restanţele

1
Restanţele: Bârfa Cele două (A şi B) discută despre o persoană pe care o cunosc („Laura”).Elementele care conturează ideea de bârfă sunt: cea despre care A şi B vorbesc nu este de faţă, cuvintele prin care o caracterizează nu sunt unele pozitive, ci sunt expresii de tipul „măii, e şi puturoasă”, „laura ar putea să-şi ia examenele ca lumea,dar e puturoasă. e puturoasă]”, „şi mă enervează că mereu ne intră morcovu-n în fund şi nu ştiu ce”, „şi ea stă de vorbă si nu munceşte”, „da,da’ mă enervează.uite asta face laura că deci uite aşa a stat până-n ultimu moment asta m-a enervat la ea”. Aceste expresii o caracterizează negativ pe „Laura”, creându-i o imagine nefavorabilă. Relaţia apropiată dintre cele două este evidenţiată şi de folosirea locuţiunilor adverbiale de tipul „ (profesorii) ai dracu”, care ar putea fi considerate vulgare într-un cadru formal, având potenţial agresiv. Interjecţia „na” şi locuţiunea adverbială „mor de frică” arată relaţia apropiată dintre cele două, fiind folosite în cadrul limbajului familiar, colocvial. De asemenea, sunt relatate anumite obiective ale lui B către A care au legătură cu facultatea. Aceasta din urmă doreşte să îşi dea examenul la organică, să îsi ia lucrarea, să se apuce de învăţat . Verbul „ştii”.

Upload: cristina-popescu

Post on 09-Nov-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Restanele:BrfaCele dou (A i B) discut despre o persoan pe care o cunosc (Laura).Elementele care contureaz ideea de brf sunt: cea despre care A i B vorbesc nu este de fa, cuvintele prin care o caracterizeaz nu sunt unele pozitive, ci sunt expresii de tipul mii, e i puturoas, laura ar putea s-i ia examenele ca lumea,dar e puturoas. e puturoas], i m enerveaz c mereu ne intr morcovu-n n fund i nu tiu ce, i ea st de vorb si nu muncete, da,da m enerveaz.uite asta face laura c deci uite aa a stat pn-n ultimu moment asta m-a enervat la ea.Aceste expresii o caracterizeaz negativ pe Laura, crendu-i o imagine nefavorabil.Relaia apropiat dintre cele dou este evideniat i de folosirea locuiunilor adverbiale de tipul (profesorii) ai dracu, care ar putea fi considerate vulgare ntr-un cadru formal, avnd potenial agresiv.Interjecia na i locuiunea adverbial mor de fric arat relaia apropiat dintre cele dou, fiind folosite n cadrul limbajului familiar, colocvial.De asemenea, sunt relatate anumite obiective ale lui B ctre A care au legtur cu facultatea. Aceasta din urm dorete s i dea examenul la organic, s si ia lucrarea, s se apuce de nvat . Verbul tii.