• N

R.

4/2

01

3 •

36

PA

GIN

Iw

ww

.pol

itiad

efro

ntie

ra.r

o

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Nr4.2013.indd 1 22.04.2013 14:02:15

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 735

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃinspector Elena URSACHIinspector Petre BUCUR

Fotoreporter & layout:agent principal Mihai BEJENARUagent principal Andrei ROMAN

Abonamente, difuzare:Elena URSACHI

ADRESA: Bd. Geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã PFR are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Iulian PUICÃ

TiparART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 22 aprilie 2013

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

- Operaåionalizarea SIS II în România 3- Reportaj la frontiera de nord-est 4-10- Prezenatrea Punctului de Contact Porubne 11- Æcoala altfel 12-15- Ætiri 16-17, 20-21- Criminalisticã 18-19- Æerifi americani la STPF Suceava 22- Din o mie de poveæti 24-25- Sãrbãtoarea luminii 26- În memoria eroilor din Diosig 28-29- Aniversãri 32-33- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Din sumar

Nr. 4/2013F R O N T I E R A 2

Ziua europeanã a Autoritãåilor de Frontierã este un eveniment anual, organizat de FRONTEX, care are loc în data de 25 mai, în fiecare an. Cu aceastã ocazie se împãrtãæeæte experienåa æi bunele practici în comunitatea poliåiilor de frontierã din Europa. Totodatã, se oferã un forum de discuåii de actualitate, un schimb de opinii la nivel înalt, de management, din cadrul instituåiilor cu atribuåii în controlul æi supravegherea frontierei, precum æi o nouã platformã comunã de lucru, pentru a aduce împreunã serviciul public æi sectorul privat, precum æi instituåiile de învãåãmânt.

Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului este de a promova o comunitate cu valori æi prioritãåi comune. Mai presus de toate, este o expresie de apreciere æi de celebrare a autoritãåilor cu rol în gestionarea frontierelor Europei æi a personalului acestora.

Datoritã succesului din anii precedenåi, pentru anul acesta a fost planificat un program ambiåios de evenimente æi expoziåii. În d e s c h i d e r e , profesorul Alexander Betts, din cadrul p r e s t i g i o a s e i Universitãåi Oxford, va åine o prelegere pe tema „Viitorul Migraåiei”, urmatã de o dezbatere despre „Controlul Frontierei în timpul unei crize m i g r a å i o n i s t e ” . Alte discuåii vor include teme pe marginea proiectului „ E U R O S U R ” , „Cunoscute æi necunoscute” - ameninåãri la adresa securitãåii frontierelor, precum æi conexiunea dintre „Libertate æi Securitate”, în managementul frontierei.

Tot cu aceastã ocazie, va avea loc un concurs de fotografie, tema acestuia fiind legatã de activitatea de la frontierele Europei. În acelaæi context vor fi proiectate filme, având aceeaæi temã. De asemenea, o serie de companii private îæi vor expune ultimele tehnologii în domeniul securitãåii frontierelor.

Ca æi în anii trecuåi, participanåii vor avea ocazia sã viziteze standurile statelor membre, acestea oferindu-le informaåii mai multe despre instituåiile de frontierã ale respectivelor state æi despre eforturile depuse de acestea pentru menåinerea propriei securitãåi, cât æi a întregii Europe.

România va fi reprezentatã, ca în fiecare an, de cãtre o delegaåie compusã din experåi în diverse domenii. Standul României va cuprinde, printre altele, obiecte de reprezentare inscripåionate, fotografii reprezentative pentru activitatea PFR, broæuri,etc., menåinându-se acelaæi standard apreciat la superlativ în fiecare an, atât de cãtre reprezentanåii Agenåiei, cât æi de cãtre delegaåiile celorlalte state membre participante la eveniment.

Nr4.2013.indd 2 22.04.2013 14:02:16

3F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Actualitate

În ultimul an, alãturi de celelalte state membre Schengen, åara noastrã a efectuat cu succes toate testele preliminare pentru operaåionalizarea SIS II, iar începând cu 9 aprilie 2013, autoritãåile române au fost conectate la Sistemul de Informaåii Schengen de a doua generaåie (SIS II). Astfel, acest sistem a devenit funcåional æi în România la fel ca æi în cele 26 de state membre Schengen, fiind utilizat în activitatea zilnicã a autoritãåilor de aplicare a legii.

Sistemul de Informaåii Schengen (SIS) este un sistem informatic poliåienesc instituit la nivelul Uniunii Europene æi utilizat de statele membre Schengen pentru cooperarea operativã. SIS reprezintã una dintre mãsurile compensatorii introduse de statele membre în contextul eliminãrii controalelor la frontierele interne ale Spaåiului Schengen, în vederea menåinerii ordinii æi securitãåii publice.

România s-a conectat la SIS în octombrie 2010, prin intermediul SISone4ALL, o soluåie tehnicã intermediarã dezvoltatã de Portugalia. În urma vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE din decembrie 2010, experåii europeni au concluzionat cã România respectã standardele Schengen pentru utilizarea SIS.

SIS II a început sã fie dezvoltat în anul 2005, ca o variantã îmbunãtãåitã a SIS I, lansat în 1995 cu primele state semnatare Schengen.

Inovaåiile în tehnologia informaåiei æi necesitatea identificãrii unor modalitãåi mai eficiente în combaterea criminalitãåii organizate æi gestionarea adecvatã a migraåiei în Europa au determinat autoritãåile poliåieneæti sã realizeze o variantã avansatã a acestui sistem informatic.

SIS II include noi funcåionalitãåi care vor ajuta autoritãåile de aplicare a legii sã realizeze un schimb de informaåii mai eficient în

vederea asigurãrii securitãåii spaåiului de justiåie, securitate æi libertate.

În anul 2012, poliåiætii români, împreunã cu partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, au depistat, în urma schimbului de date æi informaåii suplimentare prin intermediul Biroului SIRENE, 5.966 de persoane æi 1.834 de bunuri ce fac obiectul unor semnalãri introduse în Sistemul Informatic Schengen.

De asemenea, în cursul anului trecut, în urma schimbului suplimentar de informaåii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., autoritãåile de aplicare a legii din România au localizat, pe teritoriul åãrii noastre, 3.843 de persoane ce fac obiectul unor semnalãri în S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen).

Poliåiætii români au pus în aplicare 591 mandate europene de arestare, au identificat 162 de persoane ce au fost semnalate ca fiind dispãrute æi au depistat 1.627 de persoane ce erau cãutate în vederea participãrii la o procedurã judiciarã.

Totodatã, pe teritoriul României, au fost identificate 1.485 de autoturisme cãutate de cãtre partenerii din Spaåiul Schengen, în vederea indisponibilizãrii sau folosirii ca probe în diferite procese judiciare.

De asemenea, 2.123 de persoane cãutate de autoritãåile române au fost identificate de partenerii strãini pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaåii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R. Dintre acestea, 1.413 de persoane erau urmãrite de Poliåia Românã în baza unui mandat european de arestare, 104 persoane erau semnalate ca fiind dispãrute, iar 312 persoane erau cãutate pentru participarea la o procedurã judiciarã.

În statele membre, au fost identificate 349 de autovehicule semnalate de autoritãåile române în vederea indisponibilizãrii sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale.

Operaåionalizarea SIS II în România

Nr4.2013.indd 3 22.04.2013 14:02:17

Bilanå

Frontiera de nord-est

F R O N T I E R A 4 Nr. 4/2013

În nord-estul României se aflã unul dintre judeåele cu cea mai bogatã æi semnificativã încãrcãturã istoricã - Suceava. Aici, a fost leagãnul primului stat centralizat, Moldova (1359), cu fondatori ai culturii europene æi luptãtori temuåi de popoarele expansioniste, precum: Bogdan I., Petru Muæat, Alexandru cel Bun æi, poate, cea mai elocventã figurã, Ætefan cel Mare. Oraæul Rãdãuåi, situat în câmpia dintre râurile Suceava æi Suceviåa, la 37 de km de Suceava, la o altitudine de 375 de m, este una dintre vechile aæezãri moldoveneæti, fiind cunoscutã încã din

secolul al XV-lea æi atestatã documentar, pentru prima datã, din anul 1413.

Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Suceava, cu sediul în localitatea Rãdãuåi, este structura aflatã în subordinea Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei æi are atribuåii pe teritoriul judeåului Suceava.

Serviciul teritorial are în structura sa Biroul de Combaterea Migraåiei æi a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, care cuprinde compartimentele Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere, Evidenåa Documentelor de Cãlãtorie

æi Criminalisticã, precum æi compartimentul Evidenåã Operativã. În cadrul acestuia din urmã, existã æi Camera de corpuri delicte, unde se aduc confiscãrile de pe raza întregului judeå. Mai existã un birou administrativ, care asigurã logistica sectoarelor, Detaæamentul de Sprijin Operativ, care este folosit pentru activitãåile operative ale serviciului sau la solicitãrile din partea sectoarelor, un secretariat, un birou de pregãtire continuã, care are atribuåii æi pe pregãtirea personalului de la sectoare, pazã æi control acces æi dispeceratul.

Pentru zona Sucevei, æeful STPF face parte din Instituåia Aparatului Împuterniciåilor de Frontierã Româno-Ucrainean, fiind locåiitor al împuternicitului de frontierã român pentru aceastã zonã.

Nr4.2013.indd 4 22.04.2013 14:02:19

F R O N T I E R A 5Nr. 4/2013

ReportajCombatere intensã a contrabandei,

la STPF Suceava

Documentarea pentru reportaj a avut ca punct de plecare Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Suceava, unde am fost întâmpinaåi de purtãtorul de cuvânt al acestuia, comisar-æef Ilie Poroch-Seriåan. Dupã o scurtã prezentare a scopului misiunii noastre pe meleagurile bucovinene, am fost conduæi la æeful STPF Suceava, comisar-æef Cezar Ciorteanu, care ne-a prezentat situaåia din zona de responsabilitate.

„STPF Suceava este o structurã operativã axatã pe prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale æi infracåionalitãåii transfrontaliere la frontiera externã a României, pe raza judeåului Suceava. De asemenea, susåine operativ, atunci când este nevoie, sectoarele Poliåiei de Frontierã din acelaæi judeå, precum æi tot ceea ce åine de logistica lor æi pot efectua acåiuni punctuale, pentru verificarea modului în care acestea desfãæoarã activitãåile specifice

Serviciul teritorial este intermediarul activitãåilor de cooperare legate de: administraåia publicã localã sau judeåeanã (prefecturã sau consiliul judeåean); lucrãri calificate prin DIICOT Suceava; cooperarea cu BgCCO Suceava æi structurile de Ordine Publicã din judeå (Poliåia, Jandarmeria, Poliåia Localã); parchete locale, IGSU, SRI, precum æi alte instituåii. Totodatã, serviciul teritorial trimite, cãtre sectoare, informaåii proprii sau primite de la alte structuri, privind activitatea infracåionalã.”

În ceea ce priveæte situaåia operativã, aceasta se menåine la cote înalte, mai ales contrabanda cu åigãri. Existã zone pretabile æi mai puåin pretabile, la frontiera verde, dar æi prin PPF Siret se încearcã introducerea acestora în åarã. Au fost cazuri de contrabandã în care s-a folosit armamentul din dotare, fiind trase focuri de avertisment pentru stoparea infractorilor care încercau sã fugã. Marea majoritate a acestora sunt oameni din zonele limitrofe ale frontierei, care au rude sau cunoætinåe în åara vecinã æi astfel pot sã pãstreze contactul mult mai bine unii cu alåii.

Metoda de trecere a åigãrilor, peste frontierã, este cea clasicã, prin zone greu accesibile, împãdurite sau muntoase, unde vizibilitatea este foarte micã. Åigãrile sunt aduse de cãtre ucraineni, pânã la frontierã, iar de acolo sunt preluate de cãtre cãrãuæii români æi duse în depozite ascunse, dinainte stabilite, în localitãåi din zona de frontierã. Riscurile celor care le transportã sunt foarte mari æi, de aceea, ei încearcã sã aducã o cantitate cât mai mare de åigãri, ca sã câætige cât mai mult, la un singur transport.

De acolo, dupã ce se adunã o anumitã cantitate, sunt

transportate, de cãtre alte persoane, spre interiorul åãrii, pe comunicaåii. O micã parte dintre ele rãmân în zona de frontierã, unde sunt vândute în pieåe sau direct pe stradã. Au fost documentate grupãri care acåioneazã în zona de competenåã, unele dintre acestea fiind în lucru, iar altele au fost deja desfiinåate sau destructurate.

În Ucraina åigãrile sunt la jumãtate de preå, iar profitul, pentru un pachet de åigãri, este de aproximativ un euro. De asemenea, au fost depistate inclusiv åigãri cumpãrate din Free-Shop-urile dintre frontiere æi, apoi, introduse ilegal în România, dar pe la frontiera verde. Baza este munca informativ-operativã. Astfel,

sunt în lucru cauze penale coordonate de procurori DIICOT pentru identificarea æi destructurarea grupurilor infracåionale.

Deæi, nu au fost cazuri semnificative în ultima perioadã, se are în vedere traficul de persoane æi migraåia ilegalã din zonã. La Suceava se aflã Consulatul General al Ucrainei, cu care s-a dezvoltat o relaåie de cooperare foarte bunã, în ceea ce priveæte schimbul de date æi informaåii. De asemenea, la Cernãuåi este Consulatul General al României, cu care, la fel, se coopereazã foarte bine atunci când este cazul.

În anul 2012, au fost predate peste un milion de pachete de åigãri cãtre SC JT Internaåional Manufacturing România SA, SC British American Tobacco SA æi SC Philip Moris România SRL. Momentan, în camera de corpuri delicte se aflã, aproape, douã milioane de pachete de åigãri, care au fost confiscate de cãtre sructurile poliåiei de frontierã din judeå. Dupã ce se soluåioneazã cauza din punct de vedere juridic, åigãrile sunt predate producãtorilor de åigarete autorizaåi în România, în termenul prevãzut, conform legislaåiei, acestea urmând a se distruge.

„Niciun caz nu seamãnã cu celãlalt”

În cadrul judeåului, una dintre cele mai fierbinåi zone, din punct de vedere al contrabandei æi traficului cu åigãri la frontiera verde, este la SPF Brodina. La sediul sectorului am stat de vorbã cu æeful acestuia, comisar-æef Vladimir Schipor, care ne-a spus cã lungimea frontierei, în zona de responsabilitate, pe zona de munte, este de 35 de km, în linie dreaptã, 44 de km, pe comunicaåie æi 70 de km, dacã se iau în calcul curbele de nivel.

Statul de organizare este prevãzut cu 127 de persoane, dintre care: 17 ofiåeri, 107 agenåi æi 3 personal civil, iar ca încadrare 15 ofiåeri, 92 de agenåi æi 3 salariaåi civili. De asemenea, în pazã sunt folosiåi 13 lucrãtori care sunt puæi la dispoziåie, din cadrul sectoarelor aferente judeåului Suceava.

Documentarea pentru reportaj a avut ca punct de plecare Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Suceava, unde am fost întâmpinaåi de purtãtorul de cuvânt al acestuia, comisar-æef Ilie Poroch-Seriåan. Dupã o scurtã prezentare a scopului misiunii noastre pe meleagurile bucovinene, am fost conduæi la æeful STPF Suceava, comisar-æef Cezar Ciorteanu, care ne-a prezentat situaåia din zona de responsabilitate.

„STPF Suceava este o structurã operativã axatã pe prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale æi infracåionalitãåii transfrontaliere la frontiera externã a României, pe raza judeåului Suceava. De asemenea, susåine operativ, atunci când este nevoie, sectoarele Poliåiei de Frontierã din acelaæi judeå, precum æi tot ceea ce åine de logistica lor æi pot efectua acåiuni

Frontiera de nord-est

Nr4.2013.indd 5 22.04.2013 14:02:20

6 F R O N T I E R A

Reportaj

Nr. 4/2013

Ca organizare, în cadrul sectorului, la Straja este un parc unde sunt depozitate autoturismele confiscate. De asemenea, tot în cadrul sectorului, la Ulma, a existat un punct de mic trafic, care a fost modernizat, în eventualitatea deschiderii, în regim de trafic internaåional.

Principalul fenomen infracåional, care influenåeazã situaåia operativã, este contrabanda cu åigãri. Astfel, la nivelul sectorului, pe anul trecut, situaåia este urmãtoarea: 93 de infracåiuni de contrabandã, 48 de treceri ilegale (tot din rândul contrabandiætilor), 5 infracåiuni de ultraj, 19 infracåiuni la regimul circulaåiei rutiere, 38 de persoane reåinute pentru 24 de ore, 17 reåinute pentru 29 de zile æi 21 obligate sã nu pãrãseascã localitatea. În ceea ce priveæte numãrul confiscãrilor, anul trecut au totalizat 4.859.368 de lei, însemnând: 513.935 de pachete de åigãri, 43 de metri cubi de material lemnos, 18 autoturisme æi 2 mopede.

Paza frontierei, se realizeazã în cadrul unei ture, cu aproximativ 6-7 patrule, iar în permanenåã, din cadrul sectorului, 6-7 cadre executã misiuni speciale, în civil æi cu armament asupra lor, în diferite medii, mai mult sau mai puåin infracåionale.

Singurele probleme, care se ridicã în cadrul sectorului, sunt cele legate de combustibil. Norma alocatã este foarte micã, în raport cu necesitãåile care trebuie acoperite. Terenul este foarte greu accesibil, sistemele de supraveghere nu pot acoperi toatã zona, aæadar supravegherea frontierei se bazeazã, în mare parte, tot pe metodele clasice, patrularea pe jos æi pânda. Munca poliåiætilor de frontierã se face, foarte mult, „la talpã”. Cu toate acestea, infracåionalitatea este åinutã în frâu. Majoritatea oamenilor sunt motivaåi în ceea ce fac, iar situaåia este reflectatã de rezultatele foarte bune.

Anul trecut au existat foarte multe cazuri în care s-a fãcut uz de armamentul din dotare, fiind arestate persoane æi confiscate importante cantitãåi de åigãri de contrabandã. În majoritatea situaåiilor, contrabandiætii se folosesc de autovehicule cu motoare foarte puternice æi cu numere de înmatriculare din Marea Britanie sau Irlanda. Acestea sunt aduse, din åãrile respective, la preåuri foarte mici, astfel cã, dacã sunt depistate sau confiscate de cãtre Poliåia de Frontierã, cei care au plãtit pentru ele sã nu sufere pierderi financiare prea mari. Ca idee, un jeep Mitsubishi Pajero, din anii 2000-2002, cu volanul pe partea dreaptã, se vinde cu 2.500 - 3.000 de euro. În alte situaåii, aceætia fug æi le abandoneazã în diferite locuri, încãrcate cu pachetele de åigãri. De asemenea, contrabandiætii nu ezitã sã ultragieze poliåiætii de frontierã sau chiar sã acroæeze autoturismele de serviciu când sunt urmãriåi iar dupã cum ne-a declarat æeful de sector, „nici un caz nu seamãnã cu celãlalt”.

Pe drumuri desfundate

Pentru a avea o imagine completã asupra întregii activitãåii din zona de competenåã a sectorului, am hotãrât sã ne deplasãm în teren. Astfel, îmbarcaåi într-un Iveco Massif, am mers pe drumul Sadãului. Acest drum forestier, de æapte km., plin de noroaie æi desfundat de camioanele care transportã lemne din numeroasele exploatãri forestiere, duce pânã la linia de frontierã.

Nr4.2013.indd 6 22.04.2013 14:02:21

F R O N T I E R A 7

Reportaj

Nr. 4/2013

Din cauza acestor exploatãri, legale marea majoritate, pãmântul se destabilizeazã, nu mai sunt copaci care sã fixeze solul æi se produc masive alunecãri de teren, punând în pericol gospodãriile oamenilor. Inundaåiile din anul 2008 au avut loc æi ca urmare a acestor exploatãri, atunci când multe gospodãrii au fost distruse, chiar æi calea feratã, care nici nu a mai fost refãcutã.

Pe drumul spre linia de frontierã, am întâlnit, însã, o maæinã care încãrca lemne, iar din cauza spaåiului de trecere îngust, am fost nevoiåi sã facem cale întoarsã, întrucât æi ziua era pe sfâræite æi mai aveam de vizitat un loc, PTF Ulma.

În timpul deplasãrii, stând de vorbã cu colegii noætri, aceætia ne-au povestit un caz, când æeful de turã, subinspector Iulian Olinici, în timp ce patrula pe teren, alãturi de un coleg, într-o zonã greu accesibilã, a auzit voci de pe teritoriul Ucrainean. Æi-a dat seama cã e vorba de traficanåii de åigãri care au adus pachetele la frontierã æi îi aæteaptã pe cei români sã le ridice. Au încercat sã îi prindã, dar aceætia au fugit. La faåa locului, au fost gãsite 82.000 de pachete de åigãri, iar cazul este, încã, în cercetare.

Urmãtoarea destinaåie, viitorul Punct al Poliåiei de Frontierã Ulma. Din Brodina, mergând pe frontierã, în amontele Râului Suceava, dupã aproximativ 11 km, ajungi în localitatea Ulma. Aici a funcåionat pânã acum câåiva ani un punct de mic trafic prin care treceau cetãåenii din zonã, ce mergeau sã îæi viziteze rudele de pe teritoriul vecin. Drumul este plin de gropi, neasfaltat, dar, punctul este acum nou-nouå, „åiplã”, cum s-ar spune. Cu câte o arterã pe sens, întrarea în locaåie era asiguratã de cãtre echipa formatã din agent principal Andrei Åibulea æi agent principal Alexandru Lucuåar. Dacã partea României este gata oricând pentru a se da în folosinåã, surpriza mare a fost cã pe partea vecinã nu existã nici mãcar un drum, ca sã nu mai vorbim de clãdire. Din surse neoficiale, am aflat cã, dacã s-ar deschide punctul, drumul pânã în Polonia s-ar reduce cu aproximativ 300 de km.

Punctul cu cele mai mari confiscãri de åigãri

Urmãtoarea oprire a fost la PPF Siret, unde am discutat cu æeful punctului, subcomisar Vasile Moæneagu. Acesta a absolvit Æcoala Militarã de la Câmpina, în 1988, specializarea Paæapoarte PCTF, iar de atunci lucreazã în cadrul Ministerului de Interne: 2 ani la Miercurea Ciuc - paæapoarte, 5 ani la Vicæani feroviar, 1995-2003 - subofiåer la PTF Siret, apoi, în urma unui examen susåinut la Botoæani, a trecut în corpul ofiåerilor. A lucrat ca æef de turã la Stânca Costeæti, iar din 2005, pânã în prezent, lucreazã în cadrul judeåului Suceava, cu diferite atribuåii, dintre care 2 ani la crimã organizatã, la IJP Suceava, æef la Detaæamentul de Intervenåii, la fostul IJPF Suceava, æef la ture serviciu în cadrul SPF Brodina, iar din septembrie 2011, în urma concursului, a obåinut funcåia de æef de punct la PTF Siret. Conform spuselor acestuia, „Rezultatele

Nr4.2013.indd 7 22.04.2013 14:02:22

8 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Reportaj

punctului au început sã creascã vertiginos, ajungând pe primul loc pe åarã, în ceea ce priveæte totalul confiscãrilor de åigãri, la nivelul anului 2012, fapt rezultat din analiza IGPF.”

Clãdirea, în care Poliåia de Frontierã îæi desfãæoarã activitatea, aparåine Vãmii æi are urmãtoarele încãperi: dispecerat, lucrãtor linia II, încãpere pentru amprentare æi eliberare vize, camerã de interviu, camerã de triere æi reåinere, o fostã camerã de pregãtire a turei, camerã tehnicã æi biroul æefului de punct.

Punctul a trecut printr-un proces de modernizare, început în anul 2004 æi terminat un an mai târziu, iar în toamna acestui an ar trebui sã intre, din nou, în renovare. Astfel, în linia I de control, pentru cãlãtori, sunt 4 artere pe sensul de intrare æi 4

pe cel de ieæire, cu câte doi lucrãtori pe fiecare sens æi un conductor câini, iar pentru mãrfuri, câte 3 artere æi un lucrãtor, pe fiecare sens, precum æi un conductor câini. În linia a doua existã un lucrãtor æi un dispecer. De asemenea, mai sunt doi lucrãtori la accesul în punct, la intrare æi la ieæire, toåi fiind coordonaåi de un æef de grupã.

În cadrul punctului, fluxul creæte foarte mult în lunile sezonului estival, depãæindu-se 1.000 de autocare pe lunã. Acestea sunt autocare cu turiæti ruæi, care, în mare parte, au ca destinaåie Bulgaria. Trebuie sã amintim cã existã o relaåie foarte bunã cu Consulatul General al Ucrainei, al cãrui consul a åinut sã aducã mulåumiri, în presa localã, pentru modul în care a fost gestionat traficul intens din perioada verii, la PPF Siret, iar æeful de punct a fost numit „jupân de salon” (apelativ prin care este apreciatã, în sens pozitiv, o persoanã într-un ziar din judeåul Suceava). În anul 2012 s-a înregistrat un trafic de 1.459.973 de persoane, cu 560.842 de mijloace de transport, atât pe intrare cât æi pe ieæire.

Ca situaåie operativã, la nivelul anului 2012 au fost înregistrate 96 de infracåiuni, cele mai multe fiind de fals æi uz de fals - 29, contrabandã cu åigãri - 15 sau la regimul circulaåiei rutiere 13. În total au fost confiscate 129.098 de pachete de åigãri, 64 de autoturisme, 50 de litri de bãuturi alcoolice, 560 de litri de carburanåi,

121 de parfumuri, care au fost furate din Uniunea Europeanã

æi s-a încercat trecerea lor în Ucraina, 36 de litri de alcool pur, precum æi 5.000 de euro nedeclaraåi peste suma de 10.000.

„Datoritã sãrãciei din zonã, transportul de åigãri este un fenomen foarte amplu, care nu se poate eradica, dar este åinut sub control”. Limita cu care se poate intra în România este de douã pachete de åigãri æi un litru de alcool de persoanã. Dacã persoana declarã cantitatea care depãæeæte limita legalã, atunci, vama le ia în custodie, timp de trei luni, æi i le restituie la ieæire. Dacã nu declarã æi sunt gãsite, atunci se confiscã æi i se aplicã o amendã de pânã la 10.000 de lei. În ultima ipotezã, în caz cã åigãrile nedeclarate sunt ascunse în locaæuri special amenajate, în autoturism (rezervor modificat,

Nr4.2013.indd 8 22.04.2013 14:02:22

9F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Reportaj

portiere, spoilere, roåi, sub banchete, aripi etc.), atunci, pe lângã cele menåionate, se confiscã æi mijlocul de transport. În caz cã persoana respectivã este cetãåean ucrainean, legea obligã poliåia de frontierã sã îi facã propunere de anulare a vizei æi interdicåie de intrare în România timp de cinci ani. Poliåiætii de frontierã de aici, vor sã vinã cu propunerea ca persoanele respective sã fie date doar în consemn æi, astfel, când vor trece prin punct vor fi verificate amãnunåit.

Ca un fenomen, s-au înmulåit cazurile autovehiculelor cu ITP-ul fals, în special la maæinile înscrise în Bulgaria, iar în aceste speåe se lucreazã foarte mult cu Punctul de Contact Giurgiu. De asemenea, anul trecut nu s-a permis intrarea, în åarã, la 1.012 cetãåeni strãini. Aceætia nu posedau vizã sau nu aveau, conform legii, suma de 50 de euro, pe zi, minim 500 de euro.

PPF Siret se subordoneazã Sectorului PF Rãdãuåi, care sprijinã lucrãtorii de aici, în întocmirea actelor premergãtoare. De asemenea, æeful de punct se bucurã de susåinere din partea STPF Suceava, existând o bunã colaborare æi executând acåiuni în comun, în cadrul punctului.

Dupã aceste discuåii, am mers sã vizitãm punctul æi sã asistãm la câteva controale specifice, în trafic. Æeful de grupã, era agent æef adjunct Dumitru Chariuc, despre care am aflat cã face parte din rezerva Frontex RaBIT æi cã a participat la mai multe misiuni în Grecia.

În linia II, l-am gãsit pe agent æef adjunct Dumitru-Romeo Pescar, acesta „a fãcut istorie” în momentul preevaluãrii din anul 2009, când a uimit ofiåerii germani cu cunoætinåele sale despre elementele de siguranåã ale

Nr4.2013.indd 9 22.04.2013 14:02:25

Nr. 4/2013F R O N T I E R A 10

Reportaj

În vizitã la Prefectura Judeåului Suceava

Într-una dintre zile, am fost invitaåi, de cãtre prefectul judeåului Suceava, la sediul prefecturii. Acolo, prefectul Florin Sinescu, ne-a adresat câteva cuvinte, subliniind foarte buna cooperare cu Poliåia de Frontierã:

„Instituåia Prefectului - judeåul Suceava sprijinã necesitatea existenåei unei concepåii unitare de supraveghere æi control la nivelul frontierei cu statul vecin. Relaåia dintre Instituåia Prefectului æi Poliåia de Frontierã este una de bunã colaborare, existând o preocupare constantã materializatã prin realizarea de acåiuni comune, menåinerea unor legãturi active.

Pentru cetãåenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnã o mai mare libertate de miæcare æi o securitate sporitã, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenåiei de punere în aplicare a Acordului Schengen. Aceasta presupune o cooperare consolidatã între autoritãåile responsabile de aplicarea legii, autoritãåile vamale æi de control la frontierele externe din toate statele membre, impusã de desfiinåarea frontierelor interne.

Vreau sã-mi exprim aprecierea pentru modul în care Poliåia de Frontierã îæi exercitã atribuåiile cu privire la supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat, mai ales în perspectiva

integrãrii în spaåiul Schengen. Misiunile Poliåiei de Frontierã au dobândit o importanåã deosebitã, iar succesele obåinute sunt datorate, în mare parte, poliåiætilor de frontierã, care sunt bine pregãtiåi æi ætiu sã foloseascã cu succes aparatura modernã din dotare.”

Ætefan ANDREESCUPetre BUCUR

documentelor strãine. La dispecerat, am gãsit-o pe agent æef principal Irene Beåincu, care introducea consemnele în registru.

Pe sensul de intrare în åarã controla documentele unui autovehicul cu numere de Ucraina, agent principal Adi Iulian Andriuc. A urmat o vizitã la parcul de mijloace de transport confiscate, unde agent principal Marcel Ciureanu ne-a arãtat locaæuri de ascundere a åigãrilor. Tot el, împreunã cu câinele Lota, a efectuat un control amãnunåit asupra unei dubiåe ce era suspectã de trafic de åigãri.

Pe arterele de marfã, pe senul de intrare în åarã, agentul principal Ilie Grigoriciuc, împreunã cu câinele Luha, a efectuat un control asupra unui TIR. Ulterior, am asistat æi la un control cu aparatul Roboscan. Se derula o acåiune, a Vãmii, de scanare a tuturor autovehiculele de marfã, pe sensul de intrare în åarã.

Apoi, ne-am deplasat la linia de demarcaåie dintre cele douã åãri, unde am aflat cã se poate trece æi pedestru prin acest punct de frontierã, iar agentul principal Narcis Moiseciuc tocmai controla un cetãåean care trecea pe jos.

Încheiem periplul nostru prin zona Sucevei, cu regretul cã nu am putut ajunge peste tot, pe unde ne-am fi dorit, æi nu am putut sta de vorbã cu toåi reprezentanåii poliåiætilor de frontierã, dar, data viitoare, ne vom axa pe acele locuri care meritã aceeaæi atenåie ca æi cele prezentate în rândurile de mai sus.

Nr4.2013.indd 10 22.04.2013 14:34:26

Nr. 4/2013 11F R O N T I E R A

Prezentare

Punctul de Contact Porubne

În cadrul PPF Siret - Porubne îæi desfãæoarã activitatea Punctul de Contact Porubne. Coordonatorul pãråii române este inspector principal Antonica Ciorteanu, care ne-a prezentat rolul æi activitatea punctului.

Punctul de Contact Porubne funcåioneazã din data de 27.01.2007 în baza „Protocolului între Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã din cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor al României æi Administraåia Serviciului Frontierei

de Stat al Ucrainei privind înfiinåarea æi funcåionarea Punctului de Contact Porubne”, document semnat la Bucureæti æi Kiev la 07.02.2006. Partea românã a Punctului de Contact Porubne se subordoneazã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, iar partea ucraineanã se subordoneazã Direcåiei Regionale de Vest din cadrul Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei. Conform acestui Protocol, punctul funcåioneazã pe teritoriul Ucrainei, în douã birouri din incinta Punctului de Trecere al Frontierei Porubne.

Totodatã, partea românã beneficiazã æi de douã birouri în cadrul PPF Siret, astfel fiind asigurat accesul la bazele de date

naåionale de pe teritoriul României. Personalul Punctului de Contact Porubne îæi desfãæoarã activitatea, atât în regim ture de serviciu, cât æi la program de 8 ore.

Sarcina principalã a Punctului de Contact Porubne o constituie schimbul de informaåii între partea românã æi partea ucraineanã privind: combaterea infracåiunilor legate de traficul de persoane æi migraåia ilegalã; combaterea traficului de autoturisme furate æi a contrabandei peste frontiera de stat; situaåiile care pot influenåa efectuarea controalelor de frontierã în punctele de trecere a frontierei de stat; persoanele cãrora li s-a refuzat intrarea pe teritoriile statelor pãråilor æi cauzele refuzului; schimbãrile din legislaåiile statelor pãråilor semnatare.

Cererile de verificare æi rãspunsurile se fac în scris, partea care trimite cererea de verificare trebuie sã menåioneze în ce scop este folositã informaåia æi dacã urmeazã sã fie folositã de cãtre altã structurã, conform competenåelor. Toate cererile de verificare, precum æi rãspunsurile, sunt înregistrate conform legislaåiei naåionale ale fiecãrei pãråi.

Cel mai frecvent, Punctul de Contact Porubne primeæte solicitãri de acordare de sprijin de la structuri MAI, Ministerului Justiåiei sau alte instituåii interesate. Fiecare solicitare poate

presupune mai multe verificãri, într-o solicitare putând fi cerute informaåii referitoare la mai multe persoane sau autovehicule.

Pe lângã solicitãri de acordare de sprijin, prin intermediul punctului se realizeazã æi schimbul de informãri de frontierã. În acest sens, exemplificãm modul de lucru în situaåia în care, cu ajutorul termoviziunii, se observã persoane suspecte, într-o anumitã zonã, pe teritoriul ucrainean: se ia legãtura, verbal, cu punctul de contact, iar de acolo se transmit coordonatele æi informaåiile cãtre partea ucraineanã, solicitându-se o verificare a zonei. Ulterior, prin intermediul împuternicitului de frontierã, se face o cerere scrisã, iar partea ucraineanã este obligatã sã rãspundã, tot în scris, æi sã spunã cum a acåionat æi ce s-a întâmplat ulterior. Astfel de informãri sunt foarte frecvente.

De la înfiinåare s-a observat o creætere gradualã, de la an, la an, a numãrului de solicitãri prin intermediul punctului, în anul 2012 fiind înregistrate 1.037 de cereri de asistenåã, fiind efectuate 2.247 de verificãri de persoane, 170 de documente, 558 de mijloace de transport æi

130 de alte tipuri de verificãri. De asemenea, au fost efectuate 624 de informãri din România cãtre Ucraina æi 465 din Ucraina cãtre România.

Punctul de Contact Porubne este o formã modernã de cooperare la frontierã, fiind foarte util, deoarece asigurã un schimb de informaåii rapid æi eficient, pentru combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere.

Ætefan ANDREESCUPetre BUCUR

Nr4.2013.indd 11 22.04.2013 14:02:28

12 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Æcoala altfel - „ Sã ætii mai multe,

sã fii mai bun!”Pentru al doilea an consecutiv, Ministerul Afacerilor

Interne a sprijinit programul iniåiat de cãtre Ministerul Educaåiei Naåionale, intitulat „Sã ætii mai multe, sã fii mai bun!”, proiect ce s-a desfãæurat, la nivel naåional, în perioada 1-5 aprilie 2013. Anul trecut, în cadrul programului „Æcoala altfel”, peste 10.000 de copii au beneficiat de activitãåile organizate la nivelul structurilor MAI.

În acest an, elevilor le-au fost prezentate aspecte referitoare la munca de zi cu zi a poliåiætilor de frontierã, a poliåiætilor, jandarmilor, pompierilor æi a altor lucrãtori, în cadrul unor întâlniri care s-au desfãæurat în æcoli/grãdiniåe sau chiar la sediile structurilor MAI.

Cu aceastã ocazie, s-au alãturat acestui demers Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã dar æi structurile subordonate, fiind prezentate copiilor sediul central al Poliåiei de Frontierã, Centrul Operaåional de Comandã æi Control, Redacåia revistei „FRONTIERA”, Muzeul Poliåiei de Frontierã Giurgiu, precum æi puncte sau sectoare din cadrul inspectoratelor teritoriale ale PFR.

Eveniment

Nr4.2013.indd 12 22.04.2013 14:02:28

13F R O N T I E R A Nr. 4/2013

EvenimentÎn zilele de 4 æi 5 aprilie douã grupuri,

unul de 50 de elevi, din cadrul Æcolii nr. 64 „Ferdinand” æi unul de 30 de elevi, din cadrul Æcolii nr. 80 Bucureæti, au vizitat Muzeul Poliåiei de Frontierã Giurgiu æi Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu.

În aceste douã zile, elevii din cadrul celor douã æcoli au luat parte la o prezentare a istoriei Poliåiei de Frontierã, a armelor æi uniformelor avute de slujitorii fruntariilor. În continuare, a fost vizitat Punctul de Trecere a Frontierei, unde copii au putut asista la prezentarea tehnicii din dotare, la un exerciåiu demonstrativ cu câinele de serviciu „Eta”, iar, la final, au traversat „Podul Prieteniei” peste Dunãre.

Alexandra POPESCU

În data de 5 aprilie, Sectorul Poliåiei de Frontierã Huæi (Punctul de Trecere a Frontierei Albiåa) æi Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Vaslui, structuri subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi, au fost vizitate de peste 200 de copii, de vârstã preæcolarã æi æcolarã, din cadrul unor æcoli æi grãdiniåe din municipiile Huæi æi Vaslui.

Reprezentanåii Poliåiei de Frontierã le-au explicat copiilor activitãåile specifice ce se desfãæoarã într-un punct de trecere a frontierei, principalele atribuåii ale poliåiætilor de frontierã, le-au prezentat tehnica din dotare, cu precãdere mijloacele de transport æi o micã parte din aparatura specialã utilizatã de poliåiætii de frontierã în munca lor.

De asemenea, copiii au urmãrit, cu interes, exerciåiile demonstrative efectuate cu câinii de serviciu, fiind impresionaåi

de performanåele acestora de a depista, în decurs de câteva minute, drogurile æi åigãrile de contrabandã ascunse.

Eforturile colegilor noætri canini, precum æi ale poliåiætilor de frontierã care i-au condus în activitatea de cãutare au fost rãsplãtite cu aplauze.

În data de 5 aprilie, în colaborare cu un grup din cadrul Grãdiniåei cu Program Prelungit nr. 1 din Huæi, s-a organizat æi desfãæurat o lecåie deschisã intitulatã „Poveste pe tabla de æah”. Micuåii, cu vârste între 3 æi 6 ani, au urmãrit cu interes cele douã poveæti transpuse pe tabla de æah (Legenda lui Robin Hood æi Bãtãlia de la Vidin, dintre românii conduæi de Mihai Viteazul æi otomani), mulåi dintre ei atingând, pentru prima datã, o piesã de æah.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

Nr4.2013.indd 13 22.04.2013 14:02:30

14 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Eveniment

ITPF Sighetu Marmaåiei, precum æi sectoarele subordonate au fost vizitate, în perioada 1-5 aprilie, de peste 30 de clase cu elevi, din cadrul mai multor æcoli de pe raza judeåelor Satu Mare, Maramureæ æi Suceava.

Vizitarea sediilor PFR, la care s-au adãugat vizionarea unor filme de scurt metraj, despre desfãæurarea unei acåiuni pentru destructurarea unei grupãri infracåionale æi prezentarea materialelor din dotare au constituit momente interesante pentru elevi.

Momentele în care au fost prezentate autospecialele de patrulare, termoviziune, precum æi exerciåiul demonstrativ cu câinii de serviciu i-au încântat pe toåi participanåii.

Totodatã, elevii au învãåat despre activitatea Poliåiei de Frontierã pentru prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere.

La finalul vizitelor, elevii au promis poliåiætilor de frontierã cã, la viitoarea activitate „Æcoala altfel”, vor reveni în numãr mult mai mare.

Radu LUNGU

În data de 3 aprilie, începând cu ora 10.00, poliåiætii de frontierã, din cadrul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Botoæani au primit vizita a 30 de æcolari, în cadrul programului naåional „Sã ætii mai multe, sã fii mai bun”.

Poliåiætii de frontierã le-au explicat copiilor care sunt atribuåiile poliåiætilor de frontierã æi cum se munceæte într-un punct de trecere a frontierei de stat.

Micuåii au fost fericiåi sã vadã aparatele de termoviziune, sã urce, alãturi de poliåiætii de frontierã, în autospecialele de intervenåie, însã momentul de maximã atracåie a fost demonstraåia fãcutã de câinele de serviciu Lof.

Minodora RÃCNEA

Nr4.2013.indd 14 22.04.2013 14:02:32

15F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Eveniment

În data de 2 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Folteæti au primit vizita a 100 de elevi, clasele I - IV ai Æcolii Gimnaziale nr. 1 Folteæti.

Urmãtoarea zi, Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Galaåi a fost gazda vizitei a 21 de elevi ai Colegiului „Aurel Vlaicu” Galaåi æi ai Colegiului Tehnic „Mircea Eliade” Galaåi.

Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã ai celor douã structuri au prezentat atribuåiile Poliåiei de Frontierã în zona de competenåã, cazuri semnificative rezolvate, tehnica specificã din dotarea Poliåiei de Frontierã Române æi condiåiile pentru participarea la concursurile de admitere organizate la nivelul Academiei de Poliåie „A.I. Cuza” - Facultatea de Poliåie, arma Poliåie de Frontierã, respectiv Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” - Oradea.

Ion IRIMIA

În data de 2 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Bivolari au primit vizita a 23 de elevi, din clasa a VII-a a Æcolii Gimnaziale Rãdeni.

Apoi, trei zile mai târziu, în Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni un alt grup format din 53 de elevi din cadrul Liceului Tehnologic Ionel Teodoreanu, din comuna Victoria au desluæit primele taine ale meserie de poliåist de frontierã.

În aceeaæi zi, douã grupuri de 50 de elevi din cadrul Æcolilor Generale din localitãåile de frontierã Gorban æi Costuleni au fost oaspeåii poliåiætilor de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Rãducãneni.

Pe timpul vizitelor, poliåiætii de frontierã au prezentat principalele atribuåii pe care le au în zona de competenåã, cazuri semnificative rezolvate, tehnica æi aparatura specificã folosite în misiunile desfãæurate pentru a veni în sprijinul comunitãåii æi, nu în ultimul rând, au fost desfãæurate exerciåii demonstrative cu câinii de serviciu.

Denis LAZÃR

Sediul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara, precum æi sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã Cruceni au fost vizitate de peste 100 de elevi, din cadrul Æcolii gimnaziale nr. 7 „Sfântã Maria” - Timiæoara æi Æcoala Generalã din comuna Giulvãz.

Poliåiætii de frontierã le-au explicat elevilor activitãåile specifice, care se desfãæoarã într-un punct de trecere a frontierei, principalele atribuåii ale poliåiætilor de frontierã, le-a fost prezentatã tehnica din dotare, mijloacele de transport, o autospecialã care funcåioneazã pe principiul termoviziunii, aparaturã de vedere pe timp de noapte, câinii de serviciu æi au vizionat câteva filme de prezentare a activitãåii lucrãtorilor din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara.

Atenåia æi receptivitatea de care au dat dovadã elevii, au fost rãsplãtite cu un exerciåiu demonstrativ, la finalul cãruia copiii s-au urcat în autospecialele de intervenåie din dotarea Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara.

Mihaela LEÆ

Nr4.2013.indd 15 22.04.2013 14:02:33

16 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Ætiri

Patru bãrbaåi, cetãåeni români, au fost depistaåi, la PTF Giurgiu, în ziua de 2 aprilie, în jurul orei 18.30, în douã autoturisme, marca Mercedes S350, cu numere de înmatriculare germane, ambele fabricate în anul 2012.

În urma verificãrilor specifice în bazele de date, poliåiætii de frontierã au constatat cã autoturismele sunt semnalate ca fiind bunuri cãutate pentru a fi confiscate de cãtre

autoritãåile din Germania, deoarece au fost declarate, de o societate de leasing, ca fiind furate.

În cadrul cercetãrilor s-a stabilit cã maæinile fuseserã achiziåionate de la o firmã de leasing din Germania, de cãtre cei doi pasageri ai maæinilor (care se aflau pe

scaunele din dreapta ale autoturismelor), ambii cetãåeni români, în vârstã de 33 æi 25 de ani.

Cei doi bãrbaåi au declarat cã au achiziåionat maæinile din Germania, în sistem leasing, æi nu aveau cunoætinåã despre faptul cã acestea sunt declarate ca fiind furate.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit, persoanelor în cauzã, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismele, în valoare de 508.000 lei (aproximativ 115.000 de euro) au fost

indisponibilizate la sediul ITPF Giurgiu.Cercetãrile continuã, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale.

Alexandra POPESCU

La PTF Boræ, în dupã-amiaza zilei de 31 martie, s-a prezentat pentru a e f e c t u a formalitãåile de frontierã, un cetãåean român, în vârstã de 38 de ani, cu domiciliul pe raza judeåului Cluj, conducând un autoturism de teren, marca BMW seria X5.

Câteva ore mai târziu, în acelaæi punct, s-a prezentat, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, un alt român, în vârstã de 25 de ani, cu domiciliul pe raza judeåului Bihor, conducând un autoturism marca KIA.

Cu ocazia controlului de frontierã, persoanelor respective, li s-au solicitat sã prezinte, pe lângã documentele de identitate,

æi documentele autoturismului.

P o l i å i æ t i i de frontierã, e f e c t u â n d v e r i f i c ã r i l e specifice în bazele de date, au constatat cã autoturismele pe care le conduc figureazã ca „bunuri cãutate pentru a fi confiscate”. Puæi în faåa acestor fapte, cei doi au declarat cã nu au cunoætinåã de acest fapt.

Ambele autoturisme au fost indisponibilizate la sediul SPF Boræ, urmând ca, la finalizarea cercetãrilor, sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.

Lazãr DAN

În ultima zi a lunii martie, în jurul orei 20.45, la PTF Naidaæ, judeåul Caraæ Severin, s-a prezentat, pentru efectuarea controlului la frontierã, un cetãåean român, la volanul unui autoturism, marca Mercedes Benz, fabricat în anul 2006.

În urma verificãrilor efectuate asupra autoturismului, poliåiætii de frontierã au descoperit cã acesta figureazã în baza de date semnalat ca fiind furat din Spania, în iulie anul trecut.

P e r s o a n a , în cauzã, a declarat faptul cã autoturismul, în valoare de, aproximativ, 7.000 euro, a fost cumpãrat de cãtre mama sa de la un cetãåean spaniol. Poliåiltii de frontierã au întocmit, pe numele æoferului, actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de furt.

Mihaela LEÆ

Un bãrbat, în vârstã de 54 de ani, cu cetãåenie polonezã, a intrat în åarã, prin PTF Petea, judeåul Satu Mare, în ziua de 1 aprilie, conducând un autotractor marca MAN.

La efectuarea controlului de frontierã, în urma verificãrilor în bazele de date, s-a constatat cã autotractorul figureazã ca fiind furat din Polonia, în noiembrie 2012. Cetãåeanul polonez a declarat cã este angajatul unei societãåi comerciale din Polonia æi nu avea cunoætinåã despre faptul cã autovehiculul este furat.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit, persoanei în cauzã, lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tãinuire la furt. În acelaæi timp, autotractorul, în valoare de peste 66.000 de lei, a fost indisponibilizat, la sediul SPF Petea, pentru continuarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

Nr4.2013.indd 16 22.04.2013 14:02:38

17F R O N T I E R A

Ætiri

Nr. 4/2013

În perioada mai 2012 - aprilie 2013, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Galaåi, sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Galaåi æi în cooperare cu SRI Galaåi, s-au sesizat în legãturã cu activitãåile infracåionale desfãæurate de mai multe persoane, stabilindu-se existenåa æi funcåionarea unui grup infracåional constituit din persoane implicate, în diferite forme de participaåie, în colectarea æi revânzarea åigaretelor de contrabandã.

În urma documentãrii activitãåii infracåionale a membrilor grupãrii s-a stabilit cã aceætia aduceau în mod ilegal din R. Moldova în România, prin PTF Galaåi - Rutier æi PTF Oancea, diferite cantitãåi de åigãri de provenienåã R. Moldova æi Duty Free, disimulate în locaæuri special amenajate a mijloacelor auto ce tranzitau PTF-urile, ulterior fiind descãrcate æi comercializate pe raza judeåelor Galaåi æi Tulcea.

În perioada mai 2012 - aprilie 2013, a fost documentatã introducerea în mod ilegal din R. Moldova în România, a cantitãåii de 40.000 pachete åigarete diferite mãrci.

În data de 9 aprilie poliåiætii de frontierã, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Galaåi æi cu sprijinul IJJ Galaåi, au efectuat 12 percheziåii domiciliare, în mai multe locaåii, de pe raza judeåelor Galaåi æi Tulcea. În urma acestor activitãåi au fost

puse în executare 18 mandate de aducere, pentru 18 persoane, bãrbaåi æi femei, cu vârste cuprinse între 25 æi 63 de ani, care au fost conduse la sediul STPF Galaåi/DIICOT - ST Galaåi. În urma percheziåiilor efectuate au fost descoperite æi ridicate, pentru continuarea cercetãrilor: 3.259 pachete åigãri de diferite mãrci, douã microbuze marca Mercedes Vito, un autoturism marca Mitsubishi Pajero, un autoturism marca Cielo, un pistol cu aer comprimat precum æi suma de 20.000 de lei.

Persoanele respective sunt cercetate pentru sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere, constituire æi aderare la un grup infracåional organizat æi contrabandã.

În urma audierilor, 4 persoane au primit ordonanåe de reåinere pentru 24 de ore, iar în 10 aprilie, au fost prezentate în instanåã cu propunere de arestare preventivã, pentru o perioadã de 29 de zile.

Totodatã, a fost stabilit de cãtre Direcåia Regionalã de Accize æi Operaåiuni Vamale Galaåi prejudiciul estimativ creat statului român de gruparea infracåionalã, fiind în valoare totalã de 410.000 de lei.

Cercetãrile continuã în vederea stabilirii întregii arii infracåionale, urmând ca la finalizare sã fie luate mãsurile legale în consecinåã.

Ion IRIMIA

În dimineata zilei de 5 aprilie, în jurul orei 06.00, sub coordonarea procurorilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie - DIICOT (Serviciul Teritorial Timiæoara), poliåiætii de frontierã din cadrul ITPF Timiæoara, STPF Timiæ, în cooperare cu lucrãtori din cadrul DIPI Bucureæti - SJIPI Timiæ æi inspectori vamali, au declanæat o acåiune care viza destructurarea unui grup infracåional, constituit în vederea sãvâræirii unor infracåiuni de contrabandã cu produse accizabile æi evaziune fiscalã.

Au fost efectuate percheziåii domiciliare la cinci adrese din municipiul Timiæoara, precum æi la o alta din localitatea Denta, despre care existau suspiciuni cã sunt depozitate åigãri de contrabandã spre a fi valorificate în mod ilegal.

În urma acåiunilor desfãæurate s-au descoperit 570 de pachete de åigãri, peste 50 de litri de alcool æi 25 de kg de cafea de contrabandã. Totodatã, æase persoane au fost aduse la audieri. Cercetãrile în cauzã continuã, iar la finalizare vor fi luate mãsurile legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

În noaptea de 10 spre 11 aprilie, în jurul orei 01.30, o patrulã a Poliåiei de Frontierã, din cadrul SPF Rãdãuåi, a observat douã persoane care se deplasau, cu o cãruåã, de la frontiera de stat cãtre localitatea Vicovu de Sus, judeåul Suceava.

La faåa locului s-a deplasat o echipã operativã care a procedat la interceptarea celor în cauzã, însã persoana care se deplasa cu cãruåa a refuzat sã opreascã æi a intrat în curtea unui imobil aflat în apropiere.

În momentul în care poliåiætii de frontierã s-au apropiat de imobil, din acesta, precum æi din casele învecinate au ieæit mai multe persoane, bãrbaåi si femei, care au început sã arunce cu pietre în lucrãtorii noætri. Totodatã, una dintre persoane avea asupra sa æi un topor, cu care ameninåa poliåiætii de frontierã, iar pentru a împiedica deplasarea autovehiculelor Poliåiei de Frontierã, localnicii æi-au pus copiii în

faåa maæinilor.Unul dintre poliåiætii de frontierã a fost lovit de o piatrã,

acesta fiind rãnit uæor, iar douã autoturisme ale instituåiei au fost uæor avariate.

Având în vedere situaåia de fapt, lucrãtorii noætri au efectuat somaåiile legale prin voce care au fost ignorate de persoanele în

cauzã. Drept urmare, poliåiætii de frontierã au folosit armamentul din dotare fiind trase, conform legii, 8 focuri de avertisment în plan vertical, conflictul fiind în scurt timp aplanat.

În prezent, se efectueazã cercetãri faåã de persoanele implicate sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trecere ilegalã a frontierei de stat, contrabandã în formã agravantã, ultraj æi distrugere, la finalizarea acestora urmând ca cei în cauzã sã fie prezentaåi procurorilor, în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Ilie POROCH SERIÅAN

Nr4.2013.indd 17 22.04.2013 14:02:41

18 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Criminalisticã

ÎN LITIGIU SPECIMEN

I. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃFila informatizatã

Zona mãritã de pe fila informatizatã, care evidenåiazã poza titularului, menåiunea tipului de paæaport

æi seria acestuia.

Zonã mãritã de pe fila informatizatã, care evidenåiazã seria documentului æi desenul de fond.

ÎN LITIGIUMENÅIUNEA PRIVIND TIPUL DOCUMENTULUI ÎN

CAUZÃ ESTE „PAÆAPORT”; SERIA DOCUMENTULUI ESTE ALCATUITÃ DIN 9 CIFRE

ÎN LITIGIUSERIA DOCUMENTULUI ESTE IMPRIMATÃ INKJET, ÎN

MOD DIFERIT FAÅÃ DE DOCUMENTUL SPECIMEN ÆI ESTE ALCÃTUITÃ DIN 9 CIFRE; DESENUL DE FOND ESTE LASER

SPECIMENMENÅIUNEA PRIVIND TIPUL DOCUMENTULUI ÎN CAUZÃ ESTE „PAÆAPORT TEMPORAR”; SERIA DOCUMENTULUI ESTE ALCÃTUITÃ DIN 8 CIFRE

SPECIMENSERIA DOCUMENTULUI ESTE IMPRIMATÃ INKJET, ÆI ESTE ALCÃTUITÃ DIN 8 CIFRE; DESENUL DE FOND

ESTE OFFSET

Paæaport temporar românesc în litigiu

Nr4.2013.indd 18 22.04.2013 14:02:48

19F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Criminalisticã

Zone mãrite, pentru comparaåie, a fotografiilor din documentul specimen æi cel în litigiu.

Zonã mãritã de pe fila informatizatã, care evidenåiazã linia de microtext formatã din repetarea

înscrisului „ROMÂNIA” æi desenul de fond.

ÎN LITIGIUFOTOGRAFIA POSESORULUI ESTE INTEGRATÃ PRIN IMPRIMARE CU JET DE CERNEALÃ, CU O AMPRENTÃ

DIFERITÃ DE CEA PREZENTÃ LA DOCUMENTUL SPECIMEN

ÎN LITIGIUDESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT LASER, IAR LINIA

DE MICROTEXT NU ESTE LIZIBILÃ

SPECIMENFOTOGRAFIA TITULARULUI ESTE INTEGRATÃ PRIN

IMPRIMARE CU JET DE CERNEALÃ

SPECIMENDESENUL DE FOND ÆI LINIA DE MICROTEXT SUNT IMPRIMATE OFFSET, IMPRIMARE CARACTERIZATÃ

PRINTR-O IMAGINE CLARÃ, CU LINII, CARACTERE ÆI NUANÅE DE CULOARE BINE DEFINITE – TEHNICÃ OFFSET

Urmare în numãrul viitor

Nr4.2013.indd 19 22.04.2013 14:02:54

20 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Ætiri

În data de 14 aprilie, în jurul orei 08.50, o patrulã de supraveghere a frontierei de stat din cadrul SPF Sânnicolau Mare a observat æase persoane, care se deplasau pe jos spre Ungaria. Cei în cauzã au fost reåinuåi la aproximativ 50 de metri interior faåã de teritoriul statului vecin, în marginea de vest a localitãåii Cenad, în vegetaåia din apropierea frontierei.

În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã persoanele sunt toåi bãrbaåi, cetãåeni din Pakistan æi Bangladesh cu vârste cuprinse între 18 æi 38 de ani æi intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen. Cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat cu autoturisme de ocazie pânã la Sânnicolau Mare æi de aici pe jos, peste câmp pânã în momentul reåinerii. Aceætia au recurs la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei celor în cauzã æi cercetãrii acestora sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

În noaptea de 08/09 aprilie, lucrãtorii noætri din cadrul SPF Jimbolia au observat cu aparatura de vedere pe timp de noapte, un grup de trei persoane care nu-æi justificau prezenåa în zona din apropierea liniei de frontierã cu Serbia.

Astfel, persoanele descoperite nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu vorbeau limba românã, motiv pentru care, poliåiætii de frontierã au procedat la conducerea acestora la sediul sectorului în vederea clarificãrii situaåiei. S-a stabilit cã bãrbaåii depistaåi sunt cetãåeni din Kosovo, cu vârste cuprinse între 20 æi 35 de ani.

În cadrul primelor cercetãri, cu toåii au declarat cã intenåia lor este de a ajunge într-o åarã din Spaåiul Schengen æi au recurs la aceastã metodã pentru cã nu posedau vizã.

Pe numele celor în cauzã au fost întocmite lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie luate mãsurile legale ce se impun.

La data de 1 aprilie, pe baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Boræ au depistat æi reåinut în jurul orei 11.30, trei bãrbaåi ascunæi în compartimentul de marfã al unui automarfar înmatriculat în Turcia, care efectua un transport de calorifere æi era parcat în curtea unei societãåi comerciale situatã pe æoseaua Boræului.

Din cercetãri, a rezultat cã persoanele descoperite sunt doi bãrbaåi din Iran æi un bãrbat din Turcia, cu vârstele cuprinse între 27 æi 43 de ani. Aceætia au declarat cã s-au îmbarcat în compartimentul de marfã, într-o parcare æi doreau sã ajungã în Germania.

Æoferul a declarat cã nu cunoaæte persoanele din remorcã æi nici nu ætie când acestea s-au urcat în camion. Poliåiætii de frontierã au întocmit celor trei persoane, lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Marcel DAN

O patrulã Poliåiei de Frontierã din cadrul SPF Turnu au reåinut la data de 11aprilie, în jurul orelor 19.00, un bãrbat care se deplasa pe jos, peste câmp, spre frontierã, încercând astfel sã ajungã ilegal în R. Ungarã.

Persoana respectivã a fost reåinutã la aproximativ 200 de metri faåã de teritoriul statului vecin. Bãrbatul a fost condus la sediul sectorului, iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã este vorba de un cetãåean din Noua Zeelandã, în vârstã de 56 de ani, care intenåiona sã ajungã ilegal în Spaåiul Schengen.

Acesta a delarat cã a recurs la aceastã metodã pentru cã nu poate intra în spaåiul Schengen deoarece figureazã cu restricåie emisã de autoritãåile din Olanda.

Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare în vederea începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Dan LAZÃR

La PTF Giurgiu Feroviar s-au prezentat, în data de 3 aprilie, pe sensul de intrare în åarã, cãlãtorind cu trenul rapid care circulã pe ruta Bulgaria - România, doi bãrbaåi care au prezentat la controlul de frontierã douã paæapoarte, ce purtau însemnele autoritãåilor din Bosnia - Heråegovina, respectiv Siria.

Procedând la verificarea documentelor, poliåiætii de frontierã au constatat cã acestea sunt false, motiv pentru care nu li s-a permis intrarea în åarã.

Astfel, conform protocolului româno-bulgar, persoanele æi documentele au fost predate Poliåiei de Frontierã Bulgare, în vederea continuãrii cercetãrilor æi dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Alexandra POPESCU

Nr4.2013.indd 20 22.04.2013 14:02:58

21F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Ætiri

Poliåiæti de frontierã din cadrul STPF Dolj, împreunã cu ofiåeri din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ, lucrãtori din cadrul BCCO Craiova æi Biroul Flagrant din cadrul Serviciului de Operaåiuni Speciale, au executat, la data de 31 martie, o acåiune de prindere în flagrant delict a unei persoane, suspecte de trafic de droguri.

Astfel, în baza unor informaåii, furnizate de Departamentul de Informaåii æi Protecåie Internã (DIPI), a unui complex de acåiuni informativ - operative æi de cercetare penalã, desfãæurate de cãtre ofiåerul delegat din cadrul STPF Dolj, a fost depistat un cetãåean în vârstã de 22 de ani, în timp ce primea un colet expediat din Spania, prin intermediul unei firme de transport.

La controlul coletului, s-a constatat cã acesta conåinea

cantitatea de aproximativ 400 de grame substanåã vegetalã, ce pãrea a fi canabis, æi un gram substanåã albã, ce pãrea a fi cocainã.

În continuarea cercetãrilor, în data de 1 aprilie, au fost efectuate cinci percheziåii la domiciliile altor suspecåi, în localitãåile Calafat, Moåãåei æi Craiova, în urma cãrora au fost ridicate alte 115 g canabis, 9 plante din specia canabis æi suma de 2.500 de lei.

Totodatã, au fost conduse la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, pentru audieri, æase bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 20 æi 30 de ani, toate domiciliate pe raza judeåului Dolj.

Doi dintre aceætia, în vârstã de 22 æi, respectiv, 28 de ani, au fost reåinute pentru o perioadã de 24 de ore, dupã care au fost

prezentate instanåei, care a decis arestarea lor pentru 29 de zile.

În urma analizelor de laborator, s-a stabilit cã substanåele ridicate fac parte din categoria drogurilor de risc (canabisul), respectiv de mare risc (cocaina).

Pe numele cetãåeanului care a primit coletul æi pe numele altor douã persoane implicate în activitatea infracåionalã au fost întocmite dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, transportul, procurarea, cumpãrarea, deåinerea ori alte operaåiuni privind circulaåia drogurilor de risc fãrã drept.

Dorinel GHEONEA

În data de 9 aprilie, ora 16.40, la PTF Giurgiu s-a prezentat, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, pe sensul de intrare în åarã, cetãåeanul român Ulise B., în vârstã de 40 de ani, care conducea un autoturism marca Volkswagen.

Cu ocazia controlului amãnunåit, lucrãtorii noætri au descoperit în portbagajul autoturismului o armã cu aer comprimat de calibrul 6,35 mm, 400 de alice æi o lunetã, pentru care respectiva persoanã nu a putut prezenta documentele obligatorii. Cetãåeanul a declarat cã a achiziåionat arma dintr-un magazin din localitatea Ruse - Bulgaria pentru suma de 285 de leva, cu scopul de o folosi pentru agrement æi nu a cunoscut faptul cã este necesarã autorizaåie pentru aceastã armã.

Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de deåinerea sau portul de armã neletalã din categoria celor supuse autorizãrii fãrã drept, contrabandã calificatã æi nerespectare regimului armelor æi muniåiilor, iar arma cu aer comprimat în valoare de 650 de lei a fost reåinutã în vederea continuãrii cercetãrilor.

Alexandra POPESCU

Poliåiæti de frontierã din cadrul Aeroportului „Henri Coandã” æi poliåisti din cadrul Poliåiei Transporturi Aeroport „Henri Coandã” au prins un æofer de taxi, dupã ce acesta a înæelat un pasager æi a încercat sã loveascã cu maæina un poliåist de frontierã.

În fapt, un taximetrist a transportat din Bucureæti, la Aeroportul „Henri Coandã”, cu un autoturism, în regim de taxi, trei persoane cãrora le-a solicitat, pentru cursa efectuatã, 400 de lei, fãrã a utiliza aparatul de taxat. Unul dintre pasageri, de cetãåenie cehã, a sesizat un echipaj al Poliåiei de Frontierã din cadrul Aeroportului „Henri Coandã”, cu privire la faptul cã, æoferul taximetrului, care l-a transportat pânã la aeroport, nu a folosit aparatul de taxat æi i-a solicitat un tarif mult prea mare.

Un poliåist de frontierã i-a solicitat æoferului documentele de identitate, însã bãrbatul a refuzat sã se legitimeze. Suspectul a demarat în trombã, deæi în faåa maæinii se afla poliåistul de frontierã. Acesta a reuæit sã se fereascã la timp, pornind, cu

autoturismul din dotare æi folosind semnalele acustice æi luminoase, în urmãrirea taximetrului. Dupã 300 de metri, a reuæit sã îi blocheze drumul.

Æi de aceastã datã, poliåistul de frontierã i-a cerut æoferului sã se legitimeze, însã acesta i-a adresat injurii. Poliåiætii Poliåiei Transporturi Aeroport „Henri Coandã”, deplasaåi imediat la faåa locului, l-au identificat pe suspectul în vârstã de 28 de ani, domiciliat în Bucureæti, iar pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de ultraj æi înæelãciune.

De asemenea, poliåiætii de la transporturi au luat mãsura reåinerii permisului de conducere, conform art. 100 pct. 3 din OUG 195/2002 æi au ridicat aparatul de taxat, în vederea expertizãrii de cãtre Institutul de Metrologie. Taximetristul a fost prezentat procurorilor, din cadrul Parchetului Buftea, care au dispus cercetarea în stare de libertate.

Nr4.2013.indd 21 22.04.2013 14:03:03

Ætiri

F R O N T I E R A 22 Nr. 4/2013

Poliåiætii de frontierã suceveni au avut musafiri de peste ocean, mai precis colegi poliåiæti din Statele Unite ale Americii. Duminicã, 24 martie o delegaåie IPA formatã din poliåiæti americani, de la Broward Sheriff’s Office din statul Florida, a efectuat o vizitã de informare æi schimb de experienåã la Poliåia de Frontierã Suceava.

Vizita a avut loc la Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Suceava æi Punctul de Trecere a Frontierei Siret, unde delegaåia americanã a fost întâmpinatã de comisar-æef Cezar Ciorteanu - æeful STPF Suceava, adjunctul æefului SPF Rãdãuåi - inspector principal Silviu Diaconescu, æeful PTF Siret - subcomisar Vasile Moæneagu æi comisar-æef de poliåie Ilie Poroch-Seriåan - ofiåer relaåii publice.

În cadrul discuåiilor purtate, comisar-æef Cezar Ciorteanu a fãcut o prezentare a activitãåii Poliåiei de Frontierã Suceava, principalele linii de muncã din operativ (contrabanda, traficul cu åigãri æi migraåia ilegalã la frontierã), tehnica auto din dotare, sprijinul acordat structurilor Poliåiei de Frontierã, precum æi colaborarea instituåionalã cu grãnicerii ucraineni.

Adjunctul SPF Rãdãuåi a fãcut o scurtã prezentare a sectorului,

a efectivelor de care dispune æi a rezultatelor obåinute în munca operativã, atât la frontiera verde cât æi în punctele de trecere. Delegaåia americanã a fost invitatã la o „plimbare” prin Punctul de Trecere a frontierei, unde a fost prezentat modul cum se executã controlul documentelor persoanelor æi mijloacelor de transport, precum æi tehnica cu care poliåiætii de frontierã verificã documentele de cãlãtorie sau modul cum se scaneazã camioanele æi autotrenurile de tonaj mare la intrarea în Uniunea Europeanã.

Nu mare a fost surpriza când membrii delegaåiei americane au dorit sã meargã pânã la linia de frontierã, pentru a vedea fosta graniåã a URSS, mãrturisind, apoi, cã aceastã vizitã i-a emoåionat æi afirmând cã acest lucru nu o sã-l uite niciodatã.

Delegaåia americanã care a vizitat Poliåia de Frontierã Suceava a fost formatã din opt membri: Donald Prichard - sergent, Preæedintele Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor Broward Sheriff’s Office, Andrew Dunbar - capitan, Brian Plancarte - detectiv, Cristopher Mazola - detectiv, Rodrigo Mello - detectiv, Jonathan Vasquez - ajutor de æerif, Josepf Kearney - detectiv æi Traian Breabãn - detectiv de Investigaåii Criminale în

Broward County. Acesta din urmã este originar din comuna Marginea – judeåul Suceava æi, cu o puternicã emoåie în glas, ne-a mãrturisit cã nu întâmplãtoare a fost vizita la Poliåia de Frontierã Suceava: „Pentru cã m-am nãscut în Bucovina, pentru colegii mei care erau foarte curioæi sã vadã graniåa româno-ucraineanã æi modul cum lucreazã Poliåia de Frontierã românã, æi pentru cã mã leagã o relaåie de prietenie cu æeful STPF Suceava, comisarul-æef Cezar Ciorteanu, am decis ca traseul vizitei noastre în România sã cuprindã æi o întâlnire cu poliåiætii de frontierã suceveni”.

Ilie POROCH-SERIÅAN

Æer i f i americani

la STPF Suceava

Nr4.2013.indd 22 22.04.2013 14:03:05

Ætiri

F R O N T I E R A 23Nr. 4/2013

Ici l’École de formation des Agents de la Polices des frontières „Avram Iancu” Oradea.

În data de 24 martie 2013 un grup de elevi pasionaåi de limba francezã au reprezentat Æoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã la a II-a ediåie a concursului interjudeåean „JEU PAR LE FRANÇAIS”, organizat de cãtre Inspectoratul Æcolar Judeåean

Iaæi æi Asociaåia Românã a Profesorilor de Limba Francezã, filiala Iaæi, la Colegiul Naåional din Iaæi. S-au înscris 511 elevi din toate judeåele åãrii.

Elevii Æcolii orãdene au participat la trei secåiuni æi, mai mult decât atât, au obåinut premii frumoase. Daniela Mariana Popa, clasa 204, a obåinut Premiu Special la secåiunea „Monolog cu subiect cunoscut”, Olimpia Letiåia Fazekaæ, clasa 201, a obåinut Menåiune la secåiunea „Interpretare vocalã” æi Sorin Gabriel Bivolan, clasa 201, a obåinut Menåiune la secåiunea „Recitare”.

Elevii s-au pregãtit sub coordonarea profesorului de limba francezã, comisar Etelka Kiss æi a personalului de la formaåiunea Muzicã, sub îndrumarea ag.æef adj. Sorin Gal, iar la Iaæi au fost susåinuåi de colegii noætri, ag.æef adj. Cristian Rambu æi ag. Camelia Rambu, care s-au oferit sã îi însoåeascã.

Mulåumim, Colegiului Naåional pentru cã a fost o gazdã primitoare æi a fãcut ca cea de-a II-a Ediåie a Concursului sã se desfãæoare în condiåii deosebite, conducerii æcolii, care, încã o datã, s-a dovedit deschisã pentru implicarea în activitãåi cultural-educative organizate de MEN æi, totodatã, conducerii Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi, care a asigurat cazarea delegaåiei pe perioada concursului.

À la prochaine!

Etelka KISS

Bonjour, les amis!

În cursul lunii martie, în perioada 10 - 20, a avut loc „Primul exerciåiu de mobilitate a elevilor în cadrul proiectului CCC (Common Core Curriculum)”, activitate organizatã la Eschwege, Germania, sub egida Agenåiei Frontex. Din partea Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea a participat o delegaåie formatã din 22 elevi de anul I, condusã de directorul æcolii, comisar-æef de poliåie Ovidiu Stanciu, comisar-æef Vasile Domuå, æef de catedrã la Catedra de specialitate, comisar Sorin Ilea, profesor de instrucåia tragerii, comisar Nicolae Ganea, ofiåer de sprijin, inspector principal Adriana Cojan, profesor de limba germanã, agent principal Ardelean Mircea æi, în calitate de conducãtori auto, agent æef principal Florin Lãzãu æi agent principal Cristian Bot. Activitatea a fost direct coordonatã de cãtre George Vârban, training officer la Unitatea de Pregãtire Frontex æi Seppo Turkia, expert Unitatea de Pregãtire Frontex.

Obiectivul principal al acestui schimb de elevi a fost creæterea interoperabilitãåii poliåiætilor de frontierã europeni prin care sã li se permitã studenåilor sã beneficieze, din punct de vedere educaåional, lingvistic æi cultural, din experienåa de formare a unei alte åãri europene, sã promoveze încrederea æi conætiinåa

de sine a studenåilor, sã contribuie la dezvoltarea unor tineri bine calificaåi, deschiæi æi cu experienåã internaåionalã ca viitori profesioniæti æi sã consolideze competenåele profesionale ale studenåilor în domeniul drepturilor fundamentale. De asemenea, un alt obiectiv important a fost acela de a dezvolta, în rândul studenåilor, deprinderile de bazã pentru a munci într-un mediu multicultural, multilingvistic æi într-o continuã schimbare, pentru a trãi, a învãåa æi a munci într-un spaåiu european comun în care

limbile æi culturile diferite, artele æi tradiåiile îi leagã pe oameni aparåinând unor grupuri sociale æi etnice variate.

Schimbul de experienåã a oferit informaåii æi exemple de bune practici pentru delegaåia din Oradea cu privire la parteneriatul dintre cele douã instituåii de învãåãmânt, extinderea contactelor profesionale, culturale æi interpersonale în domeniul managementului educaåional, activitatea colectivului didactic æi de elevi în domeniul proiectelor educaåionale. Schimbul de elevi oferã multe beneficii æi acesta este motivul pentru care el reprezintã o mare oportunitate, în special pentru cei implicaåi, elevii.

Adriana COJAN

Viitorii poliåiæti de frontierã la pregãtire în Germania

Nr4.2013.indd 23 22.04.2013 14:03:06

Opinie

Din o mie de poveæti

... Æi, sã vã spun, dragii mei, nu cu mult timp în urmã, nu în altã galaxie, ci în... IGPF.

Æi, cum lucrurile serioase încep cu o petiåie, petiåia zice aæa:Actul 1Am onoarea sã vã aduc la cunoætinåã faptul cã, în procesul

de întreåinere a fâæiei de protecåie a frontierei de stat, respectiv a culoarului de frontierã, structurile Poliåiei de Frontierã s-au confruntat cu o serie de dificultãåi în reabilitarea culoarului de frontierã, generate de specificul unor zone împãdurite sau declarate rezervaåii naturale.

Aceste zone se aflã în judeåele Satu Mare, Maramureæ, Suceava æi Botoæani.

„Având în vedere sistarea lucrãrilor de specialitate, în aceste zone, pânã la identificarea unei soluåii, precum æi în considerarea faptului cã România este supusã, la finalul lunii martie 2010, procedurii de evaluare a frontierelor externe terestre pentru accederea în spaåiul Schengen, activitate care constituie prioritate naåionalã, vã adresãm rugãmintea de a realiza o întâlnire bilateralã în cel mai scurt timp posibil.

În acest sens, delegaåia Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, compusã din domnul Bogdan Ivãnescu, adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã æi ceilalåi colegi: Vladimir Cristescu, Gabriel Dache æi Tiberiu Dendrino este pregãtitã sã fie primitã de dumneavoastrã în data de 15.02.2010, la ora 15.30, la sediul central ROMSILVA din Bucureæti.

În considerarea celor expuse, ne exprimãm convingerea cã vom reuæi deblocarea acestei situaåii la nivelul instituåiilor noastre”, scriam noi în finalul scrisorii! Pãrea simplu, la prima vedere.

Povestea se scrie mai departe æi ne suim în SUV sã pornim la desfiinåarea pãdurilor din culoarul de frontierã. Am ajuns, pe undeva, pe bulevardul Magheru, la sediul central Romsilva. Am fost întâmpinaåi, cu prudenåã, æi conduæi spre sala de æedinåe, cãlcând pe covoare verzi. Acolo, tapiseria scaunelor era verde æi ea, asemeni draperiilor, iar gândurile noastre deveneau æi ele verzi, cu fiecare minut ce aæteptam sã vinã liderul cel mare.

Gândeam fiecare cum sã prezentãm situaåia, astfel încât vorbele noastre sã reflecte intenåia unor acåiuni benefice atât pentru interesele instituåiei pe care o reprezentam, cât æi al instituåiei gazdã, în raport cu mediului din fâæia de protecåie.

Æi vine managerul, înalt æi bine clãdit, ziceai cã este nãscut de pãdure, nu spunea cuvinte în plus, parcã inspira dioxid de carbon æi expira oxigen! Era omul pãdurii pe care o ocrotea, sprâncenele æi genele lui erau ramuri de pãdure, iar prin clipitul lor erau veritabile sorcove! Ne daåi, ori, nu ne daåi? Æi nu ne-a dat nimic, dar ne-a explicat, încruntat precum scoaråa copacilor seculari, cã nu suntem proprietari pe pãdure, chiar dacã este în zona de frontierã, acum este zonã protejatã.

Am plecat biruiåi. Ne suim iarãæi în aceeaæi maæinã cu care am venit, spaåiul din maæinã devenind strâmt æi de-a dreptul sufocant. Nu mai aveam aer din cauza insuccesul avut, iar pe drumul de întoarcere nu a zis nimeni nimic.

Actul 2În perioada cuprinsã între anii 2001 - 2009, lucrãrile de

întreåinere a frontierei de stat erau în sarcina autoritãåilor administraåiei publice locale din zonele limitrofe frontierei de stat, însã activitãåile specifice nu au reprezentat o prioritate pentru acestea.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 26/2009, Poliåia de Frontierã a redevenit responsabilã pentru gestionarea acestui domeniu æi, în corelare cu mãsurile întreprinse pentru pregãtirea misiunilor de evaluare pentru aplicarea integralã a acquis-ului

Nr. 4/2013F R O N T I E R A 24

Nr4.2013.indd 24 22.04.2013 14:03:08

Nr. 4/2013

Opinie

25F R O N T I E R A

Schengen, au fost stabilite, ca prioritare, întreprinderea de activitãåi specifice în zona de frontierã de la frontiera externã, cu accent pe zonele care urmau sã fie supuse evaluãrilor pe frontierele externe terestre.

Astfel, trebuia fãcutã o altã petiåie, cãtre o altã instituåie numitã Ministerul Agriculturii æi Pãdurilor, aflatã lângã spitalul Colåea.

O altã salã de æedinåe, alåi directori æi noi. Prezentãm istoricul fâæiei de protecåie, ca argument în sprijinul faptului cã aceasta este constituitã prin lege, întotdeauna a aparåinut domeniului public æi a fost administratã de cãtre Grãniceri sau Poliåia de Frontierã, iar în prezent æi pe viitor sunt necesare doar lucrãri de întreåinere:

În urma solicitãrii noastre pentru proiectul „Reconstituirea fâæiei de protecåie a frontierei de stat” a apãrut soluåia unicã: schimbarea categoriei de folosinåã de la pãdure, la fâæie de protecåie a frontierei de stat, pentru terenurile aflate în proprietatea publicã a statului, administrate de cãtre RNP Romsilva, urmând sã parcurgem urmãtoarele etape pentru obåinerea Avizului de mediu:

- PFR întocmeæte, împreunã cu reprezentanåii Direcåiei Silvice, memoriul privind schimbarea categoriei de folosinåã, cu propunerea de avizare de cãtre Inspectoratul Teritorial Regim Silvic æi Vânãtoare, local;

- PFR înainteazã documentaåia cãtre ITRSV æi se obåine avizul;

- RNP Romsilva transmite documentaåia cãtre Ministerul Mediului æi Pãdurilor pentru aprobare;

- pentru obåinerea aprobãrii este necesar Avizul de mediu, care nu poate fi obåinut decât la plata fondurilor necesare achitãrii taxelor aferente, în valoare de miliarde, sau cu terenuri la schimb.

Actul 3Cum vã aæteptaåi, evident, o altã

petiåie cãtre Ministerul Mediului æi Pãdurilor, însoåitã de alte petiåii din toate inspectoratele judeåene ale PFR.

Tot noi explicam faptul cã activitãåile, necesar a fi întreprinse în scopul refacerii fâæiei de protecåie a frontierei de stat, nu contravin procedurilor de reglementare, din punct de vedere al protecåiei mediului. În acest sens, documentaåia necesarã se aflã la structurile competente ale Regiei Naåionale a Pãdurilor - ROMSILVA.

Actul 4Întâlniri de lucru la Ministerul Agriculturii æi Dezvoltãrii

Rurale, alte expuneri, alte opinii - un rezultat final!1. Existenåa unor suprafeåe împãdurite pe terenurile aferente

fâæiei de protecåie æi al culoarului de frontierã, care, conform reglementãrilor silvice, intrã în fondul forestier naåional; se prevedea pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naåional, compensãri în terenuri æi taxe exorbitante.

2. Existenåa unor arii protejate de interes naåional sau comunitar care se suprapun cu terenurile aferente fâæiei de protecåie æi al culoarului de frontierã, care se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, conform reglementãrilor actuale în domeniu.

Având în vedere blocarea lucrãrilor de specialitate, la acea vreme, din zonele de frontierã, pânã la identificarea unor soluåii, precum æi în considerarea faptului cã România era supusã, la finalul lunii martie 2010, la proceduri de evaluare a frontierelor

externe terestre pentru accederea în spaåiul Schengen, IGPF a întreprins mãsuri pentru rezolvarea acestor problematici.

Am precizat faptul cã, în urma discuåiilor purtate în cadrul altor întâlniri, instituåiei noastre i s-a recomandat sã se adreseze Ministerului Agriculturii æi Dezvoltãrii Rurale, ceea ce a æi fost pus în practicã. În cadrul întâlnirii delegaåiei IGPF cu directorul Direcåiei Politici æi Strategii în Silviculturã, s-a expus problematica relatatã anterior, deja cunoscutã de cãtre oficialii acestei instituåii, directorul DPSS, înaintând varianta iniåierii unei Ordonanåe de Urgenåã prin care sã se elimine:

- obligativitatea, din partea PFR, de efectuare a oricãrui tip de platã pentru terenuri;

- acordarea, de cãtre PFR, de alte terenuri în compensaåie.3. Pentru soluåionarea acestei probleme, IGPF a identificat æi

a propus ca prin proiectul de OUG elaborat la nivelul structurii noastre sã se realizeze efectuarea lucrãrilor de întreåinere numai a culoarului de frontierã æi a semnelor în respectivele zone protejate, fãrã îndeplinirea procedurilor referitoare la obåinerea avizelor de mediu, care presupun derularea unor activitãåi de evaluare care implicã cheltuieli mari æi perioade de timp

îndelungate, care prin natura lor afecteazã acest proces. Acestea, raportate la caracterul special al culoarului de frontierã, care are rol în protejarea semnelor de frontierã, elemente ce marcheazã traseul liniei de frontierã, cu implicaåii în asigurarea elementelor de teritorialitate a statului român, precum æi luând în considerare faptul cã lucrãrile de întreåinere care se intenåioneazã a fi efectuate pe respectivele suprafeåe cu lãåimi maximale de 5 metri, nu pot aduce atingeri majore asupra mediului (în fapt, neexistând în respectivele zone bunuri ale patrimoniului natural), raportat la art.3 lit.e) din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei æi faunei sãlbatice, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

Astfel, Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã a înaintat, prin Secretarul de Stat din MAI, cu aportul „juridicului”, un proiect de OUG, spre analizã, Direcåiei Politici æi Strategii în Silviculturã, din cadrul Ministerului Agriculturii æi Dezvoltãrii Rurale, în care erau incluse norme ce vizau soluåionarea

ambelor problematici. În acest sens, în urma discuåiilor purtate cu reprezentanåii acestei instituåii, a rezultat faptul cã este agreatã soluåionarea problematicii prin modificarea legislaåiei silvice, în vigoare (Codul Silvic), însã prin gãsirea unei soluåii mai simple decât cea propusã de IGPF - care viza scoaterea definitivã din fondul forestier naåional, fãrã plata taxelor æi compensãri cu teren, respectiv prin modificarea art. 47 din Codul Silvic - referitor la schimbarea categoriei de folosinåã silvicã a respectivelor terenuri, pentru întreåinerea fâæiei de protecåie, fãrã plata taxelor aferente (demers care se realizeazã printr-un ordin al conducãtorului autoritãåii publice centrale care rãspunde de silviculturã) - în acest sens, rãmânând sã transmitã, instituåiei noastre, forma modificatã a proiectului de act normativ, agreatã la nivelul Ministerului Agriculturi æi Dezvoltãrii Rurale.

Cu sprijinul final al Oficiului Juridic din IGPF, a fost ælefuit definitiv actul normativ.

Acest act normativ se numeæte OUG nr. 16 din 16.03.2012.

Tiberiu Ætefan DENDRINO

Nr4.2013.indd 25 22.04.2013 14:03:08

Nr. 4/2013F R O N T I E R A 26

Tradiåie

Paætele, sãrbãtoare spiritualã, evenimentul care, în fiecare an, aduce Lumina în suflete, arãtându-ne Calea, trezindu-ne conætiinåa - lumina inteligenåei pentru a distinge binele de rãu, cum o definea Confucius, marcheazã patimile, moartea æi învierea din moarte a Lui Hristos, Cel ce a murit rãstignit pe cruce pentru a scãpa omenirea de propriile-i pãcate.

Manifestarea bucuriei pentru învierea Lui Hristos, æi-a pierdut, din pãcate, foarte mult din semnificaåia sa spiritualã; cât æi cum înåelegem, noi, pãcãtoæii, fapta Lui Hristos de a Se aduce pe Sine Însuæi Jertfã, pentru a ne trece de la moarte, la viaåã æi de pe pãmânt, la cer?! Degeaba ceræim îndurarea æi miluirea Lui, invocând neputinåa sufletelor æi trupurilor noastre pentru a ne mântui, dacã persistãm în greæeli, pãcãtuind cu gândul æi cu fapta. Înclinând balanåa mai mult în favoarea rãului, æi nu a binelui, nu facem decât sã-L rãstignim în fiecare an. De ce ne este mai lesne sã facem rãu, sã urâm, sã fim nepãsãtori la nevoile æi durerile semenilor, sã învrãjbim, sã acumulãm peste nevoile proprii, sã privim cu dispreå pe cei sãraci sau neputincioæi, de ce...?! Credem, oare, cã doar omagiindu-L pe Iisus Hristos de ziua Învierii Sale, rugându-ne Lui pentru iertarea pãcatelor æi mântuirea noastrã, fãrã suport în faptele æi gândurile noastre, vom gãsi izbãvirea? Nu ætiu când, cine, æi câåi vor ajunge la acel nivel al conætiinåei care permite înåelegerea, cu adevãrat, a învãåãturilor sacrificiului Fiului Lui Dumnezeu! Pânã atunci, nu ne rãmâne decât, sã ne amãgim cã vom trãi o altã viaåã, dupã moarte, cãci nu suntem vrednici de ea.

De peste douã mii de ani, Iisus ne aratã, prin Învierea Sa, dupã patimele îndurate, cã este „lumina lumii”, cel a cãrui ascultare duce la viaåã veænicã. Realitãåile sociale, economice, politice, de securitate ale lumii creætine par sã conteste, însã, faptul cã preceptele morale, comportamentale, atitudinale, propãvãduite de Hristos æi dicipolii Sãi, ne-au modelat conætiinåele. Astfel cã, sãrbãtoarea Învierii a devenit, pentru cei mai mulåi, un prilej de desfãtare.

Un aspect pozitiv îl reprezintã perpetuarea unor elemente culturale generate de aceste evenimente creætine, ce se regãsesc în tradiåiile pascale româneæti. Unul dintre acestea este închistritul sau încondeiatul ouãlelor, constând în decorarea lor cu diverse simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe æi religioase, motivele ornamentaåiei fiind numeroase, iar fiecare motiv se prezintã în mai multe variante æi culori, care se diferenåiazã în funcåie de zonã, cele mai reprezentative fiind cele din Bucovina.

Oul, ca simbol al regenerãrii, purificãrii, eternitãåii, se leagã æi de patimile Lui Iisus Hristos, rãstignirea æi învierea Sa, semnificând reînvierea naturii, primãvara æi reluarea ciclurilor

vieåii. Închistritul, obicei ce dateazã încã din vremea geto-dacilor, æi înroæitul ouãlelor, au fost practicate, dupã rãspândirea creætinismului la români, paralel. Vopsitul ouãlor, în roæu, este, se spune, legat de culoarea pe care au luat-o pietrele ce au fost aruncate în Iisus, iar dupã altã legendã, Sfânta Maria, atunci când a venit sã îæi vadã Fiul rãstignit, a adus cu ea æi un coæ cu ouã, pe care l-a aæezat la picioarele Lui, iar sângele, care curgea de la Mântuitor, a înroæit ouãle din coæ; erau ouãle pe care voia sa le dea soldaåilor ca sã-i înduplece sã aibã milã de fiul ei. Ouãle închistrite, exprimã, cel mai bine, comuniunea dintre divinitate æi materie (ca rezultat al creaåiei divine), ornamentaåia lor cuprinzând simboluri precum: soarele, luna, crucea, linia - reprezentând: linia dreaptã verticalã - viaåa; linia dreaptã orizontalã - moartea; linia dublã dreaptã - eternitatea; linia cu dreptunghiuri - gândirea æi cunoaæterea; linia uæor ondulatã - apa, purificarea; spirala - timpul, eternitatea; dubla spiralã - legatura dintre viaåã æi moarte; dar æi motive cu un conåinut în care se reflectã lumea æi mediul înconjurãtor, cu numeroase elemente din viaåa de toate zilele: plante, animale, obiecte casnice etc., acestea fiind prezentate în diverse culori cu o simbolisticã sugestivã: roæu - simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei æi bucuriei de viaåã; negru - absolutism, statornicie, eternitate; galben - luminã, tinereåe, fericire, recoltã, ospitalitate; verde - reînnoirea naturii, prospeåime, rodnicie, speranåã; albastru - cer, sãnãtate, vitalitate; violet - stãpânire de sine, rãbdare, încredere în dreptate.

În tradiåia popularã româneascã, ouãlor înroæite æi închistrite le sunt asociate o serie de atribute excepåionale: de vindecare, de îndepãrtare a rãului, fiind purtãtoare de sãnãtate, frumuseåe, vigoare æi spor. Astfel, existã credinåa cã ouãle înroæite nu se stricã niciodatã; înainte æi dupã masa de Paæte, bãrbatul ciocneæte un ou roæu cu nevasta, apoi cu copiii, acest ritual asigurându-le întâlnirea pe lumea cealaltã; în dimineaåa primei zile de Paæte, copiii se spalã pe faåã cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roæu æi un bãnuå de argint, pentru a fi tot anul sãnãtoæi æi rumeni la faåã, precum oul roæu, æi curaåi, precum argintul; oul

roæu este apãrãtorul împotriva diavolului æi pãzeæte casa de farmece; cu ouã roæii se fac descântece pentru dureri de dinåi, urechi æi gât; ouãle roæii de bibilicã sunt leacuri pentru muæcãtura de æarpe; dupã consumarea ouãlor, cojile roæi sunt puse în brazde, la arat, pentru ca pãmântul sã dea rod bun; ouãle închistrite, pãstrate tot anul lângã icoanã, protejeazã casa æi familia de orice rãu, aduc noroc æi belæug. Pentru cã toate aceste calitãåi, ouãle de Paæte, le-au dobândit prin contact cu sângele lui Iisus, pentru a nu mãri chinurile Sale, primul ou nu se sãreazã æi nu se taie cu cuåitul, iar cojile nu se calcã în picioare.

„Hristos a Înviat!”, „Adevãrat a Înviat!” sunt cuvintele ce însoåesc gestul ciocnirii ouãlelor - expresie a sacrificiului divinitãåii primordiale, ca principiu al creaåiei.

U.E.

SÃRBÃTOAREA LUMINII

Nr4.2013.indd 26 22.04.2013 14:03:09

27F R O N T I E R A Nr. 4/2013

PrezentareNordul åãrii, judeåul Maramureæ. Aici se întinde o mare

parte din frontiera de stat cu Ucraina æi anume 163,1 km frontierã de apã æi teren muntos împãdurit, foarte greu accesibil aproape în toate perioadele anului.

Aici, Poliåia de Frontierã este în continuã alertã, dat fiind faptul cã în aceastã zonã contrabanda cu åigãri e la cote maxime, lucrãtorii noætri sunt permanent angrenaåi în îndeplinirea atribuåiilor de serviciu.

Parteneri de nãdejde ai colegilor noætri sunt câinii poliåiæti. Douã surori, ciobãnesc german în vârstã de doi ani æi 10 luni, îæi desfãæoarã activitatea în cadrul inspectoratului alãturi de conductorii lor. Este vorba despre Noza æi Noya care aparåin ag. pr. Mihai Marian æi ag. pr. Dãnuå Moiæ din cadrul SPF Sighet.

„Întrunesc toate calitãåile unor câini de serviciu, sunt utilitari sau de companie. Fideli, ataæaåi de noi, combativi, uæor de dresat, se adapteazã uæor condiåiilor din mediu. Echilibraåi psihic, caracterizaåi printr-o mobilitate bunã. Totodatã sunt câini care degajã foråã prin simpla apariåie, sunt curajoæi, cu o personalitate puternicã, agresivi când sunt provocaåi, deciæi, cu o fidelitate crescutã faåã de stãpân. Sunt consideraåi foarte buni câini de urmã” aæa vorbesc cei doi agenåi despre Noza æi Noya.

Ca sã ajungã specialiæti în prelucrarea urmelor, Noza æi Noya au muncit enorm, pregãtirea acestora a durat luni întregi, însã, dupã ce au absolvit cu brio dresajul, cele douã surori au devenit partenere de încredere ale poliåiætilor de frontierã.

Cele mai bune rezultate din Poliåia de Frontierã, le-a avut Noza împreunã cu ag. pr. Dãnuå Moiæ, care a absolvit cursul în anul 2011, mai-septembrie, cu nota 9,83 la dresajul

practic. Asemenea performanåe nu sunt însã uæor de atins. Un conductor lucreazã zilnic cu câinele, æi are o muncã grea, la propriu.

Dincolo de joacã, misiunea patrupezilor poliåiæti este cât se poate de serioasã. Câinii special antrenaåi ajutã la depistarea p e r s o a n e l o r implicate în activitãåi infracåionale æi care

au fugit de la faåa locului, cu ajutorul lor mulåi infractori ajungând pe mâna oamenilor legii.

Un caz rezolvat de cei doi parteneri, agentul principal Dãnuå Moiæ æi câinele Noza, a fost cel de luna aceasta, din seara de 5 aprilie. În jurul orei 18.30 ei au descoperit douã persoane care fãceau contrabandã cu åigãri de provenienåã ucraineanã. În momentul în care bãrbaåii au observat patrula Poliåiei de Frontierã, au abandonat coletele æi au fugit.

Poliåiætii de frontierã au luat urma fugarilor æi Noza i-a condus pânã la aproximativ 300 de m de frontierã, unde cele douã persoane implicate în activitatea infracåionalã au fost reåinute.

Un alt caz este cel în care poliåiætii de frontierã au folosit la cercetare pe ag. pr. Marian Mihai cu câinele de urmã Noya. Aceasta a prelucrat urma de miros æi i-a condus pe lucrãtorii noætri, la domiciliul unei persoane, identificat ca suspect pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã. Bãrbatul a fugit de la faåa locului abandonând coletele dar ulterior, a fost reåinut cu ajutorul câinelui poliåist.

„Aceæti câinii nu sunt doar animale de companie, ei sunt capabili sã îndeplineascã anumite sarcini care le conferã multã responsabilitate”, a adãugat Dãnuå Moiæ.

Rad

u LU

NG

U

Strãjerii de la frontiera de nord a României cu Ucraina

Nr4.2013.indd 27 22.04.2013 14:03:11

28 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Istorie

Anul 1940 a fost, pentru România, unul marcat de tragedia ruperii, din trupul sfânt al patriei, a unor teritorii æi regiuni istorice æi cedarea lor fãrã luptã, prin aplicarea „dreptului foråei” de cãtre Hitler, Mussolini æi Stalin - Uniunii Sovietice, Bulgariei æi Ungariei. Acest an a însemnat destrãmarea României Mari (ce avea o suprafaåã de 295.049 de kmp, iar populaåia ei înregistra, conform recensãmântului din 1930, un numãr de 18.052.896 de locuitori) æi a început cu notele ultimative din 26 æi 27 iunie ale guvernului sovietic prin care s-a cerut retrocedarea imediatã a Basarabiei æi cedarea nordului Bucovinei. A continuat, apoi, prin cedarea pãråii de sud a Dobrogei - Cadrilaterul - Bulgariei, în urma tratativelor româno - bulgare începute la Craiova, la 19 august („cererea” de cedare a fost primitã, de la Hitler, de cãtre Guvernul Român, la 3 august 1940) æi a culminat, în 30 august, prin semnarea Dictatului de la Viena (documentul juridic era intitulat „Hotãrîrea de arbitraj de la Viena”-n.a.) în urma cãruia, Germania lui Hitler æi Italia lui Mussolini, au fãcut „cadou” nordul Transilvaniei, strãvechi teritoriu românesc, Ungariei lui Horty, dupã îndelungi, perseverente æi neostoite acåiuni desfãæurate în plan politico-militar de cãtre iredenåa maghiarã, care nu s-a împãcat æi nici nu a înåeles sensul istoriei dupã Marea Unire de la 1 decembrie 1918 (teritoriul cedat era în suprafaåã de 42.243 kmp æi cu o populaåie de 2.607.007 locuitori, dintre care 50,2% erau români, 37,1 % erau unguri, 2,76% erau germani, 3,7% evrei æ.a. (I. Scurtu, Viaåa politicã din România 1918-1944, Ed. Albatros, Bucureæti, 1982, p. 233 - 234).

Dupã semnarea dictatului, ca urmare a celor convenite de comisia ungaro-românã, s-a stabilit ca trupele române sã se retragã din teritoriul cedat la sud de linia de demarcaåie stabilitã în Podiæul Central al Transilvaniei (începea de la sud de Salonta, trecea pe la sud de Oradea, Huedin æi Cluj, ajungea la sud - vest de Târgu Mureæ, continua la est de calea feratã Sighiæoara - Brasov æi se îndrepta, apoi, spre nord, de-a lungul Carpaåilor (Istoria trupelor de grãniceri, Ed. Militarã 1987, p. 272 - 273) începând cu 4 septembrie 1940, orele 20,00, iar autoritãåile maghiare trebuiau sã intre, la data de 5 septembrie 1940 (termenul de evacuare al armatei române impus de punctul 2 al Dictatului a fost de 14 zile - n.a.).

Graba autoritãåilor ungare de a intra în teritoriul românesc cedat, a dus la producerea unor incidente deosebit de grave între acestea æi cele româneæti, cele mai aproape de linia de frontierã aflându-se grãnicerii din pichetele æi „plotoanele” româneæti, dispuse de-a lungul frontierei cu Ungaria, care au luptat cu vitejie æi eroism, pânã în ultima clipã, pentru pãstrarea suveranitãåii teritoriale, în limitele temporale stabilite de comisia româno-maghiarã, în urma dictatului.

Unul dintre cele mai sângeroase evenimente s-a produs în ziua de 4 septembrie, în localitatea Diosig, în zona de competenåã a plotonului 3/7 Gr. Pazã Diosig (din cadrul Companiei a 6-a Grãniceri Pazã Cãlãåele, Batalionul II/7 Gr. Fr. Turda, Grupul 7 Grãniceri Pazã Alba Iulia, Brigada a II-a Grãniceri Pazã Deva, Corpul 7 Grãniceri Pazã

Bucureæti). Comandant era locotenentul Lazea Dumitru care s-a nãscut la data de 30 ianuarie 1911, din pãrinåii Nicolae æi Elena, în comuna Lereæti, judeåul Muscel æi a fost admis ca elev la Æcoala Militarã de Infanterie nr.2 Sibiu, pe care a absolvit-o, la data de 1 iulie 1932, când a fost declarat absolvent æi înãlåat în gradul de sublocotenent prin Înaltul Ordin nr. 2055/28.06.1932.

În dimineaåa zilei de 4 septembrie 1940, locotenentul Lazea Dumitru, împreunã cu caporalul Nicoale Oncescu s-au deplasat la Sãcueni, unde cãpitan Gheorghe Rotaru, comandantul Companiei 6 Grãniceri Pazã Cãlãåele (noua denumire, dupã dislocare, a Companiei 7 Grãniceri Pazã Valea lui Mihai-n.a.), i-a transmis telefonic ordinul care prevedea cã retragerea, sã se execute în aceeaæi zi, la orele 20.00, dar legãturile telefonice, de la reæedinåa plutonului Diosig nu erau în stare de funcåionare-n.a. La întoarcerea de la Sãcueni, efectuatã puåin dupã amiazã, cu un tren de refugiaåi, în gara Diosig, locotenentul Lazea a aflat, de la niæte localnici, cã jandarmii unguri æi soldaåii unguri „s-au strecurat” în comunã æi se aflã în cimitirul unguresc. S-a deplasat urgent la sediul „plotonului”, a luat cu el cei 10 grãniceri care erau în subordinea sa, i-a echipat æi înarmat cu 4 puæti mitraliere, dupã care, s-a deplasat spre sediul primãriei, la sediul „plotonului” rãmânând doar soldatul grãjdar. Cei 11 gradaåi æi soldaåi grãniceri erau din teritoriile care nu au fost cedate în urma Dictatului-n.a.). La primãrie a încercat sã afle de la primar æi notar informaåii în legãturã cu pãtrunderea soldaåilor unguri în comunã, dar aceætia nu au putut da nici o relaåie æi

În memoria eroilor din Diosig

Militarã de Infanterie nr.2

a fost declarat absolvent

Nr4.2013.indd 28 22.04.2013 14:03:12

Istorie

29F R O N T I E R A Nr. 4/2013

l-au îndrumat sã se adreseze Comandantului Gãrzii Naåionale Maghiare, punând un gardian comunal sã-l însoåeascã la domiciliul acestuia.

Ajuns în curtea locuinåei comandantului, împreunã cu cei 10 grãniceri, locotenentul Lazea l-a fãcut rãspunzãtor pentru pãtrunderea soldaåilor unguri în comunã æi l-a atenåionat cã, în cazul în care nu ia mãsuri ca aceætia sã se retragã peste frontierã, îl aresteazã pe el æi îi împuæcã pe soldaåii unguri pe care îi va întâlni în drum. Este evident cã aæa cum locotenentul Lazea a aflat, încã de la garã, despre pãtrunderea soldaåilor unguri în comunã, primarul, notarul æi Comandantul Gãrzii Naåionale Maghiare nu erau strãini de producerea ei (n.a.). În timpul discuåiei cu Comandantul Gãrzii, din stradã s-au auzit trei focuri de armã, trase din direcåia cimitirului unguresc, aflat la marginea de vest a comunei. Locotenentul Lazea, împreunã cu cei 10 grãniceri, s-a deplasat înspre direcåia de unde s-au auzit împuæcãturile æi, dupã aproximativ 20-30 de paæi, a observat cã pe æosea, vin înspre ei 3-4 soldaåi unguri pe biciclete, care, dupã ce i-au zãrit pe grãnicerii români, au sãrit de pe biciclete æi s-au adãpostit în æanåurile din stânga æi dreapta æoselei. La comanda lui Lazea, grãnicerii români au ocupat æi ei poziåiile în æanåurile din stânga æi dreapta æoselei æi, dupã ce a vãzut cã ungurii au tras foc, a ordonat deschiderea focului. În urma schimbului de foc, cad loviåi mortal caporalul Pavel Mocanu æi soldatul Ætefan Herlo, iar mai târziu sergentul Gheorghe Tamaæ, în timp ce sergentul Alexandru A. Mãriei este doar rãnit. Vãzând cã are trei moråi æi un rãnit, cã jandarmii æi soldaåii unguri sunt mult superiori ca æi numãr (aceætia au cerut ajutor æi au primit în sprijin 2 plutoane de honvezi - n.a.) dar æi faptul cã aceætia sunt sprijiniåi de cãtre mai mulåi civili (localnici), care trag æi ei asupra lor, locotenentul Lazea a ordonat retragerea, care s-a efectuat în salturi successive. De partea cealaltã, pierderile umane au fost circa 15-20 de jandarmi æi soldaåi unguri, aæa cum rezultã din Memoriul întocmit de Cãpitanul Gh. Rotaru, Comandantul Companiei 6 Gr. Pazã Cãlãåele, cu referire la producerea incidentului.

O parte dintre grãnicerii rãmaæi în viaåã s-au retras la reæedinåa „plotonului” de unde s-au deplasat cãtre Sãcueni æi dupã aceea în Marghita. Ofiåerul Dumitru Lazea împreunã cu Sergentul Gheorghe Niåu æi soldatul Vasile Bãlan s-au retras prin niæte curåi, unde au fost atacaåi de cãtre civili unguri æi armatã, fiind rãniåi mortal. Locotenentul Lazea, rãnit grav în piept, a fost transportat la spitalul din Debreåin (din Ungaria-n.a.), unde a decedat a doua

zi, fiind îngropat în cimitirul din Debrecen, dupã efectuarea autopsiei la Institutul Medico Legal al Universitãåii din Debreåin. Din cercetarea cazului, materializatã în raportul Grupului 7 Grãniceri Pazã înaintat Brigãzii 2-a Grãniceri Pazã Deva, cu nr. 16743 din 2 Noiembrie 1940, a rezultat cã autoritãåile comunale din Diosig, în ziua când s-a produs incidentul, se gãseau la postul lor, deci maghiarii puteau sã predea pe lt. Dumitru Lazea acestor autoritãåi oricare ar fi fost starea lui-n.a.). Comandantul Grupului 7 Grãniceri Pazã, lt. colonel Pompiliu Pârvulescu a solicitat Comisiei Mixte Româno-Maghiare, care avea sediul la Turda-n.a., prin adresa No.414 din 15 Septembrie 1940, sã intervinã pe lângã autoritãåile maghiare pentru deshumarea cadravului lt. Dumitru Lazea æi predarea acestuia cãtre familie, în vederea reînhumãrii în ziua de 6 Septembrie 1940 „la noi”. În urma demersurilor întreprinse de cãtre autoritãåile româneæti, în ziua de 1 octombrie 1940, sicriul cu corpul neînsufleåit al lt. Dumitru Lazea, a fost preluat de la autoritãåile maghiare, la borna D7 æi transportat de 6 militari pânã la Pichetul Regele Ferdinand, unde s-au dat onorurile cuvenite eroului æi s-a oficiat o slujbã religioasã de prohod. Sicriul a fost transportat, apoi, în Gara Curtici, depus într-un vagon ce a fost sigilat æi dirijat spre gara Câmpulung Muscel, unde a ajuns la data de 3 octombrie 1940, fiindu-i date toate onorurile militare. Pe mormântul eroului stã scris „Aici odihneæte corpul neînsufleåit al tãnãrului locotenent Lazea Dumitru de 29 ani, care de toåi a fost iubit, ucis miæeleæte la 4 septembrie 1940, când îæi fãcea datoria pe pãmântul scump æi sfânt, unde a început din nou robia. Numele lui va fi în veci pomenit, cãci el este primul ofiåer ucis pentru Ardeal, iar când Patria ciuntitã se va întruni din nou vom ridica o sfântã cruce pe locul unde a cãzut acest erou”. Aceastã sfântã promisiune a fost pusã în practicã la 4 septembrie 1993, de cãtre grãnicerii Unitãåii Militare 0379 Carei, care au înãlåat o cruce în faåa Pichetului de Grãniceri Diosig (actualmente sediul SPF Diosig-n.a.) în cinstea eroului cãzut în acel întunecat an 1940. Meritul principal, în realizarea monumentului, le-a aparåinut col.(rez) Sevastian Statie, comisar-æef Dorin Gorcea æi primãriei comunei Diosig.

Sacrificiul suprem al militarilor grãniceri a primit o înaltã apreciere a statului român prin Înaltul Decret Regal No.3551 din 21 Octombrie 1940, conferidu-se urmãtoarele medalii:

1. „Post Mortem” Ordinul „Steaua României” cu Spade în Gradul de Cavaler, locotenentului Lazea Dumitru, din Grupul 7 Gr. Pazã, pentru spiritul de sacrificiu, curajul æi devotamentul manifestat în mod neprecupeåit, cu prilejul incidentului sângeros de la Diosig, în ziua de 4 sept. 1940, unde, respingând foråele superioare ungureæti, cade vitejeæte la datorie.

2. „Post Mortem” „Crucea Serviciului Credincios” cu spade clasa 3-a gradelor inferioare notate mai jos, pentru spiritul de sacrificiu, curajul æi devotamentul de care au dat dovadã cu ocazia incidentului sângeros de la Diosig, în ziua de 4 septembrie 1940, unde au cãzut vitejeæte la datorie: sergentului Gheorghe Niåu; ctg. 1939, sergentului Gheorghe Tamaæ, ctg. 1934; caporalului Pavel Mocanu, ctg.1937; fruntaæului Ætefan Herlo, ctg. 1940; soldatului Vasile Bãlan, ctg.1939; „Crucea Serviciul Credincios” cu spade clasa 3-a, gradelor inferioare notate mai jos, pentru curajul æi devotamentul de care au dat dovadã cu ocazia incidentului sângeros de la Diosig, în ziua de 4 septembrie 1940, unde au fost rãniåi: sergentului Alexandru A. Mãriei, ctg.1938; sergentului Mihai Huåanu, ctg. 1938; caporalului Ilie Oncescu, ctg. 1937; fruntaæului Leonte Zaran, ctg. 1938; fruntaæului Teodor Dumitru, ctg.1940.

Urmaæii eroilor cãzuåi la datorie, în 4 septembrie 1940, au åinut sã-æi aducã o modestã contribuåie prin acest articol de aducere aminte æi de speranåã cã, dupã intrarea în Schengen, crucea va mai avea viaåã lungã, dorindu-æi ca, în continuare, mãcar o datã într-un an, de ziua eroilor, poliåiætii de frontierã sã-æi aminteascã de jertfele de sânge ale eroilor sãi, date la fruntariile de nord-vest ale României.

Lucian-Teodor PRICHICI Dorin GORCEA Aurelian STROE

Nr4.2013.indd 29 22.04.2013 14:03:13

30 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Hobby

Majoritatea persoanelor care colecåioneazã monede æi/sau bancnote se numesc „numismaåi”, iar pasiunea lor o numesc „numismaticã”. Aceæti termeni sunt greæit folosiåi æi ar trebui înlocuiåi cu „colecåionari de monede/bancnote”, respectiv pasiunea ar fi „colecåionare,” æi nu „numismaticã”. Numismaticã = disciplinã auxiliarã a istoriei, care se ocupã cu istoricul monedelor, al medaliilor vechi etc., studiind evoluåia acestora din punctul de vedere al formei, al gravurii, al baterii, al circulaåiei etc., precum æi documentele conåinând date referitoare la monede.

Deci, ætiinåa numismaticii este o ramurã a istoriei æi termenul de „numismat” îl putem folosi pentru a desemna o persoanã, la fel cum am folosi termeni ca istoric, biolog, matematician - o persoanã învãåatã/eruditã, care are vaste cunoætinåe în acest domeniu.

Din pãcate, în vorbirea curentã, se face confuzie cu termenul de „colecåionar de monede/bancnote”; cineva poate sã aibã destule monede/bancnote strânse, fãrã a fi numismat (cazul majoritãåii colecåionarilor) sau poate sã fie numismat, fãrã sã aibã nici una din acestea pe acasã - la fel cum, sã zicem, un antropolog nu are nici un schelet pe acasã, dar îæi cunoaæte foarte bine domeniul sãu æi, desigur, sunt æi cazurile, mai rare, de oameni care sunt atât colecåionari, cat æi numismaåi.

A colecåiona monede dupã tip sau dupã an

Dupã tip, înseamnã a-åi propune sã obåii câte un exemplar din fiecare tip de monedã, indiferent de anul emisiunii. „Tip” înseamnã o anumitã variantã de monedã æi nu valoare nominalã; de exemplu, în România de dupã Revoluåie, au fost douã tipuri, de 10 lei vechi, æi

anume 1990-1992 æi 1993-1996, deci, într-o colecåie, dupã tip, vor apãrea douã astfel de monede; practic, monedele de acelaæi tip, dar din ani diferiåi, diferã doar prin anul emisiunii æi nimic altceva. În domeniul monedelor moderne din toatã lumea, o astfel de colecåie dupã tip ar avea cam 14.000 - 15.000 de tipuri de monede.

Dupã an este mult mai complex æi înseamnã a-åi propune sã aduni câte o monedã din fiecare an de emisiune al fiecãrui tip. În exemplul de mai sus ar intra în colecåie 10 lei din 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995 æi 1996. O colecåie dupã an este mult mai voluminoasã decât una dupã tip. Fie geografic, fie temporal trebuie sã fie limitat pentru cã o colecåie de monede moderne, din toate åãrile, ar avea peste 100.000 de exemplare, mult prea mult pentru oricine. Drept urmare, colecåiile dupã an sunt practice, doar, pentru åãri individuale, grupuri de åãri sau maxim un continent, nu mai mult.

O variantã mai complicatã a colecåionãrii dupã an este cea dupã an æi monetãrie, care considerã diferite monedele bãtute în acelaæi an, la monetãrii diferite. Se aplicã doar câtorva åãri (Germania, Statele Unite, India, Franåa æ.a.) în care, aceeaæi monedã, în acelaæi an, poate sã fi fost bãtutã la mai multe monetãrii, identificate în clar sau prin simboluri pe monedã.

Numerele „Krause-Mishler”

Printre multe alte informaåii utile, Cataloagele Krause conåin æi numãrul Krause-Mishler (prescurtat „numãrul km” sau „km#”; în englezã simbolul „#” are sensul de numãr), pentru fiecare tip de monedã emisã vreodatã, indiferent dacã este din metal comun sau metale preåioase. Acest numãr este foarte util

celor care colectioneazã dupã tip, pentru cã permite uæor sã-åi dai seama dacã ai deja în colecåie un anumit tip de monedã.

În cadrul fiecãrei åãri, aceste numere se acordã crescãtor, pornind de la 1, fiecãrui tip de monedã ce s-a bãtut vreodatã, în ordinea emiterii lor. De exemplu, pentru România moneda km# 1 este 1 ban - 1867, iar km# 2/3/4 sunt cele de 2,5 æi 10 bani - 1867. Urmãtoarea monedã emisã de România este 20 de lei aur, din 1868, care are km# 5; urmeazã 1 leu - 1870 km# 6, 20 lei- 1870 km# 7, æ.a.m.d. numerotarea ajunge pânã în zilele noastre, când 1 ban - 2005 este km# 189, 5 bani este km# 190, 10 bani e km# 191, iar 50 de bani e km# 192. Numerele Krause se alocã tuturor monedelor emise de un stat, nu doar celor de circulaåie, æi toate monedele aniversare emise de BNR au numere Krause (de exemplu 100 de lei aur - 2007, „Bãtãliile de la Mãrãæti - Mãrãæeæti - Oituz”, are km# 235).

În primul rând numerele km# sunt foarte utile în gestionarea propriei colecåii. Sunt cazuri în care åara, valoarea æi anul nu identificã, în mod unic, o monedã. Exemple sunt destule: Canada 25 cenåi - 1999 sunt 12 monede diferite; Polonia 2 zloåi - 2001 sunt minim 7 monede diferite, SUA 25 cenåi, orice an între 1999 æi 2008, sunt 5 monede diferite, chiar æi moneda româneascã de 500 de lei din 1999 sunt douã diferite, cea normalã æi cea cu eclipsa. În acest caz, folosirea km# identificã, unic æi clar, monedele pe care le avem.

Marea majoritate a schimburilor internaåionale prin poætã se fac doar în baza acestor numere. Dacã fiecare are numerele Krause, atât pentru toate monedele din colecåia proprie, cât æi lista de dubluri a celuilalt, se identificã foarte uæor tipurile de monede lipsã din propria colecåie, care s-ar gãsi în lista de dubluri a celuilalt. Existã æi niæte variaåiuni la alocarea acestor numere în cazul monedelor foarte asemãnãtoare, dar cu mici diferenåe. Între ele se acordã numere cu sufixe numerice sau literale. Cele mai simple exemple le gãsim la monedele româneæti: moneda de 10 bani emisã între 1952 æi 1956 are trei variante: cea din 1952 fãrã steaua în stemã, cea din 1954 cu stea æi ROMÂNA æi cea din 1955-1956 cu stea æi ROMÂNA; astfel 10

Colecåionarea de monede sau bancnote

Nr4.2013.indd 30 22.04.2013 14:03:14

31F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Hobby

În perioada 10-12 aprilie, în municipiul Bacãu, s-a desfãæurat cea de-a VII-a ediåie a Campionatului de Unifight al Ministerului Afacerilor Interne. Campionatul a fost organizat de Centrul Cultural al MAI æi a reprezentat o bazã de selecåie pentru viitoarele competiåii internaåionale.

La aceastã competiåie, au luat startul aproximativ 50 de sportivi din toate structurile Ministerului Afacerilor Interne. Prima zi a competiåiei a fost rezervatã stilului de luptã light contact, pe categoriile de greutate: 65 kg, 70 kg, 75 kg, 80 kg, 85 kg, 90 kg, 95 kg æi +95 kg.

La acest stil s-au evidenåiat, din cadul poliåiei de frontierã, la categoria 85 kg, Vlad Oliver (STPF Mehedinåi)

- locul II, la categoria 85 kg, Sfabu Andrei (ITPF Iaæi) - locul II, la categoria 95 kg, Simion Mihai (IGPF - Otopeni) locul II æi Gheåãu Paul (ITPF Sighetul Marmaåiei) - locul III.

În cea de-a doua zi a competiåiei s-au desfãæurat meciurile pe categorii de greutate la stilul de luptã full contact.

Poliåiætii de frontierã au obåinut urmãtoarele clasãri: categoria 85 kg, Vlad Oliver (STPF Mehedinåi) - locul III, categoria 95 kg, Simion Mihai (PTF Aeroport Otopeni) - locul II, Gheåãu Paul (ITPF Sighetul Marmaåiei) - locul III, categoria +95 kg, Encutescu Romeo (STPF Mehedinåi) - locul III.

Petre BUCUR

CAMPIONAT DE UNIFIGHT

Cu ocazia aniversãrii a 163 de ani de la înfiinåarea Jandarmeriei Române, IJJ „Pintea Viteazul” Maramureæ a organizat, în perioada 21-27 martie, mai multe activitãåi pentru cinstirea æi elogierea întregii istorii a Jandarmeriei, promovarea imaginii publice a instituåiei precum æi pentru consolidarea sentimentului patriotic. Printre aceste activitãåi a fost æi „Cupa Jandarmeriei” ce a cuprins campionate de æah, tenis, tir æi atletism, la care au participat reprezentanåi ai structurilor MAI æi MApN din judeå.

În cadrul competiåiei, la probele de atletism, agent principal Pamela Izsaky, din cadrul SPF Sighetul Marmaåiei, a reuæit sã obåinã locul I la proba 50 de m, cât æi la 800 de m.

bani - 1952 a primit km# 84.1, 10 bani - 1954 este km# 84.2, iar 10 bani - 1955-1956 este km# 84.3.

Gruparea bancnotelor în Cataloagele „Pick”

Ca æi cataloagele Krause, acestea grupeazã, în mai multe volume, toate bancnotele emise vreodatã în lume. Numele lor oficial este Standard Catalog of World Paper Money æi sunt editate în Statele Unite de aceeaæi editurã care editeazã æi cataloagele Krause.

Existã trei volume ale acestor cataloage, fiecare volum având mai multe ediåii. Primul volum „Specialized Issues”, conåine bancnote æi însemne monetare, altele decât bancnotele obiænuite, æi anume, emisiuni de urgenåã (notgeld), emisiuni ale unor bãnci sau companii private, guverne sau autoritãåi locale sau militare etc. Volumul al doilea, numit „General Issues” conåine bancnotele obiænuite emise de la începuturile bancnotelor, în fiecare åarã, pânã în 1960, iar volumul al treilea, numit „Modern Issues” conåine bancnotele emise de la 1961, încoace. Ediåiile din volumul întâi apar la 3 - 4 ani odatã, cele din volumul al doilea, aproximativ, odatã la doi ani æi cele din volumul al treilea, aproximativ anual. Volumele al doilea æi al treilea sunt cele mai folositoare colecåionarului, obiænuit, de bancnote.

Bancnote cu valori nominale mari, de-a lungul timpului

Actualmente, în Europa, bancnota cu cea mai mare valoare în circulaåie este de 1.000 de franci elveåieni (circa 821 de euro), urmatã de cea de 500 de lats din Letonia (aproximativ 714 de euro sau 3.130 de lei). Pe locul trei este mult mai cunoscuta bancnotã de 500 de euro.

Bancnota cu cea mai mare valoare (non-comemorativã), în circulaåie, în lume, la ora actualã, este de 10 mii de dolari singaporezi, însemnând, circa, 8 mii de dolari americani sau puåin peste 26.600 de lei.

În zilele noastre, este validatã, ca având cea mai mare valoare, bancnota de 500 de mii de baht thailandezi emisã în anul 2000, cu ocazia aniversãrii cãsãtorii regelui; actualmente, valoarea sa fiscalã este de aproximativ 13.200 de euro.

În România, am avut bancnote de valori nominale mari: bancnota de o mie

de lei, emisã între 1881 æi 1931, putea fi preschimbatã, pânã în 1914, pe 50 de monede de 20 de lei, denumite popular „cocoæei” sau „poli”; fiecare monedã avea 6.45 grame de aur 900/1000, deci mia de lei, de atunci, era echivalentul a 322.5 grame de aur fin sau 49.020 lei, din zilele noastre.

Chiar dacã au valori impresionante, nu cele de mai sus sunt bancnotele de valori nominale cele mai mari care s-au emis vreodatã. În Marea Britanie, bancnotele sunt emise atât de Banca Angliei, cât æi de diverse bãnci private scoåiene. Bãncile scoåiene, care emit bancnote în sterline (valabile doar în Scoåia) trebuie sã posede în trezoreriile lor acoperire în bancnote emise de Banca Angliei, pentru toate bancnotele emise. Dat fiind faptul cã vorbim de o cantiate imensã de bancnote scoåiene emise (totuæi Scoåia are peste 10 milioane de locuitori) s-a preferat ca Banca Angliei sã emitã bancnote de 100 de milioane de lire sterline fiecare, care sunt deåinute de bãncile scoåiene, ca acoperire pentru bancnotele proprii. Aceste bancnote nu ies niciodatã din circuitul bancar, deci nu pot fi obåinute de nimeni, chiar dacã ar avea disponibili aceæti bani, totuæi ele existã. La cursul de azi, o bancnotã de 100 de milioane de sterline face peste 512.120.000 de lei sau 117.289.000 de euro.

Costel PALADEÆtefan PUÆCAÆU

Nr4.2013.indd 31 22.04.2013 14:03:15

32 F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Aniversare

Jandarmeria Românã, instituåie specializatã a statului, cu statut militar, componentã a Ministerului Afacerilor Interne, exercitã, în condiåiile legii, atribuåiile ce îi revin cu privire la apãrarea ordinii æi liniætii publice, a drepturilor æi libertãåilor fundamentale ale cetãåenilor, a proprietãåii publice æi private, previne æi descoperã infracåiuni æi alte încãlcãri ale legilor în vigoare, asigurã protecåia instituåiilor fundamentale ale statului æi combate actele de terorism.

Prin atribuåii, organizare, pregãtire æi dispunere teritorialã, contribuie la garantarea suveranitãåii, independenåei, autoritãåii, unitãåii æi securitãåii statului, democraåiei constituåionale pe întregul teritoriu naåional, atât în timp de pace, cât æi în situaåii de crizã, æi are ca obiectiv esenåial respectarea legalitãåii, a drepturilor æi libertãåilor fundamentale ale cetãåenilor, asigurând, totodatã, starea de echilibru social.

Jandarmeria æi-a cãpãtat identitate juridicã în 1850, când, pe 3 aprilie, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat, printr-un ofis domnesc, hotãrârea Divanului obætesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”, constituindu-se, astfel, ca principalã instituåie pentru „a priveghea siguranåa publicã, åinerea bunei orânduieli æi aducerea la împlinire a legilor” având datoria „sã dea sprijin ori cãreea persoane ar cere ajutorul sãu într-un moment de primejdie”, sub denumirea de Regimentul de Jandarmi din Moldova. Acest corp avea sã devinã, prin includerea lui, de cãtre Alexandru Ioan Cuza, în cadrul armatei permanente, o Armã a oætirii române. Astfel, ziua de 3 aprilie, a fost decretatã ca zi aniversarã a Jandarmeriei Române.

Instituåia Jandarmeriei, acrediatatã cu menåinerea æi garantarea siguranåei publice, cât æi pe executarea legilor, mai ales în mediul rural, unde era concentratã peste 75% din populaåia åãrii, a fost consfinåitã, la 1 septembrie 1893, prin Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale, elaboratã æi prezentatã Parlamentului de cãtre Lascãr Catargiu, fondator æi preæedinte al Partidului Conservator, lege promulgatã prin Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893. Legea prevedea instituirea unui corp de pazã æi ordine cu structurã militarizatã, în toate localitãåile rurale din åarã, apt sã soluåioneze situaåiile diverse æi complexe din arealul respectiv, înlocuind vechile structuri ineficiente.

Jandarmeria Românã, la ceas aniversar

„La mulåi ani!”,Veteranilor de Rãzboi

„Veteran de rãzboi” - sunt cuvintele ce îi denumesc pe cei care, prin curajul, vitejia, dârzenia æi sacrificiul lor, ne-au învãåat seminficaåia cuvântului pace æi ne-au fãcut sã simåim, timp de aproape æapte decenii, ce înseamnã sã trãim în pace.

Denumirea de „veterani de rãzboi” a fost recunoscutã, pentru prima datã, în ziua de 29 aprilie 1902, prin Înalt Decret Regal. În data de 10 octombrie 2007, prin HG 1222, aceastã zi a fost decretatã „Ziua Veteranilor de Rãzboi”, ziua celor pentru care apãrarea pãmântului strãmoæilor æi urmaæilor lor a fost mai presus de propriile vieåi, jertfindu-se pentru libertatea æi independenåa neamului românesc.

Omagierea acestei zile ar trebui sã reprezinte o bucurie pentru fiecare cetãåean care datoreazã faptul cã are o identitate româneascã celor ce, prin eroismul lor, au asigurat continuitaea

istoriei acestui popor. Este prilejul, pentru cei ce æi-au amintit de meritele veteranilor de rãzboi, sã-æi facã loc în minte æi în suflet, cu prioritate, recunoætinåei æi generozitãåii faåã de aceæti oameni minunaåi, care se aflã, din pãcate, din ce, în ce, tot mai puåini printre noi. Ar mai fi æi obligaåiile morale æi civice faåã de aceæti eroi, dar, doar ei sunt în mãsurã sã spunã cât de mult sau de puåin au fost îndeplinite. Ce ne pot spune, cu mândrie, sunt actele lor de eroism militar æi amintirile unor fapte æi sentimente rãmase undeva în tranæee sau printre trupurile camarazilor cãzute pe câmpul de luptã, printre schijele exploziilor sau æuieratul gloanåelor, printre cuvintele: „sã-i spui mamei mele....” sau „sã-i spui soåiei mele...”, cuvinte ce reprezentau speranåa lor ca, mãcar, ceva din propriile fiinåe sã ajungã, în final, la cei dragi.

Veteranii de rãzboi sunt o parte dintre fãuritorii istoriei României, sunt cei ce dau putere, multora dintre noi, de a merge mai departe æi de a vedea, mai întâi, binele general, apoi pe cel individual.

Le mulåumim cã existã æi pentru eroismul lor. Le urãm sãnãtate æi „La mulåi ani!”

Un moment important în istoria acestei arme l-a reprezentat promulgarea Statutului Jandarmeriei rurale, de cãtre regele minor Mihai I, prin care se garanta: stabilitate, înaintare, retribuåii æi alte indemnizaåii, gradaåii, pensii, condiåii de cãsãtorie, recompense, în anul 1929, an în care, la 23 martie, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne æi complete de organizare a Jandarmeriei rurale.

De-a lungul timpului, Arma Jandarmerie a participat activ la toate rãzboaiele æi, totodatã, a asigurat poliåia frontului, a comunicaåiilor, a asigurat mãsurile de ordine necesare deplasãrii coloanelor militare æi, pe timpul evacuãrii administraåiei, paza æi siguranåa unor obiective economice.

Organizarea æi funcåionarea Jandarmeriei Române trece printr-o nouã etapã de remodelare, prin promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998, rãmasã în vigoare pânã în anul 2004, când, o nouã lege, nr. 550 din 29 noiembrie 2004, stabileæte statutul, atribuåiile æi competenåele instituåiei, organizarea æi conducerea, drepturile æi obligaåiile personalului instituåiei.

În ultimii douãzeci de ani, instituåia Jandarmeriei, s-a adaptat permanent la realitãåile societãåii româneæti, adoptând o nouã abordare a coexistenåei problematicii sociale cu aplicarea legii, astfel încât, prin modul de organizare æi pregãtire a foråelor de ordine, sã poatã contracara, cu succes, acåiunile ostile îndreptate împotriva ordinii æi siguranåei publice, a instituåiilor statului æi sã se angajeze, cu tot potenåialul, în efortul general de apãrare. În calitatea sa de structurã militarã, are un rol deosebit în asigurarea stabilitãåii interne æi în asigurarea unui climat de securitate, atât la nivel naåional, cât æi european, fiind compatibilã cu structurile comunitare similare din åãrile Uniunii Europene.

Arma Jandarmeriei este o Armã cu vocaåie europeanã, doveditã prin misiunile îndeplinite peste hotare, în spaåiul ex-Iugoslav, sub egida ONU, æi recunoscutã, prin acceptarea sa, de cãtre Asociaåa Poliåiilor æi Jandarmeriilor Europene æi Mediteraneene cu Statut Militar, ca membru cu drepturi depline, ceea ce certificã profesionalismul jandarmilor, statutul de furnizor de securitate æi stabilitate, atât în cadrul Uniunii Europene, cât æi în raport cu celelalte instituåii internaåionale, cu atribuåii în domeniu, precum NATO, OSCE sau ONU.

„La mulåi ani!”, sãnãtate, æi îndeplinirea cu succes a tuturor misiunilor!

Nr4.2013.indd 32 22.04.2013 14:03:16

33F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Aniversare

„La mulåi ani!”,Veteranilor de Rãzboi

„Veteran de rãzboi” - sunt cuvintele ce îi denumesc pe cei care, prin curajul, vitejia, dârzenia æi sacrificiul lor, ne-au învãåat seminficaåia cuvântului pace æi ne-au fãcut sã simåim, timp de aproape æapte decenii, ce înseamnã sã trãim în pace.

Denumirea de „veterani de rãzboi” a fost recunoscutã, pentru prima datã, în ziua de 29 aprilie 1902, prin Înalt Decret Regal. În data de 10 octombrie 2007, prin HG 1222, aceastã zi a fost decretatã „Ziua Veteranilor de Rãzboi”, ziua celor pentru care apãrarea pãmântului strãmoæilor æi urmaæilor lor a fost mai presus de propriile vieåi, jertfindu-se pentru libertatea æi independenåa neamului românesc.

Omagierea acestei zile ar trebui sã reprezinte o bucurie pentru fiecare cetãåean care datoreazã faptul cã are o identitate româneascã celor ce, prin eroismul lor, au asigurat continuitaea

istoriei acestui popor. Este prilejul, pentru cei ce æi-au amintit de meritele veteranilor de rãzboi, sã-æi facã loc în minte æi în suflet, cu prioritate, recunoætinåei æi generozitãåii faåã de aceæti oameni minunaåi, care se aflã, din pãcate, din ce, în ce, tot mai puåini printre noi. Ar mai fi æi obligaåiile morale æi civice faåã de aceæti eroi, dar, doar ei sunt în mãsurã sã spunã cât de mult sau de puåin au fost îndeplinite. Ce ne pot spune, cu mândrie, sunt actele lor de eroism militar æi amintirile unor fapte æi sentimente rãmase undeva în tranæee sau printre trupurile camarazilor cãzute pe câmpul de luptã, printre schijele exploziilor sau æuieratul gloanåelor, printre cuvintele: „sã-i spui mamei mele....” sau „sã-i spui soåiei mele...”, cuvinte ce reprezentau speranåa lor ca, mãcar, ceva din propriile fiinåe sã ajungã, în final, la cei dragi.

Veteranii de rãzboi sunt o parte dintre fãuritorii istoriei României, sunt cei ce dau putere, multora dintre noi, de a merge mai departe æi de a vedea, mai întâi, binele general, apoi pe cel individual.

Le mulåumim cã existã æi pentru eroismul lor. Le urãm sãnãtate æi „La mulåi ani!”

Foråele Terestre ale Armatei României, organism militar modern, cea mai reprezentativã categorie de foråe din Armata Românã, caracterizate prin flexibilitate æi dinamicitate, cu o capacitate operaåionalã la nivelul celor europene, avansate din punct de vedere militar, apte sã dea o ripostã operativã oricãrei agresiuni armate la adresa securitãåii României æi de a-æi îndeplini, cu profesionalism, misiunile ce le revin din obligaåiile militare internaåionale, asumate de cãtre România, îæi serbeazã aniversarea, în fiecare an, în ziua de 23 aprilie, odatã cu prãznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – Purtãtorul de biruinåã. Sfântul este ocrotitorul Foråele Terestre, aæa

Aniversarea Foråelor Terestre

cum pe timpul lui Ætefan cel Mare, a ocrotit oætirea marelui voievod al Moldovei, purtând-o spre biruinåe, fiind „în nevoi æi în nenorociri grabnic ajutãtor æi cald sprijinitor”.

Începuturile acestei arme îæi au rãdãcinile adânc în istorie, începând cu anonimii luptãtori pedeætri, de-a lungul trecerii vremii, æi pânã în prezent, definindu-se ca o însumare a istoriilor armelor æi specialitãåilor ce o compun: infanteria, vânãtorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apãrarea NBC etc.

La mijlocul sec. al XIX-lea, în contextul fãuriri statului român modern, æi a înfãptuirii politicii militare a lui Al.I. Cuza, se constituie ca instituåie modernã, devenind arma de bazã a sistemului militar românesc.

Procesul de modernizare a continuat de-a lungul timpului, trecând prin mai multe etape de restructurare æi organizare, devenind, dupã un amplu proces de operaåionalizare structuralã æi acåional-funcåionalã, o foråã militarã adaptatã cerinåelor æi exigenåelor sec. XXI.

Începând cu data de 11.04.2000, în baza Hotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Åãrii nr. S8, referitoare la „Planul-cadru privind procesul de restructurare æi modernizare a armatei României", aceastã structurã se regãseæte sub denumirea de Statul Major al Foråelor Terestre.

Componentã importantã a securitãåii României, aceastã instituåie militarã este în mãsurã sã rãspundã adecvat æi eficace provocãrilor actuale, menåinând, cu eforturi deloc neglijabile, un permanent echilibru

constant între cerinåe æi resurse, printr-o preocupare susåinutã pentru menåinerea unui nivel ridicat de competenåã profesionalã, prin optimizarea capacitãåii de reacåie, a capabilitãåilor, a interoperabilitãåii, acestea toate, susåinute, atât de o dotare cu tehnicã æi echipamente moderne, cât æi de un management performant æi flexibil.

Noile provocãri la adresa securitãåii, în contextul globalizãrii æi crizei economice, a determinat un proces de transformare a Foråelor Terestre, în corelare cu procesul de transformare a NATO, concretizatã în modernitatea æi actualitatea mãsurilor în acord cu obiectivele comune, structurându-se ca o foråã modernã, mai redusã numeric, profesionalizatã, echipatã adecvat, dislocabilã, interoperabilã, cu o capacitate de autosusåinere æi de protecåie multidimensionalã, aptã sã acåioneze în toatã gama operaåiunilor militare.

„La mulåi ani!”, realizãri profesionale, sãnãtate æi mult noroc!

Materiale realizate de U.E.

Nr4.2013.indd 33 22.04.2013 14:03:16

Divertisment

Nr. 4/2013F R O N T I E R A 34

La maternitate tatãl copilului se strâmba prin geam la bebeluæii nou sosiåi:

- Gulu-gulu, gulu-gulu… uite a zâmbit! Nu-i aæa cã-i adorabilã?

- Dar copilul tãu n-a zâmbit, spuse prietenul care îl însoåea.

- Eu vorbeam de sora medicalã…

- De ce bãrbaåii burlaci nu se îngraæã?

- Pentru cã ei mãnâncã doar jumãtate din ce gãtesc, cealaltã jumãtate rãmâne lipitã de tigaie…

Test de abilitãåi:- Bun… acum urmeazã ultima

întrebare: sã presupunem cã vã-nsuraåi cu una dintre gemene identice.

Ce metodã aåi folosi pentru a vã deosebi soåia de sora ei?

- Niciuna.

Mergeam cu maæina æi am observat flash-ul camerei de filmat. Am înåeles cã am fost înregistrat pentru depãæirea vitezei, deæi ætiam cã nu am depãæit-o. Pentru a mã convinge de asta, am înconjurat un cartier æi iarãæi am trecut pe acolo, cu 20 de km mai încet decât limita prevãzutã, dar camera iarãæi m-a înregistrat. Pãrându-mi-se amuzant am mai trecut aæa de încã trei ori pe acolo, de fiecare datã filmând cu mobilul bordul maæinii pentru a avea proba indubitabilã a faptului cã este defectã camera rutierã de înregistrare æi deja mã gândeam cã imediat ce îmi vine amenda, îi dau în judecatã. Dupã douã sãptãmâni, prin poætã primesc cinci chitanåe de amendã pentru cã am mers fãrã sã am centura de siguranåã pusã.

Regula de trei simplã a bãrbatilor: dacã un bãrbat spalã o duzinã de farfurii într-o orã, câte farfurii vor spãla patru bãrbaåi în 2 ore? Nici una, toåi se vor aæeza în faåa televizorului æi se vor uita la fotbal!

Asearã, la club, am fost atât de beat încât, atunci când am traversat ringul ca sã ma duc la bar, sã mai iau ceva de bãut, am câætigat un concurs de dans...

Soåia cãtre soå:- Dragul meu, de când suntem noi

împreunã, tu nu mi-ai cumpãrat niciodatã nimic…

- Dar, Draga mea, n-am ætiut niciodatã cã ai ceva de vânzare!

Un domn se întâlneæte cu o vecinã:

- Sãrut-mâna, ce mai faceåi?- Ce sã fac, sunt singurã, soåul e plecat

prin åarã, timp de vreo lunã de zile.- Atunci poate îmi permiteåi sã trec pe

la dumneavoastrã, bem o cafeluåã, facem amor…

- Vai, domnule, dar cine credeåi cã sunt eu, vreo prostituatã?

- Da’ cine a pomenit de bani?

Soåul æi soåia trebuiau sã plece în America, dar n-aveau bani decât pentru un singur bilet. Pleacã soåia æi dupã puåin timp soåul primeæte 100 de dolari într-o scrisoare. Dupã vreo 3 zile, 200 de dolari, apoi, 500, apoi 800, apoi, 1.000. Soåul, într-un final, pleacã æi el în America fãrã

s-o anunåe pe soåie, ca sã-i facã o surprizã. Intrã la hotelul unde locuieæte æi-o gãseæte goalã în pat cu un tip.

- El åi-a dat suta de dolari pe care mi-ai trimis-o? - strigã furios soåul.

- Da.- Æi cei 200 de dolari, tot de la el îi

ai?- Da.- Æi cei 500 æi mia de dolari, tot el åi

i-a dat?- Da.- Pai, înveleæte omul, cã rãceæte…

O femeie sunã acasã, dupã mai mulåi ani, æi îi rãspunde fratele ei:

- Ce mai face pisicuåa mea, drãguåã ca un bibelou?

- Aaaa, a murit.- Cum a murit?! Æi mi-o

spui aæa, fãrã nici un pic de menajament? Ætii doar ce mult åineam la ea… Nu puteai æi tu, cât de cât, sã mã pregãteæti, sã-mi spui cã a murit, aæa, mai pe ocolite… De pildã, cã s-a urcat pe acoperiæ sau cã-i în pivniåã dupã æoareci… Dar, în sfâræit, mai bine spune-mi ce face tata?

- E pe acoperiæ…

Doi prieteni æi-au deschis restaurante. La unul e

coadã zi æi noapte la mititei, iar la celãlalt - faliment.

- Spune-mi æi mie, cum faci tu mititei, cã la tine lumea dã buzna æi la mine nu calcã nimeni.

- Pãi cum sã-i fac, jumãtate carne, jumãtate pãmânt.

- Ahaa, tu pui æi carne…

La dentist, o femeie moare de fricã:

- Domnu’ doctor, mi-e aæa de fricã… Decât sã-mi scot o mãsea, mai bine fac un copil.

- Doamnã, hotãrâåi-vã, sã ætiu cum sã aæez scaunul.

Un cârciumar vine la un angrosist de vinuri sã cumpere 5 butoaie:

- Spune-mi, îl roagã acesta, câtã apã se adaugã la un butoi.

- Cam 50 de litri, îi rãspunde angrosistul.

Dupã câteva zile, cârciumarul se întoarce furios:

-Nenorocitule, am adãugat 50 de litri de apã æi vinul nu mai e deloc bun de bãut.

- Aha, æi tu ai adãugat 50 de litri de apã?!

Discuåie între douã prietene:

- Am pierdut 120 de

Ceea ce conteazã e cum te vezi tu însuåi

Nr4.2013.indd 34 22.04.2013 14:03:18

35F R O N T I E R A Nr. 4/2013

Regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

MÃSURA

BERARULUI

SEC!

DELICATESÃ

DELICATESÃ

TALAZ

PRINDE

TABLE

CEREMONIAL

DELICATESÃ

NUNI

DELICATESÃ

GHID LA PAPA

ARAB

„SOSIA”

STRUÅULUI

ALUMINIU

(simb.)

ASALTNU AU NICIUN

DUMNEZEU

DELICATESÃ

MAESTRU

BUN LA TORT

ASIA!

DELICATESÃ DELICATESÃ

DRAG

SERVICIU

SECRET

REFREN

DELICATESÃ

ARIA FUSULUI

PRINDE

GEAMUL

PRIMA

DOAMNÃ

LÃSTAR

CIRAC

MICUL DAR

CEPE!

DELICATESÃ

DELICATESE

VEHICUL

RUSTIC

TIMP ISTORIC

ASOCIAÅIE

POLITICÃ

PRODUS

AVICOL

CARTE!

N-AU

VALOARE

CEH!

OS DE

JOACÃ

PUNCT LA

TENIS

3,14

DELICATESÃDELICATESÃ

D E L I C A T E S Ede Dumitru MOCANU

Divertisment

kilograme, de când ne-am vãzut ultima oarã.

- Cum-aæa?- M-a pãrãsit soåul.

Un bãtrân de 99 de ani, deæi e sãnãtos tun, se plânge tot timpul.

- De ce eæti trist, îl întreabã fiul. Am grijã de tine, nu-åi lipseæte nimic.

- Pãi acum, cât mai trãieæti tu, dar pe urmã?

Discuåie între doi prieteni:- Nu ætiu cum sã-åi spun, mi-e foarte

greu æi… neplãcut…- Spune, ce naiba, suntem prieteni…- Hm, îl æti pe vecinul de la etajul 3,

cel care are limuzinã?- Bineînåeles!- Presupun cã îåi dai seama cã o

curteazã pe nevastã-ta.- Cum sã nu.- Mi-e foarte neplãcut sã åi-o spun, dar,

de fiecare datã când tu pleci de acasã, el se înfiinåeazã æi se culcã cu ea!

- Aaaaa, da ætiu perfect, el îi dã æi câte 100 de euro.

- Æi tu nu spui nimic?- Ba da. I-am spus ca de sãptãmâna

viitoare, sã-i dea 200.

Doi prieteni foarte credincioæi, s-au dus la oraæ, unde au fãcut-o latã: au mâncat la restaurante, s-au destrãbãlat cu femei æi toate cele. La întoarcere, un „binevoitor” i-a pârât preotului din sat, care i-a pedepsit, o sãptãmânã sã umble cu boabe de fasole în pantofi. Dupã vreo patru zile, cei doi se întâlnesc pe uliåele satului; în timp ce unul æchiopãta de tot, celãlat umbla, de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat.

- Ce faci, doar nu ai îndrãznit sã nu respecåi vorba preotului?

- Sigur cã îl respect, dar el nu ne-a interzis sã fierbem fasolea.

De ziua lui, soåul primeæte din partea soåiei un æampon împotriva cãderii pãrului.

- Dar mie nu-mi cade pãrul, iubito...- Nu-i nimic, dã-i-l colegei tale de

serviciu, ei îi cade...

Pentru unii, umorul este ca æi un film strãin: fãrã subtitrare nu înåeleg nimic

Nr4.2013.indd 35 22.04.2013 14:03:20

Æcoala altfel - 2013

Nr4.2013.indd 36 22.04.2013 14:03:21