c a ţ i i l e de do­c u m e n t e , ca r i a p ă r u s e r ă î n u l t i m i i 20 de a n i , p â n ă l a 1913.

S'a s p u s d e s p r e a c e a s t ă r e v e d e r e c ă r e p r e z i n t ă o „ i n i ţ i a r e f u l g e r ă t o a r e , c a r e i n s p i r ă r e s p e c t u l " . (N. Io rga ) .

î n c ă d i n 1913 r e g r e t a t u l e d i t o r C. Sfe-tea î n c e p u s e p u b l i c a r e a n o u e i edi ţ i i d in ca r e a u a p ă r u t n u m a i p r i m e l e 5 vo­l u m e ay»

I m b o l n ă v i n d u - s e a u t o r u l , î n g r i j i r e a publl icaţiei o l u a s e d. I o r g a a s u p r a sa, v e n i n d apo i r ă z b o i u l p u b l i c a r e a a înce ­t a t . T i m p u r i l e de d u p ă r ăzbo i f ăceau s ă n u se m a i g â n d e a s c ă a p r o a p e n i m e n i la p u t i n ţ a p u b l i c ă r e i m a i d e p a r t e a o-periii l u i Xenopo l .

Ţ i n â n d u - s e s e a m a î n s ă de n e v o i a u -ne i i s to r i i a n o a s t r e , m a i d e s v o l t a t e , c a r e s ă p o a t ă fi î n ţ e l e a s ă de c â t m a i m u l t ă l u m e , a v â n d u - s e î n v e d e r e f a p t u l că î n A r d e a l , B u c o v i n a , B a s a r a b i a , t r e c u t u l n o s t r u e s t e p u ţ i n c u n o s c u t „ C a r t e a Ro­m â n e a s c ă " s 'a g â n d i t să c o n t i n u e p u b l i ­c a r e a ope r i i l u i Xenopo l p â n ă l a s fâ r ş i t .

A u t o r u l î n c ă bo lnav , i a r d, I o r g a foar­te o c u p a t s 'a c ă u t a t a l t c i n e v a c a r e s ă î n g r i j e a s c ă m a i d e p a r t e p u b l i c a r e a .

N u ş t i u p r e c i s c ă r o r î m p r e j u r ă r i d a -to re sc c i n s t e a de a fi e u a l e s u l e d i t u r i i şi a u t o r u l u i , ca s ă î ng r i j e s c ed i ţ i a acea ­s t a .

î n a i n t e de a fi î n c e p u t p u b l i c a r e a s'a î n t â m p l a t m o a r t e a lu i Xenopo l , î n 1920, f ă r ă ca eu s ă fi p u t u t s t a o s i n g u r ă d a t ă de v o r b ă a s u p r a ceeace a v e a m de făcu t .

O p e r a l u i Xenopo l , c o n t r a r ce lo r ce se c r e d e a u , e r a î n î n t r e g i m e r e v ă z u t ă de a u t o r . M u l t e p ă r ţ i a u fost tăliate şi î n lo ­cu i t e cu a l t e l e , î n u n e l e l o c u r i s ' au a d ă u ­g a t cap i to l e n o i ; i a r p e s t e to t s 'a c ă u t a t s ă se ţ i n ă s e a m ă de p u b l i c a ţ i i l e d i n u r m ă .

T o a t e î n să , d u p ă c u m o s p u n e Xeno­pol , n u s c h i m b a u d e c â t foa r t e p u ţ i n l i ­n i i l e f u n d a m e n t a l e a le opere i sa le , îm-b o g ă ţ i n d u - i n u m a i d o c u m e n t a r e a .

"•ă î n t r e a g a o p e r ă fusese r e v ă z u t ă de Xe n o p o l h o t ă r â t l u c r u c ă „ m a r e a g re ­u t a t e " c a r e a r fi fost la a c e a s t ă ed i ţ ie , n u m a i es te .

1) A a p ă r u t voi . I şi II , i a r în c u r â n d va a p a r e I I I şi IV.

*) Aces te 5 v o l u m e s 'au p u s î n v â n z a r e numai după război.

-In locu l u n e i g r e u t ă ţ i c a r e p ă r e a Ia u-n i i c h i a r o i m p o s i b i l i t a t e se p u n e a c u m c h e s t i u n e a u n e i m u n c i î n d e l u n g a t e , l a ca r e t r e b u e m u l t ă r ă b d a r e şi n e a p ă r a t o p r e g ă t i r e i s t o r i că .

Ce r ă m â n e a de f ă c u t m a i î n t â i e r a u , ceeace ş t i e o r i c ine , c o r e c t u r i l e t i p o g r a ­fice.

Des igur , că n u p e n t r u a c e s t e a es te în p r i m u l r â n d n e v o i e î n spec ia l , de r ă b ­d a r e şi m u n c ă î n d e l u n g a t ă .

L a c o r e c t u r i se a d a u g ă î n d a t ă , n e a p ă ­r a t , p u n e r e a h ă r ţ i l o r şi i l u s t r a ţ i i l o r ne ­cesa re Ia u l t i m e l e 9 v o l u m e , d u p ă c u m făcuse X e n o p o l la p r i m e l e 5.

P e n t r u ca o p e r a s ă fie câ t m a i u ş o r u t i l i z a t ă c u folos se ce r ea n e a p ă r a t ca la s f â r ş i t s ă a i b ă u n ind ice a m ă n u n ţ i t .

'Acestea e r a u l u c r u r i de c a r e a v e a a b ­s o l u t ă n e v o i e o p e r a lu i Xenopo l , ca s ă p o a t ă fi d a t ă p u b l i c u l u i î n felul c u m el dor i se să o d e a 3 ) .

Deci c o r e c t u r i t ipograf ice , h ă r ţ i şi i lu­s t r a ţ i i şi apo i ind ice a m ă n u n ţ i t e r a u lu ­c r u r i l e c a r i t r e b u i a u n e a p ă r a t f ăcu te .

In t i m p u l l e c t u r i l o r şi c e r c e t ă r i l o r me le o b s e r v a s e m î n s ă c ă n u t o a t e c i ta ­tele d i n n o t e s u n t exac t e ca p a g i n ă şi v o l u m , ia r u n e o r i c h i a r ca c u p r i n s . Ace­s t ea e r a u a p r o a p e i nev i t ab i l e , î n o c a r t e î n ca r e „ î n t r e g u l " a r e î n p r i m u l r â n d v a l o a r e .

S u n t d e s t u l e c a z u r i l e c â n d t r e b u e s ă r ă s foeş t i zeci de v o l u m e d i n o Colecţie, şi s u t e de p a g i n i d i n f iecare v o l u m p â n ă a p u t e a d a v o l u m u l şi p a g i n a c e a b u n ă .

Mii în to tc leaui ja m u n c a a c e a s t a d e con­trol* a î s b u t i t să. corec teze g r e ş e a l a , d a r a t r e b u i t s ă se facă p e s t e tot . A c e a s t a es te p a r t e a ca r e ce re cea m a i m u l t ă m u n c ă , r ă b d a r e şi de m u l t e or i şi p r i c e ­pe re , î n d r e p t ă r i l e f ăcu te a m c r e z u t c ă es te m u l t m a i b ine s ă n u se, v a d ă î n t e x t şi c r ed că a p r o a p e o r i c i n e v a fi de p ă r e ­re c ă es te m a i b ine a ş a .

C â t e o d a t ă a m î n d r e p t a t s a u a m î n t r e ­gi t t e x t u l c i t a t î n n o t e . I n c a z u l d i n u r ­m ă ca şi a t u n c i c â n d a m p u s câ t e ceva u n e o r i î n no te , a m î n s e m n a t cu s e m n u l a c e s t a [ ] .

T o a t e cele f ăcu te de m i n e v o r folosi, c red , n u m a i l a spec i a l i ş t i î n p r i m u l r â n d .

M ' a m g â n d i t apo i c ă a r fi b ine s ă ţ i n o p e r a l a c u r e n t şi cu n o u i l e c e r c e t ă r i ş t i ­in ţ i f ice de l a 1913 încoace .

F a ţ ă cu n u m ă r u l d e s t u l de m i c a l ace ­s t o r c e r c e t ă r i , d i n c a u z a , c red , î n p r i m u l r â n d a e v e n i m e n t e l o r p e t r e c u t e , o r i c ine îşi p o a t e d a s e a m a c ă n u p o a t e fi v o r b a de o n o u ă „ r e v e d e r e " a ope r i i l u i X e n o ­pol .

D u p ă î n d e l u n g a t e d i s c u ţ i i cu spec ia ­lişti şi nespec ia l i ş t i m ' a m ho tă r î t ca toa t e aces t e a d a u s u r i să Ie fac la s f â r ş i ­t u l f i ecă ru i v o l u m , p e n t r u f iecare c ap i ­tol al v o l u m u l u i 4 ) .

Ceeace m ' a d e t e r m i n a t la a c e a s t a şi felul c u m le vo i d a a m a r ă t a t î n p r e f a ţ a

. i m u l u i v o l u m .

3 ) Se m a i a d a u g ă şi cop i a r ea sau m a i b i n e d e s c i f r a r e a u l t i m e l o r 9 v o l u m e î n m a n u s c r i s şi m a i î n t â i p u n e r e a lor î n o r d i n e .

4) La voi. I şi II î n t â r z i e r e a ap a r i ţ i e i u n o r c ă r ţ i pe c a r e le ş t i a m l a t i p a r m ' a f ă c u t s ă a m â n p u n e r e a a c e s t o r n o t e a l e me le . E d i ţ i a a c e a s t a a î n c e p u t

cu v o l u m u l I n u cu a l VI, c u m se h o t ă ­r â s e l a î n c e p u t . C u m p ă r ă t o r i l o r pr ime­lor 5 v o l u m e diin ed i ţ i a 1913 l i se vor v inde dela voi . VI înainte .

1

M ă g â n d e s c a c u m , î n u r m a u n o r a l t e c o n v o r b i r i , d a c ă n u a r fi m a i b ine ca toa t e no t e l e m e l e s ă fie d a t e p e n t r u fie ca r e v o l u m to t pe cap i to le , î n u l t i m u l v o l u m , p o a t e a l 15-lea, c a r e a r c o n ţ i n e şi i nd ice le şi î n p l u s î n c ă o b ib l iogra f ie a t u t u r o r p u b l i c a ţ i i l o r c i t a t e î n o p e r a lu i Xenopo l . A c e a s t a a r p u t e a se rv i şi ca o b ib l iograf ie a i s to r ie i n o a s t r e .

I n n o t e l e m e l e , d u p ă c u m a m s p u s , în p re fa ţă , n u voi c ă u t a de loc să discut p ă r e r i l e no i s u s ţ i n u t e , ci n u m a i le voi e x p u n e .

N u m a i a t â t a şi as t fe l a m c r e z u t că t r e b u e s ă fac l a o p e r a pe ca r e o îngr i j e sc , s p r e a o face c â t m a i fo los i toare p u b l i ­cu lu i , şi f ă r ă a-i s c h i m b a c â t de p u ­ţ i n d in c a r a c t e r u l ei de l a î n c e p u t .

I. V L A D E S C U Docen t de I s t o r i a R o m â n i l o r

la Universitatea din Bucureşti

Istoria Românilor de Xenopol — Cu prilejul ediţiei a IlI-a în 14 vo lume -

Fântâna sufletului Am căutat în suflet ca'n fântână Şi am văzut iar dorul oglindit, Alăturea cu visul irosit... Şi am găsit iubirea mai bătrână —

Chipul tău drag atât, l-am căutat, Nu l-am găsit în ochiul tulburat.

Cât de frumos îmi răsăria'n oglindă Privirea ta ! Cum se-alegea de l i n ! - Pe-un val răsleţ, văzui un chip străin... ...Era al tău... şi gândul să te prindă, S'a aruncat dar a căzut la fund, Peste pietre şi nisip, pe prund...

Ani zărit, apoi, în unde solzi de aur, Strălucind prin pietrele'n morman, Şi doi ochi aprinşi, ca de duşman : — Gândul se făcuse un balaur Şi-a 'ngheţat iubirea de pe ţărm Visul meu şi dorul prins pe-un sfărm —

Nu mai caut de atunci în unde Chipul tău din valuri s ă i aleg... ^- Sufletul îmi freamătă întreg, Iar oglinda l ină o pătrunde Alte chipuri, alte visuri, un alt dor Şi iubirea mea surâde tuturor—

E U G E N V I C T O R

E l e g i e Când m'ai ştiut o floare visătoare Ce năzuia un singur strop de soare, D e ce nu m'ai cules de pe cărare ? Când m'ai ştiut isvor răcoritor Ce alergă, sub soarele-arzător, Pe tine să te vadă, cu ochi orbi, D e ce din unda mea n'ai vrut să sorbi ? ...Acuma sunt 'un pescăruş rănit, Aripa-i frântă, ochiul obosit. Acuma vântul soartei mă loveşte Şi sângele pe drum se iroseşte.. . Acuma — gând fugarnic — mu gândesc La anii peste care anii cresc, Şi'n sufletu-mi, odată numai dor, Tăcute, amintiri le mă dor... Acuma orice vis e prea târziu, Tâmplaru-mi bate cue la sicriu.

ION GANE

§ J UNIVERSUL LltÉRAR

Ş e z ă t o a r e a g r u p u l u i de s c r i i t o r i i e şen i î ncepe p r i n c o n f e r i n ţ a d- lu i M. RALEA, profeso r l a U n i v e r s i t a t e a d i n I a ş i . D-sâ v o r b e ş t e d e s p r e P o p o r a n i s m u l în l i tera­tură. ! , •i j

P o p o r a n i s m u l s'a b u c u r a t de a t â t e a i n t e r p r e t ă r i v a r i a t e şi f an tez i s t e î ncâ t confe r in ţa d e fa ţă a r t r e b u i , p o a t e , ma i de g rabă , să se o c u p e cu ceeace n u es te p o p o r a n i s m u l , decâ t cu ceeace es te .

UI e o a t i t ud ine socială, u n u l d in ace le c u r e n t e c a r e a u a p ă r u t c ă t r e s fârş i tu l secolu lu i t r e c u t şi c a r e a u a v u t ca scop a d o p t a r e a m a r x i s m u l u i la v ia ţă . F a c e p a r t e d in aceiaş i fami l ie cu re fo rmis ­m u l lui Be rns t e in î n G e r m a n i a , t r a v a i -l i smul î n Angl ia , doc t r i na lui J a u r e s şi Wanderwei lde î n F r a n ţ a şi Belgia . Se p ă s ­t r a m e t o d a m a r x i s t ă , d a r se ap l i ca la r ea l i t ă ţ i de fapt, n u la o ideologie hege ­l iană . P o p o r a n i s m u l a a r ă t a t imposibi l i ­t a t e a fo rmule i i n d u s t r i a l e l a noi t a r ă ca­p i t a l , b r a ţ e şi m a i a les f ă ră debuşeu . Re­a l i t a t ea n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă e r a ţ ă r ă n i m e a . D e s r o b i t ă j u r i d i e e ş t e d in iobăgie , ea se găs ia la î n c e p u t u l secolu lu i t r ecu t , n e -d c s r o b i i ă economiceş te şi m o r a l .

C u toa t e aces tea , c u m a recunoscu t -o şi Maiorescu c a r e n u e r a popo ran i s t , d in m u n c a e i se î n t r e ţ i n e a toa tă v i a ţ a m o r a ­lă şi s p i r i t u a l ă a s t a tu lu i . Poporan i ş t i i , m a j o r i t a t e a in te lec tua l i generoş i d in cla­sa b u r g h e z ă , vo iau să-şi p l ă t e a s c ă acea ­s tă d a t o r i e p r i n r i d i ca r ea aces te i c l a se cu a j u t o r u l vo tu lu i u n i v e r s a l şi a l e x -p r o p r i e r e i , a d i c ă să ap l i ce şi î n ţ a r a n o a s t r ă p r inc ip i i l e m a r e i r e v o l u ţ i i f ran­ceze.

Ei vo iau r i d i c a r e a ţ ă r ă n i m e i n o a s t r e la n ive lu l c ivi l izaţ ie i e u r o p e n e . S'a zis câ poporan i ş t i i e r a u r eac ţ i ona r i . G h e r e a a i ăcu t g l u m e l e p r e a cunoscu te cu Ro-dica. D a r funda to r i i p o p o r a n i s m u l u i C. S t e r e şi G. I b r ă i l e a n u , a u c o m b ă t u t tot­d e a u n a ţ ă r a n u l p a t r i a r c a l c u p l e t e , cu ch imir , c a r e s t ă în bo rde i . Ei a u voi t ţ ă ­r a n u l conş t ient , a l e g ă t o r t r ă i n d î n case confor tab i l e , l u m i n a t e cu e l ec t r i c i t a t e . O d e m o c r a ţ i e r u r a l ă , a v â n d l a b a z ă u n a-s e m e n e a ţ ă r a n , n u p u t e a fi r e a c ţ i o n a r ă .

N ' a v e m decâ t s ă n e g â n d i m la e x e m ­p l u l D a n e m a r c e i . C u l t u r a ei c a r e a p r o ­dus p e u n G. Brandes , u e u n Hoffding, n u e cu n imic i n f e r i o a r ă c u l t u r e i e u r o p e n e .

Aşa d a r popo ran i ş t i i voiau e u r o p e n i ­z a r e a Român ie i . Aceas t a în pol i t ică , t eh­nică , ideologie . I n l i t e r a t u r ă î n s ă nu . O r i c e l u c r u se p o a t e i m p o r t a a f a r ă dc l i m b ă ş i l i t e r a t u r ă .

D e aici o se r i e de repercurs iuini a le a t i -t ud iue i p o p o r a n i s t e î n l i t e r a t u r ă . A s e m e ­n e a r ă s u n e t e i nd i r ec t e a l e u n u i s i s tem social o r i filozofic î n a r t ă , a m văzu t şi Ia poz i t iv i sm oare a p r o d u s n a t u r a l i s m u l şi l a r e p u b l i c a n i s m c a r e a făcut pos ib i l ă l i t e r a t u r a lu i Ba lzac e tc ,

In l i t e r a t u r ă , poporan i ş t i i p l e c a u de la ideia c ă l i t e r a t u r a , ca şi ş t i in ţa , ca şi re l ig ia , m o r a l a , a r t a , e tc . e o func ţ iune în b u n ă p a r t e socială . C o n s t a t a r e p e c a r e a fâcut-o u n c o n s e r v a t o r ca D e Bona ld şi p e o a r e a ve i i f ica t -o toată sociologia c o n t e m p o r a n ă . D a c ă s'a cons t a t a t astăzi-că p â n ă şi t e o r i a cunoaş t e r i i , ca tegor i i l e d e spa ţ iu şi t i m p cu c a r e c u n o a ş t e m lu ­mea e x t e r i o a r ă sun t d e n a t u r ă soc ia lă , cu a t â t m a i m u l t l i t e r a t u r a e i n f l u e n ţ a t ă de soc ie ta te . A r t i s t u l n u trăeşte izolat ca iRobinson in insula sa. Prin educaţie.

pr i i : con tac tu l cu a m b i a n ţ a , el e in f luen­ţ a t de m e n t a l i t a t e a soc i e t a t e ! î n o a r e t r ă ­eş te . D a r socie tă ţ i le cele m a i f i reş t i î n c a r e t r ă i m as tăz i s u n t na ţ i ona l e . O r e ­cunosc a c e a s t a p â n ă şi socia l iş t i i : K a r l Marx , când a r ă t a c a r a c t e r u l specif ic a l cu l t u r e i s lave , or i p r o v e n s a l e , K a u t s k y când s p u n e că l imba deos ibeş te n a ţ i u n i l e î n t r e e le , e t c ,

Recunosc aceas t ă in f luen ţă a socie tă ţ i i a s u p r a l i t e r a t u r i i , p â n ă şi es te ţ i p u r i ca A n d r e Gide , c a r e s p u n e că a r t a f ă r ă sp r i j i nu l pub l i cu lu i , f ă r ă ind ica ţ i i l e co-lec t iv i tă ţe i , se a r t i f i c ia l izează ş i p i e r e (A. G i d e : P r e t e x t e s I). Ar t i s tu l , d u p ă el , se a d a p t e a z ă p u b l i c u l u i , cu p r o p r i a sa e x p r e s i e : „L 'a r t est u n e f la t te r ie" .

D e c u r g d in aceas t ă concepţ ie două co­r o l a r e :

M I H A I R A L E A

t) Literatura nu poate fi decât speci­fic, naţională. E v o r b a d e o cons t a t a r e , d e o j u d e c a t ă d e r ea l i t a t e , n u de o r e ţ e t ă de o r e c o m a n d a r e . Ace laş G i d e r ecunoa ­ş te c ă o l i t e r a t u r ă a r e o v a l o a r e e u r o ­p e a n ă n u m a i î n t r ' a t â t î n t r u câ t re f lec­t ează u n c a r a c t e r p a r t i c u l a r . C u câ t e ma i or ig ina lă , cu a t â t e m a i g e n e r a l ă . D e al t fe l l u c r u r i l e nici n u se pot î n t â m ­p l a a l t fe l . S h a k e s p e a r e n u p o a t e fi de-câ t englez , D o s t o e w s k i decâ t r u s , Moli­e r e decâ t f rancez .

Aces te c o n s t a t ă r i po t fi ve r i f i ca te d e evo lu ţ i a l i t e r a t u r e i n o a s t r e î n a d o u a j u ­m ă t a t e a seco lu lu i XIX. U n Russo, u n Alec sand r i s 'au a d ă p a t l a poez ia şi l i m b a p o p u l a r ă . U n Bolindiinaanu n 'a făcu t -o şi deş i a v e a ca l i t ă ţ i î n ă s c u t e de poet , p r o d u c ţ i a lu i a r ă m a s i n f e r i o a r ă cele i a lu i Alecsandr i , f i indcă n ' a a v u t m i j ­loace d e e x p r i m a r e na ţ iona l e , f i indcă n 'a uza t l i m b a p o p o r u l u i . D a r E m i n e s c u a r evo lu ţ i ona t t e h n i c a poe t i că r o m â n ă , f i indcă s'a i n sp i r a t d i n popor , t ransfor ­m â n d l i m b a acestuia. L i t e r a t u r a r o m â n ă s'a va lor i f ica t p e m ă s u r ă ce a luat con­tac t cu poez ia p o p u l a r ă .

2) Artistul nu se poate desinteresa de mari le probleme sociale şi morale a le societăţei în care trăeşte. U n ToJsttoi, un Balzac, care se intitula „doctor în ştiin­ţe l e sociale", până şi estetul Flaubert,

cu a sa „ h a i n e de bourgeo i s ' ' , au fost ecour i p u t e r n i c e a l e a sp i ra ţ i i l o r m o r a l e şi sociale d in t i m p u l lor . U n a r t i s t com­plec t e c o m p r e h e n s i v p e n t r u tot ce ag i t ă soc ie ia tea în c a r e t r ă e ş t e .

C a r e e r a a t i t ud inea scr i i to r i lo r noşt r i f a ţ ă d e ţ ă r ă n i m e , ad i că d e c lasa cea m a i na ţ iona lă , în m o m e n t u l a p a r i ţ i e i p o p o r a ­n i smulu i? Ei făceau d in ea o gori lă , a r ă ­t â n d p r i n aceas ta super f ic ia l i t a te , l ipsă de p ă t r u n d e r e , de î n ţ e l ege re , de g e n e r o ­z i t a t e .

Poporan i ş t i i a u c e r u t a r t i s tu lu i ca a-tunc i când ia sub iec te d in v i a ţ a ţ ă r ă n e a ­scă, să fie i m p a r ţ i a l . A t â t a tot. D a c ă a r ­t i s tu l n u e r a i m p a r ţ i a l î n s e m n a că e r a t e n d e n ţ i o s or i superf ic ia l , deci că n u e r a a r t i s t . I m p a r ţ i a l i t a t e a e r a o p i a t r ă de î n c e r c a r e p e n t r u însăş i a r t a sa. D a c ă su­f le tu l său e r a l ips i t d e obiec t iv i ta te , în­s e m n a că n u e r a comprehens iv , generos , bogat . D a c ă î n locul ţ ă r a n u l u i a r fi fost v o r b a d e o a l t ă ca t ego r i e socială ob i jdu-ită, decă a r fi fost v o r b a de femei, de evre i e t c , s a r fi p u t u t c a r ac t e r i z a nob l e ţ ă suf le tească a sc r i i to ru lu i , d u p ă a t i t ud inea sa o m e n e a s c ă î n fa ţa aces tor t a g m e soc ia le n e d r e p t ă ţ i t e .

Nu voia p o p o r a n i s m u l i dea l i z a r ea ţă­r a n u l u i . E l n 'a admis l i t e r a t u r a d-lor D r a g o s l a v o r i L u n g e a n u , n u m a i fiindcă se ocupau de sub iec te ţ ă r ăneş t i .

In a f a r ă d e aceas ta , l i b e r t a t e t o t a l ă p e n t r u scr i i tor s ă a l e a g ă or ice subiect , să scr ie ce v rea , s imbol ism, exp re s ion i sm, roman t i sm, e t c , cu o s i n g u r ă cond i ţ i e : să a i b ă t a len t . D a c ă n u n e p l ace l i t e r a ­t u r a d- lu i C. Ba l t aza r , a c e a s t a n u e fi­indcă d-sa n u e poporan i s t .

D u p ă ce a m a r ă t a t ce e p o p o r a n i s m u l , să a r ă t ă m ceeace n u e, p o p o r a n i s m u l .

1) N u e o şcoală literară. Aceas ta p r e -s p u n e u n f e l de a scr ie , o t ehn ică co­m u n ă î n t r e t'Jţ: i n t m b r , : . S'a văzu t mai sus că p o p o r a n i s m u l n ' a a v u t a şa ceva .

) N u e ţărănism literar. P o p o r a n i s m u l s'a r i d i c a t c o n t r a l i t e r a t u r e i c r â ş m ă r i s t e de la „ S ă m ă n ă t o r u l ' ' , şi c o n t r a idea l iză-re i r i d i eu le a ţ ă r a n u l u i .

3) Nu e na ţ i ona l i sm şo i in i s t . P o p o r a ­n i smu l constată c a r a c t e r u l n a ţ i o n a l a l a r t e i , n:i-l r e c o m a n d ă „I. ' i le de P i n g o u -i n s ' \ cum s p u n e a d. I h r ă i l e a n u , n u p o a t e fi sc r i să decâ t de u n f rancez şi totuşi e an t i f r aneeză ca t e n d i n ţ ă .

4) N u e tradiţionalism reacţionar. N u aven: ce î n v ă ţ a d iu t r ecu tu l nos t ru , s ă r a c î n c u l t u r ă . N u p u t e m î n v ă ţ a i a răş i gre­ceş te o r i t u r c e ş t e . Voim d e m o c r a ţ i e r u ­ra lă e u r o p e a n ă . D u p ă e x p r e s i a lu i Nie tz-c h e . „nu acem u ; c ; e r : , nici azi , nici m â i n e " .

P o p o r a n i s m u l a fost o d o c t r i n ă d e b u n s imţ rea l i s t , i n s p i r a t ă de fap te o b s e r v a t e şti inţific, o d a c t r i n ă rhedie, i n t e r m e d i a r ă î n t r e d o u ă e x t r e m e : c o n s e r v a t o r i s m u l r e a c ţ i o n a r şi soc ia l i smul u top ic , o doc t r i ­n ă c a r e p u n e a a r t i s t u l î n v i a ţ a t i m p u l u i său, f ăcând d i n t r ' â n s u l cu t i a d e r e z o n a n ­ţă a aspdra ţ iuni lor ce lor m a i nob i le .

Se r i a l ec tu r i l o r o de sch ide d. AL. O. TEODOREANU cu o s ch i ţ ă şi fabu la Fi lantropie .

Un b ie t măgar, al n u ştiu cui Fugi t dela stăpânul lui Lihnit şi s lab, sdrobit de ja le , P e drum oftând umbla hai-hui. Când, iată că, păşind agale ,

S" Sa Ra — A cincea şezătoare literaráldela 27 Februarie 1926 —

( F u n d a f l a R e g e l e C a r o l I)

UNIVERSUL LITERAR

AL. O T E O D O R E A N U

„Cum isprăvesc aici o treabă „Ş'atunci, om mai vorbi puţin". Măgarul o tuli în grabă La grajd, mâncând cu poftă mare, Şi când nu mai putu de fel Strivi tot restul în picoare. Şi cum n'avea ce să mai facă lntră'n amor cu vaca (vacă) Trântind şi uşa după el .

Boul a rămas tablou Insă măgarului nu-i pasă.

MORALA Când ştii prea bine că eş l i bou, Să nu inviţi măgari la masă. •

AL. O. TEODOREANU

D. J E A N BART c i t e ş te o s c h i ţ ă d e e v o c a r e a v r e m i l o r de p a t r i a r h a l i s m m o l d o v e n e s c .

JEAN BART

D. IONEL TEODOREANU c i t e ş te un f r a g m e n t d i n r o m a n u l s ă u „ L a Mede ­len i " , d i n c a r e e x t r a g e m a c e s t c r â m -p e j u :

O î m b r â n c i î n l ă tu r i cu toa tă p u t e r e a şi b ru t a l , d u p ă î n t â i a victorie, î l înş facă p e D ă n u ţ de tun ică .

D ă n u ţ î] m ă s u r ă adine , şi smunc indu - se î n d ă r ă t , îl p ă l m u i din d o u ă pă r ţ i , scur t , formidabi l . Monoclul căzu. Pecet lui t cu o roşea ţă c a r e evolua s p r e v â n ă t — p e a m â n d o i obra j i i — d o m n u l se u i t ă la D ă n u ţ ca la m â n a den t i s tu lu i d u p ă ce ţ i -a scos m ă s e a u a .

U r m ă u n scur t r ă s t i m p de t ăce re , ca d u p ă exploz i i . Reven indu-ş i în fire, dom­i n i ! se repez i la D ă n u ţ suf lând as tmat ic , cu p u m n i i r id ica ţ i . Un p u m n în pl iu p iep t îl a r u n c ă Ia p ă m â n t .

Ad ina cu p u m n i i în g u r ă şi ochii m ă ­riţi de spa imă ca ai copi i lor c înd se deş­t e a p t ă d in s o m n auz ind stafi i le oa re u m ­blă în pod, — t r e m u r a , g h e m u i t ă în pă ­re te , cu ochii l a D ă n u ţ , p e c â n d domnul do jos, îşi r e l u a monoc lu l şi-şi p ipă ia nodu l c r ava t e i î n d e m n e cu a e r u l corec t şi g rav a l celor r ă s t u r n a ţ i de o t ră ­s u r ă c â n d îşi i au d in nou în p r i m i r e d e m n i t a t e a .

— Eşi a f a r ă ! r ă s u n ă glasul lui D ă n u ţ ca u n r e f r en a u t o m a t . D o m n u l se r idică , tuş ind . Se g r ă b i s p r e ves t ibu l , t ampo-nându- ş i firuinitea cu ba t i s ta . D ă n u ţ îl u r m ă r e a cu o p r i v i r e de s u p r a v i e ţ u i t o r al u n u i ca tac l i sm. In capu l gol u n s ingur gând răsună , tenace şi ab su rd : „să nu-şi u i te ceva ; să nu-şi u i t e ceva".. .

D e d o u ă ori r ă s u n ă meta l ic , cheia ră ­suci tă în b r o a s c a uşi i de d infa ţă . Apoi, o voce î neca t ă de tuse , în fa lse t :

— Peşte. . . Uşa pocni , p ă l m u i n d t ăce rea .

D. CINCINAT PAVELESCU c i t e ş te o se r i e de e p i g r a m e şi f a b u l a P ia tra de m o a r ă ş i bobul de grâu.

CINCINAT PAVELESCU

9

IONEL T E O D O R E A N U

Adina îl u r m a , fur i ş indu-se p e l â n g ă zid. Un p a p u c îi căzu d i n picior . 11 le­p ă d ă şi p e celă la l t , u r m â n d u - l p e D ă n u ţ descu l ţ ă ca o p e n i t e n t ă .

— D ă n u ţ ! r ă s u n ă duios şi p l â n g ă t o r glasul d i n u r m ă . î n t o a r s e capul . O văzu s p ă i m â n t a t ă , ou ochii î n c r e m e n i ţ i ş i în­ghe ţa ţ i cu buzele t r e m u r â n d , cu umeri i ghemui ţ i , cu p ic ioa re l e goale, a şa de mică-mică şi de d e z a r m a t ă , că izbucni în p lanşe te , hoho t ind , şi fugi.

D e ce mă striveşti, fără milă, întreabă-un mic bob de grâu,

(c'o voce umilă) o piatră de moară haină ce'mpinsă de apa din râu

îl schimbă'n făină...?

D a r piatra de moară; ursuză Sau poate cuminte,

nici nu vrea măcar să auză când bobul de grâu o acuză şi-şi vede de treabă 'nainte î

MORALA

Ori cât ar cârti înţeleptul, Când ai puterea ai şi dreptul!

Mai c i tesc d-nii MIHAIL SADOVEA-NU, A. M Â N D R U şi d n a NATALIA NEGRU.

D. M. CODREANU c i teş te c â t e v a d i n sone te l e d-sale , î n t r e ca r i „ A t o t p u t e r n i ­c u l " :

Din primăvara caldă se ridică Molatice miresme 'mbătătoare; Iar peste limpezi valuri călătoare, Ca o săgeată, trece-o rândunică.

Dar spre încântătoarea păsărică, Desprins din zări, din sfere largi, din soare, S'abatc'n repezire-ameţitoare Un vulture, şi... nu mai văd nimica...

Iar din spre sat, pioasă, toaca sună Şi credincioşi la rugăciune-adună Căci azi e zi la sfânta leturghie.

Ce bun e Dumnezeu în toate cele; M - C O D R E A N U Dar, rnai ales, cu câtă duioşie Hrăneşte vulturii cu rândunelc

Dănuţ porni spre etac. In faţa uşii se opri mirat. Se întoarse îndărăt. Se opri, zăpăcit, distrat, cu um trie î n colţul bu­zelor.

Cu gâtul aplecat — încălecat parcă de ceva nevăzut, dar concret — porni încet spre sufragerie, călcând prin cioburile inimii lui.

Cum merge el de obiceî, U n june bou îi iese'n cale

„Ce faci, măgarule ?'• — „Ce vrei

Să fac, voinic înfre voinici? Fiindc'am vrut să scap de bici Şi de curat în hală poame Mă pl imb (cum vezi) şi mor de foame 1'. Iar boul (bou), cuprins de milă, I-a spus atuncea : „Urechilă, „Eu colo'n grajd am fân destul „Mănâncă până-i fi sătul „Apoi aşteaptă-mă; căci vin

10 UNIVERSUL LITERAR

G. V. BACOVIA: Scânte i galbene, poe­zii. T ipog ra f i a „Mine rva" , 1926. B a c ă u .

I a t ă de ce sun tem pen t ru premii le li­terare .

De oareceţ cu tot h a z a r d u l legat d e sor­ţul urnelor , cu toate surpr izele zvâr l i te — ca o p l eavă s t â rn i t ă de un v â r t e j nebuna ­tic — în ochii t recători lor , cu tot relat i ­vismul legat de m â n a de pămân t ce sun­tem, —• premii le l i terare aduc din când în când , In a tenţ ia 'publ ică , un nume . o o-peră , un interes, un începu t de just i ţ ie , o ant ic ipa ţ ie , un a v a n s a l poster i tăţ i i—căci prea e t r is t şi e din cale a f a r ă de săl­bat ic să li se rezerve poeţ i lor n u m a i cu­n u n a mi r tu lu i pos tum. Şi încă — proble­mat ică şi aceea.

„P lumb" , — ieşit pen t ru în tâ ia oa ră e-xact acum 10 ani şi premiat de Societatea Scri i tori lor Români , a n u l acesta . în a doa lui ediţie, — mer i ta această consa­crare . Căc i este î n „ P l u m b " o real izare de) m a r e şi subt i lă a r t ă . este un suflet te­ror izat de desnădejdi a m a r e , t o r tu r a t de toate advers i tă ţ i le con t imporane , u n des-rădăc ina t tân j ind , un mucen ic al p rop r iu ­lui său destin implacabi l . Sufer in ţa lui Baeovia însă n u . s e rezolvă nici în lamen­ta ţ i i elegiace nici în sa t i ră venementă . In t r e peisagii de i a rnă , sau moine de t oamnă şi î n t r e p r imăver i t imide , se în­cheagă o poezie d e suspine int ime, de no­ta ţ i i dureroase şi acide, de „s t r igăte în pus t iu" pe car i poetu l îlnsuşi, cu versul lui, cu sp i r i tu l său, l e 1 înăbuşeşte , căci Baeovia este m a i presus d e toate, un dis­cret . Acesta e şi fa rmecul inedit a l poe­ziei lui : discreţ ia. Simpl ic i ta tea cu care Baeovia suggerează un peisagiu, o dezo­la re sufletească, o nevroză, o sensaţ ie geo­logică, mister ioasă p r i n însăşi depă r t a r ea ei. ne d ă m ă s u r a acestui m a r e ar t is t la care fuziunea d in t re v ib ra ţ i a sufletească şi expres ie — e definit ivă.

I a t ă lîn d o u ă strofe din „Moina' 1 , îin ver­sur i de o a p a r e n t ă nepăsare , u n în t reg roman, pe c a r e ori câţ i a l exandr in i nu l-ar pu tea povest i m a i b ine :

Şi toamna şi iarna Coboară amândouă; Şi plouă şi ninge Şi ninge şi plouă.

Şi-t umezi păreţii Şi-uni frig mă cuprinde — Cu cei din morminte Un gând mă deprinde.

Sau ia tă o s t rofă de super ioară evocare, în ca re a m u r g u l ş i is toria se î n g â n ă şi psa lmodiază pe aceiaşi s t rună a „violetu­lu i" — u n a din predilecţ i i le şi din leit-motiv-ur i lc poeziei d-lui Baeovia :

Amurg de toamnă violet. Din turn, pe câmp, văd ooevozi cu plete. Străbunii trec în pâlcuri violete... Oraşul tot e violet.

Simplic i ta tea acepsta de mij loace. î l a-propie adeseori de se tnnăta tea ho ra ţ i ană ca în acel! t a b l o u ' a l lui „ D e c e m b r e " :

t Te uită cum ninge Decembre Spre geamuri, iubito, priveşte — Mai spune s'aducă jăratec Şi focul s'aud cum trosneşte.

Mai spune s'aducă şi ceaiul Şi vino şi iu mai aproape. Citeşte-mi ceva dela poluri Şi ningă, zăpada ne'ngroape.

Insă, de cele mai m u l t e ori, încl inarea idilică a d-lui Baeovia sa umbreş te , un uşor sa rcasm t rece peste peisagii şi 1 zâm­bete şi a t u n c i avem acele tab lour i de iar­n ă tă ia te , d iagonal , de u n corb, acele ima­gini l acus t r e d in t r ' o p r e i s to r i e p i to rescă şi poetică, acele izolări î n p a n o r a m e de bâlc iu . unde :

In racle de sticlă, princese Oftau, în dantele, mecanic.

acele peregr inăr i , în înserăr i violete de ia rnă , „pr in c rângur i , pe marg in i de linii ferate", c â n d tot id n u se l inişteşte î n t r ' u n vers descura ja t , obosit d a r ga ta să învie ecouri p re lungi te de cum îl trezeşti :

Pe urma unui mic pantof, într'un parc, Ide demult.

Adorm, ascult

G. V. BACOVIA

însuşir i ce se în tâ lnesc şi în a doua cu­legere „Scântei ga lbene" , p e ca re ne-o t r imi te , în umile; ha ine de Cenuşărteasă, o t ipograf ie din Bacău.

î n t â i o poezie de confidenţe m u r m u r a t e , de d r a m e gâtui te , de desnădejd i a u t u m ­nale :

Eu nu mai ştiu nimic, şi m'am întors acasă, Uitaţi-va ce gol, ce ruin&'n amurg — Amurgul galben, m'a 'ngălbenit şi m'apasă.

Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu [mai curg.

Apoi, acea g a m ă boga tă în sensati i de i a rnă , pe ca re d. Baeovia o cul t ivă cu e-ga lă vi r tuozi ta te , de p ro fundă esenţă mu­zicală ce se i m p u n e sufletului cu t i ran ia melodii lor s imple :

Şi iar... aceiaşi oră de dimineaţă, . Pe toate mocnind acelaş secret;

Un frig violet, şi fata e creată — O, cum omul a devenit concret.

Apoi, aceiaş mul t ip lă nota ţ ie ce închide în t r ' un vers, ca 'n t r 'o baghe tă magică , o lume de perspect ive, o floră i m a g i n a r ă

pe care versu l o înf loreşte subit ca 6 gră­d ină de crini , în noap te :

Toamna rupe afişe şi flori E mai trist departe'n prăpăstii — Să face(i foc pe zi de ma i mul t e ori.

Apoi acele admi rab i l e şi de dezolare e-couri provncia le , c u ba lu r i istorice, cu fanfare mi l i t a re—O ! fanfarele mi l i ta re despre cari s 'ar pu tea scrie o monograf ie şi a că ro r p a r t e în, p romovarea (sic !) po­eţilor provincia l i e incomensurab i lă ! — fanfare pe ca r e d. Baeovia le c ân t ă m ac­cente d e o suggest ivă s implic i ta te :

Ce trista opera cântă Fanfara militară Târziu, în noapte, la grădină.... Şi tot oraşul întrista. Fanfara militară.

Sau acele acordur i de harmonie- ins t ru -ment p r in excelentă elegiac şi ca re a r s toarce lacr imi şi din in imă seacă :

O! nu mai cânta harmonie pribeagă Că plâng, şi nu ştiu unde să mă duc...

ecouri , că ro ra nicăier i d. Baeovia n u le dă un corp ma i u n i t a r ca în acea poemă „Dormi t ând" , s imbol al dezagregăr i lor provinciale, t r a t a t cu sobr ie ta tea ca rac te ­ristică d-sale şi cu acel u m o r discret , pen­t r u care , mi se pa re — şi proza d-sale con­f i rmă — d. Baeovia poa t e fi pr iv i t ca li­n u l d in t re ironişti i noştr i de r a s ă :

De sună'n ziduri ninse, ore-o muzică [de baL

Mai stau, şi plânge'n mine un vals pro-fvincial.

Dela fereastra ninsă, cu finele perdele. Mă duc pe străzi de ghiafă cu spuza

[lor de stele : Şi'n mijlocul odăii , tot s ingur m ă p rez in t : — Valsa o b londă 'n a lb şi cu pantof i

[de-argint. . . Aprind, pe masă, lampa, şi iarăji mă

[dezbrac. Aş vrea să-mi fac un ceaiu, şi stau

[şi nu-l mai fac...

N u mă voiu deda la in te rpre tă r i sa­van t e a s u p r a celor două versur i subl ini ­a te d in c i t a tu l de m a i sus — i ronia lor ira va scăpa desigur, nici unu i ceti tor ini­ţ iat în ta inele var ia ţ i i lor lirice.

Voiu reveni însă la o carac ter i s t ică pe ca re o e n u n ţ a m în p r i m a p a r t e a a r t ico­lului de fa ţă şi ca re nu e — p rop r iu vor­bind — decâ t no t a compl imen ta ră a aces­tei i ronii re ţ inute , a a c e s t u i ; sa rcasm a te ­nua t , imaginea pozi t ivă a rea l i tă ţ i lor pe ca r e sufletul d-lni Baeovia le pe rcepe : no ta idilică.

Voiu cita p e n t r u aceasta , două poeme t i ­p ice şi 'n ca re a l to i rea celor două imagin i a le amb ian j e i se d i s t ing cu u şu r in ţ ă—mai pu ţ i n în „Note de p r i m ă v a r ă ' ' u n d e no ta idi l ică a peisa jului c la r p redomină :

Verde crud, verde crud... Mugur alb şi roz şi pur, Vis de-albastru ¡1 de-azur, Te mai văd, te mai aud 1

Dintr'un fluier de răchită Primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngână Pe câmpia clară...

d a r ma i mul t î n „Nervi de p r i m ă v a r ă " , în ca re obsesia t an t a l i că a pr imăvere i care ne scapă , ne întijece şi ne depăşeş te , n 'a găsi t acente m a i u m a n e şi de-o mai sfâşie­toare s impl i ta te , ca î n aceste oftări re­tezate :

UNIVERSUL LITERAR 11

Melancolia m'a prins pe stradă Sunt ame(it. Oh, primăvara, iar a venit.... • Palid, şi mut — Mii de femei au trecut Melancolia m'a prins pe stradă.

E o vibrare de violete Trece şi Ea — Aşi vrea Dar nu pot s'o salut. Oh, şi cum a trecut. Jnlr'o vibrare de violete.

Nimicnicia m'a prins pe stradă Am adormit. Oh, primăvara, iar a venit... Pal şi uitat — Vals funebru, depărtat. Melancolia mă ţine'n stradă.

Şi poa te că poezia d-lui Bacovia. aşa de d is t inc tă de a celorlalţ i poeţi români , a ş a de un i t a r ă şi de p lur icordă , o să se u ra te cerce tă toru lu i a tent , cr i t icului înţe­legător, ce t i torului superior , şi sub al te i-postaze decâ t aceste câteva aspecte pe ca r e cercetarea noas t ră fugitivă le va fi pus în lumină .

( ) sensibi l i tate s inceră şi adâncă , c u m e aceea a d-lui Bacovia va fi t o tdeauna su­biect de dia lect ică p e n t r u a m a t o r u l de poezie al vi i torului .

Subiect de d ia lec t ică şi de adora ţ ie . Şi ia tă , de ce, spuneam, suntem pen t ru

premii le l i terare .

I PF .RpESSICIUS.

Coperta noastră Sculp toru lu i Han i-a fost h ă r ă z i t ă

soar ta să eterniseze în bronz , nu poza lui Mihail Eminescu — ( lucrul e lesne pen t ru ori care din ,esiofadorii noş t r i naţionali. .) — ci f reamătu l acela, cucer i tor (le trist , c a r e se îna l t ă d i n toa tă opera , l ipsi tului de od ihnă , de mângâ ie re şi de pr ieteni , poet moldovan .

A fost aici , în aceas tă degere a meşte­ru lu i , î n să r c ina t cu r id icarea ur iaşu lu i simbol, o s implă coinc identă ori o conştien­tă r ecunoaş te re a celui ma i îndrăzne ţ , m a i expres iv şi tot o d a t ă m a i a d â n c i t î n cu­getare , d i n t r e toţi sculptori i noştr i con­t e m p o r a n i ?

Poa te şi u n a şi a l ta . O r i cum, alegerea făcu tă este semnul

u n o r v remur i noui , d in p r a g u l că rora ' s cu lp tu ra m o n u m e n t a l ă românească în­cepe , a nu m a i fi socotită o meserie odioa­să, d in t ipare le căreia ţâşneau, per iodic şi pe rz i s t en t , p e n t r u a se înfige, în poze g r a v h i l a r i a u t e d e a l u n g u l b u l e v a r d e l o r ţă-rii, g igant ice persoane decrepi te , sub care , p r in slove s ăpa t e în soclu, e r a m invi ta ţ i să recunoaş tem gloriile neamulu i — şi să ne descoperim....

Pili r i i l i e i târle ite tolănirii Pc masa de l uc ru s tau v ră fu i t e căr ţ i

de l i t e r a t u r ă , că r ţ i de ş t i in ţă , rev is te şi z a r e . . . îş i d i spu t ă p a r ' c ă f iecare u n loc ma i comod d e u n d e t i t lu r i l e negr i c ioase să fie cât m a i vizibile. . . E o î n t r e a g ă în_ câ lc ia lă de co toa re şi co l tur i p e s t r i ţ e , de j u m ă t ă ţ i de imagin i şi s fer tur i 1 de cuv in t e în ca r e greşe l i le de t i pa r nu se m a i dis­ting.. .

Ochi i mei , d u p ă lec tu r i î n d e l u n g a t e , îşi odihnesc p r iv i r ea rpc o car te AL căru i r i tm ab i a se poa t e reconst i tui . . . F a c şi eu ca şi C u v i e r c a r e d in t r ' o v e r t e b r ă fosilă a i sbul i t să recons t i tu iască un a n i m a l în­treg.. . , ,T ra ta t de b o t a n i c ă f a rmaceu t i că ' ' de Gh . P. Grinţcscu. . .

Ce le ş ap t e su te cincizeci de pag in i şi . v r e o şaizeci d e p l a n ş e ce le c u p r i n d e

vo lumul a r fi o dovadă că şi Român i i po t aduce t r i b u t u l lor de cunoşt in ţe pe un t ă r â m şti inţif ic m a i p u ţ i n ce rce t a t DIN cauza a p a r e n t e i lu i s te r i l i t ă ţ i .

S'a spus de m u l t e or i că R o m â n u l es te mul t i l a t e ra l şi de aceia şi superficial. . . De aceea n u p r e a a v e m în ş t i in ţă o a m e n i i-luş t r i de al c ă r o r n u m e să fie legate* m a r i de scope r i r i sau invenţ iuni . . .

Ni se face uşor însă învinui rea . . . Ni se face înv inu i rea şi n imeni nu se

g â n d e ş t e că i ng ine r i a la noi se î n c e p e abia cu G h e o r g h e Lazăr , c ă a d e v ă r a t e l e b a z e a l e medic in i i , ch imie i le p u n e docto­ru l C a r o l Davi la , f rancezul , c a r e a veni t în ţ a r ă p e Ia 1853 şi a î n t e m e i a t p r i m u l ins t i tu t u n d e s 'au p r e d a t me tod ic cunoş­t in ţ e l e r e f e r i t oa re la med ic ină .

A p r o a p e p â n ă în v r e m e a n o a s t r ă toţi acei ca r i s 'au ocupa t cu ş t i in ţa a u fost mai m u l t educa to r i . P u t e a u ei face o fap­tă ma i b u n ă pe t impul lor decât de a fi m e ş t e r i g r ă d i n a r i ai suf le te lor? Râvna cu care a munc i t , de pi ldă, doc toru l Iul iu Ba ra sch la Coleg iu l Sf. Sava nu t r e b u i e să fie d e m n ă de r ecunoş t in ţ a noas t r ă? Foi le g a l b e n e şi p i c t a t e cu p e t e b r u n o , din p r i c i n a vech ime i p a r ' c ă ne şoptesc p r in s love le lor chi r i l ice ceva d in en tu ­z iasmul celor de a lă t d a t ă :

I nă l ţ ime i Sa le P r in (u lu i S t ă p â n i t o r A t o a t ă Ţ a r a R o m â n e a s c ă B a r b u D i m i t r i e Ş t i rbey .

E o ded ica ţ ie făcu tă de a u t o r la înce­p u t u l vo lumulu i „Minuni le natur i i" . . . Aşa e r a ob ice iu l : p r i m e l e r â n d u r i să fie în­c h i n a t e JDomnului.. .

S'au succeda t g e u e r a t i i de educator i . . . Şi educa to r i i aceş t ia şi-au l u a t c u dra_

goste ro lu l de a p r e g ă t i a tmos fe ra p r i e l ­nică sp i r i t e lo r alese. . .

Şi aşa... a u î ncepu t săi a p a r ă n u m e ca re , dacă sun t i g n o r a t e o a r e c u m de s t ră in i , sun t în s ch imb consac ra t e în i s tor ia şt i­in ţe lo r n a t u r a l e d in taxa noastră . . . D i mi ­t r i e B r a n d z a , F l o r i a n Porc ius şi D i m i t r i e Grecescu a u fost bo tan i ş t i însemnaţ i . . . D a t o r i t ă lor s'a î ncepu t a se cunoaş te şi a se s i s t emat iza f lora ţ i n u t u r i l o r r omâ-neşli. . .

S tud iu l bo tan ice i însă es te p l ic t i s i tor p e n t r u mu l ţ i d in p r i c ina n u m e r o a s e l o r c las i f icăr i şi numir i . . . I se găseş te v ina DE a fi o ş t i in ţă s tearpă. . . B a r b e y d 'Au-rcv i l ly a făcut o analogiei s p u n â n d că in tv ' a tâ t c las i f icăr i le d in ş t i in ţe le na tu ­ra le reprez in tă n a t u r a î n t r u c â t un a lma­NAH cu ADTESE sau u n t eanc d e căr ţ i de v iz i tă r e p r e z i n t ă soc ie ta tea omenească. . . liste bo tan ica oare n u m a i o ca ta logare de i e r b u r i ce se înş i ruesc î n famili i şi spe­cii? A r e u n d o m e n i u în c a r e to tu l es te cunoscu t? C i n e a c ă u t a t să-şi dea seama de î n s e m n ă t a t e a ei a văzu t că a r e în fată r e a l i t a t e a : o -parte d in fo rme le şi f eno ­m e n e l e p r i n c a r e se mani fes tă viaţa. . .

7 Martie, 1913: A m u r i t p ro fe so ru l ele­n i s t C o n s t a n t i n E r b i c e a n u .

8 Martie, 1830: S'a n ă s c u t î n L ipova (Bana t ) fo lk lo r i s tu l A t a n a s i e M. M a r i e -nescu .

lill: A m u r i t A l e x a n d r u H u r m u z a c h i . 1878: A l e x a n d r u M a c e d o n s c h i a vo rb i t

la A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i , d e s p r e „Mişcarea l i terară din cei din u r m ă zece ani".

9 Martie, 1848: S'a n ă s c u t î n I a ş i j u n i ­m i s t u l G h e o r g h e P a n u .

1F09: G. C r e t i a n u a vo rb i t la A t e n e u l R c m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Viata şi scrisori le lu i N. Bălcescn".

1885: S'a r e p r e z e n t a t p e n t r u p r i m a oa­ră la T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n B u c u r e ş t i p ie-su „Ov id iu" de Vas i le A l e c s a n d r ) .

1001: l o a n P u ş c a r i u ş i-a ţ i n u t d i s c u r ­su l de r ecep ţ i e î n A c a d e m i a R o m â n ă , t r a t â n d d e s p r e „Ugrinus 1291". R ă s ­p u n s u l a fost d a t de B. P . H a ş d e u

10 Martie, 1833: S'a n ă s c u t l a Mic l ău -^eni (]ud. R o m a n ) D i m i t r i e S t u r d z a .

1S56: S'a n ă s c u t în T o h a t ( Ţ i n u ţ i Să la ­ju lu i ) fo lk lo r i s tu l P . Dulfu.

1857: A p a r e l a P a r i s g a z e t a „Buciu­mul" c o n d u s ă de Ceza r Bol l iac , u r m ă t o ­ru l moi to : „cere şi ţi s e va da, bate ş i ti se va deschide".

1806: Ulyse de M a r s i l l a c a v o r b i t la A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Renan ş i mişcarea re l ig ioasă in seco­lu l a l XlX-lea".

1867: V. A. U r e c h i a a v o r b i t la A t e n e u l R o m a n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Poezia ro­m â n a în faţa politicei".

11 Martie, 1898: Au fost a leş i m e m b r i i ia A c a d e m i a R o m â n ă : A lexandru Xeno-scu n M a n u Dimitr ie C. OUăne-

h r i ! n < i n s , l v a n ' a " s u b c o n d u c e r e a UI! Oh. B a r i ţ . 1882: S. FI . M a r i a n şi-a ţ i n u t d i s c u r s u l

de r ecep ţ i e l a A c a d e m i a R o m â n ă vor ­b ind d e s p r e „Cromatica poporului ro­mân". R ă s p u n s u l a fost d a t de B . P . H a ş d e u .

1892:- A m u r i t s c r i i t o r u l I u l i u C. Să-ver-cu. ;,, -

13 Martie, 1893: l o a n K a l i n d e r u a fost a les m e m b r u a l A c a d e m i e i R o m â n e .

1900: E p i s c o p u l N. P o p e a şi-a ţ i n u t d i s c u r s u l de r ecep ţ i e la A c a d e m i a Ro­m a n ă v o r b i n d d e s p r e „Arhiepiscopul ş l Mitropol i tul Andrei Baron de Şaonna". R ă s p u n s u l a fost d a t de D. A. S tUrdza .

1906: C u n o s c u t a m a n i f e s t a ţ i e s t u d e n ­ţ ea scă în B u c u r e ş t i , p e n t r u a p ă r a r e a l imbei r o m â n e ş t i .

O r e a l i t a t e ca r e i m p r e s i o n e a z ă p l ăcu t s imţu r i l e noas t re . . .

De c â t e veacu r i n u a d m i r ă mur i t o r i i c u l o a r e a şi p a r f u m u l f lori lor , b u n u r i l e ce le m a i a lese a l e r e g n u l u i vege ta l?

D a r , m a i e ceva... N u e nevoie să ne g â n d i m la d a r u r i l e m a t e r i a l e a d u s e de p lante . . . C e e a c e n u se p r e ţ u e ş t e e numi ­r ea florilor.. . Sun t n u m i r i p o p u l a r e ro­m â n e ş t i c a r e îie s u g e r e a z ă m i r e a s m a co­dr i lo r , f âne ţe lo r şi l ivez i lo r noas t re . . . N u m i r i l e l a t ineş t i au şi e le f a rmecu l lor.. C i n e a r e cu l tu l c u v â n t u l u i p r e ţ u i e ş t e so­n o r i t a t e a m u l t o r n u m e p r o p r i i .

E des tu l să răsfoieşt i o c a r t e de bo ta ­nică... Ţi se p e r i n d ă p c l â n g ă n u m e u r â t e , n u m e b a r b a r e , n u m e ce n u se po t reţ ine. . . î n c h i d e cairltea... S i labe sonore se u n e s c in r i t m u r i sglobii... Menyantes . . . Doremn. . O e n a n t h e phe l l andr ium. . .

VIRGIL IIUZUM

12 UNIVERSUL LITERAR

Societatea Compozitorilor Români Crea t iunea muzica lă , man i fes ta rea com­

ple tă şi desăvâ r ş i t ă a vieţii muzicale , şi-a concre t iza t î n t a r a noas t r ă vrer i le d e or ­gan iza re î n „Societa tea Compozi tor i lor Români" . C u pr i le ju l celei de-a XI I -a a u ­d i ţ iun i , u l t ima d i n ciclul începu t a n u l t recut , d. Constantin Brăiloiu, secre tarul genera l a l Societăţ i i , a făcut s u m a r u l ac ­t iv i tă ţ i i d e ani p â n ' a c u m şi a schi ţa t pers­pectivele p e n t r u vii tor.

D u p ă cât înţelegem, hă rn i c i a cu ca re l uc ru l a fost începu t şi sus ţ inut a n u l t r e ­cut , n u a ceda t şi n u a scăzut es t imp de cât d in pr ic in i p e care r â n d p e r â n d le-am semnala t î n cronica d in „Mişcarea litera­ră" : l ipsa unei săli p rop r i i p e n t r u con­certe, t a x e p e spectacole n imic i toa re pen­t r u p roduc ţ i a muz ica lă au toh tonă , scepti­cismul v inovat cu care este î n t â m p i n a t ă c rea t iunea muz ica l ă românească şi nedes-toinicia cu ca re oficial i ta tea i a î n consi­de ra r e p r o p ă ş i r e a ar te i muz ica le în t a r a noas t ră . Fi reş te , piedicele acestea sun t ge­nera le şi pr ic inuesc nea junsu r i o r ică ru i fel de exerc i ţ iu muzica l . Nicio ' a l tă gru­pa re însă , ca „Societatea Compozi tor i lor Român i ' ' n ' a scos l a iveală , p r i n ac t iv i ­ta tea sa d in u r m ă , relele d e ca re este, bân ­t u i t ă v i a t a noas t r ă muzica lă , i nd icând şi l ipsuri le de ca re suferă, d a r şi mij loacele d e î nd rep t a r e .

A lcă tu i r ea ' p rogramelo r celor douăsp re ­zece aud i ţ i un i demons t rează îndea juns c â t ă l a rgă b u n ă v o i n ţ ă însuf le ţeş te p e in­terpre ţ i i noş t r i f run t a ş i şi p e câ t a j u t o r n e p u t e m bizui de la dânş i i î n cazul unei ac ţ iun i v i g u r o a s e ' d e educapiune muzica lă . D a r m a i i m p o r t a n t d e semnala t d i n alcă­tu i rea p rogramelor este reper tor iu l or igi ­nali românesc p e c a r e nic i m ă c a r nu-1 b ă ­n u i a m a t â t de boga t şi a t â t de va r ia t . Ac ­t iv i ta tea „Societăţi i Compozi tor i lor Ro­mân i ' ' a răscoli t astfel u n vraf de m a n u s ­crise ca re fac def ini t ivă d o v a d ă a s u p r a posibi l i tăţ i lor c rea toare româneş t i î n a r t a muzic i i .

D e m n de re levat este f a p t u l — b o n u m fac tum — că pub l i cu l r omânesc ai u r m ă ­r i t î nco rda t ava l anşa de p r i m e aud i ţ i un i d ă r u i t e cu risipitoare generoz i ta te d e „So­cietate" . C â t a înţeles şi câ t s'a r e semna t aud i to ru l s ă ' n u în ţe leagă , este d e d i scu ta t în a l t ă o rd ine de idei . Des tu l n u m a i că s t rădu in ţe le mare i „Societăţ i d e muz ică nouă ' ' cu filiale î n toa te mar i l e cen t re muzica le a le lumii , ab ia de-şi poa te î n g ă d u i cu ra ju l u n u i a şa m a r e n u m ă r de p r i m e aud i ţ iun i . Nic i va loa rea pieselor execu t a t e n u este de deconsiderat . A s u p r a u n o r a a m ş i cu teza t să î tasemnăm pă re r i l e noas t re . O vedere genera lă de a n s a m b l u este greu d e c ă p ă t a t şi tot a t â t de g reu c redem c ă se poa te p r o n u n ţ a o j u d e c a t ă def in i t ivă a su ­p r a or ientăr i lor estetice desemnate de ac ­t iv i t a tea de p â n ă a c u m a compozi tor i lor . Es te însă incontes tabi l că tot ce es te a v â n t c rea tor m a i au ten t i c românesc , porneş te hotărât dela folklor. Este t ica imi ta ţ iun i i şi d idascal ie i s t reine devine d e o impoten­ţ ă c rea toare dezolantă .

Ni-i t e a m ă c a n u c u m v a p r ime jd ia im­potenţe i sau degenerescentei c rea toa re să nu-ş i s t r ămu te o rb i t a fa ta lă la Viena_ ex­per ienţe lor iconoclaste. Zăr im fa la i ta r i cu fa ţa în t r ' acolo . Ce rce t a r ea folklorului ro ­mânesc a r t ă m ă d u i r ad ica l m u l t e d i n ne­s ta tornice le înc l ina ţ iun i de c a r e sunt a m ă ­giţi în b u n ă p a r t e un i i d in t r e compozi to­rii noştr i . Cunoaş t e r ea suf le tului poporu ­lui! d i n ca re a isvorî t v iersul doinei noas­t re , n u este obiectiv a l ac t iv i tă ţ i i c rea toru­lui ; dar oricum el nu poate rămâne strein

de ceiace este p r o p r i a şi or ig inal ca m a n i ­fes ta re c u l t u r a l ă şi, deci , şi muz ica l ă î n sp i r i tu l neamulu i . S t r ânge rea cântecelor p o p u l a r e şi s tud iu l şt i inţif ic _al melosului nos t ru d i n p u n c t de vedere formal , tonal , r i tmic , polifonic şi o rches t ra l vor ho tă r î , n ă d ă j d u i m , ac t iv i t a tea p r imord i a l ă şi cea m a i u t i l ă p e ca re a r e să o desfăşoare „So­cie ta tea Compozi tor i lor R o m â n i " î n vii­tor. C h i a r ed i tu ra de ca re n i s'a vorbi t este de ut i l iza t p e n t r u ' s c o p u l t ipă r i tu r i lo r de muz ică p o p u l a r ă , bine 'nţeles luându-se toa te p recau ţ iun i l e pentru, o câ t m a i cre­dincioasă t r ansc r i e re a cântecelor . A n a r ­h i a cr i t ică de ca r e a c u m î n u r m ă a m fost f ă r ă de c r u ţ a r e înv inovă ţ i ţ i top: cei ce ne î n g ă d u i m să î n semnăm d in date le vieţii noas t re muzica le , a ferit tocmai p e com­pozitori i ca re n e învinovăţesc şi ca re fac p a r t e d in „Societa tea Compozi tor i lor Ro­mâni ' ' , de a s p r i m e a cu c a r e este j u d e c a t ă noua p roduc ţ i une muz ica l ă a iu rea . A m fi p u t u t reedi ta p e n t r u î m p r e j u r ă r i l e dela noi „pr imejd ia futuriştilor*", „estetica im­potenţe i muzica le" , „o n o u ă estetică a muz ic i i " e t c , şi a m fi r i sca t să creştem în nega t iv ş i d izolvant dibuir i le , ne lămu­ririle şi deosebiri le de veder i ca re moc­nesc nemăr tu r i s i t e p r i n t r e t iner i i compo­zitori . Această r a n ă v a fi deschisă, n e te­mem, p r in nou l p u n c t det p r o g r a m p e ca re şi-1 p r o p u n e „ S o c i e t a t e a " : execu ta rea şi la noi a muzic i i moderne . Muzica moder ­n ă v a veni l a noi î m p r e s u r a t ă de ecouri le d iscuţ iuni lor d in ju ru - i , şi, implici t , v a j ­nici i mei confraţ i vor e x p u n e , ca nepoto­li ţ i c i t i tor i , d in lec tur i le lor şi vor l ă m u r i şi pub l i cu l ş i pe compozi tor i a s u p r a s tă r i ­lo r d e fap t a le compozi ţ iuni i muz ica le de pes te gran i ţe le noas t re . Nu socotim pe n ic iunu l d in creator i i d e f rumos muz ica l deja noi ca apend ice a l unei şcoli s au a l unei pe r sona l i t ă ţ i muz ica l e de-a iurea . î n ­c l ina ţ iun i î n s ă sunt văd i t manifes ta te , i a r in te rp re tă r i l e de muz ică m o d e r n ă vor fi de n a t u r ă să precizeze sp re ce ideal vâ s ­leşte noua noas t r ă şcoală. Abil i m â n u i t o r i a i „peanei c r i t ice" compozi tor i i noş t r i vor avea de f ixa t a c u m ideologia î n c a r e nă -zuesc să-şi a f i rme gândur i l e ş i dialect ica lor muz ica lă . I a r a sp r imea discuţ iuni lor , ca re n u însemnează t r i v i ab t a t ea lor . va pr i le j i o necesară l ă m u r i r e teoret ică a es­tet ici i compozi tor i lor noş t r i .

P â n ă a tunc i , sun t em î n d a t o r a ţ i să în­semnăm' cu cele m a i elogioase cuvinte ac ­t iv i ta tea conşt ientă , s is tematică şi p l ină de rod b u n a î n t â iu lu i a n a l „Societăţi i .Compozitori lor Români ' ' . Vredn ică de toa t ă înc rede rea publ icu lu i , „Societatea Compozi tor i lor Român i ' ' deschide sub b u n i a u g u r i ca lea real izăr i i a sp i ra ţ iun i lo r muz ica le româneş t i .

G. BREAZUL

I n s e m n ă r,i ( P e marg inea u l t imelor expoziţ i i)

I n t r e l i t e r a tu ră şi p las t ică e o prăpas t i e . Cerceta ţ i f undu l ei. Sunt n u m a i cada­

vre : profesori şi crit ici . * .

Uni i scu lp tor i la modă , construiesc un por t re t m ă s u r â n d cu compasu l toate orga­nele vizibile a le c l ientului .

D a r , p â n ă la sfârşit , nu izbutesc să înfăţoşeze decâ t u n manechin.

Client şi scu lp tor sunt foar te încân ta ţ i : ope ra e naturală.

* Pr iv ind o ope ră de a r tă , câ ţ i oare se vor

fi g â n d i t şi vor fi în ţe les l u p t a mis tu i toa­re ca re s'a încins î n t r e ar t is t şi materie. p â n ă la desăvârş i ta înf rângere a aceştia! '

« Este o vo lup t a t e î n fericire, cum este o

vo lup ta te î n sufer inţă . Ar t i s tu l s'a c u n u n a t cu cea d in u rmă . * Vai însă d e a r t i s tu l c a r e va lăsa î n t r e ­

zăr i t ă , î n ope ra lui , dure rea creat iuni i . P l ăzmui r ea lui, or icât de a d â n c ă , va

impres iona penibi l .

A r t a t rebuie să pară un joc. O desfăşu­r a r e nesil i tă a u n o r pr isosur i sufleteşti .

Al tmin te r i distrage — şi p i e rde d in p u ­terea ei fasc inatoare .

Maica Prec is ta ţ ine pe genunch i i ei o-bosiţ i t r u p u l gol, rece, f rân t de moar te , a l b l â n d u l u i copil d i n Nazare t .

Maica P r e a c u r a t ă p lânge . Ochi i ei a-dâjnci, negr i ş i umezi , sorb cu p a t i m ă grea u l t imele v ior iur i d in pleoapele oblo­n i t e a l e f iului d r ag .

Maica!Prec i s ta p l â n g e — şi tu , pr iv i tor , te c u t r e m u r i de pa l id i t a tea în f io ră toare a Dumnezeu lu i m o r t — şi p l âng i de gea­m ă t u l s u r d a l m a m e i î nves tmân ta t ă în negru .

D a r . ia seama I P l â n g i şi te cu t r emur i tu în fa ţa unei

scene vii ? la seama I Auzi tu , îtn adevăr , gemetele Maicii

D o m n u l u i ? Vezi t u î n a d e v ă r pa l id i t a t ea t r upu lu i

Ce lu i m â n t u i t d e v ia ţă , şi v ior iul d in

f leoapele Lui , şi ves tminte le cerni te a le ecioarei ? Nul Nu vezi şi n u auz i n imic d in toa te a-

cestea. 1

î n a i n t e a . . ta n u s tă nici Mântu i to ru l , n ic i Maica Fec ioară . Nimeni d in semenii tăi şi ai lui Dumnezeu .

Ci un bloc iner t , de m a r m o r ă a lbă . Ar t i s tu l te-a fermecat* p r iv i to ru le na iv ! Şi ai' fost câ teva cl ipe altul, mai desă­

vâ r ş i t , f i indcă te-ai confunda t şi ai t r ă i t î n durerea a r t i s tu lu i a n o n i m în du re rea aceia p e n t r u D u m n e z e u l pr igoni t , î n du ­rerea aceia ca r e a i zbu t i t să transforme glacia la inerţ ie a s tânc i i de m a r m o r ă în-tr'un sentiment ce a r d e viu, înf ioară şi s t r ă luminează .

Tu, p r iv i toru le , ca re ţ i s'a p ă r u t că a i văzu t î n a d e v ă r pe Maica D o m n u l u i şi pe b u n u l Isus — şi i-ai auz i t î n adevă r— şi te-ai în f io ra t d e sufe r in ţa aceia m a r e , ca şi cum totul s'âr fi pe t recu t a ievea — tu eşti un binecuvântat, fiindcă în tine

UNIVERSUL LITERAR

Cinematograful " " C i n e m a Capi to l : Baiadera de Francisc Mar ion cu N o r m a Ta l ­m a d g e .

Uneori p r i n sălile de aş tep ta re . îmole-t i c indu- t i p r i v i r e a ' a b s e n t ă în inviz ib i ­le le pi lnze de pă i an j en ce se d e s t r a m ă p r in co l tu r i l e bana l i l o r pe re ţ i , t e t r ezeş t i la un moment d a t f ixând cu o a tenţ ie p e c a r e nici nu o b ă n u i a i , u n t ab lou oa­r eca re , un t ab lou f ă ră i m p o r t a n t ă , f ă r ă nici o v a l o a r e d a r c a r e to tuş i îti p lace .

P e n t r u ce? Nu a i p u t ea-o spune . D e a s e m e n e a de m u l t e or i în r e s tau-

rrmtele de noap t e , u r e c h e a ce u r m ă r e a cu to tu l d i s t r a t ă o r c h e s t r a c e r n â n d no­te le pi in r u m o a r e a v a g ă a sălei , p r i n d e un a c o r d p e c a r e me lod ia î l î n t i nde sen-pibJlităfei somno len te ca o m â n ă vigu­roasă ce te smu lge d i n t r ' o d a t ă şi p r i n -tr'iiD sal t n e a ş t e p t a t te r id ică b r u s c de i s u p r a atmosferei bana l e şi indi ferente i r e s t a u r a n t u l u i . O r o m a n ţ ă fadă, s tu­pida, c ă r e i a ştii b i n e că nu- i po ţ i aco rda nici o ca l i t a t e es te t i că şi t o tuş i n u po t i să nu- ţ i măr tu r i seş t i că-ţ i p lace fă ră să ş t i ; p e n t r u ce.

Deş i a s e m ă n ă t o r , n u tocmai aces ta e cazul „Bavadere i '* p e d e o p a r t e f i indcă n re des tu le r ea l e ca l i t ă ţ i i a r p e d e a l t a f i indcă îti dai s e a m a pe r fec t d e oeeace te face să uit i defec te le car i f ă r ă a fi p r e a m a r i — d a c ă n u şi, n u m e r o a s e — ră ­m â n to tuş i defecte .

V ă z â n d . ,Ba jadera" cu N o r m a T a l m a d ­ge, f ă r ă să v re i g â n d u l ţ i se d u c e Ia mi ­n u n a t a c r ea ţ i e p e ca r e a făcut-o d in ro ­

l u l Helenei de Trevi l lac , d-ra L e n y Ca-l e r Ia t e a t r u l Reg ina Măr i a . I n t r ' a d e v ă r î n tocma i ca N o r m a T a l m a d g e cu „Ba­iadera'*, e x c e l e n t a i m p r e s i e ce-ţţi l ă s a „La b e l l e a v e n t u r e ' ' s e d a t o r a îm cea m a i m a r e p a r t e a tmos fe re i p e c a r e r e u ­şea să o cree'ze a t â t d e p u t e r n i c şi cu mi j loace a t â t d e s imple , t â n ă r a şi t a l en ­t a t a a r t i s t ă .

C a si î n delicioasa piesă a lui de Flers . când H e l e n e r ă m â n e s i n g u r ă cu A n d r e în c a m e r a p a t r i a r c h a l ă în CAIRE t r e b u e să p lu tească n a r f u m de l ivănţ ică în ae ru l de „ înch i s " î n „Ba iade ra ' 1 c ând N o r m a T a l m a d g e v ine la R a y m o n d , f ă r ă să v re i încerc i senza ţ i a aceea n e î n c h i p u i t d e r econfo r t an tă pe ca r e o a i a tunc i când p r i m a b o a r e p r i m ă v ă r a t e c ă n ă v ă l e ş t e d i n t r ' o d a t ă în c a m e r ă p r i n f e r e a s t r a des­chisă , f ăcând să f l u tu re p e r d e l e l e t r a n ­s p a r e n t e şi s ă foşnească vesel a l b u l în ­dol ia t de s e v e r i t a t e a l i t e r i l o r n e g r e , al bu l hâ r t i i l o r î m p r ă ş t i a t e ne masa de lu ­cru. O r câ t de sceptic, de a r id sufleteşte ai fi, n u pot i să n u t e s i m ţ i mişcat , ÎN faţa a to t ce a c e a s t ă a d i e r e î n d e p ă r t a t ă r e p r e z i n t ă d e t ine resc , de p r o a s p ă t de f raged .

D a r p e când d-ra C a l e r se identif ica perfect cu rolul . N o r m a T a l m a d g e din con t r ă — d a r d in f e r i c i r e — E foar te d e p a r t e de felul cum a fost c o n c e p u t r o ­lul . D i n fer ic i re p e n t r u că astfel tot ce-<ace face f a rmecu l filmului! s 'ar fi spu l ­be ra t . .

N o r m a T a l m a d g e a fost o insrenuă nu­mai .pe câtă v r e m e ro lu l e a l unei ÎN-FENNE d u b l a t ă de o femini ta te pu te rn ică . Rolul — tocmai p e n t r u c ă foa r te PTOET conceput (din punct, de vedere strict , a l r a p o r t u l u i cu subiectul ) — e r a foar te greu de j u c a t . T â n ă r a a r t i s t ă a ş t iu t să e ludeze -— poa t e i n v o l u n t a r — aceas t ă d i f icul ta te , d a r asa c u m a în ţe les ro lu l . 1-a î n c â t m i n u n a t , cu o n u a n ţ a r e desă­vârş i tă .

In el însuşi f i lmul e foa r t e s l ab : sce­n a r i u l a b u n d â n d ÎN s i tuaţ i i t r a s e de pă r . neverosimile f i indcă nena tu ra l e , s i tuaţ i i p e CARP r e e i a n e î n ţ e l e g ă t o a r e le face şi ma i b a r o c e . Din ace iaş i c a u z ă si ca­r a c t e r u l pe r sonag i i l o r e nedef in i t si ine­r ţ i . Montarea : u n fel d e supras t i l i zare dusă la e x t r e m : u n o r i en t de p a n o r a m ă .

Totuş i aces te defecte d i spa r si f i lmul p r o d u c e iimrvresie p u t e r n i c ă g r a t i e t i ne ­r e ţ e ! Isî d r ă g ă l ă ş e n i e i c e s e d e s p r i n d e din î n t r e a g a f i inţă a N o r m e i T a l m a d g e .

Cinema Bulevard Palace: M a l e c

F ă r ă a fi dintlre ce le m a i b u n e p r o ­ducţ i i a l e r e p u t a t u l u i comic, aces te u l ­t ime t r e i a v e n t u r i a l e lui Malec sun t des tu l de r euş i t e g ra t i e a t â t jocu lu i său. cât şi u n o r ingenioz i tă ţ i de m o n t a r e şi ch ia r de compozi ţ ie a s cena r iu lu i . E un spectacol exttrem d e i n t e r e s a n t p e n t r u or ic ine do re ş t e să se conv ingă d e cât a-rlovăr si câ tă fantez ie se găseş te î n t eo r i ­ile f iziologişt i lor r â su lu i .

C R O N I C A R

13

O mică revis tă engleză, i-a p u s lui S h a w u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e :

„Car i sunt , d u p ă pă re r ea d-voastră , cei 12 scri i tori con t imporan i a l că ro r ta len t umbreş t e p e acela a l celorlalţ i ?''

S h a w găsi că ches t i unea aceas t a e in­solubilă. D a c ă a r fi voit să r ă spunză , a r fî fost nevoit să just i f ice p e l u n g cele 12 prefe r in ţe a le sale. De aceea el a tăcu t .

Aceas ta lînsă n u fu p e p l acu l micei re­viste. E a î l sâcâ i a t â t p e ce lebrul umoris t , că el n ' avu înco t ro şi la u r m ă compuse u r m ă t o a r e a l is tă :

1) George Bernard S h a w ; 2) G. Be rna rd S h a w ; 3) George B. S h a w ; 4) Geo. B. S h a w ; 5) G. B. S h a w ; 6) G. B. S. 7) George S h a w ; 8) Be rna rd S h a w ; 9) Geor­ge ; 10) B e r n a r d ; 11) S h a w ; 12) S h a w George Berna rd .

Ceeace e ma i nos t im că mica revis tă n u a p r iceput . E a a pub l i ca t l is ta aceas ta cu m u l ţ u m i r i şi e loei i d i t i r a m b i c e la adre_ sa lui B e r n a r d Shaw.

* î n t r e b a t a s u p r a fumatu lu i , Be rna rd

S h a w a r ă s p u n s : — „A m ă î n t r e b a pe mine a s u p r a fu­

ma tu lu i , î n s e a m n ă a m ă insul ta . 'Nu a m a v u t n ic ioda tă obiceiul acesta m u r d a r şi nici n ' a m d a t cuiva' p r i l e ju l să c r e a d ă că m'aş i fi d e d a t aces tui spor t u r â t " .

* Berna rd S h a w p r imi în t r 'o zi o scrisoare

p r in care o m a r e a r t i s t ă f ranceză î i soli­cita: u n autograf , m ă c a r u n s ingur cu­v â n t scr is d e m â n a lui .

Shaw, c a r e n u d ă a u t o g r a f e , vo ia să fie genti l cu ar t i s ta , se aşeză l a m a s ă şi scrise : '

„Regret că n u v ă pot sat isface dor in ţa , de a v ă d a u n I autograf" .

* Bernard S h a w a t r imis revistei amer i ­

cane „ Independen t L a b o u r P a r t y Ar t ş Gri ld ' ' , d r eo t p l a t ă a abonamen tu lu i său, s u m a de 125 dolar i , ceea ce reprez in tă costul abonamen tu lu i pe 200 ani .

Ed i to ru l revistei . Malenberg, a scris Ini S h a w că-i mu l ţumeş t e pen t ru suma t r i ­misă şi a a d ă o g a t că, la exp i r a r ea celoi' d o u ă su te de an i de abonamen t , îşi va per­mi te să-i r eamin tească nevoia de re înoire a abonamen tu lu i .

R U D . A. K N A P P

Metalurgiş t i i englezi, nemu l ţumi ţ i de e-şecul unei greve recente , se p lângeau că presa exagerase cu r ă u t a t e , vorb ind des-prfe greva lor .

Nnu l d i n t r e j u rna l e l e vizate , r ă s p u n ­se lucră tor i lor , p r i n t r ' u n edi tor ia l cu a-cest apolog :

„Redac toru l - ţe f a l u n u i j u r n a l amer i ­can p r imi î n t r o zi v iz i ta u n u i necunoscut care- i expuse în t e rmeni concişi, obiectul vizitei lui :

„Mi s'a î n t â m p l a t , lînoeou necunoscutul , mi s'a î n t â m p l a t u n incident deplorabi l . L u a m m a s a cu c u m n a t u - m e u , când , n u şt iu c u m şi ce fel, se porneş te î n t r e noi, o discuţ ie pol i t ică. Desnădă jdu i t că n u pot s ă ral iez p e c u m n a t u - m e u l a p u n c t u l meu d e vede re (care e r a cel bun , p r e c u m bă ­nui ţ i ) , iau de p e masă cu ţ i tu l de tă ia t pâ ine , şi-1 împ lân t în p iep tu l î n c ă p ă ţ â ­n a t u l u i ; d u n ă aceea în sup ra exc i t a rea mo-iriientnlui, îl ta i cald încă , în bucă ţ i mici , î n bucă ţe le câ t m a i mici. C u m ştiu, cu câ tă u ş u r i n ţ ă exagerează ju rna le le şi cele m a i ne însemna te î n t â m p l ă r i , a m ţ i nu t să v ă povestesc, în persoană , c u m s 'au în­t â m p l a t luc rur i l e" .

zac izvoare le naivităfii, f ă r ă de ca re în ţe­legerea Ar te i n u este posibi lă .

D a r , va i !.. Sun t şi pr iv i tor i cari^ se ru ­ş inează de na iv i t a t e — şi o a l u n g ă b r u t a l din ei şi o u rmăresc , în al ţ i i , cu bice de p l u m b , grele.

Aceşt ia vor chema pe d a t ă vopsi tor i ha rn ic i , să î n t i n d ă ca t rar i peste ves tminte­le P rea Cura t e i şi ga lben de cea ră peste t r a p u l D o m n u l u i a b ă t u t d e oameni .

Pr iv i tor i i g rav i n u înţeleg să fie ferme­caţ i d e art is t .

Ei n u cer, dela A r t ă vrajă, ci a idoma tă lmăci re . '

Copii i , p r imi t iv i i şi ar t i ş t i i se în tâ lnesc p re tu t inden i , şi în toa te veacur i le , pr ie­teni .

Ei s ingur i descopăr , î n lucrur i l e neîn­sufleţite, duhul viu si e t e rn al lumilor , neintel igibi l p e n t r u alţ i i .

*

I a t ă p e n t r u ce nu le pr ieş te acestor t re i tovarăş i , societatea r iguros o rgan i ­za tă .

Ea a na lisează şi expl ică totul . A r t a e p r u n c u l ta inei .

N. N. T O N I T Z A

EXPOZIŢII Casa Artei ( C â m p i n e a n u 17) : Hora ţ iu

Dimi t r iu . Muzeul Simu (atelier) : Mar ius Bunescu. Căminul Artelor (Victoriei 81) : Briese-

Cosmovici . Cartea Românească: „Grupul celor patru" — Fr . Ş i ra to —

St. Dimi t rescu — N. Toni tza — O. H a n . Ateneu: „Tinerimea artistică''. Sala Mozart: B 'Arg — Steurer — Gic

Săvulescu. ' ' H 1

Căminul Artelor (17 Martie) — Mili ta P ă t r a ş e u — Marcel I ancu .

14 UNIVERSUL LITERAR

MARIOARA VENTURA SĂRBĂTORITA

A ş t e p t a m cu î n f r i g u r a r e s ă v e d e m o m a n i f e s t a ţ i e de r e c u n o ş t i n ţ ă , — d a , de r e ­c u n o ş t i n ţ ă — d i n p a r t e a i n t e l e c t u a l i t ă ­ţii r o m â n e ş t i f a ţ ă de a c e a s t ă m a r e a r ­t i s t ă . Şi s'a m a n i f e s t a t p r i n o r g a n i z a r e a u n u i b a n c h e t î n c i n s t e a ei. S u n t e m d o a r î n t r ' u n c ic lu de b a n c h e t e p e n t r u s ă r b ă t o r i r e a a r t i ş t i l o r c o n s a c r a ţ i . P o a t e că a r fi fost p r i l e ju l s ă se facă o al t fe l de m a n i f e s t a ţ i e a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i r o ­m â n e ş t i p e n t r u M a r i o a r a V e n t u r a . De p i ldă , a ş a c u m s'a f ăcu t p e n t r u ş t i i n ţ a p ro feso r i lo r Babeş şi M a r i n e s c u : o şe­d i n ţ ă l a c a r e să-ş i s p u n ă c u v â n t u l ca ld şi î n t r e g r e p r e z e n t a n ţ i i c u l t u r i i şi a i i n s t i t u ţ i i l o r c u l t u r a l e . A r fi fost m a i n i ­m e r i t ă o a t a r e s ă r b ă t o r i r e a M a r i o a r e i V e n t u r a , f i ndcă a r t a ei, ş t i i n ţ a ei, i n s ­p i r a ţ i a şi e n t u z i a s m u l ei t r ec cu m u l t d inco lo de c a d r u l s ă r b ă t o r i r i i p r i n t r ' u n b a n c h e t , s o l e m n i z a t de frac şi s m o c k i n g , cu d i s c u r s u r i ocaz iona le .

T o t u ş s ă r b ă t o r i r e a ei de c ă t r e o a m e n i de t e a t r u (a r t i ş t i , c r i t ic i , d i r ec to r ) , zia­r i ş t i şi s t u d e n ţ i a r e o a d â n c ă semni f i ca ­ţ ie de m â n d r i e şi r e c u n o ş t i n ţ ă . De m â n ­dr ie , c ă M a r i o a r a V e n t u r a ţ i n e s ă s t ea n e c u r m a t în l e g ă t u r ă cu no i şi s t ă r u -eş te s ă î n a l ţ e p r e s t i g i u l scene i r o m â ­neş t i , p r i n f a p t u l că e a n o a s t r ă ; de r e c u n o ş t i n ţ ă , f i i ndcă î n ţ e l e g e m şi s i m ­ţ i m în f io ră r i l e pe c a r e t a l e n t u l ei le r i ­s ipeş te d i n be l şug , cu a v â n t es te t ic şi cu m ă r e ţ i e .

La Teatra l P o p u l a r : „DOI OAMENI"

A m fost l a a d o u a r e p r e z e n t a ţ i e a piesei d - r u l u i A n t o n I o n e s c u . T e a t r u l e r a p l i n de t i ne re t , î n spec ia l u n i v e r s i ­t a r . Şi ca a t a r e , în t e a t r u o a t m o s f e r ă j u v e n i l ă , î n c a r e v i b r a d o r i n ţ a de î n ţ e ­l ege re şi a p r e c i e r e a l a t u r e i b u n e de m a n i f e s t a r e o m e n e a s c ă , d e m n ă s ă t r i u m f e p r i n b i r u i n ţ a p u n c t u l u i de ve­de re m o r a l . I n a c e s t sens , t e a t r u l p o p u l a r p a r e că a r a v e a u n ro l de p r o ­p a g a n d ă m o r a l ă - c u l t u r a l ă . c u p iese , î n c a r e s ă fie u r m ă r i t ă o a n u m e idee m o ­

r a l i z a t o a r e , şi r e a l i z a t ă c h i a r f ă r ă si­l i n ţ a u n o r p r e o c u p ă r i î n a l t e d e a r t ă .

P i e s a d - r u l u i A n t o n I o n e s c u a fost s c r i s ă cu g â n d u l de a a r ă t a , c â t s u n t de s i m p a t i c i o a m e n i i , c a r i u r m ă r e s c o n ă z u i n ţ ă de a fi folosi tor i obş te i , p r i n c in s t e şi d e v o t a m e n t şi c â t de u r â c i o ş i s u n t ce i la l ţ i , a r i v i ş t i i , c in ic i i , p rof i tor i i , l i che le le .

Astfel a î n f ă ţ i ş a t „doi o a m e n i " : u n u l b u n , c r ed inc io s a n g a j a m e n t e l o r şi r o s ­t u l u i lu i de i n t e l e c t u a l , c a r e t r e b u e să. m u n c e a s c ă p e n t r u o m a i b u n ă s t a r e a t u t u r o r (d - ru l Ş e r b a n ) şi a l t u l d o r n i c de î m b o g ă ţ i r e , p ă c ă t o s , c a r e n ' a r e n ic i u n s c r u p u l ( a v o c a t u l George P o p e s c u ) şi c a r e p e n t r u m o r a l a (era s ă zic a fabu­lei) t r e b u i a s ă fie p e d e p s i t : el î n e b u -n e ş t e şi cop i lu l îi m o a r e .

Despre p iesă , m i - a ş î n g ă d u i s ă s p u n , că poa t e s luj i de p r o p a g a n d ă î n l u m e a cu o r i z o n t u r i suf le teş t i m a i m i c i . E ca o fabu lă , î n c h e i a t ă cu m o r a l ă s ă n ă ­toasă , — a ş a de n e c e s a r ă în s v â n t u r a r e a a c t u a l ă de n e c r e d i n ţ ă şi c i n i s m .

Despre jocu l a r t i ş t i l o r Vracca , M. C o n s t a n t i n e s c u , S ă v u l e s c u , d-nele Cleo C e r n ă ţ e a n u , C l u c e r u de l a T e a t r u l N a ­t i ona l şi a l d -ne lo r Ne l ly O p r e a W a u w -r i n şi a l d - lor Geo rg i an C r i s t o b a l d de l a P o p u l a r , n ' a ş p u t e a s p u n e decâ t că a u i n t e r p r e t a t cu f ide l i t a te r o l u r i l e de l a în­c e p u t p rec i se şi s e p a r a t e , e v i t â n d e m o -ţ i u n i l e conf l ic te lor d r a m a t i c e .

B. C E C R O P I D E

Spicuiri în toarcerea fiicei r is ipi toare

Ult imul n u m ă r (XVIII , 1, 1926) din „Viaţa Românească ' ' aduce o serie de „ Ins t an tanee" a le Luciei Mania. Sunt din b u n a sursă a „Miniaturi- lor . Lir ismul , r a r u l d a r de observaţ ie , i ronia şi indecen­ţii decenta! — cal i tă ţ i le care const i tu iau fa rmecul min ia tu r i lo r d ispăruseră , d i lua­te, în povest i rea „Cucoanei Ol impia ' ' . Poa te că aventura , n ' a fost aşa de a lar ­man tă , c u m o văzusem noi.

F a p t este că, veseli de aceas tă în toa r ­cere a fiicei r is ipi toare , j ungh i em un ecn ţp l imen t gras , ş i d ă m şi cet i tori lor noştri , de poftă, d in aceste ins tan tanee ale scri i toarei , de gra ţ ie intel igentă , care este Lucia Man tu :

0. O P E R E G E N E R A L E . B I B L I O G R A F I E . A N U A R E . C A L E N D A R E .

Anuarul R o m â n i e i p e n t r u comer ţ , i n d u s ­t r ie , m e s e r i i şi a g r i c u l t u r ă . 1925—2G. B u c u r e ş t i , Rudolf Mosse, [1926], 2836 -f- ?6 P- + h a r t ă .

A n u a r u l „Socec" a l R o m â n i e i - M a r i . An-n u a i l e „Socec" de la G r a n d e Rou-manie . . . 1925. Voi. I — C a p i t a l a . B u ­c u r e ş t i , Socec & Co., [1925]. Lei 1250 a m b e l e v o l u m e .

Biblioteca A c a d e m i e i R o m â n e . Expoz i ţ i a a I l -a . C a r t e a r o m â n e a s c ă v e c h e 1508—1820. P o r t r e t e şi s t a m p e a lese . D e s c h i d e r e a l a 5 M a r t i e 1926 o r a 4 p. m . I n t r a r e a p r i n ca l ea Vic tor ie i No. 121. B u c u r e ş t i , Academia Româ­nă, [1926], 26 p .

087.1 L I T E R A T U R Ă P E N T R U T I N E R I M E

N e g i n (Mihai l ) . — P o v e s t e a lu i Ţ u g u i l ă (Poves t i r e p e n t r u copii i m a r i şi mic i ) .

1) A se vedea tabloul clasif icaţ iunii zecimale î n n u m ă r u l 1,

săptămânal^ de AL. - S A D W O N E S C U

Voi. I I : Ţ u g u i l ă ca ş co la r c u ghioz­d a n şi a b e c e d a r . B u c u r e ş t i , Univer­sul , 1926, 64 p . F ig . Lei 6. (Bibl io teca z i a r u l u i U n i v e r s u l No . 4).

2 R E L I G I E . T E O L O G I E . Constant inescu (Pr . I u l i a n M.). — I m p o r ­

t a n ţ a S i n o d u l u i I E c u m e n i c şi M a ­r i l e lu i p e r s o n a l i t ă ţ i . C o n s t a n ţ a , (Tip . Albania) , 1926, 60 p . Lei 25.

Efrem SiruL — C u v i n t e l e şi î n v ă ţ ă t u r i l e c a r e se c u p r i n d î n t r u a t r e i a c a r t e . B u c u r e ş t i , (Tip. Naţ ionala , J e a n Io­n e s c u & Co.). 1926, 2 7 1 + I I I p . + Pl-

Gan (Vasi lc) . — Uş i l e pocă in ţ e i . 15 p r e ­dici d i n p e r i o a d a t r i o d u l u i . A r a d , Librăria Diecezană, 1925,143 p . Le i 35.

Vâsârhe lv i J ă n o s . — „ B i z o n y s â g t e t e l " cgyhâz i beszedek . T u r d a , (Ny — o m F u s s y Jozsef), 1925, 319 p .

3 Ş T I I N Ţ E SOCIALE. SOCIOLOGIE. Brăi l eann ( T r a i a n ) . — E l e m e n t e de so­

ciologie. Sociologie g e n e r a l ă . C e r n ă ­u ţ i , (Tip. Mitropol i tul Si lvestru) , 1926, 246 p . Lei 140.

Găvănescu (I.). — S t r ă d a n i a o m e n i r i i s p r e m a i b ine . S t u d i u a s u p r a di fer i -

Un z â m b e t

7,a halta din piaţa Sfânlu-Spiridon te urcă in tramvai o doamnă cu pachete mid­ie. Are o faţă cenuşie, veştedă şi plângă­toare.

Deodată se ridică şi ese grăbită pe plat­formă. Se apleacă, ia ceva de jos şi se în­toarce. Acuma ţine în mână încă un pa­cheţel, îşi ia locul de mai înainte, deschi­de într'un râs de bucurie gura cu dinţi mari şi, cu o nestăpânită mişcare de ex­pansiune, arată domnului aşezat în fata ei pacheţelul şi-i spune :

— L-am găsit! Domnul, rece, demn, fără nici o schim­

bare de expresie, întoarce încet capul spre geam şi priveşte strada.

Pe faţa sarbădă a femeii rdsul — mirat o clipă de locul pe care a înflorit — se întunecă, dă drumul culelor înţepenite într'o veselie factice, le şterge apoi cu io­tul. Gura se închide treptat, buzele se strâng lent, dar progresiv, până ce înfiri­pă iar — ca la început — icoana vorbitoa­re a unei vieţi amărite, fără rosl şi fără farmec.

Toporaş i .

Cartierul pare adormit. Luna — nemiş­cată pe seninul palid — ramănă cu o floare străvezie de omăt. La asfinţit glo­bul imens al soarelui se îneacă învăpăiat după dealuri.

Pe strada goală, se aude de departe un zgomot de paşi. Casele scunde, vesele de puţină distracţie, privesc curioase cu fe­restrele lor incendiate de răsfrângerile a-pusului.

Trecătorul se iveşte din oale. E un li­cean înalt şi subţire ca o trestie. Urcă în­eci în susul străzii şi ceteşte o scrisoare de format gingaş. Foaia fină tremură u ş o r i;e rumeneşte o clipă, învăluită de o rază piezişă ce scapă prin spărtura unui zaplaz. Sc umbreşte apoi instantaneu, intrând în violetul ei discret şi lasă în trecere, abia simţit, dulce parfum de toporaşi.

C â n t e c din m o r m â n t

In! „Viaţai l i t e r a r ă " (1, 2, 27 Febr.) d. V. Milcu pub l ică aceste 5 strofe de t u lbu ră ­tor cân tec pos tum :

t e l o r s t ă r i şi concep ţ i i soc ia le . B â r ­lad , (Tip . Lupaşcu) , 1925, 25 p . Le i 5.

Nicola i (Georg Fr . ) . — Bio log ia r ă z b o i u ­lu i . P r e l u c r a r e de E u g e n Re lg i s . E d i ­ţ i a I l - a r e v ă z u t ă . Iaş i , Viaţa Roml-nească , 1926, XI I I -f- 246 - j - I I I p . Lei 50.

Ralea (Miha i D.). — I n t r o d u c e r e î n so­ciologie . B u c u r e ş t i , Fundaţ ia cu l tu­rală Pr inc ipe le Carol, [1926]. Lei 20. (Car t ea V r e m e i 6).

Solaco lu (Ba rbu ) . — Leon B o u r g e o i s şi i deea s o l i d a r i t ă ţ e i soc ia le . B u c u r e ş t i Editura Anale lor Stat is t ice ş l Econo­mice , 1925, 64 p . Le i 30.

5 Ş T I I N Ţ E P U R E . Bratn (Gheoa rghe ) . — C u r s de m a t e m a ­

tici g e n e r a l e . Vol. I. M a t e m a l i c i ele­m e n t a r e . F a s e . I. C lu j , (Tip . Ardea­lul) , 1926, 320 p . F ig . Le i 160.

Buchholtzer . ( C o m a n d o r C o r n e l i u ) . — Ce e m a r e a . B u c u r e ş t i , (Tip . Braniş tea-nu), [1926], 164 p . F i g . Lei 60.'

Buchhol tzer ( C o m a n d o r Corne l iu ) . — Te­legra f ie şi t e le fonie f ă r ă fir p r i n i m a ­g in i şi f ă r ă f o r m u l e m a t e m a t i c e pe î n ţ e l e s u l t u t u r o r . C h i ş i n ă u , ( I m p r . S t a t u l u i ) , 1926, 11-112 p . F ig . Lei 60 (Bib l io teca Foi i m a t e m a t i c e No . 2).

Grigoraş (Em. C ) . — La forec r a d i a l e e l

UNIVERSUL LITERAR 15

In pacea mea tihnită 'n fintirim Adânc mau, îngropat să nu mai gem. Mi-au pus un giulgiu pe ochi,—să nu te n&d Şi'n gură lut mi-au pus — să nu te chem.

Şi-o candelă-au aprins din noaptea 'ntdi. Şi au bătut-o'n crucea mea de lemn. Şi-au picurat în candelă-un'delemn. Şi sufletul mi-a ars la căpătâi...

Jar luna bate 'n coastă. Crucea mea Cum îşi răsfrânge umbra pe pământ. Eu însumi parcă printre flori, te cer Cu braţele deschise, din mormânt...

Conferinţele „Poesis' Ii- c o n t i n u a r e a c ic lu lu i de confe r in ţe

o r g a n i z a t de gruparea ; „Poes is" a s u p r a l i -t e r a t u r e i f r anceze c o n t i m p o r a n e d. M. FALEOLOGLTJ a vorb i t de sp re : . .Char­les M a u r r a s " .

i n f l u e n t a e x e r c i t a t ă de M a u r r a s asu­p r a t i ne r e tu lu i f rancez de azi se da to -rcş ţe a spus con fe ren ţ i anu l , sp i r i tu lu i său logic. Clas ic p r i n s imţ i re , o î n d e l u n g a t ă ş ede re la A t e n a l 'a d e s ă v â r ş i t şi m a i mul t . făcând d in el unu l d in cei m a i fa­natici a p ă r ă t o r i a i c las ic i smului . In f luen­tele c a r e d e c u r g d in aces t clasicism a l său s u n t mu l t i p l e .

Es te catol ic şi pozi t ivis t , d a t o r i t ă spi­r i tu lu i s ă u d e o rd ine , p r e c u m es te an t i -p r c i e s t a n t şi «vraticipaini p e n t r u c ă p r o -icii tantismull şi m o r a l a k a n t i a n ă sun t d u p ă el g e r m e n i de r e v o l t ă socia lă .

In l i t e r a t u r ă a d m i r ă tot ce-i clasic, şi este un d u ş m a n d e m o a r t e a l r o m a n t i s ­mulu i c a r e a d e g r a d a t p u t e r e a cuvân ­tu lu i p r i n abuzu l de sonor i t ă ţ i goale, şi a feminiza t suf le te le p u n â n d sensa ţ i a p e p r i m u l p lan . Nu poa t e sufer i p e Rousseau , in ca r e vede u n p ă r i n t e a l r evo lu ţ i e i .

In pol i t ică , c las ic ismul său îl duce d u ş m a n al democra ţ i e i ac tua l e , c â n d in-t o p g e n ţ a îşi p i e r d e i n d e p e n d e n t a d in cau­ze p u t e r i i despot ice a b a n u l u i . E a n t i -r e p u b l i c a n p e n t r u c ă r e p u b l i c a lip'sită de p r e v e d e r e pol i t ică şi a neg l i j a t p r e g ă t i ­rea m i l i t a r ă , F r a n ţ a a m e n i n ţ a t ă de a u r u l i n t e r n a ţ i o n a l e i s emi t e de serv i l i sm, de lut-sonerie şi de metec i nu p o a t e fi sal­va tă decâ t de o m o n a r h i e c r e d i t a r ă , an t i -p a r l a m e n t a r ă şi de scen t r a l i za t ă .

Sărbătoriri La b a n c h e t u l ce i s'a oferit , cu p r i l e ju l

succesu lu i u l t ime i expozi ţ i i , p i c to ru l I. Teodorescu-S ion a rost i t , c u v i n t e de ma­re h o t ă r î r e , a d e v ă r a t c r ez a r t i s t i c a l u-nui m a r e p ic tor în d e s ă v â r ş i r e :

„Mişcat de elogioasedle cuvinte, ce mi se aduc mie, pictorul, care prin opera mea re artă, am reuşit, — în parte poa­te. — să răspund într'o măsură aşteptă­rilor dv., daţi-mi voe să vă mulţumesc cu cuvântul deschis plin de bucuria pe care mi-o îngădue această sărbătorire.

Dar, domnilor, dacă aceste cl ipe de mulţumire vor marca în viaţa mea în­ceputurile de satisfacţie, ce se dau sluji­torului cinstit în artă, — tot aceste clipe ce mă bucură astăzi, vor însemna etapa cea mai de căpetenie şi poate cea mai grea pentru desăvârşirea operei începute

Mă simt încă tânăr şi acestei tinereţi mă voi subjuga mai departe întru reali­zarea operei începute şi în cadrul putin­ţelor omeneşti .

Voi ajunge sau nu, — cine ştie, — cin­stea e şi a dvs.. a acestora cari, la jumă­tatea vieţei mele , îmi arătaţi că ochii mei n'an fost închişi în faţa frumosului, că sufletul meu nu a secătuit şi că arta ro­mânească şi-a găsit în mine un pasionat sluţi lor cinstit, care împreună cu câţiva colegi ai mei vom fi înfăptuitorii prime­lor începuturi de artă românească.

In căutarea acesteiarte şi în cerceta­rea şi ezprimarea acestui suflet al nos­tru, voi căuta să-mi continui calea, pe care am început-o, statornicind si pen­tru acum şi pentru maitârziu, ideea că şi noi vom putea avea o artă proprie a noastră' 1.

P o ş t a r e d a c ţ i e i ... Sau Spovedanie după miezul nopţii .

A r fi t i t lu l acomoda t a l cejlebrului r o m a n : Spovedanie de miezul nopţii a lui Geo rges Duhamel . O c a r t e t r i s tă , a cea s t ă confes iune a u n u i suflet b a l o t a t î n t r e s e t ea de a fi i ub i t şi a c e e a de a iubi. U n p u s t i u suf le tesc p r i n c a r e s tă­rile nepu t inc ios p a s u l nevo ln ic a l m u r i ­to ru lu i . A m scris î n t r u începu tu l r edae to ra tu lu i

nos t ru , că vom u r m ă r i l i t e r a t u r a ce ni

se a d r e s e a z ă p r i n poş tă , că vom cău t a să d e s p r i n d e m ceeace d u p ă a n o a s t r ă p ă r e r e m e r i t ă să se pub l i ce şi a m reco­m a n d a t d i n t r u ' ncepu t r ă b d a r e , p e r s e v e ­rentă , ca lm. Insă c h i m e r a pub l i c i t ă ţ i i pişcă ma i rău ca s e p t e n t r i o n a l u l aqu i lon şi d e b u t a n t u l e, p r i n /definiţie, grăbit . Am reven i t a tunc i , cu u n adaos de lă­m u r i r i î n c e r c â n d să conv ingem că ofi­ciul de conf ident l i t e r a r nu e p r e a p lă­cut şi că î m p r e j u r ă r i l e ne s t au împo­t r iva b u n e i n o a s t r e voinţ i . Nu ne -am ţ inut însă de l in ia t r a s ă de la începu t . Am ceda t . A m p ă c ă t u i t şi ne-a fost da t să sufe r im î n c h i a r n u m e l e aces tu i exces dc d r agos t e . Es te î n om un g r ă u n t e de r ă u t a t e cel p u ţ i n u n g r ă u n t e , oa r e cu g r e u îşi r e ţ i n e b u c u r i a în faţa celui m a i s lab . I n t r e m ă r i n i m i e şi g lumă, a legi p e cea d in u r m ă . R ă s p u n d e a m în n u m ă r u l t r ecu t u n u i co re sponden t ocazional . Ce­t i sem infructuos , v e r s u r i l e lui , şi voiam să le t r ecem s u b t ăce re , când u l t ima poezie , p u r t â n d un mot to d in Shakes-j t a r e n e ref inu : „Dacă l ac r imi le femei­lor a r r ă săd i , a r c reş te şerpi 1 ' . Sau aşa ceva. In or ice caz, f rumos . C ine , în locul nost ru , s 'ar fi sus t ras tenta ţ ie i? A m răs ­p u n s : „Motto din S h a k e s p e a r e , e î n t r ' a -d e v ă r f rumos" . P u ţ i n în u r m ă , d ă d u r ă m pes te ep i s to la c o r e s p o n d e n t u l u i nos t ru . O confes iune î n t r u to tu l î ndu ioşă toa re . Un suflet îşi s p u n e a t r i b u l a ţ i i l e şi se agă ţ a d e a t e n ţ i a n o a s t r ă ca d e s u p r e m a s c ă p a r e . Ne -am ru ş ina t ş i -am ş ters r ă s ­punsu l . Sufle tul , o r icâ t de greşi t , al aces tu i om, nul m e r i t ă o r ă u t a t e , c â n d nă-zuise u n c u v â n t de în ţ e l ege re .

N e - a m zis a tunc i , că nu ni-i da t să fim călă i i u n o r a s p i r a ţ i u n i , g reş i te poa t e , o meneş t i însă . Şi-am r e v e n i t la p r i m a noas t r ă h o t ă r î r e .

„Poşta Redacţ ie i ' ' , cu n u m ă r u l aces ta se desf i in ţează . Ea va func ţ iona însă . dc câ teor i va a v e a să a n u n ţ e că a n u m e bucă ţ i se vor pub l i că şi ca să r ă s c u m ­pe re ceva d in l u n g a a ş t e p t a r e a celor a l t ş i .

C o r e s p o n d e n ţ a va fi u r m ă r i t ă cu ace­iaş i a t e n ţ i e ; n e vom feri însă s'o ma i ad­notăm a şa cum n ' am fi voi t şi cum de­monu l din noi, nu ne-a împied ica t s'o fecem, uneo r i .

REDACTORUL

Ies a p p l i c a t i o n s p h y s i q u e s . B u c a r e s t , (Impr. de l'Etat), 1926, 13 p . F ig . Lei 20.

Michai lescu (Dr. Cons t . N.). — Concep-ţ i u n i l e m o d e r n e a s u p r a cons t i tu ţ i e? m a t e r i e i şi a r a p o r t u l u i d i n t r e m a t e ­r ie , e n e r g i e şi e te r . B u c u r e ş t i , (Tip.

Geniului) , 1926, 22 p . N o r d m a n n (Charles). — E i n s t e i n şi u n i ­

v e r s u l . O l u m i n ă î n m i s t e r u l n a t u r e i . T r a d u c e r e de I. L e o n a r d . B u c u r e ş t i , Cugetarea, S. C io rne i & P . C. Geor-gescu , [1926], 205 p . Lei 50.

8. L I T E R A T U R Ă . Stamat iad (Al. T.). — C â ţ i v a sc r i i t o r i .

O c t a v i a n Goga, Ş t e f an P e t i c ă , I u l i u C. S ă v e s c u . M a u r i c e M a e t e r l i n c k . A r a d . Librăria Diecezană, 1925, 124 p . Lei 10. (Bib l io teca S e m ă n ă t o r u l No. 80—81).

a) Teatru. l o r g a (N.). — I s u s d r a m ă în c inc i ac t e .

C r a i o v a , Ramuri , [1926], 80 p . F ig . Lei 40.

Manolache (Col. C ) . — N e b u n u l p i e s ă î n 3 ac t e . Iaş i , (Tip. Viaţa Românească) , 1926, 96 p . Lei 40.

b) Li teratura s tră ină U e n e r t ( H a n s ) . — I m h e i l i g e n R i n g . E i n

B a u e r n r o m a n a u s S i e b e n b ü r g e n .

H e r m a n n s t a d t , He imatver lag , 1925, 195 p . ,

c) Literatură s tră ină tradusă . France (Ana to le ) . — P e p i a t r ă a l b ă r o ­

m a n . T r a d u c e r e de Seb . L e o n a r d . B u c u r e ş t i , L Brăni ş teanu , [1926], 161 p . Lei 40.

Lagerlttf (Selma) . — Gos ta B e r l i n g . E d i ­ţ i a I. B u c u r e ş t i , Universu l , 1925, V I + 2 1 2 p . + 1 4 p l . F ig . Lei 25. (Bi­b l io teca z i a r u l u i U n i v e r s u l No. 3).

91 G E O G R A F I E . Drutzu (Şe rban ) . — R o m â n i i î n A m e r i c a .

I n c o l a b o r a r e c u A n d r e i Popov ic i . Cu o p r e f a ţ ă de N . Io rga . B u c u r e ş t i . Cartea Românească , 1926, 324 p . F ig .

Le i 95. Mihăi lescu (Vin t i lă ) . — Vlăs i a şi Mos-

tiiştea ( evo lu ţ i a geog ra f i că a d o u ă r e g i u n i d i n c â m p i a r o m â n ă ) B u c u ­reştii, (Tip . Socec & Co.), 200 p . + V pl . Fig. , h ă r ţ i . ( E x t r a s d i n B u l e t i n u l Soc. r eg . r o m . de geogra f i e . A n u l XVI I I 1924).

Mol ln (Gh.). — Reş i ţ a . M o n o g r a f i a o r a ­ş u l u i , u z i n e l o r şi d o m e n i i l o r Reş i ţ a . Reş i ţ a , (Tip . Scr i su l R o m â nes c , C ra ­iova) , 1926, 51 p . + 1 0 p l a n ş e . Fig. , h ă r ţ i .

Teodoresou (S to ica) . — M o n o g r a f i a co­m u n e i Te l ega . I s to r i c ş i d o c u m e n t e c u m a i m u l t e p l a n ş e şi d o u ă h ă r ţ i . C a m p i ñ a , (Tip . „Gutemberg", M i h a i l S. G h e o r g h i u ) , 1926, 286 p . + 2 h ă r ţ i . F ig .

T i m u s ( l oan ) . — J a p o n i a . A r t a . Femeaa . V i a ţ a Soc ia lă . B u c u r e ş t i , Casa Şcoa-lelor, [1926], V I I + 1 8 1 p . F ig . Lei 70.

Vasi lescu- Nottara (I.). — S t r ă b ă t â n d C h i n a de l a S h a n g a i l a P e k i n g . Note de c ă l ă t o r i e . Cu 64 fotograf i i o r ig i ­n a l e şi o c o p e r t ă i l u s t r a t ă de N. Te-i ş a n u . B u c u r e ş t i , Ancora, S. B e n v e -n i s t i & Co., 1926, 122 p . F ig . Lei 160.

UNIVERSUL LITERAR

PREMIUL D E PROZA UNIVERSUL LITERAR

U La 2? a le acestei luni, Martie, se împlineşte termenul până la care se pot trimite manuscrise pentru premiul de proză, de 5000 lei, al „Universului l i te­rar".

Manuscrisele trebuiesc (scrise citeţ şi însoţite de o emblemă, care să se repete pe un plic de cartă de vizită, înlăuntrul căruia candidatul îşi închide numele .

Plicurile, pentru mai multă siguranţă sc trimit recomandat şi cu specificarea într'un colţ: P e n t r u p r e m i u l de p r o z ă .

Comisinnea care va ceti şi va decerne premiul este compusă din d-nii : Liviu Rebreanu ; E. Lovinescu ; N. Davidescu ; Ion Pillat şi Perpessicius.

REVISTE D Reapar i ţ i a Gândirei es te , f ă r ă ÎJ I -

doişilă, eveiiiuifut'vV l i t e r a r de c ă p e t e n i e al z i le lor din u r m ă . In e x c e l e n t e condiţ i i t ipograf ice , cu s u p e r i o a r e r e p r o d u c e r i depe t ab lou r i l e lu i Teodorescu-Sion , cu e x p r e s i v e v igne t e de D e m i a n . „Gândi ­r e a " a d u c e u n n u m ă r de o b o g a t ă şi e x c e p ţ i o n a l ă ca l i t a te . Nichifor C r a i n i c , Luc i an Blaga, T u d o r Arghez i , Ion Buz­dugan , G ib Mihăescu , T u d o r Vianu , C e z a r Pe t re scu , A l e x a n d r u Marcu , Em. Bucuţa . /Oscar W. Cisek, Pamf i l Şei-Citru, Ş tefan Neni ţescu , Ion M a r i n Sado-vea nu, E u g e n T i t eanu , Ion D a r i e , co labo­r e a z ă cu v e r s u r i , p r o z ă şi c ronic i la a-censtă a n t o l o g i e l u n a r ă , c a r e p r o m i t e să dev ie „Gând i r ea 1 ' .

In n u m ă r u l vi i torj vom spicui , p e n t r u cet i tor i i noş t r i , d i n aces t b o g a t şi sug-gest iv m a t e r i a l de l i t e r a t u r ă şi c r i t ică .

• Ţara Noastră ' (VIL 9, 28 Febr . ) pub l i că o p o e m ă : La pândă d e D . C iu -rezu ; Funia trece prin urechile acului d e Al. Lasca rov-Moldovanu ; Săptămâna literară şi artistică de V. Russu -Ş i r i anu ; Gazeta rimată, s p i r i t u a l ă şi d iversă , ca de ob ice iu ; î n s e m n ă r i , e tc .

• In Societatea de mâine (III. 9. 28 F e b r u a r i e ) î ncepe o se r i e de s tudi i asu­pra u topi i lor , d. Ştdfan . Bezdechi cu : Republica lui Platon ; a r t i co l e omag ia l e la m o a r t e a p r o f e s o r u l u i I o a n P a u l , d in C e r n ă u ţ i d e : V. Bogrea ; S. D r a g o m i r ; .Sextil P u ş c a r i u ; O. Gh ibu ; Al. C i u r a ; C r o n i c a c u l t u r a l ă şi a r t i s t i că .

• In Lumea (Iî. 49, 28 Febr . ) d. T. Arghez i p u b l i c ă a d m i r a b i l e l e p o e m e : Intre două nopţi şi Oseminte pierdute şi d. C inc ina t Pave lescu cu o f a b u l ă : Furnica şi Greerul şi o p o e m ă Năluca.

• Viaţa Românească, (XVIII, 1 I a n u a r ) a d u c e s fârş i tu l pă r ţ i i I-a d in r o m a n u l La Medeleni a l d-lui Ione l T e o d o r e a n u . D. N. Dav idescu , pub l i că u n cap i to l d in l u c r a r e a sa : Estetica poeziei s imbo­l i s te , cu sugges t ive v e d e r i a s u p r a zo­die i eminesc i ene î n ca r e s'a r id ica t o p a r t e d i n n o u a poez ie r o m â n e a s c ă , s tu­d iu a s u p r a c ă r u i a vom r e v e n i ; d. N. Ban ta ş a d a o g ă l a c u n o a ş t e r e a su r se lo r lu i E m i n e s c u i n t e r e s a n t e con t r ibu ţ i i ; d. Cezar P e t r e s c u : Scrisori din Bucureşti; d. G. I b r ă i l e a n u : In iurul l imbii l i terare.

• CETATEA LITERARĂ din cauza schimbării t ipografiei nu a putut apărea la data anunţată. Numărul vi itor va a-pare însă în format mărit, Sâmbăta vii­toare, cuprinzând comentarii despre toate întâmplări le culturale de seamă din ult imele săptămâni;

CÂRTEA ROMANEASCA VECHE • V i n e r i 5 Mar t i e , s'a desch is a doua

expozi ţ ie a Bibl ioteci i Academiei Ro­mâne, întâia, cu p r i l e j u l C o n g r e s u l u i i n t e r n a ţ i o n a l al presei Micei Antante

din vara trecută, a expus sumar situa­ţia presei periodice româneşti dintre 1820—1925.

Această a doua expoziţ ie înfăţişează Cartea românească veche între 1508 şi 1820; portrete şi stampe alese.

Catalogul tipărit cu. acest pri lej , pre-ff.ţat de d. Ion Bianu, bibliotecarul Aca­demiei Române, vorbeşte despre un plan alcătuit din 10 expoziţ i i variate.

Asupra acestui însemnat eveniment cultural vom reveni în numărul viitor, oferind cetitorilor noştri o imagine cât mai exactă a expoziţ ie i vechii cărţi ro­mâneşti.

PREMIUL „IDEEA EUROPEANA" • Rezultatul premiului l i terar al „Ide^

ei Europene" (20.000 lei în numerar), după al trei lea şi ultimul scrutin e ur­mătorul : Ion Minulescn — 503 v o t u r i ; Liviu Rebreanu — 16? voturi.

Premiul revine lui Ion Minulescu . Decernarea premiului se va face cu

prilejul unei mese amicale la care vor lua parte cititorii şi admiratorii celor doi protagonişti, Ion Minulescu şi Liviu Rebreanu.

PREMII. LITERARE • D-l Ion Dongorozi, premiat de adu­

narea generală S. S. R., pentru lucrarea «a : Surpriza, a respins premiul ce i s'a acordat, pentrucă, zice d-sa: „Nu fac parte din niciun „clan literar" şi nu am legături cu „factorii hotărâtori 1' din S. S. R,".

PREMIILE TEATRULUI NATIO­NAL DIN BUCUREŞTI

Comitetul de lectură al Teatrului Na­ţional din Bucureşti sub preşidenţia d-lui Corneliu Moldovanu, a acordat următoa­rele premii l i terare:

Premiul de doui ani: „Plicul" de Liviu Rebreanu ; ..Eroul" de Kiriţescu ; „Ne­vestele lui Pleşu" de Caton Theodorian; „Făt frumos" de Horia Furtună; „Iubire" de Paul Prodan.

Premiul de cinci ani: Premii de onoare: „Când vine viforul" de Tătărăscu; „Nor­dul Gordian" de Valjan : „Moartea Cleo-pntrei" de M. Paşcanu PREMIUL I; ,The-baida" de Victor Eftimiu: ,-Bizantz" de Mircea Rădulescu; „Manechinul sentimen­tal" de I. Minulescu. PREMIUL II: „Sufle­te tari" de Camil Petrescu: „Anufa" de Lucreţia Petrescu: ..Ciuta" de Victor Ion Popa. PREMIUL III: „Biruitorul" de Bă-beanu şi Sirianu: „Niţă Galantonul" de Stempo; „Străina" de Alfred Moşoiu.

RĂSPUNSURI n Rezultatele^ lucrărilor depuse la con­

cursurile „Cărţii Româneşti", se vor da la începutul lunii Mai, a. c.

INSTITUTUL D E CULTURA ITALIANA

Duminică ? eorent, ora 5 seara, dom­nul profesor Ramiro Ortiz directorul Institutului de cultură italiană, va vorbi la Fundaţia Universitară Carol I, des­pre : Gabriele d'Annunzio, marile lui ode.

IN STRĂINĂTATE Asociaţiunea „Gnil laume Bnde" din Pa­

ris care şî-a luat sarcina să reediteze în ­tr'o monumentală colecţie pe toţi autorii greci şi latini a însărcinat pe d-nul O. Tafrali, profesor la Universitatea din Iaşi cu prepararea unei ediţii critice, însoţită de traducerea franceză şi comentarii , a o-perei lui Const. Porfirogenatul „De^ the-matibus et de administrando imperio".

Se ştie că în această operă se află între altele multe ştiri privitoare la geografia şi istoria ţării noastre.

/PI*"** \

E R A T A • I n a r t i co lu l H a m l e t şi c r i t i ca v e n t r i ­

locă a l d- lui D r a g o ş P r o t o p o p e s c u , d in n u m ă r u l t r e c u t s 'au s t r e c u r a t u r m ă t o a ­re l e g reşe l i d e t fpa r : (

în p a g . 8-a, co loana I, r â n d 32; a se c i t i : comice în loc d e comise ;

în p a g . 8, col . III , r â n d 66: vo in ţa teo-re i ică în loc d e : p r a c t i c ă ;

în p a g . 9, col . I, r â n d 11 : Mântu i toa re în Ioc d e b i r u i t o a r e .

BULETINUL N O U T Ă Ţ I L O R LIBRĂ­RIEI F R A N C E Z E

Sub aces t t i t lu „ C e n t r a l a C ă r ţ i i " , So­c i e t a t e g e n e r a l ă d e l i b r ă r i e , B u c u r e ş t i , s t r . P a r i s 1, pub l i că î n f i eca re n r . al „Un ive r su lu i L i t e r a r " , l i s ta ce lo r m a i r e c o m a n d a b i l e că r ţ i f r anceze a p ă r u t e în u l t ima s ă p t ă m â n ă şi p e c a r e l e a r e în depozfit. C i t i to r i i „ U n i v e r s u l u i L i t e r a r " vo r găsi aces te c ă r ţ i î n p r i n c i p a l e l e l i­b r a r i i d in ţ a r ă , p e c a r e l e fu rn izează „ C e n t r a l a Că r ţ i i " . L I T E R A T U R A : R O M A N E , P O ­VEŞTI, NUVELE, V O I A J .

A M U N D S E N R. — En Avion vers le pôle Nord 10 fr.

B I L L O T E Y P . — Le Trefle à quatre fmille 9 fr.

D O S T O Ï E V S K I , t— Mémoires écrits dans un souterain 9 fr.

D R O Z G. — Une femme gênante 9 fr. F E V A L P . — A la plus belle 5 fr. G I R A N D O U X J. — Simon le pathétique

10 fr. IR TO HIRN. — Le jeux d'enfants 9 fr. N G U Y E N DU. — Kim Ven Kièon 12 fr.

S C H W E R W O O D A N D E R S O N . — L'Homme qui devint femme (Les Cahiers du mois) 9 fr.

F I L O Z O F I E , R E L I G I E . BALLY C H . — Le Langage et la oie

20 fr. PATRY R. — La Religion dans l'aile-

magne £ aujourd'hui 20 fr. RUSSEL B. — Analyse de l'esprit 20 fr. E C O N O M I E P O L I T I C A . L E W I N S O H N R. — Histoire de l'infla­

tion. Le déplacement de la richesse en Europe 30 fr.

1STORTE. B O U C H A R D O U P. — L'Enigme du

cimitiere St. Aubin 9 fr. C A R E T T E (M-me) née B O U V E T . —

Mémoires de Madame Roland 9 fr. M A T H I E Z A. — Autour de Danton

20 fr. M E U N I E R D. — Autour de Mirabeau,

20 fr. K I D E R L E N W A E C M T E R intime 20 fr. T U R Q U A N J. — Madame de Staël

15 fr. ARTA. D O R B F C P. —- Eugène Fromentin 14 fr. G E O G R A F I E . D R U O T H. — La Côte d'or 15 fr. C O M E R Ţ . L E A U T E Y E. et L E S E U R E A. — Comp.

tabilité de banque et de bourse 70 fr. T E C H N I C A . G R E N E T . — Trempe, Remit. Ciment a-

tion d'emplois des aciers 60 fr. H A U G E. — Les Nappes de Charriage

de la Basse—Provence 120 fr. M E D I C I N A . BARRAS L. — Souvenirs d'un méde­

cin par la plus grande guerre ? fr. 50. B R U N O N R. — Hygiène infantile 12 fr. L A F O R G U E R. —- Le Rêve et la Psycha­

nalyse 12 frt U T E A U R. — Causeries d'urologie 16 fr.

Hedactor P E R P E S S I C I U S

E C O U R I