reproductia si ameliorarea la mistret

8/18/2019 Reproductia Si Ameliorarea La Mistret

1/11

REPRODUCTIA SI AMELIORAREA LA MISTRET

Mistretul face parte din regnul animal, clasa mamalia , familia suidae si

se mai numeste dupa denumirea din latina si sus scrofa

Capul impreuna cu trunc!iul la mistretul adult au "#$%"&$ de cm foarte rar

a'ungand la # metrii (reutatea mistretului mascul este de #$$ % )$$ de *g

iar a femelie este de "+$% #$$ *g ormula dentara I )- C "- Pm .- M ) / I )-

C "- Pm .- M ) 0 ..Corpul mistretului este acoperit cu peri lungi, tari ,

teposi, adesea di1i2ati la 1arf- intre peri se gaseste puf , mai mult sau mai

putin des, in functie de anotimp Culoarea 3lanii mistretului este neagra

cafenie iar la cei tineri are o culoare cenusie % cafenie, cu dungi gal3ene de

fiecare parte a corpului Pe coapse are pete gal3ene

Porcul mistret sau Sus Scrofa este raspandit in toata Europa La noi

traieste in desisurile padurilor su3carpatice si carpatice , in general prin

apropierea locurilor mlastinoase Mistretul este un amimal nocturn , iesinddupa !rana si rascolind culturile de cartofi sau porum3 de la marginea

padurilor

Mistretul este un animal omni1or, !ranindu%se cu legume sau plante dar

si cu carne de la diferite animale Mistretul apartine de o turma , cu care se

deplasea2a tot timpul Turmele au in componenta apro4imati1 &%"# indi1i2i ,

dar au fost 1a2ute si turme cu #$ de indi1i2iemela naste o data pe an .%+

purcei

Masculul se nume5te mistre6, porc mistre6, gligan, 1ier sau solitar, femela

mistrea67 sau scroaf7, puii su3 + luni purcei, iar cei de +%"# luni godaci,

gr7suni, gro5tei sau 38rlingi Conforma6ia mistre6ului este u5or de


2/11

recunoscut Profilul acestuia reflect7 9ntr%o mare m7sur7 influen6ele

condi6iilor de mediu 9n care a e1oluat 5i tr7ie5te Pre2int7 un aspect general

masi1, u5or aplati2at lateral, mai mult 9nalt dec8t gros, care las7 impresia

de putere 5i de mo3ilitate, fiind conformat perfect pentru r8mat 5i pentrustr7pungerea desi5urilor Dimorfismul se4ual este sla3 e1ident, dup7 form7

5i dup7 col6i

Urme: Amprentele ;tipar; si urmele ;partie; seamana oarecum cu

cele de cer3, dar nu pot fi nicidecum confundate cu acestea Diferentele

constau in faptul ca la mistret 1arfurile copitelor sunt asimetrice, distanta

intre 1arfurile pintenilor este mai mare decat la cer3, iar la mistret pinteniise imprima pe sol si la mers linistit, pe cand la cer3 numai cand fuge

Distanta intre pasii mistretului este de .#%&$ cm, iar la taurul de cer3 este

de +&%


3/11

de21oltate, este de ma4imum "&$ % #$$ *g De regul7, 1ierii puternici au

circa "&$ % #$$ *g, iar scroafele 37tr8ne "#$ % "&$ *gLO@(E=ITATE >n

condi6ii de li3ertate, mistre6ii a'ung rar la "?%#$ de ani >n capti1itate 9ns7,

aceast7 18rst7 este frec1ent dep75it7, fiind citate 9n literatur7 longe1it76i de)$ de ani 9n gr7dini 2oologice

(LAS Sunetele scoase de mistre6i seam7n7, p8n7 la identitate, cu cele

emise de porcul domestic >n ciurd7, atunci c8nd m7n8nc7 lini5tit, purceii

care sug 5i scroafele care al7ptea27 scot gro!7ituri u5oare, profunde, de

3un7 dispo2i6ie Mai stridente sunt gui67turile purceilor care s%au pierdut

sau care solicit7 insistent s7 sug7 Scroafele emit un gro!7it scurt 5i ad8ncc8nd au inten6ia de a%5i a1erti2a semenii ori de a speria du5manii Dac7

inten6ia este de a pre1eni ciurda asupra 1reunui pericol scroafa puf7ie

puternic Puf7ie a a1ertisment 5i atunci c8nd un anume detaliu necunoscut

i%a st8rnit suspiciuneaC8nd mistre6ii sunt ataca6i scot ;2gomote de os;, de

fapt un cl7n67nit din m7sele, iar c8nd sunt pu5i 9n inferioritate, gui67 ca 5i

porcul domestic Doar 1ierii maturi nu se t8nguie niciodat7SIMURI Mistre6ul are at8t mirosul, c8t 5i au2ul foarte fine =72ul 9n

sc!im3 este mai sla3, sesi28nd 3ine doar o3iectele 9n mi5care Are 9ns7 o

memorie aparte a locului, astfel 9nc8t descoper7 u5or orice detaliu nou

ap7rut 9n peisa'

URME Amprentele ;tipar; 5i ;p8rtie; seam7n7 cu cele de cer3, dar nu

pot fi nicidecum confundate Diferen6ele dintre acestea au fost de'a

descrise 9n te4tul destinat urmelor cer3uluiIndicii de alimentare,

e4crementele 5i semnele l7sate pe ar3ori, la sc7ld7tori, la locul de !r7nire


4/11

5i 9n alte situa6ii constituie tot urme, care anali2ate ne dau informa6ii

comple4e pri1ind e4isten6a mistre6ilor

BIOTOP Prefer7 p7durile 9ntinse de foioase 5i de amestec, dar se

locali2ea27 frec1ent 5i 9n trupurile mici de p7dure, dac7 sunt dese, precum

5i 9n stuf7ri5uri 5i 9n plauri Uneori este 9nt8lnit 1ara c!iar 9n lanurile mari de

cereale din c8mpurile culti1ate agricol Datorit7 amplitudinii ecologice foarte

mari, arealul mistre6ului se 9ntinde practic de su3 golul de munte p8n7 pe

67rml m7rii Este ata5at locului de trai numai 9n m7sura 9n care acesta 9i

ofer7 condi6iile necesare 1ie6uirii !ran7, lini5te 5i ad7post >n situa6iile 9n

care aceste condi6ii nu 9l satisfac, se deplasea27 p8n7 la )$ % .$ *m 5i c!iar mai mult, 9n c7utare de locuri mai fa1ora3ileRA@F Mistre6ul este

omni1or tipic 5i m7n8nc7 aproape tot ceea ce este comesti3il, la suprafa67

5i 9n sol rana din sol o descoper7 dup7 miros, o scoate cu r8tul, dar 5i

prin scurmare cu piciorul din fa67, o alege superficial folosindu%se de r8t 5i

de lim37 5i o ingerea27 9n amestec cu p7m8nt, folositor digestiei Constituie

!ran7 pentru mistre6: 1erde6urile 5i c!iar lu'erii unor specii forestiere-r7d7cinile, ri2omii, 3ul3ii 5i tu3erculii, fructele c7rnoase, nucoase 5i

semin6ele forestiere, cerealele 5i semin6ele agricole, animalele ne1erte3rate

5i 1erte3rate mici, dar 5i mi'locii- cada1rele animalelor mari, !umusul 5i

c!iar putregaiul din sol 9n condi6ii e4treme Omoar7 animalele mici prin

scuturare, dup7 o3iceiul pr7d7torilor

DUGMA@I Lupii sunt du5manii principali ai mistre6ului Du5mani detemut sunt 5i ur5ii 5i c8inii de la st8ni R85ii, 5acalii, c8inii !oinari 5i c!iar

1ulpea pot de1eni 5i ei, 9n anumite condi6ii 5i mai ales pentru progenitur7,

pr7d7tori Mistre6ul se teme de ur5i, de lupi 5i de c8inii de la st8ni

retr7g8ndu%se din fa6a acestora, 9n desi5uri, unde se poate ap7ra Pe


5/11

ceilal6i du5mani 9i negli'ea27 sau 9i fug7re5te din prea'ma progeniturii, dintr%

un instinct de prote'are a acesteia

SOCIABILITATE Mistre6ul este socia3il Scroafa cea mai 37tr8n7,

9nmpreun7 cu urma5ele acesteia care sunt mame, cu scroafele sterpe, cu

godacii 5i cu purceii descenden6i formea27 o grupare familial7, denumit7

ciurd7 sau c8rd Aceast7 grupare este condus7 de scroafa cea mai 9n

18rst7 >n cadrul ciurdelor, 1ierii tineri sunt accepta6i p8n7 la 18rsta de un

an Dup7 aceast7 18rst7 1ierii se retrag 5i formea27, p8n7 toamna, asocieri

de c8te )%. 1ieri tineri De multe ori c8te un 1ier t8n7r st7 9n apropierea

unor 1ieri solitari, pro3a3il pentru o e1entual7 protec6ie 9mpotri1apr7d7torilor =ierii puternici 5i cei 37tr8ni tr7iesc solitari>n perioada

9mperec!erii 1ierii 1in la ciurd7, pe care o st7p8ne5te cel mai 37tr8n 5i mai

putemic dintre pretenden6i Acesta preia temporar, 9n cadrul ierar!iei

ciurdei, po2i6ia de 18rfCeilal6i 1ieri, 9ndep7rta6i de la 9mperec!ere, se

deplasea27 2eci de *m, c!iar p8n7 la +$ %"$$ *m 9n condi6ii deose3ite, 9n

c7utarea scroafelor li3ere 9n c7lduri REPRODUCERE Perioada de 9mperec!ere este lung7, ca 5i 9n ca2ul

muflonului, 6in8nd din septem3rie p8n7 9n ianuarie =8rful acesteia se

situea27 9ns7 9n lunile noiem3rie%decem3rie Perioada de 9mperec!ere se

declan5ea27 o dat7 cu intrarea 9n c7lduri a primei scroafe

Dup7 montarea la r8nd a tuturor scroafelor din c8rd, fiindc7 acestea 95i

sincroni2ea27 de regul7 9mperec!erea, interesul 1ierului pentru acestea

scade, 5i se retrage 9n c7utarea altui c8rd cu scroafe nefecundate


6/11

Perioada de gesta6ie durea27 "? s7pt7m8ni, dup7 care scroafele nasc

.%? purcei fiecare, uneori mai pu6ini scroafele tinere, alteori mai mul6i

c!iar "$%"# 9n ca2ul scroafelor 37tr8ne De re6inut este faptul c7 o singur7

scroaf7 nu poate cre5te mai mult de "$ purcei, num7rul acestora fiind

limitat de num7rul mameloanelor 5i de o3iceiul purceilor de a st7p8ni

fiecare c8te un mamelon Este de remarcat faptul ca 9mperec!erea la

mistre6 nu se limitea2a la un timp scurt ca la cer1ide, ea 9ncepe la sfar5itul

lunii octom3rie, 9n luna noiem3rie este 9n toi 5i se termin7 la 9nceptul lunii

decem3rie De asemenea, masculii se lupt7 9ntre ei pentru femele, iar cei

9n1in5i sunt alungati din c8rd Mistre6ul r7nit 5i urm7rit atac7 omul

C!iar 5i scroafele 37tr8ne, care 95i ap7r7 cu d8r2enie progenitura, o pot

face, 9n prea'ma 27c7torilor >n alte condi6ii mistre6ii se feresc de om, a5a

cum se feresc 5i celelalte specii de 18nat mare din Rom8niA Mistre6ul se

scald7 9n mocirl7 din necesitate, 9noat7 cu pl7cere, marc!ea27 teritoriul, 95i

6ine riguros trec7torile 5i orele de trecere etc=H@ARE Metodele de

18n7toare admise sunt: goan7, cu sau f7r7 c8ini de mistre6i, p8nd7 5i,


7/11

uneori, di3uitul Este practicat7 5i metoda urm7ririi mistre6ului pe urm7,

condi6ionat7 9ns7 de e4isten6a 27pe2ii proaspete, moi 5i pufoase Mistre6ii

pot fi 9mpu5ca6i cu proiectile unice trase din arme lise sau cu arme cu glon6,

de la cali3ru +,& 4 &< 9n sus

Trofeul mistre6ului 9l constituie col6ii @econ1en6ional sunt considerate

trofee 5i col6ii de scroaf7, precum 5i p7rul din coama am3elor se4e,

3l7nurile 5i 3usturile naturali2atePA(UBE At8t prin consumul

preferen6ial de !ran7, c8t 5i 9n ca2ul lipsei acesteia, mistre6ul poate produce

pre'udicii importante, de natur7 a atrage m8nia agricultorilor, dar uneori 5i a

sil1icultorilor Pagu3e 9n agricultur7 produce prin consumul de cereale, prinr8marea p75unilor, prin consumul semin6elor 5amd >n p7dure, consumul

semin6elor 9ncorporate 9n sol pentru refacerea ar3oretelor, precum 5i

smulgerea, cu gura, a puie6ilor din regener7ri 9n scopul consum7rii

r7d7cinilor, pot compromite refacerea p7durii pe suprafe6e demne ele luat

9n seam7 La toate acestea se mai adaug7 pre'udiciile produse 9n planta6ii

le pomicole 5i 9n 1ii >n scopul e1it7rii sau cel pu6in a diminu7rii pre'udiciilor cau2ate de mistre6i, tre3uie luate urm7toarele categorii de m7suri

considerate eficiente:

• men6inerea efecti1elor reale la ni1elul celor optime, 9ntr%o structur7

corespun27toare pe se4e 5i clase de 18rst7-

•

asigurarea lini5tii 9n p7dure 5i men6inerea mistre6ilor 9n interiorulacesteia, prin culti1area unor ogoare de !ran7 special destinate

acestui scop sau prin !r7nirea complementar7 inclusi1 9n timpul 1erii-


8/11

• sperierea 5i alungarea mistre6ilor din locurile unde 9ncep s7 produc7

pre'udicii 5i, 9n ultim7 instan67, 9mpu5carea a c8te un e4emplar, de

preferin67 purcel, din ciurda n7r71it7 la culturi

Perioada de 1anatoare: Se2onul de 1anatoare admis prin lege pentru

mistret tine de la " august pana la "& fe3ruarie Acolo unde mistretii produc

pre'udicii se pot impusca, cu apro3area Autoritatii pu3lice centrale care

raspunde de sil1icultura, si in afara acestei perioade Metodele de

1anatoare admise sunt: la goana, cu sau fara caini de mistreti, la panda si,

uneori, di3uitul Porcul mistre se !r7ne5te cu g!ind7, 'ir, fructe de p7dure,ț

r7d7cini, ri2omi sau 3ul3i de la diferite plante, 1iermi, 5oareci, pupe de

lar1e C8nd !rana din p7dure este insuficient7, mistre6ii se intersectea27 cu

omul: atac7 cu prec7dere culturile de porum3, sfecl7, cartofi sau cereale

(ro!7itul mistre6ului seam7n7 foarte mult cu al celui de cas7 Au2ul 5i

mirosul sunt foarte de21oltate Mistre6ul iu3e5te mult apa, este un 3un

9not7tor Se deplasea27 la locurile de !ran7 9n 5ir indian, cam ca i porciiș

172u i 9n Clu', 9n M7n7 tur Poate atinge greutatea de #$$%#&$ *g, uneoriț șc!iar mai mult Longe1itatea se situea27 9n 'urul 18rstei de #$ de ani

Este un animal foarte cura'os 5i gata de atac 9n orice moment

Scroafele atunci c8nd purcei 9i sunt 9n pericol, atac7 cu o rapiditate

e4traordinar7 Vierii răniţi, dacă se simt în continuare ameninţaţi sunt foarte

periculoşi. Se întorc din mers, atacă orice le iese în cale cu o iuţeală

nemaipomenită. Specific acestui 18nat este acela c7 ei i23esc cu col6iiprintr%o mi5care rapid7 de 'os 9n sus, r7nind gra1 sau c!iar ucig7nd

agresorul


9/11

% 9n perioada de iarn7 c7nd 27pada este mare, dac7 nu este !r7nit cu

!ran7 suplimentar7, mistre6ul este ne1oit s7 mearg7 9n c7utarea ei put8nd

a'unge astfel 9n sate 5i ora5e% defri57rile masi1e care se fac 9n continuare

9n p7durile din 6ara noastr7% 9nmul6irea tot mai mult a actelor de 3racona'

at8t prin mi'loace legale c8t 5i ilegale% construc6ia 9n p7duri de case, 1ile,

ca3ane, care sunt p72ite de mai mul6i c8ini% construc6ia de drumuri, c7i

ferate, c7i de acces, p8rtii de sc!i etc% dispari6ia lini5tei din p7duri odat7 cu

de21oltarea turismului, num7rul tot mai mare de turi5ti 9nso6i6i de c8ini a

crescut foarte mult% g7l7gia foarte mare pe care o fac fer7straiele

mecanice, tractoarele forestiere 5i autocamioanele la e4ploat7rileforestiere% poluarea tot mai mare a p8raielor din p7duri cu su3stan6e

poluanterumegu5, resturi mena'ere, su3stan6e to4ice

% 9nmul6irea mistre6ilor 9n unele 2one peste efecti1ele optime admise de

legeMistre6ii atac7 9n urm7toarele # situa6ii:

% dac7 sunt r7ni6i% dac7 scroafa are pui 5i cine1a 9ncearc7 s7%i ia

Mistre6ii cu e4cep6ia celor dou7 situa6ii enumerate mai sus nu atac7

niciodat7 omul Du5manii mistre6ului sunt: ursul, lupul, r8sul, c8inii

cio37ne5ti care distrug mul6i purcei 9n primele luni de 1ia67 >ns7 cel mai

mare du5man al mistre6ului r7m7ne tot omul Omul 9l ucide fie penteu

trofeu, fie pentru carnea sa gustoas7 Trofeul mistre6ului 9l repre2int7 cele

două perechi de colţi, iar pentru alţii blana.


10/11

Datorit7 popula6iilor numeroase mistre6ul poate fi 9nt8lnit pe 9ntreg teritoriul

Asocia6iei (ORU@ Perioadele principale de 18n7toare la di3uit sunt

diminea6a 9n 2ori 5i searaPentru 18n7toare la p8nd7 cel mai potri1it

moment este 18n7toarea la l7sarea serii Locurile de p8nd7 sunt amena'ate

9n poieni ferite, unde pot fi 172ute 5i alte animale precum 1ulpea, c7priorul,

cer3ul

Trofeele de mistre6 ating dimensiuni uria5e, fiind demne de recorduri:

" Lungimea trofeului poate atinge # cm-

# (reutatea animalului poate sa dep75easc7 #$$ *g


11/11

reproductia si ameliorarea la mistret

Documents