resurse ªi consum cultural În comunitÃÞile …€¦ · resurse ªi consum cultural În...
TRANSCRIPT
RESURSE ªI CONSUM CULTURAL ÎN COMUNITÃÞILE DE RROMI:
UN STUDIU PILOT ÎN JUDETUL ILFOV
20
1. OBIECTIVELE, MOTIVAÞIA ªI METODOLOGIA
CERCETÃRII
deplasare în cadrul unui sistem de stratificare ºi
comunicare interindividualã în spaþiul social, ofertã
deschisã inclusiv rromilor, al cãror statut dezavantajat
presupunea totuºi acþiuni prealabile pentru reducerea Aceastã cercetare nu este o alternativã la politicile decalajelor socio-culturale anterioare. Nu s-a avut în publice pentru rromi actuale, ci complementarã vedere cã absenþa resurselor integrative, consecinþã a acestora, ca analizã preliminarã ºi ca reacþie din prãbuºirii economiei României, ar putea bloca oferta ºi interiorul etnoculturii rrome la mai mulþi factori. În cã în cãutarea unui nou statut individualismul va aboli primul rînd este vorba de atenuarea deficienþelor normele, fapt care, în cazul rromilor, a indus la o structurale în participarea activã a rromilor la reghetoizare ºi la crearea unei contraculturi care profundele schimbari ale societãþii globale actuale afecteazã atât comunitãþile rrome, cât ºi societatea (sinteza tradiþiei/premodernitãþii culturii rrome cu româneascã ºi europeanã. valorile modernitãþii). În al doilea rînd, este vorba de
În plan spiritual, în pofida fervorii “clonãrii” unor urgenþa regândirii „comunitãþii absente” (combaterii modele democratice pendulând între principiul efectelor contraculturale ale abolirii normelor “nondiscriminarii” (viziune tradiþional naþionalã) ºi etnoculturale rrome, ca fenomen al „migraþiei” spaþiale acþiune afirmativã (viziune impusã dinafarã), s-a creat o ºi spirituale). În al treilea rînd existã nevoia de cenzurã dihotomicã între cultura majoritãþii („cultura normativizare a Rromanipen-ului/ Legea „þigãneascã” / înaltã”, ca integrare în sistemul de valori) ºi „subcultura” ”þigãnitudinea”, conformã dreptului la diferenþa al rromã („carnavalizarea” practicilor culturale rrome: politicilor multiculturale. În fine, în al patrulea rînd, este kitch, manele, hip hop etc.), ca „rãzboi cultural” între vorba de criza rromilor romîni din ghetourile din „modernitate” vs. „premodernitate” (tradiþie). În plan România ºi Europa (mahalale/„þigãnii”/satre). spaþial, ghetoul (shatra, mahalaua, “þigãnia”), ca istoricã Între politici de continuitate sau de rupturã, aceastã îngrãdire spaþialã ºi socialã faþã de populaþia situaþie necesitã o urgentã elaborare a unei strategii de majoritarã, nu a fost integrat în comunitatea localã, gestionare a crizei publice de comunicare cu ºi între respectiv, societate, fapt care a perpetuat excluderea asociaþiile/comunitãþile rrome, în perspectiva reînnoirii socialã a rromilor, chiar în condiþiile în care, ca legãturilor sociale în reþele de comunicare fiabile, excepþie, se poate exemplifica reuºita economicã ºi subsidiare, specifice, adaptãrii ºi dezvoltãrii culturii socialã a unor persoane, la origine rromi. organizaþionale rrome la noua ordine europeanã.
În cazul rromilor, ca minoritate transfrontalierã, fãrã Premisa acestei cercetãri este cã modelul instituþii de formare ºi reprezentare identitarã, etnocultural rrom adoptat în anii '90, deturnat de reflecþia/frãmântarea se petrece înafara memoriei factori interni ºi externi, nu a reuºit sã dezvolte o colective, anulând orice proces de reformã morala ºi culturã organizaþionalã rromã aptã pentru schimbãrile socialã. Sub presiunea secundarizãrii sale, etnicitatea profunde ale noii ordini sociale, acest fapt ducând la o rromã este un fragil contract psihologic, pendulând blocare în tranziþie/tradiþie. Acum 18 ani, în între un “angajament afectiv”, din ce în ce mai slab ºi entuziasmul unificator al ieºirii din totalitarism, s-a frustrat (al comunitãþilor bilingve, biculturale) vs. un optat pentru o integrare indistinctã într-o cetãþenie “angajament de continuitate”, individualist ºi deseori nediferenþiatã, prin “mobilitate socialã”, ca libera
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
03
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://www.darnick.com/halmagiu/images/foto/roata.jpg
1. OBIECTIVELE, MOTIVAÞIA ªI METODOLOGIA
CERCETÃRII
deplasare în cadrul unui sistem de stratificare ºi
comunicare interindividualã în spaþiul social, ofertã
deschisã inclusiv rromilor, al cãror statut dezavantajat
presupunea totuºi acþiuni prealabile pentru reducerea Aceastã cercetare nu este o alternativã la politicile decalajelor socio-culturale anterioare. Nu s-a avut în publice pentru rromi actuale, ci complementarã vedere cã absenþa resurselor integrative, consecinþã a acestora, ca analizã preliminarã ºi ca reacþie din prãbuºirii economiei României, ar putea bloca oferta ºi interiorul etnoculturii rrome la mai mulþi factori. În cã în cãutarea unui nou statut individualismul va aboli primul rînd este vorba de atenuarea deficienþelor normele, fapt care, în cazul rromilor, a indus la o structurale în participarea activã a rromilor la reghetoizare ºi la crearea unei contraculturi care profundele schimbari ale societãþii globale actuale afecteazã atât comunitãþile rrome, cât ºi societatea (sinteza tradiþiei/premodernitãþii culturii rrome cu româneascã ºi europeanã. valorile modernitãþii). În al doilea rînd, este vorba de
În plan spiritual, în pofida fervorii “clonãrii” unor urgenþa regândirii „comunitãþii absente” (combaterii modele democratice pendulând între principiul efectelor contraculturale ale abolirii normelor “nondiscriminarii” (viziune tradiþional naþionalã) ºi etnoculturale rrome, ca fenomen al „migraþiei” spaþiale acþiune afirmativã (viziune impusã dinafarã), s-a creat o ºi spirituale). În al treilea rînd existã nevoia de cenzurã dihotomicã între cultura majoritãþii („cultura normativizare a Rromanipen-ului/ Legea „þigãneascã” / înaltã”, ca integrare în sistemul de valori) ºi „subcultura” ”þigãnitudinea”, conformã dreptului la diferenþa al rromã („carnavalizarea” practicilor culturale rrome: politicilor multiculturale. În fine, în al patrulea rînd, este kitch, manele, hip hop etc.), ca „rãzboi cultural” între vorba de criza rromilor romîni din ghetourile din „modernitate” vs. „premodernitate” (tradiþie). În plan România ºi Europa (mahalale/„þigãnii”/satre). spaþial, ghetoul (shatra, mahalaua, “þigãnia”), ca istoricã Între politici de continuitate sau de rupturã, aceastã îngrãdire spaþialã ºi socialã faþã de populaþia situaþie necesitã o urgentã elaborare a unei strategii de majoritarã, nu a fost integrat în comunitatea localã, gestionare a crizei publice de comunicare cu ºi între respectiv, societate, fapt care a perpetuat excluderea asociaþiile/comunitãþile rrome, în perspectiva reînnoirii socialã a rromilor, chiar în condiþiile în care, ca legãturilor sociale în reþele de comunicare fiabile, excepþie, se poate exemplifica reuºita economicã ºi subsidiare, specifice, adaptãrii ºi dezvoltãrii culturii socialã a unor persoane, la origine rromi. organizaþionale rrome la noua ordine europeanã.
În cazul rromilor, ca minoritate transfrontalierã, fãrã Premisa acestei cercetãri este cã modelul instituþii de formare ºi reprezentare identitarã, etnocultural rrom adoptat în anii '90, deturnat de reflecþia/frãmântarea se petrece înafara memoriei factori interni ºi externi, nu a reuºit sã dezvolte o colective, anulând orice proces de reformã morala ºi culturã organizaþionalã rromã aptã pentru schimbãrile socialã. Sub presiunea secundarizãrii sale, etnicitatea profunde ale noii ordini sociale, acest fapt ducând la o rromã este un fragil contract psihologic, pendulând blocare în tranziþie/tradiþie. Acum 18 ani, în între un “angajament afectiv”, din ce în ce mai slab ºi entuziasmul unificator al ieºirii din totalitarism, s-a frustrat (al comunitãþilor bilingve, biculturale) vs. un optat pentru o integrare indistinctã într-o cetãþenie “angajament de continuitate”, individualist ºi deseori nediferenþiatã, prin “mobilitate socialã”, ca libera
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
03
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://www.darnick.com/halmagiu/images/foto/roata.jpg
oportunist (al comunitãþilor rrome aculturate sau a unor politici de (de)ghetoizare ºi (de)segregare, prin
lideri ºi manageri rromi). Consecinþa acestui fapt este integrare socialã/incluziune socialã/coeziune socialã
dezvoltarea slabã a unei pieþe interne de idei/realitãþi etc.? S-a sfârºit rasismul odatã cu abolirea sa ? Va fi, ºi
sociale, o precaritate a spaþiului public/consensului pentru rromi, proiectatã cetaþenie europeanã altceva
rrom, care amplificã decalajul socio cultural dintre decât actuala ºi fragila cetaþenie naþionalã, un capital
cultura rromã ºi culturile statelor în care acesþia simbolic ºi un “acasã” originar? Iatã câteva întrebãri
locuiesc. fundamentale, cãrora aceastã cercetare preliminarã nu
Pe fundalul dublelor standarde dintre limitele le poate încã da un rãspuns, dar pe care le lanseazã ca
libertãþii ºi securitãþii sociale oferite rromilor/ þiganilor, pe o reflecþie ºi nevoie de acþiune.
ca cetãþeni, a unei aplicãri echivoce a statutului de Pe fondul acestor evoluþii generale ºi evoluþii
refugiat/imigrant (în materie de drept la azil) ºi istorice, în ultimii ani au apãrut diferite planuri
ambiguitãþii normativelor rezervate dreptului la libera guvernamentale privitoare la rromi. În 2001 Guvernul
circulaþie ºi stationare pentru populaþiile rrome ºi României a aprobat Strategia Guvernului României de
nomade, suntem martorii, deseori impasibili, ai îmbunãtãþire a situaþiei romilor (H.G. 430/2001),
ineficacitãþii ºi esecului politicilor publice naþionale ºi amendatã ulterior printr-o altã hotãrîre de guvern (H.G.
europene pentru rromi, fie cã acesþia rãmân în statele 522/2006). În aceste strategii, rolul culturii ºi al
de origine, fie ca emigreazã. Surprinzãtorul val de politicilor culturale pentru rromi au avut o pondere mai
violenþa xenofobã ºi rasism/antiþiganism din Italia ºi degrabã marginalã. Au fost abordate domenii precum
România, stârnit de agendarea prezumpþiei uciderii locuirea, sãnãtatea, educaþia, însã în ceea priveºte rolul
unei femei italiene de cãtre un cetãþean român de etnie culturii în îmbunãtãþirii situaþiei romilor, pot fi gãsite
rroma, “cazul Mailat”, a înlocuit fulgerãtor puþine elemente.
corectitudinea politicã ºi “spirala tãcerii”, ca forme ale Acesta este ºi scopul principal al acestei cercetãri.
duplicitãþii comportamentelor ºi atitudinilor ostile faþã Vom încerca sã sugerãm cîteve teme ºi cîteva date
de rromi, cu spectacularizarea politicã ºi linºajul empirice care pot contribui la schiþarea unor politici
mediatic. culturale pentru rromi. Obiectivele politicilor culturale
Este “vremea þiganilor” timpul extincþiei sau variazã într-o oarecare mãsurã de la þarã la þarã (vezi în
resurecþiei poporului rrom ? Este aceastã recurenþã acest sens sinteza realizatã de Consiliul Europei,
“ciocnire a civilizaþiilor” dintre rromi ºi europeni, o fobie Compendium on Cultural Policies and Trends in Europe,
socialã (consecinþã a ruperii legaturilor Europei cu secþiunile 3.3. ºi 4.1.). Ele includ, în general protejarea
propriul trecut), o melancolie socialã (angoasã în patrimoniului, stimularea creativãþii, promovarea
civilizaþie, ca tensiune între libertate ºi ordine socialã), consumului ºi dezvoltarea audienþelor pentru
„sfârºitul istoriei” sau recãdere în istorie ? Dupã mai bine activitãþile culturale, spectacole, cinematograf ºi arte
de 600 de ani în Europa, mai sunt rromii “strãini”, sau “o vizuale ºi stimularea industriilor creative ºi promovarea
moºtenire comunã a Europei”, cum a propus Consiliul bunurilor culturale locale pe pieþele globale.
Europei acum 10 ani, o “minoritate tradiþionalã În cazul politicilor culturale pentru minoritãþi, ele au
paneuropeanã” cum propune Parlamentul European, obiective precum
sau doar un grup social anomic care are nevoie doar de c Folosirea ºi pãstrarea limbii/limbilor minoritare;
c Pãstrarea/dezvoltarea culturii scrise ºi a mass- Felul în care am încercat sã studiem empiric aceste
mediei etnice; elemente a fost prin studierea comunitãþilor de romi din
c Pãstrarea patrimoniului material (colecþii muzeale ºi judeþul Ilfov. În majoritatea localitãþilor din judeþ (33 din
etnografice); 39) am efectuat interviuri directive despre consumul
c Pãstrarea patrimoniul imaterial (artele spectacolului, cultural, practicile culturale, specificul comunitãþilor de
meºteºuguri tradiþionale, tezaure umane vii, sãrbãtori, care aparþin, º.a.m.d. cu diverºi romi. În comunitãþile de
festivaluri). rromi mai mari ca dimensiune (vezi secþiunea despre
Atît politicile culturale pentru ansamblul populaþiei, romii din Ilfov), am efectuat pânã la 14 interviuri,
cît ºi elementele specifice pentru minoritãþile etnice, se numãrul lor scãzând odatã cu dimensiunea
bazeazã pe cîteva principii precum participarea comunitãþilor de romi. Am încercat sã adresãm
populaþiei la activitãþile culturale (mai degrabã decât problema reprezentativitãþii prin evitarea intervievãrii
receptarea pasivã a bunurilor culturale), idealul unei singure categorii. Am intervievat atât femei cît ºi
egalitãþii accesului la culturã ºi înþelegerea faptului cã bãrbaþi, adolescenþi, tineri, adulþi ºi persoane în vârstã.
sectorul cultural poate avea efecte economice ºi sociale Am efectuat în total 168 de interviuri, din care am
benefice atunci când programele sînt de success. considerat valide un numãr de 120. Structura ghidului
Þinând cont de aceste repere, obiectivele pe care ni de interviu ne-a permis cuantificarea rãspunsurilor, aºa
le-am propus, s-au conturat în jurul urmãtoarelor cum se poate vedea în paginile urmãtoare. Pe lângã
obiecte de cercetare: interviurile cu romii din comunitãþile din Ilfov, am
c Definirea tipului de activitãþi ºi programe culturale efectuat, de asemenea ºi 39 de interviuri cu
dezirabile, pentru a servi comunitãþile de romi. reprezentanþi ai administraþiei locale din aºezãrile din
c Elaborarea unei metodologii de evaluarea judeþ. Atît ghidul de interviu pentru romi, cît ºi ghidul de
participãrii, resurselor ºi consumului cultural al interviu pentru administraþia localã sînt anexate la
comunitãþilor de rromi din Judeþul Agricol Ilfov; sfârºitul acestui raport.
c Identificarea tipurilor de activitãþi ºi programe
culturale cu ºanse de succes în rândul acestor
comunitãþi;
c Identificarea formatului cel mai potrivit pentru
derularea acestor programe (perioadã a anului, loc de Robi/Sclavi în actualele fruntarii ale României, timp de desfãºurare, amplasare); peste 5 secole, statutul juridic ºi social al servitutii c Identificarea resurselor culturale din comunitãþile de robilor domneºti, mãnãstireºti ºi boiereºti a fost situat romi – meserii tradiþionale, îndemânãri artistice, înafara cetãþeniei ºi definit în funcþie de proprietar, meserii de niºã; blocând posibilitatea dezvoltãrii unei mobilitãþi sociale c Identificarea modului în care resursele culturale intergeneraþionale, creând importante diferenþe de locale sînt valorificate pe piaþa culturalã din România; istorie separatã, culturã ºi limbã între subgrupurile c Estimarea gradului de folosire a limbii rrome în rrome. Dupã Dezrobirea din 1856, în cadrul constituirii comunitãþile de rromi ºi rolul pe care aceasta îl are în statului modern român, nu au existat politici de promovarea patrimoniului cultural rrom; includere a “emancipaþilor” rromi în drepturile
2.A. O ISTORIE CULTURALÃ A RROMILOR ÎN
EUROPA
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
04 05
oportunist (al comunitãþilor rrome aculturate sau a unor politici de (de)ghetoizare ºi (de)segregare, prin
lideri ºi manageri rromi). Consecinþa acestui fapt este integrare socialã/incluziune socialã/coeziune socialã
dezvoltarea slabã a unei pieþe interne de idei/realitãþi etc.? S-a sfârºit rasismul odatã cu abolirea sa ? Va fi, ºi
sociale, o precaritate a spaþiului public/consensului pentru rromi, proiectatã cetaþenie europeanã altceva
rrom, care amplificã decalajul socio cultural dintre decât actuala ºi fragila cetaþenie naþionalã, un capital
cultura rromã ºi culturile statelor în care acesþia simbolic ºi un “acasã” originar? Iatã câteva întrebãri
locuiesc. fundamentale, cãrora aceastã cercetare preliminarã nu
Pe fundalul dublelor standarde dintre limitele le poate încã da un rãspuns, dar pe care le lanseazã ca
libertãþii ºi securitãþii sociale oferite rromilor/ þiganilor, pe o reflecþie ºi nevoie de acþiune.
ca cetãþeni, a unei aplicãri echivoce a statutului de Pe fondul acestor evoluþii generale ºi evoluþii
refugiat/imigrant (în materie de drept la azil) ºi istorice, în ultimii ani au apãrut diferite planuri
ambiguitãþii normativelor rezervate dreptului la libera guvernamentale privitoare la rromi. În 2001 Guvernul
circulaþie ºi stationare pentru populaþiile rrome ºi României a aprobat Strategia Guvernului României de
nomade, suntem martorii, deseori impasibili, ai îmbunãtãþire a situaþiei romilor (H.G. 430/2001),
ineficacitãþii ºi esecului politicilor publice naþionale ºi amendatã ulterior printr-o altã hotãrîre de guvern (H.G.
europene pentru rromi, fie cã acesþia rãmân în statele 522/2006). În aceste strategii, rolul culturii ºi al
de origine, fie ca emigreazã. Surprinzãtorul val de politicilor culturale pentru rromi au avut o pondere mai
violenþa xenofobã ºi rasism/antiþiganism din Italia ºi degrabã marginalã. Au fost abordate domenii precum
România, stârnit de agendarea prezumpþiei uciderii locuirea, sãnãtatea, educaþia, însã în ceea priveºte rolul
unei femei italiene de cãtre un cetãþean român de etnie culturii în îmbunãtãþirii situaþiei romilor, pot fi gãsite
rroma, “cazul Mailat”, a înlocuit fulgerãtor puþine elemente.
corectitudinea politicã ºi “spirala tãcerii”, ca forme ale Acesta este ºi scopul principal al acestei cercetãri.
duplicitãþii comportamentelor ºi atitudinilor ostile faþã Vom încerca sã sugerãm cîteve teme ºi cîteva date
de rromi, cu spectacularizarea politicã ºi linºajul empirice care pot contribui la schiþarea unor politici
mediatic. culturale pentru rromi. Obiectivele politicilor culturale
Este “vremea þiganilor” timpul extincþiei sau variazã într-o oarecare mãsurã de la þarã la þarã (vezi în
resurecþiei poporului rrom ? Este aceastã recurenþã acest sens sinteza realizatã de Consiliul Europei,
“ciocnire a civilizaþiilor” dintre rromi ºi europeni, o fobie Compendium on Cultural Policies and Trends in Europe,
socialã (consecinþã a ruperii legaturilor Europei cu secþiunile 3.3. ºi 4.1.). Ele includ, în general protejarea
propriul trecut), o melancolie socialã (angoasã în patrimoniului, stimularea creativãþii, promovarea
civilizaþie, ca tensiune între libertate ºi ordine socialã), consumului ºi dezvoltarea audienþelor pentru
„sfârºitul istoriei” sau recãdere în istorie ? Dupã mai bine activitãþile culturale, spectacole, cinematograf ºi arte
de 600 de ani în Europa, mai sunt rromii “strãini”, sau “o vizuale ºi stimularea industriilor creative ºi promovarea
moºtenire comunã a Europei”, cum a propus Consiliul bunurilor culturale locale pe pieþele globale.
Europei acum 10 ani, o “minoritate tradiþionalã În cazul politicilor culturale pentru minoritãþi, ele au
paneuropeanã” cum propune Parlamentul European, obiective precum
sau doar un grup social anomic care are nevoie doar de c Folosirea ºi pãstrarea limbii/limbilor minoritare;
c Pãstrarea/dezvoltarea culturii scrise ºi a mass- Felul în care am încercat sã studiem empiric aceste
mediei etnice; elemente a fost prin studierea comunitãþilor de romi din
c Pãstrarea patrimoniului material (colecþii muzeale ºi judeþul Ilfov. În majoritatea localitãþilor din judeþ (33 din
etnografice); 39) am efectuat interviuri directive despre consumul
c Pãstrarea patrimoniul imaterial (artele spectacolului, cultural, practicile culturale, specificul comunitãþilor de
meºteºuguri tradiþionale, tezaure umane vii, sãrbãtori, care aparþin, º.a.m.d. cu diverºi romi. În comunitãþile de
festivaluri). rromi mai mari ca dimensiune (vezi secþiunea despre
Atît politicile culturale pentru ansamblul populaþiei, romii din Ilfov), am efectuat pânã la 14 interviuri,
cît ºi elementele specifice pentru minoritãþile etnice, se numãrul lor scãzând odatã cu dimensiunea
bazeazã pe cîteva principii precum participarea comunitãþilor de romi. Am încercat sã adresãm
populaþiei la activitãþile culturale (mai degrabã decât problema reprezentativitãþii prin evitarea intervievãrii
receptarea pasivã a bunurilor culturale), idealul unei singure categorii. Am intervievat atât femei cît ºi
egalitãþii accesului la culturã ºi înþelegerea faptului cã bãrbaþi, adolescenþi, tineri, adulþi ºi persoane în vârstã.
sectorul cultural poate avea efecte economice ºi sociale Am efectuat în total 168 de interviuri, din care am
benefice atunci când programele sînt de success. considerat valide un numãr de 120. Structura ghidului
Þinând cont de aceste repere, obiectivele pe care ni de interviu ne-a permis cuantificarea rãspunsurilor, aºa
le-am propus, s-au conturat în jurul urmãtoarelor cum se poate vedea în paginile urmãtoare. Pe lângã
obiecte de cercetare: interviurile cu romii din comunitãþile din Ilfov, am
c Definirea tipului de activitãþi ºi programe culturale efectuat, de asemenea ºi 39 de interviuri cu
dezirabile, pentru a servi comunitãþile de romi. reprezentanþi ai administraþiei locale din aºezãrile din
c Elaborarea unei metodologii de evaluarea judeþ. Atît ghidul de interviu pentru romi, cît ºi ghidul de
participãrii, resurselor ºi consumului cultural al interviu pentru administraþia localã sînt anexate la
comunitãþilor de rromi din Judeþul Agricol Ilfov; sfârºitul acestui raport.
c Identificarea tipurilor de activitãþi ºi programe
culturale cu ºanse de succes în rândul acestor
comunitãþi;
c Identificarea formatului cel mai potrivit pentru
derularea acestor programe (perioadã a anului, loc de Robi/Sclavi în actualele fruntarii ale României, timp de desfãºurare, amplasare); peste 5 secole, statutul juridic ºi social al servitutii c Identificarea resurselor culturale din comunitãþile de robilor domneºti, mãnãstireºti ºi boiereºti a fost situat romi – meserii tradiþionale, îndemânãri artistice, înafara cetãþeniei ºi definit în funcþie de proprietar, meserii de niºã; blocând posibilitatea dezvoltãrii unei mobilitãþi sociale c Identificarea modului în care resursele culturale intergeneraþionale, creând importante diferenþe de locale sînt valorificate pe piaþa culturalã din România; istorie separatã, culturã ºi limbã între subgrupurile c Estimarea gradului de folosire a limbii rrome în rrome. Dupã Dezrobirea din 1856, în cadrul constituirii comunitãþile de rromi ºi rolul pe care aceasta îl are în statului modern român, nu au existat politici de promovarea patrimoniului cultural rrom; includere a “emancipaþilor” rromi în drepturile
2.A. O ISTORIE CULTURALÃ A RROMILOR ÎN
EUROPA
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
04 05
cetãþeneºti, ci o atribuire formalã a acesteia fãrã acces la de denazificare de dupã cel de-al doilea rãzboi
resursele publice (împroprietãrire, recunoaºtere mondial. Astfel, “Inegalitatea” ºi „Diferenþa” au devenit 2juridicã, etc.). Holocaustul a proiectat o excludere justificãri ale unui etern „rãzboi civil mondial” , violenþei
totalã a rromilor din corpul social românesc, care a biopolitice (i)legitime, dar suverane, violãrii drepturilor
presupus nu doar o scoatere înafara cetãþeniei, ci si omului ºi „stãrii de exceptare” de la ordinea juridicã, în
“soluþia finalã”, exterminarea, distrugerea corpului scopul „penalizãrii” indivizilor sau grupurilor
fizic, în cazul rromilor nomazi, ºi a unei pãrþi indezirabile „tatuate biopolitic”, ca reminiscenþã a unui
indezirabile a rromilor sedentari (restul urmând a fi darwinism social integrat în „noul rasism”. Deºi, ca ºi
sterilizaþi, pentru a dispãrea “natural” în urmãtoarea evreii, au fost victime ale purificãrilor etnice medievale,
generaþie). Comunismul a sedentarizat forþat în anii '60 mai apoi ale lagãrelor de exterminare naziste si gulag-
ultimele comunitãþi rrome nomade, dar acestea au urilor comuniste, rromii nu au reuºit sã iasã din
rãmas înafara “procesului civilizãrii”, fãrã a fi incluse în „undergroundul” istoriei, motivaþia fiind afectarea
viaþa localitãþilor de rezidenþã, cvsitotalitatea profundã a structurilor spirituale ºi economice,
continuând sã practice un nomadism sezonier, sã nu consecinþa a secolelor de servitute ºi sclavie, a
aibã un domiciliu fix, doar o adresã fictivã. O ultima statutului de „noncetaþean”, cât ºi altor forme istorice
încercare abandonatã a fost ºi Planul PCR “Integrarea de excludere. Dincolo de comportamentele valurilor de
þiganilor” (1977 – 1983), care a avut în vedere doar migraþie ale rromilor din þãrile ieºite din discreþionarul 1“integrarea în munca a nomazilor” , consecvent totalitarism comunist ºi de discursul „urbanizator” faþã
“pluralismului”/monoculturalismului uniformizator al de antimodernismul ºi „primitivismul” acestora, ceea
comunismului. ce este mai cutremurãtor este deriziunea Umanismului,
Aflat la baza cetãþeniei, ca mediere interdependentã subumanitatea ieºitã din undergroundul istoriei
între varii grupuri hegemonice ºi grupuri subordonate, europene, frizând însãºi demnitatea umanã, eºecul
creare ºi extindere macrosocialã, juridicã, a instituþiilor Modernitãþii.
în reþea, „procesul civilizãrii”, a avut în vedere crearea Vulnerabilizarea structurilor de comunicare
unor “grupuri de egali”, nu ºi inserþia grupurile intraetnicã, prin faptul excluderii Romanipen-
indezirabile, „underground”-ului. Iluminismul, ca ului/culturii (organizaþionale) rrome, secole de-a
umanism ºtiinþific, în tentaþia sa de domesticire a rândul, a creat importante diferenþe care au perpetuat
omului, a avut câteva încercãri timide de incluziune a pânã astãzi un comportamentul colectiv dichotomic,
rromilor, eºuate în special prin faptul cã nu s-a gãsit o adâncind (auto) separarea unor subgrupuri rrome:
rezolvare pentru cele douã dimensiuni ale vieþii umane: perspectiva conservatoare (eternizarea trecutului,
cea politicã, legatã de cetãþenie, ºi cea etno-istoricã, “rezistenþa” prin culturã, „dependenþa de trecut” etc.)
privitoare la conºtiinþa de sine/dimensiunea vs. perspectiva eschatologicã (modernizarea prin
identitarã/etnicã a unui popor. O lupta între „cei abolirea istoriei, cutumelor, convertire la cultura
asemeni nouã“ (stat) ºi „homo sacer” (cei din „no men's hegemonicã, „dependenþa de viitor” etc.). Ipoteza
land”-uri) iºi are în Europa, în cazul cronicizat al radicalã dupã care diferenþa dintre perspective este de
rromilor, ca „destãraþi” (fãrã þarã), un câmp de reflecþie, t i p u l “ i n d i v i d u l - î n - a f a r a - l u m i i ” ( r r o m i i
atitudine ºi acþiune nemaîntâlnit de la amplele procese tradiþionaliºti/”nomazi”) vs. “individul-în-lume” (rromii
sedentari), ca rezultat al unor ideologii ale salvãrii însoþitorii acesteia erau solicitanþi de azil (acþiunea se
opuse, individualist-independente (de sorginte desfãºoarã în 1492, în jurul celebrei catedrale
indianã, laicã) versus, holiste (de sorginte creºtin- pariziene). Faptul este confirmat ºi de salvconductul lui
europeanã), respectiv o “culturã a vinei” vs. o “culturã a Sigismund, împãratul romano-german, din 1416, prin 3ruºinii/onoarei”, în care unii sunt “orientali” , alþii care rromii aveau liberã trecere în spaþiul european.
“europeni”, neintegrabili vs. integrabili, este mai mult Perioada corespunde cu presiunea Islamului asupra
decât simpla speculaþie, este un rasism, atât la nivel Europei, criteriile invocate de rromi în “solicitarea de
intragrupal, cât si la nivel intergrupal, tinzând sã se azil” fiind, aºadar, religioase. Grupuri masive de rromi
(re)genereze, ca formã a excluderii sociale. urmeazã în special rutele de pelerinaj, spre
În aceastã paradigmã de interpretare, analiza Compostella ºi Roma, probabil din raþiuni de protecþie,
Rromanipenului, ca rezultat al modului emergent în milostenia creºtinã ºi toleranþa fiind asigurate
care ºi-au tranzacþionat " þiganitudinea" (pãstrarea unui pelerinilor.
sistem identitar de valori morale, cutume, limbã ºi Apoi, aceste rute devin supraaglomerate,
afecte), în cazul rromilor din România, ar trebui sã aibã documentele ºi artele epocii relevând cohorte de sãraci,
în vedere câteva etape esenþiale: de “anormali” (Foucault), de cãlugãri cerºetori,
presiunea economicã a acestora asupra “bugetelor
Etapa 1. Rromanipen-ul originar, oriental (pânã dupã locale” determinând criza. “Subvenþiile” sunt tãiate,
Cruciade). În originile sale orientale, extraeuropene, rutele de pelerinaj sunt desfiinþate. Leonardo da Vinci
Rromanipen-ul /„legea þigãneascã”/ sistemul de valori picteazã chipul monstruos al lui Scaramuccia, brigandul
al culturii rrome s-a fondat pe o identitate religioasã de rrom (viitorul Scaramouche, poltronul spadasin din
sorginte maniheistã ºi gnosticã rezultatã din commedia de'l arte italiana, un don Quijote la tinereþe),
sincretismul religiilor abrahamice cu religiile oculte ale Giorgione picteazã, prevestitor, “Furtuna” (cu o femeie
vechiului Orient Apropiat (eponimã este erezia creºtinã goalã in câmp, alãptându-ºi copilul, sub privirile
a “atsinganoilor”, în greacã, „cei de neatins, impuri”). soþului-soldat) semn cã relaþiile dintre populaþia
Pentru „athinganoi”, viaþa în aceastã lume era ispãºirea majoritarã si “azilanþi” evoluaserã, între extaz ºi fricã,
unui pãcat, mântuirea sufletului fiind pãstrarea înspre confruntare. Sute de expulzãri din teritorii, sub
puritãþii, prin evitarea Celuilalt (gajo) pentru ameninþarea cu moartea, excomunicãri, “vânãtori” de
reîntoarcerea în absolutul „shatryia”, o lume celestã, oameni organizate de comunitãþile locale.
înafara Binelui ºi Rãului. În zorii Renaºterii europene, Un excurs în imagologia ºi imageria artelor
migraþia forþatã spre Europa, ca rezultat al prãbuºirii europene redã acelaºi profil ubicuu ºi donquijotesc al
statelor cruciate din Orient ºi ascensiunii Islamului, a "poporului nomad", “neamului cantãreþ”, stereotip în
implicat o destructurare socialã profundã, adaptarea la variantele sale medievale ºi moderne, într-un perpetuu
strategiile inerente situaþiei de „popor fãrã stat”. “Notre du-te/vino prin subistoria europeanã: cerºind,
Dame de Paris”, o operetã modernã care a relansat, cantând, ghicind, ºterpelind, practicând varii meserii de
acum 10 ani, “neobohemianismul” în Occident, subzistentã, într-un underground prezervat, segregat.
inspiratã de romanul omonim a lui Victor Hugo, Considerat "culturã nomadã", ca expresie romanticã a
considerã - pe drept, în opinia noastrã, cã Esmeralda ºi unei expiatoare ºi ilimitate libertãþi, în fapt stilul de
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
06 07
cetãþeneºti, ci o atribuire formalã a acesteia fãrã acces la de denazificare de dupã cel de-al doilea rãzboi
resursele publice (împroprietãrire, recunoaºtere mondial. Astfel, “Inegalitatea” ºi „Diferenþa” au devenit 2juridicã, etc.). Holocaustul a proiectat o excludere justificãri ale unui etern „rãzboi civil mondial” , violenþei
totalã a rromilor din corpul social românesc, care a biopolitice (i)legitime, dar suverane, violãrii drepturilor
presupus nu doar o scoatere înafara cetãþeniei, ci si omului ºi „stãrii de exceptare” de la ordinea juridicã, în
“soluþia finalã”, exterminarea, distrugerea corpului scopul „penalizãrii” indivizilor sau grupurilor
fizic, în cazul rromilor nomazi, ºi a unei pãrþi indezirabile „tatuate biopolitic”, ca reminiscenþã a unui
indezirabile a rromilor sedentari (restul urmând a fi darwinism social integrat în „noul rasism”. Deºi, ca ºi
sterilizaþi, pentru a dispãrea “natural” în urmãtoarea evreii, au fost victime ale purificãrilor etnice medievale,
generaþie). Comunismul a sedentarizat forþat în anii '60 mai apoi ale lagãrelor de exterminare naziste si gulag-
ultimele comunitãþi rrome nomade, dar acestea au urilor comuniste, rromii nu au reuºit sã iasã din
rãmas înafara “procesului civilizãrii”, fãrã a fi incluse în „undergroundul” istoriei, motivaþia fiind afectarea
viaþa localitãþilor de rezidenþã, cvsitotalitatea profundã a structurilor spirituale ºi economice,
continuând sã practice un nomadism sezonier, sã nu consecinþa a secolelor de servitute ºi sclavie, a
aibã un domiciliu fix, doar o adresã fictivã. O ultima statutului de „noncetaþean”, cât ºi altor forme istorice
încercare abandonatã a fost ºi Planul PCR “Integrarea de excludere. Dincolo de comportamentele valurilor de
þiganilor” (1977 – 1983), care a avut în vedere doar migraþie ale rromilor din þãrile ieºite din discreþionarul 1“integrarea în munca a nomazilor” , consecvent totalitarism comunist ºi de discursul „urbanizator” faþã
“pluralismului”/monoculturalismului uniformizator al de antimodernismul ºi „primitivismul” acestora, ceea
comunismului. ce este mai cutremurãtor este deriziunea Umanismului,
Aflat la baza cetãþeniei, ca mediere interdependentã subumanitatea ieºitã din undergroundul istoriei
între varii grupuri hegemonice ºi grupuri subordonate, europene, frizând însãºi demnitatea umanã, eºecul
creare ºi extindere macrosocialã, juridicã, a instituþiilor Modernitãþii.
în reþea, „procesul civilizãrii”, a avut în vedere crearea Vulnerabilizarea structurilor de comunicare
unor “grupuri de egali”, nu ºi inserþia grupurile intraetnicã, prin faptul excluderii Romanipen-
indezirabile, „underground”-ului. Iluminismul, ca ului/culturii (organizaþionale) rrome, secole de-a
umanism ºtiinþific, în tentaþia sa de domesticire a rândul, a creat importante diferenþe care au perpetuat
omului, a avut câteva încercãri timide de incluziune a pânã astãzi un comportamentul colectiv dichotomic,
rromilor, eºuate în special prin faptul cã nu s-a gãsit o adâncind (auto) separarea unor subgrupuri rrome:
rezolvare pentru cele douã dimensiuni ale vieþii umane: perspectiva conservatoare (eternizarea trecutului,
cea politicã, legatã de cetãþenie, ºi cea etno-istoricã, “rezistenþa” prin culturã, „dependenþa de trecut” etc.)
privitoare la conºtiinþa de sine/dimensiunea vs. perspectiva eschatologicã (modernizarea prin
identitarã/etnicã a unui popor. O lupta între „cei abolirea istoriei, cutumelor, convertire la cultura
asemeni nouã“ (stat) ºi „homo sacer” (cei din „no men's hegemonicã, „dependenþa de viitor” etc.). Ipoteza
land”-uri) iºi are în Europa, în cazul cronicizat al radicalã dupã care diferenþa dintre perspective este de
rromilor, ca „destãraþi” (fãrã þarã), un câmp de reflecþie, t i p u l “ i n d i v i d u l - î n - a f a r a - l u m i i ” ( r r o m i i
atitudine ºi acþiune nemaîntâlnit de la amplele procese tradiþionaliºti/”nomazi”) vs. “individul-în-lume” (rromii
sedentari), ca rezultat al unor ideologii ale salvãrii însoþitorii acesteia erau solicitanþi de azil (acþiunea se
opuse, individualist-independente (de sorginte desfãºoarã în 1492, în jurul celebrei catedrale
indianã, laicã) versus, holiste (de sorginte creºtin- pariziene). Faptul este confirmat ºi de salvconductul lui
europeanã), respectiv o “culturã a vinei” vs. o “culturã a Sigismund, împãratul romano-german, din 1416, prin 3ruºinii/onoarei”, în care unii sunt “orientali” , alþii care rromii aveau liberã trecere în spaþiul european.
“europeni”, neintegrabili vs. integrabili, este mai mult Perioada corespunde cu presiunea Islamului asupra
decât simpla speculaþie, este un rasism, atât la nivel Europei, criteriile invocate de rromi în “solicitarea de
intragrupal, cât si la nivel intergrupal, tinzând sã se azil” fiind, aºadar, religioase. Grupuri masive de rromi
(re)genereze, ca formã a excluderii sociale. urmeazã în special rutele de pelerinaj, spre
În aceastã paradigmã de interpretare, analiza Compostella ºi Roma, probabil din raþiuni de protecþie,
Rromanipenului, ca rezultat al modului emergent în milostenia creºtinã ºi toleranþa fiind asigurate
care ºi-au tranzacþionat " þiganitudinea" (pãstrarea unui pelerinilor.
sistem identitar de valori morale, cutume, limbã ºi Apoi, aceste rute devin supraaglomerate,
afecte), în cazul rromilor din România, ar trebui sã aibã documentele ºi artele epocii relevând cohorte de sãraci,
în vedere câteva etape esenþiale: de “anormali” (Foucault), de cãlugãri cerºetori,
presiunea economicã a acestora asupra “bugetelor
Etapa 1. Rromanipen-ul originar, oriental (pânã dupã locale” determinând criza. “Subvenþiile” sunt tãiate,
Cruciade). În originile sale orientale, extraeuropene, rutele de pelerinaj sunt desfiinþate. Leonardo da Vinci
Rromanipen-ul /„legea þigãneascã”/ sistemul de valori picteazã chipul monstruos al lui Scaramuccia, brigandul
al culturii rrome s-a fondat pe o identitate religioasã de rrom (viitorul Scaramouche, poltronul spadasin din
sorginte maniheistã ºi gnosticã rezultatã din commedia de'l arte italiana, un don Quijote la tinereþe),
sincretismul religiilor abrahamice cu religiile oculte ale Giorgione picteazã, prevestitor, “Furtuna” (cu o femeie
vechiului Orient Apropiat (eponimã este erezia creºtinã goalã in câmp, alãptându-ºi copilul, sub privirile
a “atsinganoilor”, în greacã, „cei de neatins, impuri”). soþului-soldat) semn cã relaþiile dintre populaþia
Pentru „athinganoi”, viaþa în aceastã lume era ispãºirea majoritarã si “azilanþi” evoluaserã, între extaz ºi fricã,
unui pãcat, mântuirea sufletului fiind pãstrarea înspre confruntare. Sute de expulzãri din teritorii, sub
puritãþii, prin evitarea Celuilalt (gajo) pentru ameninþarea cu moartea, excomunicãri, “vânãtori” de
reîntoarcerea în absolutul „shatryia”, o lume celestã, oameni organizate de comunitãþile locale.
înafara Binelui ºi Rãului. În zorii Renaºterii europene, Un excurs în imagologia ºi imageria artelor
migraþia forþatã spre Europa, ca rezultat al prãbuºirii europene redã acelaºi profil ubicuu ºi donquijotesc al
statelor cruciate din Orient ºi ascensiunii Islamului, a "poporului nomad", “neamului cantãreþ”, stereotip în
implicat o destructurare socialã profundã, adaptarea la variantele sale medievale ºi moderne, într-un perpetuu
strategiile inerente situaþiei de „popor fãrã stat”. “Notre du-te/vino prin subistoria europeanã: cerºind,
Dame de Paris”, o operetã modernã care a relansat, cantând, ghicind, ºterpelind, practicând varii meserii de
acum 10 ani, “neobohemianismul” în Occident, subzistentã, într-un underground prezervat, segregat.
inspiratã de romanul omonim a lui Victor Hugo, Considerat "culturã nomadã", ca expresie romanticã a
considerã - pe drept, în opinia noastrã, cã Esmeralda ºi unei expiatoare ºi ilimitate libertãþi, în fapt stilul de
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
06 07
viaþã marginal, internalizat în fundamentele culturale din fostul statut juridic al sclaviei:
a. Rromanipen-ul integraþionist, al "naturalizãrii" individuale ( rrome, este o paradigma de interpretare a unei sciziuni laic ºi deetnicizat, al "românizãrii"), într-o renunþare la transcedentale, oscilând între ura de sine ºi trecut, o asimilare aproape voluntarã în scopul obþinerii supradimensionare a ego-ului, între propriul corp (cel unui status egal, al celor care au fost în contact permanent
vãzut dinafarã, demonizat, “urât”) ºi propriul trup (cel cu cultura vernacularã, format din rromii sedentari, urmaºi
simþit dinãuntru, durut).ai robilor care aparþineau mãnãstirilor ºi particularilor,
Nu exista încã o istorie bine documentatã a acelor utilizaþi ca forþã de muncã brutã;
vremi, dar chiar ºi aºa apare evident cã istoria actuala iºi b. Rromanipen-ul segregaþionist al celor care ºi-au putut
are rãdãcinile în acel trecut. În cazul special al României, pãstra valorile identitare, ale Rromanipen-ului originar,
format de rromii din comunitãþile tradiþionale ºi în cea mai lungã (ºi unicã în Europa) sclavie a rromilor.seminomade, urmaºi ai robilor domneºti, practicând într-
o totalã libertate de deplasare, meserii tradiþionale (deºi Etapa 2. Rromanipenul reformat, în perioada Robiei existã suspiciunea cã aceºtia sunt masiv intraþi în România
(atestatã documentar timp de 5 secole) era o formã de dupã Dezrobire, proveniþi din ariile în care rromii nu au
negociere a “Diferenþei” cultural-religioase (rromii fost robi, Rusia, Balcani etc);
erau consideraþi “necreºtini”, “þiganul e om de departe”
etc). Este istoria unei segregãri totale, a unui “apartheid” Etapa 3. Rromanipenul emancipãrii este o variantã a care a presupus ca salvarea/ "mântuirea" era Rromanipenului reformat, a cãrui naºtere e legatã de imposibilã, câtã vreme însãºi umanitatea sclavului era principiile Declaraþiei Adunãrii Generale a Rromilor din contestata (“"Þiganul este o persoanã ce atârnã de altul 19 aprilie 1919, de la Ibasfalau/ Dumbrãveni/ judeþul cu averea ºi familia sa", Regulamentul Organic, cap. II, Sibiu, prin care rromii solicitau României un status 1834). Salvarea individualã, ca speranþa a eliberãrii din colectiv, mai degrabã integraþionist, pentru ca îi lipsea sclavie, nu presupunea ºi renunþarea la identitatea dimensiunea unor revendicãri etnice, probabil ca etnicã (“apostazie” etnicã), ci o libertate fãrã norme ºi strategie preliminarã a constituirii instrumentelor noimã. Rromanipenul reformat s-a cristalizat abia în a operaþionale. În paralel cu acest curent, cei care nu doua parte a secolului al 19-lea, ca o consecinþã a puteau intra în competiþia pentru resurse materiale ºi Dezrobirii (1856) ºi politicilor publice faþã de “romanii spirituale, au rãmas în ghettouri sau în forme de vechi” ( deosebiti de “romanii noi”, evreii), în termenii nomadism sezonier, mare parte din aceºtia murind în specifici acelei vremi, adaptaþi dupã Declaraþia de lagãrele din Transnistria sau Auschwitz (rromii din principii a Revoluþiei franceze. Fondatã pe o iluzorie Ardeal). Pânã la desfiinþarea sa oficialã, în 1948, cetãþenie nediscriminatorie, în care rromii erau doar Uniunea Generala a Romilor ( în termeni reali ea n-a obiectul politicilor statului, îndeobºte autoritariste, fãrã prea funcþionat, dispãrând de facto în 1942, în perioada a li se solicita pãrerea. continuitatea strategiilor de deportãrilor masive ale rromilor) a operat o distincþie tranzacþionare a “Diferenþei”/identitãþii colective rrome între rromii “sedentari” ºi rromii “nomazi”, condamnând este începutul istoriei rromilor din România. Conform chiar practicile culturale ale ultimilor, exprimându-ºi acestor practici, de care depindea însãºi existenþa acordul fatã de “soluþia finalã” rezervatã de statul realã, în administraþia noului stat modern, s-au antonescian rromilor nomazi. dezvoltat douã versiuni ale Rromanipen-ului, derivate
Comunismul, în variantele sale egalitariste, a creat o încorporatã în aparatul de stat asigurã legãtura cu
elitã integrationistã a “oamenilor muncii” rromi, dupã comunitãþile rrome, în aceeaºi iluzie a “integrãrii
modelul sovietic, proveniþi din mediul rural (Maria sociale”, fie cã e vorba de Strategia României de
Lãtãreþu, Maria Ciobanu), sau urban ( Ion Voicu, Sile Îmbunãtãþire a Situaþiei Romilor, fie de Deceniul
Dinicu, Johnny Raducanu, Aura Urziceanu etc), dar a Incluziunii Rromilor.
permis si exprimarea ethosului cultural rrom Varianta româneascã de “integrare socialã” a
tradiþional, deºi limitat, în special în muzicã ( Dona rromilor, parþial inspiratã de Iluminismul absolutist
Dumitru Siminica, Gabi Luncã, Romica Puceanu etc). In austriac al Mariei Tereza (dar fãrã masurile de integrare
perioada 1977-1983, Platforma PCR “Integrarea în viaþã comunitãþii), parþial de federalismul logicii
þiganilor” opera aceeaºi distincþie, accentul fiind pus pe minoritãþilor instituitã de Lenin în URSS, dar redusã de
“integrarea” în câmpul muncii a ultimilor nomazi, în totalitarismul comunist la dimensiuni folclorice, este o
special a cãldãrarilor. Acest curent a fost fundamentat pendulare între politici de includere ºi excludere, a unei
în România, în versiune vag segregaþionistã, de Uniunea integrãri sociale reduse la (re)socializarea devianþilor,
Internaþionalã a Romilor, prin Ion Cioabã, dar a avut o simultanã cu o asimilare “indigestã” prin aculturare,
existenþã efemerã, fiind desfiinþat. care nu a produs o cetãþenie activa. Impactul destructiv
Din 1990, în numele unei ideale cetãþenii egale asupra organizãrii structurii etnoculturii rrome a
izvorãte din entuziasmul Revoluþiei, a unei integrãri constrâns-o sã se dezvolte în ceea ce politologii
democratice care consfinþea dreptul la diferenþa, prin numesc “viaþã fãrã stat”, într-o conºtientizare a
recunoaºterea drepturilor constituþionale de condiþiei de expatriat, “strãin” situaþie încã actualã.
minoritate naþionalã, s-a convenit la o regândire a “Viaþa fãrã stat” a creat strategii de supravieþuire
reprezentãrilor ºi a unei selecþii a solicitãrilor rromilor, diferite faþã de cei aparþinând unei culturi stabile, a
negociate cu statul de cãtre elitele politice rrome, anomizat cultura organizaþionalã rromã, adaptând-o
constituite ad-hoc sau sprijinite de factori externi. Doar tipului de influenþa necesarã supravieþuirii, consecinþã a
drepturile politice ale rromilor au devenit fapt absenþei unor normative care sã-i defineascã statutul
constituþional (deºi exercitarea acestora este juridic ºi spiritual (Rromanipen-ul), la nivelul statelor
problematicã), dreptul la diferenþã, ca drept universal al sau al Uniunii Europene (“rromii - minoritate
minor i tã þ i lo r na þ iona le (de prezervare a europeanã” a fost o campanie susþinutã pe durata unui
biculturalismului ºi bilingvismului, autonomiei deceniu de cãtre asociaþiile rrome, fãrã ecouri notabile).
culturale, subsidiaritãþii etc.) fiind deprioritizat, Deºi evocate ca sursa esenþialã de identitate
continuându-se politicile coercitive tradiþionale, ale autoreferenþ ia lã , vest imentarã , s tereot ip-
“integrãrii sociale”, “combaterii sãrãciei”, ca rol si comportamentalã etc., comunitãþile tradiþionale ºi
status social depersonalizat, “nondiscriminatoriu”. Ca nomade nu au fost incluse, nici de autoritãþile locale ºi
urmare, atât elitele intelectuale ºi economice ale centrale, nici de societatea civilã rromã sau nerromã,
“romilor românizaþi”, cat ºi cele ale “rromilor decât excepþional ºi nesemnificativ, în politicile publice
tradiþionali”, nu s-au regãsit, s-au desolidarizat faþã de ºi programe de asistenþa ºi intervenþie socialã. În plus,
aceastã perspectivã, fapt care a antrenat, progresiv, o schimbãrile sociale profunde ale societãþii româneºti ºi
desolidarizare generalã. O “birocraþie rromã” europene (industrializarea, globalizarea, etc.), au fãcut
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
08 09
viaþã marginal, internalizat în fundamentele culturale din fostul statut juridic al sclaviei:
a. Rromanipen-ul integraþionist, al "naturalizãrii" individuale ( rrome, este o paradigma de interpretare a unei sciziuni laic ºi deetnicizat, al "românizãrii"), într-o renunþare la transcedentale, oscilând între ura de sine ºi trecut, o asimilare aproape voluntarã în scopul obþinerii supradimensionare a ego-ului, între propriul corp (cel unui status egal, al celor care au fost în contact permanent
vãzut dinafarã, demonizat, “urât”) ºi propriul trup (cel cu cultura vernacularã, format din rromii sedentari, urmaºi
simþit dinãuntru, durut).ai robilor care aparþineau mãnãstirilor ºi particularilor,
Nu exista încã o istorie bine documentatã a acelor utilizaþi ca forþã de muncã brutã;
vremi, dar chiar ºi aºa apare evident cã istoria actuala iºi b. Rromanipen-ul segregaþionist al celor care ºi-au putut
are rãdãcinile în acel trecut. În cazul special al României, pãstra valorile identitare, ale Rromanipen-ului originar,
format de rromii din comunitãþile tradiþionale ºi în cea mai lungã (ºi unicã în Europa) sclavie a rromilor.seminomade, urmaºi ai robilor domneºti, practicând într-
o totalã libertate de deplasare, meserii tradiþionale (deºi Etapa 2. Rromanipenul reformat, în perioada Robiei existã suspiciunea cã aceºtia sunt masiv intraþi în România
(atestatã documentar timp de 5 secole) era o formã de dupã Dezrobire, proveniþi din ariile în care rromii nu au
negociere a “Diferenþei” cultural-religioase (rromii fost robi, Rusia, Balcani etc);
erau consideraþi “necreºtini”, “þiganul e om de departe”
etc). Este istoria unei segregãri totale, a unui “apartheid” Etapa 3. Rromanipenul emancipãrii este o variantã a care a presupus ca salvarea/ "mântuirea" era Rromanipenului reformat, a cãrui naºtere e legatã de imposibilã, câtã vreme însãºi umanitatea sclavului era principiile Declaraþiei Adunãrii Generale a Rromilor din contestata (“"Þiganul este o persoanã ce atârnã de altul 19 aprilie 1919, de la Ibasfalau/ Dumbrãveni/ judeþul cu averea ºi familia sa", Regulamentul Organic, cap. II, Sibiu, prin care rromii solicitau României un status 1834). Salvarea individualã, ca speranþa a eliberãrii din colectiv, mai degrabã integraþionist, pentru ca îi lipsea sclavie, nu presupunea ºi renunþarea la identitatea dimensiunea unor revendicãri etnice, probabil ca etnicã (“apostazie” etnicã), ci o libertate fãrã norme ºi strategie preliminarã a constituirii instrumentelor noimã. Rromanipenul reformat s-a cristalizat abia în a operaþionale. În paralel cu acest curent, cei care nu doua parte a secolului al 19-lea, ca o consecinþã a puteau intra în competiþia pentru resurse materiale ºi Dezrobirii (1856) ºi politicilor publice faþã de “romanii spirituale, au rãmas în ghettouri sau în forme de vechi” ( deosebiti de “romanii noi”, evreii), în termenii nomadism sezonier, mare parte din aceºtia murind în specifici acelei vremi, adaptaþi dupã Declaraþia de lagãrele din Transnistria sau Auschwitz (rromii din principii a Revoluþiei franceze. Fondatã pe o iluzorie Ardeal). Pânã la desfiinþarea sa oficialã, în 1948, cetãþenie nediscriminatorie, în care rromii erau doar Uniunea Generala a Romilor ( în termeni reali ea n-a obiectul politicilor statului, îndeobºte autoritariste, fãrã prea funcþionat, dispãrând de facto în 1942, în perioada a li se solicita pãrerea. continuitatea strategiilor de deportãrilor masive ale rromilor) a operat o distincþie tranzacþionare a “Diferenþei”/identitãþii colective rrome între rromii “sedentari” ºi rromii “nomazi”, condamnând este începutul istoriei rromilor din România. Conform chiar practicile culturale ale ultimilor, exprimându-ºi acestor practici, de care depindea însãºi existenþa acordul fatã de “soluþia finalã” rezervatã de statul realã, în administraþia noului stat modern, s-au antonescian rromilor nomazi. dezvoltat douã versiuni ale Rromanipen-ului, derivate
Comunismul, în variantele sale egalitariste, a creat o încorporatã în aparatul de stat asigurã legãtura cu
elitã integrationistã a “oamenilor muncii” rromi, dupã comunitãþile rrome, în aceeaºi iluzie a “integrãrii
modelul sovietic, proveniþi din mediul rural (Maria sociale”, fie cã e vorba de Strategia României de
Lãtãreþu, Maria Ciobanu), sau urban ( Ion Voicu, Sile Îmbunãtãþire a Situaþiei Romilor, fie de Deceniul
Dinicu, Johnny Raducanu, Aura Urziceanu etc), dar a Incluziunii Rromilor.
permis si exprimarea ethosului cultural rrom Varianta româneascã de “integrare socialã” a
tradiþional, deºi limitat, în special în muzicã ( Dona rromilor, parþial inspiratã de Iluminismul absolutist
Dumitru Siminica, Gabi Luncã, Romica Puceanu etc). In austriac al Mariei Tereza (dar fãrã masurile de integrare
perioada 1977-1983, Platforma PCR “Integrarea în viaþã comunitãþii), parþial de federalismul logicii
þiganilor” opera aceeaºi distincþie, accentul fiind pus pe minoritãþilor instituitã de Lenin în URSS, dar redusã de
“integrarea” în câmpul muncii a ultimilor nomazi, în totalitarismul comunist la dimensiuni folclorice, este o
special a cãldãrarilor. Acest curent a fost fundamentat pendulare între politici de includere ºi excludere, a unei
în România, în versiune vag segregaþionistã, de Uniunea integrãri sociale reduse la (re)socializarea devianþilor,
Internaþionalã a Romilor, prin Ion Cioabã, dar a avut o simultanã cu o asimilare “indigestã” prin aculturare,
existenþã efemerã, fiind desfiinþat. care nu a produs o cetãþenie activa. Impactul destructiv
Din 1990, în numele unei ideale cetãþenii egale asupra organizãrii structurii etnoculturii rrome a
izvorãte din entuziasmul Revoluþiei, a unei integrãri constrâns-o sã se dezvolte în ceea ce politologii
democratice care consfinþea dreptul la diferenþa, prin numesc “viaþã fãrã stat”, într-o conºtientizare a
recunoaºterea drepturilor constituþionale de condiþiei de expatriat, “strãin” situaþie încã actualã.
minoritate naþionalã, s-a convenit la o regândire a “Viaþa fãrã stat” a creat strategii de supravieþuire
reprezentãrilor ºi a unei selecþii a solicitãrilor rromilor, diferite faþã de cei aparþinând unei culturi stabile, a
negociate cu statul de cãtre elitele politice rrome, anomizat cultura organizaþionalã rromã, adaptând-o
constituite ad-hoc sau sprijinite de factori externi. Doar tipului de influenþa necesarã supravieþuirii, consecinþã a
drepturile politice ale rromilor au devenit fapt absenþei unor normative care sã-i defineascã statutul
constituþional (deºi exercitarea acestora este juridic ºi spiritual (Rromanipen-ul), la nivelul statelor
problematicã), dreptul la diferenþã, ca drept universal al sau al Uniunii Europene (“rromii - minoritate
minor i tã þ i lo r na þ iona le (de prezervare a europeanã” a fost o campanie susþinutã pe durata unui
biculturalismului ºi bilingvismului, autonomiei deceniu de cãtre asociaþiile rrome, fãrã ecouri notabile).
culturale, subsidiaritãþii etc.) fiind deprioritizat, Deºi evocate ca sursa esenþialã de identitate
continuându-se politicile coercitive tradiþionale, ale autoreferenþ ia lã , vest imentarã , s tereot ip-
“integrãrii sociale”, “combaterii sãrãciei”, ca rol si comportamentalã etc., comunitãþile tradiþionale ºi
status social depersonalizat, “nondiscriminatoriu”. Ca nomade nu au fost incluse, nici de autoritãþile locale ºi
urmare, atât elitele intelectuale ºi economice ale centrale, nici de societatea civilã rromã sau nerromã,
“romilor românizaþi”, cat ºi cele ale “rromilor decât excepþional ºi nesemnificativ, în politicile publice
tradiþionali”, nu s-au regãsit, s-au desolidarizat faþã de ºi programe de asistenþa ºi intervenþie socialã. În plus,
aceastã perspectivã, fapt care a antrenat, progresiv, o schimbãrile sociale profunde ale societãþii româneºti ºi
desolidarizare generalã. O “birocraþie rromã” europene (industrializarea, globalizarea, etc.), au fãcut
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
08 09
ca legãturile sociale tradiþionale (moºtenite) cu aceste O altã categorie, destul de numeroasã, rezultatã din
subgrupuri rrome sã devinã vagi sã-þi piardã utilitatea colapsul economic al României de dupã Revoluþia din
socialã ºi sã rãmânã blocate într-o “tolerare”, în fapt decembrie 1989, care face obiectul reflecþiei ºi
acþiunilor de incluziune socialã, este cea a “sãracilor” abandonare, consecinþa fiind prãbuºirea în criza
sau ,,noilor nomazi" (în definirea statelor europene în profundã, ca urmare a deconectãrii reþelelor de
care aceºtia au imigrat). Foºti zilieri în întreprinderile comunicare, dialog ºi schimb. Chiar ºi dupã 1990, dupã
agricole de producþie sau muncitori necalificaþi pe accederea rromilor la proprie identitate prin
marile platforme industriale comuniste, în condiþiile recunoaºterea ca minoritate naþionalã, fervoarea
restituirii pãmânturilor foºtilor proprietari ºi prãbuºirii resolidarizãrii etnice sau politice nu a pãtruns ºi în
industriei româneºti, a unei rupturi intergeneraþionale aceste comunitãþi. Cu excepþia cãldãrarilor, consideraþi
cu localitãþile de origine, fãrã o adresã stabilã ºi resurse în perioada comunistã ca “adevãraþii þigani”, ºi care
minimale de supravieþuire, aceºtia au fost siliþi sa doresc sã-ºi menþinã prestigiul unei vizibilitãþi
“nomadizeze” intern ºi internaþional. Dupã 1990, “exotice”, ca diferenþã de status, “gaborii”, “lovarii”, 4 reîntoarcerea acestora la un stil de viaþã alternativ, ca “pitzularii”, spoitorii”, argintarii, ursarii, horahaii , etc.
înstrãinare, perceput ca fiind tradiþional ºi nomad, a au continuat sã rãmânã comunitãþi închise ºi sã nu-ºi
fost o (re)adaptare implacabilã la resursele materiale ºi poatã exprima opþiunile ºi prioritãþile specifice. O
spirituale existente, consecinþa a imposibilitãþii de explicaþie este reticenta statelor în a aplica normativele
accedere la standardele de schimbare socialã din europene rezervate populaþiilor tradiþionale ºi nomade,
România postcomunistã, fapt care a dus la prãbuºirea în fapt care a antrenat neincluderea acestor prioritãþi în sãrãcie severã, devianþã, conflict etc. Autoritãþile locale negocierea dintre statul roman ºi asociaþiile civice ºi din România au iniþiat sute de expulzãri ale acestor politice rrome.cetãþeni români fãrã domiciliu fix, pentru a nu suporta În aceastã perspectivã, comunitãþile tradiþionale ºi din bugetul local cheltuieli (ajutor social, locuinþã, nomade nu sunt considerate doar un marker al sãnãtate etc). În mod similar, statele europene au identitãþii reale rrome, dar ºi în opoziþie, în unele retrimis rromii în România sau au impus politici contexte esenþiale, cu prioritizarea actualã a viziunilor restrictive care au determinat migrarea rromilor cãtre pentru rromi, cantonate în eufemizarea „apartenenþei alte state europene. “Noii veniþi" s-au adaptat la aceasta prescrise”/identitatea etnicã involuntarã (în special pe situaþie, creând reþele de migraþie. Spre exemplificare, negarea importanþei culorii pielii) sau a “combaterii rromii din Craiova, cartierul Fata Luncii, migreazã, în sãrãciei”. funcþie de acceptanþa localã, în Irlanda, Marea Britanie, In cazul rromilor “cãldãrari”, “gabori”, “turci” etc. Franþa, Italia, în care ºi-au creat comunitãþi compacte. aceasta prioritate a militantismului rrom nu este Ca migraþie internã, o mare parte din rromii din judetul semnificativã (e ºi cazul unei parþi a elitei rrome, a Ilfov “migreazã” zilnic spre Bucureºti, în special pentru a multor rromi “romanizaþi”, predispuºi la acceptarea presta munci necalificate sau pentru a recicla materiale
unei identitãþi “pragmatice” ºi nu a uneia “organice”, refolosibile.
deºi ar fi o premisã a re-solidarizãrii prin negocierea O analizã a capitalului cultural ºi social ºi a
intereselor colective cu cele individuale). impactului asupra dezvoltãrii culturii rrome sunt
paradoxale: cvasitotalitatea "rromilor românizaþi" nu au
putut achita costurile "integrãrii" , în absenþa unei localitãþile Jilava, Cernica, Glina, Stefãneºti, Pantelimon,
"continuitãþi", ºi reprezintã pãtura cea mai sãracã a Vidra, Gãneasa, Voluntari, Buftea, 1 Decembrie ºi
naþiunii, chiar dacã s-au convertit necondiþionat la Afumaþi au populaþii mai consistente de rromi, care
variazã de la 5% la 22% din totalul populaþiei locale. cultura hegemonã, în speranþa de a accesa deplin
Existã, de asemenea, câteva localitãþi unde populaþia de drepturile cetãþeneºti, prin stergerea diferenþelor sau
rromi pare mai degrabã absentã, cum este cazul cel puþin pentru a primi "clauza naþiunii favorizate",
localitãþilor Dascãlu, Dãrãºti sau Ciopani. Explicaþia prestând comportamente ºi servicii dezirabile; invers,
acestui fapt vine din istorie, marii latifundiari utilizând mare parte din care ºi-au pãstrat biculturalitatea ºi
forþa de muncã rromã în agricultura, proces continuat ºi bilingvismul, au dezvoltat tehnici de adaptare la mediul
în perioada comunistã, inclusiv prin sedentarizãri ostil, inclusiv a dependenþelor economice, fapt care a
forþate “în câmpul muncii” a comunitãþilor nomade de permis o adaptare mai rapidã la schimbãrile sociale,
ursari, cãldãrari ºi spoitori.chiar dacã acest fapt a presupus renunþarea la unele
Se ºtie cã datele de recensãmânt privitoare la rromi a beneficii, în cazul comunitãþilor nomade (educaþie
scolarã, cetãþeneascã; locuire; racordarea la noua
ordine spaþiu-timp etc.).
Reunite, cele douã perspective fac parte dintr-un
întreg, care necesitã o urgenta repliere a politicilor
publice pentru rromi dinspre indistinct înspre 5specificitate, pe principiul subsidiaritãþii , pe o
construcþie socialã a realitãþii comunitãþii, pentru a se
regenera capitalul social ºi reconstrucþia valorilor, prin
schimbarea de paradigmã în strategiile care vizeazã
aceste comunitãþi rome, cu concentrare pe mediul de fost discutatã ºi privitã cu suspiciune datoritã “fugii de apartenenþã a individului (ºi nu doar al acestuia), a identitate”, manifestatã prin sub-declararea
locului pe care îl poate ocupa individul “reciclat” în apartenenþei etnice. Pentru a evita aceastã problemã,
societate ºi a suportului adecvat pentru deblocarea din am încercat sã identificãm eventual subiecþi ºi efectuãm
decalajul socio-cultural actual.interviuri ºi în astfel de localitãþi. Am efectuat interviuri
în toate localitãþile din Ilfov, însã în 6 din cele 39 de
localitãþi nu am gãsit subiecþi, efectuând interviuri doar
cu primarii din aceste localitãþi. Potrivit recensãmântului din 2002, populaþia de romi
Dincolo de aceastã sumarã descriere demograficã, din judeþul Ilfov este de aproximativ 11000 de oameni
tot ca un preambul al prezentãrii temelor principale ale dintr-un total de aproximativ 300000 de locuitori. Din
studiului, vom prezenta de asemenea încã douã aspecte punct de vedere geografic, populaþia este distribuitã
importante, care au legãturã cu politicile culturale. inegal în localitãþile care compun judeþul. Aproximativ
Primul este legat de piaþa muncii, iar cel de-al doilea 75% din populaþia de romi este grupatã în 10 localitãþi
este legat de diversitatea internã a populaþiei, în special din totalul de 39 aflate pe suprafaþa judeþului. Dupã în funcþie de neamurile de rromi. cum se poate vedea ºi în tabelul ºi hãrþile alãturate,
2.B. RROMII DIN ILFOV: O PREZENTARE SUCCINTÃ
Tabel 1. Populaþia totalã ºi populaþia de romi din
judeþul Ilfov, urban ºi rural, în 2002
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
10 11
ca legãturile sociale tradiþionale (moºtenite) cu aceste O altã categorie, destul de numeroasã, rezultatã din
subgrupuri rrome sã devinã vagi sã-þi piardã utilitatea colapsul economic al României de dupã Revoluþia din
socialã ºi sã rãmânã blocate într-o “tolerare”, în fapt decembrie 1989, care face obiectul reflecþiei ºi
acþiunilor de incluziune socialã, este cea a “sãracilor” abandonare, consecinþa fiind prãbuºirea în criza
sau ,,noilor nomazi" (în definirea statelor europene în profundã, ca urmare a deconectãrii reþelelor de
care aceºtia au imigrat). Foºti zilieri în întreprinderile comunicare, dialog ºi schimb. Chiar ºi dupã 1990, dupã
agricole de producþie sau muncitori necalificaþi pe accederea rromilor la proprie identitate prin
marile platforme industriale comuniste, în condiþiile recunoaºterea ca minoritate naþionalã, fervoarea
restituirii pãmânturilor foºtilor proprietari ºi prãbuºirii resolidarizãrii etnice sau politice nu a pãtruns ºi în
industriei româneºti, a unei rupturi intergeneraþionale aceste comunitãþi. Cu excepþia cãldãrarilor, consideraþi
cu localitãþile de origine, fãrã o adresã stabilã ºi resurse în perioada comunistã ca “adevãraþii þigani”, ºi care
minimale de supravieþuire, aceºtia au fost siliþi sa doresc sã-ºi menþinã prestigiul unei vizibilitãþi
“nomadizeze” intern ºi internaþional. Dupã 1990, “exotice”, ca diferenþã de status, “gaborii”, “lovarii”, 4 reîntoarcerea acestora la un stil de viaþã alternativ, ca “pitzularii”, spoitorii”, argintarii, ursarii, horahaii , etc.
înstrãinare, perceput ca fiind tradiþional ºi nomad, a au continuat sã rãmânã comunitãþi închise ºi sã nu-ºi
fost o (re)adaptare implacabilã la resursele materiale ºi poatã exprima opþiunile ºi prioritãþile specifice. O
spirituale existente, consecinþa a imposibilitãþii de explicaþie este reticenta statelor în a aplica normativele
accedere la standardele de schimbare socialã din europene rezervate populaþiilor tradiþionale ºi nomade,
România postcomunistã, fapt care a dus la prãbuºirea în fapt care a antrenat neincluderea acestor prioritãþi în sãrãcie severã, devianþã, conflict etc. Autoritãþile locale negocierea dintre statul roman ºi asociaþiile civice ºi din România au iniþiat sute de expulzãri ale acestor politice rrome.cetãþeni români fãrã domiciliu fix, pentru a nu suporta În aceastã perspectivã, comunitãþile tradiþionale ºi din bugetul local cheltuieli (ajutor social, locuinþã, nomade nu sunt considerate doar un marker al sãnãtate etc). În mod similar, statele europene au identitãþii reale rrome, dar ºi în opoziþie, în unele retrimis rromii în România sau au impus politici contexte esenþiale, cu prioritizarea actualã a viziunilor restrictive care au determinat migrarea rromilor cãtre pentru rromi, cantonate în eufemizarea „apartenenþei alte state europene. “Noii veniþi" s-au adaptat la aceasta prescrise”/identitatea etnicã involuntarã (în special pe situaþie, creând reþele de migraþie. Spre exemplificare, negarea importanþei culorii pielii) sau a “combaterii rromii din Craiova, cartierul Fata Luncii, migreazã, în sãrãciei”. funcþie de acceptanþa localã, în Irlanda, Marea Britanie, In cazul rromilor “cãldãrari”, “gabori”, “turci” etc. Franþa, Italia, în care ºi-au creat comunitãþi compacte. aceasta prioritate a militantismului rrom nu este Ca migraþie internã, o mare parte din rromii din judetul semnificativã (e ºi cazul unei parþi a elitei rrome, a Ilfov “migreazã” zilnic spre Bucureºti, în special pentru a multor rromi “romanizaþi”, predispuºi la acceptarea presta munci necalificate sau pentru a recicla materiale
unei identitãþi “pragmatice” ºi nu a uneia “organice”, refolosibile.
deºi ar fi o premisã a re-solidarizãrii prin negocierea O analizã a capitalului cultural ºi social ºi a
intereselor colective cu cele individuale). impactului asupra dezvoltãrii culturii rrome sunt
paradoxale: cvasitotalitatea "rromilor românizaþi" nu au
putut achita costurile "integrãrii" , în absenþa unei localitãþile Jilava, Cernica, Glina, Stefãneºti, Pantelimon,
"continuitãþi", ºi reprezintã pãtura cea mai sãracã a Vidra, Gãneasa, Voluntari, Buftea, 1 Decembrie ºi
naþiunii, chiar dacã s-au convertit necondiþionat la Afumaþi au populaþii mai consistente de rromi, care
variazã de la 5% la 22% din totalul populaþiei locale. cultura hegemonã, în speranþa de a accesa deplin
Existã, de asemenea, câteva localitãþi unde populaþia de drepturile cetãþeneºti, prin stergerea diferenþelor sau
rromi pare mai degrabã absentã, cum este cazul cel puþin pentru a primi "clauza naþiunii favorizate",
localitãþilor Dascãlu, Dãrãºti sau Ciopani. Explicaþia prestând comportamente ºi servicii dezirabile; invers,
acestui fapt vine din istorie, marii latifundiari utilizând mare parte din care ºi-au pãstrat biculturalitatea ºi
forþa de muncã rromã în agricultura, proces continuat ºi bilingvismul, au dezvoltat tehnici de adaptare la mediul
în perioada comunistã, inclusiv prin sedentarizãri ostil, inclusiv a dependenþelor economice, fapt care a
forþate “în câmpul muncii” a comunitãþilor nomade de permis o adaptare mai rapidã la schimbãrile sociale,
ursari, cãldãrari ºi spoitori.chiar dacã acest fapt a presupus renunþarea la unele
Se ºtie cã datele de recensãmânt privitoare la rromi a beneficii, în cazul comunitãþilor nomade (educaþie
scolarã, cetãþeneascã; locuire; racordarea la noua
ordine spaþiu-timp etc.).
Reunite, cele douã perspective fac parte dintr-un
întreg, care necesitã o urgenta repliere a politicilor
publice pentru rromi dinspre indistinct înspre 5specificitate, pe principiul subsidiaritãþii , pe o
construcþie socialã a realitãþii comunitãþii, pentru a se
regenera capitalul social ºi reconstrucþia valorilor, prin
schimbarea de paradigmã în strategiile care vizeazã
aceste comunitãþi rome, cu concentrare pe mediul de fost discutatã ºi privitã cu suspiciune datoritã “fugii de apartenenþã a individului (ºi nu doar al acestuia), a identitate”, manifestatã prin sub-declararea
locului pe care îl poate ocupa individul “reciclat” în apartenenþei etnice. Pentru a evita aceastã problemã,
societate ºi a suportului adecvat pentru deblocarea din am încercat sã identificãm eventual subiecþi ºi efectuãm
decalajul socio-cultural actual.interviuri ºi în astfel de localitãþi. Am efectuat interviuri
în toate localitãþile din Ilfov, însã în 6 din cele 39 de
localitãþi nu am gãsit subiecþi, efectuând interviuri doar
cu primarii din aceste localitãþi. Potrivit recensãmântului din 2002, populaþia de romi
Dincolo de aceastã sumarã descriere demograficã, din judeþul Ilfov este de aproximativ 11000 de oameni
tot ca un preambul al prezentãrii temelor principale ale dintr-un total de aproximativ 300000 de locuitori. Din
studiului, vom prezenta de asemenea încã douã aspecte punct de vedere geografic, populaþia este distribuitã
importante, care au legãturã cu politicile culturale. inegal în localitãþile care compun judeþul. Aproximativ
Primul este legat de piaþa muncii, iar cel de-al doilea 75% din populaþia de romi este grupatã în 10 localitãþi
este legat de diversitatea internã a populaþiei, în special din totalul de 39 aflate pe suprafaþa judeþului. Dupã în funcþie de neamurile de rromi. cum se poate vedea ºi în tabelul ºi hãrþile alãturate,
2.B. RROMII DIN ILFOV: O PREZENTARE SUCCINTÃ
Tabel 1. Populaþia totalã ºi populaþia de romi din
judeþul Ilfov, urban ºi rural, în 2002
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
10 11
În ceea ce priveºte piaþa muncii, trebuie menþionat rromi, pe lângã distincþia rrom-gagii, existã numeroase
cã existã o varietate mare a ocupaþiilor populaþiei de neamuri ºi subgrupuri. Acestea variazã atât din punctul
romi. Majoritatea populaþie nu mai este însã încadratã de vedere al ocupaþiilor, dialectelor sau istoriei. Am
în “ocupaþii tradiþionale” ale romilor, ci este mai încercat sã le cuprindem ºi acest aspect în cercetarea
degrabã caracterizatã de muncã salariatã ºi de muncã noastrã, întrebând subiecþii despre cãrui neam aparþin
sezonierã ºi ocazionalã. Am grupat ocupaþiile rromii din comunitatea respectivã. Am primit
populaþiei de romi în trei categorii, în funcþie de locul rãspunsuri la aceastã întrebare, însã de multe ori ele
unde se lucreazã. În primul rând sunt oportunitãþile erau destul de vagi, în sensul cã subiecþi diferiþi indicau
generate de Bucureºti. Oportunitãþile pe piaþa muncii a neamuri diferite din aceeaºi comunitate sau spuneau cã
populaþiei de romi sunt influenþate, ca de altfel ºi al nu existã decît rromi modernizaþi (“þigani de vatrã”).
restului populaþiei din judeþ de numãrul mare de Majoritatea a indicat, pe lîngã existenþa unui neam
posturi de muncã generate de economia capitalei. Aici specific ºi faptul cã sunt rromi de vatrã. Am notat
au fost menþionate cel mai frecvent ocupaþii precum rãspunsurile ca atare, reieºind câteva date interesante.
angajãrile în construcþii ºi zidãrie, lucrãri de drumuri ºi Redãm mai jos distribuþia pe localitãþi ale rãspunsurilor
poduri, comerþ ambulant, activitãþi de florãrie, la întrebãrile privitoare la apartenenþa pe neamuri.
angajãrile la depozitele en-gross din Bucureºti.
Alte oportunitãþi sînt oferite de economiile locale
din comunele ºi oraºele din judeþul Ilfov. Acestea includ
posturi în industria de prelucrare (în principal
alimentarã – au fost menþionate fabrici de biscuiþi ºi
mãcelãrii) sau posturi în depozitele comerciale din
localitãþile limitrofe Bucureºtiului. Pe lîngã aceste locuri În relaþiile cu alte grupuri culturale considerate ab initio
de muncã formale, existã o gamã variatã de posturi de inferioare, existã tentaþia stereotipã de a pune
muncã precare, sezoniere sau aflate la baza ierarhiilor comportamentul "deviant" pe seama unei interpretãri
ocupaþionale. Printre acestea au fost menþionate lucrul defectuoase a realitãþii. A avea altã culturã devine a avea
în agriculturã, exploatarea lemnului, zilierii, activitãþi o culturã inferioarã sau a nu avea culturã. Lipsa unui
de pazã, gunoierii, femeile de serviciu, mãturãtorii sau efort constructiv în scopul unei comunicãri autentice
exploatarea unor resurse marginale (de exemplu, între culturi este una dintre sursele subdezvoltãrii. În
adunarea de rime pentru pescuit). În fine, o altã zonã de condiþiile unei Uniuni Europene lãrgite, în care rromii
oportunitãþi pentru populaþia de romi este imigraþia. sunt o minoritate europeanã în dialog cu culturile
Interviurile sugereazã o pondere scãzutã a acestei naþionale, “sarcinile comune” se vor multiplica
soluþii. Au fost menþionatã doar în câteva cazuri precum inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor
Afumaþi, Stefãneºti, Vidra, Mogoºoaia sau Pantelimon.deveni tot mai evidente. La constientizarea mai rapidã a
Populaþia de rromi trebuie analizatã nu numai din acestor imperative poate contribui substanþial
punctul de vedere al apartenenþei la comunitate definitã comunicarea socialã, standardizatã, ca perspectivã
statistic ºi demografic, ci ºi din perspectiva categoriilor eticã a integrãrii ºi prezervãrii identitãþii culturilor
interne folosite de aceasta. În rîndul populaþiei de minoritare. Apare evident, din aceastã perspectivã, ca
3. IDENTITATE ªI SCHIMBARE, STIGMAT POZITIV,
STIGMAT NEGATIV, MANAGEMENTUL
STIGMATULUI
Harta 1. Numãrul rromilor din localitãþile din judeþul Ilfov, în 2002
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Numãr de rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
12 13
În ceea ce priveºte piaþa muncii, trebuie menþionat rromi, pe lângã distincþia rrom-gagii, existã numeroase
cã existã o varietate mare a ocupaþiilor populaþiei de neamuri ºi subgrupuri. Acestea variazã atât din punctul
romi. Majoritatea populaþie nu mai este însã încadratã de vedere al ocupaþiilor, dialectelor sau istoriei. Am
în “ocupaþii tradiþionale” ale romilor, ci este mai încercat sã le cuprindem ºi acest aspect în cercetarea
degrabã caracterizatã de muncã salariatã ºi de muncã noastrã, întrebând subiecþii despre cãrui neam aparþin
sezonierã ºi ocazionalã. Am grupat ocupaþiile rromii din comunitatea respectivã. Am primit
populaþiei de romi în trei categorii, în funcþie de locul rãspunsuri la aceastã întrebare, însã de multe ori ele
unde se lucreazã. În primul rând sunt oportunitãþile erau destul de vagi, în sensul cã subiecþi diferiþi indicau
generate de Bucureºti. Oportunitãþile pe piaþa muncii a neamuri diferite din aceeaºi comunitate sau spuneau cã
populaþiei de romi sunt influenþate, ca de altfel ºi al nu existã decît rromi modernizaþi (“þigani de vatrã”).
restului populaþiei din judeþ de numãrul mare de Majoritatea a indicat, pe lîngã existenþa unui neam
posturi de muncã generate de economia capitalei. Aici specific ºi faptul cã sunt rromi de vatrã. Am notat
au fost menþionate cel mai frecvent ocupaþii precum rãspunsurile ca atare, reieºind câteva date interesante.
angajãrile în construcþii ºi zidãrie, lucrãri de drumuri ºi Redãm mai jos distribuþia pe localitãþi ale rãspunsurilor
poduri, comerþ ambulant, activitãþi de florãrie, la întrebãrile privitoare la apartenenþa pe neamuri.
angajãrile la depozitele en-gross din Bucureºti.
Alte oportunitãþi sînt oferite de economiile locale
din comunele ºi oraºele din judeþul Ilfov. Acestea includ
posturi în industria de prelucrare (în principal
alimentarã – au fost menþionate fabrici de biscuiþi ºi
mãcelãrii) sau posturi în depozitele comerciale din
localitãþile limitrofe Bucureºtiului. Pe lîngã aceste locuri În relaþiile cu alte grupuri culturale considerate ab initio
de muncã formale, existã o gamã variatã de posturi de inferioare, existã tentaþia stereotipã de a pune
muncã precare, sezoniere sau aflate la baza ierarhiilor comportamentul "deviant" pe seama unei interpretãri
ocupaþionale. Printre acestea au fost menþionate lucrul defectuoase a realitãþii. A avea altã culturã devine a avea
în agriculturã, exploatarea lemnului, zilierii, activitãþi o culturã inferioarã sau a nu avea culturã. Lipsa unui
de pazã, gunoierii, femeile de serviciu, mãturãtorii sau efort constructiv în scopul unei comunicãri autentice
exploatarea unor resurse marginale (de exemplu, între culturi este una dintre sursele subdezvoltãrii. În
adunarea de rime pentru pescuit). În fine, o altã zonã de condiþiile unei Uniuni Europene lãrgite, în care rromii
oportunitãþi pentru populaþia de romi este imigraþia. sunt o minoritate europeanã în dialog cu culturile
Interviurile sugereazã o pondere scãzutã a acestei naþionale, “sarcinile comune” se vor multiplica
soluþii. Au fost menþionatã doar în câteva cazuri precum inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor
Afumaþi, Stefãneºti, Vidra, Mogoºoaia sau Pantelimon.deveni tot mai evidente. La constientizarea mai rapidã a
Populaþia de rromi trebuie analizatã nu numai din acestor imperative poate contribui substanþial
punctul de vedere al apartenenþei la comunitate definitã comunicarea socialã, standardizatã, ca perspectivã
statistic ºi demografic, ci ºi din perspectiva categoriilor eticã a integrãrii ºi prezervãrii identitãþii culturilor
interne folosite de aceasta. În rîndul populaþiei de minoritare. Apare evident, din aceastã perspectivã, ca
3. IDENTITATE ªI SCHIMBARE, STIGMAT POZITIV,
STIGMAT NEGATIV, MANAGEMENTUL
STIGMATULUI
Harta 1. Numãrul rromilor din localitãþile din judeþul Ilfov, în 2002
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Numãr de rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
12 13
Ponderea rromilor din
populaþia totalã (%)
Harta 2. Ponderea populaþiilor de rromi în populaþiile localitãþilor din Ilfov
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Harta 3. Fluxurile de pe piaþa de muncã din judeþul Ilfov
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
14 15
Ponderea rromilor din
populaþia totalã (%)
Harta 2. Ponderea populaþiilor de rromi în populaþiile localitãþilor din Ilfov
Sursã: INS, Recensãmîntul general al populaþiei, 2002
Harta 3. Fluxurile de pe piaþa de muncã din judeþul Ilfov
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
14 15
Harta 4. Neamurile de rromi din localitãþile din Judeþul Ilfov, în 2008 Harta 5. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de ursari
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
16 17
Harta 4. Neamurile de rromi din localitãþile din Judeþul Ilfov, în 2008 Harta 5. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de ursari
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
16 17
Harta 6. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de cãldãrari Harta 7. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de argintari
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
18 19
Harta 6. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de cãldãrari Harta 7. Localitãþile din Ilfov unde se aflã neamuri de argintari
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
18 19
Gãneasa ceva..în rest, paznici.
Sunt mulþi care lucreazã în strãinãtate?
Nu am auzit pe nimeni de la noi... poate din alte pãrþi. Mai Berceni
lucreazã prin Bucureºti, îi þine o lunã douã îi da afarã. : - La noi în comunã mai mult se bazeazã pe munca la câmp
Pantelimon vã daþi seama.
Acum pleacã în alte þãri sã munceascã, sã aducã bani la
familii. La noi aici nu se gãseºte aºa mult de lucru decât în Bragadiru
construcþii, ºi la Bucureºti se gãseºte. Majoritatea sunt : - ªi cu ce se ocupã oamenii de aici?
plecaþi afarã, pe unde a putut. : - Cei românizaþi lucreazã, ºi îºi cautã locuri de muncã în
Stefãneºti permanenþã, majoritatea lucreazã în Bucureºti, tradiþionalii
útia mai... pînã în 50 de ani... .nu chiar mulþi, dar 100 de lucreazã mai puþini, ei fac fier, din tradiþia lor acolo…
inºi tot sunt plecaþi.
Cernica
Afumaþi :- Deci sã vã spun aºa cu exactitate ce se gãseºte de lucru...
Cred ca 90% pleacã numa' în strãinãtate, cred cã plecã în una la mânã au început toþi sã plece sã lucreze la patroni [...]
toate perioadele, n-are importanþã, trimite bani la familie, la mulþi în construcþii, termopane, mulþi ... sau angajat pe la
pãrinþi. Din interviu sã fiu sincer, majoritatea sunt plecaþi ºi fãbricuþele astea de biscuiþi, eugenii, ce e în jurul comunei ...
asta va spun un lucru sigur, bisniþa-i aici la moda, Mulþi sunt, cum sã vã zic pe la aceste mari concernuri cum
cumpãrãm cu 1 ban ºi vindem cu 2... sunt oameni care de este Cora, Sellgros, oameni în fine de la mãcelari pânã la
4-5 ani n-a mai dat prin România. mãturãtori da întradevãr mulþi din ei care sunt
Buftea
Ca muncitori necalificaþi, mai strîng fieare vechi, dar Clinceni
majoritatea muncitori necalificaþi. :- V:pãi la noi sã gãseascã în construcþii, majoritatea 100%
:Aici romii nu lucreazã, mai sunt unii care au vîndut un teren numai în construcþii restu datoritã þinând cont cã þiganii
ºi ºi-au fãcut afaceri, alþii se mai duc la muncã noºtri nu prea au carte ºi altceva nu prea ºtie decât
: Ce muncã? construcþii ºi munci agricole
: Zidãrie, tencuialã, construcþii… cu rîme, vînd rame pentru
pescuit ... la fiare vechi. Cornetu
:- Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs. ºi în
1 Decembrie împrejurimi?
: - Unii lucreazã la Drumuri ºi poduri ºi se plimbã prin toatã : - Adicã sã aibã o treabã un romãn cu noi, noi trebuie sã
þara. mergem, ne cheamã sã strângem gunoaie, sã lucrãm sã
: - Au mai fost s-au mai întors, cam 20% maxim au lucrat în strângem niºte cãrãmidã, sã-i ajutãm pe acolo prin casã.
strãinatate, comuna noastrã este la 17 km de Bucureºti, : - S-au mai angajat mulþi dintre ei ca badigarzi ca oameni
marea majoritate lucreazã în Bucureºti permanent, aici pe de pazã.
lângã Bucureºti s-au cam aºezat lucrurile, nu mai sunt þigani
care sã lucreze zilieri, gata cu chestia asta. Glina
: - Nu, suntem aproape de Bucureºti ºi avem servicii aici.
Afumaþi : - Existã oameni din comunitate care lucreazã ºi în alte
: - Aici la noi nu prea se gãseste de lucru, mai mult din pãrþi?
biºniþã. Merge lumea la Europa ºi cumpãrã ºi dupã aia vine ºi : - Nu, decât în Bucureºti.
le vinde aici, ºi mai pune ºi niºte bani, sã-ºi câºtige ºi el : - În localitatea în comuna noastrã, cum v-am spus, nu
existã nimic de lucru decât groapa de gunoi femei de serviciu ºi vânzãtoare... ºi bãieþii aºtia tineri ,
vânzãtorii.Care sunt cu carte de muncã...sunt permanenþi,
Grãdiºtea aºa cã se duc la Europa vara nu prea se duc femeile...le
: - Dar rromii de aici cu ce se ocupã ei? doare capul(zambeste).Se mai duc ºi iarna.
: - Pãi cam 60% au cai ºi cãruþã, uite aºa are ºi fratele meu,
ãsta care vine încoace este fratele meu, eu lucrez de vreo 5 Vidra
luni pe maºina de gunoi, eu am lucrat, am vreo 19 ani pe :- Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs ºi
cartea de muncã, iar de vreo 5 luni am intrat pe maºina aia împrejurimi? Ce se poarte gãsi de muncã aici în comunã la
de gunoi ºi plec mult în alte localitãþi, depinde unde mã dvs sau în împrejurimi?ce gãseste un þigan de muncã?
trimit ºefii. E roºii e castraveþi e solarii
Stefãneºti Mogoºoaia
: - Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs ºi :- Da, mulþi sunt zilieri, unii se ocupã cu flori. Muncesc
împrejurimi? zilieri la lume, în construcþii
: - Se poate la zidãrie ca zugrav...iar femeile...femei de
servici ... ce sã facã. Voluntari
: - Aºtia mai..pânã în 50 de ani....nu chiar mulþi, dar 100 de :- Pai, mai existã aºa, la sapã dacã vrei sã mergi la câmp
inºi tot sunt plecaþi. Sunt oameni care lucreazã ºi în altã existã cã avem aicea oamenii care se ocupã cu pãmântul ºi
parte, merg cu maxi-taxi la muncã, mai sunt femei care aºa mai e de muncã la câmp dar mulþi merg acum la
lucreazã în Europa [Complexul Comercial] la en-gross ... Bucureºti ºi cautã de muncã pe la Bucureºti
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
20 21
pentru a evita contracultura (ca proces al disoluþiei complexã (interconexiuni ºi interdependenþe, “reþele”)
normelor interne), “încrederea integrantã”, nu poate fi a schimbãrilor sociale impuse de modernitate, printr-o
refacutã pe baza unei “încrederi reziduu” (identitate revalorizare/ recapitalizare a tradiþiei, ca exponentã a
etnicã echivocã), ci a uneia bazatã pe normele ºi relaþiile unei societãþi premoderne, în opoziþie ºi conflict latent
interpersonale ale unei “loialitãþi induse”, cu valorile societãþii globale moderne.
(re)construite, care sã permitã o stimulare “razei de Încrederea îºi gãseste sursele în experienþa trecutã a
încredere”, atât prin refacerea încrederii cu autoritãþile relaþiilor de cooperare, în trãsãturile individuale,
locale, în perspectiva re-conectãrii la politicile publice, precum ºi în aspectele culturale ale mediului social.
cât, mai ales, prin refacerea încrederii între “enclavele”/ Abandonarea mentalitãþilor remanente ale unei
subgrupurile rrome, ca proces dinamic de dezvoltare societãþi stratificate (rasism de dominaþie, excludere
de reþele ºi fluxuri de comunicare între ... si între...”, socialã, ghetoizare etc.), în folosul unei societãþi
pentru o (re)definire a opþiunilor si prioritãþilor, diferenþiate funcþional, impune crearea unui sistem de
planificãrii schimbãrii, pe baza calitãþii si frecvenþei comunicare rrom, care sã fie integrat în toate sistemele
feed-back-urilor. Dacã scopul culturii este de a da sens de comunicare posibile, pentru a mãri raza de
vieþii, prin practici produse, reprezentãri ºi semnificaþii încredere, respectiv, de cunoaºtere. În acest sens, o
culturale, în cazul rromilor recapitalizarea r e þ e a p a r t e n e r i a l ã a u t o r i t ã þ i p u b l i c e -
(inter)culturalã are în vedere ºi adaptarea la conexitatea asociaþii/comunitãþi rrome ar putea fi începutul
Gãneasa ceva..în rest, paznici.
Sunt mulþi care lucreazã în strãinãtate?
Nu am auzit pe nimeni de la noi... poate din alte pãrþi. Mai Berceni
lucreazã prin Bucureºti, îi þine o lunã douã îi da afarã. : - La noi în comunã mai mult se bazeazã pe munca la câmp
Pantelimon vã daþi seama.
Acum pleacã în alte þãri sã munceascã, sã aducã bani la
familii. La noi aici nu se gãseºte aºa mult de lucru decât în Bragadiru
construcþii, ºi la Bucureºti se gãseºte. Majoritatea sunt : - ªi cu ce se ocupã oamenii de aici?
plecaþi afarã, pe unde a putut. : - Cei românizaþi lucreazã, ºi îºi cautã locuri de muncã în
Stefãneºti permanenþã, majoritatea lucreazã în Bucureºti, tradiþionalii
útia mai... pînã în 50 de ani... .nu chiar mulþi, dar 100 de lucreazã mai puþini, ei fac fier, din tradiþia lor acolo…
inºi tot sunt plecaþi.
Cernica
Afumaþi :- Deci sã vã spun aºa cu exactitate ce se gãseºte de lucru...
Cred ca 90% pleacã numa' în strãinãtate, cred cã plecã în una la mânã au început toþi sã plece sã lucreze la patroni [...]
toate perioadele, n-are importanþã, trimite bani la familie, la mulþi în construcþii, termopane, mulþi ... sau angajat pe la
pãrinþi. Din interviu sã fiu sincer, majoritatea sunt plecaþi ºi fãbricuþele astea de biscuiþi, eugenii, ce e în jurul comunei ...
asta va spun un lucru sigur, bisniþa-i aici la moda, Mulþi sunt, cum sã vã zic pe la aceste mari concernuri cum
cumpãrãm cu 1 ban ºi vindem cu 2... sunt oameni care de este Cora, Sellgros, oameni în fine de la mãcelari pânã la
4-5 ani n-a mai dat prin România. mãturãtori da întradevãr mulþi din ei care sunt
Buftea
Ca muncitori necalificaþi, mai strîng fieare vechi, dar Clinceni
majoritatea muncitori necalificaþi. :- V:pãi la noi sã gãseascã în construcþii, majoritatea 100%
:Aici romii nu lucreazã, mai sunt unii care au vîndut un teren numai în construcþii restu datoritã þinând cont cã þiganii
ºi ºi-au fãcut afaceri, alþii se mai duc la muncã noºtri nu prea au carte ºi altceva nu prea ºtie decât
: Ce muncã? construcþii ºi munci agricole
: Zidãrie, tencuialã, construcþii… cu rîme, vînd rame pentru
pescuit ... la fiare vechi. Cornetu
:- Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs. ºi în
1 Decembrie împrejurimi?
: - Unii lucreazã la Drumuri ºi poduri ºi se plimbã prin toatã : - Adicã sã aibã o treabã un romãn cu noi, noi trebuie sã
þara. mergem, ne cheamã sã strângem gunoaie, sã lucrãm sã
: - Au mai fost s-au mai întors, cam 20% maxim au lucrat în strângem niºte cãrãmidã, sã-i ajutãm pe acolo prin casã.
strãinatate, comuna noastrã este la 17 km de Bucureºti, : - S-au mai angajat mulþi dintre ei ca badigarzi ca oameni
marea majoritate lucreazã în Bucureºti permanent, aici pe de pazã.
lângã Bucureºti s-au cam aºezat lucrurile, nu mai sunt þigani
care sã lucreze zilieri, gata cu chestia asta. Glina
: - Nu, suntem aproape de Bucureºti ºi avem servicii aici.
Afumaþi : - Existã oameni din comunitate care lucreazã ºi în alte
: - Aici la noi nu prea se gãseste de lucru, mai mult din pãrþi?
biºniþã. Merge lumea la Europa ºi cumpãrã ºi dupã aia vine ºi : - Nu, decât în Bucureºti.
le vinde aici, ºi mai pune ºi niºte bani, sã-ºi câºtige ºi el : - În localitatea în comuna noastrã, cum v-am spus, nu
existã nimic de lucru decât groapa de gunoi femei de serviciu ºi vânzãtoare... ºi bãieþii aºtia tineri ,
vânzãtorii.Care sunt cu carte de muncã...sunt permanenþi,
Grãdiºtea aºa cã se duc la Europa vara nu prea se duc femeile...le
: - Dar rromii de aici cu ce se ocupã ei? doare capul(zambeste).Se mai duc ºi iarna.
: - Pãi cam 60% au cai ºi cãruþã, uite aºa are ºi fratele meu,
ãsta care vine încoace este fratele meu, eu lucrez de vreo 5 Vidra
luni pe maºina de gunoi, eu am lucrat, am vreo 19 ani pe :- Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs ºi
cartea de muncã, iar de vreo 5 luni am intrat pe maºina aia împrejurimi? Ce se poarte gãsi de muncã aici în comunã la
de gunoi ºi plec mult în alte localitãþi, depinde unde mã dvs sau în împrejurimi?ce gãseste un þigan de muncã?
trimit ºefii. E roºii e castraveþi e solarii
Stefãneºti Mogoºoaia
: - Ce se poate gãsi de lucru în comunitatea dvs ºi :- Da, mulþi sunt zilieri, unii se ocupã cu flori. Muncesc
împrejurimi? zilieri la lume, în construcþii
: - Se poate la zidãrie ca zugrav...iar femeile...femei de
servici ... ce sã facã. Voluntari
: - Aºtia mai..pânã în 50 de ani....nu chiar mulþi, dar 100 de :- Pai, mai existã aºa, la sapã dacã vrei sã mergi la câmp
inºi tot sunt plecaþi. Sunt oameni care lucreazã ºi în altã existã cã avem aicea oamenii care se ocupã cu pãmântul ºi
parte, merg cu maxi-taxi la muncã, mai sunt femei care aºa mai e de muncã la câmp dar mulþi merg acum la
lucreazã în Europa [Complexul Comercial] la en-gross ... Bucureºti ºi cautã de muncã pe la Bucureºti
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
20 21
pentru a evita contracultura (ca proces al disoluþiei complexã (interconexiuni ºi interdependenþe, “reþele”)
normelor interne), “încrederea integrantã”, nu poate fi a schimbãrilor sociale impuse de modernitate, printr-o
refacutã pe baza unei “încrederi reziduu” (identitate revalorizare/ recapitalizare a tradiþiei, ca exponentã a
etnicã echivocã), ci a uneia bazatã pe normele ºi relaþiile unei societãþi premoderne, în opoziþie ºi conflict latent
interpersonale ale unei “loialitãþi induse”, cu valorile societãþii globale moderne.
(re)construite, care sã permitã o stimulare “razei de Încrederea îºi gãseste sursele în experienþa trecutã a
încredere”, atât prin refacerea încrederii cu autoritãþile relaþiilor de cooperare, în trãsãturile individuale,
locale, în perspectiva re-conectãrii la politicile publice, precum ºi în aspectele culturale ale mediului social.
cât, mai ales, prin refacerea încrederii între “enclavele”/ Abandonarea mentalitãþilor remanente ale unei
subgrupurile rrome, ca proces dinamic de dezvoltare societãþi stratificate (rasism de dominaþie, excludere
de reþele ºi fluxuri de comunicare între ... si între...”, socialã, ghetoizare etc.), în folosul unei societãþi
pentru o (re)definire a opþiunilor si prioritãþilor, diferenþiate funcþional, impune crearea unui sistem de
planificãrii schimbãrii, pe baza calitãþii si frecvenþei comunicare rrom, care sã fie integrat în toate sistemele
feed-back-urilor. Dacã scopul culturii este de a da sens de comunicare posibile, pentru a mãri raza de
vieþii, prin practici produse, reprezentãri ºi semnificaþii încredere, respectiv, de cunoaºtere. În acest sens, o
culturale, în cazul rromilor recapitalizarea r e þ e a p a r t e n e r i a l ã a u t o r i t ã þ i p u b l i c e -
(inter)culturalã are în vedere ºi adaptarea la conexitatea asociaþii/comunitãþi rrome ar putea fi începutul
construcþiei unui mecanism care sã permitã protejarea româneascã. O analizã a “tradiþiei” sau “modernitãþii”
drepturilor ºi egalitatea de ºanse, articularea unor comunitãþilor rrome pare superfluã câtã vreme cultura
mãsuri de dezvoltare durabilã, acces nediscriminatoriu rromã este cvasi-oralã, consecinþã a absenþei unor
la resursele de dezvoltare individualã ºi colectivã. structuri eficiente de formare ºi reprezentare
În linia unui relativism cultural care sã þinã cont de autoreferenþialã, care sã permitã saltul de la o culturã
dificultatea (re)construcþiei organizaþionale, a unei popularã slab alfabetizatã, la o culturã modernã,
identitãþi rrome pusã fie sub semnul unei alteritãþi integratoare în setul de valori ale contemporaneitãþii.
radicale, fie a unei similaritãþi totale, este preferabilã în Consecinþa acestui fapt este dezvoltarea slabã a unei
locul unei variante etnice rrome substanþiale a uneia pieþe interne de idei/realitãþi sociale, o precaritate a
subiective ºi dinamice, subsidiare, deschisã spaþiului public/consensului rrom, care amplificã
redef in i r i lo r , re in te rpre tã r i lo r t recutu lu i , decalajul socio cultural dintre cultura rromã ºi culturile
“neotradiþionalismului” ºi “indigenizãrii modernitãþii”, româneascã. În vreme ce aspiraþia ºi competiþia
operând hibridãri ºi având obiective ferme pentru a fi societãþilor moderne este eficientizarea structurilor de
contemporanã cu noua redefinire a identitãþilor statelor învãþare socialã/publicã, cultura rromã rãmâne
din cadrul UE, a Europei insãºi. O asemenea soluþie pare subdezvoltatã, cu elite heteronome, educate înafara
mult mai viabilã, atât în privinþa costurilor, cât ºi al propriului sistem.
“vectorului juridic al împãrþirii bunurilor”, ca o reparaþie În acelaºi sens, semnalele negative faþã de anumite
fireascã pentru rromi - “moºtenire comunã a Europei”. cutume rrome (cãsãtoriile pretimpurii, exploatarea
În fine, comportamentul dual ºi nevrotic al acestui tip de muncii copiilor, violenþa familialã, statutul ºi rolul
“culturã schizofrenã”, pendulând între o heteronomie femeii rrome) nu înseamnã cã valoarea memoriei
identificatoare cu cultura majoritarã vs. un colective/culturii este depreciatã ºi trebuie
“orientalism” radical, ar trebui sã redefineascã însãºi abandonatã, ci cã este necesarã o reajustare periodicã a
toleranþa, aflatã în permanent echilibru dinamic ºi fragil acesteia, pentru a o acorda cu modernitatea. Conform
între includerea democraticã ºi dreptul la diferenþã, acestei viziuni, comunitãþile tradiþionale ºi nomade, în
pentru a evita versiunile personalizate ºi aceeaºi mãsurã cu cele sãrace ºi “romanizate”, au
nestandardizate ale vieþii de grup, rezervate nevoie de “hibridãri” dinamice cu modele culturale de
emigranþilor, sau abandonãrii, cazul rromilor din succes, sinteza acestor tendinþe trebuind sã evolueze
statele fostului lagãr socialist. înspre o ontologie etnicã menitã sã cristalizeze un
În situaþia acestei adânciri a crizei de valori a culturii sistem de valori ºi norme, stabile ºi reprezentative, o
rrome, unele comunitãþi rrome au nevoie de un corectiv identitate culturalã ºi socialã care sã fie receptatã
liberal ºi individualist (comunitãþile tradiþionale si pozitiv, în special de rromi, pentru a contracara efectele
nomade), altele, prea individualiste, au nevoie de o actualei identitãþi stigmatizatoare.
corectiv comunitar (întãrirea legãturilor comunitare, În aceastã perspectivã, este mai importantã
cultivarea sentimentelor de solidaritate, în vederea deplasarea orientãrii obsedante dinspre „riscurile
creºterii coeziunii, dar ºi a apãrãrii celor mai slabi). obiective” care le ameninþã, spre modul în care
În întregul sãu cultura rromã este menþinutã într-o comunicarea socialã se structureazã în jurul opoziþiei
relaþie de dependenþã ºi vasalitate faþã de cultura dintre pericol ºi risc, la modul în care rromii sunt
implicaþi în procese care trimit la acþiune ºi decizie, Un numãr de 35 de intervievaþi din cele 120 de interviuri
tematizarea nemaifiind centratã pe sensul unei valide au rãspuns pozitiv la întrebarea “Dvs aþi simþit
depãºiri a situaþiilor de incertitudine, ci spre o integrare vreodatã cã vã e ruºine cã sunteþi rrom?”.
a acesteia în toate sistemele de comunicare (o Dupã cum se poate vedea, din analiza rãspunsurilor
concentrare asupra distincþiilor prin care se la întrebarea “Când v-a fost ruºine?”, existã o varietate
organizeazã comunitãþile rrome, adicã asupra modului de situaþii. Majoritatea par sã se grupeze în jurul unor
în care se doteazã cu planuri de observaþie ºi iºi cazuri precum prezenþa în spaþiul public (pe stradã, în
construiesc criterii ale “adevãrului“, “dreptãþii“, oraº, în transportul public), experienþa angajãrii ºi
“frumosului“, “binelui” etc.). experienþa instituþiilor ºcolare. Situaþiile de producere
Existã numeroase cercetãri despre populaþia ºi de management al stigmatului au forme diverse.
majoritarã ºi semnale venite din partea unor asociaþii Prezentãm mai jos cîteva situaþii, aºa cum au fost ele
ale rromilor care indicã faptul cã identitatea rromã este relatate în interviuri.
privitã cu neîncredere. Una din obiectivele ºi
promisiunile politicilor culturale este de a contribui,
prin culturã, la incluziune socialã. Þin\nd cont de
aceasta, o parte din întrebãri au privit gestiunea
intracþiunii cu populaþia majoritarã, în principal din
punctul de vedere al identitãþii. Astfel de întrebãri au
fost de genul:
“Credeþi cã sînt oameni cãrora le e ruºine cã sunt O parte din întrebãrile din ghidul de interviu au fost
rromi? De ce? Dvs aþi simþit vreodatã lucrul acesta? despre formele de religiozitate în rândul rromilor ºi
Cînd? La scoalã? In armatã? La lucru? Pe stradã? Puteþi sã despre ritualuri locale specifice pentru rromii din
povestiþi mai pe larg un astfel de episod? Cum comunele din Ilfov. Ritualurile, festivalurile etnice ºi
reactionaþi la astfel de situaþii? Sunt alþi rromi care formele comunitare fac parte din patrimoniul imaterial
reactioneazã altfel?”al comunitãþilor. În general, patrimoniul imaterial este
Rãspunsurile s-au grupat în felul celor de mai jos.
4. PATRIMONIUL IMATERIAL: RITUALURI,
FESTIVALURI, RROMII ªI NOILE FORME DE
RELIGIE; CREAÞII CULTURALE PE FILIERÃ
RELIGIOASÃ
Cazuri de stigmatizare (Nr./Total) Situaþii în care romii s-au simtit stigmatizaþi (Nr ./ Total romi care
s-au simþit stigma tizaþi)
35/ 120 romi s-au simþit stigmatizaþi Spaþiu public (pe stradã, în oraº, parc): 8/35
La lucru /angajare: 7/35
ªcoalã: 6/35
Transportul în comun (tramvai, autobuz): 5/35
Com erþ: 3/35
În armatã: 2/35
La spital: 2/35
Alte situaþii (vecini i, fam ilia partenerului/ei): 2/35
Discotecã:1/35
Tabelul 2. Situaþii în care intervievaþii s-au simþit stigmatizaþi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
22 23
construcþiei unui mecanism care sã permitã protejarea româneascã. O analizã a “tradiþiei” sau “modernitãþii”
drepturilor ºi egalitatea de ºanse, articularea unor comunitãþilor rrome pare superfluã câtã vreme cultura
mãsuri de dezvoltare durabilã, acces nediscriminatoriu rromã este cvasi-oralã, consecinþã a absenþei unor
la resursele de dezvoltare individualã ºi colectivã. structuri eficiente de formare ºi reprezentare
În linia unui relativism cultural care sã þinã cont de autoreferenþialã, care sã permitã saltul de la o culturã
dificultatea (re)construcþiei organizaþionale, a unei popularã slab alfabetizatã, la o culturã modernã,
identitãþi rrome pusã fie sub semnul unei alteritãþi integratoare în setul de valori ale contemporaneitãþii.
radicale, fie a unei similaritãþi totale, este preferabilã în Consecinþa acestui fapt este dezvoltarea slabã a unei
locul unei variante etnice rrome substanþiale a uneia pieþe interne de idei/realitãþi sociale, o precaritate a
subiective ºi dinamice, subsidiare, deschisã spaþiului public/consensului rrom, care amplificã
redef in i r i lo r , re in te rpre tã r i lo r t recutu lu i , decalajul socio cultural dintre cultura rromã ºi culturile
“neotradiþionalismului” ºi “indigenizãrii modernitãþii”, româneascã. În vreme ce aspiraþia ºi competiþia
operând hibridãri ºi având obiective ferme pentru a fi societãþilor moderne este eficientizarea structurilor de
contemporanã cu noua redefinire a identitãþilor statelor învãþare socialã/publicã, cultura rromã rãmâne
din cadrul UE, a Europei insãºi. O asemenea soluþie pare subdezvoltatã, cu elite heteronome, educate înafara
mult mai viabilã, atât în privinþa costurilor, cât ºi al propriului sistem.
“vectorului juridic al împãrþirii bunurilor”, ca o reparaþie În acelaºi sens, semnalele negative faþã de anumite
fireascã pentru rromi - “moºtenire comunã a Europei”. cutume rrome (cãsãtoriile pretimpurii, exploatarea
În fine, comportamentul dual ºi nevrotic al acestui tip de muncii copiilor, violenþa familialã, statutul ºi rolul
“culturã schizofrenã”, pendulând între o heteronomie femeii rrome) nu înseamnã cã valoarea memoriei
identificatoare cu cultura majoritarã vs. un colective/culturii este depreciatã ºi trebuie
“orientalism” radical, ar trebui sã redefineascã însãºi abandonatã, ci cã este necesarã o reajustare periodicã a
toleranþa, aflatã în permanent echilibru dinamic ºi fragil acesteia, pentru a o acorda cu modernitatea. Conform
între includerea democraticã ºi dreptul la diferenþã, acestei viziuni, comunitãþile tradiþionale ºi nomade, în
pentru a evita versiunile personalizate ºi aceeaºi mãsurã cu cele sãrace ºi “romanizate”, au
nestandardizate ale vieþii de grup, rezervate nevoie de “hibridãri” dinamice cu modele culturale de
emigranþilor, sau abandonãrii, cazul rromilor din succes, sinteza acestor tendinþe trebuind sã evolueze
statele fostului lagãr socialist. înspre o ontologie etnicã menitã sã cristalizeze un
În situaþia acestei adânciri a crizei de valori a culturii sistem de valori ºi norme, stabile ºi reprezentative, o
rrome, unele comunitãþi rrome au nevoie de un corectiv identitate culturalã ºi socialã care sã fie receptatã
liberal ºi individualist (comunitãþile tradiþionale si pozitiv, în special de rromi, pentru a contracara efectele
nomade), altele, prea individualiste, au nevoie de o actualei identitãþi stigmatizatoare.
corectiv comunitar (întãrirea legãturilor comunitare, În aceastã perspectivã, este mai importantã
cultivarea sentimentelor de solidaritate, în vederea deplasarea orientãrii obsedante dinspre „riscurile
creºterii coeziunii, dar ºi a apãrãrii celor mai slabi). obiective” care le ameninþã, spre modul în care
În întregul sãu cultura rromã este menþinutã într-o comunicarea socialã se structureazã în jurul opoziþiei
relaþie de dependenþã ºi vasalitate faþã de cultura dintre pericol ºi risc, la modul în care rromii sunt
implicaþi în procese care trimit la acþiune ºi decizie, Un numãr de 35 de intervievaþi din cele 120 de interviuri
tematizarea nemaifiind centratã pe sensul unei valide au rãspuns pozitiv la întrebarea “Dvs aþi simþit
depãºiri a situaþiilor de incertitudine, ci spre o integrare vreodatã cã vã e ruºine cã sunteþi rrom?”.
a acesteia în toate sistemele de comunicare (o Dupã cum se poate vedea, din analiza rãspunsurilor
concentrare asupra distincþiilor prin care se la întrebarea “Când v-a fost ruºine?”, existã o varietate
organizeazã comunitãþile rrome, adicã asupra modului de situaþii. Majoritatea par sã se grupeze în jurul unor
în care se doteazã cu planuri de observaþie ºi iºi cazuri precum prezenþa în spaþiul public (pe stradã, în
construiesc criterii ale “adevãrului“, “dreptãþii“, oraº, în transportul public), experienþa angajãrii ºi
“frumosului“, “binelui” etc.). experienþa instituþiilor ºcolare. Situaþiile de producere
Existã numeroase cercetãri despre populaþia ºi de management al stigmatului au forme diverse.
majoritarã ºi semnale venite din partea unor asociaþii Prezentãm mai jos cîteva situaþii, aºa cum au fost ele
ale rromilor care indicã faptul cã identitatea rromã este relatate în interviuri.
privitã cu neîncredere. Una din obiectivele ºi
promisiunile politicilor culturale este de a contribui,
prin culturã, la incluziune socialã. Þin\nd cont de
aceasta, o parte din întrebãri au privit gestiunea
intracþiunii cu populaþia majoritarã, în principal din
punctul de vedere al identitãþii. Astfel de întrebãri au
fost de genul:
“Credeþi cã sînt oameni cãrora le e ruºine cã sunt O parte din întrebãrile din ghidul de interviu au fost
rromi? De ce? Dvs aþi simþit vreodatã lucrul acesta? despre formele de religiozitate în rândul rromilor ºi
Cînd? La scoalã? In armatã? La lucru? Pe stradã? Puteþi sã despre ritualuri locale specifice pentru rromii din
povestiþi mai pe larg un astfel de episod? Cum comunele din Ilfov. Ritualurile, festivalurile etnice ºi
reactionaþi la astfel de situaþii? Sunt alþi rromi care formele comunitare fac parte din patrimoniul imaterial
reactioneazã altfel?”al comunitãþilor. În general, patrimoniul imaterial este
Rãspunsurile s-au grupat în felul celor de mai jos.
4. PATRIMONIUL IMATERIAL: RITUALURI,
FESTIVALURI, RROMII ªI NOILE FORME DE
RELIGIE; CREAÞII CULTURALE PE FILIERÃ
RELIGIOASÃ
Cazuri de stigmatizare (Nr./Total) Situaþii în care romii s-au simtit stigmatizaþi (Nr ./ Total romi care
s-au simþit stigma tizaþi)
35/ 120 romi s-au simþit stigmatizaþi Spaþiu public (pe stradã, în oraº, parc): 8/35
La lucru /angajare: 7/35
ªcoalã: 6/35
Transportul în comun (tramvai, autobuz): 5/35
Com erþ: 3/35
În armatã: 2/35
La spital: 2/35
Alte situaþii (vecini i, fam ilia partenerului/ei): 2/35
Discotecã:1/35
Tabelul 2. Situaþii în care intervievaþii s-au simþit stigmatizaþi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
22 23
un domeniu component al politicilor culturale. Chiar ºi la aceste sãrbãtori “convenþionale”, unii
Patrimoniul imaterial are atât funcþia de a proteja intervievaþi au menþionat o diferenþã comunitarã care
identitatea unui grup, cât ºi de dezvoltare localã, atunci pare sã þinã de ethosul sãrbãtoririi. Un intervievat din
când este introdus în formule comercial-turistice care Buftea spunea cã “noi o sãrbãtorim, altfel, frumos, ne
atrag resurse ºi vizitatori din afara localitãþilor unde se distrãm, cântãm, iar românii, se pun ºi dorm, nu ca noi,
desfãºoarã. spun ca vin obosiþi de la muncã, ei nu fac ca noi.”
Am pus câteva întrebãri legate de existenþa unor Pe lângã sãrbãtorile religioase, au mai fost
sãrbãtori specifice în comunitãþile celor intervievaþi. Cel menþionate 8 Septembrie – Ziua Rromilor. zilele
mai frecvent au fost menþionate sãrbãtori precum comunelor în care trãiesc (ex. 23 Septembrie în comuna
Paºtele ºi Crãciuniul. Cineva din Jilava spunea ca Berceni, Zilele Snagovului, Zilele Voluntariului) ºi
rãspuns la întrebarea privitoare la sãrbãtorile specifice: Sãrbãtoarea Florilor în Gruiu.
“De Sfântã Mãrie ºi de Paºti ... pãstrãm aceleaºi tradiþii Pe lângã ritualurile specifice comunitãþilor, am
ca ºi românii de aici. Rromii participã la aceste ritualuri”. întrebat despre existenþa altor forme de patrimoniu
Altcineva spunea, tot în ideea de suprapunere a imaterial. Aici este vorba de bâlciuri, a cãror existenþã a
sãrbãtorilor cu românii, cã “Nu, nu existã, nu sunt ost menþionatã în Dragomireºti-Vale, Ciolpani, Dobreni
sãrbatori [specifice]. De Sf. Mãrie ne ducem la (în comuna Berceni),
mãnãstire, ne rugãm, aprindem lumânãri, suntem Am cules câteva date despre rituri specifice
credincioºi, ne rugãm la Dumnezeu”. rromilor. Potrivit unor intervievaþi, existã câteva lucruri
· Da.. spre exemplu în tramvai, în maºinã, în aglomeraþie: ’’uuuf fi-r-ar ai dracu’ de þigani, n-avem loc de ei”. Si
asta m-a durut, de multe ori mi-am fãcut timp sã conversez, de multe ori am suferit ºi am tãcut, de multe ori
nu am mai putut sã mai rabd ºi am zis: ia ascultã dom’le de ce eºti aºa de animal, tot în cazanul ãla suntem
botezaþi.. suntem.. tot buletin avem ºi noi, ºi pe buletinul nostru nu scrie þigan... controleazã-te dom’le! Eºti
mai þigan ca þiganii.. respectã dom’le sã fii respectat!
· Când te sui în tramvai ºi e o doamnã lângã tine, vezi cum îºi trage geanta cã te vede cã eºti mai brunet. La
ºcoalã nu mi s-a întamplat, cã eram mai mult ai noºtri.
· Când te duci la un spital, nu prea te bagã în seamã, face urã de rasã, când te duci la un doctor nu prea îþi dã
atenþie, nu îþi explicã tot. Am noroc cã sunt mai albã ºi la ºcoalã nu am avut probleme pe stradã
· Din interviu: Da, dar nu mi-a fost ruºine.Am fost datã la o parte.
· -Când? În timpul ºcolii. Am stat la liceu 4 ani de zile în bancã cu o fatã care era româncã ºi se întâmpla ca la
teste sã copie de fiecare datã dupã mine ºi chiar aveam aceleaºi greºeli ºi faptul era cã lua notã mai mare
decât mine având acelaºi greºeli ºi de aici mai multe ºi la ascultare , iþi dai seama când se fac diferenþe.
· -Cum ai reacþionat la astfel de lucruri? Cu calm., nu am vrut sã arãt , poate cã ºi-au dat seama singuri cei care
au facut diferenþe ºi chiar mi s-a spus la sfîrºit , la liceu.
legate de cãsãtorie, Înviere ºi înmormântare. Redãm
mai jos rãspunsurile la întrebãrile legate de ritualurile
specifice.
Un alt fenomen interesant legat de sãrbãtori,
ritualuri ºi viaþa comunitarã pare sã fie existenþa unor Un alt domeniu care ar trebui sã facã parte din politicile
forme noi de religiozitate în rândul comunitãþilor de culturale þine de istoria grupului ºi de felul în care
rromi. Potrivit intervievaþilor, în 12 dintre cele 33 de istoria este încorporatã în cultura unui grup. Existã
comunitãþi studiate existã case de rugãciune. evenimente majore în cadrul grupurilor, cum au fost, în
cazul rromilor, momentele de dominaþie ºi violenþã
fizicã organizatã. Aici este vorba de episoade istorice
precum robia rromilor ºi deportarea ºi genocidul
împotriva rromilor din perioada dictaturii lui
5. MEMORIE INDIVIDUALÃ ªI COLECTIVÃ –
TRAUMA ISTORICÃ, GENOCID, ROBIE ªI
EUFEMIZAREA TRECUTULUI
Nunþi
Buftea: - Avem un obicei specific þiganilor, la orice nuntã “se joacã cãmaºa”.
Petrichioaia: -Este un singur ritual diferit de români pe care îl cunosc. La rromi, când se mãritã o fatã, “i se joacã
cãmaºa” pentru a se vedea cinstea ºi onoarea acesteia
Cernica: - Da, la mãritiº se face la noi rromii se face rachiu cã fata e domniºoarã ca un fel de logodnã. La români nu se
face. Dupã ce s-a cãsãtorit face fala fetii ºi a bãiatului ºi aratã lumii, se plimbã prin sat cu lãutari cu dar ca ºi la nuntã,
prezintã cãmaºa fetii intr-un pliculeþ împachetat frumos ºi umblã cu rachiu roºu, vezi Doamne cã fata a fost
domniºoarã.
Moara Vlãsiei: - Noi fãceam nunþile marþea joia.. cã dacã suntem lãutari.. sîmbata duminicã avem ocupat.
Paºte
Afumaþi: Noi avem o tradiþie diferitã. De exemplu, de Paºte: noi îl facem cu ouã, ei il fac cu mile, ºi noi în a doua
sãptamânã mai avem un Paºte.
Înmormîntare
Chiajna
R. La înmormantare e diferit de a gagiilor.
I.: În ce constã?
R. E mai, adicã sa spun cum! La noi se face mai cu multã lume, mai civilizat, e mai dureroasã. […] Aduce lãutari, da aºa
e ºi la noi, cântã muzica de jale, e altfel la noi. Asta diferã de români. Manele din-astea de dor...
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
24 25
un domeniu component al politicilor culturale. Chiar ºi la aceste sãrbãtori “convenþionale”, unii
Patrimoniul imaterial are atât funcþia de a proteja intervievaþi au menþionat o diferenþã comunitarã care
identitatea unui grup, cât ºi de dezvoltare localã, atunci pare sã þinã de ethosul sãrbãtoririi. Un intervievat din
când este introdus în formule comercial-turistice care Buftea spunea cã “noi o sãrbãtorim, altfel, frumos, ne
atrag resurse ºi vizitatori din afara localitãþilor unde se distrãm, cântãm, iar românii, se pun ºi dorm, nu ca noi,
desfãºoarã. spun ca vin obosiþi de la muncã, ei nu fac ca noi.”
Am pus câteva întrebãri legate de existenþa unor Pe lângã sãrbãtorile religioase, au mai fost
sãrbãtori specifice în comunitãþile celor intervievaþi. Cel menþionate 8 Septembrie – Ziua Rromilor. zilele
mai frecvent au fost menþionate sãrbãtori precum comunelor în care trãiesc (ex. 23 Septembrie în comuna
Paºtele ºi Crãciuniul. Cineva din Jilava spunea ca Berceni, Zilele Snagovului, Zilele Voluntariului) ºi
rãspuns la întrebarea privitoare la sãrbãtorile specifice: Sãrbãtoarea Florilor în Gruiu.
“De Sfântã Mãrie ºi de Paºti ... pãstrãm aceleaºi tradiþii Pe lângã ritualurile specifice comunitãþilor, am
ca ºi românii de aici. Rromii participã la aceste ritualuri”. întrebat despre existenþa altor forme de patrimoniu
Altcineva spunea, tot în ideea de suprapunere a imaterial. Aici este vorba de bâlciuri, a cãror existenþã a
sãrbãtorilor cu românii, cã “Nu, nu existã, nu sunt ost menþionatã în Dragomireºti-Vale, Ciolpani, Dobreni
sãrbatori [specifice]. De Sf. Mãrie ne ducem la (în comuna Berceni),
mãnãstire, ne rugãm, aprindem lumânãri, suntem Am cules câteva date despre rituri specifice
credincioºi, ne rugãm la Dumnezeu”. rromilor. Potrivit unor intervievaþi, existã câteva lucruri
· Da.. spre exemplu în tramvai, în maºinã, în aglomeraþie: ’’uuuf fi-r-ar ai dracu’ de þigani, n-avem loc de ei”. Si
asta m-a durut, de multe ori mi-am fãcut timp sã conversez, de multe ori am suferit ºi am tãcut, de multe ori
nu am mai putut sã mai rabd ºi am zis: ia ascultã dom’le de ce eºti aºa de animal, tot în cazanul ãla suntem
botezaþi.. suntem.. tot buletin avem ºi noi, ºi pe buletinul nostru nu scrie þigan... controleazã-te dom’le! Eºti
mai þigan ca þiganii.. respectã dom’le sã fii respectat!
· Când te sui în tramvai ºi e o doamnã lângã tine, vezi cum îºi trage geanta cã te vede cã eºti mai brunet. La
ºcoalã nu mi s-a întamplat, cã eram mai mult ai noºtri.
· Când te duci la un spital, nu prea te bagã în seamã, face urã de rasã, când te duci la un doctor nu prea îþi dã
atenþie, nu îþi explicã tot. Am noroc cã sunt mai albã ºi la ºcoalã nu am avut probleme pe stradã
· Din interviu: Da, dar nu mi-a fost ruºine.Am fost datã la o parte.
· -Când? În timpul ºcolii. Am stat la liceu 4 ani de zile în bancã cu o fatã care era româncã ºi se întâmpla ca la
teste sã copie de fiecare datã dupã mine ºi chiar aveam aceleaºi greºeli ºi faptul era cã lua notã mai mare
decât mine având acelaºi greºeli ºi de aici mai multe ºi la ascultare , iþi dai seama când se fac diferenþe.
· -Cum ai reacþionat la astfel de lucruri? Cu calm., nu am vrut sã arãt , poate cã ºi-au dat seama singuri cei care
au facut diferenþe ºi chiar mi s-a spus la sfîrºit , la liceu.
legate de cãsãtorie, Înviere ºi înmormântare. Redãm
mai jos rãspunsurile la întrebãrile legate de ritualurile
specifice.
Un alt fenomen interesant legat de sãrbãtori,
ritualuri ºi viaþa comunitarã pare sã fie existenþa unor Un alt domeniu care ar trebui sã facã parte din politicile
forme noi de religiozitate în rândul comunitãþilor de culturale þine de istoria grupului ºi de felul în care
rromi. Potrivit intervievaþilor, în 12 dintre cele 33 de istoria este încorporatã în cultura unui grup. Existã
comunitãþi studiate existã case de rugãciune. evenimente majore în cadrul grupurilor, cum au fost, în
cazul rromilor, momentele de dominaþie ºi violenþã
fizicã organizatã. Aici este vorba de episoade istorice
precum robia rromilor ºi deportarea ºi genocidul
împotriva rromilor din perioada dictaturii lui
5. MEMORIE INDIVIDUALÃ ªI COLECTIVÃ –
TRAUMA ISTORICÃ, GENOCID, ROBIE ªI
EUFEMIZAREA TRECUTULUI
Nunþi
Buftea: - Avem un obicei specific þiganilor, la orice nuntã “se joacã cãmaºa”.
Petrichioaia: -Este un singur ritual diferit de români pe care îl cunosc. La rromi, când se mãritã o fatã, “i se joacã
cãmaºa” pentru a se vedea cinstea ºi onoarea acesteia
Cernica: - Da, la mãritiº se face la noi rromii se face rachiu cã fata e domniºoarã ca un fel de logodnã. La români nu se
face. Dupã ce s-a cãsãtorit face fala fetii ºi a bãiatului ºi aratã lumii, se plimbã prin sat cu lãutari cu dar ca ºi la nuntã,
prezintã cãmaºa fetii intr-un pliculeþ împachetat frumos ºi umblã cu rachiu roºu, vezi Doamne cã fata a fost
domniºoarã.
Moara Vlãsiei: - Noi fãceam nunþile marþea joia.. cã dacã suntem lãutari.. sîmbata duminicã avem ocupat.
Paºte
Afumaþi: Noi avem o tradiþie diferitã. De exemplu, de Paºte: noi îl facem cu ouã, ei il fac cu mile, ºi noi în a doua
sãptamânã mai avem un Paºte.
Înmormîntare
Chiajna
R. La înmormantare e diferit de a gagiilor.
I.: În ce constã?
R. E mai, adicã sa spun cum! La noi se face mai cu multã lume, mai civilizat, e mai dureroasã. […] Aduce lãutari, da aºa
e ºi la noi, cântã muzica de jale, e altfel la noi. Asta diferã de români. Manele din-astea de dor...
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
24 25
Antonescu. Am pus câteva întrebãri legate de aceste Rãspunsurile sugereazã faptul cã evenimente istorice
perioade. traumatice precum robia ºi genocidul au intrat într-o
Ele au fost formulate în ghidul de interviu în felul bunã mãsurã în conºtiinþa colectivã a rromilor. Oferim
urmãtor: mai jos câteva extrase din interviuri. În aceste
V-a povestit cineva vreodatã despre faptul cã rromii ar fragmente, dar ºi în restul interviurilor se poate observa
fi fost robi/sclavi? amestecul dintre discursurile despre sãrãcie ºi
Aveþi pe cineva în familie care a fost deportat în discursurile despre aservirea personalã. Se poate
Transnistria? observa de asemenea faptul cã în unele cazuri accesul la
Dar aþi auzit de cineva care sã fi fost deportat? reprezentãrile despre deportare sunt personale, în timp
Credeþi cã motivele deportãrilor au fost rasiale? Dar în ce altele sunt mediate de familie ºi mass-media.
cazul robiei?
Rãspunsurile s-au distribuit în felul urmãtor:
O altã componentã a politicilor culturale este protejarea
ºi încurajarea diversitãþii de conþinut a industriilor
culturale. Aceasta înseamnã cã producþia de bunuri
culturale cu valoare identitarã trebuie încurajatã, astfel
încît membrii acelui grup sã poate beneficia de o
modalitãþi de expresie adecvate.
Polifonia “actorilor sociali”, atunci cand este nevoie
de o “unitate in diversitate”, cum este cazul politicilor
publice pentru rromi, solicita reorganizarea tehnica a
“centrului” formelor de cunoastere ale culturii rrome,
6. MASS-MEDIA MINORITARÃ; REÞELE DE
Tabelul 3. Rãspunsurile la întrebãrile: V-a povestit COMUNICARE INTRAETNICA
cineva vreodatã despre faptul cã rromii ar fi fost
robi/sclavi? ºi la Aveþi pe cineva în familie care a
fost deportat în Transnistria?
Percepþia robiei: - Am auzit normal , din moºi strãmoºi , de la bunici noºtri am
auzit ºi noi , au fost foarte stresaþi rromii noºtri.: - Am auzit aºa, de la bunicu, cã-i lua ºi-i punea sã munceascã
ºi nu le prea dãdea nimic, da' era ºi înainte discriminare. Cred : - Da da, pe timpul boierilor, da am fost robi ºi la turci, am fost cã au vrut sã facã sã disparã, nu voia sã-i lase sã facã copii, la mai multe naþii
credeau cã eram mai proºti, nu le prea dãdea bani: - Da ºtiu, c-am învãþat ºi la istorie.
: - Sclavi...Mi-a povestit tata cã erau mai sãraci, nu cã erau : - Da, mi-a povestit ºi am citit ºi în cãrþi, normal, rromii au fost
sclavi. Munceau cum ar fi eu boier ºi muncea fie þigan, fie sclavi din secolul al 14-lea din câte am citit, în toatã lumea nu
român, oameni amaraþi, bine, erau ºi þigani ºi munceau ziua. numai în România, rromii au fost sclavi
Le dãdea fãinã, le dãdea mãlai, pâine, le dãdea ce se dãdea
atunci. Da au fost ºi la noi, dar nu pe timpul ãsta, a fost pe : - Da, da, mi-a povestit mama mea, bunica din partea mamei,
timpul la bunici.
Harta 8. Localitãþile unde existã case de rugãciune pentru rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
26 27
Antonescu. Am pus câteva întrebãri legate de aceste Rãspunsurile sugereazã faptul cã evenimente istorice
perioade. traumatice precum robia ºi genocidul au intrat într-o
Ele au fost formulate în ghidul de interviu în felul bunã mãsurã în conºtiinþa colectivã a rromilor. Oferim
urmãtor: mai jos câteva extrase din interviuri. În aceste
V-a povestit cineva vreodatã despre faptul cã rromii ar fragmente, dar ºi în restul interviurilor se poate observa
fi fost robi/sclavi? amestecul dintre discursurile despre sãrãcie ºi
Aveþi pe cineva în familie care a fost deportat în discursurile despre aservirea personalã. Se poate
Transnistria? observa de asemenea faptul cã în unele cazuri accesul la
Dar aþi auzit de cineva care sã fi fost deportat? reprezentãrile despre deportare sunt personale, în timp
Credeþi cã motivele deportãrilor au fost rasiale? Dar în ce altele sunt mediate de familie ºi mass-media.
cazul robiei?
Rãspunsurile s-au distribuit în felul urmãtor:
O altã componentã a politicilor culturale este protejarea
ºi încurajarea diversitãþii de conþinut a industriilor
culturale. Aceasta înseamnã cã producþia de bunuri
culturale cu valoare identitarã trebuie încurajatã, astfel
încît membrii acelui grup sã poate beneficia de o
modalitãþi de expresie adecvate.
Polifonia “actorilor sociali”, atunci cand este nevoie
de o “unitate in diversitate”, cum este cazul politicilor
publice pentru rromi, solicita reorganizarea tehnica a
“centrului” formelor de cunoastere ale culturii rrome,
6. MASS-MEDIA MINORITARÃ; REÞELE DE
Tabelul 3. Rãspunsurile la întrebãrile: V-a povestit COMUNICARE INTRAETNICA
cineva vreodatã despre faptul cã rromii ar fi fost
robi/sclavi? ºi la Aveþi pe cineva în familie care a
fost deportat în Transnistria?
Percepþia robiei: - Am auzit normal , din moºi strãmoºi , de la bunici noºtri am
auzit ºi noi , au fost foarte stresaþi rromii noºtri.: - Am auzit aºa, de la bunicu, cã-i lua ºi-i punea sã munceascã
ºi nu le prea dãdea nimic, da' era ºi înainte discriminare. Cred : - Da da, pe timpul boierilor, da am fost robi ºi la turci, am fost cã au vrut sã facã sã disparã, nu voia sã-i lase sã facã copii, la mai multe naþii
credeau cã eram mai proºti, nu le prea dãdea bani: - Da ºtiu, c-am învãþat ºi la istorie.
: - Sclavi...Mi-a povestit tata cã erau mai sãraci, nu cã erau : - Da, mi-a povestit ºi am citit ºi în cãrþi, normal, rromii au fost
sclavi. Munceau cum ar fi eu boier ºi muncea fie þigan, fie sclavi din secolul al 14-lea din câte am citit, în toatã lumea nu
român, oameni amaraþi, bine, erau ºi þigani ºi munceau ziua. numai în România, rromii au fost sclavi
Le dãdea fãinã, le dãdea mãlai, pâine, le dãdea ce se dãdea
atunci. Da au fost ºi la noi, dar nu pe timpul ãsta, a fost pe : - Da, da, mi-a povestit mama mea, bunica din partea mamei,
timpul la bunici.
Harta 8. Localitãþile unde existã case de rugãciune pentru rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
26 27
a fost sclavã la boieri ºi datoritã faptului s-a pierdut ºi tradiþia vorbeascã limba romani, deci erai obligat sa îþi laºi ºi portu ºi
ºi limba pentru cã în casa boierului nu îþi dãdea voie sã se tradiþia ºi limba, trebuia sã te adaptezi.
doar pentru mâncare, ºi dacã nu muncea bine, mai lua ºi bãtaie Despre deportãrile în Transnistriacu biciul.. ºi Antonescu vedea cã n-are nicio sursã pentru
rromi, a spus sã-i trimitã la Bug.. sã mãnânce acolo coji de : - Am pe cineva care a fost deportat în Transnistria, a muncit
cartofi ..iarbã.. i-a transormat în animale...pânã a murit, alþii care era deºtept ºi ºtia sã fugã..alþii au murit.
Au fost deportaþi din cauza nomazilor, i-a luat Antonescu ºi pe - Am auzit de Antonescu ãla care a vrut sã punã þiganii pe un þigani ºi pe jidani. Au fost robi cã n-avea casã, n-avea nimic..vapor de carton.
:þiganii nomazi ãia adevãraþi pânã în al-II-lea rãzboi mondial Am auzit poveºti prin strãbuni, da' nu prea ºtiu. N-am avut pe ãia au fost þigani adevãraþi ºi când a fost ordinul lu Antonescu nimeni deportat, da' am auzit, pe timpul lui Antonescu..nu ne sau ordinul care a fost atunci pe timpurile alea îi luau dupã suporta pe noi cã eram mai închiºi la culoare. Rromii n-aveau strãzi ºi îi pãcãlea cã-i duce la Moldova pe Bug îi pãcãleau cã le þara lor ºi pe unde se duceau trebuia sã se supunã, sã fie robidã case locuri de muncã le lua cãruþile caii ºi îi ducea la graniþã
între Moldova ºi Ucraina deci acolo le-a oprit caii cãruþele i-a pãi era vorba sã ne ducã la Bug, venise sã ne ducã ºi pe noi
suit într-un tren ºi i-a pãcãlit cã îi duce la vile când a coborât acolo, în mama Indiei. Când am auzit cã vrea sã ne ducã din
acolo din tren la Tiraspol pe câte-am înþeles eu la Volga în oraº þarã, am refuzat. Eu aveam vreo 16-17 ani.
i-a oprit acolo i-a luat în niºte maºini dastea ºi i-a dus în niºte
clãdiri deci fãrã geamuri deci niºte clãdiri nici vaci nici animale : - De povestit nu cã nu a avut cine sã îmi povesteascã, dar am
nu stãtea în ele ºi acolo primea pe zi câte-o canã de mãlai ºi mai auzit pe la televizor, am mai auzit cã au fost sclavi în
câte o sticlã de apã deci nu mâncare nu bani deci i-a trimis trecut, dar de povestit nu a avut cine sã îmi povesteascã.
acolo direct sã munceascã sclavi sã extermine rasa de þigani. Antonescu zicea cã þiganii fac þara de râs, zicea cã cerºim, dar
noi nu cerºeam , cerºeau cei foarte, foarte amãrâþi, noi nu!Pe timpurile alea atunci acum câþiva ani în urmã venise un
ordin, de la un ministru prin care þiganii sã fie duºi la : -Am în familie ºi cunosc mulþi care au fost în situaþia asta, unii
Transnistria, la bug.Apoi a venit altul ...a dus o reprizã, pe aveau 4-5 ani, încã mai trãiesc.
pãrinþii mei nu au apucat sã-i ducã acolo, i-au dus pe ãia cu
caruþele, þigani care nu aveau unde sã stea, dãºtia cu : - În 41 m-am nãscut eu.....ºi atunci mama ºi cu tata au fost
corturile.A venit un ministru..eram copil ... aveam 10 ani, care ridicati la Bug, locuiau spre Hîrºova, lucrau la o fermã, ne-au
a zis sã nu mai ducã þiganii în Transnistria, ºi le-a dat serviciuri luat cãruþele, mãgarii, aurul, ne-a luat tot Hitler, Antonescu,
.Eu locuiam aici în Cozieni.I-au luat pe þiganii din Bucureºti, ne-au bãtut, pãrintii mei au murit acolo ºi eu am rãmas de
ªindriliþa, Afumaþi..eram copil....ºi a vrut sã ne ducã ºi pe noi micã..., ºi m-a luat un unchi care nu avea copii ºi m-a adus în
darã s-a ridicat un ministru ºi a rãmas aºa..Nu a vrut sã îi mai România ºi mi-a povestit cum au murit pãrinþii mei la Bug cum
lase pe þigani.. numai pe ei îi ducea/cã nu le plãcea serviciu cã au fost bãtuþi acolo, au fost chinuiþi, eu aveam doi ani când au
nu ºtiau cum sã se compoarte.murit. Ne-a povestit cã îi bãteau cã nu le dãdeau mâncare, au
luat cãruþe, catâre, aur, unchiul mi-a spus pe la 15 ani cã nu P-unii au venit farã picioare mãmicã, rãzboi, foamete
sunt fiica lor ºi cã este unchiul meu. Dar eu nu am primit aici strâmtorari au venit tocmai de acolo pe jos pânã acasã aicea în
nici un ban, alþii au primit, s-au fãcut pe furiº, mie nu a avut Glina a fost chinuiþi a fost vai de capu lor numai ei ºtie ce au
cine sã îmi spunã nu am avut copii lângã mine...pãþit acolo din povestirile ce ne povestit ºi nouã cã eu nu sunt la
vârsta lor dar ce am auzit ºi io cã povesteau cu lacrimi în ochi : - Antonescu tot aºa ca Elena...era lumea sãraca ºi Antonescu
bãtrânii noºtri ce au pãþit acolo.vedea cã n-are ce sã mãnânce cã umblã ºi cu copii la muncã
necesara unui echilibru fertil intre forma si fondul
acesteia, intre ceea ce etnogeneza rroma a definitivat si
ceea ce a ramas (probabil definitiv) nerezolvat.
Refacerea retelelor de comunicare, dialog si schimb,
curea de transmisie a cunostintelor si Cunoasterii intre
sectoarele cunoasterii specializate ale “Centrului”
culturii rrome si cunoasterea publica a “periferiei”
(enclavizata, intr-o multitudine de subgrupuri rrome si
asociatii) ar reduce actuala heteronomie si ar atenua
bovarismul identitar al fragilei elite economice si 6politice rrome , pentru a permite o evaluare critica si
continua, la standarde de recunoastere publica,
dezvoltand o masa critica de participare, prevenind
constrangerile externe si ingerintele, riscul rupturilor, 7desolidarizarii, contraculturii, ca “bohemianism” , prin
imitare si distorsionare a valorilor culturii rrome, dar si
ca devalorizare si blocaj al exprimarii acesteia,
considerata “subcultura”) etc.
Unificarea vocabularului ideilor, prin cultivarea unei
inteligentzii active, unificarea culturii rromani, prin
retele comunicationale, formarea unei piete interne a
publicatiilor si audiovizualului, care sa impuna coduri
comune de “lectura”, in perspectiva formarii unui public
rrom avizat, sunt preliminariile de fiabilizare a unor
centre si retele structurate, menite sa stabileasca atat
re-conectarea comunitatilor rrome, cat si dialogul fertil
cu acestea.
În acest sens, am pus cîteva întrebãri legate de
familiarizarea cu emisiunile existente, cu conþinutul
adecvat al acestora, formula lingvisticã potrivitã ºi
folosirea limbii în ºcoalã. Prezentãm în continuare
aceste rezultate. În ceea ce priveºte emisiunile TV, cel
mai frecvent a fost menþionatã Caravana rromilor de pe
OTV. Mai mult de jumãtate dintre cei intervievaþi au
menþionat aceastã emisiune. Au mai fost menþionate de
câteva ori Taraf TV ºi TVR2.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
28 29
a fost sclavã la boieri ºi datoritã faptului s-a pierdut ºi tradiþia vorbeascã limba romani, deci erai obligat sa îþi laºi ºi portu ºi
ºi limba pentru cã în casa boierului nu îþi dãdea voie sã se tradiþia ºi limba, trebuia sã te adaptezi.
doar pentru mâncare, ºi dacã nu muncea bine, mai lua ºi bãtaie Despre deportãrile în Transnistriacu biciul.. ºi Antonescu vedea cã n-are nicio sursã pentru
rromi, a spus sã-i trimitã la Bug.. sã mãnânce acolo coji de : - Am pe cineva care a fost deportat în Transnistria, a muncit
cartofi ..iarbã.. i-a transormat în animale...pânã a murit, alþii care era deºtept ºi ºtia sã fugã..alþii au murit.
Au fost deportaþi din cauza nomazilor, i-a luat Antonescu ºi pe - Am auzit de Antonescu ãla care a vrut sã punã þiganii pe un þigani ºi pe jidani. Au fost robi cã n-avea casã, n-avea nimic..vapor de carton.
:þiganii nomazi ãia adevãraþi pânã în al-II-lea rãzboi mondial Am auzit poveºti prin strãbuni, da' nu prea ºtiu. N-am avut pe ãia au fost þigani adevãraþi ºi când a fost ordinul lu Antonescu nimeni deportat, da' am auzit, pe timpul lui Antonescu..nu ne sau ordinul care a fost atunci pe timpurile alea îi luau dupã suporta pe noi cã eram mai închiºi la culoare. Rromii n-aveau strãzi ºi îi pãcãlea cã-i duce la Moldova pe Bug îi pãcãleau cã le þara lor ºi pe unde se duceau trebuia sã se supunã, sã fie robidã case locuri de muncã le lua cãruþile caii ºi îi ducea la graniþã
între Moldova ºi Ucraina deci acolo le-a oprit caii cãruþele i-a pãi era vorba sã ne ducã la Bug, venise sã ne ducã ºi pe noi
suit într-un tren ºi i-a pãcãlit cã îi duce la vile când a coborât acolo, în mama Indiei. Când am auzit cã vrea sã ne ducã din
acolo din tren la Tiraspol pe câte-am înþeles eu la Volga în oraº þarã, am refuzat. Eu aveam vreo 16-17 ani.
i-a oprit acolo i-a luat în niºte maºini dastea ºi i-a dus în niºte
clãdiri deci fãrã geamuri deci niºte clãdiri nici vaci nici animale : - De povestit nu cã nu a avut cine sã îmi povesteascã, dar am
nu stãtea în ele ºi acolo primea pe zi câte-o canã de mãlai ºi mai auzit pe la televizor, am mai auzit cã au fost sclavi în
câte o sticlã de apã deci nu mâncare nu bani deci i-a trimis trecut, dar de povestit nu a avut cine sã îmi povesteascã.
acolo direct sã munceascã sclavi sã extermine rasa de þigani. Antonescu zicea cã þiganii fac þara de râs, zicea cã cerºim, dar
noi nu cerºeam , cerºeau cei foarte, foarte amãrâþi, noi nu!Pe timpurile alea atunci acum câþiva ani în urmã venise un
ordin, de la un ministru prin care þiganii sã fie duºi la : -Am în familie ºi cunosc mulþi care au fost în situaþia asta, unii
Transnistria, la bug.Apoi a venit altul ...a dus o reprizã, pe aveau 4-5 ani, încã mai trãiesc.
pãrinþii mei nu au apucat sã-i ducã acolo, i-au dus pe ãia cu
caruþele, þigani care nu aveau unde sã stea, dãºtia cu : - În 41 m-am nãscut eu.....ºi atunci mama ºi cu tata au fost
corturile.A venit un ministru..eram copil ... aveam 10 ani, care ridicati la Bug, locuiau spre Hîrºova, lucrau la o fermã, ne-au
a zis sã nu mai ducã þiganii în Transnistria, ºi le-a dat serviciuri luat cãruþele, mãgarii, aurul, ne-a luat tot Hitler, Antonescu,
.Eu locuiam aici în Cozieni.I-au luat pe þiganii din Bucureºti, ne-au bãtut, pãrintii mei au murit acolo ºi eu am rãmas de
ªindriliþa, Afumaþi..eram copil....ºi a vrut sã ne ducã ºi pe noi micã..., ºi m-a luat un unchi care nu avea copii ºi m-a adus în
darã s-a ridicat un ministru ºi a rãmas aºa..Nu a vrut sã îi mai România ºi mi-a povestit cum au murit pãrinþii mei la Bug cum
lase pe þigani.. numai pe ei îi ducea/cã nu le plãcea serviciu cã au fost bãtuþi acolo, au fost chinuiþi, eu aveam doi ani când au
nu ºtiau cum sã se compoarte.murit. Ne-a povestit cã îi bãteau cã nu le dãdeau mâncare, au
luat cãruþe, catâre, aur, unchiul mi-a spus pe la 15 ani cã nu P-unii au venit farã picioare mãmicã, rãzboi, foamete
sunt fiica lor ºi cã este unchiul meu. Dar eu nu am primit aici strâmtorari au venit tocmai de acolo pe jos pânã acasã aicea în
nici un ban, alþii au primit, s-au fãcut pe furiº, mie nu a avut Glina a fost chinuiþi a fost vai de capu lor numai ei ºtie ce au
cine sã îmi spunã nu am avut copii lângã mine...pãþit acolo din povestirile ce ne povestit ºi nouã cã eu nu sunt la
vârsta lor dar ce am auzit ºi io cã povesteau cu lacrimi în ochi : - Antonescu tot aºa ca Elena...era lumea sãraca ºi Antonescu
bãtrânii noºtri ce au pãþit acolo.vedea cã n-are ce sã mãnânce cã umblã ºi cu copii la muncã
necesara unui echilibru fertil intre forma si fondul
acesteia, intre ceea ce etnogeneza rroma a definitivat si
ceea ce a ramas (probabil definitiv) nerezolvat.
Refacerea retelelor de comunicare, dialog si schimb,
curea de transmisie a cunostintelor si Cunoasterii intre
sectoarele cunoasterii specializate ale “Centrului”
culturii rrome si cunoasterea publica a “periferiei”
(enclavizata, intr-o multitudine de subgrupuri rrome si
asociatii) ar reduce actuala heteronomie si ar atenua
bovarismul identitar al fragilei elite economice si 6politice rrome , pentru a permite o evaluare critica si
continua, la standarde de recunoastere publica,
dezvoltand o masa critica de participare, prevenind
constrangerile externe si ingerintele, riscul rupturilor, 7desolidarizarii, contraculturii, ca “bohemianism” , prin
imitare si distorsionare a valorilor culturii rrome, dar si
ca devalorizare si blocaj al exprimarii acesteia,
considerata “subcultura”) etc.
Unificarea vocabularului ideilor, prin cultivarea unei
inteligentzii active, unificarea culturii rromani, prin
retele comunicationale, formarea unei piete interne a
publicatiilor si audiovizualului, care sa impuna coduri
comune de “lectura”, in perspectiva formarii unui public
rrom avizat, sunt preliminariile de fiabilizare a unor
centre si retele structurate, menite sa stabileasca atat
re-conectarea comunitatilor rrome, cat si dialogul fertil
cu acestea.
În acest sens, am pus cîteva întrebãri legate de
familiarizarea cu emisiunile existente, cu conþinutul
adecvat al acestora, formula lingvisticã potrivitã ºi
folosirea limbii în ºcoalã. Prezentãm în continuare
aceste rezultate. În ceea ce priveºte emisiunile TV, cel
mai frecvent a fost menþionatã Caravana rromilor de pe
OTV. Mai mult de jumãtate dintre cei intervievaþi au
menþionat aceastã emisiune. Au mai fost menþionate de
câteva ori Taraf TV ºi TVR2.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
28 29
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
31
O rd inea pr eferin þelor Preferin þa Num ãrul de rãsp unsuri
1 În lim ba rom ani , c u subtitrare în lim ba rom ânã 51/120 in terviu ri
2 În lim ba rom ânã 45/120 in terviu ri
3 În lim ba rom an i 7/120 interviuri
Tabelul 6. Rãspunsul la întrebarea: Care din variantele urmãtoare ar fi mai bunã
pentru emisiunile TV?1. în limba romani; 2. în limba romani, cu subtitrare în
limba românã. 3. în limba românã.
Tot legat de folosirea limbii ºi de acestui proces cu
diversitatea internã a populaþiei de rromi, am încercat
sã aflãm câteva lucruri despre idei legate de identitate
romani ºi identitatea de neam. Pentru aceasta, am pus
câteva întrebãri precum: Din câte cunoaºteþi, rromii
maghiari sau rromii musulmani din România sunt rromi
“adevãraþi” (ceace)? Care subgrup (neam) pãstreazã cel
mai bine tradiþia? Dar dintre urmatoarele neamuri -
cãldãrari, gabori, spoitori ºi ursarii care pastreazã cel
mai mult tradiþia? ªi cel mai puþin? Rãspunsurile s-au
distribuit în felul urmãtor.
30
: - Ziar nu ºtiu, dar emisiuni ºtiu ceva aºa pe OTV dar altceva Despre emisiuninu, nu alte emisiuni, alte programe, Caravana rromilor pe
OTV, care cred eu cã se uitã toþi þiganii din lume, din þarã ºi nu : - Da ºtiu, e la OTV emisiunea aia Caravana Rromilor, mai e pe numai.TVR2 o emisiune Un pas înainte sau aºa ceva.
Opinii despre conþinutul emisiunilor pentru rromi: - Ziar nu am auzit, mai este la televizor pe OTV, emisiunea aia
pe TVR2 , pe Taraf e numai þigani...
: – Pãi m-ar interesa istoria, cei care au fost pe la scoalã s-au
: - Bineînþeles, Caravana rromilor, duminicã abia aºtept sã mã informat, mai ºtiu câte ceva de rromi, dar majoritatea nu ºtiu
uit. istorie, de unde vine neamul, ºi mai ales cã se învaþã mult mai
bine de la TV decât sã citeascã o carte, se reþine mult mai uºor
: - ªtiu cã existã la radio o emisiune pentru rromi ºi mai avem ºi vizual. ªi mi-ar plãcea oamenii sã-i ajute pe þigani sã înteleagã
la tv Caravana rromilor, parcã mai era ºi cu Aven Amentza, unele lucruri, sã-i canalizeze ca sã-i socializeze, ca ºi cei
avem… tradiþionali sã devinã românizaþi.
: - Existã pe OTV, Caravana rromilor care ne bucurã foarte mult : -. Pãi ºi ce vrei sã vezi într-o astfel de emisiune de rromi?
cã este aceastã emisune pentru rromi, dar degeaba se face de : - Pãi muzicã, ºi în al doilea rând traiul lor, sã ºtim ºi noi ce fac
ceva ani de zile buni pentru cã statu nostru nu se implicã, nu le toþi rromii din þarã, sã explice cum trãiesc în România. ªi
dã niciun fel de ajutor, sunt în România comunitãþi de rromi distracþie, muzicã.
care o duc vai mama lor, vai steaua lor, ar trebui sã se implice
statu nostru sã îi ajute, cã daia trãiesc în România , daia se : - Mie mi-ar plãcea muzicã veche cu Siminicã, cu Gabi Luncã,
numesc români rromi, nu ºtiu ce, cã se promite mult ºi se face dar acum dacã au ieºit manelele astea, ascultãm ºi d-astea, ce
puþin în þara noastrã. sã facem.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
31
O rd inea pr eferin þelor Preferin þa Num ãrul de rãsp unsuri
1 În lim ba rom ani , c u subtitrare în lim ba rom ânã 51/120 in terviu ri
2 În lim ba rom ânã 45/120 in terviu ri
3 În lim ba rom an i 7/120 interviuri
Tabelul 6. Rãspunsul la întrebarea: Care din variantele urmãtoare ar fi mai bunã
pentru emisiunile TV?1. în limba romani; 2. în limba romani, cu subtitrare în
limba românã. 3. în limba românã.
Tot legat de folosirea limbii ºi de acestui proces cu
diversitatea internã a populaþiei de rromi, am încercat
sã aflãm câteva lucruri despre idei legate de identitate
romani ºi identitatea de neam. Pentru aceasta, am pus
câteva întrebãri precum: Din câte cunoaºteþi, rromii
maghiari sau rromii musulmani din România sunt rromi
“adevãraþi” (ceace)? Care subgrup (neam) pãstreazã cel
mai bine tradiþia? Dar dintre urmatoarele neamuri -
cãldãrari, gabori, spoitori ºi ursarii care pastreazã cel
mai mult tradiþia? ªi cel mai puþin? Rãspunsurile s-au
distribuit în felul urmãtor.
30
: - Ziar nu ºtiu, dar emisiuni ºtiu ceva aºa pe OTV dar altceva Despre emisiuninu, nu alte emisiuni, alte programe, Caravana rromilor pe
OTV, care cred eu cã se uitã toþi þiganii din lume, din þarã ºi nu : - Da ºtiu, e la OTV emisiunea aia Caravana Rromilor, mai e pe numai.TVR2 o emisiune Un pas înainte sau aºa ceva.
Opinii despre conþinutul emisiunilor pentru rromi: - Ziar nu am auzit, mai este la televizor pe OTV, emisiunea aia
pe TVR2 , pe Taraf e numai þigani...
: – Pãi m-ar interesa istoria, cei care au fost pe la scoalã s-au
: - Bineînþeles, Caravana rromilor, duminicã abia aºtept sã mã informat, mai ºtiu câte ceva de rromi, dar majoritatea nu ºtiu
uit. istorie, de unde vine neamul, ºi mai ales cã se învaþã mult mai
bine de la TV decât sã citeascã o carte, se reþine mult mai uºor
: - ªtiu cã existã la radio o emisiune pentru rromi ºi mai avem ºi vizual. ªi mi-ar plãcea oamenii sã-i ajute pe þigani sã înteleagã
la tv Caravana rromilor, parcã mai era ºi cu Aven Amentza, unele lucruri, sã-i canalizeze ca sã-i socializeze, ca ºi cei
avem… tradiþionali sã devinã românizaþi.
: - Existã pe OTV, Caravana rromilor care ne bucurã foarte mult : -. Pãi ºi ce vrei sã vezi într-o astfel de emisiune de rromi?
cã este aceastã emisune pentru rromi, dar degeaba se face de : - Pãi muzicã, ºi în al doilea rând traiul lor, sã ºtim ºi noi ce fac
ceva ani de zile buni pentru cã statu nostru nu se implicã, nu le toþi rromii din þarã, sã explice cum trãiesc în România. ªi
dã niciun fel de ajutor, sunt în România comunitãþi de rromi distracþie, muzicã.
care o duc vai mama lor, vai steaua lor, ar trebui sã se implice
statu nostru sã îi ajute, cã daia trãiesc în România , daia se : - Mie mi-ar plãcea muzicã veche cu Siminicã, cu Gabi Luncã,
numesc români rromi, nu ºtiu ce, cã se promite mult ºi se face dar acum dacã au ieºit manelele astea, ascultãm ºi d-astea, ce
puþin în þara noastrã. sã facem.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
32 33
O rd in ea
p re fer inþe lo r
T ipul de acti vitã þi cul tu rale Nu m ãrul de
op þiun i
1 Speca tc ole de m u zicã 48/120
2 P ro iectii de film e (desp re
rrom i , istor ice , de actiu ne ,
edu ca tiv e , co ntinu t cu ltu ral )
39/120
3 Spectac ole de dans 37/120
4 Tea t ru pe ntru co p ii 34/120
5 Tea t ru 14/120
Tabelul 12. Rãspunsul la întrebarea Ce fel de
activitãþi credeþi cã ar fi interesante pentru locuitorii
rromi ai comunei?
Ordinea preferinþelor Tipul de activitãþi culturale Numãrul de opþiuni
1 Concurs de Dans 49/120
2 Concurs de Muzicã 31/120
3 Concursuri pentru copii 20/120
4 Concursuri pentru adulþi 13/120
5 Concurs de Fotografii 10/120
6 Concurs de îndemânãri (desen, picturã) 5/120
Tabelul 13. Rãspunsul la întrebarea Credeþi cã lumea din comunã ar fi interesatã sã
participe la concursuri locale de ... ?
Identificarea formatului cel mai potrivit pentru derularea acestor programe (perioadã a anului, loc de
desfãºurare, amplasare)
Ordinea preferinþelor Tipul de activitãþi culturale Numãrul de opþiuni
1 Vara 48/120
2 Toamna 20/120
3 Primãvara 11/120
4 Iarna 2/120
5 Zilele de sãrbatoare 1/120
Tabelul 14. Rãspunsul la întrebarea Pentru activitãþile relevante
de la punctul anterior, în ce perioadã a anului ar fi bine sã se
desfãºoare?”
7. IDENTIFICAREA ACTIVITÃÞILOR ªI PROGRAME
CULTURALE CU ªANSE DE SUCCES;
IDENTIFICAREA FORMATULUI CEL MAI POTRIVIT
PENTRU DERULAREA ACESTOR PROGRAME
Memoria activitãþilor culturale din perioada comunistã,
conºtiinþa faptului cã existã spectacole multe în
Bucureºti, ecouri îndepãrtate ale misionarilor creºtini
sau spectacole locale oferite de primãrii sau de cântãreþi
cunoscuþi pe plan local – acestea sunt ofertele culturale
menþionate în interviuri. Confruntaþi cu întrebãri despre
interesul pentru diferite activitãþi culturale ºi o eventualã
intensificare a participãrii culturale, mulþi dintre cei
intervievaþi au arãtat interes pentru câteva domenii
culturale. Oferim mai jos rãspunsurile la întrebãrile
despre activitãþile culturale de care ar fi interesate
persoanele intervievate.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
32 33
O rd in ea
p re fer inþe lo r
T ipul de acti vitã þi cul tu rale Nu m ãrul de
op þiun i
1 Speca tc ole de m u zicã 48/120
2 P ro iectii de film e (desp re
rrom i , istor ice , de actiu ne ,
edu ca tiv e , co ntinu t cu ltu ral )
39/120
3 Spectac ole de dans 37/120
4 Tea t ru pe ntru co p ii 34/120
5 Tea t ru 14/120
Tabelul 12. Rãspunsul la întrebarea Ce fel de
activitãþi credeþi cã ar fi interesante pentru locuitorii
rromi ai comunei?
Ordinea preferinþelor Tipul de activitãþi culturale Numãrul de opþiuni
1 Concurs de Dans 49/120
2 Concurs de Muzicã 31/120
3 Concursuri pentru copii 20/120
4 Concursuri pentru adulþi 13/120
5 Concurs de Fotografii 10/120
6 Concurs de îndemânãri (desen, picturã) 5/120
Tabelul 13. Rãspunsul la întrebarea Credeþi cã lumea din comunã ar fi interesatã sã
participe la concursuri locale de ... ?
Identificarea formatului cel mai potrivit pentru derularea acestor programe (perioadã a anului, loc de
desfãºurare, amplasare)
Ordinea preferinþelor Tipul de activitãþi culturale Numãrul de opþiuni
1 Vara 48/120
2 Toamna 20/120
3 Primãvara 11/120
4 Iarna 2/120
5 Zilele de sãrbatoare 1/120
Tabelul 14. Rãspunsul la întrebarea Pentru activitãþile relevante
de la punctul anterior, în ce perioadã a anului ar fi bine sã se
desfãºoare?”
7. IDENTIFICAREA ACTIVITÃÞILOR ªI PROGRAME
CULTURALE CU ªANSE DE SUCCES;
IDENTIFICAREA FORMATULUI CEL MAI POTRIVIT
PENTRU DERULAREA ACESTOR PROGRAME
Memoria activitãþilor culturale din perioada comunistã,
conºtiinþa faptului cã existã spectacole multe în
Bucureºti, ecouri îndepãrtate ale misionarilor creºtini
sau spectacole locale oferite de primãrii sau de cântãreþi
cunoscuþi pe plan local – acestea sunt ofertele culturale
menþionate în interviuri. Confruntaþi cu întrebãri despre
interesul pentru diferite activitãþi culturale ºi o eventualã
intensificare a participãrii culturale, mulþi dintre cei
intervievaþi au arãtat interes pentru câteva domenii
culturale. Oferim mai jos rãspunsurile la întrebãrile
despre activitãþile culturale de care ar fi interesate
persoanele intervievate.
Localitatea Existã în comunitate lãutari? Tipuri de meserii practicate
Buftea Cãrãmizi, Argintari, Ghicitoare
1 decembrie
Afumati Lucrãri metal (ceaune,oale), Argintari, Mãturi
Balotesti
Berceni Lucrãri în metal, Cãrãmizi
Bragadiru
Ciolpani
Cernica Lucrãri în lemn, Ghicitoare, Argintari
Chiajna Ghicitoare
Chitila
Clinceni Lãutari Ghicitoare
Corbeanca
Cornetu
Dobroiesti
Domnesti Lãutari
Dragomiresti Vale
Ganeasa Lãutari Ghicitoare, Argintari
Glina Lãutari
Gradistea
Gruiu
Jilava Argintari, Cãrãmidari
Magurele
Moara Vlasiei Lãutari
Mogosoaia Lãutari Flori
Nuci
Pantelimon
Peris
Petrachioaia Lãutari Lucrãri în metal
Snagov
Stefanesti de jos Lãutari
Vidra Lãutari Lucrãri în metal
Tunari Lãutari
Voluntari Argintari, Cãrãmidari, Lucrãri în metal
Tabelul 19. Tipuri de meserii tradiþionale ale rromilor localitãþile din IlfovC
en
tr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
34 35
Tabelul 15. Rãspunsul la întrebãrile „Unde ar fi bine sã se desfãºoare? Activitãþi la cãminul cultural? Dacã nu
la cãmin, unde în localitate?”
Tabelul 16. Rãspunsul la întrebarea „Credeþi cã lumea din comunã ar fi interesatã sã participe la concursuri
locale de….?”, pusã primarilor din 17 localitãþi (PRIMARI)
Tabelul 17. Rãspunsul la întrebarea „Pentru activitãþile relevante de la punctul anterior, în ce perioadã a
anului ar fi bine sã se desfãºoare?” pusã primarilor din 17 localitãþi
Rãspunsurile primarilor legat de momentul de desfãºurare a activitãþilor culturale Toamna 6/17
Primãvara 6/17 Vara 3/17 Iarna 0/17
Locul Cãminul cultural (inclusiv „salã”, „casã de culturã ”) 39/120 Teren de fotbal sau stadion 14/120 Parc, aer liber sau scenã 7/120 Þcoal ã 5/120
Rãspunsuri primari (Nr /Total) Spectacole de dans: 8/17 Spectacole de muzicã: 8/17 Teatru: 5/17 Teatru pentru copii: 3/17 Filme: 2/17
Tabelul 18. Rãspunsul la întrebarea „Unde ar fi bine sã se desfãºoare activitãþile culturale?” pusã primarilor
din 17 localitãþi
Locul Cãminul cultural 6/17
Parc, aer liber sau scenã 5/17 Teren fo tbal 3/17
Scoalã 1/17
Localitatea Existã în comunitate lãutari? Tipuri de meserii practicate
Buftea Cãrãmizi, Argintari, Ghicitoare
1 decembrie
Afumati Lucrãri metal (ceaune,oale), Argintari, Mãturi
Balotesti
Berceni Lucrãri în metal, Cãrãmizi
Bragadiru
Ciolpani
Cernica Lucrãri în lemn, Ghicitoare, Argintari
Chiajna Ghicitoare
Chitila
Clinceni Lãutari Ghicitoare
Corbeanca
Cornetu
Dobroiesti
Domnesti Lãutari
Dragomiresti Vale
Ganeasa Lãutari Ghicitoare, Argintari
Glina Lãutari
Gradistea
Gruiu
Jilava Argintari, Cãrãmidari
Magurele
Moara Vlasiei Lãutari
Mogosoaia Lãutari Flori
Nuci
Pantelimon
Peris
Petrachioaia Lãutari Lucrãri în metal
Snagov
Stefanesti de jos Lãutari
Vidra Lãutari Lucrãri în metal
Tunari Lãutari
Voluntari Argintari, Cãrãmidari, Lucrãri în metal
Tabelul 19. Tipuri de meserii tradiþionale ale rromilor localitãþile din Ilfov
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
34 35
Tabelul 15. Rãspunsul la întrebãrile „Unde ar fi bine sã se desfãºoare? Activitãþi la cãminul cultural? Dacã nu
la cãmin, unde în localitate?”
Tabelul 16. Rãspunsul la întrebarea „Credeþi cã lumea din comunã ar fi interesatã sã participe la concursuri
locale de….?”, pusã primarilor din 17 localitãþi (PRIMARI)
Tabelul 17. Rãspunsul la întrebarea „Pentru activitãþile relevante de la punctul anterior, în ce perioadã a
anului ar fi bine sã se desfãºoare?” pusã primarilor din 17 localitãþi
Rãspunsurile primarilor legat de momentul de desfãºurare a activitãþilor culturale Toamna 6/17
Primãvara 6/17 Vara 3/17 Iarna 0/17
Locul Cãminul cultural (inclusiv „salã”, „casã de culturã ”) 39/120 Teren de fotbal sau stadion 14/120 Parc, aer liber sau scenã 7/120 Þcoal ã 5/120
Rãspunsuri primari (Nr /Total) Spectacole de dans: 8/17 Spectacole de muzicã: 8/17 Teatru: 5/17 Teatru pentru copii: 3/17 Filme: 2/17
Tabelul 18. Rãspunsul la întrebarea „Unde ar fi bine sã se desfãºoare activitãþile culturale?” pusã primarilor
din 17 localitãþi
Locul Cãminul cultural 6/17
Parc, aer liber sau scenã 5/17 Teren fo tbal 3/17
Scoalã 1/17
Harta 10. Localitãþile unde existã lãutari rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
36 37
Harta 9. Meserii tradiþionale la comunitãþile de rromi din Ilfov
Harta 10. Localitãþile unde existã lãutari rromi
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
36 37
Harta 9. Meserii tradiþionale la comunitãþile de rromi din Ilfov
8 IDENTIFICAREA RESURSELOR CULTURALE DIN
COMUNITÃÞILE DE RROMI – MESERII
TRADIÞIONALE, ÎNDEMÂNÃRI ARTISTICE, MESERII
DE NIªÃ
? Cãrãmizi?
? Ceramicã?
? Artizanat?
? Argintari?
? Ghicitoare?
? Pietãni?O altã parte a patrimoniului cultural al unui grup este
? Dansatori? Oameni care ºtiu sã danseze mai bine? reprezentat de patrimoniul imaterial transmis de-a
Dar trupe de dans? Unde se danseazã? Cu ce ocazie?lungul timpului. Este vorba despre oameni care fac
? Altceva_________?anumite lucruri în aproximativ aceeaºi formã în care o
Rãspunsuri la astfel de întrebãri au indicat existenþa fãceau în trecut. În aceastã categorie intrã
pe scalã redusã a unor astfel de preocupãri. Vom reda meºteºugarii, cei care practicã meseriile tradiþionale
mai jos reprezentarea cartograficã a aceastor sau cei care formeazã “tezaure umane vii”. Conform
rãspunsuri, dar trebuie menþionat cã rãspunsurile definiþiei UNESCO a meseriilor tradiþionale:
pozitive la aceste întrebãri au fost în numãr mic. Aºa
cum am menþionat ºi în partea în care am prezentat Produsele artizanale sunt produse de artizani, fie în
piaþa de muncã a populaþiei de rromi din Ilfov, întregime de mânã sau cu ajutorul uneltelor manuale
majoritatea oamenilor sunt angajaþi în muncã salariatã sau chiar a mijloacelor mecanice, atât timp cât
sau în valorificarea unor niºe marginale. Mulþi dintre cei contribuþia manualã directã a artizanului rãmâne cea
intervievaþi vorbesc despre pierderea îndemânãrilor mai substanþialã componentã a produsului finit.
Acestea sunt produse fãrã restricþii în termeni de tradiþionale, despre faptul cã meseriile tradiþionale sunt calitate ºi prin folosirea materiilor prime din resurse un lucru al trecutului ºi de ce ceea ce am putea numi o sustenabile. Natura specialã a produselor artizanale tendinþã de proletarizare ºi prezenþã în rândul derivã din trãsãturile lor distinctive, care pot fi utilitare,
lucrãtorilor salarizaþi.estetice, artistice, creative, culturale, decorative,
Au fost menþionate activitãþi precum lucratul în funcþionale, tradiþionale, religioase sau semnificative
1 argint, cãrãmidãria, comerþul cu flori, lucrãrile în metal din puncte de vedere social ºi simbolic .
(ceaune, oale), producþia de mãturi sau activitãþile de
ghicit. Pe lângã ghicit ºi activitãþi care þin de producþia Am încercat sã identificãm existenþa unor astfel de de cãrãmizi, ambele menþionate într-un numãr redus resurse culturale în rândul comunitãþilor din judeþul de cazuri, existenþa lãutarilor a fost menþionatã într-un Ilfov. În acest scop am pus urmãtoarele întrebãri:numãr ceva mai mare – aproximativ 10 localitãþi.
Trebuie reamintit faptul, menþionat ºi în ? Existã oameni în comunitatea dvs. care produc prezentarea generalã a populaþiei, cã în cazul judeþului ? Bunuri casnice? Ilfov avem de-a face cu o situaþie specialã, provocatã de ? Lucrãri în metal? amplasarea în proximitatea Bucureºtiului. Independent ? Lucrãri în lemn? Lingurari?de aceastã situaþie, meºteºugurile tradiþionale
constituie un aspect care trebuie identificat în cercetãri
viitoare ºi care prin politici politici culturale adecvate
trebuie sprijinit.
9. CONCLUZII susþinerea comunitãþilor biculturale ºi bilingvistice, în
vederea reducerii conflictului dintre normele cutumiare
/ tradiþionale ºi cele contemporane / moderne;Ce sugereazã aceste date? Ce fel de politici ºi programe Ar fi utilã crearea, dezvoltarea ºi modernizarea pot fi urmate pentru a contribui la pãstrarea
nodurilor ºi legãturilor reþelelor de comunicare intrã ºi patrimoniului cultural rrom ºi la respectarea dreptului intergroup, inclusiv prin intermediul televiziunii, care la culturã a acestor comunitãþi? Vom prezenta cîteva sã medietizeze ºi sã introducã progresiv unele modele consideraþii ºi obiective mai generale, iar mai apoi culturale viabile ºi fiabile, racordate la modernitate.cîteva propuneri punctuale.
Ce fel de programe se pot derula în spiritul acestor Un obiectiv general este includerea democraticã prin obiective. Unele programe pot fi legate de meºteºuguri construcþia activitãþii culturale care sã permitã tradiþionale rrome ºi pot avea ca obiectiv stimularea comunitãþilor rrome “sãrace” ºi “tradiþionale”, astfel producþiei ºi distribuþiei prin metode noi. Politicile ºi încît sã-ºi depãºeascã defavorizarea istoricã ºi sã se programele culturale ar putea contribui la reconversia redefineascã în funcþie de necesitatile prezentului, pe ºi revalorizarea niºelor ocupaþionale tradiþionale rrome baza unor alianþe bazate pe libera alegere a indivizilor, ºi dezvoltarea reþelelor de comercializare, inclusiv a reevaluarii criteriilor distributive ale bunurilor sociale, celor de fairtrade. Sporirea acceptãrii meseriilor pluralismului valorilor, dreptului la diferenþã etc.tradiþionale în cadrul legal ºi în rîndul opiniei publice. Alt obiectiv ar putea fi dezvoltarea competenþelor Comunitãþile tradiþionale ºi nomade practicã meserii organizaþionale ale rromilor (instruire, dezvoltarea itinerante, care necesitã o adaptare a normativelor, o leadership-ului, îmbunãtãþirea climatului ºi abilitãþilor reorganizare a spaþiului în care aceºtia îºi pot desfãºura interrelaþionale, dezvoltarea creativitãþii etc.), în scopul activitatea, cursuri de revalorizare/reconversie a creºterii generale a performanþei ºi eficienþei, prin acestor meserii, inclusiv prin includerea lor în codul optimizarea dezvoltãrii resurselor umane, prin CAEN etc. creºterea pregãtirii acesteia, a abilitãþilor de
Aici pot fi gîndite eforturi de includerea produsului comunicare ºi interacþiune, prin împuternicire, cultural rrom în circuitul internaþional de tip delegare etc. “fairtrade/craft trade” constituirea reþelei naþionale de Un alt obiectiv este pãstrarea diversitãþii culturale reconversie, revalorizare, adaptare la piaþa a meseriilor atît în interiorul populaþiei de rromi, diferite subgrupuri tradiþionale/itinerante rrome.rrome, cît ºi în raport cu grupurile majoritare (romîni,
Tot în sprijinul creãrii unor mecanisme de tipul maghiari etc). În acest context, un corolar este cã “fairtrade/craft trade”, ne putem gîndi la crearea unor politici culturale dedicate comunitãþilor rrome chioºcuri tip ,,Bazar'' modernizate, în pieþe, târguri, trebuiesc racordate la structurile de dezvoltare inclusiv stradal, în care comercianþii (argintarii, florarii, judeþeanã ºi regionalã, în funcþie de "ariile culturale” gaborii etc) sã-ºi expunã/vândã produsele artizanale zonale, cît ºi specificitãþii unor comunitãþi rrome (rromii includerea produselor de artã popularã rromã în turci; rromii din Ardeal ; rudarii din Câmpia Dunãrii etc); circuitul reþelelor de comercializare existente, pieþe, Sincronizare legislaþiei romîneºti cu standardele târguri ºi bâlciuri, reþeaua muzealã. Tot ai pot fi gîndite internaþionale ale normativelor ºi politicilor publice ca suport pentru distribuþia bunurilor a unui website cu dedicate populaþiilor tradiþionale ºi nomade, pentru
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
38 39
Vezi http://portal.unesco.org/culture/en/ev.php-
URL_ID=35418&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html,
consultat la 28 noiembrie 2008.
8 IDENTIFICAREA RESURSELOR CULTURALE DIN
COMUNITÃÞILE DE RROMI – MESERII
TRADIÞIONALE, ÎNDEMÂNÃRI ARTISTICE, MESERII
DE NIªÃ
? Cãrãmizi?
? Ceramicã?
? Artizanat?
? Argintari?
? Ghicitoare?
? Pietãni?O altã parte a patrimoniului cultural al unui grup este
? Dansatori? Oameni care ºtiu sã danseze mai bine? reprezentat de patrimoniul imaterial transmis de-a
Dar trupe de dans? Unde se danseazã? Cu ce ocazie?lungul timpului. Este vorba despre oameni care fac
? Altceva_________?anumite lucruri în aproximativ aceeaºi formã în care o
Rãspunsuri la astfel de întrebãri au indicat existenþa fãceau în trecut. În aceastã categorie intrã
pe scalã redusã a unor astfel de preocupãri. Vom reda meºteºugarii, cei care practicã meseriile tradiþionale
mai jos reprezentarea cartograficã a aceastor sau cei care formeazã “tezaure umane vii”. Conform
rãspunsuri, dar trebuie menþionat cã rãspunsurile definiþiei UNESCO a meseriilor tradiþionale:
pozitive la aceste întrebãri au fost în numãr mic. Aºa
cum am menþionat ºi în partea în care am prezentat Produsele artizanale sunt produse de artizani, fie în
piaþa de muncã a populaþiei de rromi din Ilfov, întregime de mânã sau cu ajutorul uneltelor manuale
majoritatea oamenilor sunt angajaþi în muncã salariatã sau chiar a mijloacelor mecanice, atât timp cât
sau în valorificarea unor niºe marginale. Mulþi dintre cei contribuþia manualã directã a artizanului rãmâne cea
intervievaþi vorbesc despre pierderea îndemânãrilor mai substanþialã componentã a produsului finit.
Acestea sunt produse fãrã restricþii în termeni de tradiþionale, despre faptul cã meseriile tradiþionale sunt calitate ºi prin folosirea materiilor prime din resurse un lucru al trecutului ºi de ce ceea ce am putea numi o sustenabile. Natura specialã a produselor artizanale tendinþã de proletarizare ºi prezenþã în rândul derivã din trãsãturile lor distinctive, care pot fi utilitare,
lucrãtorilor salarizaþi.estetice, artistice, creative, culturale, decorative,
Au fost menþionate activitãþi precum lucratul în funcþionale, tradiþionale, religioase sau semnificative
1 argint, cãrãmidãria, comerþul cu flori, lucrãrile în metal din puncte de vedere social ºi simbolic .
(ceaune, oale), producþia de mãturi sau activitãþile de
ghicit. Pe lângã ghicit ºi activitãþi care þin de producþia Am încercat sã identificãm existenþa unor astfel de de cãrãmizi, ambele menþionate într-un numãr redus resurse culturale în rândul comunitãþilor din judeþul de cazuri, existenþa lãutarilor a fost menþionatã într-un Ilfov. În acest scop am pus urmãtoarele întrebãri:numãr ceva mai mare – aproximativ 10 localitãþi.
Trebuie reamintit faptul, menþionat ºi în ? Existã oameni în comunitatea dvs. care produc prezentarea generalã a populaþiei, cã în cazul judeþului ? Bunuri casnice? Ilfov avem de-a face cu o situaþie specialã, provocatã de ? Lucrãri în metal? amplasarea în proximitatea Bucureºtiului. Independent ? Lucrãri în lemn? Lingurari?de aceastã situaþie, meºteºugurile tradiþionale
constituie un aspect care trebuie identificat în cercetãri
viitoare ºi care prin politici politici culturale adecvate
trebuie sprijinit.
9. CONCLUZII susþinerea comunitãþilor biculturale ºi bilingvistice, în
vederea reducerii conflictului dintre normele cutumiare
/ tradiþionale ºi cele contemporane / moderne;Ce sugereazã aceste date? Ce fel de politici ºi programe Ar fi utilã crearea, dezvoltarea ºi modernizarea pot fi urmate pentru a contribui la pãstrarea
nodurilor ºi legãturilor reþelelor de comunicare intrã ºi patrimoniului cultural rrom ºi la respectarea dreptului intergroup, inclusiv prin intermediul televiziunii, care la culturã a acestor comunitãþi? Vom prezenta cîteva sã medietizeze ºi sã introducã progresiv unele modele consideraþii ºi obiective mai generale, iar mai apoi culturale viabile ºi fiabile, racordate la modernitate.cîteva propuneri punctuale.
Ce fel de programe se pot derula în spiritul acestor Un obiectiv general este includerea democraticã prin obiective. Unele programe pot fi legate de meºteºuguri construcþia activitãþii culturale care sã permitã tradiþionale rrome ºi pot avea ca obiectiv stimularea comunitãþilor rrome “sãrace” ºi “tradiþionale”, astfel producþiei ºi distribuþiei prin metode noi. Politicile ºi încît sã-ºi depãºeascã defavorizarea istoricã ºi sã se programele culturale ar putea contribui la reconversia redefineascã în funcþie de necesitatile prezentului, pe ºi revalorizarea niºelor ocupaþionale tradiþionale rrome baza unor alianþe bazate pe libera alegere a indivizilor, ºi dezvoltarea reþelelor de comercializare, inclusiv a reevaluarii criteriilor distributive ale bunurilor sociale, celor de fairtrade. Sporirea acceptãrii meseriilor pluralismului valorilor, dreptului la diferenþã etc.tradiþionale în cadrul legal ºi în rîndul opiniei publice. Alt obiectiv ar putea fi dezvoltarea competenþelor Comunitãþile tradiþionale ºi nomade practicã meserii organizaþionale ale rromilor (instruire, dezvoltarea itinerante, care necesitã o adaptare a normativelor, o leadership-ului, îmbunãtãþirea climatului ºi abilitãþilor reorganizare a spaþiului în care aceºtia îºi pot desfãºura interrelaþionale, dezvoltarea creativitãþii etc.), în scopul activitatea, cursuri de revalorizare/reconversie a creºterii generale a performanþei ºi eficienþei, prin acestor meserii, inclusiv prin includerea lor în codul optimizarea dezvoltãrii resurselor umane, prin CAEN etc. creºterea pregãtirii acesteia, a abilitãþilor de
Aici pot fi gîndite eforturi de includerea produsului comunicare ºi interacþiune, prin împuternicire, cultural rrom în circuitul internaþional de tip delegare etc. “fairtrade/craft trade” constituirea reþelei naþionale de Un alt obiectiv este pãstrarea diversitãþii culturale reconversie, revalorizare, adaptare la piaþa a meseriilor atît în interiorul populaþiei de rromi, diferite subgrupuri tradiþionale/itinerante rrome.rrome, cît ºi în raport cu grupurile majoritare (romîni,
Tot în sprijinul creãrii unor mecanisme de tipul maghiari etc). În acest context, un corolar este cã “fairtrade/craft trade”, ne putem gîndi la crearea unor politici culturale dedicate comunitãþilor rrome chioºcuri tip ,,Bazar'' modernizate, în pieþe, târguri, trebuiesc racordate la structurile de dezvoltare inclusiv stradal, în care comercianþii (argintarii, florarii, judeþeanã ºi regionalã, în funcþie de "ariile culturale” gaborii etc) sã-ºi expunã/vândã produsele artizanale zonale, cît ºi specificitãþii unor comunitãþi rrome (rromii includerea produselor de artã popularã rromã în turci; rromii din Ardeal ; rudarii din Câmpia Dunãrii etc); circuitul reþelelor de comercializare existente, pieþe, Sincronizare legislaþiei romîneºti cu standardele târguri ºi bâlciuri, reþeaua muzealã. Tot ai pot fi gîndite internaþionale ale normativelor ºi politicilor publice ca suport pentru distribuþia bunurilor a unui website cu dedicate populaþiilor tradiþionale ºi nomade, pentru
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
38 39
Vezi http://portal.unesco.org/culture/en/ev.php-
URL_ID=35418&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html,
consultat la 28 noiembrie 2008.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
40 41
vînzãri online, care sã permitã dezvoltarea reþelelor de (cãmine culturale, scene în aer liber, stadioane), de
comerciale, cât ºi a schimbului de informaþii între voinþa primarilor/consiliilor locale. Este dezirabil de
meºteºugarii din alte þãri. derulat astfel de programe în comunitãþile mai
Legat de punctul anterior, ar fi utilã depunerea unor numeroase din punctul de vedere al populaþiei. Ar
eforturi intense de identificarea a resurselor culturale trebui, de asemenea, þintite comunitãþile care au
din comunitãþile de rromi care au potenþialul de deveni populaþie compactã din punct de vedere geografic.
bunuri culturale consumate pentru pieþele de obiectele Lunile de primãvarã, toamnã, dar mai ales de varã
culturale naþionale ºi internaþionale. trebuiesc folosite pentru astfel de programe.
Pentru a stimula creativitatea ºi pentru a þine cont de Este necesarã publicarea unor studii, documente ºi
preocupãrile legate de identitate, transformãri ale publicaþii importante pentru cultura rromã care sã
identitãþii ºi procesele de stigmatizare ar putea fi poatã sã relanseze ºi sã “culturalizeze” discuþiile despre
organizate concursuri de arte vizuale (picturã, rromi din spaþiul public din România. Pot fi editate
fotografie, etc) care sã adreseze experienþa rromilor în pachete tematice de tipul unor volume “Rromii în
astfel de situaþii. literatura românã”, “Rromii în literatura universalã” sau
Prin derularea programelor culturale, sãrbãtorile CD-uri/DVD –ului tematice precum „Rromii în muzica
deja existente în cadrul comunitãþilor de rromi (Sf. româneascã”, sau a unor integrale precum „Rromii în
Maria, 8 septembrie, etc) ar putea fi întãrite prin muzica clasicã europeanã”.
gãzduirea unor activitãþi culturale incluse în
programele CNCR.
Acolo unde este cazul, instituþiile religioase legate
de noile forme religioase din rândul rromilor ar putea fi
un partener de organizare de programe culturale. În
mod asemãnãtor, trebuie lucrat împreunã cu
autoritãþile locale pentru astfel de programe ºi activitãþi
culturale. Datele sugereazã existenþa unei deschideri
din partea autoritãþilor locale pentru derularea unor
activitãþi culturale locale.
Datele sugereazã cã mulþi rromi sunt familiarizaþi ºi
urmãresc emisiunile cu ºi despre rromi. Încurajarea
colaborãrii cu televiziunile care au emisiuni cu ºi despre
romi. Þinând cont de succesul acestor emisiuni, ar fi
dezirabil ca instituþii precum CNCR sã contribuie cu
expertizã ºi cu conþinuturi culturale la aceste canale de
difuzare.
Variantele practice de derulare a programelor
depind de perioadele de aglomerare în activitãþile de
muncã sezoniere, de existenþa infrastructurii culturale
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
40 41
vînzãri online, care sã permitã dezvoltarea reþelelor de (cãmine culturale, scene în aer liber, stadioane), de
comerciale, cât ºi a schimbului de informaþii între voinþa primarilor/consiliilor locale. Este dezirabil de
meºteºugarii din alte þãri. derulat astfel de programe în comunitãþile mai
Legat de punctul anterior, ar fi utilã depunerea unor numeroase din punctul de vedere al populaþiei. Ar
eforturi intense de identificarea a resurselor culturale trebui, de asemenea, þintite comunitãþile care au
din comunitãþile de rromi care au potenþialul de deveni populaþie compactã din punct de vedere geografic.
bunuri culturale consumate pentru pieþele de obiectele Lunile de primãvarã, toamnã, dar mai ales de varã
culturale naþionale ºi internaþionale. trebuiesc folosite pentru astfel de programe.
Pentru a stimula creativitatea ºi pentru a þine cont de Este necesarã publicarea unor studii, documente ºi
preocupãrile legate de identitate, transformãri ale publicaþii importante pentru cultura rromã care sã
identitãþii ºi procesele de stigmatizare ar putea fi poatã sã relanseze ºi sã “culturalizeze” discuþiile despre
organizate concursuri de arte vizuale (picturã, rromi din spaþiul public din România. Pot fi editate
fotografie, etc) care sã adreseze experienþa rromilor în pachete tematice de tipul unor volume “Rromii în
astfel de situaþii. literatura românã”, “Rromii în literatura universalã” sau
Prin derularea programelor culturale, sãrbãtorile CD-uri/DVD –ului tematice precum „Rromii în muzica
deja existente în cadrul comunitãþilor de rromi (Sf. româneascã”, sau a unor integrale precum „Rromii în
Maria, 8 septembrie, etc) ar putea fi întãrite prin muzica clasicã europeanã”.
gãzduirea unor activitãþi culturale incluse în
programele CNCR.
Acolo unde este cazul, instituþiile religioase legate
de noile forme religioase din rândul rromilor ar putea fi
un partener de organizare de programe culturale. În
mod asemãnãtor, trebuie lucrat împreunã cu
autoritãþile locale pentru astfel de programe ºi activitãþi
culturale. Datele sugereazã existenþa unei deschideri
din partea autoritãþilor locale pentru derularea unor
activitãþi culturale locale.
Datele sugereazã cã mulþi rromi sunt familiarizaþi ºi
urmãresc emisiunile cu ºi despre rromi. Încurajarea
colaborãrii cu televiziunile care au emisiuni cu ºi despre
romi. Þinând cont de succesul acestor emisiuni, ar fi
dezirabil ca instituþii precum CNCR sã contribuie cu
expertizã ºi cu conþinuturi culturale la aceste canale de
difuzare.
Variantele practice de derulare a programelor
depind de perioadele de aglomerare în activitãþile de
muncã sezoniere, de existenþa infrastructurii culturale
11.C
en
tr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
42 43
11.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
42 43
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
44 45
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
44 45
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
46 47
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
46 47
ECHIPA DE CERCETARE:
Elisabeta Constantin, Mihaela Zatreanu
Centrul Naþional de Culturã al Romilor
Vasile Ionescu
Agentia pentru Comunicare, Cetatenie
Democratica si Institutionalizare Etnoculturala
Romanothan”
Laszlo Foszto
Institutul pentru Studierea Problemelor
Minoritatilor Nationale
Centrul de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii
Raport de cercetare realizat ºi redactat de:
Vasile Ionescu
Liviu Chelcea (Centrul de Studii ºi Cercetãri în
Domeniul Culturii)
„
RESURSE ªI
CONSUM
CULTURAL
ÎN COMUNITÃÞILE
DE RROMI: UN
STUDIU PILOT ÎN
JUDETUL ILFOV
48