retetele medicinii isihaste gheorghe ghelasie

of 57/57
Gheorghe Ghelasie – Retetele medicinii isihaste Introducere “Bolnav am fost şi m-aţi căutat.” * La “Reţetele Medicinii Isihaste”, facem câteva completări. Mulţi cu greu se descurcă şi nu ştiu să extragă partea esenţială din “teorie”, de unde nevoia unor date directe. Mai ales bolnavul caută Reţeta, care de-i foloseşte, o va şi înţelege apoi. Relatarea noastră se adresează în primul rând “bolnavilor”, care au mare nevoie de “ajutor”. Doar cel bolnav ştie ce mare preţ are acest fapt. Dacă şi cei zişi sănătoşi se vor folosi, cu atât mai mult va fi “împlinirea” noastră. Majoritatea Cărţilor de Reţete, se orientează în primul rând după satisfacerea “gusturilor şi diversităţilor culinare”. Noi căutăm sensul “remediilor” bolilor şi partea “alinătoare şi vindecătoare”. Chiar dacă ne vom repeta, le oferim încă odată spre o mai mare accesibilitate. ** Mâncarea zis “naturală şi vegetală” este specific de “hrană a dobitoacelor”, a tuturor animalelor, dar care are “avantajul” că este “neutră”, nici constructivă, nici distructivă. Omul trebuie să “Umanizeze” Mâncarea prin “FOCUL VIEŢII de SUS”, al CHIPULUI DIVIN al VIEŢII. Păcatul a “adăugat şi un “foc demonic - luciferic” distructiv, al “morţii”. Tot ce distruge are “sămânţa luciferică” şi tot ce DĂRUIEŞTE VIAŢĂ are SĂMÂNŢA DIVINĂ”. Mâncarea noastră este între “moarte” şi VIAŢĂ. DESCOPERĂ această Taină şi vei Regăsi SĂNĂTATEA. RUGACIUNEA VIETII Medicina Isihastă fiind o Medicină de Orientare direct Creştină, începe astfel cu specificul Creştin: RUGĂCIUNEA. “Rugăciunea VIEŢII” În NUMELE TATĂLUI şi al FIULUI şi al SFÂNTUL DUH. “VIAŢA este DARUL Tău DOAMNE. Noi prin păcat l-am rupt şi distrus. Revarsă-L din nou, ca să nu piară CHIPUL Tău din Făpturile Tale. Nu există moarte, ci doar VIAŢĂ. Făptura noastră este ca un “Vas”, care dacă este spart nu mai poate ţine DARUL VIEŢII în el. Noi încercăm să “reparăm” Vasul, dar fără o încă o Readucere a DARULUI Tău, VIATA ne lipseşte. DOAMNE Cel în TREIME IUBIRE şl VIAŢĂ, Miluieşte Zidirea Ta cu Mângâierea PALMEI Tale. Binecuvintează-ne PĂRINTE DUMNEZEU, iartă-ne FIULE MÂNTUITOR şi Tămăduieşte-ne DUMNEZEULE DUHULE PREASFINTE. Sfinţii Tăi sunt Mărturia DARULUI VIEŢII. Fă-ne şi pe noi Părtaşi acestora. Pentru Rugăciunile Preacuratei MAICII Tale în deosebi, dă-ne şi nouă SĂNĂTATEA VIEŢII. 1

Post on 22-Nov-2014

638 views

Category:

Education

24 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

  • 1. Gheorghe Ghelasie Retetele medicinii isihaste Introducere Bolnav am fost i m-ai cutat. * La Reetele Medicinii Isihaste, facem cteva completri. Muli cu greu se descurc i nu tiu s extrag partea esenial din teorie, de unde nevoia unor date directe. Mai ales bolnavul caut Reeta, care de-i folosete, o va i nelege apoi. Relatarea noastr se adreseaz n primul rnd bolnavilor, care au mare nevoie de ajutor. Doar cel bolnav tie ce mare pre are acest fapt. Dac i cei zii sntoi se vor folosi, cu att mai mult va fi mplinirea noastr. Majoritatea Crilor de Reete, se orienteaz n primul rnd dup satisfacerea gusturilor i diversitilor culinare. Noi cutm sensul remediilor bolilor i partea alintoare i vindectoare. Chiar dac ne vom repeta, le oferim nc odat spre o mai mare accesibilitate. ** Mncarea zis natural i vegetal este specific de hran a dobitoacelor, a tuturor animalelor, dar care are avantajul c este neutr, nici constructiv, nici distructiv. Omul trebuie s Umanizeze Mncarea prin FOCUL VIEII de SUS, al CHIPULUI DIVIN al VIEII. Pcatul a adugat i un foc demonic luciferic distructiv, al morii. Tot ce distruge are smna luciferic i tot ce DRUIETE VIA are SMNA DIVIN. Mncarea noastr este ntre moarte i VIA. DESCOPER aceast Tain i vei Regsi SNTATEA. RUGACIUNEA VIETII Medicina Isihast fiind o Medicin de Orientare direct Cretin, ncepe astfel cu specificul Cretin: RUGCIUNEA. Rugciunea VIEII n NUMELE TATLUI i al FIULUI i al SFNTUL DUH. VIAA este DARUL Tu DOAMNE. Noi prin pcat l-am rupt i distrus. Revars-L din nou, ca s nu piar CHIPUL Tu din Fpturile Tale. Nu exist moarte, ci doar VIA. Fptura noastr este ca un Vas, care dac este spart nu mai poate ine DARUL VIEII n el. Noi ncercm s reparm Vasul, dar fr o nc o Readucere a DARULUI Tu, VIATA ne lipsete. DOAMNE Cel n TREIME IUBIRE l VIA, Miluiete Zidirea Ta cu Mngierea PALMEI Tale. Binecuvinteaz-ne PRINTE DUMNEZEU, iart-ne FIULE MNTUITOR i Tmduiete-ne DUMNEZEULE DUHULE PREASFINTE. Sfinii Ti sunt Mrturia DARULUI VIEII. F-ne i pe noi Prtai acestora. Pentru Rugciunile Preacuratei MAICII Tale n deosebi, d-ne i nou SNTATEA VIEII. IUBIREA cea NTREIT i absolut, Milueste-ne i pre noi pctoii, ca iari s cptm ASEMNAREA CHIPULUI Tu, care este VIAA cea nepieritoare. Amin. Condiii preliminare Ce este boala? Este efectul pcatului. Dar celui bolnav nu i se mai imput direct pcatul, c nsi boala este o Rstignire, cu tinderea spre nviere - tmduirea. n boal trebuie s treci prin rstignire-suferin, dar cu Ndejdea nestrmutat a NVIERII. Cine nu are aceast Ndejde, este un condamnat A Ndjdui este o PORUNC a Lui Dumnezeu, care nu vrea moartea pctosului, ci ntoarcerea lui ca s fie Viu. Nu te speria de suferin, dar caut alinarea i chiar vindecarea ei. Pentru Cretini, CRUCEA este Biruina suferinei, nu nsi suferina. ** Ca Medicin Isihast, noi indicm o dubl terapie, att a Sufletului ct i a trupului, ca integralitate. Pcatul la Om s-a produs prin mncarea din pomul morii. Aici noi vedem rdcina bolii. 1
  • 2. Locul memoriilor pcatului este n trup i Sufletul este doar rnit de acestea. Sufletul particip la memoriile pcatului trupesc, dar Firea de Suflet este dincolo de acestea. Biblic, dumnezeu face mai nti Trupul i apoi Creeaz Sufletul pe care l Sufl dup msurile Trupului. Sufletul este Creat dup Memorialul-msurile Trupului. Anticii filosofi, consider Spiritul -Sufletul ca Informaia corpului, pe baza crei se formeaz Corpul. Biblic, este tocmai invers. Trupul este Informaionalul Sufletului. Marea importan a Trupului din Cretinism, trebuie cu insistent evideniat. Omul nu este UNIREA Spiritului cu Trupul, ci tocmai n orientarea cealalt, a UNIRII Trupului cu Spiritul. Atenie la aceast distincie, ca sens de la Trup spre Spirit (nu de la Spirit spre Trup cum zic anticii). Omul nu este Spirit ntrupat, ci este Trup n - Spiritualizat. La antici, Spiritul se face i materie, pe cnd Biblic, materia nu se face i Spirit, ci UNETE materia cu Spiritul i face un COMUN neamestecat, adic se face Trup. Atenie la accepiunea Cretin a Trupului, care nu este simpla materie, ca la antici, ci este UNIREA materiei cu Spiritul. Concepia c Spiritul se poate face o manifestare material este tot aa de greit ca i considerarea c materia poate evolua i deveni i Spirit. Spiritul nu se face manifestare material, ci Particip la manifestarea materiei. i de asemenea, materia nu devine Spirit, ci Particip la cele Spirituale. n sensul Cretin, nu se pune problema Spirit i materie, ci problema Suflet i Corp. Corpul este ntlnirea ntr-un Comun al Sufletului i al materiei. Ca Antropologie Cretin, Fiina Omului este SUPRAFORM - Asemnarea CHIPULUI Lui DUMNEZEU, este Form Creat ca Suflet i energii de Suflet ca materie i UNIREA acestora ntr-un Comun, ca Trup. Trupul-corpul nostru nu este simpla materie, ci un Memorial de Comun Fiinial propriu. Paradoxal, Centrarea Fiinialului nostru nu este n Suflet, ci n Trup, care devine astfel Templul Sacru al Fiinei. i pcatul a atins tocmai SACRALITATEA Trupului, care 1-a fcut casa pcatului i a morii. De aceea DOMNUL HRISTOS a NVIAT cu TRUPUL i L-a RIDICAT la Cer, c TRUPUL este UNITATEA SACR a Fiinialului Propriu. nc odat menionm, ca Trupul s nu se confunde cu simpla materie, ci s fie considerat Comunul de ntlnire dintre Suflet i materie. HAINA de DUH, ca Trup nduhovnicit, este tocmai aceast SACRALITATE a Trupului - UNITII, ICONICUL Cretin. A reface Sacralitatea Trupului, este metoda Medicinii noastre Isihaste. i Omul a stricat aceast Sacralitate prin mncarea pctoas, deci prin Mncarea ne-pctoas s se revin la Sacralitate. Trupul fiind un Comun al Sufletului i al materiei, deci trebuie o Mncare Sufleteasc Sfnt i o mncare material ne distructiv-sntoas. S se treac urgent la o Mncare Sufleteasc i material Sntoas, este condiia tratrii bolilor. Primul desfru al Omului nu este sexul, ci desfrul mncrii i din acesta devine i cel al sexului. Oprirea desfrului mncrii este condiia opririi desfrului sexului. Aici este insuficiena medicinii psihanalizei, c inverseaz raportul dintre sex i mncare i chiar uit de libidoul de nceput al mncrii. *** Boala este o afectare distructiv a Memorialului Comunului Suflet i materie, deci a Trupului. n boal, Sufletul desfrneaz pe seama materiei i materia desfrneaz pe seama Sufletului i a propriei substane materiale. Oprii urgent orice lipire pctoas a Sufletului de materie i totodat oprii orice lipire pctoas a materiei de materie, iat tot secretul Medicinii noastre Isihaste. Mncarea este aceast lipire pctoas, cu reflectri att n Suflet ct i n corp. Teologic se vorbete de Post, iar medical se vorbete de Dietoterapie. Boala se manifest n dou direcii, cu o accentuare, sau o diminuare a mncrii. Cei ce mncai rnult i fr nici-o alegere, oprii-v, c altfel boala v va ucide. Limitai-v la strictul necesar i progresiv sa ajungei la o Mncare Sntoas. Cei cu boli grave, trebuie s treac urgent la o selectare strict a alimentelor. Cei ce nu mai pot mnca, trebuie o silin de a menine hrnirea, tot cu o selectare strict. Reetele noastre vor fi n acest sens. Hotri-v s ncepei tratamentul bolii. Nu mai ntrziai cva fi prea-trziu. Buctria Pregtii cele necesare Tratamentului nostru. Este simplu. Fcei-v rost de: 2
  • 3. * Maina manual de rnit-mcinat (sau electric) s fie instalat permanent, c mereu va fi nevoie de ea. * Masina de tocat zarzavatul (cea obinuit folosit de cei ce macin carnea), la fel s nu lipseasc. Pentru numr mai mare ar fi bun i un aparat electric de mestecat. * Zdrobitor de Usturoi, mai rezistent (de obicei se rupe repede), c se poate zdrobi pentru 1-3 Persoane orice zarzavat crud, ct i Smburii de nuc, alune etc. * Rztoare cu mai multe mrimi (sau mai multe Rztoare pe mrimi), pe care se rad permanent toate ce se pot rade (chiar i smburii). * Strecurtori i Site, cu guri foarte fine i mai mari. pentru strecuratul preparatelor noastre. * Tvi de uscat, indiferent c sunt de plastic, ideal ar fi de pmnt (dar se sparg repede). Cine poate s aib i Tvi cu Sit dedesubt pentru uscarea mai rapid. * O Piu (un vas adncit n care se pot zdrobi cu un mic pislog) de bronz, inoxidabil, sau de lemn. Adesea unele uscturi trebuiesc n prealabil mrunite, ca s poat fi apoi mcinate, cum sunt unele boabe mai mari. * Vase (chiar i de plastic) n care se macin i se pun respectivele alimente, i de asemenea se face dospirea-pregtirea lor. Cteva Vase s fie i de nclzit, mai rezistente, smluite. * Linguria, cea admis bolnavilor, n locul Lingurii, ca s se mnnce ncet i cu salivaie bogat, digestia bolnavilor fiind trei sferturi n Gur. Obinuii-v s mncai astfel i ciorbele i toate preparatele noastre. Rezervai timp pentru Sntate. * Linguri-furculie de lemn i inoxidabile pentru preparare. * Cuit bun, cteva pahare i micile recipiente ce uureaz buctria, dup gusturile fiecruia. * Pungi i Recipiente de Pstrarea ingredientelor strict necesare i folosite permanent. S avei la ndemn cantiti mici de cele mai des folosite, ca: Pinea Pustniceasc uscat; Boabele leguminoase dospite i uscate ca i cteva ce trebuie adesea s le rnii zilnic, cu alternane; cojile liante; din toate cte puin ce trebuiesc zilnic folosite, mai ales cele uscate-conservate. Noi indicm chiar i Sticlele de plastic (n care nu se pot bga fluturi-gselnie, ce vara sunt din plin i stric aproape totul) dar cu condiia s le facei o mic guric pentru aer, altfel produc modificri electro-magnetice nocive. Tot ce uscai, mrunii-le ct s ncap i punei-le n Sticle de Plastic (cu o mic guric sus lng dop) i apoi inei-le pe rafturi ferite de umezeal. Se pot pstra i un An de Zile, neatinse de molii. Mai putei ine i n Bidoane tot de Plastic, mai ales Seminele, dar tot cu condiia s facei cteva gurele n capac pentru aer, ca s nu se asfixieze. Apoi Alimentele: * Indispensabile s fie: Grul, Orezul (chiar dac este decorticat, este un bun diluant-liant ce moaie tria mai ales a boabelor leguminoase); Soia, Lintea, Nutul, Mazrea, Porumbul, de este posibil Hric, Orzul, Ovzul, etc. Zarzavaturile obinuite la fel. Baza este Varza murat, Morcovii (uscai de nu-i putei avea mereu la ndemn), Ceapa, usturoiul, Prazul (crud i uscat) i adesea Sfecla roie, Ridichea neagr. Dup ce v obinuii, vei vedea ct este de simpl aceast Buctrie. Vei rmne mirai, constatnd ct de simpl este de fapt Hrnirea Omului i ct de puin poate s satisfac nevoile organice. Meniuri de Tranzit Mai nti probeaz i apoi folosete. A iei din obinuina proprie este un necunoscut adesea periculos. Mai nti probeaz i apoi folosete. Orice fapt nou, trebuie introdus uor, dac i priete sau nu. Semi-preparatele, fac trecerea la Alimentaia natural, ce unora le este respingtoare. PINEA, aliment-medicament PINEA noastr cea spre Fiin d-ne-o nou astzi. CheiaTerapeutic a Medicinii Isihaste este Chipul PINII. Reetele noastre au ca orientare trecerea de !a alimentaia obinuit, la cea de Tain, care duce la Sntate. Omul este ndeosebi Cerealier. Cine mnnc peste 50% Cereale acela va ti ce este adevrata Alimentaie, mpuinarea Cerealelor i acestea degradate, duc la degenerarea i anomaliile Hranei Omului. Cei bolnavi, dac mai vrei Sntate, luai aminte. Cerealele sunt baza Hranei. Silii-v s rectigai hrana din Cereale i vei redescoperi ce nseamn adevrata mncare. 3
  • 4. ncepei cu Gru mcinat casnic. integral, fr cernere i fr falsificri de preparaie. Folosii apoi toate Cerealele: ovz, secar, porumb, orz, hric, mei, orez. Pinea alb i coapt este doar o umbr a Pinii adevrate. Trebuie s ajungei la Pinea Natural Necoapt. Dar obinuii cu Pinea coapt, greu se poate trece direct la cea Necoapt, de aceia ncepei cu Pinea Semi-preparat. 1. Pinea dietetic semi - preparat. Noi am gsit o posibilitate de Preparat semi - degradat, ce o numim Pinea Dietetic - semi - preparat. Preparare: Gru, mcinat fin, cu puin Mlai, se pune n Ap ce clocotete i se face un Cir (ce fierbe rapid). Atenie s nu fie prea gros, ca s mai putei aduga Praf de Pine Pustniceasc remcinat ct mai mrunt, ca s se ngroae mai mult (ct cuprinde ngroarea Cirului). Acest Praf nu se pune imediat s se lase s se rceasc de jumtate Cirul, ca s nu se degradeze partea natural. Este nlocuirea cea mai bun a Pini coapte. Este foarte gustoas i digestibil. Cei care trec la o alimentaie Dietetic, trebuie s renune tot mai mult la Pinea coapt (foarte acid) i nlocuit cu aceast Pine Dietetic, ca apoi s se treac la Pinea necoapt Pustniceasc. 2. Cirul de Mlai Porumb fcut mlai, se pune n Ap ce clocotete, ca pe gri (mestecndu-se mereu s nu se prind), i se mai las la fiert cteva minute (atenie s nu fie gros, ci semilichid), se mai adaug Praf de Pine Pustniceasc remcinat ct mai mrunt, ca s se ngroae mai mult (dup ce s-a rcit de jumtate), apoi se las la rece. Este Mmliga pripit, foarte dietetic i uoar. Mai ales n perioadele de Tranzit, acest Cir - Mmlig este cel mai Neutru, ce poate fi folosit de toi, n loc de pine, care se leag fr contrarietate cu toate Sortimentele alimentare. 3. Orez fiert la minut Orezul este de o valoare deosebit; pcat c nu se gsete dect decorticat i degradat de jumtate. De aceea noi recomandm ca la Orez s se adauge neaprat Praf de Pine Pustniceasc remcinat ct mai mrunt, ca s se ngroae mai multdup fierberea Orezului, cam un sfert, fa de Orezul folosit), s compenseze coaja Orezului Noi recomandm mcinarea Orezului i fcut ca pe Cir. n Ap clocotit, care fierbe astfel rapid, c fierberea ndelungat l degradeaz i mai mult. O porie bun i pe sturate de acest Pilaf dietetic, este o mncare excelent pentru oricine i mai ales pentru cei bolnavi. Atenie, Orezul fiind un sortiment amidonos, nu se amestec sub nicio form cu Lactatele sau alte proteice. Este o nenorocire pentru bolnavi, Orezul cu Lapte sau cu Brnz, ca i Macaroanele, ca i Cartofii cu Brnzeturi. Se admite doar Zarul limpede, dar s fie proaspt i din Lapte nefiert. Orezul cu puin Miere, cu Prune Uscate, cu puine Fructe de sezon, de asemenea se leag. Sa nu se mai mnnce n schimb i alta mncare. Orezul cu Salate de Verdeuri este indicat, mai ales cu Urzici i Lptuci, Spanac, Mcri. Nu se asorteaz cu amidonoasele tari; nu se leag i se respinge cu toate Cerealele i Cartofii. Nu se admit dou Amidonoase tari, ci doar Unul. Tot n aceste moduri, se poale face Cirul de alte Cereale, ca hric, ovz, secar, orz, etc., dar cu adaos de Praf de Pine Pustniceasc. 4. PINEA Pustniceasc, medicamentul-aliment al Medicinii Isihaste Din cele deja amintite, toat Dietoterapia noastr este pe baza Pini Pustniceti, pe care noi o redescoperim cu o eviden deosebit i insistent. S o introducei pe neobservatele ca Terapia propriu zis Isihast. Se prepar simplu. Grul mcinat n dou feluri, mai mare i foarte fin, pentru cei cu digestia tare i pentru cei mai slabi. Putei macin pentru mai multe zile, dar pentru cei cu boli grave, s fie proaspt. Nu se cerne, se pune puin Ap simpl i se face o coc tare (atenie s fie tare) i se las la dospit cel puin 7-8 ore, dup care se poate folosi. Deci, nu se coace, nu se fierbe, se las complect natural. Daca facei pentru mai multe zile, coca ntindei-o subire de im milimetru i punei-o la uscat uor pe ceva ntins, ntorcnd-o uneori(atenie s nu se usuce la temperatur mare, maxim 30 grade). Noi mai indicm s se pun i puin Mlai de Porumb, c o face mai sfarmicioas i mai digestibil. Pentru cei diabetici, este indicat s se pun jumtate Gru i jumtate Porumb. Se poate aduga si puin Orez, c o face mai suportabil. Nu se amestec ns cu alte Cereale, c o face indigest i grea pentru bolnavi n special. De se folosete spre exemplu Secara sau Hrica (sau Ovzul, sau Meiul, sau Orzul), s se procedeze ca i la prepararea Grului cu doze mici doar de Porumb i Orez. Cei care nu au dini buni, dup uscare s o remacine ct folosete, i s o fac Pesmet, sau o moaie nainte n puin Ap. 4
  • 5. Pinea Pustniceasc din Gru nu se Dospete dect puin, ca s se foloseasc direct (c de se acrete prea tare nu se mai poate mnca goal). Pentru Lapte si Supe - Ciorbe ca i pentru Sosuri, e bine ca i Pinea Pustniceasc s fie i mai tare Dospit-acrit, ca s nu se mai foloseasc alt acritur strin (ce stric). Ca Dietoterapie Isihast, noi excludem Lingura, se admite doar Linguria, ca s se mnnce cte puin, orice aliment s fie bine ptruns de sucurile salivare. S se mestece n gur chiar i lichidele cel puin un minut. Jumtate din digestie se face n Gur. Pentru bolnavi aceasta este esenial. Partea a 2-a nceperea Tratamentului Se ncepe serios Tratamentul. Boala are cteva supape de ieire, de unde simptomele specifice. Este supapa Gastro-Intestinal; Hepato-biliar; Rinichii; Plmnul. Prima este cea Gastro-Intestinal, care se nfund i totodat se altereaz, pn la blocare, lsnd intoxicaia bolii s nvleasc n tot organismul. Cu aceasta ncepem i noi Tratamentul Medicinii Isihaste. Curirea Gastro-Intestinal este adesea dificil i anevoioas. n Intestinele noastre sunt stricciunile alimentelor, ce produc microbi i toxine foarte nocive. i doar o alimentaie selectiv mai poate face ceva. Unii ncearc cu clisme, dar degeaba, c prin alimentaie, iar se refac la loc. Cei bolnavi ori sunt constipai, ori au diareei frecvente, ambele distructive. Cei bolnavi s nceap cu seriozitate o Alimentaie care s refac Sntatea Gastro-Intestinal. Unii mnnc ori prea mult i alimente mbolnvitoare, ori alii mnc insuficient i tot alimente stricate. i unii i ali trebuie s treac urgent pe o Alimentaie Sntoas i strict selectiv. Pentru ambele cazuri. Cerealele sunt prima condiie de tratament. S se opreasc carnea, lactatele, dulciurile, i s se pun accent pe Cereale i zarzavaturi. Dar nc odat menionm. Cerealele sunt baza. Peste 50% s fie Cereale. Mai mult, Cerealele s fie tot mai naturale, c acestea fiind prea amidonoase, pot de asemenea nfunda digestivul i pot ntreine o infecie intestinal. Cerealele fierte sunt acidevtmtoare, pe cnd cele crude sunt neutre-alcaline constructive. Iat de ce noi indicm Pinea semi-preparat, ca nceput, ca se treac apoi la cea ne-coaptpustniceasc (cum o numim noi). Toat stricciunea bolilor noastre este n burt i de aceia la moarte, putreziciunea ncepe de aici. Cine are grija curirii permanente a Intestinelor, deja face pe jumatate tratamentul tuturor bolilor. Mucoasele Intestinale sunt nfundate, inflamate, cu pojghie de reziduuri putrede i toxice, cu microbi viruleni, nct nu mai pot ndeplini funciile normale de digestie i absorbirea hranei. i alimentele cele rnai rele pentru Intestine sunt dulciurile i lactatele (care sunt mediul microbilor), apoi prjelile i fierturile (care prin srurile anorganice blocheaz celulele intestinale i le face inapte funcional). De aceia la muli este o digestie proast, fr asimilarea hranei, cu simptome gastrice (ulcere, gastrite, arsuri, greuri i vome, intolerane la multe alimente), sau cu diareei i constipaii. Lactatele i brnzeturile produc mult mucus lipicios i toxic, iar alimentele dulci, fierte, amidonoase, la fel se lipesc de mucoase i le distruge. Prima grij a bolnavului este igena Intestinal. S fie o purgaie zilnic; nici constipaie. nici diaree. Dimineaa dup toaleta i splarea obinuit, bei nghiitura cu nghiitur Ap simpl (i cu puin Ap Sfinit de este posibil), de la un pahar pn la o jumtate de Kilogram (n timp ce v mbrcai,ce v pregtii de lucru, sau cei imobilizai, din pat). Splai Limba nainte de mucozitile nocturne, cu mlai sau sare, sau simplu cu mult ap i Nasul trgnd Ap pe Nas pn mucoasele nazale devin libere pentru o respiraie liber. Dimineaa este momentul prim al igienei generale. De avei gaze, eliberai-v de ele. Presai uor chiar zona intestinal n dreptul buricului, ca s se desfac circulaia. Dup o jumtate de or de pauz, mncai ceva tot hidratant c organismul are mare nevoie de splare i purgaie pn n Snge i celule. Dimineaa mncai ceva care s mture traiectul digestiv, ca Fructe i vegetale, sau Cereale crude (dar uor dospite; vezi reetele respective). Este o nenorocire mncarea dulciurilor i a lactatelor imediat dimineaa sau a amidonoaselor fierte. 5. Fructe rase sau Morcovi sau dovlecel sau Varz crud, sau o Salat de Vegetale de sezon sau Pine 5
  • 6. Pustniceasc (din diferite cereale, mai ales de gru i secar sau hric) cu un Fruct Acestea s fie Meniul de Diminea. Obinuii-v s mncai o porie bun de astfel de alimente naturale. Silii-v cu voin ferm, chiar dac la nceput vi se va prea respingtoare. Imprietenii-v cu alimentele. Cei cu digestia foarte slbit, sugei aceste preparate i aruncai partea grosier. Noi nu prea indicm sucurile, c sunt prea directe, care adesea fac ru. Zilnic, sugei ca pe o bomboan, mici cantiti de Pine Pustniceasc, ca s v obinuii i s v mprietenii cu ea. pn vi se va face agreabil i chiar plcut. Trebuie s pricepei, c PINEA aceasta natural este Alimentul -Medicament ce-1 descoperim noi. Reducei tot mai mult Pinea obinuit coapt (i aceasta, atenie, s fie fr coaja anorganic). Pinea Cir semipreparat s-o folosii tot mai mult, pn ajungei la cea Pustniceasc. Cnd vei ajunge s putei mnca doar Pine Pustniceasc i Ap simpl (perioade mai mari), ai ajuns la Tratamentul maxim al Medicinii Isihaste. Se mai poate folosi i o alt modalitate, ca Ciorbe - Supe din cele de mai sus. 6. Ciorbe - Supe, din Morcovi, sau dovlecel sau Varz crud, sau o Salat de Vegetale de sezon, (cte un sortiment dup posibiliti, rase ct mai mrunt) cu Pine Pustniceasc (din diferite cereale, mai ales de gru i secar, sau hric). Se rade un aliment de mai sus. cu puin verdea, cu puine semine tot rase, care se amestec bine cu Praf de Pine Pustniceasc (10%) i puin acritur natural i foarte puin sare. i puin usturoi i ceap (dar atenie, puin, c acestea sunt excitante mai ales pentru tineri; prazul este mai bun). Separat se nclzete Apa, care pentru nceput s nu se fac diaree, se ias s fiarb pn la primul clocot. Apoi uor se pune peste cele pregtite, dup diluia ce o vrei, mai zmoas sau mai puin. Ii mai dai gust cu acritura natural (sau o murtur, ca varz acrit, sau castravei murai, sau bor, dar atenie, fr roii, pe care bolnavii trebuie s le evite). Bolnavi s evite solanaceele, adic roiile, cartofi, ardei i vinetele. Silii-v s nu le folosii; sau foarte rar, c produc dezechilibre ntre masa celular i oase. Dac folosii Varz mai mult i mai des, atenie, complectai iodul, pe care l consum aceasta. Lipsa de iod afecteaz Tiroida, cu efecte nocive. Iodul l putei compensa prin alte alimente cu iod mai mult, ca morcovi, napi, praz, pere, struguri. Adesea ungei-v Pielea cu tinctur de iod, care astfel se va absorbi uor. Cei care cu greu pot renuna la preparatele fierte, acestea s fie amestecate cu Preparatul nostru natural (un sfert fiert i trei sferturi natural), ca sa fie o trecere uoar. Astfel, se va trece tot mai mult la partea natural. Pinea Pustniceasc s se evite a fi folosit cu fierturi, c produce fermentaii. Se mai pot folosi i alte sortimente, dup sezon i posibiliti. Cei foarte slabi digestiv, i Ciorbele i supele s le sug i s arunce partea grosier. Atenie, s se mnnce cu linguria, ncet cu mestecare mult. Nu v complicai cu sortimente rare; cele mai la ndemn sunt i cele mai bune. Este chiar indicat s nu se foloseasc sortimente prea variate, ci perioade ct mai lungi s se fie dintr-un singur sortiment. Aa folosii alternativ cel mai mult, Morcovii, Varza, Dovleceii, Verdeurile obinuite i rar altele mai deosebite. Cerealele la fel, Grul i Porumbul pe prim plan i apoi Orezul. Cei bolnavi s evite cartofii i roiile, mai ales bulionul, care este foarte nociv la boal. Noi mai recomandm insistent, ca zilnic sa se foloseasc Semine de Dovleac (crude, neprjite), cte o mn, c deparaziteaz traectul digestiv i totodat hrnete, i de asemenea desfund secreia biliar. La fel este Urzica, vegetal minune, crud sau uscat. Fructele s nu fie prea dulci, dar nici acre. S se evite dulciurile c sunt otrava mascat a bolilor, n boal este nevoie de o hrnire uoar, dar dulciurile trec prea repede n snge i adesea nedigerate i intoxic mai mult dect hrnesc. La fel lactatele i brnzeturile, care nfund circulaia digestiv i trec nedigerate n Snge i se depun n organe. Trebuie o alimentaie ct mai natural, pe care organismul bolnav cu puterile ultime, le mai poate digera. i mai trebuie ca organismul s fie repus pe picioare s nceap digerarea. Copilul mic are special nite sucuri ce pot digera Laptele (dar natural de Mam), dar adultul are doar Sucuri pentru Pine - Laptele vrstei a doua. De aceia noi insistm cu atta eviden pe Pine, ca Arhememorial al Hranei noastre. Pinea (dar cea necoapt, pustniceasc) reface Memorialul digestiei i al hranei, de unde i efectul medicamentos. 6
  • 7. 7. Piureuri de Vegetale cu Pine Pustniceasc; srmlue i chiftele cu Pine Pustniceac. Este Meniul pentru masa de Prnz. Morcovi, sau dovlecel, sau Varz crud, sau o Salat de Vegetale de sezon, (cte un sortiment dup posibiliti, rase ct mai mrunt), cu Pine Pustniceasc (din diferite cereale, mai ales de gru i secar, sau hric, 10%) i puin acritur natural i foarte puin sare. i puin usturoi i ceap (dar atenie, puin, c acestea sunt excitante mai ales pentru tineri; prazul este mai bun). Se face astfel un Piureu ce se dilueaz ori cu alte vegetale rase, sau cu puin Ap (uor nclzit sau fiart pentru cei predispui la diareei). Se mnnc cu puin Cir de Porumb. Se pot folosi i murturi. Dintr-o cantitate mic de acest Piureu se face i o ciorbi, punndu-se Ap nclzit sau fiart i cu adaus de acritur-muraturi. La fel, din cele mai de sus, se fac mici Srmlue, care se nvelesc n foi de Varz crud sau acr, sau n foi de Vi. Tot la fel se fac Chifteluele, dar mai tari, cu Pesmet de Pine Pustniceasc pe deasupra. Se mai face un sos picant din materialul respectiv, cu un adaus mai mare de acritur i ceva condimentat. Se mnnc la fel cu puin Cir de Porumb. Din mici cantiti din acestea se face i Supa. ca felul doi, ca mai sus. Noi indicm s se mnnce nti mncarea mai tare i apoi ciorbele zmoase. Supa s fie felul doi. Aceste Meniuri naturale, sunt foarte hrnitoare, chiar dac sunt n cantiti mici. O lingur de mncare natural, face ct o farfurie mare de fierturi. Mai ales pentru bolnavi, mncarea cu pictura este la fel cu cea cu farfuria. Pentru masa de Seara, se poate folosi tot ca la Prnz, sau se repet meniul de Diminea. (Vezi reeta 5). Bolnavii s evite pe ct posibil Uleiul, ca i orice grsime direct, ca unt, smntn, c acestea trec nedigerate n Snge i produc nfundri circulatorii. S se foloseasc Seminele Uleioase mcinate. Atenie i seminele trebuiesc inute pn la 10 ore n Ap, ca s se desfac partea uleioas i s se neutralizeze rncezeala datorit uscrii. Se indic i o selectare diurn a mncrii. Dimineaa s se mnnce Fructele i Hidricile, dar nu dulci, dar nici prea acre. Se pot folosi citricele i alimentele uor acide. La Prnz s se foloseasc alimentele Proteice, puine lactate-brnzeturi (de unii chiar ou i carne) i boabele leguminoase, ca fasolea, soia, lintea, mazrea. Seara s se foloseasc amidonoasele-glucidele, cele uor dulci. Aa, s nu se amestece unele cu altele, c devin indigeste. Se poate folosi ns i un singur sortiment pe toat ziua, dar acesta s fie amidonos, nu proteic i acid. Bolnavi s fie ateni cu aceast selectare. Se tot vorbete de o alimentaie complet, vitaminoas, caloric. Pentru bolnav nu mai este important cte calorii, dar trebuie inut cont de prile celelalte. tiina a descoperit importana hranei complecte, adic s fie deodat cele trei categorii, glucide, proteine i grsime. Meniurile noastre naturale satisfac aceste condiii. Fiind naturale, au toate vitaminele. Seminele au grsimi i Proteine. Pinea Pustniceasc are din plin partea amidonoas. Problema mai delicat este cu aa zisele Proteine eseniale, ce nu se gsesc n vegetale. Nucile, Urzica, Hric. Ovzul. Lintea, i mai ales Soia, au i aceste ingrediente. De aceia este indicat ca totui s se mai foloseasc de bolnavi i puine lactate-brnzeturi (dar tot ne-degradate termic), care au proteinele eseniale. Noi evitm carnea, oule i petele, dar nu cu exclusivitate total, mai ales pentru unii care cu greu pot trece la mncarea direct natural. Laptele i brnzeturile s fie doar naturale, netrecute prin foc, pasterizare sau alte prefaceri. De asemenea, s fie n cantiti minime, doar att ct s completeze lipsurile proteice. O Lingur de ca dulce, pn la 10 linguri de Lapte dulce sau iaurt, sunt suficiente. Mai mult, acestea s fie doar pe stomacul gol i rar nimic altceva, i s se mnnce dup o or alte sortimente. Cei ce muncesc mai greu, pot folosi i cantiti.mai mari, dar tot n condiia de a fi singure. Timpul cel mai indicat este nainte cu o or de masa de Prnz. De avei posibilitatea de Lapte direct de la vac, facei cam o jumtate de Kg. Iaurt, care s se acreasc foarte puin i mncai-l aa, trei zile pe Sptmn; ajut mult. Excludei cacavalul, brnza topit sau alte feluri de brnzeturi fermentate. Pentru holi grave, acestea sunt otrvuri. Caul dulce este cel mai accesibil, dar nu mult. Aceast cantitate minim este suficient. Baza alimentaiei este n verdeuri, n Boabele leguminoase i mai ales n Cereale. Fructele sunt deserturile. Cine nu nelege aceasta, nu va beneficia de tratarea bolilor. Dup mesele principale, nu v grbii s mai mncai, ci facei o pauz, n care s bei doar Ap simpl, gur cu gur i la intervale de 10-15 minute, ca s se dizolve sucurile stricate dup digestie, s se purgheze reziduurile digestiei i s se spele murdriile digestiei. inei Apa ntr-o sticl albastr la lumin cteva ore, 7
  • 8. ca s se dezinfecteze i eventual punei un cel de usturoi puin zdrobit, sau n caz de diaree, fierbei Apa i apoi lsai-o la lumin cteva ore i aa folosii-o. Apa este al doilea Medicament dup Pine, n Medicina Isihast. Seminele uleioase trebuiesc neaprat muiate 10 Ore (uor zdrobite, dar nu mcinate, ca s nu ncoleasc, ce le d o toxicitate de ncolire foarte distructiv pentru bolnavi). Zilnic folosii smburi de nuc, sau de alte Semine (dovleac, floarea soarelui, alune, n prealabil muiate, cum s-a menionat mai sus), nu mai mult de o Lingur, pe care s le mestecai ncet ca pe bomboane, naintea meselor principale: sunt aliment-medicamentul de cea mai mare valoare. Cei fr dini s le zdrobeasc foarte bine ca pe o past. Atenie, s fie bine mestecate n gur, cel puin trei minute la orice nghiitur. Meniurile noastre sunt pentru cei bolnavi n primul rnd. V redm cteva repere de Meniuri Sptmnale i Zilnice. Muli se plng c nu tiu ce s mnnce. Dup cum am mai amintit, folosii din plin doar cteva sortimente, ce sunt la ndemna oricui, ca: Varza. Morcovul, Dovlecelului dovleacul), Sfecla (roie i chiar cea furajer, dar nu cea de zahr); apoi verdeurile ca Salata, Urzicile, Loboda i Dragaveiul, frunzele crude de Ridichi, spanac etc. Apoi Boabele leguminoase, Soia, Mazrea, Lintea, Bobul, Nutul. Fasolea are o toxicitate, ce necesit preparaii speciale (vezi reetele mai de la sfrit). De asemenea, menionm c este bine ca s se foloseasc doar un Sortiment ct mai mult timp, ca Sucurile digestive s se obinuiasc tot mai mult cu astfel de alimente. Sptmna nti Luni, Mari i Miercuri baza s fie Morcovul din care facei Preparatele amintite (vezi Reetele 5, 6, 7). Joi, Vineri, s fie Varza crud sau acrit-murat (tot n Reetele 5, 6, 7). Smbt i Duminic iari Morcovul. Ca Fructe, ori doar Mere, ori doar alt Fruct de sezon. Sptmna a Doua Luni, Marti si Miercuri, baza s fie Mazrea. Joi. Vineri, s fie Lintea. Smbt i Duminic iari Mazrea, Ca Fructe, unul de sezon. (Vezi Reetele respective cu boabele leguminoase) Sptmna a Treia Luni, Marti i Miercuri, baza s fie o Verdea, ca Salata (sau alta). Joi, Vineri s fie Urzica crud (sau Spanacul sau loboda, sau alta la ndemn). Smbta i Duminic iari Salata. Ca Fructe, unul de sezon. (Vezi Reetele respective cu Verdeuri). Sptmna a Patra Luni, Mari i Miercuri baza s fie o Cereal, ca Gru (ori secar, ori hric). Joi, Vineri s fie Orezul (sau alt cereal). Smbt i Duminic iari Grul. Ca Fructe, unul de sezon, (Vezi Reetele respective cu Cereale). i aa se alterneaz pe Sptmni cu reveniri i repetri. Dai importan ritmului diurn. Dimineaa hidratai-v bine, cu Ap simpl, cu Sucuri, cu Fructe, eventual cu Supe de Zarzavat. Mncai la Prnz mai de vreme, chiar pn n 12, c la bolnavi digestia se face mai greu. Seara s se mnnce pn n ora 8 (20), ca dup aceast or s se fac pauz, eventual mai trziu s se mai foloseasc un Fruct sau o Bomboan Dietetic (vezi reeta). Cei bolnavi s caute o respectare ct mai strict n acest sens; s se gseasc o modalitate de a mnca mai devreme. Facei tot posibilul i ctigai Alimentaia de Cereale 50%. Repetm mereu, Omul este Cerealier prin esen, ncepei cu Cereale semifierte (vezi reetele respective) i tindei s ajungei la cele ne-fierte i necoapte. Cerealele au n sine Arhememorialul Hranei Omului. Sntatea este n acest Memorial de Origin. S se evite dulciurile cu Cerealele. Cerealele au ele suficiente Glucide, ce doar aa se pot asimila i folosi de organismul nostru. Nu cutai Medicamente pure, c nu exist. Orice Aliment este totodat i Medicament, dac se tie cu s se foloseasc. S nu fie amestecat, s nu fie degradat, s nu fie n contrarietate cu altul. Extractele tari, ca Ceaiuri i tincturi i pastile sunt trei sferturi otrav; trebuie cu mare atenie folosite. n Terapia noastr pot aprea diferite reacii, dintre care, diareea este cea mai frecvent. Dar pe ct este de neplcut, pe att este de folositoare, c purgheaz natural toate reziduurile intestinale, ce sunt pietrificate pe digestivul nostru. Mncarea natural le disloc, dar produce i o repulsie de asimilare, n caz de diaree, folosii o Zi Mere, Ceai de Coada oricelului, de Ment, Cir de Orez, Teci de Fasole uscat bine 8
  • 9. mcinate i lichide puine, dar din jumtate n jumtate de or. Evitai supele-ciorbele. Mncai apoi multe preparate cu Cereale Semi-fierte sau ne-fierte. Nu uitai puin Usturoi i Praful de Urzic uscat. La nceput vei avea balonri i alte manifestri intestinale, dar acestea sunt mai mult o curire a traectului digestiv Gazele de obicei trec n Snge i-l intoxic. Cerealele fiind un pansament pe mucoase, nu mai las intrarea n Snge i de aceia se acumuleaz n Intestine. Cnd gazele nu vor mai fi puturoase, este un semn c Intestinele s-au debarasat de focarele de putrefacie. De mai folosii Pinea obinuit coapt, evitai coaja rumenit i ars, c nfund pliurile mucoaselor. Este o mare greeal prjirea Pinii, c produce blocri de asimilare. Partea a 3-a nc un fapt de mare importan. Viaa este Hran, Micare i Druire. De lipsete una se degradeaz celelalte. De aici Terapia Medicinii Isihaste ca SACROTERAPIE, Psihoterapie i Mobilo - Dietoterapie. Originea vieii noastre este divinul, fa de care trebuie permanent s avem rememorarea i Actualizarea. hrana din Origine este astfel prima condiie a Sntii. Prin rugciuni i ritual Religios facem aceast HRNIRE din Originea VIEII. Cine uit de ritualul divin, este rupt de Originea VIEII. Dup cum Zilnic trebuie s mncm, aa Zilnic trebuie s facem ritualul divin, ca prima hran. Chiar dac nu suntei religioi, facei totui cteva gesturi ritualice divine, ca s Rememorai Origine vieii, Ca Medicin Isihast noi dm cteva repere n acest sens. Ridic Minile n sus cu Rugciune ctre DUMNEZEU Cel din nlime, din care curge Viaa lumii. Pleac n nchinare Capul n jos, prin care recunoti pe DUMNEZEU ca DTTORUL Vieii. Pune Minile la Piept n dreptul Inimii i f-te ca un ALTAR propriu, pe care s VIN DUMNEZEU i la tine. Tot cu Minile la Piept, dar cu Palmele n sus ca un Vas ce s ntruchipeze toat Fiina ta Suflet i Corp ca un POTIR, n care s se toarne SNGELE Vieii (care pentru noi Cretini este SNGELE Lui HRISTOS). Desf Braele lateral, ce prenchipuie c DIVINUL Se NTRUPEAZ n toat Fiina ta Suflet i Corp, i tu te faci un TRUP al DIVINULUI (ce pentru noi Cretini este TRUPUL Lui HRISTOS Cel Liturgic - EUHAR1STIC). Viaa din tine este PREZENA NTRUPRII DIVINULUI. Dac lipsete i Viaa din tine va lipsi. Unete Palmele iari la Piept ca o MPRTIRE a ta cu DIVINUL-VIAA (HRISTOS EUHARISTIC). Cu Minile n sus i Capul plecat, zi cu fric i cutremur MAREA RUGCIUNE pe care totodat o ZICE nsi DOMNUL HRISTOS i SFNTUL DUH. RUGCIUNEA TATL NOSTRU, la care i iadul cade n genunchi. Acesta este RITUALUL SACRU LITURGIC al VIEII, fr de care VIAA se oprete din CURGEREA sa. Fiecare poate face o Deschidere Pre-Liturgic. Noi ca Medicin indicm i aceste GESTURI RITUALICE, pentru c Medicina este ceva practic i concret, Mintea bolnavilor este atins i incapabil de efort, de aceia ca Medicin noi recomandm un SACRU direct. Cei bolnavi s fac aceste simple GESTURI SACRE i MEMORIILE SACRE se vor trezi n Sufletul i Corpul lor. Viaa fr MEMORIILE SACRE nu va reveni la Via. La fel Psihoterapia, ca Rememorarea propriei Personaliti n care este Potenialul Vieii noastre de Natere. De pierdem Memorialul acesta de Natere, se destram nsi capacitatea de Via a Fiinei noastre. Noi ne Natem cu un Anume Potenial de Via care trebuie Deschis i manifestat i care este nsi Trirea Vieii proprii. Atta Trim ct Potenial de Via avem. Dm i n acest sens cteva repere, de Rememorare, ca Psihoterapie. Nu fii fixist (adic s faci doar ce crezi tu); cu voin ascult i de ali. Astfel te vei vindeca de propriile iluzii i ncpnare. Nu fii izolat i nsingurat, ci n dialog cu toi i cu toate (pcatul demonic face tocmai un gol de dialog). Viaa este Comunicabilitate. Fii comunicabil chiar dac te forezi. Fii Vesel chiar dac nu te simi bine. pentru c fondul Viei este Bucuria - Lumina. Impunei un zmbet permanent. Suport i ce nu-i place la alii i treci peste toate defectele lor (care sunt legate de caracterul propriu). Nu mustra direct, nu spune greelile, fii delicat cnd faci totui cte o observaie. Nu te enerva c alii nu sunt ca tine i-i stau chiar n potriv. Astfel te vei vindeca de contrarietate i te vei bucura de convieuire n tot momentul, ncearc s ai afeciunea mai tare dect respingerea. Nu admite frica, timorarea, grija zilei de mine; nu-i f iluzii, las totul la momentele lor. Timorarea este slbnogirea Sufletului. Fii optimist, chiar de lucrurile par total ncurcate; crezi n rezolvarea miraculoas. Toate simptomele de boal, toate certurile, toate contradiciile, greelile tale i ale altora, consider-le trectoare i tu astfel vei rmne neatins. Chiar dac ai avut i mai ai crize violente, toate vor trece. Nu admite teama c va fi mai 9
  • 10. ru, ci mai bine. Nu admite tristeea dup greeli i conflicte, las-le la momentul cnd te vei analiza pe tine (la spovedanie mai ales). Nu f o scrupulozitate patologic. Nu abandona activitatea, chiar dac nu te simi bine i dai randament puin. Ct ai fi de bolnav, nu renuna la un ceva activ, ct de ct. Este ODIHNA a toate. Bucur-te chiar dac i se pare c nu ai progresat nimic. Viaa are o Supralege, a ODIHNEI SACRE, indiferent de stare. n aceast ODIHN nu mai conteaz nicio evaluare, este DARUL Lui DUMNEZEU peste toate considerentele. Bucur-te i tu cu adevrat de acest miracol. Igiena corporal i a locuinei este obligatorie: la fel Igiena Mobiloterapiei n Corpul nostru. Unii din zis motiv religios, opresc orice micare a corpului, ca s nu fac magia organelor. ntr-adevr, mare atenie n acest sens. Sportul este folositor i admis? Copii trebuie s se joace, s se mite ct mai mult. Mobiloterapia noastr este n acest sens, far concentrarea pe Organe sau funcii (cum fac alte practici oculte). F doar micare i nu te gndi la ea. Nu asocia micarea cu Mintea, ci din contr trece Mintea n micare. Micarea noi o considerm mai puternic dect Mintea i care poate s domine Mintea. Micarea este Voin nu gndire i Volutivul este i dincolo de Minte. Viaa este mai nti Voin i apoi Gndire-structurare. Dumnezeu nti a VOIT i apoi a Gndit Fpturile. Armonia dintre Voin i Gndire este necesar, dar Voina trebuie s mite Gndirea. Mobiloterapia, sau circulaia liber a micrilor de Via, este tot aa de important. Boala blocheaz micarea i de aceea trebuie s-o restabilim. Degeaba mnnci dac nu va circula armonios n tot Organismul. Micarea aceasta s nu fie confundat cu spoitul sau alte practici oculte. Este o micare normal a funciunilor Organice, ce trebuie mereu restabilit, pcatul fiind acela care adaug micri negative i distructive. Dup cum te speli i faci toaleta normal, aa trebuie s devin i Mobiloterapia micarea. Cine nu se spal se mpute i cine nu se mic la fel se stric. Dm i n acest sens cteva indicaii sumare, minim de folosire. Cei slabi s fac o Mobiloterapie uoar, legnri ale capului pe pern, strngeri de pumni i tlpilor; legnri din culcat ale trunchiului, rotirea ochilor; frecionarea Urechilor i a zonelor dureroase; uoare frecii. Pentru cei bolnavi Mobiloterapia este aproape mai important dect mncarea, c fr Mobiloterapia nici mncarea nu mai ajut. Nu uitai nchinciunile chiar din culcat, pn la cteva sute. S se fac zilnic micri. Cei foarte bolnavi s fac aceste micri culcai i chiar pe pern. n boli micarea este egal cu hrana, spune un proverb. V indicm i noi cteva repere de Mobilitate, ce se pot face Zilnic i cu accent peZilele Sptmnii (ntr-o Zi cu accentul pe o Zon, n cealaltpe alt Zon). Sunt Trei Zone principale, ce trebuie avute n atenie: Cap-gt; Trunchi-viscere; Membre-piele. Dimineaa se fac presrile; Seara se fac ntinderile; noaptea se fac acumulrile - creterile. Pentru Cap - Gt: Brbia cu ncordarea zonei Tiroidice a Gtului din fa, se apleac cu presare, pn ajunge la Piept. Se revine i iar se face aplecarea, ncepei uor i progresiv; mrii numrul de la 10 la 20, apoi la mai mult, pn facei chiar cteva sute. Desfund circulaia spre Creier i n tot Capul. Ridicarea Brbiei cu Capul pe Spate i ntinderea Gtului tot din zona Tiroidic. Tot attea cicluri progresive. Tragetiv de Urechi, n jos, n sus, lateral, ; frecai-le pn se nclzesc i se roesc. Revigoreaz tot Capul. Intelectualii i cei ce stau mult n Picioare i au ameeli, s fac mai des aceasta, n rceli, cnd se st n curent i vnt, tragei-v de Urechi i nu vei mai rci. Obiceiul de a lua de Urechi pe Copii, prin care se cuminesc, este o realitate, c restabilete Activul Creierului. Ochii, sunt tot aa de importani. nchidei-i, deschidei-i mari, privii n sus, n jos, lateral, cruci, dar atenie, uor i progresiv ca numr. Aplecai-v cu Fruntea la podea, i stai aa un timp; sau cu Capul atrnnd n jos, sau ntr-o poziie ct mai aplecat. Face o irigare mrit a Creierului. Atenie, s fie ncet i s nu exagerai, mai ales cei predispui la tensiune. A moi cu Capul aplecat n Piept, este o Odihn bine tiut. Ciocnii-v Capul cu nodurile pumnului, uor, dar numai partea superioar pn la Tmple, desfund Creierul. (Unii Profesori au obiceiul de a face aceasta la elevii greu de Cap). Se mai pot face i rotiri ale Gtului i tot felul de micri, ce depind de fiecare i de timpul rezervat. Pentru Trunchi-viscere. ncordeaz zona Diafragmatic i Umerii, ca o stoarcere i iar revin-o i iar ncordeaz, n numr progresiv, de la 10-20 la o sut i chiar mai mult. Respiraia s fie de voie. Dilat Diafragma i desf Umerii cu Pieptul n afar, la fel ca numr. Rotete Pieptul cu Umerii i zona Diafragmatic n dreapta i n stnga, cu Presarea sau dilatarea n Plmni i n tot Abdomenul. Ca numr la fel. Inspir adnc (ct poi de mult) i apoi expir aerul ncet cu ncordarea Pieptului i Zonei Abdominale, a Membrelor, a ntregului Corp, cu o stoarcere total, ca s ias toate toxinele; sau cu Dilatarea acestor 10
  • 11. Zone. Batei-v cu Pumnul n Piept, pe tot Sternul (mai ales n zona epigastric-capul Sternului) uor i progresezi. La fel, batei zona costal din drepul Stomacului, Splinei ca i din dreptul Ficatului. Batei i zona Intestinal. Desfund Organele Interne i Mduva Osoas i stimuleaz imunitatea. n boli imunitatea (sistemul de rezisten i autoaprare) este n deficit, ntinde ncet i foarte lent Minile i Picioarele, Coloana Vertebral cu aplecarea uor n fa; dilat-lrgete toate Organele din Corp (i Creierul), inspirnd adnc i stai un timp n aceast dilatare general. Putei diversifica n mai multe forme, dar acestea sunt de baz. In boli, Zona Abdominal este cea mai afectat, ca i Zona Plmnilor. Cei emotivi i cu simptome de ameeli, de tremurturi energetice, de scurgere de energie, de timorri i fric prin fiori n tot corpul, de blocri respiratorii i motorii, sau alte simptome psiho-organice s fac Mobiloterapie cu intensificare i mutare n prile corporale cele mai puternice, n aceste cazuri, tragei-v de Urechi, frecionai-le; strngei puternic Pumnii i degetele Picioarele, absorbind orice simptom n aceste locuri; presai degetul mic n podul palmei i dilatai Fruntea cu Ochii mari; mutai atenia din Minte n aceste Zone cu micrile respective i pstrai poziia lor ct mai mult timp. Pentru Membre - Piele. Minile i Picioarele ca i Pielea (Organele Externe), sunt tot aa de importante, ca i Capul i Trunchiul cu Organele Interne. Strnge Pumnii i Tlpile Picioarelor, ct de mult, cu rotirea lor. cu ncordarea Minilor pn Ia Umeri i a Picioarelor pn sus, presndu-le. De nu putei face ambele Zone deodat, facei separat. nindei Minile i Picioarele cu desfacerea Umerilor i Pieptului. Ca numr ct putei de mult, dar uor i progresivezi. Sprijinii Minile i Picioarele (deodat sau separat) de ceva i mpingei ct de tare. Cei mai tari s fac i flotri. Degetele de la Mini i Picioare, presai-le, nindeile, micai-le n toate sensurile, rotii-le, c sunt la fel de importante, n acestea sunt terminaiile nervoase ale circuitelor Organice. Cei cu ameeli s preseze degetul mic. Minile i Picioarele s fie permanent calde, de aceia bolnavi s aib la ndemn crmida fierbinte ntotdeauna, mai ales la culcare i cnd se mnnc. Aceste mici operaii sunt de o valoare decisiv n boli. Frecionai-v Pielea cu Unghiile (atenie, nu cu degetele direct, c se produc electrizri negative i scoate i distruge energia din Organe). Zisele frecii - masaje sunt n majoritate greite, c se fac cu frecarea Pielii. Doar cele cu presare, ciupire , batere, zgriere, sunt eficace. Cei cu rni i foarte sensibili la Piele, s se mulumeasc doar cu baterea cu nodurile pumnului, foarte uor i progresivezi Diferitele unguente sunt mai mult nocive, ca nfund respiraia Pielii, care n boli este foarte deficitar. Starea n Aer liber. Splrile cu Ap dau rezultate bune. Zisul masaj bioenergetic la fel este nociv, c se face cu energii scoase din Organe (i aa dereglate). Pielea este un Organ foarte miraculos, Se zice c Pielea este Creierul Personalitii - Individualitii. Zisa hain este Pielea. Adam a rmas gol (dup pctuirea din Rai), pierznd haina Pielii, rmnnd doar cu Pielea goal. Acupunctura (confirmat de tiin), susine c pe Piele sunt toate circuitele Organice, ca o Reea similar Creierului. Pielea este Organul de Comunicare cu Mediu i totodat Rspunsul propriu la acesta. Magia energetic pe Piele este periculoas, de aceia noi nu admitem dect stricta meninere a funcionalitii, ca o Igien a Pielii. Se pot folosi compresii cu plante, mai ales cu Foi de Varz. Cine nu face aceast Integralitate Terapeutic, nu va obine rezultatele dorite. Muli se plng de eecuri, tocmai datorit acestui fapt. Mobiloterapia putei s o facei permanent, chiar cnd mergei sau stai sau lucrai. Doar Zona Diafragmic s fie pe stomacul gol. Cnd citii chiar, facei cte o Mobilitate din cele indicate. Atenie. Sacroterapia, Psihoterapia i Mobiloterapia, nu se fac n vzul lumii, ci intim i strict particular. Unii caut zise practici n comun, ce nu sunt cretineti. n sens Cretin doar n Biseric se face ritualul comun, n restul este o proprie intimitate. n aceast Perioad de Tranzit, trebuie s v obinuii cu un Mod de Via mai disciplinat, dar fr fixisme patologice. Nu facei treceri brute, dar insistai pe ctigarea i noii orientri. Cei cu boli grave i serioase, nu au ce mai alege, trebuie s treac direct la o Selectare strict. Nu v pierdei Ndejdea, facei-v Datoria de a mai Salva i minimul de posibilitate. Prin pcat noi am distrus Viaa, tot nou ni se cere i o refacere a ei. DUMNEZEU vrea s ne AJUTE, s Vrem i noi s o Recptm. 11
  • 12. n perioada de Tranzit, avei n vedere obinuirea cu Cerealele n special. Medicina noastr Isihast insist pe aceast Tain a Cerealelor, care mai pstreaz ARHEMEMORIILE unei Hrane de Via. Zilnic mestecai n gur cteva boabe de Gru, de Porumb, aa uscate, ca s v obinuii Sucurile cu acestea. Ostaii Romani n lungile lor maruri, mncau Boabe de Gru i erau scutii de ulcer i gastrite acestea fiind un adevrat pansament gastric. Noi ca Medicin Isihast punem mai mare accent pe micare. Respiraia i relaxarea fac o detaare de Corp. Medicina noastr vede Realitatea ca o iconare de oprire n Corp, dar nu ca materializarea lui, ci ca Templu Sacru al Spiritualului. Sufletul nu se preface n cele Corporale, se Odihnete n Corp, dar atenie. Sufletul se Odihnete doar dac Trupul se Mic. Concepia obinuit este c Micarea Corpului agit i Sufletul i trebuie o linitire a Corpului pentru a se liniti i Sufletul. Noi altfel vedem lucrurile, ntr-adevr din cauza micrilor Corpului se uit de Suflet i chiar l contrazice dar noi facem din Micare un Gest Sacru n care Corpul Rememoreaz tocmai Sufletul. Noi nu facem dematerializarea corpului n principiile Sufletului, ci Sacralizarea corpului cu cele ale Sufletului. F din orice Micare o RUGCIUNE este idealul nostru. A te ruga direct cu Micarea, nu cu Mintea, este specificul Medicinii noastre. Relaxarea de asemenea tot pe un Gest-micare, nu prin meditaii mentale. Nu folosii condimente artificiale si nici acrituri tari. Noi indicm o Reet la ndemna oricui. 8. Bor pentru acrit Mlai, Gru mcinat, puin Miere (sau sfecl roie) i puin Varz tocat, toate ntr-un borcan cu Ap cald (trei sferturi Ap), se ine la cald pn se acrete. Cantitatea s fie dup necesarul propriu (s nu fie vasul prea mare, ca s nu se nvecheasc). Dup ce s-a acrit bine, scoatei-1 n alt borcan i punei. Sare mai mult i ceva verdea. Orice Preparat Dietetic s-l acrii i srai potrivit cu acesta. Cnd se termin se oprete puin acritur ca maia i se repet cu alt tura ca mai sus. Nu mncai nici prea acru nici prea srat. Evitai acriturile rafinate i directe ca oetul i citricele tari. Lmia este ntr-un fel bun, dar s nu se foloseasc mereu, ci facei-v Borul de Tarate, care are i elemente hrnitoare. Este bine s nu punei acritura n tot Preparatul, ci atunci la mncare, c uneori simi nevoia de mai puin acru, sau mai mult. Preparatul de baz e bine s fie fr sare i acrituri, i pe lng aceasta o Salat sau un Sos mai condimentat cu sare i acritur. Cnd mncai le amestecai cte puin de fiecare dat. dup gust. Cei care nu pot s treac repede la o Alimentaie natural, pot folosi cu precauie i nite Preparate uor fierte. Atenie, s fie n cantiti mici i doar la masa de Prnz i doar de dou ori pe Sptmn. 9. Soia fiart la minut Se macin fin Soia i se face un Cir rapid n Ap ce clocotete i se fierbe cteva minute pn se ngroa. Separat se face un Sos din puin Ceap (praz, usturoi, hrean, mutar, la alegere), la care se mai adaug un condiment verde sau uscat, puin nuc n loc de ulei, chiar cteva msline, varz murat, sau castravei murai. Se mnnc amestecnd la fiecare ingerare dup gustul propriu cu Iahnia respectiv. Este un preparat energetic. Soia are toi Aminoacizii eseniali; este un aliment de mare valuare, pe care bolnavii ar trebui s-l aib n vedere. Va trebui ns s se treac si la Soia dospit, ce nu este degradat prin fierbere. Atenie. pentru cei necstorii i tineri, crora le produce explozii hormonale. S fie o cantitate mic i nu prea des. Cei care muncesc greu, o pot folosi. 10. Iahnie de Fasole boabe (sau mazre, sau Nut, sau Linte, sau Bob etc.) semi - fiart la minut Ca la reeta precedent, dar cu sortimentele respective, separate i neamestecate. 11. Legume fierte rapid Toate Legumele se preteaz la diferite Preparate, deja folosite n mod obinuit. n sensul Medicinii noastre, noi indicm la fel o fierbere rapid i ct mai scurt. Aa se toac-rad ct mai fin, se zdrobesc, i cu foarte putin Ap se fierb cteva minute doar. Atenie, s nu fie dect maxim Trei Sortimente, i acestea de aceeai categorie, legume cu legume, rdcinoase cu rdcinoase. Seminele Uleioase se pun doar dup fierbere, precum i condimentele. Se adaug 10% Pesmet de Pine Pustniceasc. Se mnnc ncet cu Cir gros de Porumb (mmligua pripit; vezi reeta 2). 12. Varz dulce sau murat semiclit, cu Nuc (sau semine de dovleac, floarea soarelui, alune de pdure, ce au fost mai nti muiate). Se toac bine varza i se freac n puin sare (de este cea dulce) i se fierbe n propriu suc(eventual cu foarte puin Ap), doar cteva minute, peste care se adaug un condiment, puin usturoi i uleioasele respective. Se mnnc fr altceva, cu puin Pine Pustniceasc sau obinuit, sau cu Pinea 12
  • 13. semipreparat. La unii varza crud (nu cea murat) le produce balonri neplcute, de aceia s fie n cantitate mic. 13. Salat sau Spanac, sau Dovlecei, sau Fasole Verde, Mazre crud, Bob crud, etc. cte un Sortiment, bine zdrobite, cu puin Morcov se fierb rapid i se adaug dup gust ingredientele respective (condimente, puin usturoi i uleioasele). 14. Ciorbe-boruri Cei obinuii cu Ciorbe s le fac pe cele de mai sus mai zemoase, cu adaus de Ap, cu o fierbere scurt i drese dup gust. Se pun i Verdeuri de sezon. Se ngroae cu miez de Pine obinuit, sau cea Pustniceasc de preferat; nu se admit rntaurile. De asemenea noi excludem Roiile i bulionul, c produc la cei bolnavi n special multe dereglri. Acreala s fie cu Bor sau Zeam de Varz, sau puin Oet natural, sau puin Lmie. S avei la ndemn ntotdeauna Acreal natural. Se pot folosi toate Preparatele deja tiute, dar cu indicaia noastr strict, de selectare i excluderea prjelilor, uleiurilor i acriturilor cu roii. Ct mai simplu, fr sortimente exotice. Gospodinele experte fac tot felul de delicatese i n acest sens. Preparatele cu Fidea, macaroane. Cei ce mai mnnc ou i carne, s fie doar o dat sau maxim de dou ori pe sptmn. Foamea nervoas, este o mare pacoste. Silii-v s facei pauze ntre mese. Nu mncai prea mult i dac simii nc o foame nebun, mestecai ceva uscat, seminele de Dovleac fiind cele mai indicate. Cojile de struguri, de mere ca i pstiie de fasole i alte coji, uscai-le: mcinai-le fin i adugai-le n toate Preparatele, ca surs de Sruri minerale de mare valoare. Cojile sunt informaticul de baz al oricrui sortiment. Partea a 4-a PINEA Pustniceasc, Medicamentul-aliment al Medicinii Isihaste Din cele deja amintite, toat Dietoterapia noastr este pe baza Pini Pustniceti, pe care noi o redescoperim cu o eviden deosebit i insistent. Este momentul ca s o introducei n mod serios ca Terapia propriu zis Isihast. Este momentul totodat s trecei pe o alimentaie ct mai natural, cu evitarea fierturilor. Cei cu boli grave, au doar aceast ans, a milei DOMNULUI i a strduinei proprii. Recitii nc odat partea nti i fixai-v bine Reeta Pini Pustniceti (Reeta 4). 15. Pinea Pustniceasc n diferite combinaii n loc de Ap se pot folosi variate preparate, ce-i dau mai mult agreabilitate; cu legume, cu semine, cu fructe. Atenionm aici o adevrat lege a Dietoterapiei noastre, ce este proporia de 10% si 90%, a unui Sortiment fa de altul. Adic, de vrem Pine Pustniceasc pe prim plan, s fie aceasta de 90% fa de toate celelalte ce se adaug (acestea doar de 10%). De vrem celelalte Sortimente pe prim plan, acestea s fie de 90% fa de 10% Pine Pustniceasc. 16. Pinea Pustniceasc n amestec cu Morcovi Morcovi rai 10% cu Gru mcinat 90%, bine amestecat i lsat la dospit minim l0 ore, care se poate usca sub form de Pesmet sau se mnnc direct ca un Piureu adugndu-se cteva ingrediente (nuci. ceap, puin murtur pentru gust, un mic condiment, etc.) i cu un Sos (de diferite sortimente, dar din aceeai categorie de leguminoase) sau se face Sup - Ciorb sau Suc - Lapte. Mai poate fi i proporia de 90% Morcovi i 10% Gru mcinat (sau Pine Pustniceasc gata fcut simpl i uscat), din care se fac Preparatele ca la Reeta anterioar. 17. Pinea Pustniceasc n amestec cu Varz crud sau murat, n amestec cu Sfecl roie, cu Ridiche sau Gulie sau Pstrnac rdcin sau elin rdcin sau cu alte Legume La fel ca la Reeta precedent, dar cu respectivele legume, fiecare separat. Pentru c se cam amrte aceasta se folosete doar la Sosuri i Ciorbe. 18. Pinea Pustniceasc n amestec cu Verdeuri (salat, spanac, frunze verzi de diferite plante trifoi rou, ppdie, ttneasa, lucerna, etc.) Verdeuri le respective bine zdrobite-mrunite cu puin Pine Pustniceasc pesmet ca s nu se oxideze, i 13
  • 14. n rest ca la procedurile anterioare, cu ambele proporii de 10-90% i sub toate formele de Preparate (simpl. piureuri, salate, ciorbe, sucuri-lapte). Cei slabi digestiv s fac Supa acestora, cu un adaus de acritur murat Pine Pustniceasc. Cei mai tari digestivi, pot mnca cte o porie zdravn de Murturi cu Pine Pustniceasc necoapt, care este foarte valoroas ca vitamine i restabilirea digestiei. Atenie cei cu ulcer sau gastrite. Cei care au fcut proba c pot suporta bine Pinea Pustniceasc, o pot folosi din plin. cu efecte deosebite. 19. Pine Pustniceasc Ghiveci Cerealele mcinate cu tot felul de Legume i Verdeuri, se face o Coc tare si se usuc. La folosire se remacin i se prepar tot felul de Reete, mai ales Supe - Ciorbe. Nu se fac Preparate Cerealiere cu Proteicile (nuci i alte semine n cantitate mare, sau boabele proteice ca soia, bob, linte, nut, fasole etc.) i nici cu amidonoasele (cartofi, Napi, castane), i nici cu dulciurile. Se pot face totui nite combinai cu Fructe i dulciuri, dar care se folosesc ca delicatese i doar singure i pe stomacul gol, printre mese sau n Posturi de repaus alimentar. 20. Pine Pustniceasc preparat cu diferite Fructe Fructele de sezon (mere, prune, caise, cpuni, zmeur, struguri, etc. se rad i se zdrobesc direct cu Pine Pustniceasc simpl, n cele dou proporii, de 10-90% ori Fructe, ori Pine Pustniceasc i cu un mic aromant de coaj de lmie, scorioar, ment, salvie, cimbru, chimen. Se mnnc imediat, sau se usuc, sau se face Suc-lapte. Acestea sunt foarte gustoase i bine tolerate de toi. S se evite amestecul Fructelor acre cu cele dulci, s fie de aceiai categorie i singure, nu mai multe sortimente, alternndu-le. Fructele prea acre ca i prea dulci fac ru, s fie proporia de 10% dulce sau 10% acru. 21. Pine Pustniceasc cu mici adausuri de semine uleioase i fructe ca cele precedente. 22. Pine Pustniceasc din celelalte Cereale (orez. ovz, orz. secar, mei, hric) Se face simplu ca i la prepararea Pinii Pustniceti de Gru (vezi anterior). Atenie, pentru acestea se indic o Dospire-acrire mai mare ca s nu se mai foloseasc alte acidifleri strine. Laptele, Supeie Ciorbele - Sosurile din aceast Pine de diferite Cereale sunt o gam ntreag de Preparate - Reete. Cu acestea se pot face de asemenea toate Reetele respective, ca i cu Pinea de Gru (vezi cele anterioare). 23. LAPTELE de Pine Pustniceasc Menionm i accentum aici pe Laptele de Pine Pustniceasc, ce noi l considerm tot aa de Valoros ca i Laptele propriu zis. Pentru bolnavi, Copii, Btrni, Laptele Vegetal este singurul Lapte accesibil. Laptele obinuit n general se gsete greu i apoi este prefcut i degradat, ca i Untul i alte preparate Lactate. Ce a mai rmas este Caul i Telemeaua, ca Brnzeturi din Lapte direct. Laptele Vegetal indicat de Medicina noastr este cu Valori asemntoare. Am adugat la fiecare Reet cu Pine Pustniceasc, meniunea c se poate face i Lapte - Suc - Ciorbe. Aa noi nu mai repetm Reetele, recitii cu atenie fiecare Reet precedent cu Pinea Pustniceasc i facei Laptele respectiv, dup fiecare mparte. Pentru Lapte - Sucuri - Ciorbe - Sosuri, Pinea Pustniceasc s fie mai mult Pospit-acrit, ca s nu se mai foloseasc alte acidifieri strine. 24. Laptele de Pinea Pustniceasc simpl Trei linguri de Pine Pustniceasc se zdrobesc bine i se pun ntr-un pahar cu Ap i se amestec bine i mult, pn se face ca un Lapte. Se las foarte puin pn se las partea grosier i se toarn partea lptoas ntr-un alt pahar, care se bea ncet dup indicaiile de mai sus. Peste ce a rmas n primul pahar, se mai pune alt Ap i se las cteva ore i iar se mai face un Lapte mai diluat, ce se poate bea printre mese, sau se pune la supe-ciorbe, sau se las pn a doua zi s se fac puin acrior, ca un Bor. ncepei cu puin, innd mult n Gur, pn vei ctiga Gustul savuros al Pinii necoapte. Laptele din Pinea Pustniceasc Simpl este cel mai indicat la nceput i mai ales Dimineaa. Nu-1 facei prea concentrat. 25. Laptele de Pinea Pustniceasc de Mlai-porumb 14
  • 15. S nu se uite Mlaiul de Porumb, din care se face o Pine Pustniceasc foarte valoroas, mai ales pentru cei cu boli direct energetice(porumbul fiind sortimentul Galben direct pentru energiile vitale). Se prepar ca i cea din Gru. Atenie s fie ct mai fin mcinat Mlaiul, i din Boabe integrale (nu din Mlaiul griat din comer, din care se scoate tocmai partea lptoas). Mcinai d-voastr boabele de porumb, facei o past tare, cu un foarte mic adaus de Gru (ce ajut la dospire) i lsai la Dospit mai mult (s se acreasc mai bine. c Mlaiul crud are o trie greoas i prin dospire se neutralizeaz). Dup Dospire la fei se pune n Ap, se freac bine i se separ partea lptoas, ce este puin acrioar. Se ncepe cu puin i progresiv s mrete doza. Noi indicm o Zi Lapte de Gru i cealalt Zi de Mlai Porumb. 26. Laptele de Pinea Pustniceasc cu diferite combinaii Vezi Reetele cu Pine Pustniceasc n diferite combinaii, din care se poate face cte un Sortiment de Lapte. Lichidul este sngele biologicului. Fr snge nu este circulaia hranei. Dai mare importan hranei lichide. Dar trebuie s tii cum s-o folosii. Nu amestecai Hrana lichid cu cea consistent. n boli ori se mnnc la o mas numai lichid, ori numai consistent, sau foarte puin una fa de cealalt. Dimineaa este indicat cea lichid, la prnz cea concentrat i seara cea semilichid. Acestea sunt Mncarea proprie bolnavilor gravi i debili digestivezi. Atenie, Supele - Ciorbele ca i Laptele din aceste Reete s fie folosite cu ingerare lent, chiar dac sunt lichide s fie mestecate-inute mult timp n Gur, ca s se impregneze suficient de sucurile salivare. S nu fie cantiti mari, mai ales pn se face obinuirea. Orice reacie neplcut s nu v sperie i nici s renunai la Dietoterapia lor. Att Laptele ct i Ciorbele respective, alternai-le pe Zile, dar nu le amestecai. Va depinde i de boala respectiv, cu un accent pe ceva. Important este s v gsii Sortimentul ce v place cel mai mult, care s v fie Prietenul Alimentar. (Vezi i Cap. Laptele Vegetal din Seminele Uleioase). Nu v speriai de unele reacii neplcute, ca balonri, greuri i chiar vrsturi, ce nseamn c se face cu adevrat mturarea i curirea. Dup acestea v vei simi uurai ca dup o baie. n intestine trebuie s fie peste 50% Cereale, altfel vorfi bolnave 47 surs de auto intoxicare. Mncai ncet i cu linguria, ca s se impregneze cu sucurile salivare ct mai mult. Sunt unii care fac imediat diaree la ne-fierturi. Pn se regleaz digestia se pot face Supe - Ciorbe dup indicaiile de mai sus, dar nainte se fierbe o cantitate de Ap (ce nu mai produce diaree) i apoi se amestec dup o uoar rcire, cu Pinea Pustniceasc i respectivele adaosuri. ncepei cu puin, pn se restabilete Memorialul de Pine. Insistai, chiar dac aparent avei rezisten i repulsie, este bariera pe care trebuie s-o trecei. Noi mai recomandm o modalitate de introducere pe neobservatele, n amestec cu Cirul de Porumb, cu Cirul de Orez, care sunt liantul cel mai neutru i care se poate folosi din plin. O perioad folosii Pine Seminatural (reeta 1), evitnd tot mai mult Pinea obinuit coapt. Cu timpul mrii doza de Pesmet de Pine Pustniceasc, la 20% i apoi la 30%, pn la 50%, i n sfrit trecei total la Pinea Pustniceasc. Gustul ncepe s devin tot mai plcut i agreabil i o Hran Sntoas va fi de acum mncarea D-voastr. Mncnd Cerealele semifierte i Pinea Semi-natural, vi se va deschide gustul i pentru Fructe (de obicei respinse de bolnavi mai ales). Fructele sunt a doua Hran dup Cereale. Fructele desezon cu Pesmet 10% de Cereale dospite, va fi o Mas de Diminea, sau de Seara. 27. Pesmet de Pine Pustniceasc (din diferitele Cereale, dar una singur n folosire) cu Fructe de sezon Fructele de sezon rase sau tiate se combin cu Pesmet 10% Pine Pustniceasc. Dimineaa sau Seara, sau printre Mese, aceasta va fi o Hran consistent i Sntoas. S se evite Dulciurile Dimineaa, spre Sear s fie Fructele mai dulci. Dospirea este autobuctarul alimentelor. Preparatele Medicinii noastre au la baz dospirea, care nlocuiete fierberea, care i mai mult face predigerarea, (att de necesar), care nc odat mai mult. 15
  • 16. face ndrojdirea - fermentarea lactic, ce nseamn o acidifiere direct i proprie-natural. cu o mbogire de fermeni i enzime tiute n drojdii (cele mai bogate n acest sens). Prin Dospire se face o Uniformizare a ntregului amestec, care prin preparare-mrunire se fac separri contrare ntre prile externe-coaj i miez; prin Dospire se dizolv coaja n coninut i coninutul se ptrunde cu prile din coaj. Aa, chiar dac se face zisul Lapte, n acesta este totui o integralitate, datorit Dospiri. Sucurile i extractele direct din Sortimente ne-dospite sunt fragmentare, cu lipsuri i contrare. Cel mai important este echilibru ntre Aciditate i Alcalinitate, ca i trecerea direct dintr-o parte n alta. Chimia consider c acidul face distrugerea total a prii alcaline i invers, alcalinul transform total acidul n alcalin, n boli se pare c ntr-adevr esle i acest proces extremist. Fierberea face tocmai acest fapt de transformare, pn la blocarea oricrei flexibiliti dintre acid i alcalin. lipsa de trecere una n alta fr autodistrugere i fr distrugerea celeilalte pri. i de aici n boli, procese acide ce distrug toate procesele alcaline. Se vorbete de selectarea dintre acid i alcalin a alimentelor (cu zisele incompatibiliti). Noi considerm mai mult, i anume faptul de distrugerea MEMORALULUI dintre acid i alcalin. Cnd un acid nu mai are Memorialul complementar al alcalinului, este un acid distructiv i cnd un alcalin nu mai are Memorialul complementar al acidului, se face un alcalin distructiv. S nu se confunde aceast acidifiere alcalinizare cu putrefacia. Cnd se termin Dospirea - autofermentarea se trece ntr-o scurt autoalcalinizare, care de nu trece iari n acidifiere. Se produce putrezirea-stricarea. Drojdiile sunt Dospiri cu capaciti de a trece alcalinul iari n acidifiere. De aceea, folosirea trebuie fcut doar n starea dintre Dospire i ndrojdire, altfel apare putrezirea-omorrea. Drojdiile se pot Usca, pstrndu-se capacitatea de Re-Dospire. Aa Uscarea Preparatelor noastre Dospite este Modalitatea optim de Pstrare. n boli se degradeaz tocmai acest Memorial. La fel, fierberea, rafinarea, oetirea chimic i anorganizarea oricrei substane. Noi definim Biologicul tocmai ca memorial. Noi mai consemnm ca Medicin Isihast, un fapt fericit de rememorarea Memorialului de Comunicare reciproc, care este dospirea. Mare atenie la Modul de Dospire, care nu trebuie s fie o substan rafinat (ca oetul-acidul direct, ci o Autoacidifiere-alcalinitate. Acrirea cu Oet sau alte aciduri rafinate este o adevrat nenorocire alimentar. Mai mult o acidifiere strin de propria acidifiere, este la fel de contrar i distructiv. Dospirea de care vorbim noi este tocmai Autoacidifierea - alcalinitatea propriului Sortiment i Preparat alimentar fr adaos de o aciditate strin. De aici insistena si recomandarea n Reetele noastre, de Preparare cu Dospire, adic mai nainte cu cteva ore, timp n care s se fac tocmai aceast Dospire autoacidifiere - alcalinitate. Orice amestec de Alimente, ori ct ar fi de apropiate, au o oarecare contrarieiate-incompatibilitate. Dar amestecndu-le i lsndu-ie s se Dospeasc, le lai timp s se mprieteneasc-comunice, ca o predigerare, care le neutralizeaz astfel contrar i etatea. S nu se confunde alimentele ct mai proaspete cu mncarea lor imediat. Se poate mnca imediat ceva proaspt doar dac nu se mai amestec absolut cu nimic, dar orice amestec are nevoie de Dospire - recunoatere -comunicare reciproc. Aa este greit ca Salatele s fie mncate imediat cum se prepar, ci trebuie lsate cum se prepar, ci trebuie lsate un timp la Dospit (ce nu le distruge enzimele i vitaminele, ci din contr le mbogete. Trebuie avut n vedere ns, ca s nu se oxideze , nc o problem grea n Preparatele Alimentare. Orice Aliment care i distruge Forma, ncepe s moar, proces prin zisa oxidare - nnegrire, care d tocmai distrugerea enzimelor vitale. De aici grija ca s se opreasc oxidarea. Uleiul face ntru-ctva aceast oprire. Fina de Gru (cereale n general) i de Semine Uleioase, ca i de Boabele Leguminoase, mpiedic foarte mult oxidarea, care i mai mult nlesnete procesul Dospirii, care face nc o dat mai mult, o Re-vitalizare. Recomandm ca la orice amestec s se pun imediat puin Fin integral i Semine uleioase (nuci, alune, de dovleac, rnite proaspt). DOSPIREA se face foarte simplu. Orice Sortiment, ca i orice amestec, dup mrunire-preparare, se las un timp la autofermentarealcalinizare. Cldura favorizeaz acest proces. Cerealele i Legumele s nu fie prea mult Dospite, dar Boabele leguminoase(soia, fasolea, mazrea, nutul, bobul, lintea) trebuie intenionat mai mult dospite, c au o trie toxic-contrar (ce doar prin fierbere i dospire - autofermentare mai mare, se neutralizeaz). 16
  • 17. Boabele Leguminoase de nu se acresc bine prin Dospire, s mai fie lsate nc un timp i apoi mncate. Se ncepe cu mici cantiti, mrindu-se progresiv dup suportarea fiecruia. Pinea Pustniceasc din Gru nu se dospete dect puin, ca s se foloseasc direct (c de se acrete prea tare nu se mai poate mncat goal). Pentru Lapte i Supe - Ciorbe ca i pentru Sosuri, e bine ca i Pinea Pustniceasc s fie i mai tare Dospit-acrit, ca s nu se mai foloseasc alt acritur strin (ce stric). Din celelalte Cereale s se fac mai dospit-acrit, c se folosete doar ca Lapte i Preparate cu amestecuri. La fel din Boabele Leguminoase. Proteicele sunt cele mai pretenioase. n Dietoterapia Medicini noastre folosim ca Proteice Boabele Leguminoase uzuale, care fiind ne-fierte, dar Dospite (n locul fierberii), au o super - concentrare ce necesit cteva indicaii speciale. n primul rnd, Proteicele noastre Dospite se consum n cantitate foarte mic, avnd puterea hrnitoare suficient n aceast evaluare. O lingur de Soia Dospit (sau de celelalte) face mai mult ca o jumtate de Kg, de carne. De asemenea se folosesc mai ales la nceput n proporie de 10% fa de un liant-auxiliar, sau un al doilea Sortiment. Nu trebuie s v lcomii n cantiti mari, c mai mult stric. Proteicele Dospite au toate valorile naturale (fiind fr fierbere) i sunt tolerabile n totalitate, condiia fiind ns cantitatea i proporia mic, altfel se fac incompatibile. 28. Soia dospit O lingur de Boabe de Soia (sau mai mult, dup necesar, dar nici prea mare cantitate, c Soia este foarte concentrat i energetic), se macin ct mai fin cu totodat o linguri de Gru cu puin Ap facndu-se un mic cocolo, care se pune ntr-un vas la cald, de obicei de Seara, ca pe timpul nopi s aib timp s se dospeasc, pn la o uoar acrire-murare (s nu se mnnce dac nu s-a acrit puin). Aceast dospire este asemenea fierberii c i neutralizeaz gustul neplcut i semi - toxic i o face digestibil. La folosire, se adaug puin Nuc rnit, un mic condiment-verdea, puin Ceap sau usturoi i se face o Past foarte Hrnitoare, mai mult dect carnea i orice preparat Proteic. Soia are toate Proteinele eseniale, de aceea se consider carnea vegetal prin excelen. Este o cantitate mic, dar care face ct o mare cantitate de alte preparate. Se mnnc ncet, cu Verdeuri, mestecnd bine, savurnd Gustul plcut. De i se pare prea tare la gust, mai dilueaz cu un zarzavat (dar nu dulce, varza fiind cea mai indicat). Cei care nu sunt obinuii, li se va prea greoas. S se nceap cu puin i s se scoat nti partea Lptoas (din care s se fac apoi Ciorb). Noi insistm pe Soia, c este Alimentul cel mai complect pentru Postitori i pentru bolnavii care trebuie s evite carnea i lactatele. Soia dup dospire s se usuce n strat foarte subire, sau mrunit. ca s nu mucegiasc. Uscat, dei este puin acrioar este totui tolerabil. Se remacin foarte fin i se face la folosire Pesmet. O Lingur de Pesmet de Soia face mai mult dect o farfurie cu alt ceva fiert, n timpul Postului i bolnavii slbii Zilnic Dimineaa s mnnce o Lingur de Pesmet de Soia, cu puine Semine de dovleac(sau alt uleioas), innd ct mai mult n gur. Eventual se poate asocia i cu un Mr sau alt Fruct de sezon (dar s nu fie dulci, c dulciurile cu proteicele sunt contrare). Chiar dac vi se pare respingtoare, insistai pe Soia. Cu timpul o vei agrea. Este cel mai Hrnitor aliment, care nu trebuie n cantitate mare. Soia de este fiart, toat Hrana esenial se pierde i rmne doar o parte energetic mecanic i pentru bolnavi intoxicanta. O Lingur de Pesmet de Soia cu un Mr, face o mas puternic pentru a ncepe o Zi de lucru. Mai putei folosi apoi i mai multe Fructe de sezon, dar s nu fie dulci, sau amidonoase. Alt mncare s fie dup cel puin o or jumtate. 29. Linte dospit Ca la Reeta de mai sus, dar n loc de Soia se folosete Lintea, care la fel este foarte hrnitoare. Atenie la dospire, s fie pn la o uoar acrire, altfel mai bine mai ateptai, sau mncai altceva i preparatul respectiv punei-l dup dospire la uscat i-l avei la ndemn pentru a doua Zi. Preparatul acesta uscat se mai moaie cu puin Ap i se folosete dup indicaiile precedente, cu adausul de condiment i eventual diluarea cu verdeuri. S se nceap cu puin. 17
  • 18. 30. Fasolea boabe dospit Fasolea boabe este de asemenea carnea vegetal, foarte concentrat, energetic i hrnitoare. Dar cum se face obinuit, cu o fierbere de ore ntregi, i distruge mai mult de trei sferturi din valoare i o face grea i cu efecte explozive i toxice. Fasolea boabe ns nu se poate mnca direct, c are o toxin, fasolina ce se neutralizeaz prin fierbere i prin dospire - acrire - murare. Noi alegem dospirea, care nu o degradeaz. Atenie, Fasolea este i mai pretenioas ca Soia, trebuie dospit i mai mult, pn la o acrire mai accentuat, c astfel este toxic. Prepararea ca la Reeta precedent, doar c se folosete Fasolea dospit. La fel, recitii indicaiile de la Soia dospit. Pesmetul de Fasole dospit s fie folosit ca i cel de Soia. cu precauiile respective. Fasolea boabe are cel mai mult Potasiu; de se fierbe acest Potasiu devine mort. S nu fie cantitate prea mare, c este foarte energetic, ce produce la tineri i necstorii efecte prea energizante. Partea a 5-a 31.Mazarea boabe dospita, naut dospit, bob dospit, samburi de nuca(sau de dovleac sau de floarea soarelui sau de alune de padure)dospiti. Semintele uleioase sunt si foarte proteice, o alimentatie de valoare pentru dietoterapie. Se zdrobesc in doua samburii si se pun in apa sa se moaie 10 ore (ca sa nu incolteasca) si apoi se macina sau se rasnesc, sau se dau pe o razatoare foarte fina, se mai adauga putin grau macinat si se face o coca moale, si se lasa la dospit pana la o usoara acrire. Se folosesc ca si cele precedente, cu verdeturi, la sosuri si ciorbe. Copiii, tinerii si toti cei necasatoriti, atentie ! Dulciurile sunt otrava-drogul care ucid cresterea si dezvoltarea organelor. Dulciurile sa fie ca medicament, nu ca aliment. Copiii, tineri, si toti cei necasatoriti, atentie !- Nu mancati alimente explozive care va explodeaz i toate rezervele energetice. Toate alimentele fierte i proteice, dulciurile, sunt explozive. Cerealele i zarzavaturile sunt cele constructive. Mncai Cereale peste 50% i vei fi Sntoi. Nu fii ns fixiti, mncai de toate dar cu precauie i dup mprejurri. In munci mai grele folosii o hran mai consistent. Sosurile sunt un Preparat Alimentar de mare folos, pentru agreabilitate i apetit. Ca i Laptele i Supele - Ciorbele, Sosurile se fac din toate i pentru toate Reetele. 32. MODEL de Sos simplu Sosul simplu este doar din: Ceap (sau praz, sau usturoi, care la cei cu afeciuni grave digestive se exclud; sau ridiche, sau hrean), cu puin condiment (verde sau uscat), cu puine semine uleioase (nuci, sau alune, sau de dovleac, floarea soarelui), cu puine msline i Ciuperci srate sau murate, sau uscate (de este posibil), cu puine murtori-acritur (varz sau castravei murai, bor, alte verdeuri murate n sare, i doar n caz excepional Lmie ce nu este prea compatibil, ne fiind autohton), ce se amestec bine pn se face o Past (chiar ca Untul Vegetal, ce poate fi folosit ca atare), ce se dilueaz dup dorin cu zeama murat. Se pune i puin Pesmet de Pine Pustniceasc 10%. Acest Sos poate fi fcut i pentru mai multe Zile, mai ales Iarna (nu prea este bine s stea la frigider). Cu Sos se prepar toate Meniurile noastre, de la cele semipreparate la cele ne-fierte. Recitii toate Reetele cu Pine Pustniceasc i la fiecare este indicaia i pentru Sosuri. Aceste Sosuri se mnnc doar cu Alimentele de Verdeuri (salat, lobod, spanac, frunze de bob, frunze de ppdie, de ttneas etc.) sau Legume (morcovi, pstrnac, elin, dovleac, sfecl roie, ridiche etc.), ca Piureuri sau alte moduri de preparare. Cu preparate Proteice se exclud Cerealele i se pun cele proteice. 33. Sosuri cu Leguminoase Proteice La Sosul simplu (Reeta de mai sus) se mai adaug 10% cte un Sortiment de Boabe Leguminoase Proteice Dospite (soia, linte, bob, mazre, fasole, nut, nuci, arahide, alune de pdure, semine de dovleac sau floarea soarelui). Acest Sos se mnnc doar tot cu Alimentele Proteice, ca Piureuri sau alte moduri de preparare. Singurul Cir de Mmlig este compatibil. Cu Salatele de Verdeuri neamidonoase, la fel se combin bine. 34. Sosuri cu Legume sau Verdeuri La sosul simplu (Reeta de mai sus) se mai adaug 10% cte un Sortiment de Verdeuri sau Legume (salat, lobod, spanac, frunze de bob, frunze de ppdie, frunze de ttneas etc.) sau Legume (morcovi, 18
  • 19. pstrnac, elin. dovleac, sfecl roie, ridiche, cartof crud, gulie etc.), ca Piureuri sau alte moduri de preparare. La Prnz s fie folosite Sosurile Proteice, Seara celelalte. Noi excludem roiile, bulionul, maionezele, ardeiul, untul, uleiul direct, c acestea mai ales pentru bolnavii grav trebuiesc evitate. Aceste diverse Preparate cu Sosuri se mnnc cu Linguria, amestecnd cte puin apoi cu Sosul Simplu mai zemos sau mai concentrat la fiecare ingerare, mai mult sau mai puin dup gust i dup preferin. Din acestea se poate face i o mic Porie de Sup-ciorb, adugndu-se Ap simpl, cu puin murturacritur pentru gust i nc puin condiment, care se nclzete puin (s nu ajung la fierbere). nc o dat atenionm, ca Preparatele cu Alimente Proteice, s nu fie amestecate cu dulciurile i amidonoasele, c sunt incompatibile. n Dietoterapia noastr, cele Proteice sunt cele din Boabele Leguminose i Seminele Uleioase n cantitate mare. Lactatele i Brnzeturile sunt complect dincolo de orice amestec. Cei care nu pot mnca Piureul de Boabele Leguminoase Dospite, fiind prea tari la gust, pot trece direct la o Sup - Ciorb mai concentrat (suportndu-se mai bine), cu toat cantitatea respectiv i se mnnc aa, nclzindu-se puin. Sunt unii care fac imediat diaree la ne-fierturi. Pn se regleaz digestia se pot face Supe - Ciorbe dup indicaiile de mai sus, dar nainte se fierbe o cantitate de Ap (ce nu mai produce diaree) i apoi se amestec dup o uoar rcire, cu respectivele adausuri. Sosurile se pot folosi i cu Fructe, dar se mnnc doar cu Fructe i pe stomacul gol. Cei ingenioi i mai ales buctreele gsesc Reete diferite i n acest sens. Important este s se respecte separarea strict dintre sortimentele incompatibile. 35. Sos simplu din Cereale pentru Fructe de sezon Sortimentele de Cereale (doar cte unul) dospite n prealabil, se fac un Lapte gros-concentrat, prin diluare cu Ap simpl, la care se adaug ment sau cimbru etc., puin coaj de lmie, de nuc de cocos, de scorioar, puin nuc (sau alune, sau de dovleac, floarea soarelui), puin miere (dac Fructele nu sunt dulci), puin Pulbere de Mcee uscate. Separat se face Piureul de Fructe i se mnnc cu Linguria amestecnd cu sosul dup gust la fiecare ingerare. Nu e bine s se amestece Sosul tot cu Fructele, c ori este prea diluat, ori prea concentrat, ce mpiedic agreabilitatea. Gsii-v un Sos propriu, care v este cel mai agreabil i folosii-1 pe acesta permanent, schimbndu-1 din cnd n cnd cu un altul. Nu v complicai cu multe forme, c sunt laborioase i obositoare. La fel i cu toate felurile de Preparate. 36. Sos simplu din Boabele leguminoase Proteice pentru Fructe de sezon Dei Proteicile sunt incompatibile cu Fructele i mai ales cu cele dulci. Sosurile Proteice n cantitate de 10% devin tolerabile i foarte hrnitoare. Sosul de Soia dospit (sau din celelalte, linte, Mazre, Nut, Bob) cu Fructe de sezon, este un Preparat de baz pentru cei foarte slabi i debili digestivi. Prepararea i folosirea ca n Reeta precedent. Sosui de Legume (morcovi, dovleac, gulie, etc.), la fel. 37. Sos de Ment (sau chimen, cimbru, coaj de lmie. de nuc de cocos, scorioar, etc,) puin nuc (sau alune sau de dovleac sau floarea soarelui), puin miere (dac Fructele nu sunt dulci), puin Pulbere de Mcee uscate. Se subiaz cu o Fruct mai zmoas. Separat se face Piureul de Fructe i se mnnc cu Linguria amestecnd cu sosul dup gust la fiecare ingerare. Nu e bine s se amestece Sosul ntreg cu Fructele, c ori este prea diluat, ori prea concentrat, ce mpiedic agreabilitatea. 38. Sosul din Castane comestibile este o adevrat comoar alimentar. Se face ca la reetele precedente, dar cu Castane. Din Castanele comestibile se face i o adevrat Pine (ca la Reeta Pinii Pustniceti). 19
  • 20. 39. Sosul din Pulbere de Mcee este cel mai valoros ca Vitaminic. Se face ca la reetele precedente, dar cu Mcee (uscate simplu sau cu Faina de gru). 40. Sos cu Plante Medicinale La fel, dar cu Plantele medicinale dorite (cte un sortiment). Sosurile respective se fac separat i Preparatele de diferitele sortimente, ca Piureuri sau alte forme, tot separat i doar la folosire se mbin cu legea Dietoterapiei noastre, ca Sosul s fie 10% fa de Preparatul de baz. Reete cu LEGUME Verdeuri Verdeurile i Legumele sunt tot aa de importante ca i Cerealele i Proteicile. 41. Piureu de Ridiche ras cu Pesmet de Pine Pustniceasc sau Gru mcinat Ridiche ras (ct crezi c poi mnca) i cteva linguri de Pesmet de Pine Pustniceasc, sau Gru mcinat, i amestecate bine cu ingredientele (smburi de Nuc, Ceap sau praz, sau usturoi, cu 2-3 Msline, cu puin Varz murat, sau Castravei murai), ce se las la dospit mai multe ore, ca s se neutralizeze tria-usturimea Ridichii, ce majoritatea bolnavilor nu o suport. Cei slabi digestiv pot face din aceasta dup dospire, o Sup mai adugndu-se eventual puin Varz murat, sau Castravei murai, care i mai mult se strecoar de partea grosier. Se mai ngroa eventual cu Pesmet de Pine Pustniceasc, sau puin miez de Pine obinuit (pentru cei nu prea grav bolnavi). 42. Piureu de Sfecl roie ras Aceleai Ingredientele (smburi de Nuc, Ceap sau praz, sau usturoi, cu 2-3 Msline, cu puin Varz mural, sau Castravei murai etc., dar n loc de Amidon de Cartofi se pun cteva Linguri de Gru mcinat i Sfecl Roie ras (ct crezi c poi mnca). Se las la dospit mai mult timp, ca s se neutralizeze tria Sfeclei. Se mnnc direct, sau pentru cei slabi digestiv se suge i se arunc partea grosier, sau se face Sup ca la Reeta precedent i se strecoar. 43. Piureu de Gulie ras, de Morcov ras, Piureu de Napi, Pstrnac rai, elin ras, Piureu de Urzici crude (zdrobite rapid cu puin Pine Pustniceasc pentru a nu se oxida - nnegri), Piureu de Salat Verde, Piureu de Spanac, de Dovleac, de Varz murat, de Castravei murai. La fel. Nu uitai Zilnic Sacroterapia, Mobiloterapia i Psihoterapia. Medicina complect este divin. Suflet i Corp. Vezi Indicaiile respective anteriore. Fiina noastr Creat este pecete de chip divin i Persoana respectiv Creat, care la rndul ei este ca Suflet i Corp. Baza este n chipul divin, fr de care Sufletul i Corpul se destram. Nu uita astfel Sacroterapia. Zilnic, Dimineaa dup toalet i toate celelate, mestecai puin Pine Pustniceasc ca pe o bomboan, ca s facei obinuirea. Chiar de vi se pare fr gust, nu renunai, cu timpul vei descoperi ct de plcut este. La fel, n alt Zi, mestecai puine Boabe Proteice dospite (Soia n special). Astfel facei i tolerana lor. Trebuie ncet-ncet s ajungei la Hrana natural. Idealul este ca Dimineaa s mncai o porie zdravn de Pine Pustniceasc sau de Boabe Proteice dospite, cu Fructe de sezon. 44. Lapte de Semine uleioase Se rnesc ct mai fin Seminele de Floarea Soarelui, de Dovleac, Nuci sau Alune, nmuiate i Dospite nainte, reeta 36, (doar cte un sortiment) i se pun ntr-un pahar cu Ap i se bate lichidul bine pn se face ca Laptele. Se separ partea lptoas, care se bea ncet. 45. Unt de Semine uleioase Seminele pregtite ca mai sus se fac ca o Past ct mai groas, frecndu-se bine, adugndu-se puin praz, usturoi, cteva msline, o verdea uscat sau proaspt, puin varz murat, sau castravei murai, sau ciuperci la sare i murate. Toate bine amestecate, s fie ca un Unt, ce se poate folosi la Sosuri, Ciorbe, sau direct pe Pine. Viu i omort. Dumnezeu a Creat doar ce este viu. Pcatul a adugat anormalitatea neviului - morii. De aceea primul fapt al Sntii noastre este legtura cu viul, n Rai se mnca far s se omoare, doar partea Vie, care miraculos se detaa de cea interioar, fr a rupe sau distruge, ca o Druire fr consumare. De aici se zice c de fapt noi nu asimilm din mncare dect aceast parte vie, restul o prefacem n reziduuri intestinale, ce le aruncm. Hrana este deci o Memorie a viului. Cum s mncm fr s omorm? Se consemneaz tiinific, c prin omorre se secret o toxin ce nu dispare, cimentnd totul cu aceasta. Da-i mare importan acestui fapt, de a nu omor alimentele, n primul rnd de la recoltare, Legumele nu le rupei, ci luai n aa fel ca Planta respectiv sa-i poat 20
  • 21. menine Viaa, s creasc din nou. Tot ce crete pe cmp fr cultivare, de nu i se scoate rdcina, se reface, deci se poate folosi partea aerian. De se folosete i Rdcina, atenie, se smulge Planta cu totul i se taie un centimetru de Rdcin cu partea aerian (care se folosete doar dup ce a nceput s se usuce, sa adoarm ea de la sine) i se folosete doar partea rmas. Morcovii. Cartofii i toate Rdcinoasele, nu le mncai dect dup ce le separai deci un centimetru din partea unde se unete cu partea frunzelor (care de se recultiv se regenereaz). La praz, ceap i cele ce au musti, separai-le cu un centimetru de materie respectiv i doar dup o uscare le putei folosi i pe acestea. Mustile-rdcinile sunt foarte hrnitoare, dar nu imediat, c altfel se omoar cu secretarea toxinei morii. Hreanul i toate Rdcinoasele, au Viul n partea de Unire dintre Rdcin i Frunze, care nu se consum dect dup uscare. Salata verde, spanacul, nu se rupe, ci se folosete doar lund Frunzele de pe lturi (nu inima, c nu mai crete), iar de se ia toat Planta, se scoate direct cu Rdcin i se separ partea aerian cu un centimetru de rdcin i apoi se tunde frunzele mai de sus puin de Rdcin (i aa se pot mnca i Frunzele, iar ce a rmas s se usuce, sau se arunc). Noi consemnm c este o nenorocire folosirea seminelor i frunzelor direct din ncolire i cretere tnr, c prin rupere i preparare se secret tocmai toxina omorrii (nct degeaba au zisele enzime i vitamine, c sunt cu memoriile morii, nu ale Viului). Orice substan ct de valoroas ar fi, de are toxina morii, se negativizeaz. Prin ncolire ca i Frunzele foarte tinere, se mbogete ntr-adevr vitalitatea, dar trebuie fcut ceva care s nu le negativizeze cu toxina morii. Se poate folosi acestea, doar dup o re-uscare ca s adoarm. Mai mult prin ncolire, masa celular este pentru propria regenerare, nu pentru druire, nct digestia noastr trebuie s tac un efort nzecit pentru a-i fora asimilarea. Verdeurile foarte tinere-crude, nu le folosii imediat, (zis proaspete), ci dup o scurt uscare, ca s se opreasc procesul creterii proprii(i aa devin digestibile). Orice aliment Matur are toate elementele spre Druire (ce sunt astfel uor digerabile i asimilabile). De aceea, n specificul Medicini noastre Isihaste, indicm cu insisten Metoda punerii la dospit, fr ncolire (mrunindu-se alimentul i cu putin Ap se las la dospit cam 10 ore, timp n care se face o prefacere spre Druire-asimilare). Orice aliment cedeaz greu s fie consumat, dar prin dospire-uoara autofermentare, se face o deschidere i o cedare. Folosirea de condimente tari i aciduri, mai mult le nchisteaz, de aceia alimentele ce au nevoie de aciduri i condimente s fie dospite -autoacidificate prin propriu proces. Deci dou fapte de mare importana: ne-omorrea i autoacidifierea - dospirea - activarea n sine. Atenie s nu fie lsate alimentele s fermenteze mult, c devin acide. Uoara dospire este un echilibru dintre acid i alcalin,