PRoiecte De case 2 PRoiecte De VânzaRe 3 PRoiecte case Buget ReDus 10 PRoiecte De la 122 mP la 377 mP

pisCinã ši foišorPROIECT PENTRU O GRÃDINÃ CUsuperofertã

TERENURI LA

DE LA BÃNCI

CÂT DE IEFTIN

POATE FI UN

apartamentnou?

176 mp 184,2 mp 197 mp 216,3 mp 234 mp

122 mp pag62

pag 16

pag 14

pag 46

piaţa imobiliară proiecte credite şi finanţări ansambluri de locuinţean

ul

Xiii,

nr. 4

, apr

ilie

2011

preø

: 10,

40 l

ei( in

Clu

de

Cd

înfo

liat

)

anu

lXiii, n

r . 4, aprilie

2011 piaţa im

obiliarăproiecte

credite şi finanţări ansam

bluri de locuinţepr

eø : 10,40 lei (inC

lud

eC

d în

foliat )

Rubrică nouă

pre

ø: 1

0,4

0 l

ei

(in

clu

de

Cd

în

folia

t)

BÃNCILE IAU ÎN CONSIDERARE

veniturile dinmai multe surse

pag 6

GRATUIT

32 DE PAGINI

SÃNÃTATE,32 DE PAGINI

ECO

Şi pentru grădină

ne trebuie proiect!

3

Publisher:

Viorica IORGULESCU

Redactor-Şef:

Maria SEDER NEDA

Art director:

Iulian FILACHE

Secretar de redacþie:

Mariana NICOLAE

Redactor:

Cristina TAMAŞ, Costel POPA

Colaboratori:

Alexandra POPA

Fotografi:

Cristina TAMAŞ,

credite foto: www.shutterstock.com

Corecturã texte:

Marius IANCU

Advertising Sales Manager:

Viorica IORGULESCU

e-mail: viorica.iorgulescu@hiparion.com

Marketing Manager:

Sorina LIMISCA

CD Multimedia:

Bogdan MODREANU, Costel POPA

Planul Casei Mele este

o publicaţie lunarã a Hiparion Publishers

parte a SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS

Director general:

Adrian RUS

Director vânzare grup:

Cezar Burlan

Director vânzãri Home&Deco:

Radu GÃVRUŞ

Director editorial:

Diana IONESCU

Director producţie:

Mihai VOIVOD

Responsabil suplimente HRL:

Elena Turcu

Prelucrare imagine:

Daniel DRAGOMIR, Toni KISS

Abonamente:

Mariana GHEORGHE,

Tel.: 021-222.31.35; O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI

Corespondenţã:

O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI

e-mail: planulcaseimele@hiparion.com

www.hiparion.com

Adresa: Bucureşti,

Str. Nerva Traian 3, bl. M 101, et. 9, sector 3

Tel.: 021-202.82.87/70;

Fax: 021-202.82.69

Membru fondator:

Cãtãlin BERARI

Tipar: Mega Press Holdings S.A.

Tel: 021/461.08.08

Fax: 021/461.08.09

Distribuţie prin:

RAUTAKIRJA ROMANIA

TUTUN SI ZIARE

MILLENIUM PRESS

HACHETTE DISTRIBUTION

NIMSOC MEDIA

PLANUL CASEI MELE

este marcã înregistratã ISSN 1454-041x

Publicaţie ce beneficiazã de rezultate de

audienţã conform Studiului Naţional de

Audienţã, mãsurate în perioada ianuarie

2009 - ianuarie 2010

Copyright MEDIA GAMMA PUBLISHERS

Reproducerea integralã sau parţialã a textelor sau

ilu straţiilor din revista Planul Casei Mele este posibilã

numai cu acordul prealabil scris al

MEDIA GAMMA PUBLISHERS.

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul

materialelor revine autorilor acestora.

EDITORIAL

De ce? Pentru că trebuie privit în ansamblu,

nu merge pe încercate - plantăm flori, pomi şi

gazon, iar apoi ne dăm seama că ceva nu

merge, şi trebuie s-o luăm de la capăt.

Spaţiul exterior trebuie planificat. De la

început trebuie decis unde va fi piscina, unde

şi cum vor fi aleile, cum se va aranja intrarea

în casă şi ieşirea pe terasă, eventual unde vom

pune un foişor sau chiar o miniseră de

legume.

Începând din acest număr, vă vom prezenta câte un proiect complex de amenajare de grădină.

Primul proiect are ca temă grădina unei case cu piscină şi foişor, unde inginerul horticultor şi

peisagistul au avut de rezolvat câteva probleme ale amplasamentului şi au găsit plantele

potrivite pentru a rezista acolo.

Şi pentru că vrem să vă aducem din ce în ce mai multe rubrici, vă propunem şi o casă de

inspiraţie internaţională, premiată la un concurs de arhitectură. Astfel, vrem să deschidem seria

locuinţelor-model, care stabilesc un trend la nivel mondial.

redactor-şef

INTERVIU6 Cât de ieftin poate fi un apartament

nou?

LEGISLAÞIE8 Modificări legislative în domeniul

urbanismului

PROIECTUL CASEI PE ETAPE12 Întocmirea cărţii tehnice a construcţiei

CREDITE14 Băncile iau în considerare veniturile

din mai multe surse

TERENURI16 Terenuri la superofertă de la bănci

INFRASTRUCTURĂ18 Braşovul este Capitala Verde a

României

ARHITECTURĂ INTERNAÞIONALĂ24 Palatul Mogoşoaia

INTERNAÞIONAL28 Piaţa locuinţelor din Slovacia, pe

punctul de redresare

POVESTE DE PROIECT32 Casa în care toată energia este

furnizată de surse regenerabile

38 Casă de vacanţă cu 380 de euro/mp

EVENIMENTE48

PROIECT DE GRĂDINĂ46 O grădină cu piscină şi foişor

PROIECTE DE VÂNZARE 52

PROIECTE DE CASE IEFTINE56 Detalii rustice

58 Nou şi vechi, în acelaşi proiect

60 Proiect inspirat din perioada interbelică

PROIECTE62

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CD MULTIMEDIA

- 4 PROIECTE PÂNÃ ÎN 200 MP

- 6 PROIECTE PESTE 200 MP

- APLICAŢIE VIDEO 3D DE

PREZENTARE A 100 CASE

- 3 MATERIALE VIDEO

- 8 OFERTE IMOBILIARE

- INFORMAÞII UTILE

SUMAR

4

8

16

28

24

32

38

74

72

Pe segmentul locuinţelor ieftine se

realizează cele mai multe tranzacţii

imobiliare. Este meritul programului

Prima Casă? Aţi resimţit efectele

acestuia?

Ca firmă am simţit aceste efecte şi, ceea

ce este mai important, le-am văzut pe

piaţă. Pentru că din ex pe rienţa unui

operator, oricât de bun ar fi şi oricât is to -

ric ar avea, nu se poate spune nimic fără

corelarea generală cu piaţa. Am văzut în

statistici, în ra poar tele notarilor, ale

oficiilor de cadastru, că piaţa a stat mai

bine în 2010 decât în 2009. Şi în 2011 e posibil să fie măcar la aceeaşi

cotă cu 2010. Noi suntem setaţi pe 2011 şi pe 2012, şi este important să

ne concentrăm pe proiecte de lungă durată.

Piaţa imobiliară are nevoie de perspectivă. În ge ne ral, pe această piaţă

nu se poate vorbi în termeni de săptămâni, de luni, nici măcar de un an,

ci de ani.

Din punctul de vedere al cumpărătorului, lo cuinţele noi sunt din ce

în ce mai ieftine. Mereu se vorbeşte de piaţa cumpărătorului, în

care el face legea. Este un moment bun să cumperi acum?

Este foarte greu să vorbeşti în termeni de bine şi rău. Un cumpărător este

bine să fie prezent, să opereze într-o piaţă în adevăratul sens al cuvântului;

să aibă o frecvenţă de tranzacţionare. Dacă nu are această frecvenţă, nu

are o piaţă - poţi vorbi de monopol, de disoluţie, de

orice altceva. Şi lucrul acesta l-am văzut în 2008,

când am avut un număr foarte restrâns de

operaţiuni, care a condus la o instabilitate totală a

evaluării unui produs imobiliar. Atunci când nu ştii

cât costă şi care este perspectiva, practic nu ai niciun

argument să operezi pe acea piaţă, oamenii se

retrag şi, per total, nu ai tranzacţii, nu ai elemente

consistente de determinare a valorii unui produs. Iar

pentru piaţa imobiliară acest aspect este decisiv.

Faptul că preţurile sunt mai mici acum nu ar tre -

bui să fie un semnal bun pentru cumpărători?

Eu mai dau câteodată un exemplu dus la extreme.

Să nu uităm că în 2003-2004 o garsonieră putea

costa 3.000 dolari, iar accesul la ea era mai greu ca

acum. Important nu este preţul, ci puterea de

cumpărare – ea decide cum poţi achiziţiona acel

produs. Şi aici sunt două aspecte: resursa reală

financiară pe care o are persoana respectivă şi ce

poate accesa cu acea resursă materială. De

exemplu, veniturile îţi permit să ai acces la creditare,

dar este foarte important dacă ai un venit stabil, de

ce valoare este şi pe ce fel de piaţă operezi – dacă

este o piaţă pe care azi cumperi un produs cu

10.000 euro şi mâine el valorează 5.000 euro sau

dacă este una unde azi cum peri un produs cu 10.000

euro şi mâine valorează 11.000-12.000 euro.

Pieţei noastre nu îi trebuie un preţ mic, ci o

posibilitate de a-l onora. Revin la exemplul cu 3.000

de dolari: gândiţi-vă că atunci salariul mediu era de

80 dolari, şi cu toate acestea nu puteam cumpăra o

garsonieră. Banca nu dădea credite, nu existau

acumulări, nu aveai cum să cumperi.

Mulţi nu înţeleg ce înseamnă piaţa în adevăratul

sens al cuvântului. Şi iarăşi dau ca exemplu situaţia

din 2003-2004. Vă aduceţi aminte că nu exista o

piaţă imobiliară reală? În acelaşi imobil, pe aceeaşi

scară se tranzacţiona un apartament de două

Cât de ieftin poate fi

un apartament nou?

6

Acelaşi apartament, cu aceeaşi suprafaţă,

situat la periferia Capitalei, poate costa 850

euro/mp util, dar şi 1.200 euro/mp util. Sorin

Ioan Roşu, manager al companiei Apulum 94,

explică de ce sunt aceste diferenţe atât de

mari şi la ce trebuie să fim atenţi atunci când

ne alegem o locuinţă nouă.

TEXT/FOTO: MARIA SEDER NEDAE-MAIL: maria.seder@hiparion.com

SORIN IOAN ROŞU

camere cu 10.000 dolari, iar deaspura cu un singur etaj, un apartament

identic, ca amenajare, se tran zac ţiona cu 15.000 dolari? Puteai să iei cu

50% mai mult! De ce? Simplu, pentru că atunci aveai de-a face cu

capacitatea personală a unui individ de a vinde şi cu incapacitatea unuia

de a cumpăra – fie mentală, fie din lipsă de informare. În fapt, se făceau

puţine tranzacţii şi nu aveai elemente de referinţă, nu aveai la ce să te

raportezi. Nu aveam un sistem de transmitere a informaţiei valorii de

tranzacţionare, nu erau prea multe elemente de comparaţie. Asta

înseamnă să ai o piaţă.

Concret, cu cât se mai vinde astăzi o gar sonieră sau un apartament

de două camere?

Piaţa apartamentelor vechi, construite până acum 15-20 ani, are astăzi

marele avantaj al densităţii şi al elementului de comparaţie. Atunci când

vorbim de imobile noi, acestea sunt, de regulă, disparate, sunt în zone

foarte diferite, uneori în locuri unde nu s-a mai construit până acum.

Dincolo de locaţie, ajungem la preţul de cost, dar şi aici apar foarte multe

variante şi variabile – preţul de

achiziţie a terenului (pentru că

oamenii se opresc la preţul de

construcţie, la cât a costat

edificarea con strucţiei, şi nu pun la soco tea lă şi terenul) şi alte elemente.

La un imobil nou trebuie să fim atenţi întotdeauna la conversia dintre

preţul pe metru pătrat construit şi preţul pe metru pătrat util. Şi aici trebuie

să se ştie că până în 2000, la case, nu se cumpãrã nimic la metru pătrat,

totul era la numărul de camere (şi apăreau tot felul de dispute referitoare

la cum sunt apartamentele de două camere, cât de mari sunt în Crângaşi,

pe 13 Septembrie sau la Gara de Nord).

În momentul în care străinii au venit de pe piaţa lor au pus întrebarea: „cât

costă pe metru pătrat?”, la care noi ne blocam. Dar ce te interesează?

Încetul cu încetul a apă rut, ca referinţă, şi preţul pe metru pătrat, iar la

apartamentele vechi de atunci era vorba de metru

pătrat util. În 2004, când au început să se construiască

apar tamente noi, ca element de marketing a apărut

„metru pătrat construit”.

Era o capcană. Cu cât devenea mai mare preţul

per total al casei?

Conversia dintre metru pătrat construit şi metru pătrat

util se face astfel: la 1.000 metri pătraţi construiţi revin

circa 650-700 metri pătraţi utili.

Încet, încet se revine însă la metru pătrat util.

Revenind la valoare, piaţa din Bucureşti nu poate su por -

ta o cotă mai mare de 1.800-2.000 euro/mp util, şi doar

când e vorba de zone exclusiviste, precum Primăverii.

Dacă vorbim de un apartament nou, situat la periferie,

preţul pe metru pătrat util este de 850 euro, 1200 euro,

1.300 euro. Diferenţele sunt foarte mari, în funcţie de

firme.

În ultima perioadă ne în -

toarcem la funcţia locativă,

la numărul de camere; chiar

şi la apartamentele noi, oamenii cumpără strict pentru

a-şi satisface nevoia de a locui. Se construiesc gar so -

niere noi, mici, la 25 mp, iar peste 40 mp o garsonieră

este greu vandabilă, nu îşi poate amortiza costul de

construcţie. Un apartament de două camere începe de

la 38 mp – foarte puţin, ţinând cont că şi pe vremea lui

Ceauşescu erau unele de 60 mp –, dar, din păcate, este

foarte important preţul final.

Reamintim că în subiectul luat în discuţie în acest interviu

se face referire doar la segmentul celor mai ieftine locuinţe.

7

Dacă nu ai o frecvenţă a tranzacţiilor şi o informaţie reală

despre preţ, îţi este foarte greu să ştii dacă ai plătit mai

mult sau mai puţin.

CREDITE

14

Bãncile iau în considerare

veniturile din mai multe surse

Astfel, la BCR pot fi luate în calcul, la de ter -

minarea capacităţii de rambursare, şi ve ni -

turile obţinute din închirieri, dividende sau

veniturile realizate în străinătate, în timp ce

la BRD lista de venituri acceptate este com -

ple tată de diurne, rente viagere şi drepturi de autor.

Banca Transilvania lărgeşte şi ea această arie prin

menţionarea veniturilor din activităţi independente şi a

altor venituri cu caracter permanent.

Este bine de ştiut că printre veniturile luate în considerare

de bănci se numără şi comisioanele din vânzări, ve ni -

turile obţinute ca PFA, dar şi bonusurile, sporurile, sti -

mulentele date de instituţii de stat, indemnizaţiile pentru

creşterea copiilor, tichetele de masă şi veniturile din ore

suplimentare. Şi dobânzile la depozite pot constitui un

venit în plus în accesarea unui împrumut, însă multe

bănci iau în calcul doar dobânzile obţinute la economiile

constituite în propriile instituţii.

Atenţie, însă! Între instituţiile bancare pot exista di -

ferenţe şi în privinţa proporţiei în care veniturile obţinute

din alte surse în afara salariilor sunt incluse în venitul

eligibil al clientului, proporţie ce poate varia între 50% şi

100%.

La cât poate ajunge gradul de îndatorare?

Gradul de îndatorare reprezintă acel procent - cotă din

venitul net eligibil - ce poate fi alocat pentru plata ratelor

unui credit şi diferă nu numai de la o bancă la alta, ci şi

de la un client la altul. Şi asta pentru că, în momentul de

faţă, băncile au posibilitatea de a stabili pe cont propriu

cât de mare poate fi rata unei persoane în funcţie de

veniturile şi cheltuielile sale.

Totuşi, există încă anumite reguli în ceea ce priveşte

gradul maxim de îndatorare. Astfel, pentru creditul ING

de casă nouă, gradul maxim de îndatorare admis pentru

titularul contractului este de 40%. Pe de altă parte, la

BCR singura regulă este ca rata să nu depăşească

veniturile.

Potrivit Alexandrei Popa, editor la www.conso.ro, venitul

luat în calcul de bănci pentru acordarea creditului -

numit şi venit disponibil - se determină prin scăderea

cheltuielilor de subzistenţă din venitul total încasat de

client. Nivelul acestor costuri se determină de la caz la

caz pentru fiecare client, în funcţie de numărul mem -

Teoretic, atunci când vine vorba despre

acordarea unui credit, fie el imobiliar sau de alt

tip, băncile acceptă orice venit, atâta vreme cât

există documente justificative. Practic însă, în

funcţie de natura acestor venituri se decide cât

de mare va fi creditul, în funcţie de cât de

stabile sunt considerate ele de bănci.

Text: Andreea Gladcov

15

brilor de familie. În acest sens, fiecare bancă stabileşte

un cost fix pe membru de familie. De exemplu, dacă

acest cost este de 250 lei, la o familie cu patru persoane

care câştigă 2.000 de lei pe lună, banca va lua în calcul

doar 1.000 lei. Acesta este venitul disponibil la care se

aplică procentul corespunzător gradului de îndatorare

admis de bancă, pentru a determina rata lunară maxi -

mă. În cazul dat drept exemplu, dacă banca acceptă un

grad de îndatorare de 50%, atunci familia respectivă va

putea plăti o rată maximă de 500 de lei. Aşadar, cea

mai simplă soluţie pentru a obţine un împrumut cât mai

mare este extinderea perioadei de rambursare. Sca -

denţa maximă la creditele ipotecare a ajuns, în prezent,

la 40 de ani.

Pentru o familie formată din două persoane, ale căror

venituri cumulate ajung la 2.000 de lei, suma maximă

care poate fi obţinută prin contractarea unui credit

ipotecar pe 30 de ani este de aproximativ 38.000 de

euro, în condiţiile în care cei doi nu mai au alte datorii,

iar rata ajunge la 70% din venituri. Păstrând acelaşi grad

de în da torare, dacă venitul lunar al unei familii formate

din două persoane este de 3.000 de lei, suma maximă

împrumutată ajunge la 45.000 de euro, în timp ce dacă

cei doi soţi care fac un credit imobiliar pe 30 de ani

câştigă îm preună 6.000 lei lunar, creditul acordat de

bancă ajunge la 138.000 de euro.

În general, băncile iau în calcul o paletă largă de venituri, însă, în cazul tipurilor de venituri mai volatile – precum

diurne, venituri din chirii, venituri din străinătate –, băncile vor pondera, cu procente diferite, nivelurile efectiv

încasate.

În al doilea rând, solicitanţii de credite trebuie să ştie că, din veniturile astfel ponderate, băncile vor mai scădea

o sumă prestabilită, aferentă unor cheltuieli lunare considerate de subzistenţă, care variază în funcţie de politica

fiecărei instituţii de credit. În general, acestea se încadrează între 250 şi 300 lei pentru fiecare membru al familiei.

De asemenea, din veniturile nete, ponderate, se scad şi sumele care nu pot fi utilizate

pentru plata ratelor, precum procentul din venit alocat pentru pensii alimentare.

Suma care rezultă în urma acestor scăderi reprezintă venitul net eligibil care va fi luat în

considerare la acordarea creditului şi la care băncile aplică gradul de îndatorare.

Nivelul mediu al gradului de îndatorare a fost menţinut neschimbat, în jurul valorii de

50%, atât pentru creditele nou acordate, cât şi la nivel de portofoliu, conform datelor BNR.

Spre exemplu, în cazul unei familii formate din două persoane, cu un venit lunar total de

3.000 lei, venitul net eligibil se situează în jurul valorii de 2.500 lei. Dacă respectivii clienţi

se încadrează pentru un grad maxim de îndatorare de 50%, rezultă că suma ratelor la

credite (atât cele deja contractate, cât şi rata aferentă creditului solicitat) nu trebuie să

depăşească 1.250 lei.

Ce venituri mai iau în calcul băncile

şi care este gradul de îndatorare acum?

ALEXANDRA POPA, ANALIST FINANCIAR CONSO.RO

În această situaţie, băncilor nu le rămâne decât o soluţie: să execute

proprietăţile puse drept gaj de clienţi. În continuare, vă prezentăm

câteva avantaje ale urmăririi licitaţiilor pentru valorificarea de

imobile. Preţul unui imobil executat silit este mai scăzut, de regulă,

decât preţul unui imobil la liber (în anumite cazuri, poate fi chiar

chilipir, doar 30-40% din preţul de piaţă).

Astfel, pe www.executari.com se găsesc oferte de la aproape toate băncile,

unele la preţuri foarte atractive – mai ales cele din localităţile limitrofe

Capitalei. Un exemplu este cel al unui teren cu o suprafaţă de 405 mp,

în localitatea Voluntari, pe care Banca Transilvania îl scoate la

licitaţie la 63.750 RON (circa 15.000 euro), iar un alt exemplu este

cel al unui teren de 4.600 mp, în localitatea

Dascălu, cu un preţ de licitaţie de 75.000 RON

(aproximativ 17.000 euro).

Alte avantaje ale cumpărării de la o licitaţie: nu

există taxă de agenţie, comisioane ale unor in ter -

mediari şi nici nu pot apărea surprize de genul acte

în neregulă, vânzarea în mod repetat a unui imobil,

înşelăciune.

În plus, acum este un moment potrivit, pentru că

băncile au început să acorde şi credite pentru cum -

părarea imobilelor executate silit, inclusiv în pro gra -

mul Prima Casă.

Ca dezavantaje, trebuie să vă înarmaţi cu timp şi

răbdare, pentru că procedura este mai greoaie

decât la o achiziţie obişnuită şi trebuie să aveţi fler

privind piaţa imobiliară sau să apelaţi la sfatul unui

evaluator, pentru că nu toate casele şi terenurile

scoase la licitaţie sunt chilipiruri, unele fiind şi

„castane” (au fost supraevaluate de bănci şi preţul

de licitaţie poate fi în unele cazuri mai mare decât

cel de pe piaţa liberă, pentru proprietăţi similare).

“Băncile nu doresc să-şi înstrăineze portofoliul la un

preţ mult sub cel la care a fost evaluată garanţia, iar

dacă o fac la preţul respectiv sunt mult peste preţul

pieţei şi nu pot vinde. Exemplul unui client al firmei

noastre poate fi mai mult decât concludent: a cum -

părat un teren de 4 ha în comuna Clinceni, în anul

2007, la un preţ de 54 euro/mp, în 2008 a garantat

cu 2 ha, banca evaluându-l la 55 euro/mp, iar

celelalte 2 ha a reuşit să le înstrăineze la începutul

Terenuri la superofertã

de la bãnci

TERENURI

16

De voie, de nevoie, băncile s-au transformat în agenţii imobiliare. Vând de

toate, apartamente noi şi vechi, vile şi terenuri, şi asta pentru că, în ultima

perioadă, criza i-a adus pe mulţi dintre noi în imposibilitatea de a-şi mai achita

creditele contractate în urmă.

TEXT: CRISTINA TAMAŞ

cazul căruia licitaţia începe de la 88.000 euro, adică 220 euro/mp.

Cât de uşor este să cumperi un teren e xe -

cutat silit şi scos la vânzare de o bancă?

Nu e mare lucru să achiziţionezi un teren, teoretic - şi nici orice alt imobil -,

executat de o bancă. Procedura este relativ simplă: dacă se identifică un

imobil atrăgător, se urmăreşte termenul licitaţiei, locul şi ora. “Apoi se

depune la o unitate CEC Bank (dacă nu e altă regulă expres prevăzută) o

sumă egală cu 10% din valoarea preţului de pornire a licitaţiei. La ora

stabilită pentru licitaţie, executorul respectiv va începe licitarea, iar cel care

oferă preţul cel mai bun îl va adjudeca. Cei care "pierd" licitaţia îşi vor

ştampila dovada de constituire a garanţiei de participare şi apoi se întorc la

CEC să îşi recupereze banii. După câştigarea licitaţiei se va primi un proces

verbal de predare-primire a licitaţiei, care se va intabula ca titlu de

proprietate. Nicio licitaţie nu garantează însă că respectivul imobil este liber

fizic şi că nu va exista nicio împotrivire fizică sau prin alte acte juridice a

debitorului executat. Teoretic, un debitor executat poate contesta o licitaţie”,

explică Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.

Specialiştii imobiliari recomandă achiziţia unui teren executat silit doar dacă

acesta are un preţ bun, şi asta pentru că, în prezent, pe piaţă sunt o mulţime

de oferte atractive.

acestui an cu 7,5 euro/mp”, adaugă Bogdan

Dobriţoiu, manager General Service 2000.

Site-urile băncilor conţin anunţuri imobiliare diverse

O simplă căutare pe site-urile băncilor scoate în

evidenţă tot soiul de anunţuri cu terenuri executate

silit. Spre exemplu, BCR are la vânzare un teren

extravilan, amplasat în Pădurea Băneasa, la

aproximativ 200 m de DN1. Terenul de 2500

mp, cu formă regulată, costă aproximativ

350.000 euro.

Tot pe site-ul BCR am găsit un teren intravilan, de

13.000 mp, în Bucureşti, Sector 4, în spatele

Metro Berceni, pe care banca îl scoate la

vânzare la un preţ de circa 870.000 euro. Lotul

are drum de acces şi electricitate.

Şi pe site-ul Alpha Bank am găsit o serie de anunţuri

de terenuri executate silit de bancă. Spre exemplu,

în Bragadiru, un teren de aproximativ 1500

mp este scos la licitaţie la un preţ de pornire

de 25.000 euro, ceea ce înseamnă că metrul

pătrat costă undeva în jur de 17 euro.

Tot pe www.alphabank.ro am găsit un teren de 400

mp, în zona Bucureştii Noi din Sectorul 1, în

17

Preţurile locuinţelor rezidenţiale au scăzut

cu 15.8% faţă de perioada de vârf a

pieţei imobiliare din Slovacia, media

naţională fiind, la final de an, de 1.304

euro/mp. Sunt zone unde, în 2010, s-au

înregistrat creşteri de preţuri. Spre exemplu, în

regiunea Bratislava, valoarea locuinţelor s-a majorat

cu 1.16% (0.09% în termeni reali) în acelaşi trime -

stru III al lui 2010, comparativ cu aceeaşi perioadă

a anului anterior. Şi locuinţele din regiunile Banská

Bystrica şi Košice s-au scumpit, înregistrând în

trimestrul III din 2010 creşteri de preţuri de 6.68%,

respectiv 5.02%. Pe de altă parte, în Trenčín s-a atins

cea mai spectaculoasă scădere (de -10.18%), în

aceeaşi perioadă.

Boom-ul imobiliar din Slovacia a ţinut din 2006

până în trimestrul II al lui 2008, piaţa înregistrând

creşteri de la 14% la 35% pe an. Valul s-a oprit la

sfârşitul lui 2008. De atunci, preţurile au fost în că -

dere liberă continuă. Cererea rămâne şi astăzi slă -

buţă, iar rata şomajului este de aşteptat să ajungă

de la 9.6%, în 2008, la 14%, la sfârşitul acestui an,

ceea ce înseamnă că nu ne putem aştepta la o

revenire rapidă.

În timpul crizei globale din 2009, economia Slovaciei

s-a contractat cu 4.7%, înregistrând un declin abrupt

de la creş te rea PIB-ului de 6.17% din 2008.

Mulţumită reînnoirii cererii de export, economia a

crescut cu 3.8%, în trimestrul III din 2010, şi cu 4.2%,

în tri mestrul anterior.

Preţurile apartamentelor nu şi-au revenit încă

în totalitate

În timpul boom-ului imobiliar din Slovacia, preţurile

la apartamente au crescut cu 87%, între 2005 şi

2008 (70% în termeni reali), ajungând de la 635

euro/mp la 1.080 euro/mp.

Piaţa locuinţelor din Slovacia,

pe punctul de redresare

TEXT: CRISTINA TAMAŞ

INTERNAÞIONAL

28

Semne bune pe piaţa imobiliară din Slovacia!

Încurajate de redresarea economică, preţurile

medii ale locuinţelor au scăzut cu doar 1,36% (-

2.41% în termeni reali) în trimestrul al treilea al

anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă din 2009,

iar specialiştii se aşteaptă ca datele să fie chiar mai

bune pentru ultimul semestru din an.

29

Piaţa chiriilor, redusă

Piaţa chiriilor în Slovacia este mai restrânsă decât în

majoritatea ţărilor din UE. Numai 0.1% dintre

proprietăţile din Slovacia merg către închiriere,

dintre care cele mai multe sunt din Bratislava,

datorită sistemului de control al chiriilor. Procentul

proprietarilor a crescut spectaculos, de la 49.7%, în

1990, la 88%, în 2008.

Un rol important în creşterea procentului de pro -

prietari l-a avut sistemul de economisire (Bauspar),

care uşurează obţinerea creditelor imobiliare. Acest

sistem Bauspar permite beneficiarilor să ia împru -

muturi cu dobânzi mai mici, iar guvernul plă teş te o

dobândă preferenţială la sumele eco nomisite.

În 2005, guvernul a decretat anularea controlului

chiriilor. Cu toate acestea, decretul nu a fost nicio da -

tă implementat. Rezolvarea neregularităţilor din piaţa

chiriilor a fost amânată în mod repetat, Parlamentul

refuzând să trateze un subiect aşa de sensibil.

Piaţa ipotecilor este mică în Slovacia

Faţă de alte ţări din UE, Slovacia are unul dintre cele

mai scăzute grade de îndatorare raportate la PIB, şi

• Apartamentele mici (garsonierele) s-au ridicat la 104% (85% în termeni

reali), ajungând la 1,239 euro/mp;

• Apartamentele mari (cinci camere) s-au scumpit cu 56% (39% în termeni

reali);

• Preţurile caselor cuplate au crescut cu 40% (27% în termeni reali) în

perioada de explozie imobiliară dintre 2005 şi 2008, preţurile medii

crescând de la 680 euro/mp la 862 euro/mp;

• Preţurile vilelor s-au ridicat cu doar 25% (14% în termeni reali).

Preţurile apartamentelor mici au fost cele mai afectate în timpul crizei.

Ameliorări neînsemnate au avut loc în 2010, deşi cererea pentru apar -

tamente şi vile rămâne scăzută.

Dobânzi mai mici la rate

Dobânzile creditelor din Slovacia au scăzut treptat pe parcursul anului

2010. Până în noiembrie 2010, dobânzile arătau astfel:

• Dobânda variabilă sau fixă pentru creditele de până într-un an: 4.68%;

• Dobânda fixă pentru credite între 1 – 5 ani: 4.64%;

• Dobânda fixă pentru creditele mai mari de 5 ani: 6.18%.

Totuşi, ca o reacţie la această situaţie de criză, băncile au devenit foarte

precaute cu împrumuturile.

anume de 14.95% din PIB, în 2009. În ciuda acestei

cotituri, împrumuturile imobiliare câştigă teren în al

doilea trimestru al lui 2010, cu 12.09 procente,

com parativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Această creştere este susţinută de dobânzile mai

scăzute la credite.

Economia

Slovacia este una dintre cele mai de succes ţări de

tranziţie din Europa. Apărută în 1993, după retra ge -

rea amiabilă din Cehoslovacia, are o formă de gu -

ver nare stabilă şi o piaţă economică liberală.

Una dintre cele mai faimoase caracteristici ale

economiei slovace este cota unică de impozitare de

19% pe venituri, consum şi profituri corporatiste,

taxă operativă din anul 2004.

„Pur şi simplu funcţionează!”, spunea fostul ministru

de finanţe Ivan Mikloš.

Creşterea rapidă a economiei a facilitat intrarea

Slovaciei în Organizaţia pentru Cooperare şi Dez -

vol tare Economică (OCDE) şi în Uniunea Euro pea -

nă, în 2004. În decembrie 2004, Slovacia a devenit

membru cu drepturi depline în Zona Schengen.

Creşterea reală a PIB-ului a atins o cotă impre sio -

nantă de 10.4%, în 2007, după ce crescuse cu 8.2%

în 2006, 5% în 2005 şi 5.5% în 2004.

În 2008 s-a înregistrat o creştere de 6.17%, după

care PIB-ul s-a contractat la 4.66%, odată cu înce -

perea crizei, în 2009.

Rata şomajului era de 8.7% în al IV-lea trimestru din

2008, o scădere semnificantă faţă de 19%, în 2000.

Totuşi, şomajul s-a ridicat iar la 14.1%, în trimestrul

III al anului 2010.

Guvern nou – veşti bune pentru economie

În iunie 2010, odată cu alegerea coaliţiei de centru-

dreapta a Ivetei Radicova, Uniunea Democratã şi

Creştină Slovacă (UDCS) a câştigat puterea de la

coaliţia de centru-stânga a prim-ministrului Robert

Fico.

Noul prim-ministru Radicova a restaurat finanţele

publice, prioritatea declarată a guvernului său. De

asemenea, a făcut promisiunea că va readuce

Slovacia pe panta ascendentă pe care era.

Guvernul de dreapta va trece, totuşi, prin încercări

grele. Deficitul bugetar al Slovaciei s-a ridicat de la

2.19% din PIB în 2008 la 6.77% în 2009. Cu toate acestea, Ministerul de

Finanţe se aştepta să taie deficitul bugetar la 4% în următorul an şi să îl

aducă sub 3%, în 2011. Bugetul recent aprobat pe 2011 ţinteşte să scadă

deficitul la 3.81 miliarde euro, de la 4.54 miliarde în 2010.

În concluzie – un termen mai lung

Odată cu realegerea unui guvern care se axează pe o piaţă liberă, viitorul

Slovaciei se arată mai roz. În prealabil, Slovacia a trecut printr-o creştere

economică puternică, vârful ei fiind un PIB de 10.58%, în 2007. Se poate

reveni la acea perioadă? Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că

economia s-a expandat cu 4.1% în 2010. Previziunile economice pentru

2011 se anunţă a fi promiţătoare, dar piaţa imobiliară probabil că va

rămâne la o limită inferioară.

INTERNAÞIONAL

30

Despre SlovaciaSlovacia este una dintre atracţiile principale din

centrul Europei. Vacanţele de familie, staţiunile

balneoclimaterice şi sporturile fac parte din ofertele

turistice ale acestei destinaţii. Cele mai vizitate zone

sunt capitala Bratislava şi Munţii Tatra.

Ce putem vizita?

Parcul Naţional Tatra Înaltă (Tanap) este cea mai

spectaculoasă arie montană din Slovacia, sub aspect

ştiinţific şi turistic. Are peste 20 de vârfuri ce depăşesc

2500 m, circa 100 de lacuri glaciare, forme carstice,

elemente floristice şi faunistice deosebite. Alături de

drumeţie, în Tatra Înaltă resursele sunt favorabile

tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului şi

vânătorii sportive.

Parcul Naţional Tatra Joasă (Napant) oferă posibilitatea

practicării raftingului. Aici se găseşte Mănăstirea Roşie

– construită în stil gotic. Tatra Joasă include o parte a

Paradisului Slovac şi etalează peisaje carstice unice:

grote (dintre care renumita Dobšiná, cea mai veche

peşteră din Europa), chei, defileuri, cascade, platouri

carstice cu specii floristice specifice.

În Bratislava poţi petrece una dintre zile într-o croazieră

pe Dunăre, vei admira capitala Slovaciei, în timp ce iei

micul dejun la resturantul Panorama. Turul ghidat începe imediat după micul

dejun şi îţi oferă oportunitatea de a cunoaşte mai bine acest oraş.

Una dintre structurile cele mai impresionante este Castelul Bratislava, pe un

teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dunării.

“Dacă doreşti să guşti mâncărurile tradiţionale slovace sau unele dintre

specialităţile Pressburg - care nu se comparară cu ceea ce mănâncă tânăra

generaţie -, încearcă Restaurantul Slovac aflat pe strada Hviezdoslavovo

Námestie. Verifică mai întâi meniul - preţurile sunt cam piperate, dar totul e de

calitate. O altă opţiune este Traja mušketieri, care păstrează „gustul anului

1625“ - se află pe strada Sladkovicova (nu departe de Palatul Prezidenţial). Un

alt restaurant pe care ţi-l recomand este Modrá Hviezda (Blue Star) cu

mâncăruri tradiţionale din Bratislava Veche”, spune spune Ciprian Enea,

consultant, www.besttourism.ro.

Cele mai cunoscute şi mai apreciate sortimente culinare sunt: halušky

(mâncarea naţională slovacă) – găluşte din cartofi servite cu brânză; zemiakové

placky – clătite din cartofi, prăjite în ulei; laskonky – gogoşi cu alune şi cremă;

trotle – biscuiţi sub formă de rondele, serviţi cu cremă de ciocolată la mijloc;

treska – salată de cod cu maioneză, ceapă, morcov.

Cât ne-ar costa o vacanţă în Slovacia?

Bratislava, Hotel Color 3*

• De la 120 euro/pers.

• 3 nopţi cazare, în perioada 15 – 18 aprilie

• Bilet de avion: de la 325 euro/pers.

• Detalii pe www.ghidhoteluri.ro

Castelul Bratislava, o structurã impresionanatã

31

PROIECTE DE VÂNZARE PROIECTE DE CASE IEFTINE

6.500 leipagina 52

7.640 leipagina 54

SUMAR PROIECTE

50

pagina 56

Preþ casã

51.000 euro

pagina 58

Preþ casã

62.500 euro

pagina 60

Preþ casã

65.500 euro

122 mp

pagina 62

234 mp

pagina 72

176 mp

pagina 64

237 mp

pagina 74

194 mp

pagina 66

256.5 mp

pagina 76

197 mp

pagina 68

285 mp

pagina 78

218 mp

pagina 70

377 mp

pagina 80

51