retail 2010

Re

ta

il

2

01

0

2 editorial

EDITORIAL

|n loc de revenire economic`– criz` romåneasc`

Anul 2010 era privit cu speran]` deretaileri [i de produc`tori, dar u[or,u[or, ace[tia au realizat c` optimismullor nu corespunde realit`]ii. Vul ne -rabilitatea economiei romåne[ti la

criza economic` interna]ional` a determinat au -torit`]ile s` adopte o serie de m`suri de auste ri- tate, care au avut ca efect imediat lipsa de\ncredere a consumatorilor, dar [i reducerea pute -rii de cump`rare.

Astfel c`, \n loc de un an \n care ar fi trebuit s`se vad` primele semne de relansare economic`,2010 a adus o adåncire a deprecierii indicatorilormacroeconomici \nceput` cu un an \n urm`.

|n aceste condi]ii, Guvernul a luat ca prim`m`sur`, \n vederea reducerii deficitului bugetar,sc`derea salariilor angaja]ilor din sectorul public cu25%.

Dintr-o dat`, retailerii s-au trezit c` bugetele a1,4 milioane de consumatori, reprezentånd anga-ja]ii din sectorul public la sfår[itul anului trecut, s-auredus cu un sfert.

Mai mult, perspectiva unui an dificil pentrueconomie a determinat [i pe angaja]ii din sectorulprivat s`-[i reduc` bugetele de cheltuieli.

{i dup` o sc`dere a vånz`rilor determinat` dereducerea puterii de cump`rare, a mai urmat una,pe fondul major`rii TVA de la 19% la 24%. |n\ncercarea de a aduce mai mul]i bani la buget,

Guvernul a decis s` m`reasc` TVA, m`sur` carebine\n]eles a dus la cre[terea \n lan] a pre]urilor pro-duselor.

Dar m`surile nu s-au repercutat doar asupraretailerilor, ci i-au lovit puternic [i pe produc`tori.

Astfel, c` pe lång` disponibiliz`rile din sectorulpublic, au avut loc o serie de concedieri [i la nivelulcompaniilor private, care fie au fost nevoite s`-[irestrång` activitatea, fie au ie[it de tot de pe pia]`.

Sc`derea consumului a fost fatal` pentru unii din-tre ace[tia, mai ales pentru firmele mici, locale.

|n plus, produc`torii agricoli au suferit \n urmacondi]iilor meteo nefavorabile din acest an, dar [idin lipsa subven]iilor de la stat \n anumite sectoare.F`r` sus]inerea statului [i f`r` posibilitatea de aob]ine credite bancare pentru a-[i finan]a activitatea,agricultorii romåni descriu anul 2010 ca pe unuldezastruos.

Pe de alt` parte, [i multina]ionalele au fostnecru]`toare cånd a venit vorba de eficien]` [ireducerea costurilor, \nchizånd mai multe fabrici depe pia]a local`, de[i au fost [i cazuri \n care com-paniile interna]ionale au considerat c` este unmoment bun pentru a investi \n Romånia, lansåndnoi capacit`]i de produc]ie.

Toate acestea au transformat o gur` de oxigen,a[a cum era v`zut anul 2010, \ntr-o adåncire \nnisipurile mi[c`toare ale crizei.

n

Cristina Cuncea, Redactor-{ef

4 Sumar

SUMAR

CASETA REDAC}IONAL~

REDACTOR-{EF:Cristina CUNCEA

REDACTORI:Roxana FULGEANU

Liviu IANCU

Alice GHEORGHE

PUBLISHERSergiu ION

ART DIRECTOR & DTP:Mihaela VICIU

GRAPHIC DESIGNER COPERT~Sorin CIURARU

CUSTOMER SUPPORT:Nicoleta BUGA

TRAFFIC MANAGER:Sorin CIURARU

BRAND MANAGER:Doru PU{CA{U

CORECTUR~:Mihaela IACOB

CONFERENCE AND PRINT DEVELOPMENT MANAGER:Raluca VOIVOZEANU

DIRECTOR PRODUC}IE:Rodica GHENCIU

VÅNZ~RI:Adriana {INDRILARU

Roxana {TEF~NESCU

Mircea NEAGU

Tel.: 031.82.56.424

Fax: 031.82.56.416

[email protected]

DIRECTOR VÅNZ~RI:{tefan PARASCHIV

DIRECTOR FINANCIAR:Dana COZAC

DIRECTOR GENERAL MEDIAFAX:

CRISTIAN DIMITRIU

TIPAR {I PREPRESS: CoPrint

RETAIL 7Analiz`: Moda merge bine [i \n vremuri de criz` 8Analiz`: Comer]ul pe criz`: revenirea la cump`tare 10Analiz`: Exist` via]` [i dup` insolven]` 14Cronologie Retail 2009-210 16, 18Informa]ii companii:

Retail 22

PRODUC}IE 29Interviu: Valeriu Tab`r`, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale 30Analiz`: Produc`torii de påine sub amenin]area falimentului \n 2011 32Analiz`: Pia]a lactatelor, din nou pe cre[tere 34Analiz`: Mai pu]in` carne, dar la fel de scump` 38,40,42,44Analiz`: Ulei mai scump, dar necesar 46Analiz`: Mai pu]ine legume din cauza vremii nefavorabile 48Analiz`: Pia]a zah`rului nu se \ndulce[te 50Analiz`: Romånii, constan]i la consumul de cafea, dar mai aten]i la pre] 54Analiz`: Romånii \[i “condimenteaz`“ gusturile 56Analiz`: Bùturile carbonatate, \n topul preferin]elor 58Analiz`: Romånii au bùt cu 10% mai pu]in` bere \n 2010 60Analiz`: Pia]a vinului: Mai pu]in [i, mai ales, mai ieftin 62Analiz`: Performan]` modest` pe pia]a bùturilor spirtoase 64Analiz`: Criza dùneaz` grav tutunului 66Analiz`: Cel mai bine våndut produs de \ngrijire, [amponul anti-m`trea]` 68Analiz`: Romånii ]in la cur`]enie 70Interviu: Jean Valvis, proprietarul Valvis Holdings 72Cronologie 2009-2010 74Informa]ii companii:

Agricultur` 76Panifica]ie 76Lactate 78Carne 80Ulei 84Legume-Fructe 85Zah`r/Dulciuri 86\nghe]at` 88Condimente 88Cafea 89R`coritoare 90Ap` 91Bere 92Vin 92Spirtoase 94|ngrijire 95

SERVICII CONEXE 97Analiz`: Cartonul ondulat revine pe cre[tere 98Analiz`: Pia]a echipamentelor frigorifice s-ar putea dezghe]a \n 2011 100Previziuni: Semne bune anul 2011 nu prea are 102Informa]ii companii:

Distribu]ie 104Ambalaje 105Software 106Utilaje 110

Indexul general al companiilor 111

8 Analiz`

RETAIL

Moda merge bine [i \n vremuri de criz`Companiile din segmentul de fashion au ales s` \[i extind` activi-tatea pe pia]a local` anul acesta, \n ciuda unei situa]ii econo mi -ce descurajatoare. Cele mai importante evolu]ii au fost realizatede re]elele de magazine cu profil discount, care s-au focalizat \nprincipal pe deschiderea de magazine \n centrele comercialedin marile ora[e.

Alice Gheorghe

Dup` o \ncetinire \nregistrat` anul trecut,cånd practic s-a renun]at la toate pla-nurile de extindere, \n 2010 sentimen-tul care a dominat pia]a de retail a fostunul mai optimist, mul]i retaileri reluån-

du-[i planurile de expansiune \ncepånd cu primajum`tate a acestui an.

Datorit` chiriilor mai mici, spa]iile din centrelecomerciale au devenit mai accesibile pentru uniiretaileri. Acest lucru este valabil [i pentru terenurilecuprinse \n limitele ora[elor, de cånd pre]urile pepia]a terenurilor au \nregistrat sc`deri.

Retailerii au profitat de ocazia de a-[i deschidepropriile magazine, fie pe artere comerciale mari,fie \n centre comerciale, astfel \ncåt s`-[i optimizezefluxurile financiare.

Cele mai notabile evolu]ii au avut loc la nivelulretailerilor de \mbr`c`minte cu profil de discount,care au inaugurat un num`r important de magazine\n acest an. Astfel, retailerul german de\mbr`c`minte NewYorker a ales s` se extind` \nacest an [i a deschis [ase magazine \n AtriumCenter din Arad, Iulius Mall Timi[oara, Sun PlazaBucure[ti, Gold Plaza din Baia-Mare, magazinulUnirea Shopping Center din Bucure[ti [i un magazin\n Drobeta-Turnu-Severin. Compania mai de]inemagazine \n Cluj-Napoca, Buzù, Sibiu, Bacù,Foc[ani, Brìla, Suceava, Tårgu-Mure[ [i Oradea,avånd o re]ea format` din 17 magazine la nivel

na]ional.Compania german` cu profil de discountTakko Fashion a deschis \n 2010 13 magazine \ncare comercializeaz` haine pentru femei, b`rba]i [icopii, precum [i accesorii. Re]eaua retailerului aajuns astfel la 40 de unit`]i.

„Am ales s` ne extindem anul acesta pentru c`nivelul chiriilor a ajuns normal. Foarte importantpentru noi este c` am reu[it s` intr`m \n centrecomerciale \n care acum doi ani nu ne-am fi per-mis, a[a cum este AFI Palace Cotroceni”, adeclarat Cosmin Ulmean, managing director TakkoRomånia.

Takko a deschis un magazin \n AFI PalaceCotroceni [i a \ncheiat anul 2010 cu 42 de unit`]i,dintre care una la Ia[i, deschis` \n luna decembrie.|n acela[i timp, Deichmann, unul dintre cei mai mariretaileri de \nc`l]`minte din Europa, a deschis anulacesta 14 unit`]i, ajungånd s` de]in` 36 de maga-zine la nivel local.

„Datorit` rezultatelor bune \nregistrate \n 2009 [iavånd \n vedere independen]a financiar` a firmei-mam` din Germania, planurile noastre nu au fostinfluen]ate de criz` [i Deichmann a putut s`-[iextind` \n continuare re]eaua de magazine, atåt \nRomania, cåt [i \n celelalte ]`ri. Un factor important\n luarea deciziei de a deschide un nou magazin \ljoac` [i valoarea chiriei. Unii dezvoltatori aveauanii trecu]i a[tept`ri mult prea mari. Acest lucru pare

9ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

\ns` s` se normalizeze \ntre timp”, a declarat direc-torul de marketing al Deichmann Romånia,Augustina Artemie.

{i francezii de la Kiabi, care au intrat pe pia]`\n a doua parte a anului trecut cu dou` magazine,\n centrul comercial Grand Arena, din cartierulBerceni, [i \n Militari Shopping Center, au extinsanul acesta re]eaua cu trei magazine \n Orhideea,Iris Shopping Center din Titan [i complexul Tom dinConstan]a. |n prezent, compania face angaj`ri pen-tru alte dou` unit`]i care vor fi deschise \n parculcomercial Esplanada din Pantelimon [i la Sibiu.

Magazin universal \n Bucure[ti|n Unirea Shopping Center din Bucure[ti a fost

deschis la jum`tatea lunii octombrie primul depart-ment-store din Romånia, dup` cum apreciaz`reprezentan]ii magazinului, sub numele TheBigShop. Magazinul este amplasat la etajul doi alcentrului comercial [i ocup` o suprafa]` de 2.500metri p`tra]i. O suprafa]` important`, de aproxima-tiv 500 de metri p`tra]i, este dedicat` segmentuluide textile. |n magazinul multibrand The BigShop seg`sesc haine ale mai multor firme renumite, lapre]uri reduse.

Cocor, din nou pe pia]`Un alt eveniment important din pia]a de fashion

a fost anul acesta redeschiderea magazinului Cocor,dup` doi ani de renovare. Centrul comercial, careare o suprafa]` \nchiriabil` de 10.000 metri p`tra]i,ar putea genera venituri din chirii de 5 milioane deeuro \n primul an de la redeschidere, potrivitreprezentan]ilor companiei.

Prin urmare, cererea de spa]ii comerciale a cres-cut sim]itor anul acesta \n compara]ie cu anul 2009,comercian]ii alegånd noi loca]ii \n func]ie de perfor-man]a centrelor comerciale vizate. Ace[tia s-au axat\n special pe centrele comerciale care opereaz` decel pu]in doi ani, deoarece volumul vånz`rilor \naceste proiecte este semnificativ mai mare compara-tiv cu cele nou deschise, potrivit unui raport al com-paniei de consultan]` imobiliar` Colliers.

Venirea H&M – evenimentul anuluiCel mai important anun] al acestui an a fost intra -

rea pe pia]` a brandului H&M, care va deschide

primele magazine \n Bucure[ti la \nceputul anului2011. Astfel, retailerul suedez de \mbr`c` minteH&M va deschide primele unit`]i din Romånia \n AFIPalace Cotroceni [i B`neasa Shopping City. Potrivitinforma]iilor disponibile pe pia]`, magazinele H&M

vor putea fi g`site [i \n Unirea Shopping Center,Plaza Romånia, Bucure[ti Mall, Sun Plaza, MaritimoShopping Center din Constan]a, precum [i la Ia[i,Timi[oara [i Cluj-Napoca, \n centrele comercialePalas, respectiv Iulius Mall.

„Intrarea pe pia]` a H&M este marcat` ca unsimbol pe pia]a de retail din Romånia, ei fiindnum`rul unu ca rapiditate a extinderii re]elei dintreretailerii europeni [i dispu[i s` se angajeze \ndeschiderea unui num`r atåt de mare de magazine\ntr-un an dificil din punct de vedere economic”, con-sider` anali[tii Colliers.

Pe lång` magazine de \mbr`c`minte [i\nc`l]`minte cu profil de discount, [i \n industria delux au avut loc cåteva deschideri.

Cele mai importante sunt cele realizate pe caleaVictoriei din Bucure[ti, unde \n aprilie a fost deschismagazinul de lux Victoria Men [i magazinul depantofi Irregular Choice, \n noiembrie fiind inaugu-rat buticul de lux al casei de mod` Armani.

Un alt brand de lux nou intrat pe pia]a defashion local` este Gucci, prin inaugurarea uneiunit`]i \n cadrul hotelului Hilton.

Datorit` rezultatelor bune \nre -gistrate \n 2009 [i avånd \nvedere independen]a financiar`a firmei-mam` din Germania,planurile noastre nu au fostinfluen]ate de criz` [iDeichmann a putut s`-[i extind`\n continuare re]eaua de maga-zine, atåt \n Romania, cåt [i \ncelelalte ]`ri. Augustina Artemiedirectorul de marketing alDeichmann Romånia

10 Analiz`

RETAIL

Comer]ul de criz`:revenirea la cump`tareDatorit` crizei romånii au redescoperit modera]ia [i cump`tarea,au renun]at la cump`r`turile din impuls, la stocurile excesive [i seconcentreaz` pe produsele care le sunt necesare [i spre m`rcilecare le sunt cunoscute, sunt preocupa]i de alegeri „inteligente”,de g`sirea magazinelor cu cele mai avantajoase oferte, celemai atractive promo]ii sau cu cel mai bun raport calitate/pre].Cu alte cuvinte abordeaz` cump`r`turile mai pragmatic.

Cristina Cuncea

FOTO: Mediafax Foto


RETAIL

|n ultimele 12-18 luni, consumul din Romånia afost afectat de deprecierea monedei na]ionale,de reducerea veniturilor \n general [i sc`dereasalariilor din sectorul bugetar \n special, pre-cum [i de schimb`rile fiscale, atåt la nivelul

popula]iei, cåt [i al corpora]iilor.

„Toate acestea au produs pe de o parte o redu -ce re real` a veniturilor popula]iei, pe de alt` parteo team` [i o \ngrijorare fa]` de viitor, ceea ce a con-dus \n mod natural la o stopare a investi]iilor unorjuc`tori din retail, la o regåndire a strategiei de dez-voltare [i la o adaptare a ofertei sau mixului de pro-duse”, a declarat Radu Stoicoviciu, Partener,Tranzac]ii, PwC Romånia.

Astfel, datele Institutului Na]ional de Statistic`(INS) arat` c` \n primele nou` luni ale acestui an,comparativ cu ianuarie-septembrie 2009, volumulcifrei de afaceri pentru comer]ul cu am`nuntul, cuexcep]ia comer]ului cu autovehicule [i motociclete, s-a diminuat cu 4,9% ca serie ajustat` \n func]ie dezilele lucr`toare [i sezonalitate.

Sc`deri accentuate s-au \nregistrat \n ora[ele micidatorit` faptului c` ace[ti consumatori au mers mairar la cump`r`turi, \n timp ce \n mediul rural este \ncontinuare prezent \n mod sus]inut autoconsumul.

Mai mult, un studiu realizat de compania decercetare a pie]ei GfK arat` c` pe fondul crizei,romånii au redus cheltuielile \n acest an pentru toatetipurile de produse.

Produsele de baz` au fost cel mai pu]in afectatede sc`derea cheltuielilor, pentru produsele alimenta-re esen]iale sumele alocate \n acest an au fost cu3,2% mai mici, \n timp ce pentru produsele ali-mentare neesen]iale au sc`zut cu 5,2% fa]` de

2009. Totodat`, cele mai mari reduceri de cheltuieliau fost \nregistrate \n cazul produselor nealimentareneesen]iale, de 9,2%.

Din analiza principalelor categorii de bunuri delarg consum, se observ` cum produsele de \ngrijirepersonal` [i cele pentru cur`]enia locuin]ei sunt celmai afectate, valoarea cheltuit` fiind cu 7%, respec-tiv 4% mai mic`.

Printre categoriile cu cele mai mari sc`deri \nvolum se remarc` deodorantele (21%), produsele decur`]at universale (19%) [i tabletele de ciocolat`(18%) - \n special pentru c` au fost achizi]ionate demai pu]ini consumatori.

M`rcile private cå[tig` cot` de pia]`M`rcile proprii ale re]elelor de supermarketuri [i

hipermarketuri au cå[tigat teren \n ultimul an \n detri-mentul brandurilor renumite, ajungånd la o cot` depia]` de aproape 7% din totalul bunurilor de con-sum \n luna septembrie 2010, de la 4,2%, la\nceputul anului.

„Cre[terea sensibilit`]ii la pre] a clien]ilor [ireducerea drastic` a investi]iilor produc`torilor \nlans`ri de noi branduri au constituit un teren propicepentru dezvoltarea m`rcilor proprii ale re]elelor demagazine”, consider` Mihaela Danilov, managerTranzac]ii \n cadrul PwC Romånia.

Aproape toate lan]urile interna]ionale de maga-zine au investit [i continu` s` investeasc` \n lans`rinoi de produse sub marc` proprie.

Astfel, Real a lansat brandul Real Quality, careconcureaz` atåt cu m`rcile produc`torilor romåni,

4,9%

este volumul cu care s-a diminuatcifra de afaceri pentru comer]ul cuam`nuntul, cu excep]ia comer]ului cuautovehicule [i motociclete, ca serieajustat` \n func]ie de zilele lucr`toare[i sezonalitate.

Analiz`12

RETAIL

cåt [i cu brandurile interna]ionale, iar reprezentan]iire]elei au anun]at c` vor s` majoreze pondeream`rcilor proprii la 20% din vånz`ri pån` \n 2012,fa]` de 3,5% la nivelul lui 2009. La råndul s`u,Carrefour a adus pe pia]` produsele cu acela[inume situate pe segmentul mediu de pre], lansate lanivel interna]ional tot anul trecut.

Cel mai mare juc`tor din comer], re]eaua MetroCash & Carry, a pariat tot pe brandurile proprii prinrelansarea portofoliului de m`rci Metro la nivel inter-na]ional, ceea ce va dubla ponderea acestora \nvånz`rile totale ale magazinelor pån` la 20% \n2012.

Cea mai recent` lansare a fost anun]at` anulacesta de re]eaua de hipermarketuri cu discountKaufland, care a listat 400 de produse K-Classic.

Comer]ul modern continu` s`„mu[te” din pia]`

Comer]ul modern, reprezentat de hipermarketuri,magazine de tip discount, cash&carry [i supermar-

keturi, a ajuns la o cot` de pia]` de 45% \n acestan fa]` de 43% \n 2009, iar tendin]a de cre[tere vacontinua.

Asfel, GfK estimeaz` c` acest tip de comer] vaajunge \n 2015 la o cot` de pia]` de 54% din con-sumul total de produse de larg` folosin]`.

Cea mai important` form` de comer] estereprezentat` \n continuare de magazineletradi]ionale, de[i GfK estimeaz` o reducere a coteide pia]` a acestor tipuri de unit`]i de la 41% la40% pån` \n 2015. Concomitent, compania prog-nozeaz` o majorare a cotei de pia]` a hipermarke-turilor de la 21% \n prezent la 26% [i a magazinelorde tip discount de la 10% la 16% pån` \n 2015.

Supermarketurile vor avea o cot` de pia]` de11% \n 2015 fa]` de 12% \n 2010, iar magazinelecash-carry \[i vor reduce ponderea la 1%, de la 2%\n prezent.

Potrivit datelor prezentate de PwC, pån` la 30septembrie 2010, s-au deschis 76 magazine, dar s-au [i \nchis alte cinci, f`r` a lua \n calcul \nchide -rile cauzate de intrarea \n procedur` de insolven]`a re]elei SPAR [i luånd \n calcul doar juc`torii inter-na]ionali.

|n func]ie de formatul magazinului, \n acest an aufost deschise 12 hipermarketuri, trei unit`]i cash &carry, 31 de supermarketuri [i 30 de magazine detip discount.

Cele 76 magazine au fost deschise \n peste 50localit`]i, cele mai multe \n Bucure[ti - 17 [i Bra[ov-5, \n celelalte inauguråndu-se doar 1 sau 2 maga-zine.

„Observ`m din datele de mai sus ca retailerii nufost la fel de agresivi \n deschideri ca \n 2009,cånd au fost deschise 125 magazine. Fapt carearat` c` \n aceast` perioad` accentul nu s-a maipus pe cå[tigarea cotei de pia]` cu orice pre], cimai curånd pe eficientizare atåt la nivel de porto-foliu (regåndirea mixului de produse, investi]ii \nproduse marc` proprie) cåt [i la nivel de loca]ie(acordåndu-se o mai mare aten]ie \n alegerea uneiloca]ii noi, re-loc`ri si chiar \nchideri)”, a men]ionatDanilov.

Magazine de proximitate [i de produc`tor

Dac` pån` anul acesta tendin]a general` \npia]` a fost de extindere a re]elelor de supermar-keturi [i hipermarketuri \n dauna magazinelor deproximitate, foarte mul]i dintre micii juc`tori inde-penden]i de pe pia]a de retail fiind principaliiafecta]i de valul de insolven]e din 2009 [i 2010,anul acesta s-a produs o u[oar` inversare detrend.

„Cre[terea sensibilit`]ii la pre]a clien]ilor [i reducerea drastic` a investi]iilorproduc`torilor \n lans`ri de noibranduri au constituit un terenpropice pentru dezvoltaream`rcilor proprii ale re]elelor demagazine.”

Mihaela Danilov, manager Tranzac]ii \n cadrulPwC Romånia.


Responsabile pentru aceastaau fost investi]iile companieiMercadia Hollander BV, contro-lat` de omul de afaceri DinuPatriciu, \n re]eaua Mic.ro.

Lan]ul de magazine de proxi -mitate a deschis prima unitate \naprilie 2010 [i a ajuns \n decursde doar [apte luni la aproximativ150 de magazine, inten]ionånds` ating` 300 pån` la sfår[itulanului [i 2.000 pån` la sfår[itulanului urm`tor, ]inta urm`rit`pentru Bucure[ti fiind de avea unmagazin Mic.Ro la fiecare 800de metri.

O alt` tendin]` manifestat` \npia]` o reprezint` apari]ia ma ga-zinelor produc`torilor, v`zute demul]i juc`tori din sectorul alimen-tar drept un instrument de a gen-era lichidit`]i [i de a se protejafa]` de o eventual` intrare \ninsolven]` a unui retailer.

Astfel, produc`tori de carne [iproduse de carne sau cei dinzona de panifica]ie cum suntAngst, Unicarm, Agricola, Elit,Cristim, Titan, Vel Pitar au \nprezent peste 100 magazine [iau \n continuare planuri de extin-dere.

Investi]iile pe acest segmentau fost \ncurajate [i de sc`dereachiriilor pe spa]iile comercialestradale. Aceste magazine ausuprafe]e mici, de 70-80 metrip`tra]i [i vånd circa 80% pro-duse proprii.

„Este posibil \ns` ca aceastas` fie o tendin]` temporar`impus` de criz`, la care pro-duc`torii ar putea renun]a atuncicånd situa]ia financiar` se vanormaliza, pentru c` retailul ali-mentar este pån` la urm` undomeniu separat de activitate,care presupune un alt tip de spe-cializare decåt produc]ia alimen-tar`”, a mai spus Danilov.

RETAIL

14 Analiz`

RETAIL

Exist` via]` [i dup` insolven]`Afacerile firmelor din domeniul comer]ului au fost grav afectate\n ultimii doi ani de situa]ia economic`. Cel mai lovi]i au fostretailerii autohtoni, care s-au extins \n perioada de boom eco-nomic, iar la primele semne de sc`dere a consumului au realizatc` nu pot sus]ine aceast` expansiune.

Liviu Iancu

{i \n acest sens, statisticile sunt relevante,41% din cele aproape 17.500 de firmecare se aflau \n diverse stadii de insol-ven]` la finele lunii octombrie 2010activånd \n domeniul comer]ului. Cazurile

de insolven]` au fost cu peste 7% mai multe com-parativ cu perioada similar` din 2009, potrivitdatelor Registrului Comer]ului.

Anul 2010 a fost practic o continuare a situa]ieidin 2009, astfel c` doar \n prima lun` a anuluipeste 2.000 de firme, cu 10% mai mult decåt \n ia -nu arie 2009, intraser` deja \n insolven]`.

Pe primul loc se situau firmele cu activitate \ncomer], respectiv 40% din total, urmate de cele dinconstruc]ii [i industria prelucr`toare, cu 15%.

Compania de consultan]` AT Kearney estima la\nceputul anului c` num`rul falimentelor ar putea„exploda“ \n 2010-2011, \n condi]iile \n care doar2% din cele 21.000 de firme care au intrat \n insol-ven]` \n 2009 vor reu[i s` dep`[easc` „cu succes“aceast` situa]ie.

Cu nici o lun` \nainte de trecerea \n 2010,Tribunalul Bucure[ti aprobase cererile de intrare \ninsolven]` pentru retailerii Flanco [i Flamingo.

A urmat insolven]a lan]ului de magazine ErrosFashion, care vindea produse vestimentare, [i carea intrat \n reorganizare judiciar` pentru a putea\nchide cåteva spa]ii comerciale. Erros Fashionde]inea 13 magazine \n ]ar`, dintre care trei \nBucure[ti.

„Vrem s` \nchidem trei-patru magazine din afaraBucure[tiului care, din cauza crizei economice, numai sunt profitabile. Restul magazinelor vor continuas` func]ioneze“, spunea Aurelian Radu, proprietarulfirmei care de]ine magazinele.

Nici pia]a farmaceutic` nu a r`mas imun` lasc`derea consumului, pentru c` la jum`tatea luniifebruarie [i distribuitorul de produse farmaceuticeMontero a cerut insolven]a, motivånd c` \n acest felse poate reorganiza [i poate reu[i s` pl`teasc`datoriile c`tre creditori.

Unul dintre cele mai r`sun`toare e[ecuri este celal lan]ului de libr`rii Diverta, controlat de omul deafaceri Octavian Radu, care a cerut intrarea \ninsolven]`, \n vederea reorganiz`rii judi ciare, lasfår[itul lunii mai. Patru luni mai tårziu, Diverta a\nchis una dintre cele mai mari libr`rii a re]elei, si -tuat` pe bulevardul Magheru [i deschis` \n urm` cudoi ani.


RETAIL

Retailerul de carte avea \n 2009 datorii de zecemilioane de euro [i afaceri de 30 milioane de euro.

{i lan]ul de bricolaj Interhome a solicitat intrarea\n insolven]`, demers aprobat \n var` de c`treTribunalul Prahova.

Compania, de]inut` de Interior Home Commercedin Belgia, are cinci magazine, la Bucure[ti, Ploie[ti,Buzù, Timi[oara [i Craiova.

Operatorul a avut anul trecut afaceri de 60,3 mi -lioane lei [i pierderi de 2,02 milioane lei.

Dar nu doar retailerii au suferit \n acest an, 2010aducånd [i primele falimente [i insolven]e ale unorcentre comerciale.

Cu datorii de 40 de milioane de euro c`treUniCredit Bank, firma Victoria Holding, care de]ineCity Mall Bucure[ti, a intrat \n procedur` de fali-ment, centrul comercial urmånd s` fie våndut la lici-ta]ie. Aceasta a fost a doua cerere de insolven]àdmis` \n aceast` toamn` de instan]` din parteaunui proprietar de mall, dup` ce la sfår[itul luioctombrie Tribunalul Bucure[ti a aprobat solicitareafirmei Red Project Three, dezvoltatorul centrului co mer- cial Armonia Brìla.

Reorganiz`ri cu succesDe[i speciali[tii apreciaz` c` [ansele de revenire

a unei firme care a intrat \n procedur` de insolven]`sunt reduse, exist` exemple de companii \n cazulc`rora procesul de restructurare a avut succes.

Un exemplu \n acest sens este retailerul de elec-tronice [i electrocasnice Flanco, care \n cele dinurm` a reu[it s` revin` pe linia de plutire.

La jum`tatea lunii mai, administratorul judiciaranun]a c` discut` cu cinci investitori preluarea com-paniei, care ar putea s` ias` din insolven]` \n sep-tembrie.

„Vrem s` punem aceast` companie \n måinileunui investitor s`n`tos. (...) Avem discu]ii complexecu cinci investitori, fiecare cu scenariul ei“, declara\ntr-o conferin]` de pres`, Andrei Cionca, managingpartner al Casei de Insolven]` Transilvania, admi nis-tratorul judiciar al Flanco.

La jum`tatea lunii septembrie, ac]ionarii Asesoftanun]au c` vor prelua 60% din Flanco, iar restul va

fi de]inut de ING, Unicredit [i BRD, principalii cre di- tori ai companiei.

{i re]eaua PIC, de]inut` de fra]ii Penescu, \n in -solven]` din 2009, a anun]at c` redeschide maga-zinele, dup` ce le \nchisese \n anul precedent.Re]eaua num`ra cinci unit`]i, situate \n Pite[ti,Craiova, Brìla, Oradea [i C`l`ra[i.

Printr-un proces dur de ajustare de costuri [i deeficientizare a activit`]ii a trecut [i lan]ul de maga-zine de \nc`l]`minte Leonardo, de]inut de omul deafaceri Florin Panea. Aflat \n reorganizare judiciar`din toamna lui 2009, compania a anun]at \n augustc` va deschide [ase noi unit`]i \n acest 2010, dar[i c` va \nchide alte [ase, neprofitabile.

Nout`]i legislative|n prim`var`, Ministerul Finan]elor publica un

pro iect de act normativ privind evaziunea, carestipula ca administratorii care nu vor cere insolven]a\n termen de maximum 30 de zile de la apari]iast`rii de insolven]`, potrivit legii \n vigoare, vorr`spunde \n solidar pentru plata datoriilor la restante

la buget ale companiilor \n cauz`. Proiectul stabileac` pentru obliga]iile de plat` restante ale debitoruluideclarat insolvabil r`spund \n solidar cu acestaadmi nistratorii care, \n perioada exercit`rii manda -tului, nu [i-au \ndeplinit obliga]ia legal` de a cereinstan]ei competente deschiderea procedurii insol-ven]ei.

R`spunderea se va aplica pentru obliga]iile fis-cale aferente perioadei respective [i r`mase neachi-tate la data declar`rii st`rii de insolvabilitate.

Vrem s` punem aceast` com-panie \n måinile unui investitors`n`tos. (...) Avem discu]ii com-plexe cu cinci investitori,fiecare cu scenariul ei.“

Andrei Cionca,managing partner al Caseide Insolven]` Transilvania,administratorul judiciar alFlanco

Cronologie16

RETAIL

IANUARIE 2009

Agen]ia de evaluare financiar` Fitch aconfirmat ratingurile pentru credite pe termen lung[i scurt ale grupului german de retail Metro,prezent [i \n Romånia, ca urmare a a[tept`rilorprivind reducerea nivelului de \ndatorare \nurm`torii doi ani.

Flanco Interna]ional, retailer de produseelectronice, electrocasnice [i IT&C, a anun]at c`mut` magazinul Flanco World din galeria comer-cial` Feeria din B`neasa \n mall-ul Sun Plaza, careurma s` fie deschis \n luna februarie.

Retailerul german Lidl a achizi]ionat de laQuadrant-Amroq Beverages, \mbuteliatorul Pepsi \nRomånia, dou` terenuri \n Bucure[ti, cu suprafe]ede 2.340 metri p`tra]i, respectiv 8.900 metrip`tra]i, pentru care a pl`tit 3,2 milioane de euro.

FEBRUARIE 2009

Chronolink, distribuitorul m`rcilor de bijuterii[i ceasuri Rolex \n Romånia, a deschis un magazinmultibrand sub numele Ellinas \n incinta hoteluluiMarriott, investi]ie estimat` la un milion de euro.

Sparkassen Immobilien [i firma EMCTau deschis cel mai mare centru comercial dinRomånia, Sun Plaza, \n sudul Bucure[tiului,investi]ie de 200 milioane de euro.

Retailerul austriac de bricolaj bauMax adeschis, \n centrul comercial Sun Plaza, primulmagazin din Bucure[ti [i al zecelea al re]eleilocale.

Rewe Romånia, operatorul magazinelor dediscount Penny Market/Penny Market XXL, adeschis la Bac`u al 101-lea magazin al re]elei.

Flanco International a deschis, \n complexulcomercial Sun Plaza, un magazin cu o suprafa]`de peste 2.000 metri p`tra]i.

Fondul australian APN/UKA EuropeanRetail Trust a scos la vånzare City Mall dinBucure[ti, evaluat \n decembrie la 32,9 milioanede euro, reprezentånd o treime din suma pl`tit`pentru achizi]ia centrului comercial care a generat\n 2009 venituri din chirii \n sc`dere cu peste 50%fa]` de 2008.

RTC Holdings a primit dreptul de franciz`pentru magazinele de \mbr`c`minte Debenhams \n11 state din Europa Central` [i de Est, \n urmaunui acord cu retailerul britanic, [i a anun]at c`inten]ioneaz` s` deschid` 3-5 unit`]i \n 2010 [ipeste 100 \n urm`torii zece ani.

Romånia Hypermarché, operatorul Cora, aar`tat c` va deschide un hipermarket cu osuprafa]` de peste 12.000 de metri p`tra]i \nAdora Mall din Craiova, dup` ce a semnat uncontract de \nchiriere cu dezvoltatorul centruluicomercial, Sonae Sierra.

MARTIE 2009

Rewe Romånia a deschis la Filia[i, jude]ulDolj, al 102-lea magazin al re]elei.

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis al 97-lea maga-zin Plus din Romånia, la Ro[iorii de Vede, jude]ulTeleorman, pentru care a investit circa 1,5 mi lioaneeuro.

Omul de afaceriGabriel (Puiu)Popoviciu a våndutopera]iunile IKEA dinRomånia c`tre grupulsuedez IKEA, \ntr-otranzac]ie estimat` lapeste 30 milioaneeuro.

KFC Romånia a deschis al 17-lea restaurantal re]elei \n Bucure[ti, pe Calea Crånga[i, dup` oinvesti]ie de 600.000 de euro.

A fost inaugurat primul mall din Arad,Atrium Center, dup` o investi]ie de aproximativ70 de milioane de euro.

Altex a inaugurat un nou magazin, \n urmaunei investi]ii de 500.000 de euro, \n AtriumCenter.

Praktiker Romånia a extins cu aproape otreime suprafa]a de vånzare a magazinului dinDeva, la 5.515 metri p`tra]i, investi]ie estimat` la1,3 milioane euro.

Cronologie18

RETAIL

Dezvoltatorul israelian AuraInvestments a våndut c`tre GTC, parte a grupu-lui Kardan, 37% din ac]iunile de]inute la centrelecomerciale din Romånia dezvoltate \n joint-venturecu GTC, \n schimbul [tergerii unor datorii de 13,6milioane euro.

Fondul New Europe PropertyInvestments (NEPI) a preluat de la grupul Avrig35, controlat de omul de afaceri AlexanderHergan, o parte din centrul comercial Iris Shopping

Pite[ti, unde sunt deschise un hipermarket Auchan[i o unitate Bricostore, valoarea tranzac]iei fiind decirca 21 milioane euro.

APRILIE 2009

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis dou` noi maga-zine Plus, \n Satu Mare [i Vaslui, investi]ia total`ridic\ndu-se la trei milioane de euro.

Consiliul Concuren]ei (CC) a autorizat pre luarea magazinului online PC Garage de c`tregrupul IT FiT Distribution, controlat de omul deafaceri Marius Ghenea.

Asocia]ia Marilor Re]ele Comerciale dinRomånia (AMRCR) a respins propunerea depu-tatului Valeriu Steriu ca \n legea privind Codul deBune Practici Comerciale \n sectorul alimentar s`fie introdus un amendament privind obligativitatea\nchiderii marilor magazine \n zilele de duminic`.

Rafar, parte a grupului RTC, a deschis unmagazin Debenhams \n Sun Plaza, investi]ie de700.000 euro.

Carrefour deschide primul supermarket alre]elei din Bucure[ti [i al 26-lea din Romånia, \nurma unei investi]ii de 500.000 de euro.

Magazinul online de produse electronice [iIT&C eMAG a deschis un showroom \n Timi[oara,cu suprafa]` de 180 metri p`tra]i, al cincilea alre]elei.

Compania de retail cu profil de discount PludiMarket a inaugurat un nou magazin Plus, \n

Hu[i, jude]ul Vaslui, investi]ia total` ridicåndu-se la1,5 milioane de euro.

Real,- Hipermarket Romånia a deschis pebulevardul Theodor Pallady din Bucure[ti, celmai mai mare hipermarket al re]elei dinRomånia, \n urma unei investi]ii de 22,8 milioane euro.

Re]eaua de hipermarketuri PIC,apar]inånd fra]ilor Penescu, a anun]at c`redeschide magazinele, dup` ce le \nchisese perånd \ncepånd din 2009 [i pån` \n ianuarie2010, \n urma intr`rii \n insolven]` a firmei care leadministra.

Metro Cash & Carry Romånia a deschisla Satu Mare prima unitate dintr-o re]ea de magazine de dimensiuni mai mici, MetroPunct, care se adreseaz` exclusiv clien]ilorrevånz`tori.

B`neasa Developments a anun]at c` vaextinde zona comercial` a proiectului imobiliardezvoltat \n nordul Bucure[tiului cu 25.000 demetri p`tra]i, pentru un cinematograf, un centrude divertisment [i o benzin`rie, investi]ie de 22 milioane de euro.

12 mil. euro

este investi]ia Dedeman (retailer demateriale de construc]ii [i pentru ame-naj`ri interioare de tip DIY, cu capitalsut` la sut` romånesc) \n al treileamagazin din acest an, situat la Arad.


MAI 2009

Retailerul de produse electronice [i elec-trocasnice Flanco International a deschis unmagazin \n Slobozia, \n galeria comercial`Kaufland, estimånd vånz`ri de cinci milioane lei \nprimul an de activitate.

Metro Cash&Carry a investit \ntre 15 [i 20de milioane de euro \n noua unitate cash&carrydin Bucure[ti, pe care a inaugurat-o pe bulevardulTheodor Pallady.

Produc`torul romån de mobil` RusSavitar a inaugurat primul magazin din Bucure[ti,al nou`lea al re]elei, \n urma unei investi]ii de500.000 de euro.

Mugur Mih`escu a cump`rat cu 1,7 milioane de euro dreptul de a administra magazinulMuzica din Capital`, spa]iul r`månånd \n continuare \n proprietatea Uniunii Compozitorilor [iMuzicologilor din Romånia (UCMR).

Dedeman, retailer de materiale de construc]ii[i pentru amenaj`ri interioare de tip DIY, cu capitalsut` la sut` romånesc, a inaugurat al treilea maga-zin din acest an, situat la Arad, \n urma uneiinvesti]ii de 12 milioane de euro.

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis la Odorhei,jude]ul Harghita, al 101-lea magazin al re]elei Plus, pentru care a investit 1,5 milioane euro.

Carrefour Romånia deschide al doileasupermarket din Bucure[ti, Carrefour Market ChiliaVeche, situat \n cartierul Drumul Taberei

IUNIE 2009

Retailerul austriac de bricolaj bauMax adeschis o unitate la Pite[ti, care are o suprafa]` de15.000 de metri p`tra]i.

Retailerul suedez de fashion H&M(Hennes&Mauritz) a anun]at c` va deschideprimul magazin din Romånia \n prim`vara anului2011 la Bucure[ti.

Grupul Carrefour a deschis al treilea super-market al re]elei din Bucure[ti, Carrefour Market

R`zoare, situat \n [oseaua Panduri, zon` cu aproximativ 2.500 gospod`rii [i 7.500 locuitori.

Grupul Carrefour a deschis al patruleasupermarket al re]elei din Bucure[ti, CarrefourMarket Ghencea, \n centrul comercialHome&Design Mall din [oseaua Ghencea.

Fondul austriac de investi]ii Immoeast,investitorul imobiliar cu cea mai mare expunere pepia]a local`, cu active de aproape un miliard euro,a cump`rat 85% din proiectul de mall Polus Centerdin Constan]a pentru un euro [i a preluat datoriilede circa 40 mil. euro ale firmei dezvoltatoare.

IULIE 2009

Billa Romånia a inaugurat un nou supermar-ket \n localitatea Re[ita, cu care a ajuns la unnum`r de 50 de unit`]i operate \n Romånia.

Fondul de investi]ii InterprimeProperties, parte din grupul suedez Ikea, acump`rat platforma Timpuri Noi din Bucure[ti pentru 34,6 milioane de euro.

Billa Romånia a deschis un nou supermarket\n Oradea, jude]ul Bihor, aceasta fiind a 51-a unitate a lan]ului.

Retailerul de materiale de construc]ii [ipentru amenaj`ri interioare DedemanBac`u a inaugurat la Timi[oara al 20-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 17milioane euro.

Carrefour a deschis al cincilea supermarketal re]elei din Bucure[ti, Carrefour MarketDelfinului, din zona Pantelimon, acesta fiind al 27-lea magazin din Romånia al grupuluifrancez.

Plus a deschis dou` magazine la Cluj-Napoca[i Slobozia, fiecare reprezentånd o investi]ie decirca 1,5 milioane euro, astfel \ncåt re]eaua ger-man` de magazine cu discount a ajuns la 103unit`]i pe pia]a romåneasc`.

Metro Cash&Carry Romånia a deschis unmagazin Metro Punct \n apropierea ora[ului PiatraNeam], printr-o investi]ie de circa un milion deeuro, reprezentånd a doua unitate de acest tip are]elei, dup` cea inaugurat` \n aprilie la SatuMare.

RETAIL

Cronologie20

RETAIL

AUGUST 2009

miniMax Discount a inaugurat un magazin\n localitatea Agnita din jude]ul Sibiu, ajungåndastfel la 32 de unit`]i la nivel na]ional.

Retailerul de bricolaj Obi, parte a grupuluigerman Tegelmann, a deschis un magazin la Sibiu,a [asea unitate a re]elei \n Romånia, investi]ia fiindde aproximativ cinci milioane de euro.

Carrefour Romånia a deschis al 23-leahypermarket operat de companie \n Romånia, laDrobeta Turnu Severin, \n centrul comercial SeverinShopping Center.

Retailerul de articole sportive Decathlona inaugurat la Cluj-Napoca cel de-al doilea maga-

zin din Romånia, pe o suprafa]` de vånzare de3.200 de metri p`tra]i.

Mega Image a deschis al doilea magazinRed Market din Bra[ov, cu o suprafa]` de vånzarede aproximativ 500 de metri p`tra]i.

Shopping Center Holding cå[tig`torul lici-ta]iei de vånzare a Tiago Mall din Oradea, \n fali-ment, a virat suma de 30,5 milioane euro aferent`tranzac]iei, banii provenind dintr-un credit ob]inutde la UniCredit }iriac Bank, principalul creditor alMLS Proiect Oradea, dezvoltatorul proiectului.

SEPTEMBRIE 2009

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis la CristuruSecuiesc, \n jude]ul Harghita, al 104-lea magazinal re]elei Plus, pentru care a investit 1,5 milioaneeuro.

Firma Genco Trade, filial` a grupului elenFourlis, a inaugurat \n septembrie cea de-a 16-aunitate a re]elei de magazine cu articole sportiveIntersport, \n Bac`u, printr-o investi]ie estimat` la0,7 - 1 milion de euro, sum` care include [i pro-dusele.

Grupul Carrefour a deschis \n centrul comer-cial Winmarkt din Cluj cel de-al 29-lea supermarketdin ]ar`.

Primul magazin de tip „pop-up“ dinRomånia, care func]ioneaz` pe o perioad` limi-tat`, de la 1 la 30 de zile, a fost deschis peCalea Victoriei de compania Henkel sub brandulSyoss Hair Academy.

Diverta a \nchis cea mai mare libr`rie are]elei, situat` pe bulevardul Magheru, inaugurat`\n urm` cu doi ani, \ntr-un proces de reducere apierderilor care prevede \nchiderea a \nc` treimagazine pån` la sfår[itul anului.

Retailerul miniMax Discount a inaugurattrei magazine \n municipiul Alba-Iulia, \n spa]iioperate anterior de re]eaua Spar, printr-o investi]ietotal` de aproximativ 750.000 euro, ajungånd ast-fel la 35 de unit`]i la nivel na]ional.

Praktiker Romånia a deschis la Boto[ani al27-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de6,9 milioane de euro.


Billa Romånia, parte a grupului germanRewe, a deschis al treilea supermarket din Arad,ajungånd astfel la o re]ea de 52 de unit`]i \nRomånia.

Billa Romånia, parte a grupului german Rewe,a deschis la Bra[ov cel de-al 53-lea magazin dinRomånia.

Retailerul de \mbr`c`minte SpriderStores a deschis la Arad, \n centrul comercialArmonia, primul magazin de tip outlet din Romånia[i al doilea din regiune, pe o suprafa]` de 1.000metri p`tra]i.

Retailerul german de cosmetice dmdrogerie markt a inaugurat cel de-al cincilea maga-zin din Bucure[ti [i al 28-lea al re]elei dinRomånia.

Billa Romånia, parte a grupului germanRewe, a deschis la[i cel de-al 54-lea magazin dinRomånia.

Retailerul austriac de bricolaj bauMax adeschis al 12-lea magazin din Romånia, laTimi[oara.

OCTOMBRIE 2009

S-a redeschis magazinul Cocor dinBucure[ti, \n urma unei investi]ii de 24,5 milioanede euro.

Billa Romånia, parte a grupului Rewe a inau-gurat un magazin la Olteni]a, \n jude]ul C`l`ra[i,al 55-lea din Romånia.

Retailerul de \mbr`c`minte SpriderStores a deschis la Br`ila cel de-al 15 magazinal re]elei \n Romånia, \n cadrul Promenada Mall, \nurma unei investi]ii de aproximativ un milion deeuro.

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis \n ora[ul V`leniide Munte, jude]ul Prahova, al 105-lea magazin alre]elei Plus, \n urma unei investi]ii de 1,5 milioanede euro.

Retailerul de \mbr`c`minte SpriderStores a deschis la Piatra Neam] cel de-al 16-leamagazin al re]elei \n Romånia, \n urma uneiinvesti]ii de aproximativ un milion de euro.

miniMAX DISCOUNT a deschis un nou magazin \n Cåmpulung Moldovenesc, jude]ulSuceava, \n urma unei investi]ii de 250.000 euro,ajungånd astfel la o re]ea na]ional` de 38 deunit`]i.

Ac]ionarii Electroputere Craiova (EPT)au ratificat vånzarea unor terenuri \n suprafa]`de 15 hectare c`tre compania belgian` Bel Rom, cu 20 milioane euro, f`r` TVA,suprafa]` pe care va fi construit un mall, [i auaprobat retragerea omului de afaceri NicolaeBadea din CA.

NOIEMBRIE 2009

Retailerul german de cosmetice dmdrogerie markt a inaugurat cel de-al [aselea maga-zin din Bucure[ti [i al 29-lea al re]elei dinRomånia, \n locul fostului restaurant Sheriff’s.

Cora Romånia a inaugurat la Baia Mare alcincilea hipermarket din ]ar` [i al doilea dinprovincie, \n urma unei investi]ii de patru milioanede euro.

Retailerul german de \mbr`c`minteNewYorker a deschis un magazin \n centrulcomercial Unirea, al patrulea din Bucure[ti [i al16-lea al re]elei, \n urma unei investi]ii de aproxi-mativ un milion de euro.

Compania de retail cu profil de dis-count Pludi Market a deschis \n localitateaMotru, din jude]ul Gorj, al 106-lea magazin alre]elei Plus, \n urma unei investi]ii de 1,5 milioanede euro.

Companiile austriece OasisDevelopment [i Real4You Immobilien aufinalizat primul centrul comercial sub brandulFamily Center, \n Giurgiu, \n urma unei investi]ii de[apte milioane de euro.

Tribunalul Bucure[ti a admis cererea deintrare \n insolven]` a firmei Victoria Holding, carede]ine City Mall Bucure[ti, ac]ionarii anun]ånd ante-rior c` au dificult`]i \n rambursarea unui credit de40 de milioane de euro contractat de la BankAustria.

Centrul comercial Gold Plaza din BaiaMare, investi]ie de 97 milioane de euro, a fostdeschis de c`tre companiile Futureal din Ungaria [iImmofinanz din Austria.

RETAIL

Informa]ii companii22

RETAIL


RETAIL

Ministrul Agriculturii, ValeriuTab`r`, a declarat \ntr-uninterviu acordat MEDIAFAX c`inten]ioneaz` s` sus]in`postarea brandului turisticromånesc pe alimentele produse \n Romånia, c` sprijin` eliminarea unor taxedin hipermarketuri [i c` vreaca magazinele s` fie obligateca din volumul de marf`, 10%s` fie produse tradi]ionaleromåne[ti.

Liviu iancu

interviu30

produC}ie

Tab`r`: Cei care lucreaz` \n week-end\n hipermarketuri sunt angaja]ide furnizori, nu de magazine

Reporter: Preg`ti]i vreun act normativpentru comer]?

Valeriu Tab`r`: Nu. Eu le preg`tesc o strategieeuropean`.

Rep.: Ce strategie?V.T..: Aceea de a fi parteneri reali [i loiali.

Rep.: Ce \nseamn` asta?V.T.: Asta \nseamn` s` mai reduc` din taxele

acelea pentru furnizorii de produse agro-alimentarecare merg spre aceste magazine.

Rep.: Cåt sunt aceste taxe?V.T.: Nu am date, dar oricum sunt mari. {i unele

sunt taxe pe care nu le g`sesc normale.

Rep.: Revin cu \ntrebarea, cum a]iputea elimina aceste texe?

V.T.: Printr-o agreere european`. {i vreau s` v`spun c` pe aceea[i pozi]ie sunt [i maghiarii, [i ital-ienii, [i germanii...

Rep.: Ce taxe ar trebui eliminate?V.T.: De pild`, eu nu g`sesc normal` taxa de

31anuaruL reTaiL 2010

dezvoltare. De ce trebuie s` se dezvolte o re]ea peseama unei taxe suplimentare?

Rep.: Le ve]i elimina prin lege?V.T.: Nu pot prin lege, pentru c` ei n-o s`-[i

pun` aceste taxe la vedere. Ele se [tiu de c`tre ceicare lucreaz` cu supermarketurile [i hipermarke-turile. Trebuie verificat de c`tre Protec]iaConsumatorului, Garda Financiar`, sunt mai multeinstitu]ii.

Rep.: Ce alte taxe ar mai trebui eliminate?

V.T.: [i taxa de raft, [i taxa de deschidere amagazinului... Ele sunt mai multe.

Rep.: Spunea]i c` sunte]i unsus]in`tor al \nchiderii marilor magazine\n week-end.

V.T.: E un proiect de lege pe care eu l-amsus]inut. Faptul c` se lucreaz` såmb`ta [i duminica,cu banii care se pl`tesc, e o problem`. Dar de lacolegi am aflat altceva, c` de fapt acei lucr`tori saumarea lor majoritate nu sunt ai magazinelor respec-tive, ci ai celor care furnizeaz` produsele. Pentru ale p`zi, pentru a le aranja... [i sunt pl`ti]i de fapt dec`tre structurile din afara magazinului. De c`trefurnizori. |ntreb: este normal? Deci pe lång` c`pl`te[ti taxele, pentru ca marfa ta s` fie acoloa[ezat` unde trebuie, \mi mai duc [i oamenii s-op`zeasc`, pentru c` altfel cine [tie unde ajunge. Darasta e o chestiune pe care am aflat-o dup` ce amf`cut legea.

Rep.: Spunea]i [i c` pre]urile suntmari \n aceste magazine din cauza mul-telor verigi din lan]ul...

V.T.: Deci cum v` explica]i c` un litru de lapte,care \n mod obi[nuit se ia sub un leu de la pro-duc`tor, dup` ce este prelucrat ajunge \n magazinela patru lei? Pre[edintele B`sescu avea o fabric` de\nghe]at`. {i spunea el \n 2004, chiar \n campanie:nu e posibil ca laptele s` fie 0,4 – 0,5 lei cånd, depe un litru de lapte, eu cå[tig \ntre 5 [i 15 lei. Dac`te duci la o valorificare superioar`, atåta e.

Rep.: Cum v` explica]i c` mai multelan]uri romåne[ti de retail au dat faliment?

V.T.: Poate-l \ntreba]i pe Penescu.

Rep.: Cele str`ine au rezistat, totu[i.V.T.: M` duce]i undeva \ntr-o zon` pe care am

putea-o discuta, dar nu vreau acum. Eu a[ mergepe altceva, nu pe aceste lan]uri mari, care \[i aulocul lor \n orice economie, dar elementul de baz`

\n comer] nu ar trebui s` fie acestea, ci cele mici[i mijlocii, care trebuie s` fie la nivelul cartierelor.A[a cum sunt oriunde \n lumea civilizat`, acestemagazine de cartier, care au o rela]ie foarte bun`chiar cu produc`tori nu foarte mari, care produc [irea lizeaz` chiar produsele acestea cu identitatemare.

Rep.: Cum ar trebui promovate produsele romåne[ti?

V.T.: Eu m` gåndesc serios ca brandul acesta tur-istic s` fie [i pe produsele agroalimentare romåne[ti,mai ales c` l-a preluat [i Lucian Bute. S` luam frun-za de la...

Rep.: Pe produsele care merg laexport?

V.T.: Acest brand, dincolo de dezbaterea care afost [i care a trecut \ntr-o zon` politic`, de ce nu l-ai aduce [i l-ai stiliza pe toate produsele careapar]in Romåniei? Pot fi puse [i pe produsele caremerg \n ]ar`.

Rep.: Ce-ar cå[tiga cu asta produsele romåne[ti?

V.T.: |n primul rånd se [tie c`, \n general, pro-duc]ia agro-alimentar` autohton` este una de cali-tate [i foarte multe semne de \ntrebare se pun asupraproduselor pe care le import`m. Nu suntem prima]ar` care \[i promoveaz` produc]ia intern`.Oamenii vor zice: „Stai, dom’le, e produs romånesc,m` pot adresa [i cu mult` siguran]`... Este o respon-sabilitate [i a firmei care l-a realizat. Atunci cånd \]ipui o etichet` [i un brand ferm, un semn ferm pe unprodus, \nseamn` responsabilitatea celui care af`cut [i pune acea etichet`. [i nu e vorba doar deambalaj, ci [i de con]inut.

Rep.: Cum ar putea fi \ncuraja]iromånii s` pun` brandul pe produse?

V.T.: Eu v-a[ da un exemplu: uita]i cåt de bine s-au plasat produsele tradi]ionale, chiar prin acestepie]e volante sau prin anumite manifest`ri. S` nu-mispune]i c` locul cel mai bun e [oseaua Kisselef. Amdiscutat cu colegi parlamentari care vor s` impun`ca \n magazine o anumit` propor]ie de produse s`fie produse tradi]ionale.

Rep.: Cånd s-ar putea \ntåmpla asta?V.T.: Legea este \n elaborare acum.

Rep.: Ce procent s` fie produseromåne[ti?

V.T.: Se vorbea de 10% din volumul de marf`. Eun proiect pe care eu mi-am dat girul. Eu voi fi unsus]in`tor al lui.

produC}ie

32 analiz`

produC}ie

Consumul de påine a sc`zut \n 2010 cu 15% [i 3.500 de oameniau r`mas f`r` locuri de munc` \n condi]iile \n care 15% din pro-duc`tori au intrat \n insolven]`. Mai mult, estim`rile pentru anul2011, luånd \n calcul condi]iile climatice, nu sunt prea optimiste.

Liviu iancu

Produc`torii de påine sub amenin]area falimentului \n 2011

Tip magazin Volum vånz`ri (%) Valoare vånz`ri (%)Nov 08-oct 09 nov 09-oct10 nov 08-oct 09 nov 09-oct 10

Hipermarket/supermarket 24,6 25,9 29,2 29,9

Alimentare 18,1 19,8 18,4 19,2

Magazine mici de cartier 47,5 47,1 43,6 44,2

Chio[curi 0,6 0,5

Magazine generaliste 9,2 7,2 8,3 6,8Sursa: MEMRB

nov.08 - oct.09 nov.09 - oct.10

29,2 33,3 34,2 38,3

Volum

(%)

Valoare

(%)

*Principalii produc`tori:Vel Pitar, Trans Agape,Dobrogea, Boromir,Metalart

Sursa: MEMRB

Cote de pia]` \n cre[tere pentru primii cinci produc`tori*


MOR~RIT {I PANIFICA}IE

Totul a \nceput de la stocul mic de gråu cucare Romånia a intrat \n anul recolt` 2009-2010. „Mai era gråu doar la popula]ie. \nluna iulie, aprovizionarea cu gråu s-a f`cutmai mult din Ungaria. {i stocurile din mori

au fost mici, iar toat` lumea a[tepta recoltarea”,poveste[te Aurel Popescu, pre[edintele patronatuluidin domeniul panifica]iei Rompan.

Mai mult, vremea ploioas` din perioada \n carea \nceput recoltarea au dùnat culturilor de gråu.

„A \nverzit \n spic. Stocurile fiind mici, ofertafiind mic`, s-a creat o discrepan]` \ntre cerere [iofert` [i pre]urile au crescut”, spune Popescu.

Un alt fapt care a influen]at pia]a din Romånia afost decizia Guvernului rus de a nu mai exportagråu.

Din acest motiv, toate contractele \ncheiate deRusia [i Ucraina nu s-au mai finalizat, iar presiuneacerererii de gråu \n zon` s-a mutat pe Romånia [iBulgaria.

Astfel, cererea de pe pia]a romåneasc`, oricumdezechilibrat` \n raport cu oferta, a crescut [i maimult, \n aceste condi]ii \ntr-o singur` lun` pre]ul gråu-lui a urcat de la 120 de euro pe ton` la 170 europe ton`. Cre[terea s-a men]inut [i \n luna august,precum [i \n urm`toarele trei luni. |n noiembrie pre]ulgråului ajunsese la 200-220 de euro pe ton`.

Majorarea TVA „a dospit” vånz`rilela negruCre[terea pre]ului la gråu, dar [i majorarea TVA

de la 19% la 24% au influen]at pre]ul påinii, ceeace a dus la cre[terea vånz`rilor la negru [i, impli cit,la reducerea pie]ei „albe”.

„|n perioada 1 iulie – 1 noiembrie 2010vånz`rile de påine au sc`zut cu 15%. Asta\nseamn` c` dac` evaziunea fiscal` avea pån` \nvar` o pondere de circa 50% din totalul pie]ei, aajuns ca \n noiembrie s` acopere 65% din pia]`.\ncas`rile la buget au sc`zut \n urma cre[terii TVA,efectul fiind contrar celui a[teptat de Guvern”,afirm` Aurel Popescu.

De[i \n al doilea semestru al anului pre]ul gråuluiaproape c` s-a dublat, iar fìna s-a scumpit cu circa60%, pre]ul påinii s-a majorat cu doar 10%, faptcare a dus la sc`derea marjelor de profit ale bru-tarilor.

Potrivit pre[edintelui Rompan, circa 90% dintrebrutari lucreaz` acum f`r` profit sau chiar \npierdere. Totodat`, peste 700 din cele circa 4.500de societ`]i de mor`rit [i panifica]ie active la nivelna]ional, s-au \nchis \n ultimele luni, peste 3.500 deangaja]i intrånd \n [omaj.

Paradoxal este c` de[i Romånia a exportat dingråul ob]inut \n acest an circa dou` milioane detone, va fi nevoit` ca \n prim`vara anului viitor sìmporte gråu.

„|n semestrul unu al anului 2011 va trebui sìmport`m gråu de panifica]ie, mai scump cu 50%decåt gråul pe care l-am exportat”, afirm` Popescu.

El crede c` pån` la Cr`ciun ritmul consumului depåine se va men]ine, dup` care va sc`dea cu circa30% pån` la 15 ianuarie. Pia]a va urma s` revin`la nivelul de la sfår[itul lui 2010 dup` 15 februarie.

„|n momentul \n care se va pune problema impor-turilor de gråu, adic` \n luna februarie 2011, pre]ulpåinii o s` creasc`, pentru ca altfel brutarii vor\nregistra pierderi. Nu mai au ce face. Calculelespun c` major`rile de pre] din februarie va trebui s`dep`[easc` 15%”, apreciaz` pre[edintele Rompan.

Din p`cate pentru panifica]ie, anul viitor se\ntrevede a fi [i mai slab decåt 2010. |n acest an,din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, s-a\ns`mån]at cu gråu o suprafa]` mai mic` cu 20%fa]` de anul trecut, ceea ce \nseamn` c` recolta vafi sc`zut`. „Asta m` face s` cred c` nu vom reveniprea curånd la pre]ul påinii de la sfår[itul lui 2010”,a mai spus Aurel Popescu.

1,3 mld. euro

produc]ia anual`de påine,incluzånd [i pia]aneagr`

„90% dintre brutarilucreaz` acum f`r` profit sau chiar \npierdere.”

Aurel Popescu,pre[edintele patronatului dindomeniul panifica]iei Rompan

34 analiz`

produC}ie

Pia]a lactatelor, din nou pe cre[terePia]a lactatelor va cre[te \n 2010 cu aproape 10%, de la valoarea de 1,1 miliarde euro de anul trecut, estimeaz`Asocia]ia Patronal` Romån` din Industria Laptelui, care prevedeo cre[tere a consumului de s`rb`tori. |n 2011, pia]a se vamen]ine la nivelul acestui an, cu cre[teri \n ultimul semestru.

roxana Fulgeanu

Segmentarea vånz`rilor de lapte \n func]ie de gr`sime, \n volum(nov. 2009 - oct. 2010)

71,6%

\ntre 0,51% [i 2,79%:

26,1%peste 2,8%:

2,3%cel mult 0.5%:

sursa: MEMRB


LaCTaTe

Reprezentan]ii patronatului de profil con-sider` c` pia]a este \nc` afectat` desitua]ia economic`, avånd \n vederem`surile de austeritate adoptate deGuvern \n acest an.

Cu toate acestea ei r`mån optimi[ti \n ceea ceprive[te evolu]ia vånz`rilor de produse lactate \n2010.

„Romånia se afl` \nc` \ntr-o situa]ie financiar`destul de dificil`, iar veniturile popula]iei sunt la unnivel sc`zut. Oamenii sunt foarte aten]i la baniicheltui]i [i cump`r` numai produse de care auneap`rat nevoie pe termen scurt. De asemenea,m`rirea cotei TVA la 24% este un factor importantpentru sc`derea vånz`rilor de produse \n general.La acestea se mai adaug` fluctua]ia cursuluileu/euro, care influen]eaz` costul produselor”, adeclarat noul pre[edinte al Asocia]iei PatronaleRomåne din Industria Laptelui (APRIL), CarmenSolomonescu.

Pia]a lactatelor include categoriile iaurt, sana,unt, småntån`, kefir, lapte [i brånzeturi (feta,ca[caval, brånz` topit`, telemea, brånz` moale, tipmucegai sau Camembert [i crem` de brånz`).

|n primele nou` luni, firmele de procesare alaptelui din Romånia au \nregistrat 161.312 tone delapte pentru consum [i 115.189 de tone lapte acidu-lat (iaurt, iaurt de b`ut [i aItele), potrivit APRIL, careciteaz` datele Institutului Na]ional de Statistic`(INS).

|n acela[i timp, produc]ia de brånzeturi a fost de48.375 de tone, cea de småntån` pentru consum de34.365 de tone, iar cantitatea de unt produs` atotalizat 6.990 de tone.

Potrivit datelor firmei de cercetare a pie]eiMEMRB pe segmentul de lapte cel mai bine vånduta fost laptele proasp`t pasteurizat, care a avut \nperioada noiembrie 2009 - octombrie 2010 o cot`de pia]` de peste 68,3% \n volum [i 63,5% \n va -loare.

O pondere mare a avut-o [i laptele UHT, cu unvolum de pia]` \n perioada men]ionat` de peste30%, valoric atingånd 33,8%.

Cea mai redus` pondere din \n totalul segmen-tului de lapte o de]ine laptele cu arome, respectiv1,4% (volumic) [i 2,7% (valoric).

„Comparativ cu anul trecut, produc]ia a evoluatdiferit, ca volum, \n func]ie de fiecare categorie deproduse lactate. Astfel, pentru laptele acidulat (iaurt,iaurt de b`ut [i altele - n.r) s-au \nregistrat cre[teri alevolumului de produc]ie, \n timp ce laptele [i småntå-na pentru consum, untul [i brånzeturile au avutsc`deri”, a spus Solomonescu.

Pentru perioada s`rb`torilor de iarn`, Asocia]iaestimeaz` o cre[tere a consumului de produse lac-tate, astfel c` per total, pentru 2010 se a[teapt` laun avans de aproape 10% comparativ cu anul tre-cut, cånd pia]a a stagnat la 1,1 miliarde de euro.

„Referitor la 2011, previzion`m c` \n primaparte a anului pia]a se va men]ine la nivelul dinacest an, iar \n ultimele dou` trimestre va cre[te”, amai spus Solomonescu.

Fermieri \n criz`Condi]iile financiare dificile i-a afectat pe fer-

mieri, ceea ce s-a reflectat \n num`rul vacilor delapte. Calitatea laptelui, lipsa subven]iilor, dar [icre[terea pre]ului materiei prime sunt alte dificult`]icu care se confrunt` \n acest an cresc`torii de vaci.

Astfel, potrivit APRIL, care citeaz` datele INS,num`rul vacilor cu lapte a sc`zut cu 5,6% \n primulsemestru, la 1,4 milioane, fa]` de 1,5 milioane decapete \n aceea[i perioad` a anului trecut.

„Referitor la 2011, previzion`m c` \n primaparte a anului pia]a se va men]ine la niveluldin acest an, iar \nultimele dou` trimestreva cre[te.”Carmen Solomonescu,pre[edinte al Asocia]ieiPatronale Romåne din IndustriaLaptelui (APRIL)

analiz`36

produC}ie

„Num`rul vacilor cu lapte a sc`zut, \n contextul\n care o mare parte din de]in`torii de animale suntpersoane din mediul rural, cu vårste de peste 60ani, care din cauza condi]iilor financiare precare aupreferat s` sacrifice animalele”, a spus pre[edinteleAPRIL.

Din cantitatea total` de lapte, materie prim`,produs \n Romånia, aproape 76% se \ncadreaz` \nstandarde europene, potrivit datelor Autorit`]iiNa]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru S`n`tateaAlimentelor (ANSVSA), prezentate de asocia]ia deprofil. Analiza ia \n calcul fermele din Romånia careau peste zece vaci cu lapte. |n ceea ce prive[tepre]ul, APRIL precizeaz` c` laptele de calitate euro-pean` a crescut cu 10-14% \n acest an.

Pe de alt` parte, lipsa subven]iilor are ca efectoprirea investi]iilor legate de calitatea laptelui [i\ncetine[te dezvoltarea de proiecte noi pentru fer-mele mari comerciale.

„Pe lång` acestea, pentru a accesa fondurieuropene fermierii au nevoie de credite pentru aasigura co-finan]area, iar politica b`ncilor nu spri-jin` astfel de proiecte. De obicei, \n Romånia, pro-cedura de ob]inere a fondurilor europene este foartegreoie [i presupune mult efort din parteasolicitan]ilor”, a explicat Solomonescu.

Principalii produc`tori pe pia]a de profil suntDanone, Albalact, Friesland, Napolact, DornaLactate [i Brailact. |n perioada noiembrie 2009-octombrie 2010, cele [ase companii aveau o cot`de pia]` cumulat` de aproape 70% \n volum [i 72%\n valoare, potrivit MEMRB.

Investi]ii \n modernizareUnul dintre principalii produc`tori de lactate,

compania Danone, colaboreaz` cu 70 de ferme din

Romånia. |n ultimii cinci ani, compania a investit 4,5milioane de euro \n dezvoltarea [i modernizarea fer-melor, pentru cre[terea calit`]ii [i a cantit`]ii lapteluiprodus, precum [i pentru achizi]ionarea de vaci culapte.

Investi]iile au vizat practic acordarea c`tre fer-mieri a unei pl`]i \n avans pentru a sprijini activi-tatea acestora, bani care sunt recupera]i ulterior prinlivr`rile de lapte, [i a acordat consultan]` tehnic` [imanagerial`.

Cheltuieli mai mici pentru lactateproaspeteM`surile de austeritate au avut ca efect, \n primul

rånd, sc`derea puterii de cump`rare a romånilor,ceea ce s-a repercutat asupra cheltuielilor zilnice.

|n aceste condi]ii, cheltuielile romånilor pentruproduse lactate proaspete au sc`zut \n primele opt

4,5 mil. euro

a investit Danone \n ultimii cinci ani \ndezvoltarea [i modernizarea fermelor,pentru cre[terea calit`]ii [i a cantit`]iilaptelui produs, precum [i pentruachizi]ionarea de vaci cu lapte.

„Un rol important l-auavut reducerile depre]uri [i o preocuparemai mare din parteaconsumatorilor pentruprodusele s`n`toase.“

Bogdan Ioachim,directorul de comunicare,nutri]ie [i [tiin]` \n cadrulDanone


luni cu 7,6%, valoric, \n linie cu celelalte produse ali-mentare, potrivit MEMRB.

Singurele categorii de produse care au raportatcre[teri au fost iaurtul (5,6%) [i laptele b`tut (6,4%),evolu]iile positive ale acestor categorii reducånd rit-mul de sc`dere a pie]ei.

Pia]a produselor lactate proaspete (lapte, iaurt,småntåna, lapte b`tut, sana, kefir [i deserturi pebaz` de lapte) reprezint` aproape 12% din totalulcategoriilor alimentare.

Pentru lapte, romånii au alocat \n primele opt lunicu 16% mai pu]ini bani fa]` de anul trecut, pentrusana [i kefir bugetele s-au redus cu 19%, iar la

smånt`n` [i deserturi pe baz` de lapte cheltuielile s-au diminuat cu 18%, respectiv 23%.

|n cazul brånzeturilor, sc`derea a fost de 14,5%.

|n acela[i timp, compania Danone apreciaz` c`\n acest an, preferin]ele consumatorilor s-au \ndrep-tat \n special c`tre iaurt.

„Un rol important l-au avut reducerile de pre]uri[i o preocupare mai mare din partea consumatorilorpentru produsele s`n`toase, de[i aici cre[terea nu a

fost spectaculoas`, avånd \n vedere c` \n anii ante-riori avansul a fost de dou` cifre“, a spus directorulde comunicare, nutri]ie [i [tiin]` \n cadrul Danone,Bogdan Ioachim.

Potrivit MEMRB, iaurtul de]ine cea mai mare pon-dere \n valoare din totalul pie]ei de produse lactateproaspete.

Cu toate acestea, Romånia este ]ara cu cel maisc`zut consum de iaurt pe cap de locuitor, dintrepie]ele Europei Centrale [i de Est.

Astfel, un romån consum` anual 3,4 kg de iaurt,mai pu]in chiar decåt Bosnia (5,2 kg) [i Croa]ia (4,4 kg).

Consumul este mult mai ridicat \n ]`ri precumBulgaria (peste 11 kg), Serbia (11 kg), Macedonia(11,7 kg) sau Slovenia (13,8 kg), mai arat` dateleMEMRB.

Reprezentan]ii pie]ei de profil sunt de p`rere c`pentru cre[terea consumului de produse lactateproaspete, [i implicit a vånz`rilor, \n Romånia suntnecesare campanii de educare a consumatorilor,similare celor din ]`ri precum Fran]a, Germania [iItalia.

LaCTaTe

FOTO: Andrei Pungovschi

38 analiz`

PRODUC}IE|CARNE {I PREPARATE

Mai pu]in` carne, dar la fel de scump`Produc`torii de carne spun c` vånz`rile au sc`zut \n anul 2010,iar pre]urile au crescut cu cåteva procente, cu excep]ia segmentului c`rnii de pui, unde au sc`zut. Procesatorii acuz`c`, prin lipsa unor m`suri ferme, Guvernul \ncurajeaz` pia]aneagr`, din cauza c`reia multe dintre firme vor intra \n falimentanul viitor.

Liviu iancu

Tip produs Volumul vånz`rilor(%) Valoarea vånz`rilor (%)oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep. 2010 oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep.2010

Salam 31,6 32,6 34,8 35,4

Parizer 10,7 11,3 7,2 7,8

Cårna]i [i cremwur[ti 21,3 22,6 20,5 22,0

Specialit`]i 18 17,6 19,6 18,2

{unc` 5,8 6,1 6,8 7,2

Diverse 1,8 2,2 1,7 2

Pate 10,6 7,7 9,2 7,2

Sursa: MEMRB

Cote de pia]` \n cre[tere pentru primii cinci produc`tori*

oct.08 - sep.09

39,4 41,3 38,4 40,3

Volum

(%)

Valoare

(%)

oct.09 - sep.10

*Principalii produc`tori: Cris-Tim, Caroli,Elit, Aldis,Scandia

Sursa: MEMRB

analiz`40


„Este un haos. Cel mai mare haos \ntål-nit pe pia]a c`rnii \n ultimii 15 ani”,descrie anul 2010 Sorin Minea,pre[edintele patronatului din industriaalimentar` Romalimenta.

El spune c` \n acest an cel pu]in patru mari pro-duc`tori de mezeluri au intrat \n incapacitate deplat` sau au dat faliment. Una dintre companii a\nchis activitatea, iar celelalte sunt \n reorganizarejudiciar`.

„|n acest an s-a \nregistrat o sc`dere spectacu-loas`, cu 15-20%, a pie]ei c`rnii. M` refer lacarnea de porc, vit` [i oaie. Anul trecut, aceast`pia]` sc`zuse foarte pu]in, sub 1%”, a afirmatMinea.

Potrivit acestuia, pre]urile s-au majorat cu doar 6-7%, din cauza cre[terii TVA. F`r` cre[terea taxei,pre]urile ar fi r`mas la nivelul anului 2009.

„O mare problem` a fost c` s-a dat mån` liber`unei vånz`ri care nu e nic`ieri \n Europa – carnearo[ie la tarab`. Sunt anumi]i produc`tori care au fostb`ga]i \n magazine \n urma unor ordine politice [iastfel le-a crescut produc]ia”, explic` Minea.

Potrivit datelor Romalimenta, pia]a neagr` a cres-cut \n 2010 cu circa 25-30%. Practic, consumul nua crescut, ci a migrat \n alt` direc]ie. Minea spune

c` Romånia ar fi trebuit s` ias` cu carne pentrupia]a Uniunii Europene, iar unul dintre argumenteleComisiei Europene pentru faptul c` nu permiteexporturile din Romånia este ne\ncrederea \n con-troalele care se fac la nivel na]ional la carnea deporc.

„A mai introdus cineva ideea ca supermarketuriles` fie obligate s` vånd` produse romåne[ti. E dejaparanoia. S` fii obligat s` vinzi 10% produse a[a-zis tradi]ionale, \nseamn` s` decret`m c` 10% epia]` neagr` oficial`. Toat` lumea se manifest`doar \n lupta cu hipermarketurile, dar se va ajungeca noi, procesatorii, du[manii lor declara]i, s`-i spri-jinim pentru c` ei sunt singurii care ne mai ]in pepia]a alb`”, adaug` pre[edintele Romalimenta.

El estimeaz` c` anul 2011 ar putea aduce, \nmartie-aprilie, o cre[tere de pre] de 2-5% la carneade porcine. \n plus, anul viitor se va \nregistra o con-solidare a cåtorva mari firme din domeniu [i „undezastru” pentru ceilal]i.

Minea crede c` o serie de procesatori [i pro-duc`tori vor intra \n faliment. Totodat`, pia]a fiscal-izat` va sc`dea din punct de vedere al volumului.

„Din 10 magazine din ora[e, 8 sunt nefiscalizate[i se admite acest lucru, e cvasioficial. Motivul ofi-cial al permisivit`]ii este c` magazinele ar trebui aju-

PRODUC}IA DE CARNE |N VIU DE PAS~RE |N SISTEM INDUSTRIAL (mii tone)Specificare 2006 2007 2008 2009 Estimat 2010 6 luni 2010

Total carne 366 400 457 485 470 231

d.c. sistem industrial 266 310 367 428 390 203

CARNE DE PAS~RE T~IAT~ (mii tone)Specificare 2006 2007 2008 2009 Estimat 2010 6 luni 2010

Total carne 285 312 356 378 367 180

d.c. sistem industrial 208 242 287 334 304 158

IMPORT – EXPORT CARNE DE PAS~RE2006 2007 2008 2009 Estimat 2010 6 luni 2010

IMPORT

mii tone 158,5 126,7 114 131 96 46,24

mil. euro 91,4 150,0 149 159,7 111,0 48,6

EXPORT

mii tone 0,1 1,8 9,6 33 55 27,23

mil. euro 0,104 3,2 14,9 52,34 74,0 36,65

SURSA: MEMRB

analiz`42


tate s` ias` din criz`, pentru c` ele ]in pre]urile jos,\ns`, neoficial, ele sunt o surs` extraordinar` definan]are”, afirm` [eful Romalimenta.

Ferme de porci \nchise de criz`Pe de alt` parte, Gheorghe Caruz, pre[edintele

Patronatului Romån al C`rnii de Porc, apreciaz` c`peste 20% din efectivul de porci aflat \n cresc`toriiledin Romånia la \nceputul anului, respectiv 400.000de animale, a fost sacrificat \n primele [apte luni aleanului, ca urmare a \nchiderii a circa 20 de ferme.

„Este dezastru \n acest sector. Doar \n ultimelecinci luni s-au \nchis vreo 20 de ferme, iar 400.000de porci, dintr-un total de dou` milioane afla]i \nferme la \nceputul anului, au disp`rut“, a spusCaruz. Potrivit acestuia, Romånia are un necesar deconsum anual de circa 11 milioane de porci, dintrecare patru milioane \n gospod`riile popula]iei, dou`milioane crescu]i \n ferme, iar restul de cinci mi li -oane proveneau din import.

„Efectul dispari]iei acestor porci va fi un deficitde carne pe pia]` [i cre[terea [omajului. Din cauza

\nchiderii firmelor, circa 1.000 de oameni au r`masf`r` loc de munc`. \n plus, vor fi afecta]i [i cultiva-torii de cereale, care nu vor mai avea cui vinde oparte din produc]ie“, a afirmat Caruz.

F`r` subven]ii din 2010La fel ca [i \n cazul altor sectoare agricole [i sub-

ven]ia pentru cresc`torii de porci a fost eliminat` dela 1 ianuarie. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`,sus]ine c` sprijinul pentru bovine [i carnea depas`re, nu va fi redus, \n ciuda recomand`rilor FMI.

„Fondul Monetar a cerut, am discutat, prob-lemele sunt rezolvate. Deci ne men]inem punctul devedere [i vom continua aceast` sus]inere care neeste permis` de Uniunea European`“, a spus Ta -b`r`. El a ad`ugat c` agricultura trebuie s` asi gu re„anumite inputuri“, pentru a putea determina ocre[tere. „Nu \nseamn` c` tot ce se cere e acceptatimediat“, a continuat ministrul.

|n ceea ce prive[te pia]a c`rnii de pas`re, [iaceasta a sc`zut, atåt pe fondul reducerii consumu-lui, cåt [i al diminu`rii pre]urilor.

130 mil. ou`

sunt vånz`rile estimate de cresc`toriide p`s`ri din Romånia \n perioadas`rb`torilor de iarn`, cu circa 50% maimari decåt \n lunile de var`. Pre]urilede vånzare la poarta fermei sunt prog-nozate \ntre 0,25 - 0,32 lei pe ou f`r`TVA, fiind cu 15% mai mici fa]` deaceea[i perioad` a anului anterior.

Categorie magazin Volumul vånz`rilor(%) Valoarea vånz`rilor (%)oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep. 2010 oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep.2010

Supermarket/hipermarket 35 32,9 35 32,9

Alimentar` mare 19,5 20 20,2 20,5

Magazin mixt 45,5 47,1 44,8 46,6Sursa: MEMRB; domeniul c`rnii de pas`re - surs` UNPR

SITUA}IA LOCURILOR DE MUNC~Specificare 2008 2009 2010

Num`r locuri de munc` directe 20 000 21 000 18 000

Num`r locuri de munc` \n activit`]i conexe

(amonte [i aval de sector) 92 000 96 600 82 800

analiz`44


Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc`torilor deP`s`ri din Romånia (UCPR), estimeaz` c` pre]ulmediu pe raft, inclusiv TVA , pentru toate produseledin carne de pui (carcas`, pulpe dezosate etc.) afost \n 2010 cu 11% mai mic decåt \n 2009, respec-tive 8,8 lei/kg fa]` de 9,89 lei/kg). „Nu s-au \nchisfirme \n 2010, dar [i-au redus activitatea [i, evident,num`rul de angaja]i. Pia]a s-a redus din cauza uneicereri mai mici, care este corelat` cu sc`derea pu -te rii de cump`rare”, a spus Van.

Cresc`torii de p`s`ri din Romånia estimeaz`vånz`ri de 130-150 milioane ou` \n perioadas`rb`torilor de iarn`, cu circa 50% mai mari decåt\n lunile de var`. Pre]urile de vånzare la poarta fer-mei sunt prognozate \ntre 0,25 - 0,32 lei pe ou f`r`TVA, fiind cu 15% mai mici fa]` de aceea[iperioad` a anului anterior.

Dac` \n anul 2009 \n sectorul cre[terii p`s`rilorlucrau circa 21.000 de persoane, num`rul acestoras-a redus la 18.000 \n acest an. A sc`zut, de aseme-nea, [i num`rul locurilor de munc` din activit`]ileconexe, de la 96.600 la 82.800.

Van men]ioneaz` c` pentru 2010 se estimeaz`o produc]ie de pas`re \n viu de 470.000 tone, com-parativ cu cele 485.000 de tone produse \n 2009.

Totodat` vor sc`dea [i importurile, de la131.000 de tone \n volum [i 159 milioane de euro

anul trecut la 96.000 tone [i 111 milioane deeuro. De asemenea, consumul este prognozat c`va sc`dea \n acest an de la 21,6 kilograme decarne de pas`re pe cap de locuitor la 18,5 kilo-grame.

Pia]a c`rnii [i a produselor din carne este esti-mat` la circa dou` miliarde de euro.

CONSUMUL DE CARNE DE PAS~RE PE LOCUITORAnul Prod. Carne Comer] Total Popula]ie Consum

total` t`iat` exterior consum intern total` kg/loc(mii tone) 78% (mii tone) (mii tone) (mii tone) (mil. loc.)

Total Ind. Total Ind. Import Export

2006 366 266 285 208 157,5 0,1 443,4 22,0 20,1

2007 400 310 312 242 126,7 1,8 436,9 22,0 19,8

2008 457 367 356 287 114,0 9,6 460,4 22,0 20,9

2009 485 428 378 334 131,0 33,0 476,0 22,0 21,6

Estimat 2010 470 390 367 304 96,0 55,0 408,0 22,0 18,5

6 luni 2010 231 203 180 158 46,24 27,23 199,0 22,0 9,04

Consum carne de pas`re [i ou` pe locuitor, din produc]ie intern`Specificare 2006 2007 2008 2009 2010 6 luni 2010

Carne de pas`re* 20,1 19,8 20,9 21,6 18,5 9,04

(kg/cap)

* Consumul de carne de pas`re este calculat din total produc]ie intern` (sistem industrial - gospod`resc)\mp`r]it la 22 mil. locuitori. La o balan]` import – export echilibrat`, acesta va fi [i consumul final pecap de locuitor

„|n acest an s-a \nregis-trat o sc`dere spectacu-loas`, cu 15-20%, apie]ei c`rnii. M` refer lacarnea de porc, vit` [ioaie.“

Sorin Minea, pre[edintele patronatului dinindustria alimentar`Romalimenta

46 analiz`

produC}ie

Ulei mai scump, dar necesarCompaniile care activeaz` pe pia]a local` a uleiului au operatcre[teri de pre]uri \n aceast` toamn`, din cauza major`riipre]ului la floarea-soarelui. Uleiul din acest segment r`månepreferatul romånilor, cu o cot` de peste 97% din totalulvånz`rilor.

alice Gheorghe

Pre]ul uleiului a crescut \n ultimele dou`luni cu 15-18%, din cauza scumpiriipre]ului la materia prim`, aceasta fiindsingura modificare de pre] din 2010, adeclarat pre[edintele Federa]iei Sin di -

cale din Industria Alimentar` (FSIA), Drago[Frumosu.

Potrivit acestuia, uleiul poate fi luat de pe rafturilemagazinelor la un pre] mediu de 5,7-6 lei pe litru,\n cre[tere de la 4,5-4,7 lei litrul.

Frumosu a explicat c` aceast` cre[tere este deter-minat` de majorarea pre]ului la s`mån]a de floareasoarelui din produc]ia intern`, influen]at la rånduls`u de nivelul de pe plan interna]ional. Pre]ulsemin]ei de floarea soarelui a \nregistrat cre[teriimportante la nivel mondial din cauza stop`rii expor-turilor de cereale de c`tre principalul furnizor -Rusia.

Rusia a suspendat \n luna august exporturile decereale, dup` ce seceta sever` a redus cu aproxi-mativ un sfert recolta din 2010.

De asemenea, Uniunea Produc`torilor de UleiVegetal din Rusia a cerut ministerului de resort s`majoreze taxele la exportul de floarea soarelui pån`la 40%, de la 20%, [i s` instituie taxe prohibitivesau s` suspende, pån` la sfår[itul anului, livr`rile laextern de ulei de floarea soarelui.

„De la 0,6-0,8 lei kilogramul de floarea soarelui\n 2009, \n prezent nu g`se[ti s` cumperi cu maipu]in de 1,75 lei/kilogram. |n acest context, pro-duc`torii de pe pia]a local`, care, din lips` de fon-duri, dar [i de capacit`]i de depozitare, nu reu[escs` \[i cumpere materia prim` pentru mai mul]i ani [isunt nevoi]i s` o achizi]ioneze \nainte de procesare.Astfel, \n ultima perioad`, au cump`rat floareasoarelui la acest pre] dublat, ceea ce a dus implicitla scumpirea uleiului”, a explicat Frumosu.

Produc]ia de floarea soarelui, pe pant` ascendent`

Produc]ia na]ional` de floarea soarelui se ridic`\n 2010 la 1,4 milioane de tone, \n cre[tere cu peste30% fa]` de 2009, potrivit datelor operative aleMinisterului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale.

De asemenea, suprafa]a cultivat` cu floareasoarelui s-a m`rit de la 766.000 hectare la peste823.000 hectare, iar produc]ia medie la hectar acrescut cu peste 23%, la 1.766 kilograme la hectar.

Cu toate acestea, \n ultimii ani, mai multe fabricide ulei au fost \nchise, din cauza crizei, astfel c` \nindustria uleiului lucreaz` \n prezent aproximativ1.200-1.400 de persoane, \n sc`dere fa]` de acumcå]iva ani cånd num`rul de salaria]i dep`[ea2.000, potrivit lui Frumosu.


uLei

Aceast` scumpire \i afecteaz` \n mod direct peromåni, luånd \n calcul actuala situa]ie economic`,mai ales \n contextul \n care uleiul de floarea soare-lui este nelipsit din casele romånilor.

Floarea soarelui pentru toat` lumea

Uleiul din floarea soarelui continu` s` \nre -gistreze cre[tere pe pia]a local` de profil, potrivitdatelor firmei de cercetare MEMRB, conform c`roraacest sortiment a ocupat, \n intervalul septembrie2009-august 2010, o cot` de 97,2% din totalulvånz`rilor din punct de vedere al volumului, \ncre[tere de la 95,2% \n perioada similar` de ana -liz`.

|n ceea ce prive[te uleiul de m`sline, acest seg-ment a \nregistrat o u[oar` cre[tere \n perioadamen]ionat`, de la 1,4% la 1,6% din volumul total alvånz`rilor de ulei, [i de la 5,5% la 6,8% din punctde vedere valoric, potrivit MEMRB.

Celelalte tipuri de ulei, \ntre care putem men]ionasoia, porumb sau palmier au cumulat, \n intervalulseptembrie 2009-august 2010, 1,2% din volumulpie]ei, \n sc`dere de la 3,4% \n perioada anterioar`de analiz`.

Reprezentan]ii firmei de cercetare Euromonitorestimau anterior c` pia]a intern` de ulei de floareasoarelui, ulei de m`sline [i gr`simi pentru g`tit va

stagna \n 2010 [i 2011 la valoarea \nregistrat` \n2009, respectiv aproximativ 1,61 miliarde de lei.

Romånii vor ulei la PET

Romånii prefer` s` cumpere ulei pentru g`tit \nsticlele de plastic de 0,9-1 litru, segment care [i-aadjudecat peste 85% din vånz`ri \n intervalulmen]ionat. Ambalajele de doi litri [i de cinci litri,considerate economice, sunt mai pu]in apreciate deconsumatori, acestea reprezentånd sub 5% dinpia]`.

Primii cinci juc`tori de pe pia]a de profilromåneasc` sunt Bunge, Cargill, Argus, Prutul [iKlas Olio. \n intervalul septembrie 2009-august2010, cele cinci companii au avut o cot` de pia]`\n volum \n cre[tere de la 64,9% la 67,1%, \ns` dinpunct de vedere valoric cota acestora a sc`zut de la67,2% la 66,4%, arat` datele MEMRB.

Romånii aleg s` cumpere ulei \n principal dinre]elele de hipermarketuri [i supermarketuri, a c`rorcot` din volumul pie]ei a crescut \n intervalulmen]ionat de la 57,4% la 64,9% [i de la 51,1% la61,1% \n valoare.

Alte locuri de unde consumatorii achizi]ioneaz`ulei pentru g`tit sunt alimentarele mici sau de dimen-siuni mari, magazinele universale [i de la chio[curi.

Tipurile de ulei consumatede romåni

97,2%Ulei de floarea soarelui

Alte tipuri de ulei

1,2%

Ulei de m`sline

1,6%

Supermarket/Hipermarket

64,9%

Alimentar`de mici dimensiuni

22,9%

Alimentar` mare8,4%

Magazinuniversal

3,3% Chio[c 0,5%

Locurile de unde cump`r`ulei

Sursa: MEMRB

48 analiz`

produC}ie

Mai pu]ine legume dincauza vremii nefavorabileCondi]iile climaterice din 2010 au influen]at negativ produc]ia delegume, \n special culturile de ro[ii. Consumul este \n continuareacoperit \n mare parte din import, iar produc`torii romåni ausim]it \n acest an lipsa subven]iilor de la stat.

roxana Fulgeanu

Culturile de ro[ii au fost cel mai mult afec-tate de vreme, \n acest an. Produc]ia asc`zut cu 40% fa]` de 2008, an normalde produc]ie, cånd au fost \nregistrateaproape un million de tone, potrivit

Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale PROD-COM.

„Una dintre problemele majore cu care ne-amconfruntat \n acest an a fost cea legat` de condi]iileclimaterice nefavorabile. Acestea au avut o influen]`negativ` asupra culturilor de legume [i fructe, maiales \n cazul tomatelor. Oferta redus` de pe pia]` agenerat o cre[tere de pre]uri, \ns` acest lucru a aju-tat fermierii, foarte mul]i canalizånd produc]ia sprecomercializare \n stare proaspat`“, a declarat direc-torul general al PRODCOM, Aurel T`nase.

El estimeaz` produc]ia de legume din acest an la3,3 - 3,4 milioane de tone, dintre care 80% esteautoconsum.

Produc]ia romåneasc` acoper` \n medie circa40% din consumul total de legume, restul fiindimporturi.

|n primele [apte luni, Romånia a importatlegume, \n special ro[ii, castrave]i, vinete [i ardeidin Italia, Spania, Siria [i Israel.

„Nu avem suficient` produc]ie pe aceste cate-gorii de legume, ]ara noastr` fiind descoperit` cuaproape 400.000 de tone. S-a militat pentru un pro-gram guvernamental, care prevede cultivarea acirca 500 de hectare \n urm`torii 3-4 ani, care s`

preia o parte din aceast` sarcin`, \ns` pån` acumnu s-a finalizat nimic”, a mai spus T`nase.

Potrivit Asocia]iei, o parte din gama legume,verde]uri, ceap` [i r`d`cinoase sunt importate, de[isunt condi]ii optime pentru producerea [i comer-cializarea lor \n Romånia. Acest impediment estegenerat de lipsa unui sistem organizat de colectare,depozitare [i trimitere \n pia]` pe perioada toamn`-iarn`.

„Se vehiculeaz` sus]inerea grupurilor de pro-duc`tori care au menirea de a produce [i construidepozite pentru a da o valoare ad`ugat` m`rfii.Grupurile de produc`tori sunt pu]ine, poten]ialul estefoarte mic, iar sistemul fiscal descurajeaz` micii pro-duc`tori, iar ace[tia dup` 1-2 ani de activitate seretrag“,a spus T`nase.

Asocia]ia apreciaz` c` este nevoie de o strate-gie foarte bine definit`, dezvoltat` \mpreun` cuautorit`]ile, pentru ca produc`torul s` poat` derulaanumite contracte.

Lipsa subven]iilor afecteaz` activi-tatea produc`torilor

|n perioada 2007-2009, sectorul de legume [ifructe a fost sprijinit financiar de la bugetul de stat,\ns` subven]iile au fost t`iate din 2010.

„Subven]iile erau de un real folos pentru sectorulhorticol deoarece sus]ineau culturile protejate \n sere


LeGume {i FruCTe

\nc`lzite, ciupercile \n mediu climatizat [i materiileprime pentru industrializare. Num`rul suprafe]elorcare acoper` necesarul de materie prim` pentruindustrializare a sc`zut semnificativ, iar fabricile sunt\nc`rcate doar 30% din program“, a spus directorulgeneral al PRODCOM.

El a adùgat c` produc]ia de legume din spa]iiprotejate (\n special solarii) a avut anual cre[teri deaproape 30%.

O alt` problem` cu care se confrunt`produc`torii de legume din Romånia o reprezintàccesul dificil la capitalul de lucru.

„Produc]ia de legume presupune investi]ii majore\n semin]e valoroase, lucr`ri ale solului, iriga]ii [iambalaje, iar toate acestea necesit` un capital delucru greu accesibil“, a spus T`nase.

Mai pu]ine cire[e din cauza\nghe]ului

Condi]iile meteo au afectat [i cultura de cire[e.\nghe]ul din luna martie a lovit dramatic acest sec-tor, astfel c` \n 2010 s-a realizat doar 15% din pro-duc]ia din 2008.

\n anumite zone ale ]`rii, produc]ia a sc`zut dela 1.300 de tone la cåteva sute.

Potrivit asocia]iei PRODCOM, produc]ia intern`de fructe reprezint` doar 15-20% din consumultotal, restul fiind importuri din Uniunea European`.

|n ceea ce prive[te suprafa]a total` cultivat` cufructe \n Romånia, aceasta este de 149.000 dehectare, dintre care mai pu]in de 20.000 de hectaresunt livezi tinere.

„Exist` interes din partea produc`torilor romånipentru \nfiin]area de planta]ii valoroase pentrufructe, dar faptul c` nu exist` colectarea dirijat` a

produc]iei \i face s` depind` de intermediari, carele ofer` un pre] de 30% din tariful pie]ei“, a afirmatT`nase.

Suprafe]ele de livezi scad de la an la an, pånàcum fiind \nregistrat un declin de 30%, \n condi]iile\n care cea mai mare parte a planta]iilor sunt\mb`trånite [i produc o cantitate mic` de fructe, cuo structur` mai mult ca materie prim` decåt pentrupartea comercial`, a \ncheiat T`nase.

|n prezent, \n Romånia se consum` anual \ntre50 [i 120 de kg de fructe pe cap de locuitor, \ncondi]iile \n care media Uniunii Europene este de250 de kg pe cap de locuitor.

Ne place maz`rea congelat`

Legumele congelate se reg`sesc rar \n co[ul decump`r`turi al romånilor. Potrivit datelor companieide cercetare a pie]ei MEMRB, dintre produsele debaz` congelate, maz`rea de]ine cel mai mare volumde vånz`ri, respectiv 61,7% din pia]`, urmat` despanac (52,5%), fasole verde (37,6%) [i broccoli(13,7%).

La categoria produse mixte, \n topul preferin]elorromånilor este amestecul de legume f`r` orez, cu ocot` volumic` de 83,5% [i valoric` de 82,2% dinpia]`.

Alte produse congelate cump`rate de romånisunt ciupercile, morcovii [i cerealele.

Cele mai cunoscute m`rci de produse congelatede pe pia]a romåneasc` sunt Dujardin, Frigofer,Bonduelle, Uncle Sathis [i Hortex, care de]in o cot`de pia]` de 68,3% \n volum [i 69% \n valoare,potrivit MEMRB.

Segmentarea legumelor congelatedup` canale de vånzare, \n volum(oct. 2009 – sept. 2010)

supermarketuri/hypermarketuri

79,6%

magazine mici10,7%

magazine mari

9,7%

Sursa:MEMRB

„Romånia nu are suficient` produc]ie dero[ii, castrave]i, vinete [iardei. Importurile vin dinItalia, Spania, Siria [iIsrael.“

Aurel T`nasedirectorul general al PRODCOM

50 analiz`

produC}ie

Pia]a zah`rului nu se\ndulce[teDup` o stagnare \n acest an, vånz`rile de zah`r ar putea s`scad` \n 2011, reprezentan]ii patronatului de profil previzionåndo cre[tere a pre]ului cu pån` la 25% pe fondul evolu]iei cota]ieila nivel interna]ional.

roxana Fulgeanu

duLCiuri

Pia]a zah`rului este estimat` la 275 mili -oane de euro, \n condi]iile \n carePatronatul Zah`rului consider` c` \n2010 consumul din Romånia se vamen]ine la aproape 550.000 de tone.

„Consumul cre[te \n anii extrem de favorabilifructelor [i legumelor [i se comport` corespunz`tor\n anii dificili. Cum 2010 a fost un an dificil, [i pu -terea de cump`rare a sc`zut, nu ne a[tept`m lacre[terea volumului de zah`r consumat“, a declaratdirectorul executiv al patronatului, Gheorghe Bejan.

Sc`derea puterii de cump`rare a consumatorilor,dar [i cre[terea TVA de la 19% la 24% au dus, toto-dat` [i la diminuarea livr`rilor companiilor de profilc`tre re]elele de distribu]ie.

„Ca peste tot \n industria alimentar`, cre[tereaTVA [i implicit a pre]ului la raft [i diminuarea puteriide cump`rare au dus la reducerea livr`rilor.

Produc`torii a[teapt` \ns` finalul de an deoareces`rb`torile reprezint` o perioad` important` pentruvånz`ri”, a spus Bejan.

Importul de zah`r s-a dublat \n ultimul an

Uniunea European` a devenit principala surs`de aprovizionare a pie]ei romåne[ti \n condi]iile \ncare doar 36%, adic` aproape 200.000 de tone,din consumul total se mai produce pe pia]a local`.

Anul trecut, produc]ia intern` asigurã peste 70%din consumul de zah`r [i doar 30% provenea dinimport.

Sc`derea produc]iei interne a avut loc ca urmarea deciziei UE de a reduce cota de rafinare azah`rului brut alocat` Romåniei.

analiz`52

produC}ie

Principalele firme din domeniul produc]iei dezah`r din Romånia sunt grupul austriac Agrana,companiile Lemarco, Zah`rul Oradea, Zah`rulCorabia [i Zah`rul Ludu[.

Pre]ul record al zah`rului din importva afecta pia]a local`

Lucrurile nu par s` se \mbun`t`]easc` nici anulviitor pentru firmele care activeaz` pe aceast` pia]`.Dependen]a de importuri face pia]a romåneasc` vul-nerabil` la evolu]iile externe.

Astfel, pentru 2011, Patronatul Zah`ruluiestimeaz` o cre[tere a pre]ului [i implicit o sc`derea vånz`rilor, avånd \n vedere c` la nivelinterna]ional cota]ia zah`rului a atins niveluriistorice.

Pre]ul zah`rului de import a crescut \n acest ande la 500 la 628 de euro pe ton`, \nregistrånd celemai mari major`ri din ultimii zece ani, peste care sesuprapune [i o criz` cauzat` de lipsa stocuriloreuropene.

„Probabil va avea loc o cre[tere a pre]urilor pepia]a local` de 15-25%, de[i este doar o p`rerepersonal`. Cre[terea pre]ului la zah`rul brut ducela majorarea pre]ului zah`rului la raft, care antre-neaz` cre[terea pre]ului la tot zah`rul, inclusiv acelui produs din sfecl`. \n urm`toarea perioad` vacre[te pre]ul la poarta fabricilor, \n toat` Europa, [icorespunz`tor, pre]ul zah`rului la raft”, a spusBejan.

Pe de alt` parte, Bejan consider` c` sc`dereavånz`rilor va fi determinat` mai ales de concuren]aneloial` a celor care fac evaziune fiscal` [i maipu]in de pre]ul interna]ional.

„Vånz`rile corecte stau mai rù din cauza impor-tatorilor fraudulo[i care nu pl`tesc taxe [i impozite.Cantit`]ile astfel våndute dep`[esc 50.000 de tonedup` estim`rile noastre. Pre]ul pe pia]` a unuiimportator evazionist este de multe ori mai mic decåtpre]ul de produc]ie“, a spus directorul executiv alPatronatului Zah`rului.

|n Romånia se cultiv` aproape 20.000 dehectare de sfecl` de zah`r, tendin]a fiind de ase restrånge suprafa]a, \mpreun` cu cre[tereacantit`]ii recoltate/hectar [i de apropiere aloturilor de fabric` pentru costuri mai mici detransport.

Astfel, dac` anul trecut, Romånia avea o cot` derafinare a zah`rului brut din trestie de zah`r de330.000 de tone, \n 2010 cantitatea a sc`zut la100.000 de tone.

Statele membre nu pot dep`[i cotele alo cate,chiar dac` au capacitatea necesar`, iar co tele aufost negociate \n momentul ader`rii la UE.

„Liberalizarea produc]iei nu a \nsemnat cre[tereaautomat` a acesteia pentru c` sursele de zah`r bun[i ieftin, precum Brazilia [i Mauritius, sunt contrac-tate pentru urm`torii 10-15 ani de fabricile din ]`riledezvoltate din vestul Europei, iar Europa de Estr`måne la stadiul de pia]` de desfacere pentru aces-tea. Aceste state furnizoare prefer` s` discute cumarii consumatori, nu cu Romånia”, a explicatBejan.

Potrivit patronatului, consumul industrial, destinatfabric`rii r`coritoarelor, bùturilor, dulciurilor [i con-servelor, reprezint` aproape 60% din consumultotal, iar restul \nseamn` vånzare „la raft” sau c`treproduc`torii alimentari mici [i medii.

|n Romånia, cele 100.000 de tone de zah`r dinsfecl`, se produc la fabricile din Roman, Bod, Ludu[[i Oradea, \n timp zah`rul din zah`r brut se ob]inela unit`]ile de produc]ie din Corabia, C`l`ra[i,Buzù, Lie[ti, Urziceni, Bod [i Oradea.

Restul consumului, de 350.000 de tone, esteasigurat prin importul de zah`r alb din UniuneaEuropean`.

„Cre[terea TVA a dus lasc`derea puterii decump`rare [i lacre[terea pre]uluizah`rului la raft. |n final,livr`rile s-au redus.”

Gheorghe Bejan, director executiv la Patronatul Zah`rului


Vånz`rile de ciocolat` se topesc u[or

Dar nu doar consumul de zah`r a fost sub pre-siunea sc`derii de cump`rare, ci [i produsele finite[i mai ales ciocolata.

Astfel, \n anul fiscal \ncheiat \n septembrie 2010,vånz`rile de ciocolat` au sc`zut u[or, cu 1% pentrutablete [i 0,5% pentru batoane, potrivit MEMRB.

Pe pia]a ciocolatei activeaz` cinci juc`tori prin-cipali, respectiv Kraft, Cadbury, Mars, Supreme [iFerrero, care de]in o cot` de pia]` de 78,5%.

Conform companiei de cercetare a pie]eiNielsen, \n perioada decembrie 2009-septembrie2010 \n Romånia s-au consumat 28,6 tone de cio-colat`, iar pia]a a avut o valoare de 887,4 milioanelei.

Biscui]ii sandwich cå[tig` teren

Segmentul de biscui]i a \nregistrat, \n perioadanoiembrie 2009-septembrie 2010, o cre[tere depeste dou` puncte procentuale a vånz`rilor, atåt \nvolum cåt [i valoric, la 41,6%, respectiv 40,8%,potrivit MEMRB.

Prefera]i de romåni au r`mas \ns` biscui]ii simpli,dulci, semidulci [i cu susan, care au de]inut un volumde 49,4% [i o valoare de 44,8%.

|n Romånia produc biscui]i companiile Rostar,Danone, Ulker, Dobrogea [i Romdil, care au unvolum de 55,8% [i 60% din valoarea pie]ei.

Napolitanele cu ciocolat` – peste60% din vånz`ri

Referitor la segmentul napolitanelor, \n perioadanoiembrie 2009-septembrie 2010, cele mai marivånz`ri le-au avut napolitanele cu ciocolat`, care [i-au crescut u[or cota volumic`, la aproape 63% dinpia]`, potrivit MEMRB.

Acestea au fost urmate de napolitanele cu vanilie(15,6%) [i cu nuci (13,6%).

Pe pia]a napolitanelor sunt prezen]i cinci juc`toriimportan]i: Nestle, European Food, Alka, Romdil [iBega Pam.

duLCiuri

FOTO: Adrian Stoicoviciu

54 analiz`

produC}ie

Romånia ocup` locul 24 din cele 27 de ]`ri din UniuneaEuropean` \n func]ie de consumul anual de cafea pe cap delocuitor, potrivit Organiza]iei Mondiale a Cafelei. Mai pu]in`cafea decåt romånii beau doar polonezii, irlandezii [i maltezii.

Cristina Cuncea

|n ultimii doi ani, consumul de cafea pe planlocal s-a pr`bu[it, ajungånd la o medie de 2,3kilograme pe cap de locuitor, cifr` cu careRomånia se plaseaz` pe locul 24 \n clasa-mentul european. Consumul din Romånia este

de trei ori mai mic decåt \n Germania [i la jum`tatefa]` de Austria. Nici vecinii din Europa de Est nusunt mari consumatori de cafea, dar dep`[escanual, trei kilograme pe cap de locuitor.

Spre compara]ie, fiecare bulgar bea anual 3,25kilograme de cafea, mai mult decåt ungurii - 2,67kilograme sau cehii – 3,04 kilograme.

Printre cei mai mari b`utori de cafea din Europase num`r` finlandezii, care consum` anual aproape12 kilograme, [i danezii, cu circa opt kilograme pean.

Valoric, estim`rile indic` o sc`dere a pie]eilocale \n jurul a 10% \n acest an.

„Pia]a romåneasc` de cafea nu scade, [i niciconsumul. Se \nregistreaz` doar valoric o sc`dere,\n condi]iile \n care romånii se orienteaz` c`trecafea mai ieftin`. S-ar putea s` se \nregistreze \ncontinuare diminu`ri, pe fondul m`surilor anun]atede Guvern. |n urm`torii doi ani cred c` situa]ia vafi mai bun` [i vom putea atinge rezultatele din

2008, cel mai bun an pentru noi“, declara directorulgeneral adjunct al produc`torului de cafea StraussRomånia, Avi Ben Baruch.

Compania [i-a prognozat pentru acest an osc`dere a cifrei de afaceri de pån` la 10%, de lacirca 80 de milioane de euro \n 2009.

Potrivit datelor companiei, pia]a va stagna, va lo -ric, la nivelul din 2009, de 300-350 milioane euro.

Din totalul afacerilor companiei, 70% reprezint`cafeaua m`cinat`, 20% cea solubil`, iar restulexpresso [i mixuri. Compania face parte din grupulinterna]ional Strauss.

Comer]ul modern [i cel tradi]ional \[i\mpart \n mod egal vånz`rile

|n primele nou` luni din 2010, \n retail, pia]a decafea (pr`jit` [i m`cinat` [i specialit`]i de cafea)din Romånia a avut un volum de circa 19.000 tone[i o valoare de peste 700 milioane de lei, potrivitdatelor companiei de cercetare a pie]ei Nielsen.

A[a cum era de a[teptat, cafeaua pr`jit` de]inecea mai mare pondere din categorie, vånz`rile dinacest segment \nregistrånd un volum de aproape15.000 de tone \n perioada decembrie 2009-sep-

Romånii, constan]i la consumul de cafea,dar mai aten]i la pre]


CaFea

tembrie 2010. Valoric cafeaua pr`jit` våndut` \nperioada de referin]` a totalizat 547 milioane delei.

Pe acest segment, volumic, pia]a este dominat`de produc`torii Kraft, Strauss, Tchibo, Fortuna, dar[i de m`rcile private lansate de re]elele de retail.

Brandurile de cafea prajit` [i m`cinat` cu celemai mari vånz`ri \n perioada de referin]` suntJacobs, Doncafe, Fortuna, Nova Brasilia [i Tchibo,care \n total reprezint` 77,2% din volumul pie]ei [i81,2% din valoare.

|n ceea ce prive[te canalele de vånzare, comer]ulmodern [i cel tradi]ional \[i \mpart oarecum egalpia]a.

Astfel, 55,6% din volumul de cafea pr`jit` s-avåndut \n supermarketuri, hipermarketuri [i \n maga-zinele de tip discount, iar restul \n comer]ultradi]ional.

|n aceea[i perioad`, vånz`rile de specialit`]i decafea au totalizat 4.200 de tone, \n valoare de 156milioane de lei.

Companiile Nestle, Kraft, Maspex, Strauss, pre-cum [i m`rcile private de]in 99% din pia]`, \n timpce \n topul celor mai våndute cinci branduri sereg`sesc Nescafe, Jacobs, La Festa, Doncafe [iTchibo.

La aceast` categorie, magazinele tradi]ionale\nregistreaz` cele mai mari vånz`ri, \n detrimentulcomer]ului modern.

Astfel, aproape 60% din volumul vånz`rilor aavut loc \n magazinele tradi]ionale, care totalizeaz`[i peste 64% din valoarea vånz`rilor \n retail.

Cafeaua m`cinat` [i cea boabe [i-au majoratcota de pia]` la 62,5% de la 60,8% \n 2009, \ntimp ce produsele solubile [i-au redus ponderea dela 38,9% la 36,9%, potrivit datelor MEMRB.

Din acest segment, varianta m`cinat` se men]ine\n topul preferin]elor, cumulånd circa 96% din total,atåt \n volum, cåt [i \n valoare, la fel ca [i anul tre-cut.

Pachetele cu gramaje mai maricå[tig` teren

Romånii au cump`rat mai ales cafea la pachetede 250 de grame, 100 de grame [i 500 de grame.Aceste variante de vånzare reprezentau peste 90%din pia]` \n perioada noiembrie 2009-octombrie2010. Cafeaua la pachete de o jum`tate de kilo-gram a cå[tigat cel mai mult teren \n acest an, \nre -gistrånd o cot` de 25% \n volum, fa]` 21,9% anultrecut, [i de 23% \n valoare, comparativ cu 19,9%.

|n ceea ce prive[te segmentarea pie]ei \n func]iede pre], vånz`rile produselor care se adreseaz` cla-sei medii de venituri se men]in pe primul loc, fiindurmate de cele economice.

Criza nu a modificat dramatic comportamentulconsumatorilor \n acest sens, produsele cu pre]urimedii men]inåndu-[i ponderea \n pia]` la circa 84%,la fel [i cele economice, la 11,9%, fa]` de 11,2%cu un an \n urm`, reiese din datele MEMRB.

|n ceea ce prive[te cafeaua boabe, aceasta s-avåndut preponderent ambalat` \n pachete de unkilogram, ajungånd la o pondere de circa 93% dinpia]`.

Segmentul cafelei solubile \nregistreaz` \n con-tinuare peste 80% din vånz`ri pe intervalul de pre]mediu. |n acela[i timp, produsele premium de]in16,5% din valoarea pie]ei, \n sc`dere fa]` de18,9% \n 2009, [i 13,4% din volum, comparativ cu16,5% anul trecut.

Vånz`rile de cafea pr`jit` [im`cinat` pe tipuri de loca]ie(volum)

Comer] tradi]ional

44,4%

Vånz`rile de cafea pe tipuride loca]ie (valoare)

Hipermarketuri,supermarketuri,discounteri

55,6%

decembrie 2009 - septembrie 2010decembrie 2009 - septembrie 2010

Hipermarketuri,supermarketuri,discounteri

51,6%

Comer] tradi]ional

48,4%

Sursa: MEMRB

56 analiz`

produC}ie

Romånii \[i „condimenteaz`“gusturileConsumatorii romåni au cheltuit cumulat pentru ierburi aromate[i mirodenii [i baze pentru månc`ruri, aproape 240 milioane delei, \n perioada decembrie 2009 - septembrie 2010, potrivit com-paniei de cercetare a pie]ei Nielsen.

roxana Fulgeanu

Ca volum, cumulat pia]a de ierburi aro-mate [i mirodenii [i baze pentrumånc`ruri a ajuns la 8.570 de tone \nintervalul decembrie 2009 - septembrie2010, iar cea mai mare pondere au

avut-o bazele pentru månc`ruri, respectiv 6.669 detone.

Potrivit Nielsen, \n perioada men]ionat`, princi-palele canale de distribu]ie a bazelor pentrumånc`ruri au fost super [i hipermarketurile, care auavut o pondere de peste 60% din volumul total deproduse comercializate in retail, iar restul a revenitmagazinelor alimentare mici.

Canale de distribu]ie pentrucategoria „ierburi aromate [imirodenii“ (volum)

Comer] tradi]ional

53%

Canale de distribu]ie pentrucategoria „ierburi aromate [imirodenii“ (valoare)

hipermarketuri,supermarketuri

47%

decembrie 2009 - septembrie 2010

decembrie 2009 - septembrie 2010

Hipermarketuri,supermarketuri

51,6%

Comer] tradi]ional

48,4%


CondimenTe

|n cazul ierburilor aromate [i a mirodeniilor, celemai multe vånz`ri au revenit comer]ului tradi]ional(53% din volumul pie]ei), iar restul a mers c`trecomer]ul modern.

Printre principalii juc`tori de pe segmentulbazelor pentru månc`ruri se num`r` companii pre-cum Unilever, Nestlé, Podravka [i Compania IndiilorOrientale. Acestea, \mpreun` cu m`rcile privatelansate de re]elele de hipermarketuri [i supermarke-turi de]in 86,7% din volumul vånz`rilor [i 96,5% dinvaloare.

Cele mai bine våndute trei m`rci pe acest seg-ment, \n retail, potrivit Nielsen au fost \n perioadadecembrie 2009-septembrie 2010, atåt ca valoarecåt [i ca volum Knorr, Maggi [i Vegeta. Astfel, \nintervalul de referin]` vånz`rile de baze pentrumånc`ruri au fost \n valoare de 124 milioane de lei.

Pe segmentul plantelor aromatice [i mirodeniilor,vånz`rile au totalizat 114 milioane de lei \n primelenou` luni din 2010.

Principalii produc`tori pe aceastã categorie suntFuchs, Kamis, Nestle, Unilever, Kotanyi, la care seadaug` [i m`rcile private ale re]elelor de retail.

Mai mult de jum`tate din volumul pie]ei este rea -li zat de m`rcile Cosmin, Fuchs, Galeo, Maggi [iCio.

Månc`rurile cu arom` de legumesunt preferate

Bazele pentru månc`ruri sunt prezente pe raf-turile magazinelor \ntr-o gam` diversificat` de sorti-mente.

|n Romånia, cel mai bine våndute produse dinaceast` categorie sunt bazele pentru månc`ruri cugust de legume. Potrivit MEMRB, \n perioada sep-tembrie 2009-august 2010, aceste produse aureprezentat peste 69% din volumul total de vånz`ri.Valoric, procentul a fost de 55,5%.

|n topul preferin]elor consumatorilor romåni s-aumai aflat bazele pentru månc`ruri cu arom` depui, care au reprezentat 23,6% din volumul pie]ei,[ i \ntr-o m`sur` mai mic` celelalte sortimente, printrecare produsele cu gust de vit`, bor[ [i alte arome.Preferin]ele consumatorilor s-au men]inut fa]` de

acelea[i tipuri de produse, bazele cu gust delegume [i de pui, fiind \n top [i \n 2009.

|n acela[i timp, cele mai bine våndute produsedin categoria baze pentru månc`ruri au fost celela pachete cu gramaj \ntre 51 [i 75 de grame,acoperind aproape 35% din volumul pie]ei,urmate de cele de 251-500 de grame cu 19,5%din total.

Produse noi pe pia]`Un nou produs pe pia]a condimentelor din

Romånia este „Mirodenia“, lansat \n august de com-

pania german` Fuchs, unul dintre cei mai importan]ijuc`tori de pe pia]a de profil.

Noul produs este o baz` pentru månc`ruri natu-ral`, care are un con]inut de 35% legumedeshidratate [i 53% sare.

Grupul german Fuchs este prezent \n Romåniadin 2001, fiind specializat \n produc]ia [i distribu]iala nivel na]ional a condimentelor. Produsele com-paniei sunt comercializate sub m`rcile Fuchs [iCosmin.

Compania a deschis anul trecut o fabric` laCurtea de Arge[, \n urma unei investi]ii de zece mi -lioane de euro, Romånia devenind astfel centrul deproduc]ie [i logistic` al grupului pentru Europa deEst.

Pe lång` fabrica din Romånia, grupul mai aretrei unit`]i de produc]ie \n Germania, dar [i \nStatele Unite, Brazilia, China si Fran]a. Grupulde]ine, pentru condimentele pe care le produce,planta]ii proprii de mirodenii [i plante aromatice \nBrazilia [i China.

23,6 %

din volumulpie]ei \lreprezint` bazelepentru månc`ruricu arom` de pui.

58 analiz`

produC}ie

Bùturile carbonatate, \n topul preferin]elorBùturile r`coritoare carbonatate au r`mas [i anul acesta \npreferin]ele consumatorilor romåni, volumul sucurilor achizi]ionatedin acest segment dep`[indu-l cu mult pe cel al bùturilorneacidulate [i \n 2010.

alice Gheorghe

Astfel, volumul vånz`rilor \n retail \ntr-operioad` de zece luni, respectiv \nintervalul decembrie 2009-septembrie2010, a fost de peste 830 milioanede litri bùturi r`coritoare carbo na -

tate, \n timp ce volumul vånz`rilor de bùturi f`ràcid s-a ridicat la aproximativ 52 de milioane delitri.

Valoric, pia]a sucurilor acidulate a \nregistrataproximativ 1,7 miliarde de lei, iar bùturile r`cori-toare f`r` acid au consemnat, \n retail, o valoare deaproximativ 560 de milioane de lei, potrivit datelorcompaniei de cercetare Nielsen, tot pentru primelezece luni din 2010.

Topul produc`torilor de bùturi carbonatatecuprinde companiile Coca Cola, European Drinks,Pepsi Co, Alconor Carei [i Lemarpol Odobe[ti, iardintre companiile produc`toare de bùturi neacidu-late romånii s-au \ndreptat c`tre produsele RomaquaGroup, Coca Cola, Pepsi Co, Tymbark Maspex,Granini, Parmalat, Pfanner, European Drinks dar [ic`tre m`rcile private ale hipermarketurilor [i super-marketurilor.

M`rcile cu cùtare

|n materie de m`rci, \n cazul bùturilor acidulate,Coca Cola, Fanta, Pepsi, Frutti Fresh [i Adria auavut cele mai mari volume ale vånz`rilor, pentruaceea[i perioad`. Bùturile f`r` acid cel mai binevåndute ca volum au fost Giusto, Santal, Pfanner,Cappy, Prigat, Tedi, Granini [i Tymbark.

|n intervalul decembrie 2009-septembrie 2010,\n re]elele de retail s-au våndut 13,3 milioane de litride still drinks (sub 25% fruct) \n valoare de 357 mi -lioane de lei. Printre preferin]ele romånilor s-aureg`sit sucurile Giusto, Cappy, Prigat, Granini [iTymbark Cool.

|n aceea[i perioad` au mai fost consuma]i peste24 milioane de litri de nectaruri (25%-99% fruct), \nvaloare de peste 125,6 milioane de lei, Santal,Prigat, Tedi, Tymbark [i Pfanner fiind m`rcile domi-nante ca vånz`ri.

Romånii au mai luat din rafturile magazinelor \nperioada me]ionat` peste 14,9 milioane de litri dejuice (sucuri cu un con]inut 100% fruct), pentru care


ap~ {i b~uTuri r~CoriToare

au scos din buzunare 76,8 milioane de lei. Peste60% din volumul pie]ei este disputat` de m`rcilePfanner, Santal, Fruttia, Tymbark [i Cappy. \n topulvånz`rilor ca volum \n materie de juice se afl` com-paniile Pfanner, m`rcile proprii, Tymbark Maspex,Parmalat [i European Drinks.

Aromele preferate pentru sucuri, altele decåt celecarbonatate, sunt cele de portocale, care reprezint`29,4% din pia]`, multifruct (19%) [i cele de piersici(14,4%). Urm`toarele \n preferin]ele consumatorilorsunt aromele de grepfrut, vi[ine, ananas, dar [isucurile cu gust de mere [i de pere, potrivit datelorMEMRB.

Vånz`rile de ap` mineral` seapropie de un miliard de litri

|n acela[i timp, conform Nielsen vånz`rilor deap` mineral` \n re]elele de retail, \n intervaluldecembrie 2009-septembrie 2010 a fost de peste910 milioane de litri, cu o valoare de pia]` de 965milioane de lei.

Borsec, Izvorul Alb, Izvorul Minunilor, Bucovina[i Perla Harghitei disput` primele cinci locuri \nfunc]ie de volumul våndut.

Apa mineral` carbonatat` s-a reg`sit \n cele maimulte dintre co[uri, iar ambalajul preferat de 97,3%dintre romåni a fost PET-ul.

Potrivit MEMRB, \n top cinci al companiilor pro-duc`toare de ap` mineral` de pe pia]a romåneasc`sunt Apemin Vatra Dornei, Romaqua Group,European Drinks, Bucovina Mineral Water [iApemin Tu[nad. Cota de pia]` a acestor companiia sc`zut totu[i \n intervalul noiembrie 2009-octombrie 2010, de la 70,7% la 67,3% din punctde vedere al volumului.

De altfel, [i \n cazul sucurilor carbonatate sauf`r` acid, cåt [i la ceaiuri reci, sticla de plastic estelider pe pia]a ambalajelor cu o medie de aproxi-mativ 90%.

Romånii cump`r` \n general ceaiuri \n ambalajde 1,5 litri, iar printre aromele preferate se reg`sesccele de l`måie, piersic` [i fructe de p`dure.Principalii juc`tori din acest segment sunt compani-ile Coca Cola, Unilever, Rauch, Parmalat [i Pfanner.

|n materie de loc ales pentru cump`r`turi,sucurile carbonatate [i ceaiurile sunt achizi]ionate \n

special din magazinele mici de cartier, \n timp ceapa mineral` [i alte sucuri sunt luate de pe rafturilorre]elelor de supermarketuri [i hipermarketuri. Peurm`toarele locuri se claseaz` magazinele mari,chio[curile [i magazinele generaliste, dar, \n unelecazuri, [i benzin`riile, restaurantele [i barurile.

|n general, romånii cump`r` ap` mineral` [ib`uturi r`coritoare pentru consum ulterior, un pro-cent destul de redus achizi]ionånd acest produs pen-tru consum imediat, potrivit MEMRB.

Aroma preferat` de romåni \nmaterie de sucuri

Consumulde ap` mineral`

29,4%Portocal`

19%Multifruit

14,4%Piersic`

Vi[ine6,5%

Grapefruit6,4%

Altele24,3%

48,1%

Ap`mineral`necarbonatat`

51,9%

Ap`mineral`carbonatat`

Sursa : MEMRB, perioada noiembrie 2009-octombrie 2010

60 analiz`

produC}ie

Romånii au b`ut cu 10%mai pu]in` bere \n 2010Dup` ce a sc`zut \n 2009 cu 13%, ajungånd la nivelul din 2006,pia]a berii scade din nou 2010, de data asta la aproximativ 16milioane de hectolitri. Anul 2010 a presupus [i \nchiderea unorfabrici ale Heineken, Bergenbier [i Ursus [i intrarea \n [omaj a maimultor sute de angaja]i.

Liviu iancu

Anul 2010 a \nceput cu anun]ulHeineken Romånia c` va \nchide fab-rica din Ha]eg [i va transfera pro-duc]ia acesteia la celelalte fabrici alecompaniei, din Miercurea Ciuc, Tårgu

Mure[, Craiova [i Constan]a, m`sura ducånd ladisponibilizarea a aproape 100 de angaja]i.

Cu doar trei luni \n urm`, Heineken renun]asela produc]ia de mal] [i disponibilizase 60 de anga-ja]i.

Anul 2010 se \ncheie simetric, pentru c` \n lunanoiembrie, Ursus a decis s` \nchid` fabrica de beredin Cluj-Napoca, din cauza costurilor mari de ope -ra re [i a sc`derii pie]ei de profil.

|n urma \nchiderii, 150 de angaja]i urmeaz` s`fie trimi[i \n [omaj. Totodat`, fabrica avea costurilede operare cele mai mari dintre toate facilit`]ile deproduc]ie ale companiei [i este localizat` \n centrulora[ului, ceea ce o face mai dificil de administratdin punct de vedere logistic.

De asemenea, \n luna august, Bergenbieranun]a c` vrea s`-[i concentreze produc]ia debere la Ploie[ti, dup` ce a renun]at, \n ceea ceprive[te fabrica din Blaj, la produc]ia de bere\n 2009 [i la cea de mal] \n iulie 2010, pe fon-

FOTO: Shutterstock


bere

dul sc`derii pie]ei de profil, a anun]at compa-nia.

|ncepånd cu ultimul trimestru al anului 2009, pefondul sc`derii cererii pe pia]a berii din Romånia,compania a decis \ntreruperea temporar` a acti -vit`]ii fabricii de bere din Blaj [i acoperirea nece-sarului de produc]ie de bere de c`tre fabrica dinPloie[ti, spun reprezentan]ii Bergenbier.

|n condi]iile \n care, conform estim`rilorBergenbier, dup` prima jum`tate a anului 2010pia]a berii nu a dat semne de redresare, compania[i-a anun]at inten]ia de a p`stra opera]ional` doarfabrica de la Ploie[ti, unde se produc toate m`rciledin portofoliu.

|n 2009, vånz`rile de bere, \n volum, au fost de17,6 milioane hectolitri, \n sc`dere cu 13% fa]` de2008, cånd s-au våndut 20,2 milioane hectolitri,potrivit unui studiu al asocia]iei Berarii Romåniei.

|n compara]ie cu 2008, cånd un romån a con-sumat \n medie 93 litri de bere, \n 2009 consumulpe cap de locuitor a sc`zut la 81 de litri. Consumulde bere din Romånia a sc`zut cu aproximativ 11%\n primul semestru din 2010, fa]` de perioada simi-lar` a anului anterior, \ntregul sector al berii \nregis -trånd un volum de opt milioane hectolitri.

„Romånii au continuat [i \n acest an s` aib` uncomportament de consum conservator, perspectivaadåncirii recesiunii economice punånd [i mai mult`presiune pe bugetele personale” a declarat JanDerck van Karnebeek, pre[edintele asocia]iei«Berarii Romåniei».

Potrivit lui Grant McKenzie, vicepre[edintele demarketing al Ursus Breweries, pia]a berii dinRomånia s-a diminuat cu mai mult de 25% \n ultimele

18 luni, din cauza sc`derii puterii de cump`rare apopula]iei, pe fondul crizei economice.

„Ne a[tept`m ca pia]a berii s` nu mai ating`volumele din 2007-2008 pentru ani buni“, a spusMcKenzie.

SABMiller, proprietarul Ursus Breweries a ajunss` de]in` \n martie 2010 \ntregul pachet de ac]iunial societ`]ii Bere Azuga. Tot \n anul 2010, InBevRomånia, unul dintre cei mai importan]i produc`toride bere din Romånia, a devenit Bergenbier, pre-luånd astfel numele celui mai popular brand dinportofoliu.

Dac` \n prima parte a anului Gary Whitlie a pre-luat conducerea produc`torului de bere a UrsusBreweries de la Stephan Maria Weber, mandatul luiShachar Shaine la Tuborg va expira la sfår[itul anu-lui, cånd va fi \nlocuit de Hezy Ovadia.

1,2 mld. euro

pe an este estimarea pie]ei berii \nRomånia.

„Romånii au continuat [i \nacest an s` aib` un comportament de consum conservator, perspectiva adåncirii recesiunii economicepunånd [i mai mult` presiunepe bugetele personale.”

Jan Derck vanKarnebeek,pre[edintele asocia]iei«Berarii Romåniei»

62 analiz`

produC}ie

Mai pu]in [i, mai ales, mai ieftinPia]a vinului s-a redus \n 2010 cu circa 10%, [i valoric, [i cantitativ,pe fondul sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei. Romånii ausc`zut consumul de vin dar, mai ales, s-au orientat c`tre vinulmai ieftin.

Liviu iancu

„Pia]a a \nregistrat o sc`dere [i \n anul2010, dup` ce sc`zuse [i \n anulprecedent, din cauza pruden]ei con-sumatorului \n achizi]ii. Criza eco-nomic` a afectat bugetul fiec`rei

familii [i a existat o pruden]` la achizi]ionarea pro-duselor din rafturi”, spune Ovidiu Gheorghe, direc-torul general al Patronatului Na]ional al Vinului [iViei din Romånia (PNVV).

Astfel, a crescut consumul de vin ieftin, la sticlede 2 litri sau 5 litri, \n detrimentul celui \mbuteliat la0,75 litri.

Anul 2010 a \nregistrat [i o cre[tere a impor-turilor de vin v`rsat, pe fondul diminu`rii produc]ieiinterne. Condi]iile meteo nefavorabile, precum\nghe]ul, seceta [i ploile, au f`cut ca produc]iaintern` s` scad` de la 6,3 milioane de hectolitri \n2009 la 4-4,5 milioane de hectolitri, potrivitestim`rilor PNVV.

Paradoxal este c` Romånia import` vin de[i areo suprafa]` de 190.000 de hectare cultivate cu vi]`de vie, fiind pe locul cinci \n Europa la acest capi-tol, dup` Spania, Italia, Fran]a [i Portugalia.

„Anul acesta vinul va fi mai scump la produc`tor,din cauza costurilor mari. |n mod normal, \ns`, nutrebuie s` apar` major`ri de pre]uri la raft la

sfår[itul anului”, spune Gheorghe. |n fiecare an, \nperioada s`rb`torilor de iarn`, se \nregistreaz` ocre[tere a vånz`rilor de vin \ntre 30% [i 50%. |naceast` perioad`, produc`torii mici pot \nregistrachiar [i o dublare a vånz`rilor.

Pia]a neagr` se men]ine la niveluri\nalte

Una dintre cele mai mari probleme pentru pro-duc`torii de vin, ca \n mai toate segmentele agricul-turii, o reprezint` pia]a neagr`.

Din datele patronatului, doar 1,5-2 milioane dehectolitri de vin din totalul produc]iei internereprezint` volumul pie]ei fiscalizate, adic` aproapejum`tate, cealalt` jum`tate reprezentånd autocon-sum [i pia]` neagr`.

Sectorul beneficiaz` [i de fonduri europene,respectiv 42 milioane de euro anual, pentru recon-versia planta]iilor [i introducerea \n cultur` asoiurilor cultivate cu vin ro[u. Dac` \n anii din urm`nu s-au cheltuit to]i banii aloca]i, \n 2009 gradul deabsorb]ie a fost de 100%.

Anul 2009 a fost [i primul din ultimii trei \n carebalan]a comercial` pentru acest produs a fost oare-


vin

cum echilibrat`. Astfel, s-au importat 131.300 dehectolitri de vin [i s-au exportat 108.900 hectolitri,fa]` de anul 2008, cånd importurile au fost de384.000 de hectolitri, iar exporturile de 140.000hectolitri. Principalele trei ]`ri \n care Romåniaexport` vin sunt Germania, Marea Britanie [iRusia.

Firme scoase la vånzareTot pe fondul crizei economice, o serie de pro-

duc`tori [i procesatori din domeniu au decis s`-[ivånd` afacerile.

„Sunt firme care caut` parteneriate pentrusus]inerea investi]iilor [i altele care vor s` vånd`”,explic` Ovidiu Gheorghe.

El a ad`ugat c` firmele care caut` parteneriateau stopat investi]ii \n derulare care, \n unele cazuri,atingeau cåteva milioane de euro.

„Pre]urile de cost crescute nu mai suport` niciinvesti]ii \n marketing”, a afirmat el.

|n schimb, nu au existat falimente r`sun`toare \ndomeniu, pentru c` produc`torii au redus pre]urile [iau reu[it s` cå[tige din volumele våndute, chiardac` marjele de profit au fost mici.

Principalele probleme ale sectorului sunt, \nafara pie]ei negre, f`råmi]area excesiv` asuprafe]elor cultivate, lipsa finan]`rii pentru conti -nua rea investi]iilor, pierderile financiare rezultatedin diferen]ele de curs valutar [i incapacitateaproduc`torilor de a accesa proiecte cofinan]atede Uniunea European`.

Cump`r`torii r`mån pruden]i [i \n2011

{i pentru anul viitor, reprezentan]ii patronatuluiv`d sc`deri ale pie]ei, motivul fiind acela[i dinultimii ani: pruden]a consumatorului \n achizi]ii.

„Produc`torii [i comercian]ii va trebui s`g`seasc` raportul optim \ntre costul de produc]ie [ipre]ul de vånzare. \n acest an a fost un cost maimare de produc]ie [i principala op]iune a comer-cian]ilor va fi s` creasc` pre]urile. Dar raftul nu maisuport` cre[teri de pre]uri”, spune OvidiuGheorghe.

„Consumul anual de vindin Romånia este de 24-27 de litri pe cap delocuitor, mai pu]in dejum`tate fa]` de cel dinFran]a.“

Ovidiu Gheorghe,directorul general alPatronatului Na]ional alVinului [i Viei din Romånia(PNVV)

An Produc]ie vin(mil. hl.)

2004 6,12005 2,62006 52007 5,2

An Produc]ie vin(mil. hl.)

2008 5,32009 6,32010 4,5

Sursa: PNVV

Balan]a comercial` la vin a \nceputs` se echilibreze \n 2009

IMPORT An Cantitate (hl)

2007 338.0002008 384.0002009 131.300

EXPORTAn Cantitate (hl)

2007 149.3002008 140.0002009 108.900

Minus 10% pe anAn Valoarea consumului

de vin (mil. euro)2008 5002009 4502010 400

Sursa: PNVV

Produc]ia intern` a sc`zut drastic \n2010

64 analiz`

produC}ie

Performan]` modest` pepia]a bùturilor spirtoase Anul 2010 a fost martorul unei performan]e modeste a pie]ei debùturi, \n condi]iile \n care aceasta a \nregistrat o cre[tere dedoar 4% \n volum, ajungånd pån` la 75.000 de litri våndu]i.

Cristina Cuncea

Reducerea veniturilor romånilor a venit \nmod natural ca rezultat al crizei inter-na]ionale, cu impact asupra atitudiniiconsumatorilor fa]` de bùturile alcoo-lice, dictat` de sc`derea puterii de

cump`rare.„Ca o consecin]`, principalul trend din 2010 a

fost orientarea consumului spre brandurile econo mi -ce, \n detrimentul produselor premium. De asemenea,romånii au preferat s` consume produsele fa bri cate\n cas` \n micile ora[e sau \n zona rural`”, potri -vit unei analize a companiei Euromonitor Inter -national.

Whisky-ul a totalizat, pe departe, cea mai mareparte din totalul importului. Acest sortiment a r`masla mod` [i are deja consumatori loiali, dar condi]iileeconomice au condus la declinul volumului våndut.

Datele MEMRB, arat` c` romånii au cump`rat \nperioada octombrie 2009- septembrie 2010 \n spe-cial scotch, acest sortiment cumulånd 77% la volu-mul vånz`rilor [i 73% din valoare.

Pe urm`toarea pozi]ie, \n func]ie de cota depia]`, s-a situat bourbon-ul, cu 19% \n volum [i24,5% \n valoare.

Produc`torii interna]ionali controleaz` pia]a dewhisky, primii cinci juc`tori fiind Ballantine’s, JackDaniel’s, Justerini&Brooks, Teacher’s [i JohnnieWalker. \mpreun` ace[tia reprezint` aproape 80%din pia]`.

Celelate categorii de bùturi spirtoase – coniac,vodc`, sunt clar dominate de produsele locale.

O propor]ie semnificativ` din celelate categoriiprovine din migrarea cåtorva produc`tori autohtoni,

de la a fabrica vodc` [i coniac, spre un alt tip deastfel de sortimente, dar distilate, cu un con]inut dealcool care nu dep`[e[te 30%.

Sub aceast` concentra]ie produc`torii nu trebuies` pl`teasc` taxa pentru s`n`tate, de 200 de europe un hectolitru de alcool pur, la care se adaugàcciza de 500 de euro pe hectolitru \n cazulbùturilor care dep`[esc aceast` limit`.

Astfel, Alexandrion Grup, Euroavipo, Zarea,Prodal’94 Glina, Prodvinalco sunt principalii pro-duc`tori de coniac, cu o cot` de pia]` cumulat` depeste 80%.

|n ceea ce prive[te produc`torii de vodc`, ceimai importan]i sunt Scandic Dist, Prodal’94,Euroavipo, Alexandrion [i Finland.

Marii retaileri, cei mai dinamici, magazinele independente domin`\ns` pia]a

Vånz`rile \n magazine cumuleaz` cea mai mareparte din volumul total, \ncurajate de extinderearapid` a lan]urilor multina]ionale de retail \nRomånia, precum [i de prezen]a semnificativ` [i \ncre[tere a importurilor.

De[i se observ` o reducere a ratei de extindere,marii retaileri continu` s` atrag` consumatori \nora[ele mari [i medii. Astfel, acestea au contribuit lacre[terea „excelent`” a pie]ei de bùturi alcoolicedin ultimii cinci ani, sus]inånd, de asemenea,


b~uTuri spirToase

cre[terea volumului våndut \n ciuda crizei economicecare a afectat puternic Romånia \ncepånd din 2009.

Magazinele tradi]ionale au continuat s` fiecanalul dominant de distribu]ie \n 2010.

„Pozi]ia lor dominant` nu se poate schimba \nc`,datorit` penetr`rii puternice \n majoritatea ora[elor[i a zonelor rurale, de unde marile re]ele lipsesc.

|n aceste zone, distribu]ia bùturilor alcooliceeste condus` de magazine mici independente [iexist` pu]ine [anse ca acestea s` piard` suprema]ia\n urm`torii cinci ani”, preconizeaz` Euromonitor.

Cu toate acestea, pia]a bùturilor alcoolice vabeneficia de extinderea marilor re]ele de retail.

Magazinele vor fi percepute nu doar ca un locpentru cump`r`turi, ci [i pentru socializare.

Bùturile alcoolice de calitate vor continua s`capteze interesul consumatorilor cu venituri ridicate,dar variet`]ile mai ieftine, reprezentate de m`rcileprivate lansate de lan]urile de retail vor \ncepe s`reprezinte o alternativ` la produsele similare auto-htone cu pre]uri mici.

Aceast` mi[care va fi de asemenea sus]inut` deproduc`torii mici care vor prelua fabricarea m`rcilorprivate, aceasta fiind o modalitate de a r`måne \nafacere, \n caz contrar ace[tia risc` s`-[i \nchidòpera]iunile.

Criza economic` va \ncetini cre[tereapie]eiCriza economic` [i m`surile de austeritate vor

conduce la reducerea ratelor de cre[tere a volumu-lui de bùturi alcoolice våndut, consider` reprezen-tan]ii Euromonitor.

Potrivit companiei, volumul total al vånz`riloreste previzionat s` creasc` cu 2% anual \n perioa-da 2010-2015.

„Putem spune c`, a[teptata revenire a pie]ei,coroborat` cu faptul c` accizele au r`mas neschim-bate din 2006, iar pentru viitor nu se preconizeaz`vreo inten]ie clar` de schimbare a acestora, ne facs` anticip`m crearea unui mediu favorabil pentru ocre[tere modest` a pie]ei, dar pozitiv`”, spunreprezentan]ii Euromonitor.

Principalele companii autohtone vor intra din ce\n ce mai mult \n direct` concuren]` cu juc`torii inter-na]ionali pe segmentul brandurilor premium, \n timpce produsele standard [i economice vor r`måne \nexclusivitate prezervate de produc`torii locali activiatåt la nivel na]ional, cåt [i regional.

Euromonitor cred c` criza economic` va fi prin-cipalul factor responsabil cu \ncetinirea cre[teriipie]ei \n perioada 2010-2015.

Sc`derea veniturilor va fi cel mai important rezul-tat al crizei interna]ionale, aceasta \nsemnånd ori-

entarea consumatorului spre produse mai ieftine [ispre bùturi fabricate acas`, populare mai ales \nora[ele mici [i \n zonele rurale.

„Cu toate acestea, avånd \n vedere c` are ven-ituri mai mari, dar [i un stil de via]` mai ocupat,popula]ia din Bucure[ti [i din marile ora[e se va ori-enta spre bùturile alcoolice \mbuteliate, ceea ce vasus]ine cre[terea pozitiv` a volumului vånz`rilor \nurm`torii cinci ani”, men]ioneaz` autorii studiului.

Vånz`rile de whiskyTipuri \n volum \n valoare

oct.08 oct.09- oct.08 oct.09sept.09 -sept.10 -sept.09 -sept.10

Scotch 79% 77,5% 76,6% 73,5%

Burbon 16,7% 19,2% 21,2% 24,5%

Irish 0,6% 0,6% 0,7% 0,8%

Segmentare vånz`ri coniac, dup` pre]Pre] \n volum \n valoare


Mic 61,5% 66,3% 48,3% 50,9%

Mediu 28% 17,6% 32,3% 19,5%

Mare 8% 13,3% 11,5% 20,7%

Premium 2,5% 2,9% 7,9% 8,9%

Segmentare vånz`ri vodc`, dup` pre]Pre] \n volum \n valoare


Mic 54,4% 50,2% 43,0% 38,6%

Mediu 36,7% 39,5% 40,7% 3,2%

Mare 2,3% 1,9% 2,5% 2,1%

Premium 6,6% 8,4% 13,8% 16,1%

SURSA: Euromonitor

66 analiz`

produC}ie

Criza d`uneaz` gravtutunuluiCriza economic` a lovit [i pia]a ]igaretelor, care a sc`zut [i vacontinua s` se diminueze [i \n 2011. |n schimb contrabanda pares` fi revenit pe cre[tere, dup` ce din ianuarie [i pån` \n augustsc`zuse constant.

Liviu iancu

Abia sc`zuse cåteva luni contra-banda cu ]ig`ri cånd, din sep-tembrie, a re\nceput s` creasc`.Majorarea TVA [i m`surile deaustreritate luate de Guvern,

printre care cre[terea TVA [i mic[orarea salari-ilor, au \mpins consumatorul spre pia]aneagr`, cu pre]uri mult mai mici. Pia]a neagr`a ]igaretelor a ajuns \n luna septembrie la24,4%, de la 21,3% \n iulie, dar r`måne subnivelul din ianuarie, cånd comer]ul ilicit cu]igare]e se ridica la 36,2%, potrivit unui studiual companiei de cercetare Novel.

Pe fondul reducerii puterii de cump`rare apopula]iei, volumul vånz`rilor de ]igarete se vadiminua [i \n 2011, cu peste 8%, de la 36 demiliarde de buc`]i la circa 33 miliarde.

„Vorbim de total consum de ]igarete, careinclude [i pia]a neagr`. \n 2008 consumul afost de aproximativ 38 de miliarde de]igarete“, declara \n toamna lui 2010 AdrianPopa, director Corporate & Regulatory Affairsla BAT Europa Sud-Est. FOTO: Shutterstock


}iG~ri

Din majorarea accizei cå[tig` de fiecare dat`pia]a neagr`, ale c`rei principale surse suntRepublica Moldova, Ucraina [i Serbia, care acop-er` 77% din volumul ]ig`rilor de contraband`.

Potrivit studiilor, trafican]ii de ]ig`ri p`gubescstatul cu circa 500 de milioane de euro. Dac` \n2008 JTI, unul dintre cei trei mari produc`tori dindomeniu avea o cot` de pia]` de aproximativ 25%[i vindea circa 8 miliarde de ]igarete, \n 2010vånz`rile vor sc`dea spre 5 miliarde de ]igarete, lao cot` de pia]` similar` celei de acum doi ani.

Din cauza sc`derii vånz`rilor, produc`torul de]igarete a concediat 120 de angaja]i \n urma pro-cesului de restructurare \ncheiat \n octombrie.

{i Philip Morris Romånia a trebuit s` \nchid` lajum`tatea lunii februarie, pentru dou` s`pt`måni,fabrica din Bucure[ti, iar cei 450 de angaja]i auintrat atunci \n [omaj tehnic. Decizia a fost luat` \nurma sc`derii continue a vånz`rilor de produselegale pe pia]a din Romånia.

Accizele, o necunoscut`

Popa estima c` una dintre problemele cu careproduc`torii din domeniu se vor confrunta anii viitoriva fi lipsa predictibilit`]ii evolu]iei accizelor.

„|ntre 2003 [i 2010 am avut un calendar decre[tere a accizei. Acum s-a terminat [i vom avea onou` ]int` de acciz` [i vrem s` convenim cuMinisterul Finan]elor un calendar de cre[tere a aces-tei taxe“, a afirmat Popa.

Chiar [i Guvernatorul B`ncii Na]ionale, MugurIs`rescu, a vorbit despre acciza la ]igarete la\nceputul lunii noiembrie. El crede c` o nou` majo-rare a taxei la tutun ar duce la cre[terea intr`rilorilicite de ]ig`ri .

„Anul viitor sper`m c` sc`p`m de cåteva poverilegate de structura infla]iei, cum ar fi aceast` con-tribu]ie semnificativ` pentru 2009 [i 2010 amajor`rii pre]urilor la ]ig`ri. Suntem impregna]i deacest tutun, de doi ani tot vorbim de tutun, iarimpactul este mare. Romånul parc` m`nånc` påine[i ]ig`ri [i nu suntem cei mai mari fum`tori dinEuropa“, spunea la acea vreme guvernatorul BNR.

El a precizat c` o majorare a accizei la tutun ardetermina apari]ia unor presiuni [i mai mari pepia]a neagr` de profil. \n 2009, acciza la tutun acrescut cu 14 euro, la 64 euro pe 1.000 de ]igarete,iar la 1 ianuarie 2010 cu \nc` 10 euro, la 74 deeuro.

„O majorare a accizeila tutun ar determinaapari]ia unor presiuni [imai mari pe pia]aneagr` de profil.“

Mugur Is`rescu,guvernatorul BNR

Contrabanda pe regiuniRegiunea Nivel contraband`

\n luna septembrie (%)

Sud 13,2

Sud-vest 27,9

Sud-est 7,5

Bucure[ti 11,1

Centru 16,5

Vest 48,1

Nord-vest 33,1

Nord-est 40,9

Sursa: Novel Research

Evolu]ia contrabandei \n 2010Lun` Cot` pia]`

contraband` (%)

Ianuarie 2010 36,2

Martie 2010 33,9

Mai 2010 26,8

Iulie 2010 21,3

Septembrie 2010 24,4Sursa: Novel Research

68 analiz`

produC}ie

Romånii acord` o aten]ie deosebit` \ngrijirii personale [i \n modspecial \ntre]inerii p`rului, astfel \ncåt cump`r` [ampoane depån` la dou` ori pe lun`, cel mai utilizat sortiment fiind cel anti-m`trea]`.

alice Gheorghe

Astfel, romånii au cheltuit \n primele optluni din 2010 164 de milioane de leipentru achizi]ionarea a peste cinci mi -lioane de litri de [ampon, potrivitdatelor companiei Nielsen. Unul dintre

segmentele spre care se \ndreapt` cel mai des con-sumatorii este cel anti-m`trea]`.

Aproximativ 95% dintre b`rba]ii [i 96% dintrefemeile care tr`iesc \n mediul urban aleg un [amponde diferite tipuri pentru \ngrijirea p`rului, conformunui studiu realizat de compania de cercetare360insights.

„Dintre produsele de \ngrijire a p`rului,[amponul este cel care se bucur` de cel mai maregrad de utilizare, fiind alegerea a 96% dintreromånii din mediul urban. Cei 4% care nu folosesc[ampon opteaz` pentru s`pun, fie din comer], fie celf`cut \n cas`”, subliniaz` reprezentan]ii 360insights.

|n ceea ce prive[te tipurile de [ampon, cel anti-m`trea]` se bucur` de o r`spåndire mai larg` \nråndul b`rba]ilor, fiind utilizat de mai mult dejum`tate din ace[tia (53%). |n mod contrar, femeile\[i \ndreapt` alegerea \nspre celelalte tipuri de[ampon, doar 38% dintre ele alegånd un produs dinaceast` categorie.

Astfel, 45% dintre romåni folosesc [ampon anti-m`trea]`.

Potrivit Nielsen, \n topul cinci al m`rcilor de[ampon cump`rate de romåni, dup` volumulvånz`rilor, se claseaz` Head&Shoulders,Wash&Go, Elseve, Nivea [i Clear.

Astfel, Head&Shoulders este principala marc`asociat` de c`tre romåni cu [amponul sau balsamulde p`r. Doi din patru responden]i au men]ionatspontan aceast` marc`, pentru unul din ace[tia fiindchiar prima men]iune, conform datelor 360insights.

{amponul este utilizat \n medie de trei ori pes`pt`mån`, mai mult de 8 din 10 romåni sus]inåndc` frecven]a de folosire este o dat` la 2-4 zile.

|n cazul b`rba]ilor, sp`larea p`rului cu [amponeste un obicei mai frecvent, care are loc fie o dat`pe zi, fie o dat` la 2-3 zile, pe cånd femeile \[ispal` p`rul o dat` la 3-4 zile.

|n ceea ce prive[te modul \n care [amponul este\mp`r]it sau nu de mai mul]i membri ai gospod`riei,obiceiurile difer`. Astfel, aproape 4 din 10 per-soane declar` c` \mpart acela[i [ampon cu to]iceilal]i membri ai gospod`riei lor, \n cazul celorcare fac parte din gospod`rii cu num`r redus demembri, precum cele cu 2 persoane.

Pentru 3 din 10 persoane, paleta de m`rcialeas` este diversificat`, \ns` nu atåt de mult \ncåtfiecare membru s` foloseasc` propriul [ampon,potrivit 360insights.

Cel mai bine våndut produs de \ngrijire,[amponul anti-m`trea]`


|nGrijire personaL~

Romånii cump`r` [ampon \n special din maga-zinele mari, din care \[i pot face mai multecump`r`turi odat`, precum hipermarketurile sausupermarketurile. Farmaciile [i magazinele de tipPlafar reprezint` locul de achizi]ie pentru doaraproximativ o zecime dintre cump`ratori.

|n fa]a raftului, romånii oscileaz` \ntre ambala-jele normale, de m`rime medie, [i cele cu cantit`]imai mari.

Bebelu[i parfuma]iPentru [ampon de bebelu[i, consumatorii romåni

au pl`tit \n primele opt luni ale anului mai mult de8,3 milioane de lei, alegånd \n general produsefabricate de Johnson&Johnson, Alix Avien,Beiersdorf, Ficosota [i Mann&Schroder.

Cele cinci m`rci aflate \n topul vånz`rilor dinpunct de vedere volumic au fost Johnson’s, Dalin,Nivea, Teo [i Sanosan, conform Nielsen.

Femeile vor balsamBalsamul, preferat \n mare parte de c`tre femei,

este folosit cu aceea[i frecven]` cu care acestea uti-lizeaz` [amponul, [i anume o dat` la 2-4 zile.

Locurile de cump`rare alese pentru achizi]ia bal-samului coincid cu cele frecventate pentru achizi]ia[amponului. Astfel, hipermarketurile [i supermarke-turile sunt principalele tipuri de magazine pentrucare opteaz` cump`r`torii atunci cånd vine vorbade balsam de p`r.

|n ceea ce priveste gramajul ales, oferta de pepia]` se concentreaz` \n special pe variantele dem`rime normal`.

|n topul m`rcilor de balsam cump`rate, primeletrei clasate sunt: L’Oreal Elseve, Pantene [iHead&Shoulders. Acestora li se alatur` Dove [iNivea, potrivit 360insights.

S`punul r`måne un produs de baz`Romånii din mediul urban folosesc mai degrab`

gelul de du[, atunci cånd fac baie sau du[. Astfel,pentru 81% dintre cei intervieva]i gelul de du[ esteprezent pe rafturile de cosmetice din baie. Totu[i,s`punul r`måne [i el un produs de baz` fiind folositpentru baie sau du[ de 54% dintre romåni, potrivitunui studiu al companiei 360insights.

Conform Nielsen, \n primele opt luni ale anului,pe pia]a local` de retail au fost våndute peste 6,3milioane de buc`]i de s`pun \n valoare total` de110,8 milioane de lei.

M`rcile care dau topul volumic al vånz`rilor suntProtex, Dove, Palmolive, Mitia [i Camay.

Dintre varianta solid` [i cea lichid`, romåniir`mån adep]ii variantei clasice, s`punul solidbucuråndu-se de cea mai mare pondere \n utilizare.Totu[i, [i varianta lichid` a reu[it s` strång` o plaj`destul de larg` de utilizatori.

Pia]a gelurilor de du[ ofer` o gam` variat` detipuri, de la cele obi[nuite, la cele crem`, cu parti -cu le abrazive, sau speciale pentru tratamentulanticelulitic.

Podiumul utiliz`rii revine gelurilor de du[obi[nuite, f`r` propriet`]i specifice. Gelul de du[crem` ocup` locul al doilea, urmat de gelul de du[cu particule abrazive [i de cel anti-celulitic, se arat`\n studiul 360insights.

Din]i albi [i str`lucitori|n primele opt luni ale lui 2010, romånii au mai

scos din buzunare 125 milioane de lei pentru 1,4milioane de litri de past` de din]i, cump`ra]i dinmagazinele de vånzare cu am`nuntul, conformanalizei Nielsen.

Topul m`rcilor \n func]ie de volum este format dinColgate, Blend-a-med, Aquafresh, Super Cristal [iSensodyne, pe care le-au cumparat \n marea majori-tate din hipermarketuri [i supermarketuri.

Frecven]a de utilizare a [amponului

O dat` pe zi 10%

O dat` la 2 zile 43%

O dat` la 3-4 zile 38%

O dat` pe s`pt`mån` 7%

Mai rar de o dat` pe s`pt`mån` 1%

Sursa : 360insights

Frecven]` de utilizare a balsamului

O dat` pe zi 6%

O dat` la 2 zile 40%

O dat` la 3-4 zile 42%

O dat` pe s`pt`mån` 9%

Mai rar de o dat` pe s`pt`mån` 1%

Refuz 3%Sursa : 360insights

70 analiz`

produC}ie

Romånii ]in la cur`]enie

Produsele de \ngrijire a locuin]ei par c` au cå[tigat b`t`lia cucriza, dac` lu`m \n considerare nivelul ridicat al vånz`rilor \n 2010pe acest segment.

alice Gheorghe

Romånii au cheltuit pentru detergen]i derufe, \n primele opt luni ale acestui an,peste 331 milioane de lei \n hipermake-turi, supermarketuri [i \n magazinele detip discount, potrivit datelor furnizate de

firma de cercetare Nielsen.Spre compara]ie, \n aceea[i perioad` din anul

trecut, vånz`rile de detergen]i \n comer]ul modern,excluzånd \ns` discounterii, au totalizat 280 demilioane de lei.

Vånz`rile \n aceste unit`]i au reprezentat 71%din valoarea pie]ei, care s-a ridicat \n intervalul ia -nuarie-august 2010, la 467,3 milioane de lei. |nperioada men]ionat`, au fost comercializate peste54.000 tone de detergen]i de rufe.

Detergen]ii produ[i de companiile Procter&Gamble, Unilever, Henkel, Baser Kimya [i m`rcileprivate au generat 96,1% din valoarea vånz`rilor.

Primele cinci m`rci \n retail din punct de vedereal volumului våndut au fost Dero, Ariel, Bonux, Tide[i Persil. Cele cinci branduri au avut o cot` de pia]`total` de peste 82%.

Vase str`lucitoareProdusele pentru cur`]area veselei comercial-

izate, \n perioada ianuarie-august, \n re]elele dehipermaketuri, supermarketuri [i la discounteri autotalizat 53,5 milioane de lei, conform unei cercet`ria Nielsen. Anul trecut \n hipermarketuri [i supermar-keturi s-au våndut produse \n valoare de 41,4 mil-ioane de lei.

|n retailul tradi]ional au fost våndute produse \nvaloare de circa 38,1 milioane de lei, ceea ce

\nseamn` c` pia]a total` a produselor pentrucur`]area vaselor s-a ridicat \n primele opt luni aleanului la 91,6 milioane de lei. \n aceast` perioad`au fost våndu]i 12,4 milioane de litri din aceast` categorie.

Firmele produc`toare care au avut cel mai multde cå[tigat, din punct de vedere valoric, \n aceast`perioad` sunt Henkel, Procter&Gamble, ColgatePalmolive, m`rcile private [i. Ficosota.

|n ceea ce prive[te m`rcile, romånii au luat depe rafturile magazinelor pentru a cur`]a vasele Pur,Fairy, Axion, Pepy [i Top, cele cinci braduriacoperind 84,8% din volumul pie]ei.

|n ceea ce prive[te categoria de produse pentrucur`]at covoarele, romånii au pl`tit, \n retail, pentruacest segment \n primele opt luni ale acestui an 9,5milioane de lei, potrivit Nielsen.

|n cazul acestor produse, consumatorii aleg s` leachizi]ioneze \n principal din unit`]ile specificecomer]ului tradi]ional. Astfel, aproximativ 4,9 mili oa -ne de lei au fost \ncasate de magazinele de cartier.

Pia]a este concentrat` \n jurul a cinci juc`tori–Interstar Romånia, Reckitt Benckiser, Romchim,m`rcile private [i Sano Bruno’s, care acoper` \nvolum 92,9% [i \n valoare 95,7%.

Referindu-ne tot la primele opt luni ale anului,cele mai våndute m`rci, din punct de vedere al volu-mului achizi]ionat, au fost Biocarpet, Vanish,Promax, Sano, Rixon.

Locuin]e parfumateMen]inerea unei atmosfere [i a unui aer

proasp`t \n cas` reprezint` pentru majoritatea


|nGrijirea LoCuin}ei

romånilor o activitate destinat` \ngrijirii locuin]ei. Pepia]a exist`, conform datelor firmei de cercetareMEMRB, patru categorii importante \n care se seg-menteaz` aceast` pia]`: produse cu ac]iune rapid`(61,3% din volumul pie]ei), produse cu ac]iune peo perioad` \ndelungat` de timp (29,6%), dezinfec-tante pentru \ndep`rtarea mirosurilor (7,1%) [ilumån`ri parfumate (2%).

Cele patru categorii nu au \nregistrat diferen]edin punct de vedere al valorii [i volumului vånz`rilor\n perioada septembrie 2009-august 2010,men]inåndu-se \n acelea[i cote ca [i \n perioada sim-ilar` din anii anteriori.

Principalii cinci produc`tori care activeaz` pepia]a local` de profil sunt Johnson Wax, ReckittBenckiser, Sara Lee, Statestrong [i Sano Bruno’s,care [i-au adjudecat 79,4% din volum [i 88,1% dinpunct de vedere valoric.

Principalele loca]ii din care romånii aleg s`cumpere aceste produse sunt supermarketurile [ihipermarketurile, care conduc deta[at cu 69,8%din vånz`ri, dup` intervalul septembrie 2009-august 2010, urmate de magazinele mari de carti-er (8,8%), alimentarele mici (8,3%) [i de unit`]ilecomerciale generaliste (5,7%).

Buc`t`rii [i bì curate „lun`”Pentru \ntre]inerea bìlor [i buc`t`riilor, romånii

au cheltuit \n primele opt luni ale acestui an, \nretail, mai mult de 9,3 milioane de lei, achizi]ionåndpeste 613.700 litri de produse din acest segment,conform datelor Nielsen.

Romånii au ales s` cumpere produse pentrucur`]area bìlor [i buc`t`riilor cu prioritate dinhipermarketuri [i supermarketuri, 54,2% din sum`fiind \ndreptat` c`tre re]elele de retail modern.

Principalii produc`tori pe acest segment suntFarmec, Sano Bruno’s, Unilever, Romchim [iInterstar, cu o cot` cumulat` de 91,8% din valoareapie]ei.

|n clasamentul primelor cinci m`rci, cele mai vån-dute, atåt \n func]ie de volum, cåt [i de valoare, seclaseaz` Triumf, Sano, Domestos, Rivex [i Promax.Acestea au scos \n primele opt luni ale anului dinbuzunarele romånilor 90% din sumele alocate aces-tui segment de pia]`, potrivit Nielsen.

|n ceea ce prive[te produsele utilizate pentrucur`]area toaletelor, \n perioada septembrie 2009-august 2010, consumatorii au preferat odorizantelelichide sau sub form` de gel, peste 40% dintre banifiind aloca]i \n aceast` direc]ie.

Pe cel de-al doilea loc sunt produsele solide,conform datelor centralizate de MEMRB. O u[oar`sc`dere a fost \nregistrat` \n perioada men]ionat`

la produsele lichide de cur`]are, de la 16,7% la15%.

Cei mai importan]i juc`tori din aceast` categoriesunt Interstar, Henkel, Johnson Wax, Sano Bruno’s [iUnilever. Cota de pia]` a acestora a sc`zut totu[i \nperioada septembrie 2009-august 2010, de la 86%la 85,5% \n termeni de valoare.

Ferestre luminoaseO alt` categorie important` pe pia]a produselor

pentru \ngrijirea locuin]ei este reprezentant` de celepentru cur`]area ferestrelor. |n primele opt luni aleanului, consumatorii romånii au alocat aproximativ22,8 milioane de lei pentru achizi]ionarea acesteicategorii de produse.

Astfel, din retail au fost cump`ra]i 2,8 milioanede litri de produse din acest segment, potrivit com-paniei de cercetare Nielsen.

Romånii prefer` \n special produsele de 750 ml,la mic` diferen]` totu[i de produsele de cur`]areambalate \n recipiente de 500 ml, conform MEMRB.

Produc`torii care sunt pe primele locuri \nvånz`ri sunt Henkel, Colgate Palmolive, Interstar,m`rcile private [i Pepa, care au cumulat 82,7% dinvolumul pie]ei \n primele opt luni ale acestui an, con-form unei analize a Nielsen.

Conform aceleia[i surse, cele cinci branduri caredomin` acest segment de pia]` sunt Clin, Ajax,Rivex, Pepa [i Axial, cu 74,8% din volumul våndut\n primele opt luni ale anului.

|n ceea ce prive[te canalele de distribu]ie,comer]ul modern a acoperit \n perioada septembrie2009-august 2010, 37% din cerere, \n stagnarefa]` de perioada anterioar` de analiz`, conformMEMRB.

Vånz`rile de detergen]i de rufe \n retailul modernValoare

331 milioane de lei – primele opt luni din2010 (hipermarketuri,supermarketuri [i dis-counteri)

280 milioane de lei – primele opt luni din2009 (hipermarketuri [isupermarketuri)

Valvis: Sper s` recuperezinvesti]ia \n AquaCarpatica \n 3-4 ani

La 8 ani dup` ce a våndut marcade ap` mineral` Dorna c`treCoca-Cola, omul de afaceri JeanValvis investe[te din nou \n acestdomeniu. Valvis sper` cainvesti]ia de 12,5 milioane deeuro \n Aqua Carpatica s` fierecuperat` \n 3-4 ani.

Liviu Iancu

Interviu72

PRODUC}IE

r`måne un miracol pentru mine, am constatat c`unul dintre cele cinci, care mi-a pl`cut la gust, s-adovedit a avea poluare zero.

Nu mi-a venit s` cred, m-am gåndit c` este vorbade o gre[eal` de laborator [i am cerut repetareaanalizei. Acela[i laborator a repetat analiza denenum`rate ori [i s-a confirmat factor de poluarezero. S-au f`cut analize [i la laboratoare \nstr`in`tate, dar acest izvor, este vorba de AquaCarpatica, [i-a dovedit puritatea absolut`. Niciast`zi hidrologii nu \n]eleg de ce aceast` surs` deap` are o absen]` total` de azota]i, substan]e cereprezint` cel mai mare factor de poluare, dup`cum [ti]i, [i care provin de la \ngr`[`mintele chim-ice, nitra]ii fiind absolut necesari pentru cre[tereaplantelor. Numai c` oamenii folosesc prea mult\ngr`[`månt \n natur`, natura nu reu[e[te s`

Reporter: Cånd a]i lansat AquaCarpatica pe pia]`?

Jean Valvis.: Unul a fost momentul \n care amlansat-o [i altul a fost cel \n care am decis s` olansez. Sunt dou` momente diferite. De fapt, cåndam vrut s` revin \n domeniul apelor minerale, [i astanu a fost \ntåmpl`tor, exista o \n]elegere cu cei careau achizi]ionat Dorna [i prevedea extinderea Dorneipe pie]ele interna]ionale. A fost una dintre dorin]elemele, nu era un contract scris [i semnat, dar eragarantat verbal. Nu s-a \ntåmplat acest lucru [i euconsider c` aici, \n Romånia, Carpa]ii sunt plini deizvoare naturale de o calitate extrem`, prin careRomånia merit` un loc \n lume pe harta apelor min-erale. \n 2005, \n urma unei prospec]iuni destul delaborioase, cu un efort uria[, mi s-au propus 20 deizvoare [i \n urma degust`rii organoleptice am alescinci. Le-am analizat [i, miracol, pentru c` a fost [i


R.: Cåt a costat toat` fabrica, cu totcu echipamente?

J.V.: Fabrica a costat 12,5 milioane.

R.: Cu echipamente cu tot?J.V.: Cu tot.

R.: |n cåt timp se recupereazìnvesti]ia?

J.V.: Sper`m ca va fi recuperat` \n trei-patru ani.

R.: Dumneavoastr`, care a]i våndutafaceri mari, v` gåndi]i s` o vinde]i [ipe aceasta la un moment dat?

J.V.: Nu. Asta e alt` treab` cu vånzarea fabri-cilor, am våndut dou`, nu mai am nevoie s` våndniciuna [i e clar c` atunci cånd am våndut apa amf`cut-o pentru a consolida laptele.

Cånd am våndut laptele am f`cut-o pentru aconsolida afacerea cu vinul [i pentru a intra \ndomeniul energiilor regenerabile, deci de fiecaredat` nu era vorba de o vånzare pentru a crea unpatrimoniu [i pentru a cump`ra ma[ini de lux, vile,jet [i s` ne schimb`m stilul de via]`, ci am luattotul de la \nceput, am investit \n viitorul nostru,cred c` suntem \ntr-o continu` evolu]ie a creati vi -t`]ii, care ne ajut` s` ne p`str`m tineri, chiardac` familia mea are o p`rere contrarie, mai alesmama mea \mi spune c` acum \]i po]i permiteechivalentul a zece pensii, de ce nu-]i ajung zecepensii pentru a te opri? Eh, fiecare cu ce-i place!Al]ii cump`r` un jet, eu continui s` creez bran-duri.

R.: Aceasta este filozofia de afaceri adumneavoastr`?

J.V.: Da, e simplu. Chiar a[a [i e! \mi place! E oprovocare, o propunere onest` vizavi de consuma-tori, avem patru proiecte \n desf`[urare, vin deSåmbure[ti, cu Rouge de Romanie, cu campaniamediatic` de care sigur a]i auzit, pentru a promovacel mai bun Cabernet Sauvignon din ]ar`, avem ceamai pur` ap` din lume [i chiar am f`cut un concursinterna]ional „Sticla perfect`”.

R.: Urma s` v` \ntreb de acest lucru.J.V.: Merita un concurs interna]ional acest izvor,

dovad` c` au venit 500 de proiecte.

R.: Din cåte ]`ri?J.V.: Din America, din Anglia, din Fran]a, din

Japonia, din India, din Brazilia, din Argentina, nuv` imagina]i din cåte ]`ri au venit, din Grecia,din Polonia, deci 500 de proiecte, care au \ncer-cat s` revendice forma sticlei ideale, sticla per-fect`.

PRODUC}IE

absoarb` tot acest surplus, nitra]ii fiind solubili \nap` se extind pe o arie mare [i creeaz` problemela toate apele curg`toare. Deci s-a g`sit un izvor cuzero nitra]i [i s-a decis c` este clar un atu vis-a-visde celelalte ape minerale din lume, care con]in \ngeneral \ntre 4 [i 10 miligrame de nitra]i per litru.Este prea permisiv` legisla]ia, produc`torii nu scriunitra]ii pe etichet`...

R.: Nu scrie cantitatea de nitra]i penicio etichet` de ap` romåneasc`?

J.V.: To]i au ascuns acest lucru. Noi spunem cufor]` [i transparen]` acest lucru, pentru c` acestlucru \l apreciaz` azi un consumator, calitatea [itransparen]a furnizorului unui brand de calitate. Noideclar`m acest lucru [i vom cere [i Agen]ieiNa]ionale pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC),precum [i la Ministerul Economiei, [i la cel alAgriculturii s` existe obligativitatea scrierii ele-mentelor cum sunt nitra]ii, deci azota]i, cum estecon]inutul de bioxid de carbon...

R.: Cånd dori]i s` cere]i?J.V.: ...foarte mul]i spun c` este ap` carboga-

zoas` natural, cånd de fapt sunt sifonate. Este ositua]ie care nu vine \n interesul consumatorului. Os` cer ANPC-ului s` arate mai mult` transparen]` \ninteresului consumatorului final.

R.: Deci s` afi[eze pe sticle toate caracteristicile.

J.V.: Mai ales anumite elemente nedezirabile [idioxidul de carbon. Dac` ai o ap` cu elementenedezirabile, nu le ascunzi.

R. Cånd a ap`rut prima sticl` pepia]`?

J.V.: Primele sticle au ie[it \n octombrie, dar fa bri-ca a fost \nfiin]at` \n decembrie anul trecut [i \n maipu]in de zece luni a fost construit`, au fost aduse de-afar` [i echipamentele, dup` patru-cinci luni de ladecizia \nfiin]`rii s-au f`cut test`ri timp de trei luni,deci \n iulie, august, septembrie au fost testatema[inile. Trecuser` deja cinci ani de cånd ValvisHolding a f`cut 471 de buletine de analiz` pe douìzvoare - un izvor de ap` mineral` natural` car-bogazoas`, acidulat` total cum se spune \n popor,pentru a se constata stabilitatea acestui miracol alpurit`]ii absolute a acestui izvor - [i mai exist` [i unalt izvor, care nu are cea mai pur` ap` din lume,dar e cea mai pur` din Romånia, care este apa plat`de la izvorul Bejenaru, P`ltini[ este cel pentru apàcidulat`. Izvorul Bejenaru are ceva nitra]i, \n jur de0,5 mg, deci are jum`tate de miligram, nu de gram,de miligram pe litru. Cred c` majoritatea apelor au\n jur de 4 mg pån` \n 10 mg.

Cronologie74

PRODUC}IE

Guvernul a autorizat ministerele implicate s`redacteze actul normativ prin care s` fierestric]ionat` vånzarea de ]ig`ri [i b`uturi alcoolice\n magazinele duty-free.

Produc`torii de vin din Romånia reclam`imposibilitatea de a ob]ine un credit garantånd cubaza material` [i propun capitalizarea CEC pentruca s` poat` lua credite pentru co-finan]areaproiectelor europene.

MARTIE 2009Retailerul Elmec Romånia [i-a extins porto-

foliul cu patru noi branduri interna]ionale de fashion, respectiv Boss Orange, Scotch & Soda,Fornarina [i 55 DSL.

InBev Romånia a devenit Bergenbier\ncepånd cu 1 martie, preluånd astfel numelecelui mai popular brand din portofoliu.

Ac]ionarul majoritar al produc`toruluide ap` mineral` Perla Covasnei SfåntuGheorghe, familia Moraru, a lansat o ofert` depreluare a firmei.

Ursus Breweries anun]` numirea unui noupre[edinte, care a preluat func]ia \ncepånd cu lunaiunie, Gary Whitlie, \n locul lui Stephan MariaWeber.

Contrabanda cu ]igarete \n Romåniaa ajuns, \n primele dou` luni, la 36% din totalul pie]ei, de la 22% \n ultimul trimestru al anului 2009, potrivit unui studiu al companiei Novel Research.

Directorul general al Albalact AlbaIulia, Traian Simion, a plecat din companie,func]ia de director general fiind preluat` depre[edintele produc`torului de lactate, Raul Ciurtin.

Produc`torii de lapte, afecta]i de criz`, vorfi sprijini]i de stat cu sume cuprinse \ntre 200 deeuro [i 2.400 de euro de exploata]ie.

APRILIE 2009Holdingul francez Sofiproteol negociaz`

preluarea produc`torului de ulei Expur Bucure[ti dela compania american` Alimenta.

Oferta de preluare a produc`torului deap` mineral` Perla Covasnei SfåntuGheorghe a e[uat.

IANUARIE 2009

Henkel Romånia, parte a grupului germanHenkel, anun]` c` va construi o fabric` de adezivilång` Piatra Neam], pe un teren achizi]ionat de lafirma Napoca Development Corporation, pentrusuma de 459.000 euro.

Produc`torul de ciorapi AdesgoBucure[ti a deschis \n incinta fabricii din Calea{erban Vod` un magazin.

Firma de \mbuteliere a apelor mineraleApollo Deva se va asocia cu Ape MineraleBoholt, \n vederea ob]inerii unui credit bancar pen-tru finan]area unei sta]ii de \mbuteliere a apei mine rale, ambele firme fiind controlate de omul deafaceri Horia Faur.

Produc`torul de bere HeinekenRomånia va \nchide fabrica din Ha]eg [i vatransfera produc]ia acesteia la celelalte fabrici alecompaniei, din Miercurea Ciuc, Tårgu Mure[,Craiova [i Constan]a, m`sura ducånd la disponibi-lizarea a aproape 100 de angaja]i.

Proprietarii produc`torului de lactateAlbalact din Alba Iulia negociaz` vånzareafirmei cu companiile Lactalis din Fran]a [i MüllerDairy Romånia, cu ac]ionariat german, potrivit unorsurse din pia]a de profil.

Produc`torul de ]igarete Philip MorrisRomånia a decis s` \nchid`, pentru dou`s`pt`måni, fabrica din Bucure[ti, iar cei 450 deangaja]i vor intra \n [omaj tehnic.

FEBRUARIE 2009Coca-Cola Hellenic anun]` c` volumul

vånz`rilor \n Romånia a sc`zut anul trecut cu 12%,la 174,1 milioane de navete.

Omul de afaceri Jean Valvis ob]inea uncredit de 9,2 milioane de euro de la BCR pentruconstruc]ia unei fabrici de ap` mineral` la Suceava.

Romaqua Group, produc`torul de apa mine -ral` natural` Borsec, este numit`, pe o perioad` detrei ani, furnizor al Casei Regale a Romåniei.

Divizia din Romånia a grupului ameri-can Colgate-Palmolive a lansat un site dedicatprofesioni[tilor \n domeniul s`n`t`]ii orale,www.colgateprofessional.ro.


MAI 2009

Guvernul a decis ca de]inerea \n afara antre-pozitului fiscal sau comercializarea a peste 10.000de ]igarete sau mai mult de 200 de litri de b`uturispirtoase nemarcate s` fie pedepsit` cu \nchisoarede la 1 la 4 ani.

Guvernul a anun]at cã va introduce limitecantitative la produsele de tutun [i alcool care potfi våndute unei singure persoane prin magazineleduty-free.

IUNIE 2009Un fost director al Adidas Group, Alain

Brouhard, a preluat conducerea opera]iunilorCoca-Cola HBC \n Romånia [i alte ]`ri din regiune.

Majorarea TVA de la 19% la 24%,decis` de Guvern, va determina o majorare cuminim 5% a pre]urilor alimentare [i cre[terea evazi-unii, spun produc`torii.

IULIE 2009Unilever inaugureaz` o arip` nou` a fabricii

din Ploie[ti, \n care produce printre altele detergentpudr`, \n urma unei investi]ii de 3 mil. euro.

Kraft Foods Romania are un nou directorgeneral, Gerard Sebastian Chandran, pentru unan, \nlocuindu-l \n func]ie pe Lachlan Grave.

Guvernul a adoptat un pachet de cinci formede ajutor financiar pentru fermieri, trei finan]ate dinfonduri na]ionale, iar dou` din fonduri europene.

AUGUST 2009Bergenbier a ar`tat c` vrea s`-[i concentreze

produc]ia de bere la Ploie[ti, dup` ce a renun]at,\n ceea ce prive[te fabrica din Blaj, la produc]iade bere \n 2009 [i la cea de mal] \n iulie 2010.

SEPTEMBRIE 2009La Fåntåna, furnizor de ap` \mbuteliat` \n

sistem watercooler, a cump`rat cu 4,35 milioanede euro firma Rokor Ecostyle, importatorul [i dis-tribuitorul exclusiv al purificatoarelor Waterpia.

Consumul de bere a sc`zut cu 11% \nprimul semestru, \ntregul sector \nregistrånd unvolum de vånz`ri de circa opt milioane hectolitri,potrivit asocia]iei „Berarii Romåniei“.

Procter&Gamble a inaugurat la Urla]i o fa -bri c` de [ampoane [i produse de \ngrijire ap`rului, \n care a investit peste 100 mil. dolari.

Guvernul a prelungit termenele \n care pro-duc`torii agricoli pot cere ajutoare financiare.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, adeclarat c` va face demersuri pentru ca proiectulde lege privind taxarea invers`, respins ini]ial deCE, s` fie \n cele din urm` acceptat.

OCTOMBRIE 2009BERD a anun]at c` va finan]a cu 80 mil. euro

procesatorul de semin]e oleaginoase Expur.

Centrul comercial Cocor se redeschide ofi-cial, dup` renov`ri care au costat 24,5 mil. euro.

Asocia]ia Marilor Re]ele Comerciale acerut ministrului Agriculturii s` fac` demersuri pen-tru centre regionale de colectare a produselor agri-cole [i alimentare romåne[ti, m`sura urmånd s`duc` la diminuarea evaziunii fiscale.

Comisarul european pentru Agricultur`,Dacian Ciolo[, a anun]at un pachet legislativpentru sectorul laptelui, care vizeaz` cre[terea pu te rii de negociere a produc`torilor.

NOIEMBRIE 2009NewYorker a deschis un magazin \n centrul

comercial Unirea, al patrulea din Bucure[ti [i al16-lea al re]elei, investind un milion de euro.

Asocia]ia Patronal` Romån` din IndustriaLaptelui (APRIL) are un nou pre[edinte, CarmenSolomonescu, care l-a \nlocuit \n func]ie pe IoanD\rzu.

Hezy Ovadia a fost anun]at` ca viitor [ef alopera]iunilor Tuborg, urmånd s` preia de la 1 ianuarie 2011 conducerea United RomanianBreweries Bereprod, produc`torul berii Tuborg \nRomånia, \nlocuindu-l \n func]ie pe Shachar Shaine.

Ursus a ar`tat c` va \nchide fabrica de beredin Cluj-Napoca, din cauza costurilor mari deoperare [i a sc`derii pie]ei de profil.

Pia]a berii s-a diminuat cu peste 25% \nultimele 18 luni, pe fondul crizei economice, adeclarat Grant McKenzie, vicepre[edintele demarketing al Ursus Breweries.

PRODUC}IE


PRODUC}IE

98 Analiz`

SERVICII CONEXE

Cartonul ondulat revinepe cre[tereDup` un an 2009 \n care produc]ia de cutii de carton a sc`zutpentru prima dat` \n ultimul deceniu, \n 2010 pia]a [i-a reluat ritmul de cre[tere. Astfel, este estimat un avans de minim 10%, lacirca 210.000 de tone, tendin]` care va continua [i \n 2011.

|n ultimii zece ani, pia]a a avut cre[teri depån` la 10% anual, cu excep]ia lui 2009cånd a \nregistrat un recul, avånd \n vedere cìndustriile care utilizeaz` carton ondulat auavut sc`deri.

Patronatul de profil estimeaz` c` 2010 este unuldintre cei mai buni din ultima perioad`.

„Anul trecut, produc]ia romåneasc` de cartonondulat a sc`zut la 172.000 de tone. |n acest an,pia]a [i-a reluat ritmul de cre[tere [i \n primele zeceluni s-au realizat deja 170.000 de tone, adic` unplus de circa 20% fa]` de perioada similar` a anu-lui trecut [i apropiat de nivelul \ntregului an anterior.2010 va fi unul dintre cei mai buni ani”, a declaratdirectorul executiv al Patronatului din Industria deCeluloz` [i Hårtie din Romånia (ROMPAP),Constantin Chiriac. El a adùgat c` pentru 2011estimeaz` o continuare a cre[terii produc]iei de car-ton ondulat, cu cel pu]in 10%.

Potrivit patronatului, Romånia are capacit`]i sufi-ciente de produc]ie, respectiv peste 400.000 detone anual, iar majoritatea produc`torilor utilizeazèchipamente moderne. „Pentru ca pia]a de cartonondulat, [i implicit de ambalaje, s` \nregistrezecre[teri este nevoie doar ca industriile care uti-lizeaz` aceast` materie prim` s` aib` nevoie deambalaje”, a spus Chiriac.

Potrivit patronatului, principalii juc`tori pe pia]ade carton ondulat sunt Rondocarton, RomcartonBucure[ti, Dunapack, Ecopack Ghimbav, SCATimi[oara, Vrancart Adjud, Ambro Suceava, VircatC`lim`ne[ti, VPK Salonta [i Europa Expres.

Consumul de ambalaje va cre[te cu10%

Romånia ocup` penultimul loc, \n fa]a Bulgariei,\n råndul ]`rilor europene \n ceea ce prive[te con-sumul de ambalaje pe cap de locuitor. Anul trecut,consumul \n Romånia a fost de 275.000 de metrip`tra]i pe cap de locuitor, \n condi]iile \n care mediaUniunii Europene a fost de 653.000 de metrip`tra]i.

Anul trecut, \n Ungaria s-au folosit 461.000 demetri p`tra]i pe cap de locuitor, \n Norvegia447.000 de tone, \n Austria 637.000 de metrip`tra]i, iar \n Germania s-au consumat 643.000 demetri p`tra]i de ambalaje.

„Nivelul sc`zut din Romånia ne conduce \n per-manen]`, inevitabil, la un trend cresc`tor al pro-duc]iei de ambalaje din carton ondulat. |n urm`toriizece ani, cel pu]in, ne a[tept`m la o cre[tere anual`de aproape 10% a consumului de ambalaje, mai


AMBALAJE

mare decåt media UE, \n condi]iile \n care ne situ`mla un nivel inferior ]`rilor europene [i trebuie s`ajungem la o pozi]ie acceptabil` [i comparabil` cucelelalte pie]e”, a spus Chiriac.

Potrivit patronatului, anual import`m circa 31-32.000 tone de ambalaje. Anul trecut \ns`, foartemul]i juc`tori din pia]` [i-au modernizat fabricile, iarprin noile capacit`]i produc]ia romåneasc` va puteaacoperi mai bine nevoia pe pia]`, \n urm`torii ani.

„|n acest fel va cre[te produc]ia [i vor sc`deaimporturile. Ambalajele din carton ondulat au ceamai mare pondere din totalul pie]ei de ambalaje,respectiv aproape 40%”, a mai spus Chiriac.

Pre]uri mai mari la ambalajele pentrucarton ondulat

|n Romånia se produce hårtie pentru carton ondu-lat doar din maculatur`, iar pe pia]` sunt prezentetrei companii: Vrancart Adjud, Ambro Suceava [iEco-Paper Z`rne[ti.

Pentru acest an, reprezentan]ii pie]ei de profilestimeaz` o cre[tere a produc]iei de hårtie pentrucarton ondulat, pe fondul major`rii necesarului deambalaje.

„Crescånd necesarul de ambalaje an de an, s-amajorat [i produc]ia de hårtie pentru carton ondulatpentru a asigura necesarul pe pia]`. Anul acesta a

fost o cerere mai mare pentru carton ondulat, [i vafi [i \n urm`torul an, ceea ce va duce la cre[tereaproduc]iei de hårtie pentru carton ondulat atåt \n]ar` cåt [i la export.

Astfel, necesarul de maculatur` va avansa, trend\nregistrat [i \n ultimii doi ani, aceasta fiind o alter-nativ` la defri[area p`durilor. O cre[tere de 4-5% arfi benefic` Romåniei”, a explicat Chiriac.

|n prezent, gradul de colectare a maculaturii \nRomånia este de 43-44%, fa]` de media UniuniiEuropene de peste 60%.

Referitor la exporturile de maculatur` pentru car-ton ondulat, anul trecut cantitatea a crescut la52.000 de tone, fa]` de numai 9.000 de tone \n2008.„Pån` acum un an exportam sporadic, dardin 2009 a crescut exportul c`tre ]`rile asiatice(China, India [i Indonezia) [i maculatur` din cartonondulat \n Ungaria. |n Ungaria s-a deschis o fabric`foarte mare pentru fabricarea hårtiei din maculatur`[i au nevoie s` importe, inclusiv de la noi”, a spusChiriac.

|n primul semestru din 2010, Romånia a expor-tat 35.000 de tone de maculatur` pentru cartonondulat.

Cre[terea necesarului de maculatur`, atåt \n pro-duc]ia intern` cåt [i la export, a creat o concuren]`pe pia]` pentru colectarea maculaturii, ceea ce adus la cre[terea pre]ului la materia prim`.

|n lan], cre[terea pre]ului la materii prime [iutilit`]i au dus la cre[terea pre]ului la hårtiile dincare se face carton ondulat, respectiv la ambalaje.

Produc`tori de carton ondulat \n Romånia

RondocartonRomcarton Bucure[ti

DunapackEcopack Ghimbav

SCA TimisoaraVrancart AdjudAmbro Suceava

Vircat C`lim`ne[tiVPK Salonta

Europa Expres

„Anul trecut, produc]iaromåneasc` de carton ondu-lat a sc`zut la 172.000 detone. |n acest an, pia]a [i-areluat ritmul de cre[tere [i \nprimele zece luni s-au reali -zat deja 170.000 de tone.“

Constantin Chiriacdirectorul executiv alPatronatului din Industria deCeluloz` [i Hårtie dinRomånia (ROMPAP)

100 Analiz`

SERVICII CONEXE

Pruden]a cu care re]elele de retail s-au extins \n ultimii doi ani pepia]a local` s-a resim]it \n afacerile companiilor care comercia li -zeaz` echipamente frigorifice comerciale (vitrine, centrale [i insta-la]ii frigotehnice [i vaporizatoare). |n ceea ce prive[te anul viitor,p`rerile pe pia]` sunt \mp`r]ite, unii prognozånd o revenire avånz`rilor, al]ii dimpotriv`, o men]inere a situa]iei din ultimii doi ani.

Cristina Cuncea

„Pia]a a avut un declin ca urmare asc`derii investi]iilor retailerilor\ncepånd cu vara anului 2009 [icare s-a manifestat [i \n 2010.Perspective prea bune nu sunt nici

pentru 2011-2012”, a declarat consultantul inde-pendent Nicolae Bara, care a ocupat pån` \n lunaiunie a acestui an func]ia de director general al com-paniei Frigotehnica din Bucure[ti, cel mai marejuc`tor pe pia]a de profil.

Bara adaug` c` sc`derea investi]iilor retailerilora ]inut pasul cu reducerea investi]iilor str`ine directedin Romånia, \n condi]iile \n care pia]a este domi-nat` acum de companii str`ine, cele romåne[ti -Spar, Trident sau Pic, fiind lovite de criz` puternic.

„Pentru 2011 pot s` prev`d noi deschideri, maiales ale companiilor germane – Lidl, Kaufland [iMetro, dar nu vor dep`[i 20-25 de unit`]i. Anul2010 este \ncheiat, iar cu excep]ia cåtorva floricele,ve[tile nu sunt prea bune”, a men]ionat Bara.

El estimeaz` c` pia]a \n 2011 va fi de 20-25milioane de euro, \n sc`dere fa]` de circa 30 de mi -li oane de euro \n 2010.

„|n 2008, Frigotehnica avea 30-40 milioane deeuro vånz`ri pe acest segment, respectiv 85% dintotal. Sc`derile pie]ei din ultimii ani sunt dramatice”,a explicat Bara, care nu a dorit s` comenteze rezul-tatele companiei Frigotehnica.

Potrivit datelor companiei, publicate de MinisterulFinan]elor Publice, \n 2009 Frigotehnica a avut afa -ceri de 113 milioane de lei (26,7 milioane de euro),\n sc`dere, de la 171 milioane de lei (46,46 mi li -oane de euro) \n 2008.

Frigotehnica a deschis anul trecut filiale \nBulgaria [i \n Ucraina.

La sfår[itul anului 2008, Frigotehnica a fost pre-luat` de fondul de investi]ii Balkan Accession Fund(BAF), coordonat de Horia Manda, \n urma uneitranzac]ii de 25 de milioane de euro. BAF de]ine \nprezent 98,87% din ac]iunile companiei.

Num`rul doi ]inte[te pozi]ia de lider Pe lång` Frigotehnica, printre principalele com-

panii de pe acest segment se num`r` firmele DAASPloie[ti, Marco&Alex Bucure[ti [i Davicani Bra[ov.

Pia]a echipamentelor frigorifice s-ar puteadezghe]a \n 2011


ECHIPAMENTE FRIGORIFICE

„Pe pia]a frigului comercial noi de]inem circa26%, \n timp ce compania Frigotehnica Bucure[tiare 60% din vånz`ri. Lucrurile se vor schimba \nbine pentru noi anul viitor, cånd sper`m s` necre[tem cota de pia]`, iar contractele \n derulare nevor ajuta \n acest sens”, a declarat Daniel Mocanu,directorul general DAAS Romånia.

Compania DAAS are trei divizii principale,respectiv echipamente pentru industriile Horeca [ifrig comercial, la nivel na]ional, respectiv mobilier \njude]ul Prahova, compania fiind [i distribuitorMobexpert.

Pe pia]a frigului comercial, printre clien]ii com-paniei se num`r` re]elele Real, Auchan, Cora,Mega Image, Billa, Kaufland, Carrefour, Unicarm.

„Pentru 2011 estim`m o cre[tere a cotei depia]` DAAS, \n termeni de vånz`ri [i service.Aspir`m la pozi]ia de market leader, bazåndu-ne pedezvoltarea parteneriatelor cu Auchan, Cora,Carrefour [i Mega Image”, a spus Mocanu.

Cifra de afaceri total` a companiei, pe toatecele trei divizii, a fost \n 2007 de 19 milioane deeuro, iar \n 2008 a crescut la 20 de milioane deeuro.

|n 2009 \ns`, sc`derea num`rului de magazinedeschise la nivel na]ional s-a resim]it asupra aface -ri lor companiei, astfel c` vånz`rile DAAS Romånias-au redus cu 30%, la 14 milioane de euro. Dintotalul afacerilor, 45% reprezint` vånz`ri pe seg-mentul frigului comercial, adic` peste 6,3 milioanede euro.

„Afacerile noastre au sc`zut mai pu]in decåt s-acontractat pia]a. \n 2009, pia]a s-a redus cu 40%,astfel c` [i \n 2009 am cå[tigat cot` de pia]`”, aad`ugat Mocanu.

Pentru acest an, reprezentantul DAAS estimeaz`men]inerea cifrei de afaceri la nivelul din 2009, \ncondi]iile \n care pia]a se va reduce cu 7-8%.

„Kaufland, care a deschis 12 magazine \n acestan, a ]inut pia]a, Carrefour a deschis doar un ma ga-

zin, Real de asemenea unul, \n condi]iile \n careavea o medie de [ase magazine pe an, Auchan n-a deschis niciunul, iar Cora dou`, \n Sun PlazaBucure[ti [i la Baia Mare”, a explicat Mocanusc`derea pie]ei.

De asemenea, s-au mai deschis supermarketuriMega Image [i Carrefour. „Anul viitor estimez afa -ceri de 18 milioane de euro, ceea ce reprezint` ocre[tere semnificativ`, astfel vom recupera foartemult din sc`derile din anii preceden]i. Cea mai marecre[tere va veni de pe partea frigului, acest segmentanul viitor urmånd s` contribuie cu cel pu]in 60% lacifra de afaceri”, a explicat reprezentantul DAAS.

Optimismul acestuia se bazeaz` pe planurile deextindere ale retailerilor, \n condi]iile \n care Cora,Real, Auchan [i Kaufland au anun]at expansiuneare]elei \n 2011.

Mocanu apreciaz` c` pia]a de frig comercialera evaluat` \n 2008 la 40 de milioane de euro [is-a redus la 25-28 milioane de euro \n 2009.

Compania are [ase birouri – Bucure[ti, Ploie[ti,Constan]a, Ia[i, Cluj, Timi[oara [i reprezentan]i devånz`ri [i service \n Craiova, Pite[ti, Bra[ov, Sibiu,Oradea, Satu-Mare.

Pentru 2011 compania are programat` oinvesti]ie de 1,6 milioane de euro pentru construc]iasediului principal, care va cuprinde un depozit [ispa]ii de birouri.

|n acest sens, compania a cump`rat la \nceputulanului un teren pe DN1, la ie[irea din Ploie[ti, cusuprafa]a de 8.000 de metri p`tra]i, pe care vaconstrui un imobil de 4.000 de metri p`tra]i.Investi]ia va fi de 1,6 milioane de euro, exclusivpre]ul terenului.

Pentru investi]ie compania va utiliza atåt fonduriproprii, cåt [i credite bancare. Construc]ia este pro-gramat` s` \nceap` \n 2011.

Pia]a frigului comercial este dominat` de produsedin import, principalele ]`ri de provenien]` aleechipamentelor fiind Italia, Fran]a [i Germania.

113 mil. lei

au fost afacerile Frigotehnica \n 2009(potrivit datelor companiei, publicatede Ministerul Finan]elor Publice), \nsc`dere, de la 171 milioane de lei(46,46 milioane de euro) \n 2008.

Previziuni102

PREVIZIUNI

„Ne a[tept`mca pia]a berii s`nu mai ating` vol-umele din 2007-2008 pentru anibuni“, GrantMcKenzie,vicepre[edintele demarketing al UrsusBreweries.

Vedem sc`deri ale pie]ei [i \n 2011, motivulfiind acela[i din ultimii ani: pruden]a consumatoru-lui \n achizi]ii. Produc`torii [i comercian]ii vor tre-bui s` g`seasc` raportul optim \ntre costul de pro-duc]ie [i pre]ul de vånzare. |n acest an a fost uncost mai mare de produc]ie [i principala op]iune acomercian]ilor va fi s` creasc` pre]urile. Dar raftulnu mai suport` cre[teri de pre]uri”, OvidiuGheorghe, directorul general al Patronatului Na]ionalal Vinului [i Viei din Romånia.

„Nivelul sc`zut din Romånia ne conduce \npermanen]`, inevitabil, la un trend cresc`tor alproduc]iei de ambalaje din carton ondulat. |nurm`torii zece ani, cel pu]in, ne a[tept`m la ocre[tere anual` de aproape 10% a consumuluide ambalaje, mai mare decåt media UE, \ncondi]iile \n care ne situ`m la un nivel inferior]`rilor europene [i trebuie s` ajungem la opozi]ie acceptabil` [i comparabil` cu celelaltepie]e”, Constantin Chiriac, directorul executiv alPatronatului din Industria de Celuloz` [i Hårtie dinRomånia.

„Se vehiculeaz` sus]inerea grupurilor de pro-duc`tori care au menirea de a produce [i construidepozite pentru a da o valoare adaugat` m`rfii.Grupurile de produc`tori sunt pu]ine, poten]ialul estefoarte mic, iar sistemul fiscal descurajeaz` micii pro-duc`tori, iar ace[tia dup` 1-2 ani de activitate seretrag. Apreciem c` este nevoie de o strategie foartebine definit`, dezvoltat` \mpreun` cu autorit`]ile,pentru ca produc`torul s` poat` derula anumite con-tracte”, Aurel T`nase, directorul general al Organiza]ieiNa]ionale Interprofesionale Prodcom Legume [i Fructe.

„Referitor la 2011, previzion`m c` \n primaparte a anului pia]a se va men]ine la nivelul din

Cre[teri de pre]uri, continuarea sc`derii consumului sunt doarcåteva din previziunile privind evolu]ia pie]ei de retail \n 2011.Toate acestea vor duce, potrivit juc`torilor din domeniu, la\nchideri de firme sau la repozi]ion`ri, restructur`ri, adic` laadaptarea companiilor la noile condi]ii ale pie]ei [i la eficienti-zarea activit`]ii.

Semne bune anul 2011 nu prea are


acest an, iar \n ultimele dou` trimestre va cre[te”,Carmen Solomonescu, pre[edintele Asocia]ieiPatronale Romåne din Industria Laptelui.

„Anul 2011 arputea aduce, \n mar-tie-aprilie, o cre[terede pre] de 2-5% lacarnea de porcine. |nplus, anul viitor se va\nregistra o consoli-dare a cåtorva marifirme din domeniu [i«un dezastru» pentruceilal]i. O serie deprocesatori [i pro-duc`tori vor intra \nfaliment. Totodat`,

pia]a fiscalizat` va sc`dea din punct de vedere alvolumului”, Sorin Minea, pre[edintele patronatului dinindustria alimentar` Romalimenta.

„Probabil va avea loc o cre[tere a pre]urilor pepia]a local` de 15-25%, de[i este doar o p`rerepersonal`. Cre[terea pre]ului la zah`rul brut ducela majorarea pre]ului zah`rului la raft, care antre-neaz` cre[terea pre]ului la tot zah`rul, inclusiv acelui produs din sfecl`. |n urm`toarea perioad` vacre[te pre]ul la poarta fabricilor, \n toat` Europa, [icorespunz`tor, pre]ul zah`rului la raft. Se va \nregistra [i o sc`dere a vånz`rilor determinat`mai ales de concuren]a neloial` a celor care facevaziune fiscal`, [i mai pu]in de pre]ulinterna]ional”, Gheorghe Bejan, directorul executiv alPatronatului Zah`rului.

„Din p`cate pentrupanifica]ie, anul 2011se \ntrevede a fi [i maislab decåt 2010. |nacest an, din cauzacondi]iilor meteo nefa-vorabile, s-a \ns`mån]atcu gråu o suprafa]`mai mic` cu 20% fa]`de anul trecut, ceea ce\nseamn` c` recolta vafi sc`zut`. Asta m`face s` cred c` nuvom reveni prea

curånd la pre]ul påinii de la sfår[itul lui 2010”,Aurel Popescu, pre[edintele patronatului din domeniulpanifica]iei Rompan.

„Criza economic` [i m`surile de austeritate vorconduce la reducerea ratelor de cre[tere a volumu-lui de b`uturi alcoolice våndut, consider` reprezen-tan]ii Euromonitor. Volumul total al vånz`rilor esteprevizionat s` creasc` cu 2% anual \n perioada2010-2015. Putem spune c`, a[teptata revenire apie]ei, coroborat` cu faptul c` accizele au r`masneschimbate din 2006 iar pentru viitor nu se pre-conizeaz` vreo inten]ie clar` de schimbare a aces-tora, ne fac s` anticip`m crearea unui mediu favorabil pentru o cre�tere modest` a pie]ei, darpozitiv`”, Euromonitor.

„Pentru 2011 pot s` prev`d noi deschideri demagazine, mai ales ale companiilor germane –Lidl, Kaufland [i Metro, dar nu vor dep`[i 20-25de unit`]i. Anul 2010 este unul \ncheiat, iar cuexcep]ia cåtorva floricele, ve[tile nu sunt preabune. Pia]a frigului comercial \n 2011 va fi de 20-25 milioane de euro, \n sc`dere fa]` de circa 30de milioane de euro \n 2010”, consultantul inde-pendent Nicolae Bara - pån` \n iunie 2010 a ocupatfunc]ia de director general al companiei FrigotehnicaBucure[ti, cel mai mare juc`tor pe pia]a de profil.

„Restructurarea,adaptarea la nevoileconsumatorului,repozi]ionarea [irealinierea princre[terea eficien]ei,r`mån principaleledirec]ii de ac]iune alejuc`torilor din pia]` [i

\n 2011, pe fondul unui mediu economic instabil”,Radu Stoicoviciu, partener tranzac]ii, PwC Romånia.

„Este posibil ca apari]ia magazinelor pro-duc`torilor \n num`r mare \n acest an s` fie otendin]` temporar` impus` de criz`, la care pro-duc`torii ar putea renun]a atunci cånd situa]iafinanciar` se va normaliza, pentru c` retailul ali-mentar este pån` la urm` un domeniu separatde activitate, care presupune un alt tip de spe-cializare decåt produc]ia alimentar`”, MihaelaDanilov, manager tranzac]ii \n cadrul PwCRomånia.

PREVIZIUNI


SERVICII CONEXE

DISTRIBU}IE


SERVICII CONEXE

AMBALAJE


SERVICII CONEXE

SOFTWARE


SERVICII CONEXE

UTILAJE {I ECHIPAMENTE


INDEX

COMPANIE Pg.360 insights 45Agrana România 85Agricola International 80Agricover 76Agroli Group 80Albalact 78Albrâu Prod 92Alcovin 92Aldis 39, 80Aldro Retail 25Alex & Comp 88Alexandrion Grup România 94Almera Internaţional 78Alpin 57 Lux 87Alprom 26Altex România 25Ana Pan 76Angelli Spumante & Aperitive 92Angst RO 22, 80Apemin Tu[nad 91Aqua-Nat Prod & Distrib(Biborteni) 91Aquila Part Prod Com 104Arabesque 24Argus 84Arslan Prodimpex 86Asil 95Auchan România 22Ave Impex 80Avon Cosmetics România 95B.D.G. Import 91, 94, 104Baduc 24Băneasa Developments 27bauMax România 24Berbenbier 92Betty Ice 87Bilbor Mineral Water 91Billa România 22Bonduelle Central Europe KFT. - Reprezentanţă 84Boromir IND 76Brico Expert 24Bricostore România 24Cafea Fortuna 89Cargill Agricultură 76Cargill Oils 84Caroli Foods Group 81Carrefour România 22CDE R Interex 22CE Market Group 22Cerealcom Dolj 76

COMPANIE Pg.Chipita România 86Coca-Cola HBC România 90Codline 110Colgate-Palmolive România 95Collini Com 81Compania Indiilor Orientale Prod 88Conserv Buftea 85Conservfruct 85Constam Ambient 24Consuc 90Cora România - RomâniaHypermarche 22Costiana 83Cotnari 92Cotroceni Park 28Covalact 78Craipack Commercial 105Cramele Halewood 93Cristalex'94 94Cristim 2 Prodcom 81Croco 86Crown Cool 110Cyrom România 84Cyrom România 90Cyrom România 91Danone P.D.P.A 78Dedeman 24Dedro Retail 26Delaco Distribution 78Delta Plus 83Devin Romania - (distribuit deTribeca Distributţie) 91Distileriile Regun 94Dobrogea Grup 76, 86Doly-Com 81Domeniile Săhăteni 93Domo Retail 25Dorna Lactate 78Dr. Oetker RO 88Dunapack Rambox Prodimpex105Ecolact CO. 78Edenred 3Elgeka-Ferfelis 104Elion Import-Export 51, 87Elmi Prodfarm 95Elvila 26Emprod 81Ermes Holding 28Esarom Prodimpex (brand -Esarom Equipments) 110

COMPANIE Pg.Esarom România 88Eta Group 104Eurex Alimentare 86Eurocheese Producţie 78Eurokids Import Export 26Euromall Real Estate Developer28Euromonitor 6European Drinks 90Europig 81Europrod 81Expur 84Fabrica de Pâine �erban 77Farmec 95Fattoria Terrantica 41, 81Ficosota Sintez România 86, 95Flavus Investiţii 28FM Logistics 107Forastero 26Fralvil 85Franke România 25Frieslandcampina România 78Fuchs Condimente RO 88Galmopan 77Genco Trade - Intersport România 26Genmar Cosmetics 95Gimrom Holding 22Glina 81Global Trade Centre 28Glykon 106, 108, 109Golf Trade 77H & E Reinert 82Hamé România 82Heidi Chocolat 86Heineken România 92Helco 110Henkel România 95Hervis Sports & Fashion 26Hochland România 79Holdmann Hygiene Solutions 95Hornbach Centrala 24Ikea România 24Industrializarea Cărnii Kosarom82Innova Com 26Inpack 105Interagroaliment 82Intersport 26Interstar Chim 96Ion Mo� 88Iulius Group 28Jidvei - filiala Alba 93

Index112

INDEX

COMPANIE Pg.Johnson Wax 96Julius Meinl România 89Kaufland România 23Kika Mobilier 27Kin 110Kinnarps 27Klevek Factory 85Kotanyi Condimente 89Kubitech 110Kubo Ice Cream Company 87La Fantana 91Carpathian Springs 91Lactag 79Lactaprod 79Lacto Solomonescu 79Lactomac 79Land Development Proiect 28Lefrumarin 82Lekkerland ConvenienceDistribuţie 104Lemarco 85Lemet 27L'Oreal România 96Marathon Distribution Group 104Mars România 86Master House Group 79Matina Prodimpex 110Maxigel 110Medeus & Co Prodimpex 82Mega Image 23Meggle România 79Metro Cash & Carry România 23MIB Prodcom 85Minimax Discount 23Mivan Development 28Mobexpert Holding 27Mobilux 27Müller Dairy România 79Muntina Prod 79Murfatlar România 93Negro 2000 83Nestlé România 86Nordarin Prod Com 27Nordic Investments Fund Retail (JYSK) 25Nova Pan 110

COMPANIE Pg.Novensys Corporation 106OBI România 25Ocean Fish 83Omilos Oradea 28Ostrovit 93Pambac 77Pan Group 77Panfoods România 89Parmalat România 80, 90Pehart Tec 96Perfetti Van Melle Benelux BV - Reprezentanţă 87Perla Harghitei 90, 91Pernod Ricard România 94Pestom 83Podravka D.D. Reprezentanţă 89Praktiker România 25Prefera Foods 43, 82, 85Primulact 80Procter & Gamble MarketingRomânia 96Prodal' 94 94Prodalcom 94Prutul 84PSS-Prosoft Solutions 106Quadrant Amroq Beverages 90Quartz Matrix 106real,- Hypermarket România 23Reklama Shop Packaging 105Render Com 84Rewe România (Penny Market [i Penny Market XXL) 23Romaqua Group Borsec 90, 91, 92Rostar 87S.E.R.V.E. 93Safir 82Salbac 82Sano România 96Sarantis România 96Scandia Food 83Seca Distribution 104Selgros Cash & Carry 13, 23Sergiana Prodimpex 83Sintezis Birotica 110Sofltconsult 106

COMPANIE Pg.Softmatic 106Sortilemn 27Spar 23Speed 93Spicul 77Strauss Group România 89Suninprof Rottaprint 105Supreme Chocholat 87TCE 3 Brazi 76Tchibo România 89Tekzen Rom 25Tetra Pak România 105Titan 77Tohani 93Top Brands Distribution 104Top Gel Prod 88Tordai Hair Cosmetics 96Totalsoft 106Transavia 83TRD-Tnuva România Dairies 80Trident Trans Tex 23Tymbark Maspex România 90Ulerom 84Ulma Packaging 110Unilever South Central Europe 88, 89, 96Unirea Shopping Center 28United Romanian BreweriesBereprod 92Ursus Breweries 92Uti Security & Fire Solutions 106Valco 94Valvis Holding 5, 17, 72, 73 Vascar 83Vel Pitar 77Vincon Vrancea 93Viti Pomicola Sâmbure[ti 93Vinvico 93Vrancart 96Vrancart 105Whiteland Import Export 104Wrigley România 87Zahărul Lie[ti 85Zahărul Oradea 85Zarea 93, 94Zeelandia 77

Re

ta

il

2

01

0

retail 2010

Documents

creterea n lan a preurilor

multe fabrici depe piaa

derea consumului a fost

toare cnd a venit vorba

a investi n romnia

stat n anumite sectoare

o adncire nnisipurile

susinerea statului i