revista politia capitalei - martie 2013

MARTIE2013anul XXINr . 415

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Buzunarul t`u conteaz`

6-7„Moby Dick“ a fost prins

3Dragoste... de bani!

8-10

5

Misiuni speciale cu oameni speciali

Electrician cu diplom` de... infractor

20-22Repararea erorilor judiciare

16-19File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Marius C`t`lin DRAGOT~

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Dumitru GHEORGHE

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

1POLI}IA CAPITALEI - Martie

Ziua Poli]iei Române - 25 martiePrimele atest`ri privind Poli-

]ia Român` dateaz` din vre-mea lui Neagoe Basarab sau alui Mihai Viteazu (crearea insti-tu]iei agiei), continu` cu dom-nia lui Mihai {utzu (organi-zarea pazei Capitalei, emitereaprimelor acte de identitate [ireglementarea portului arme-lor) iar din 1806, organele depaz` [i ordine din Capital` pri-mesc denumirea generic` de„Poli]ie“.

|n 1821, Tudor Vladimirescuacorda scutiri de taxe [i impo-zite celor îns`rcina]i s` men]i-n` ordinea public` [i s` apereproprietatea cet`]enilor, iar în1831, prin Regulamentele Or-ganice, atribu]iile poli]iei suntextinse. În timpul Revolu]ieide la 1848 are loc reorganiza-rea poli]iei, prin apari]ia insti-tu]iei [efului poli]iei Capitalei,c`ruia i se subordoneaz` Guar-dia municipal`.

La 9 iunie 1850, domnitorulGhica Vod` emite „Cronica po-li]ieneasc`“ prin care, în cele158 de articole, erau regle-mentate sarcinile „înaltei po-li]ii“ [i „obi[nuitei poli]ii“, ceeace a constituit momentul cre`-rii primei structuri centrale cuatribu]ii în organizarea [i co-ordonarea activit`]ilor poli]ie-ne[ti.

Prin art. 50 al Legii nr. 218din 23 aprilie 2002, data de25 martie a fost desemnat`Ziua Poli]iei Române. Alegereaacestei date este legat` desimbolul cre[tin al BuneiVestiri, aflat pe primul steag alMarii Agii, simbol ce a fost pre-luat [i pe actualul drapel alPoli]iei Române. În anul 1822,domnitorul Grigore DimitrieGhica i-a înmânat Marelui Ag`Mih`i]` Filipescu ([eful poli]ieidin acele timpuri) drapelul pe

care este cusut` sigla Steagu-lui Agiei.

Al`turi de sigl` se afla oghirland` din aur, în interiorulc`reia era prezentat` MaicaDomnului, înaintea îngeruluice-i aduce vestea cea bun`(Buna Vestire).

Fiecare stat are istoria sa, iarîn interiorul acestuia, fiecareinstitu]ie a parcurs un drumdevenit peste ani istorie.Poli]ia, ca dimensiune obliga-torie a statului este la fel deveche [i la fel de actual` caacesta. Ea este o constant` asociet`]ii umane, fiind una dincele mai vechi institu]ii cunos-cute.

Celebrul om de litere fran-cez Honore de Balzac spunea,extrem de concis: „Guvernelesunt trec`toare, societ`]ile seschimb`, poli]ia r`mâne“.

Începând cu Legea de orga-nizare a poli]iei - a lui Alexan-dru Ioan Cuza (4 noiembrie1860), urmat` de Legea lui

Vasile Lasc`r (1 aprilie 1903)[i de Legea pentru organizareaPoli]iei generale a statului (8iulie 1929), competen]ele or-ganelor de poli]ie sunt extinse,iar raporturile cu celelaltestructuri ale statului mult maibine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23ianuarie 1949 se înfiin]eaz`Mili]ia, apoi, prin Decretul -Lege nr. 2/27 decembrie 1989se reînfiin]eaz` Poli]ia Româ-n`, ale c`rei competen]e vor fireglementate, ulterior, prin Le-gea nr. 26 din 18 mai 1994 [iprin Legea 218 din 23 aprilie2002.

|ncepând cu anul 1990, Po-li]ia Român` a cunoscut maimulte etape de transform`ri,menite s` asigure siguran]apersoanelor, a colectivit`]ilor,drepturilor legitime ale cet`]e-nilor, precum [i a altor drep-turi prev`zute în acte interna-]ionale la care România esteparte.

Ziua Poli]iei Române - 191 ani de la \nfiin]are

Moment istoric. Primul sediu propriu al Agiei (1839), situat pe cheiulDâmbovi]ei, la podul Mihai Vod`. El a rezistat pân` \n vremea lui Cuza.

2 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Poli]i[tii bucure[teni, specializa]i în investi-garea fraudelor, au început urm`rirea penal`împotriva a trei b`rba]i, suspecta]i de comi-terea unor infrac]iuni de evaziune fiscal`, înurma c`rora bugetul de stat ar fi fost prejudi-ciat cu peste cinci milioane de lei.

În fapt, doi dintre suspec]i, în calitate deadministratori ai unei societ`]i comerciale ceactiva în domeniul comer]ului de carburan]i,ar fi înscris în actele contabile, dar [i în altedocumente legale, cheltuieli ce nu aveau labaz` opera]iuni reale.

Din verific`rile efectuate de poli]i[ti, areie[it c` cei doi au comecializat combustibilprintr-un lan] de fraudare de tip carusel, încare ar fi fost incluse mai multe societ`]i fic-tive, scopul fiind ob]inerea unor deducerisemnificative cu privire la sumele ce tre-buiau v`rsate la bugetul de stat, cu titlul deTVA.

În urma acestei activit`]i, bugetul conso-lidat al statului român a fost prejudiciat cupeste 2,8 milioane lei.

Totodat`, anchetatorii au re]inut în sarcinacelui de-al treilea suspect acela[i tip de me-canism infrac]ional, achizi]iile fictive fiindefectuate prin intermediul acelora[i societ`]ifantom`, pentru a putea beneficia de deduc-eri semnificative de TVA, \n cuantum de peste2,2 milioane lei.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tiibucure[teni, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iu-nilor de evaziune fiscal`, cu cei trei suspec]iîn stare de re]inere, ace[tia urmând a fi pre-zenta]i magistra]ilor cu propunere de ares-tare preventiv`.

Totodat`, poli]i[tii specializa]i în investi-garea fraudelor verific` [i eventuala implicarea celor trei suspec]i în activit`]i infrac]ionalepe linia sp`l`rii de bani.

Luni, 11 martie a.c., poli-]i[tii de la Investigarea Fra-udelor au prins în flagrantdelict un b`rbat [i o femeie,care au \n[elat mai multepersoane prin promisiuneaoferirii unor locuri de munc`\n str`in`tate.

Poli]i[tii bucure[teni de laSectorul 6 au stabilit c`, înperioada august 2010 - de-cembrie 2012, cei doi aup`c`lit 28 de persoane cuoferte de munc` atractive,pentru care ace[tia au pl`titdiferite sume de bani, pentruintermedierea [i încheiereaunor contracte cu firme depeste hotare (Cipru [i Ger-mania).

Pentru a nu fi prin[i, s-aufolosit de identit`]i [i calit`]imincinoase [i au primit de lacei interesa]i de a[a-ziselelocuri de munc`, peste30.000 de lei.

Datorit` activit`]ilor opera-tive întreprinse de poli]i[ti,de[i b`rbatul [i femeia sesustr`geau urm`ririi penale,ace[tia au fost prin[i în fla-grant delict în timp ce trans-miteau prin fax un anun], ceurma s` fie publicat \n rubri-ca de mic` publicitate într-uncotidian din Craiova.

În urma efectu`rii perche-zi]iilor corporale asupra sus-pec]ilor [i a perchezi]iei au-tovehiculului, cu care cei doi

se deplasau, au fost g`site [iridicate în vederea continu`-rii cercet`rilor mai multe în-scrisuri ce le dovedeau acti-vitatea infrac]ional`, precum[i suma de 5200 de lei.

Mai mult, autoturismul afost indisponibilizat de orga-nele de cercetare penal`, învederea recuper`rii prejudi-ciului creat celor 28 de p`r]iv`t`mate.

Cercet`rile sunt continuatede judiciari[tii Capitalei, subaspectul s`vâr[irii infrac]iuniide în[el`ciune în form` con-tinuat`, cu cei doi suspec]i înstare de arest preventiv.

SSoorriinn AANNGGHHEELL


5 milioane lei prejudiciu, dintr-o afacere ilegal`

Munc` doar pe hârtie

Vineri, 1 martie, poli]i[tii au efectuat treiperchezi]ii în Capital`, la domiciliile unor per-soane suspectate de furtul unei sume mari debani [i bijuterii, dintr-o locuin]` din sectorul 4.În urma acestei ac]iuni, au fost re]inute [aptepersoane.

În fapt, \n dup`-amiaza zilei de 15 iulie 2012,oamenii legii au fost sesiza]i c` persoanenecunoscute ar fi p`truns într-o locuin]` dinsectorul 4, folosind chei potrivite, de unde ar fifurat 69.000 de euro, 150.000 de lei, precum [iceasuri [i bijuterii din aur, prejudiciul total fiindestimat la peste 250.000 de euro.

Având în vedere modul de operare, circum-stan]ele comiterii faptei, precum [i atitudineafiicei persoanei v`t`mate, în vârst` de 17 ani, aexistat suspiciunea c` furtul ar fi putut fi comisde aceasta sau de persoane din anturajul ei.

Judiciari[tii bucure[teni au constituit un cercde suspec]i, iar cercet`rile au scos la iveal` c` înluna septembrie a anului 2011, fiica p`r]ii v`-t`mate s-a \mprietenit cu un tân`r de 20 de ani.Acesta, la începutul lunii iulie a anului 2012, aconvins-o pe fat` s` se m`rite cu el, f`r` [tireap`rin]ilor, îns`, apoi s-a r`zgândit, pretinzând c`nu ar fi în]elept s` fac` acest pas, întrucât nu aravea resursele financiare pentru a se între]ineulterior ca familie.

Dup` ce i-a câ[tigat încrederea, b`iatul a ve-

nit cu o propunere-[oc: s` fure banii [i bijuteri-ile p`rin]ilor ei, [i s` \i foloseasc` pentru organi-zarea nun]ii [i cump`rarea unui apartament, încare s` locuiasc` împreun`.

Astfel, pe 15 iulie 2012, cei doi, \mpreun` cuun prieten, au luat un taxi pân` în apropiereadomiciliului fetei, [i au a[teptat ca p`rin]ii ei s`plece. Apoi, fata a intrat \n cas` [i a luat to]ibanii [i bijuteriile.

Poli]i[tii au descoperit c` o parte din bijuteriiau fost vândute prin intermediul unui b`rbat de43 de ani, care ar fi primit în schimbul acestuiserviciu 500 euro, restul bunurilor fiind valorifi-cate de prietenul tinerei, care, în luna septem-brie 2012 s-a deplasat în Turcia.

Dat fiind intervalul de timp semnificativ ce afost necesar pentru constituirea întregului pro-batoriu, în baza c`ruia a fost posibil` declan-[area ac]iunii de fa]` ce a condus la identifi-carea, depistarea [i re]inerea suspec]ilor, preju-diciul, în valoare total` de aproximativ1.100.000 lei, nu a mai putut fi recuperat.

Poli]i[tii bucure[teni continu` cercet`rile subaspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de furt calificat,complicitate la furt calificat în form` agravant`[i t`inuire, cu cei trei b`rba]i în stare de re]inere,ace[tia urmând a fi prezenta]i magistra]ilor cupropunerea de arestare preventiv`.

AA.. SSoorriinn


Credit foto: Corbis.com


Dragoste... de bani!

Poli]i[tii bucure[teni, sub coordonareaParchetului de pe lâng` Judec`toria Sectoru-lui 2, au efectuat mar]i, 5 martie, cinci per-chezi]ii în Bucure[ti [i jude]ul Teleorman,pentru a destructura o grupare ce a \n[elatmai multe societ`]i de \nchirieri ma[ini. |nurma acestei opera]iuni, au fost re]inute[apte persoane.

Gruparea era monitorizat` de poli]i[tiiCapitalei \nc` de la începutul acestui an, de-oarece existau date [i indicii conform c`rorasuspec]ii, prin intermediul altor persoane, arfi închiriat autoturisme de la diverse societ`]ide profil, dup` care le-ar fi dezmembrat [ivalorificat.

Continuând verific`rile, judiciari[tii au desco-perit c` membrii grup`rii închiriau autovehi-cule prin intermediul unor persoane cu posi-bilit`]i materiale reduse, interesate de ob]i-nerea unor avantaje b`ne[ti pe termen scurt.

Autoturismele închiriate erau ulterior vân-dute unor persoane care le dezmembrau [i lecomercializau apoi ca piese de schimb, înurma unor anun]uri publicate pe internet. A[as-a \ntâmplat pe 4 martie, când un b`rbat s-al`sat convins s` închirieze, de la o companiede profil, un autoturism de lux, dup` care,profitând de neaten]ia acestuia, doi dintremembrii grup`rii au furat ma[ina. Au plecatcu ea pân` în jude]ul Teleorman, unde aureu[it s` o vând` cu 10.000 de lei. Cump`r`-torii au dezmembrat ma[ina, bucat` cubucat`, pentru a putea fi vândut` mai u[or capiese de schimb.

Poli]i[tii au reu[it recuperarea prejudiciuluiîn valoare de 67.500 de lei, cercet`rile fiindcontinuate sub aspectul s`vâr[irii infrac]iu-nilor de furt calificat [i în[el`ciune.

SS.. AANNGGHHEELL

Poli]i[tii au identificat [idepistat, \n perioada 22-28februarie, peste 370 de per-soane suspectate de comite-rea a aproximativ 400 deinfrac]iuni pe raza Capitalei.Dintre acestea, peste 200sunt cercetate pentru comi-terea unor fapte de natur`judiciar`, 124 pentru s`vâr-[irea unor infrac]iuni eco-nomice, iar fa]` de alte 43 depersoane, poli]i[tii desf`[oa-r` cercet`ri sub aspectuls`vâr[irii unor infrac]iuni laregimul circula]iei pe dru-murile publice.

Fa]` de 35 de persoanesuspecte, poli]i[tii au luatm`sura re]inerii acestorapentru o perioad` de 24 deore, alte 18 fiind cercetate în

stare de arest preventiv,dup` ce magistra]ii au decis,în baza probatoriilor prezen-tate de oamenii legii, emite-rea unor mandate de aresta-re preventiv`.

De asemenea, poli]i[tii Ca-pitalei au depistat patru per-soane urm`rite în baza unor

mandate de executare a pe-depsei cu închisoarea, aces-tea având de executat pe-depse privative de libertatepentru s`vâr[irea unor in-frac]iuni la regimul circula]ieipe drumurile publice sau înleg`tur` cu activit`]i de trafic[i consum ilicit de droguri.



Ma[ini \nchiriate [i apoi dezmembrate

O s`pt`mân` de foc


Poli]i[tii au identificat, joi,7 martie, un b`rbat \n vârst`de 27 ani, care a furat peste17.000 lei din mai multelocuin]e din Capital`. B`r-batul s-a prezentat la u[ileapartamentelor drept electri-cian [i, sub pretextul unorverific`ri, a intrat \n mai multelocuin]e de unde a sustras di-verse sume de bani.

Oamenii legii au stabilitc`, începând cu luna noiem-brie 2010 [i pân` în ianuariea.c., b`rbatul a p`truns înpatru locuin]e din sectorul 5de unde, profitând de nea-ten]ia proprietarilor, ar fi fu-rat nu numai bani, dar [i maimulte bunuri.

Astfel, într-unul din celepatru cazuri, suspectul a fu-rat o cutie din lemn, în carese aflau 10.000 lei. De ase-

menea, judiciari[tii bucure[-teni au mai ob]inut indiciitemeinice cu privire la furtuldintr-o alt` locuin]`, a uneiborsete în care se aflau 2000lei [i trei livrete C.E.C.

Cercet`rile sunt continua-te sub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunilor de furt calificat,în vederea stabilirii întregiiactivit`]i infrac]ionale a a-cestuia, cu suspectul în starede arest.

Pentru a nu deveni victi-ma unor astfel de infrac]iuni,Poli]ia Capitalei v` reco-mand` s` nu permite]i acce-sul în locuin]a dumneavoas-tr` persoanelor necunoscu-te, indiferent de motivul in-vocat. Totodat`, nu furniza]iinforma]ii despre vecini per-soanelor necunoscute, carepretind c` reprezint` diverse

institu]ii sau ofer` diverseservicii.

Manifesta]i precau]ie [iaten]ie atunci când la u[adumneavoastr` se prezint`persoane necunoscute, caredeclar` c` reprezint` diferiteinstitu]ii sau societ`]i. Solici-ta]i legitima]ia de serviciu [ibuletinul de identitate [ire]ine]i numele, prenumele[i eventual, seria ori num`ruldocumentului prezentat.

Dac` ave]i cel mai micdubiu cu privire la realitateacelor afirmate de aceste per-soane, nu ezita]i s` contac-ta]i institu]iile pe care pre-tind c` le reprezint`, pentrua v` convinge de veridicita-tea celor ce v-au fost spuse.

Totodat`, nu ezita]i s`sesiza]i acest lucru poli]iei,atunci când cele afirmate nuse confirm` sau când ave]idubii temeinice cu privire larealitatea celor ce v` suntcomunicate de c`tre acestepersoane.

Nu l`sa]i astfel de per-soane s` v` opreasc` dinrealizarea acestor minimeverific`ri sub pretextul c` segr`besc. O persoan` serioa-s` nu va avea nimic împotri-va acestui lucru [i va a[teptaafar` pân` v` ve]i convingede realitatea celor afirmate.

Nu uita]i s` p`stra]i u[aînchis` pân` termina]i aces-te verific`ri. În situa]ia în carepersoanele ezit` s` se identi-fice, nu continua]i discu]ia cuele [i anun]a]i poli]ia.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Electrician cu diplom` de... infractor




Multe fapte pe care letrìe[te un om sunt nespusde plicticoase. Doar aceleav`d lumina zilei sau, m` rog,ajung s` fie cunoscute [i deal]ii, care ne mi[c` puternic,ne emo]ioneaz`, ne umplusufletul. Sunt realit`]i, binen-]eles [i cu toate acestea dinele \[i creeaz` fantezia re-prezent`rile cu condi]ia sèxiste [i ceva talent. Nu vi separe [i dumneavoastr` c`\ndr`gosti]ii sunt cel maipotrivit exemplu pentru asus]ine cele scrise mai sus?Nu ei sunt aceia care simt opl`cere nespus` s` descope-re poezia \n varia]iile unuipeisaj, \n miresmele florilor [ip`mântului? Nu cumva natu-ra vorbe[te \n locul lor a[a defrumos când \[i spun vorbede dragoste?

La toate acestea [i \nc` lamulte altele m` gândescacum când p`[esc cu sfial`pe aleile Parcului Central.|ncerc s` nu fiu b`trân, maiales cu cei tineri - cum spu-nea Balzac [i chiar reu[esc s`fiu sim]itor fa]` de ging`[ia [i\n acela[i timp solemnitateaclipelor pe care le trìesc. Mis-a dat dovada c` muncamea se bucur` de apreciere,c` experien]a, r`bdarea, tole-ran]a, tenacitatea [i toate ce-lelalte câ[tiguri ale meserieide poli]ist pot oricând s` fiefolositoare cuiva.

|n urm` cu nou` ani màflam tot \n Parcul Central,dar nu ca un b`trân pensio-

nar, cum am venit acum, cica ofi]er al poli]iei judiciare,investit cu responsabilitateasolu]ion`rii unui caz cum numai avusesem niciodat` \ncariera mea. Am lucrat ca s`-lrezolv timp de [apte ani,adunând \ntre coper]ile do-sarului peste 1000 pagini dedocumente. Dar a venit [iclipa pension`rii, pe caren-am mai avut cum s-o „fen-tez“ [i a trebuit s` plec \m-

pov`rat de nemul]umirea c`l`sam \n urma mea un caznerezolvat. Este adev`rat, ceicare au r`mas, m-au asiguratc` \n nici un caz acel bles-temat de A.N. (Autor Necu-noscut) nu va fi scos la lu-min` f`r` ca s` fiu anun]at [ieu, oriunde m-a[ fi aflat. {ia[a a fost. Dup` nou` ani deinvestiga]ii [i verific`ri e-puizante, am fost la vechiulloc de munc` s` ciocnesc unpahar de [ampanie. Maitinerii mei colegi, care aureu[it s`-l prind` pe criminal,

s-au ]inut de cuvânt. Am dis-cutat despre multe lucruri [i,bine\n]eles c` m-au \ntrebatcum este la pensie. Nu erampreg`tit s` r`spund la \ntre-bare. Când m-am desp`r]itde bìe]i, am sim]it nevoia s`trec prin parcul unde fuse-ser` comise cele dou` crime.|n ultimele luni de activitatenu conteneam s` m` \ntreb:cum ar explica un nespecia-list faptul c` un uciga[ comitecel de-al doilea omor la odistan]` de 10 metri de loculunde s`vâr[ise prima crim`[i asta dup`... [apte ani?!

Nunta din ziua crimei

|mi amintesc destul debine ziua aceea de 23 aprilie1993, deoarece fiind SfântulGheorghe ne-am adunat,tot biroul „Omoruri“, s`-ls`rb`torim pe [eful nostrude-atunci, comisarul Balint.Noi \i spuneam, a[a cum \ispunea toat` lumea, „Domnu'inginer“, deoarece la origineera, \ntr-adev`r, inginer chi-mist. Fusese angajat la Ser-viciul Criminalistic imediat ceterminase Facultatea de Chi-mie, apoi urmase la f`r`frecven]` Academia de Poli-]ie, trecuse la Serviciul Judi-ciar [i cu un an \nainte de am` pensiona eu, ajunsese[eful biroului „Omoruri“. Nicic` exista un poli]ist maipotrivit pentru postul `sta...iar ca om era un caracterdeosebit, pe care tocmai po-var` r`spunderii pe care oavea \l f`cea s` fie tare. Cândera felicitat [i lùdat pentruvreun lucru bine f`cut - [iasta se \ntâmpla destul dedes - \[i cobora privirile \np`mânt, se fâstâcea [i mor-mìa c` un b`rbat e cu a-

Dup` nou` ani de investiga]ii,

„MOBY DICK“ a fost prins1

Constantin CONSTANTINESCU

Dup` ce am citit [i eu faxul, l-am \ntrebat

din priviri: „{i acum, ce naibafacem? Mergem \n

Parcul Central s` pri-mim acolo felicit`rile deziua dumneavoastr`?“

” ”



dev`rat tare numai atuncicând \[i m`rturise[te sl`biciu-nile. Repet, era 23 aprilie,s`rb`toarea Sfântului Gheor-ghe [i „domnu' inginer“ sesim]ea minunat. Chiar [i dup`ce a citit faxul adus de ofi]erulde serviciu de la cabinetulchestorului a continuat s`zâmbeasc`. P`rea c` veselialui r`m`sese fireasc`, deparc` nu se \ntâmplase nimic,dar eu intuiam c` lucrurile nust`teau a[a. {i intui]ia mea num` \n[elase niciodat`, defoarte multe ori mi-a dat chiarposibilitatea s` p`trund \nfondul lucrurilor, dincolo de\nf`]i[are [i de aparen]e.

{i atunci am avut dreptate.Dup` ce am citit [i eu faxul,l-am \ntrebat din priviri: „{iacum, ce naiba facem? Mer-gem \n Parcul Central s` pri-mi]i acolo felicit`rile de ziuadumneavoastr`?“ Cu aproxi-ma]ie, cam asta scria \n fax:„|n jurul prânzului \n timp cese f`cea cur`]enie \n ParculCentral, \ntre copaci a fostdescoperit cadavrul uneitinere care era completdezbr`cat [i acoperit cu res-turi de hârtie [i de[euri detextile. La circa 5-7 metri seaflau \mbr`c`mintea [i \nc`l-

]`mintea victimei“.A[a cum \i era firea, comi-

sarul Tiberiu George Balints-a „automobilizat“, hot`râts`-[i lase balt` aniversarea [is` dea o fug` pân` \n parc,pentru a se l`muri ce-i cucadavrul acela. M-am opuscu vehemen]` [i abia l-amconvins s` preiau eu cazulacela. Cam \ntr-o or`, o or` [iceva, am ajuns la fa]a locului,\mpreun` cu medicul legist [iprocurorul criminalist, primaconstatare oficial` fiind a-ceea c` tân`ra, \n vârst` deaproximativ 14-16 ani fuseseviolat` [i apoi ucis` prin su-grumare. Este posibil ca victi-ma s` fi \ncercat s` strigedup` ajutor [i atunci crimi-nalul a strâns-o de gât. Abiadup` dou` s`pt`mâni deinvestiga]ii [i verific`ri, carem-au chinuit a[a cum erauchinui]i ho]ii de cai pe vre-muri, am reu[it s` stabilescidentitatea victimei: CostinTeodora, 16 ani, elev` \nclasa a IX-a la Liceul nr.2,fiica unei angajate de larestaurantul lacto-vegetarian„Dieta“. P`rin]ii fetei eraudivor]a]i de mult, tat`l fiindretras undeva la ]ar`, undeuitase deja c` are o fat` la

ora[. Atât mama, cât [i fiicafuseser` atrase \n cultul pen-ticostal, care \i \nlesnise feteis` mai câ[tige un ban, anga-jând-o ca lucr`toare la ti-pografia cultului. Am maiaflat c` mama fusese la onunt` de penticostali chiar \nziua când a avut loc crima,evenimentul având loc laArad. Mama fetei, CostinAngela, fusese \nso]it` de unb`rbat cu care tr`ia \n concu-binaj.

„{i ce mai face fata mea?“

F`r` doar [i poate \nain-tam \ntr-o fund`tur`, lacap`tul c`reia m` a[teptadeziluzia unui e[ec ru[inospentru un om cu experien]amea. |ncercam s` \n]eleg cefel de om era asasinul, dac`reu[ise s` neutralizeze oriceindiciu despre identitatea sa,\n condi]iile \n care faptacomis` - viol cu moartea vic-timei - se \ncadra aproapeperfect \n [ablonul acestuigen de infrac]iuni cu vio-len]`? Repetam, când \n ritmmoderat, când alegro vivopu]inele date pe care leaveam, doar-doar va ap`ream`car o lic`rire de lumin`,\ns` lumina p`rea c` e foartedeparte de mine. Ultimulboschetar al Parcului Centralpe care l-am audiat, mi-af`cut o figur` hazlie de tot: aadormit \n timp ce discuta cumine, iar vânz`torul de r`co-ritoare care p`rea c` o v`zu-se pe fat` \nainte de crim`,mi-a spus aproape plângândc` el n-a f`cut \nc` dragostecu o femeie, deoarece estebolnav de... fimoz`!

-- vvaa uurrmmaa --



Dintr-un num`r de 1500 de candida]i, careaplic` pentru a deveni membri Kopassus, doar15 trec de selec]ia ini]ial`. Dup` aceast` etap`,cei 15 „noroco[i“ sunt supu[i unor teste teribile,timp de o lun`. La sfâr[itul acestei adev`rateluni de iad, din cei 15, doar 5 sau 6 sunt admi[iîn Kopassus. Pentru ace[tia, de-abia acumurmeaz` antrenamentul adev`rat. Sunt obliga]is` devin` exper]i în Pentjak Silat, un complexde arte mar]iale indoneziene, axat pe lupta cucu]itul, lupta la sol [i tehnici de ucidere sauschilodire cu mâinile goale. Un membruKopassus este antrenat în tehnici secrete deautohipnoz` [i autoprovocare a transei, st`rilimit` ale con[tien]ei, în care agentul nu simtedurere, fric`, foame, sete, oboseal` [i este capa-

bil s` lupte pân` la moarte f`r` cea mai mic`ezitare.

Unitatea Ghatak

Sunt considera]i elita trupelor de interven]iedin India [i se num`r`, f`r` îndoial`, printre cei

mai duri oameni ai Asiei. Încadra]i în rândurilearmatei indiene [i încartirui]i în mod tradi]ionalîn ora[ul Bangalore din statul Karnataka, mem-brii acestor trupe indiene înglobeaz` 7 batali-oane de interven]ie, compuse din r`zboinicimoderni, capabili s` jupoaie un om de viu cumânile goale, dup` cum au dovedit-o unelecazuri reale de interog`ri [i execu]ii în carele-au c`zut victime extremi[tii musulmanipakistanezi, du[manii „de tradi]ie“, dac` putemspune a[a, ai comando-urilor indiene. La fel caîn majoritatea trupelor de elit` din lume, ceicare activeaz` în unit`]ile de comando indienesunt oameni de excep]ie, capabili s` conduc`orice mijloc de locomo]ie, fie el aerian, nauticsau terestru.

Principalele sarcini ale celor din Ghatak con-stau în ob]inerea de informa]ii, misiuni derecunoa[tere în teritoriul inamic, ac]iuni de sa-botaj [i asasin`ri, r`pirea de terori[ti saucomandan]i ai for]elor armate inamice, infiltr`ri[i opera]iuni antitero, precum [i ac]iuni de sal-vare a ostaticilor pe teritoriul indian sau în afaragrani]elor acestei ]`ri. Sunt antrena]i în condi]iide mediu ostil, în de[erturile, junglele, mun]iisau pe m`rile Indiei. Comando-urile indiene aubeneficiat de stagii de perfec]ionare, al`turi deexper]i din Spetsnaz sau SAS.

Zi [i noapte, r`zboinicii Indiei sunt capabili s`m`r[`luiasc`, f`r` întrerupere, pe o distan]` de20 kilometri de teren accidentat, fiecare soldatpurtând în spate o greutate standard de 60 kilo-grame. Sunt antrena]i în tehnici secrete de RajaYoga [i medita]ie avansat` de c`tre mae[triiautentici din Himalaya. Dup` unele surse, orice

Misiuni speciale cu oameni speciali





membru al comando-urilor indiene poate s`hipnotizeze cu u[urin]` alte persoane, cei maiavansa]i ofi]eri fiind capabili de o preg`tire care]ine de domeniul paranormalului [i inexplicabi-lului.

Batalionul Cobra

Sârbii sunt un popor dur, redutabil [i demnde admira]ie pentru modul prin care au r`zbitprin istorie. Nicìeri nu transpare mai puternicsufletul sârb în adev`rata sa esen]`, decât înprivirile necru]`toare ale membrilor comando-urilor sârbe[ti.

Circul` relat`ri conform c`rora, la recoman-darea CIA, Statul Major American ar fi hot`rât,pân` la urm`, s` renun]e la o eventual` invazieterestr` asupra Serbiei în timpul bombarda-mentelor NATO, din anul 1998, din teama, per-fect întemeiat`, c` mult-lùda]ii solda]i dinNavy Seals, Green Berets sau Delta Force (cele-bri datorit` filmelor de la Hollywood) vor fi obli-ga]i s` lupte cu dârzele comandouri sârbe[ti, înmun]ii [i vìle s`lbatice ale Serbiei. Crema for]e-lor armate ale Belgradului, pe numele ei „Bata-ljon vojne Policije specijialne namene - Kobre“are o tradi]ie care coboar` pân` în anul 1978,când acest corp de elit` a fost înfiin]at printr-unordin al Secretarului Ap`r`rii din acea perioad`.Pe baza rezultatelor ob]inute în competi]ii speci-fice, adresate trupelor speciale, „cobrele“ sârbe[i-au cucerit un renume printre cele mai bune

trupe de comando din Europa.Lupt`torii din Batalionul Cobra beneficiaz`

de arme special concepute, precum [i de opreg`tire unic` în domeniul artelor mar]iale.Recentele r`zboaie din fosta Yugoslavie, pre-cum [i incidentele armate din provincia sârb`Kosovo, au servit drept terenuri de antrenamentreal pentru mul]i lupt`tori de elit` sârbi, o partedin ei activând în rândul temutelor for]e para-militare conduse de celebrul Zelijko Raznatovic(Arkan).

SAS

Solda]ii de elit` din Special Air Service (SAS)constituie prototipul lupt`torului de comando -aceasta pentru c` SAS poate fi considerat pri-mul corp militar modern de comando, fiind înfi-in]at în anul 1941 [i botezat în focul celui de alDoilea R`zboi Mondial. For]ele SAS au servit camodel ini]ial pentru toate trupele de elit` simi-lare din toate ]`rile lumii. În mare, antrenamen-tul [i metodica preg`tirii specifice în domeniuse bazeaz` pe primul manual dup` care erauinstrui]i membrii SAS, deci putem afirma c` SASeste „str`mo[ul“ conceptului de comando sautrupe speciale. Cei grupa]i sub motto-ul „WhoDares Wins“ s-au str`duit mereu s` se ridice laîn`l]imea acestor cuvinte.

De-a lungul timpului, SAS s-a distins nu doarîn solu]ionarea exemplar` a celebrei lu`ri deostatici din Ambasada Iranului din Londra, ci [ipe majoritatea teatrelor de opera]iuni militaredin ultimele decenii, începând cu conflictul din-tre Indonezia [i Malaezia [i terminând cu r`z-boaiele recente din Irak [i Afganistan.





Agen]ii SAS sunt antrena]i pentru a se des-curca cu brio, atât în opera]iuni tipice de coman-do, cât [i în domeniul contra-spionajului, fiindpreg`ti]i de speciali[ti din serviciile secrete MI-5[i MI-6. Antrenamentele lor includ deprindereatainelor luptei cu cu]itul ale indienilor apa[i,Sayoc Kali, Krav Maga sau Jeet Kune Do, stilulde arte mar]iale fondat de însu[i Bruce Lee.

Brigada Leopardului de Z`pad`

Pu]ine for]e speciale transmit groaza [i dis-perarea pe care par s` o împr`[tie, la fiecarepas, membrii trupelor de comando chineze,afla]i cu siguran]` printre cei mai buni lupt`toridin lume. China a avut înc` din antichitate obogat` tradi]ie a lupt`torilor [i g`rzilor imperialede elit`. În pofida efectelor „Revolu]iei Cultu-rale“, aceast` mo[tenire s-a transmis mai de-parte [i Chinei comuniste. În prezent, MareleDragon beneficiaz` de protec]ia a numeroasedeta[amente [i brig`zi de trupe de elit`. Întreacestea se eviden]iaz` Brigada Leopardului deZ`pad`, denumit` astfel la propunerea ofi]eru-lui Qu Liangfeng, care a decis c` numele leo-pardului z`pezii este cum nu se poate maipotrivit, deoarece aceast` felin` s`lbatic` scap`adesea ambuscadelor vân`torilor [i se întoarce,ne[tiut, pe urmele lor, ucigându-le to]i câinii.Este un corp special, alc`tuit doar din ofi]eriexper]i în Sanshou militar, o form` de kung fu

full-contact, cu poten]ial mortal, adaptat` anu-me pentru scoaterea rapid` din lupt` a oponen-tului. Brigada Leopardului a participat, îm-preun` cu omologii lor din Spetsnaz, la exer-ci]iile comune „Cooperation-2007“, destinatecombaterii antiterorismului.

Antrenamentele sunt epuizante, dar efi-ciente, un lupt`tor din cadrul brig`zii fiind capa-bil s` fac`, f`r` pauz` între ele, serii de 200 deflot`ri, 200 de flexii abdominale [i 100 de ge-nuflexiuni. Rezisten]a lor este de invidiat: oricemembru al Brig`zii Leopardului poate alerga peo distan]` de 10 kilometri, cu o greutate de 35kilograme în spate.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU


PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

-- ssffâârr[[iitt --



BUZUNARUL T~U CONTEAZ~Zilnic, suntem în continu`

mi[care, fie c` ne deplas`mpe jos, fie cu mijloacele detransport în comun, care vinadeseori aglomerate fiind unloc prielnic pentru cei care„au grij`“ de noi.

Nu este vorba despre ceicare ne sunt dragi nou`, cidespre cei care sunt cu ochiipe buzunarele noastre, adic`„ho]ii de buzunare“. Adev`-rata lor ocupa]ie fiind vân`-toarea persoanelor cu o vul-nerabilitate victimal` crescu-t`, precum femeile, persoa-nele în vârst` [i copiii.

Aparent, ho]ii de buzunaresau „[u]ii“, prin comporta-mentul lor [i ]inuta vestimen-tar`, nu dau de b`nuit c`l`to-rilor c` au inten]ia de a comi-te vreo ilegalitate, dar în rea-

litate ace[tia î[i preg`tescterenul pentru a ac]iona latimp [i eficient. Ei opereaz`întotdeauna în grup, pentru afi siguri de reu[ita acestor ac-]iuni.

Pentru a nu fi victimeleacestui gen de infrac]iune, v`facem câteva recomand`ri cucaracter preventiv:

când a[tepta]i autobuzulsau alt mijloc de transport încomun, în sta]ii aglomerate,da]i dovad` de vigilen]` [iaten]ie fa]` de conduita per-soanelor de lâng` dumnea-voastr`;

evita]i s` citi]i în mijloa-cele de transport în comundeoarece aten]ia v` este di-minuat` [i pute]i deveni cuu[urin]` victimele ho]ilor debuzunare;

pozi]iona]i po[eta/gean-ta în fa]a dumneavoastr`, iardac` e posibil, între dumnea-voastr` [i un punct fix \nautovehicul;

nu purta]i bani sau valoriîn buzunarele laterale alehainelor, acestea fiind locuri-le cele mai vulnerabile [i celemai des vizitate de c`tre ho]i;

dac` transporta]i sumemari de bani, evita]i deplasa-rea cu mijloacele de trans-port în comun; apela]i la ocuno[tin]` cu autoturism saulua]i un taxi, de preferat de lao companie cunoscut`, undev` ve]i a[eza întotdeauna pelocurile din spate.

În caz de urgen]`, suna]i la 112!

FFiilliicc`̀ SSIILLIIAANNOOVVIICCII




Americanii vor fi amenda]idac` nu [tiu pe undeumbl` copiii lor noaptea

Ani de zile, unele posturi de televiziune ame-ricane [i-au întrerupt buletinele de [tiri, trans-mise seara târziu, pentru a-i întreba pe tele-spectatori: „Este ora 23.00. {ti]i unde se afl`copiii dumneavoastr`?“ |n prezent, p`rin]ii audînc` acest apel popular, dar acum el vine dinpartea guvernului local, iar dac` nu vorr`spunde corect la aceast` întrebare ei [i copiiilor risc` s` încalce legea.

Profund îngrijorate de ampli-ficarea fenomenului crimina-lit`]ii în ultimul deceniu, majori-tatea marilor ora[e americaneau instituit restric]ii de circula]iepentru adolescen]i - legi careinterzic persoanelor sub 18 anis` se afle pe strad` dup` o anu-mit` or`, care variaz`: miezulnop]ii sau chiar ora 21. Miamieste ultimul din sutele de ora[eamericane - printre care Dallas,San Diego [i Washington - careau instituit asemenea restric]iide circula]ie.

În baza unei dispozi]ii, nici o persoan` sub 18ani nu poate circula dup` ora 23 în cursuls`pt`mânii [i dup` miezul nop]ii în week-end,dac` nu este înso]it` de unul din p`rin]i sau deun adult ales de unul dintre p`rin]i.

Contravenien]ii risc` s` fie re]inu]i de poli]ie,iar p`rin]ii lor s` pl`teasc` amenzi care se ridic`la 500 de dolari, în cazul în care un tân`r estere]inut pentru a treia oar`.

P`rin]i în grev`

Miami, SUA. P`rin]ii unor copii care nu voiaus` spele vasele, s` duc` gunoiul [i s` î[i fac`curat în camere au intrat în grev` [i s-au mutatîntr-un cort, în propria curte. Dup` ce au încer-cat în zadar mai multe metode, cei doi sunthot`râ]i s` nu g`teasc` sau s` spele pentru fiiilor pân` în momentul în care î[i vor schimbacomportamentul.

P`rin]i stresa]i de începutul anului [colar

Începutul unui nou an [colar d` dureri de cap[i englezilor, fiind considerat de ace[tia maistresant decât mutatul în alt` cas`, primele zilela un loc de munc` nou sau preg`tirile denunt`.

Un sondaj realizat pe 1000 de p`rin]i britaniciarat` c` ritualul anual de preg`tire a copiilorpentru [coal` este din ce în ce mai costisitor [imai stresant. Cump`r`turile pentru noul an[colar cost` cam 50 de lire sterline de copil, încazul în care p`rin]ii [i nu copiii sunt aceia carecâ[tig` r`zboiul dintre ceea ce este „necesar“ [iceea ce este „la mod`“.

Un sfert din p`rin]i refuz`s`-[i lase copiii s` aleag` singurihainele [i rechizitele de care aunevoie, ta]ii fiind mai severi de-cât mamele. De asemenea, 70%din p`rin]i sus]in c` feti]eleprovoac` mai multe certuri decâtb`ie]ii pe tema cump`r`turilor.„Copiii simt nevoia s` nu fie maiprejos decât colegii lor, în timpce p`rin]ii sunt preocupa]i decheltuieli. Tensiunile sunt ac-centuate de faptul c`, din punc-tul de vedere al copiilor, p`rin]iinu [tiu ce e important pentru

ei“, spune psihologul Sidney Crown.

O nou` profesie: povestitor de basme

În Germania se manifest` o nou` tendin]` decombatere a violen]ei, începând cu vârsta copi-l`riei. În acest sens, a ap`rut revista „DieMarchen“ (Basme), adresat` p`rin]ilor, scopulei fiind de a-i înv`]a pe ace[tia s` spun` copiilorpove[ti [i s` poat` da explica]ii celor mici, trans-formând simbolurile în realit`]i din via]`. Deasemenea, psihologi [i pedagogi ofer` sugestiip`rin]ilor cum s` explice prin basme destinulomenesc. {i aceasta, desigur, f`r` a distrugevraja basmului. Revista propune necesitateaunei noi profesiuni, întrucât nu to]i p`rin]ii [tius` p`trund` în universul fabulos al copilului.Exist` persoane specializate, folosite în festiva-luri de basme, ce se desf`[oar` în grupe de lec-turi comentate. Noua specialitate cere o {ehe-rezad` cu studii de psiholog, iar cerin]a e mare...

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree

ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

De asemenea, psihologi[i pedagogi ofer` sugestiip`rin]ilor cum s` explice

prin basme destinulomenesc . {i aceasta,

desigur, f`r` a distrugevraja basmului.

” ”



Un cuplu britanic a pus 22 de prenumecopilului sù

A[a cum ne-am obi[nuit, s` încheiem [i a-ceast` rubric` cu zâmbetul pe buze.

|nfoca]i admiratori ai echipei ManchesterUnited, Andy [i Lorraine Pacino au pus copiluluilor 22 de prenume, ale tuturor juc`torilorechipei preferate din 1999, relateaz` „The Sun“.Astfel, incredibil, dar adev`rat, micu]ul a fostînscris în actul de na[tere sub o mul]ime deprenume: Alex Ferguson Eric Cantona RobsonGiggs Keane Beekham Sheringham SolskjaerCole Yorke Scholes Neville Butt Stam Irwin MayBerg Johnsen Blomqvist Scmeichel Pacino. ÎnMarea Britanie, a devenit o mod` ca nou-n`s-cu]ii s` fie boteza]i dup` „stelele fotbalului“.Ziarul comenteaz` c` acest lucru nu ar fi onenorocire, dar s` pui numele întregii echipe...Tat`l bìatului cu 22 de nume a explicat c` af`cut acest gest pentru c` iube[te echipaManchester United [i vrea ca [i fiul sù s-oiubeasc`.

Poli]ia \n ajutorul minorilor

Stima]i p`rin]i. Poli]i[tii nu doresc copiilordumneavoastr` decât binele. De aceea, nu-iprezenta]i odraslelor pe post de „Bau-bau“, eisunt oamenii care oricând le sar în ajutor [i-isalveaz` din toate întâmpl`rile nefericite.Precum [i de la moarte…

Educa]i-i de a[a manier` încât s` aib` mareîncredere în poli]i[ti.

Un poli]ist poate s` fie ultima [ans` de sal-vare a copilului dumneavoastr`!

Cluburile poli]iei din Washington

„Cu cât mai devreme, cu atât mai bine“,este, se pare, o maxim` pe care o au în vedere[i poli]i[tii americani atunci când vine vorba deeducarea copiilor [i adolescen]ilor, în ideeaprevenirii c`derii lor pe panta delincven]ei. Înacest scop, s-au creat [i func]ioneaz` a[a-numitele „Metropolitan Police Boys and Girls“(Cluburile Poli]iei Metropolitane pentru bìe]i[i fete).

Aceste cluburi, în care sunt admi[i, în aceea[im`sur`, bìe]i [i fete, copii [i adolescen]i, au caobiectiv principal ]inerea tineretului departe deceea ce ar putea s`-l împing` spre delincven]`

sau, [i mai grav, spre criminalitate. Programele,sponsorizate de diferite organiza]ii, au în vedereeducarea [i instruirea în spiritul cunoa[terii [irespect`rii legilor, a normelor de convie]uire.Pentru realizarea programelor sunt invita]ireprezentan]i ai poli]iei, criminologi, juri[ti, psi-hologi, sociologi, instructori sportivi. ClintonJohnson, instructor de karate, afirma: „Ei trebuies` fie puternici. Nu numai s` se apere, ci s` sepoat` controla la sup`rare [i mânie, atunci cândsunt provoca]i sau li se ofer` diferite tenta]ii:suficient de puternici pentru a rezista drogurilor[i violen]ei din strad`. Noi încerc`m s`-iînv`]`m cum s` gândeasc` [i cum s` ac]ionezeîn astfel de situa]ii“.

Pentru ca aceste cluburi s` fie cât mai atr`-g`toare pentru tineri, acolo se organizeaz`, înacela[i timp, cursuri [i concursuri pentru diversediscipline sportive, seri de muzic` [i dans.

La început, participarea a fost timid`. Acum,la Washington, astfel de cluburi num`r` maimult de 4000 de membri. Lynn Curtis, de laFunda]ia Eisenhower, care a f`cut o evaluare arezultatelor ob]inute prin acest program, s-a de-clarat satisf`cut: mai pu]ine crime, mai pu]inecazuri de droga]i.

Pentru func]ionarea cluburilor, organele depoli]ie primesc fonduri speciale. Se estimeaz`c`, pentru urm`torii zece ani, vor fi necesare 30miliarde dolari. Referindu-se la aceast` sum`,Lynn Curtis a spus: „Este mai bine s` trimi]i unadolescent la Universitatea Yale, decât s`-l ]ii înpu[c`rie“.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN




|nceputuri. AgiaCapitalei Bucure[ti

(sec. XVIII-XIX)

Se zice c` locul unde s-au\nseilat Bucure[tii, adic` undes-au b`tut primii ]`ru[i ai bor-deielor \ntemeietorilor - a[acum sunt boteza]i cei carefondeaz` un c`tun - a fostmalul stâng al Dâmbovi]ei, [idealului acestuia i s-a zis maiapoi Cetatea Dâmbovi]ii, iarmai târziu Curtea Veche,pentru c` aici s-a stabilitCurtea Domneasc` a Princi-patului Valahiei. Acest sat arfi fost \ntemeiat de uncioban, pe numele s`uBucur, care, desigur c` n-agândit atunci cât se vor l`]iBucure[tii, dar`mite c` vaajunge Capital` a ]`rii.

Cum ar`tau Bucure[tii lacump`na dintre Agie [i Po-li]ie, aproape de jum`tateaveacului al XIX-lea? Voi \ncer-ca s`-]i \n[irui câteva repere,urmând ca Domnia Ta s` ledescoperi pe celelalte. Avea

dealuri, vetre de sat (care vorfi incluse \n ora[), crânguri(unul va da numele unui\ntreg cartier). Dâmbovi]a era„ap` dulce [i [erpuitoare“,pu]in adânc`, cu poduri delemn, cu vaduri pentru sacagii,cu s`lcii plâng`toare [i cufemei ce se sc`ldau chiar \nalbia ei, cum mai fac [i azi]âncii, pe la podurile Cotro-ceni, Eroilor [i Operei, fug`ri]ide poli]i[tii locali (comunitari).

Treptat-treptat se cristali-zeaz` primele mahalale. Ca[i aga, termenul provine dinturc` (mahalla) [i pân` prin1830 desemna orice cartier,fie din zona central`, fie de laperiferie. {i a[a cum greces-cul enorie este \nlocuit cumahala, veni rândul acesteias` p`leasc` \n fa]a fran]uzes-cului cartier. Abia pe la jum`-tatea sec. al XIX-lea maha-laua cap`t` sensul doar dem`rginime [i de atunci avempân` \n zilele de acum ma-halagiu-mahalagioaic`, \n-semnând periferic cu locuin-

]a, „periferic“ \n comporta-ment [i, desigur, \n limbaj,cum sunt destui dintre conci-tadinii no[tri.

Cum lua na[tere o maha-la? Simplu, ea intra \n con-[tiin]a public` dup` o ocu-pa]ie a celor din cuprinsul ei,ori dup` st`pânul locului. Depild`, mahalaua Col]ei a ap`-rut pe maidanele de la nordde târgul Bucure[tilor, \n a[e-z`rile locuite de s`punari,pescarii de pe Bucure[tioara,pe la 1500-1650, iar numele\i vine de la slugerul Col]eaDoicescu. Aici a ridicat sp`-tarul Mihail Cantacuzino, celcu mo[ii la Sl`nicul Prahovei,biserica ce ne este [i azi o fru-moas` podoab`. |n aceast`mahala locuia la \nceputulveacului al XIX-lea ceau[ulsp`t`resc Dumitrache Mihu-le]. La doi pa[i de Col]ea s-acl`dit [i cel mai vechi spitaldin Bucure[ti, iar oarecumpeste drum \nc` mai e \npicioare palatul lui CostacheSu]u, unde lumea admiragr`dinile ce se \ntindeaupân` spre str. Academiei Sf.Sava de azi, sera [i mul]imeade p`s`ri, \ntre care cocostâr-ci, berze, fazani, lebede.

La \nceputul sec. al XIX-leaavem \n jur de 120 de maha-lale \n „Bucure[ci“, printre caremen]ion`m pe cea a Trâmbi-]a[ilor, situat` pe un spa]iuaproximativ cuprins \ntrecl`direa Poli]iei Capitalei [imalul Dâmbovi]ei. Era locui-t` \ndeob[te de familii aleo[tenilor de la Curtea Dom-neasc`, iar dup` 1700 devi-ne mahalaua Sf. Ioan celMare, dup` numele mân`s-tirii [i hanului pe locul c`roras-a ridicat superbul palat alCEC-ului, care m` mir c` arezistat vremurilor.

Avem apoi mahalaua Mili-

FILE DIN TRECUTULFILE DIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

1

Florin {INCA



tarilor, disp`rut` pe locul in-cintei Palatului Parlamentu-lui. Interesant consider`m afi faptul c`, zone locuiteoarecum compact de osta[ise vor dezvolta tot spre apu-sul ora[ului (de pild` cartie-rul Militari din Sectorul 6)sau spre miaz`zi (cartierulFerentari). Treptat, are loc unproces de dispari]ie a maha-lalelor centrale, care se fina-lizeaz` la sfâr[itul secolului,odat` cu explozia edilitar`,care va transforma Cetatealui Bucur ciobanul \n „MiculParis“.

Podul Mogo[oaiei cap`tàceast` denumire abia deprin 1692, pentru c` pe aicic`l`torea la palatul sù Sfân-tul Voievod Martir ConstantinBrâncoveanu. Primele casemai ac`t`rii de pe lâng` cl`-direa de azi a Direc]iei Gene-rale de Poli]iei a MunicipiuluiBucure[ti au fost ale boierilorFilipescu (unde mai târziu afost gr`dina „Colos“, azi Casade Mod` „Venus“). Urmau ca-sele Damari (Galeriile Lafa-yette, azi Bucharest FinancialPlaza), casele Meitani (chiarpe locul Poli]iei Capitalei),casele Cantacuzinilor (Lega-]ia Rus`, azi blocul construit\n 1937, cu fa]ad` de c`r`mi-d`, de la intersec]ia CìiVictoriei cu Eforiei). Pe loculde azi al sediului M.A.I. (Pia]aRevolu]iei nr. 1) era Carvasa-raua (Vama), unde e bisericaKre]ulescu erau mo[iile aces-tor boieri. „Prin mahalalelemai m`rgina[e [i chiar \ncentru, \n afar` de l`tratulcâinilor, nu se auzea \n \ntu-nericul adânc, decât strig`te-le: Stai! Cine-i acolo? Te v`d,te v`d! ale str`jerilor [i r`s-pântia[ilor, ne spune istoriculGeorge Potra \n ««DDiinn BBuuccuu--rree[[ttiiii ddee aalltt`̀ddaatt`̀»».. Când se

l`sa \ntunericul nu se auzeaudecât câinii [i vardistul: «Tev`d! Te v`````d!» Iar \n ma-halale r`suna strig`tul str`je-rilor [i r`spântia[ilor: «Cine-iacolooooo?» «Straja Veeeer-gului! Da' voi cine sunte]i?»«Straja Beiliiicului»“.

|n 1775 domnitorul fana-riot al }`rii Române[tiAlexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797), \mparteora[ul \n boiele. Mai sprevremurile noastre, pe la1840 existau mahalaleleScaunelor, Col]ea, Sf. Gheor-ghe Nou, Stelea, Curtea Ve-che, Sf. Niculae-{elari, {er-ban Vod`, Doamnei, toate \nculoarea de Ro[u. Multe s-auschimbat de atunci. Un sin-gur exemplu: numit` la \nce-puturi „uli]a V`mii“, ea a de-venit a Vienei, apoi Wilson,One[ti (sub comuni[ti) [i De-metru I. Dobrescu, abia dup`1989. „Toate aceste \mp`r]iri

[i denumiri [i-au avut vre-mea [i rostul \n timpurilecând mahalalele erau teme-iul \ntregului ora[, când ad-ministrarea lui era pe mânaagì, care ]inea loc [i de pri-mar [i de prefect...“

|n 1808, sub ocupa]ia ru-seasc`, denumirea diviziu-nilor Capitalei se schimb` \n„boiea“ (culoare), fiecaredintre acestea fiind condus`de un komisar sau pristav.Aceste diviziuni ale Capitaleis-au numit apoi komisii, deRo[u, de Galben... De laacest komisar a venit func]ia[i mai apoi gradul profesio-nal al poli]i[tilor de azi.

}inutul Sp`t`riei [i cel al Agiei

Un sat, o comunitate, o ]ar`,\nseamn` musai [i reguli deconvie]uire, pentru c` altfelavem f`r`delege [i anarhie.



Aceste reguli nu se respect`de bun`voie nici acum, d-apìatunci... Pentru aplicareaacestor pravile, c`rora maitârziu li s-a zis [i la noi legi,clasa conduc`toare, domni-torul [i boierimea au creatanumi]i slujba[i, evolu]ia lorfiind \n func]ie de perioadaistoric`, de influen]a extern`,de moravurile vremii, de ca-priciile boierilor [i ale dom-nitorului.

La \nceputuri, frunta[ii ce-t`]ii [i c`peteniile o[tirii suntcele care au \n sarcin` sigu-ran]a locuitorilor, paza bunu-rilor, prinderea celor ce s`-vâr[eau f`r`delegi. |n secolulal XIV-lea marele vornic (velvornic) avea atribu]ii de pazà Cur]ii Domne[ti, judecareaslujba[ilor de lâng` curte, \n-tinzându-[i autoritatea [i a-supra teritoriului }`rii Româ-ne[ti, inclusiv asupra Bucu-re[tilor. El avea \n subordinepe v`taful de vân`tori. Depild`, \n 1512, când boierulNeagoe Basarab (1512-1521) urc` pe tronul }`riiRomâne[ti, el venea dindemnitatea de v`taf de vâ-n`tori la curtea voievoduluiRadu cel Mare. Potrivit luiNicolae B`lcescu, cei 500 devân`tori (jum`tate c`l`ri, ju-m`tate pede[tri), afla]i subascultarea unui v`taf, [i-audublat num`rul din sec. alXVI-lea. V`taful de vân`tori„care se alegea dintre oame-nii \nsemna]i (...) avea omare importan]`, fiind \ns`r-cinat [i cu poli]ia Capitalei“,adic` executa m`suri tipicepoli]iene[ti. Totodat`, el se\ngrijea [i de masa domni-torului, prisosul fiind vândut\n pie]e. A[a, poate, s-a n`s-cut una dintre principaleleatribu]ii ale Agiei de mai târ-ziu: supravegherea negu]`to-

rilor [i controlul pie]elor Ca-pitalei. Poate \n amintirea a-cestei atribu]ii, Mi[u Marghi-loman, prefect al Poli]ieiCapitalei \n 1860-1861 [i1863-1865, \l \nso]ea pedomnitorul Alexandru IoanCuza la vân`toare, el \nsu[ifiind un pasionat vân`tor. {isub domnia regelui Carol I,colonelul Nicolae Bibescu, [iel un fost prefect de poli]ie,organiza vân`torile regale.V`taful de vân`tori suprave-ghea oamenii f`r` c`p`tâi,calicii de tot soiul, reprimape gâlcevitori [i colportoriide [tiri, controla c`l`torii dinhanuri, \n special supu[iistrìni [i putem \ntrevede aici[i oarecare iscoade [i infor-ma]ii. A[adar, paza Bucu-re[tilor se f`cea de vân`toriic`l`ri [i pede[tri, comanda]ide un v`taf, care avea pazadomnitorului [i lua m`surile,c`rora noi azi le zicem, depoli]ie.

Din vechime, \n }ara Ro-mâneasc`, [i sp`tarul estecel cu atribu]ii tipice de po-li]ie. Sub influen]` turceasc`,p`trunde [i la noi denumireade „ag`“. El avea \n primulrând accep]iunea de coman-dant general al pedestrimii [i

doroban]ilor \n }ara Româ-neasc` (sec. XVII). |n secoleleXVIII-XIX era c`petenia slujba-[ilor cu atribu]ii poli]iene[ti\n Bucure[ti. Fiind demnitar,aga f`cea parte din cortegiuldomnitorului. Aga este rangboieresc atestat documentar\n 1567 \n }ara Româneasc`.|ntrucât doar centrul intrasub jurisdic]ia Agiei, periferiar`mânând \n sarcina Sp`-t`riei, pân` [i pre]urile seorânduiau \n conformitate cuaceast` delimitare. Astfel, osaca de ap` costa \n 1802,patru parale „\n poporu'Agiei“ (adic` \n zona cen-tral`), \n vreme ce „\n po-poru' Spirii“ cu una mai mult.

Sub Mihai Viteazul, aga c`-p`tase titlul de vel (sl. mare)ag`, o original` al`turare aunui cuvânt slavon de unulturcesc, având dreptul de aparticipa la \ntrunirile Sfatu-lui Domnesc. Ag` era \nprimul rând dreg`torie mili-tar`, comandant general alpedestrimii (talpo[ii doro-b`n]e[ti) [i doroban]ilor (co-manda]i de c`pitanul de do-roban]i) \n }ara Româneasc`.|n timpul lui Constantin {er-ban, aga avea sub ordinelesale pe doroban]i, pe vân`-



-- vvaa uurrmmaa --


tori (comanda]i de ciau[ul devân`tori), cazaci (comanda]ide polcovnicul de cazaci) [ipe talpo[i. El lua parte lahot`rârile Adun`rii Ob[te[ti,drept pe care agii de maitârziu l-au pierdut, marcân-du-se astfel, am puteaspune, o incipient` separarea puterilor executiv` de cealegislativ`. |n secolele XVIII-XIX era guvernator militar [ic`p`tenie a slujba[ilor cuatribu]ii poli]iene[ti \n Bucu-re[ti. Potrivit lui Nicolae B`l-cescu, ag` (de aceast` dat`pluralul este socotit agale, nuagi) era o demnitate militar`.|n sec. XVIII-XIX era guverna-tor militar [i [ef al poli]iei.Aga era un om bogat, avândo dreg`torie „m`noas`“, ve-niturile sale sporind [i datorit`darurilor de la doroban]i, adiverselor munci prestate desubalterni. La sfâr[itul sec. alXVIII-lea [i \nceputul sec. alXIX-lea, aga nu mai avealeaf`, ci trìa din plocoaneleprimite, ceea ce, desigur, l`saloc la abuzuri [i corup]ie.

|n vremea domniei luiMatei Basarab \nsemn`tateaagì cre[te, el având \n su-bordine [i c`pitanul de dara-bani. La sfâr[itul veacului alXVIII - primele decenii ale se-colului al XIX-lea, marele agaavea sarcina de a asiguraordinea \n Capital`, excep-tând periferia, aflate \n juris-dic]ia sp`tarului. Controla pie-]ele, cârciumile, prevenea [istingea incendiile, avea „po-li]ia moravurilor“.

Alte accep]iuni. Aga eraispravnicul darabanilor [i al\ntregii infanterii: seimenii, ac`ror c`pit`nie era aga, seaflau \narma]i cu arcuri [im`ciuci; b) rang de boieriedin prima clas`; c) prefect depoli]ie (\n prima jum`tate a

veacului trecut); lini[tea ora-[ului, fixarea pre]ului alimen-telor, privegherea str`zilorerau \n sarcina acestui dem-nitar, sarcini care c`deau\nainte \n atribu]iunea c`pi-tanului de doroban]i; aga,straja [i lini[tea ora[ului. Ceicare \ndemnau la r`zmeri]`,nu f`ceau cuvenita cur`]enielâng` pr`v`lii, vindeau cu lip-s` la cântar, cleveteau contradomnitorului, aveau s` cu-noasc` din plin asprimealoviturilor la falang` ale luivel aga. De atunci a r`masvorba „Aga te bate, aga tejudec`“, \nsemnând arbitra-riul reprim`rii, concentrareaputerii \n mâinile sale, dar [iexisten]a \nchisorii Agiei.

Domnitorul }`rii Româ-ne[ti, Alexandru Ipsilanti, decare am amintit deja, poate fisocotit cel dintâi organizatoral Capitalei, inclusiv din punctde vedere poli]ienesc, \m-p`r]ind Bucure[tii \n dou` ]i-nuturi concentrice: al Agiei [ial Sp`t`riei. Pân` \n 1774„tahtul“ (]inutul) Agiei cu-prindea centrul Bucure[tilor[i era pus sub autoritatea luiveg aga. |n restul mahalalelorera marele sp`tar. De acum,sub domnia lui AlexandruIpsilanti, teritoriul Agiei era\mp`r]it \n cinci pl`[i, fiecaresub conducerea unui v`tafde plas` sau zapciu. Sub sp`-tar se aflau c`l`ra[ii, lefegiii,seimenii (condu[i de ba[-bulucba[a), fusta[ii [i pote-ra[ii.

Unii dintre agii [i slujba[iiAgiei Capitalei au fost oa-meni credincio[i, [i unii, spreb`trâne]e, chiar s-au c`lug`-rit. |n Lapidariul de la Mâ-n`stirea Stavropoleos existò piatr` de mormânt cu mo-tive vegetale [i inscrip]ia:„Supt aceast` piatr` odihnes-

cu-se oasele r`posa]ilor ro-bilor lui Dumnezeu, Daniilmonah ce au fost ceau[agescu [i ale so]iei lui, Stan-ca [i a fiicii lor Maria [i alenepo]ilor sì, Dimitrie, Ion,Stanca...“ Piatra fusese a[e-zat` \n pronaosul bisericii, \npartea dinspre miaz`noapte,avea dimensiunile 113x76cm, iar Dr`goi (monahulDaniil) a r`posat \n 1761.

Tot \n acest an, aga Con-stantin Hagi d`ruie[te bise-ricii Negustori un potir. Lafosta Mân`stire Cotroceni seafla piatra de mormânt dinmarmur`, cu acvil` bicefal` [idimensiunile 213x109 cm, alui biv vel aga Mateiu Can-tacuzino, fiul postelniculuiConstantin Cantacuzino, fra-tele mai mic al domnitorului{erban Cantacuzino (1678-1688), fiind \ngropat \n tindabisericii Cotroceni, [i al Ele-nei, fiica lui Vod` {erban. Elr`posase la 23 decembrie1690.

Un clopot a fost d`ruit bi-sericii R`zvan de vel agaIanachi V`c`rescu, care, \n1698-1706 a dat Mân`stiriiS`rindar [i un taler de argint.O pisanie din 1722, de laMân`stirea V`c`re[ti, \lmen]iona drept ispravnic peMatei Mogo[, biv vel ag`. Unmedalion (pocrov) de argint,provenit de la Mân`stireaBistri]a, \l men]iona pe jupânDiicul mare ag`, la 1642-1643. Un „Radu Sp`tariul“,care p`r`sea via]a ceatrec`toare \n floarea vârstei,la 25 februarie 1715, avea [iel o piatr` tombal` laMân`stirea Cotroceni, iarIordache Cantacuzino, caretrecea la cele ve[nice la 8iunie 1692, fusese vel sp`tar.



Pe 1 decembrie 2005, avocatul general alacuz`rii a solicitat achitarea tuturor inculpa]ilor,iar pe 5 decembrie 2005, ace[tia au fost achita]i[i reabilita]i.

|n rândul popula]iei carcerale, 233 dede]inu]i [i-au pierdut via]a, iar 832 au fost eli-bera]i dup` ce au fost disculpa]i, din care 500au solicitat desp`gubiri materiale, numai 407de cereri fiind aprobate.

|n ceea ce prive[te repararea erorilor judici-are \n cazul revizuirii proceselor penale (destulde rare), sistemul este acela[i, dar desp`gubirilesunt considerabil mai mari.

|n continuare, s` trecem \n revist` cum aevoluat legisla]ia francez` pentru evitarea ero-rilor judiciare.

S` \ncepem cu Marc Machin, ultimul reabili-tat de justi]ia francez`. Chiar dac` ar fi avut unavocat la dispozi]ie (ceea ce nu s-a \ntâmplat,caz frecvent \n cadrul sistemului inchizitoriu) nueste sigur c` eroarea judiciar` putea fi evita-t`. Machin avea deja un trecut de delincvent(sexual) [i \ntrunea toate condi]iile s` fie vino-vatul ideal, \n lipsa unui alt suspect.

|n majoritatea cazurilor, anchetatorii carelucreaz` sub \ndrumarea unui judec`tor deinstruc]ie, opereaz` conform unor modele sta-tistice pragmatice, care sunt, \n ciuda unori erori(inevitabile), destul de fiabile, confirmate de alt-fel [i de num`rul nesemnificativ de erori judi-ciare.

Aceste tehnici [i metode de operare nu preaau evoluat \n timp [i nici nu cred c` vom asista\n viitor la schimb`ri radicale. Cu alte cuvinte,\ntotdeauna trecutul unui suspect, precum [icomportamentul s`u social de-a lungul timpu-lui, vor influen]a o anchet` penal` \n care el arputea fi implicat, oricând aceasta ar avea loc.

|n ceea ce prive[te \ns` procedura de revi-zuire a condamn`rilor penale, care dateaz`numai din 1945, legea din 23 iunie 1989 aduceo schimbare de fond, cel pu]in teoretic.

Dac` pân` \n 1989, pentru revizuirea unuiproces era necesar ca \n dosarul condamnatuluis` apar` elemente noi care s`-l disculpe (carenu au fost cunoscute justi]iei \n timpul procesu-lui), reforma din 1989 a permis acest lucru, chiar[i \n cazul \n care apar elemente noi care s`pun` la \ndoial` culpabilitatea celui condamnat.|n plus, aceast` lege va insista cu prec`dere atâtpe prezump]ia de nevinov`]ie, cât [i pe posibi-litatea de a face apel \n cazul unui sentin]ejudec`tore[ti, pronun]at` de un Juriu Popular,ceea ce \nainte nu era posibil.

Un exemplu celebru este cel al lui GuillaumeSeznec, condamnat la munc` silnic` pe via]` la4 noiembrie 1924, pentru asasinarea lui PierreQuéméneur, consilierul general al Departamen-tului Finistère, regiunea administrativ` Bretania.|n 1933 i-a fost refuzat` gra]ierea, dar \n 1946,dup` 24 ani de \nchisoare, este gra]iat deCharles de Gaulle.

Repararea erorilor judiciare



Mo[tenitorii acestuia au avut nu mai pu]inde 12 cereri de revizuire a procesului \n care afost condamnat, toate soldate cu e[ec.

De[i a fost gra]iat, repararea moral` nu avenit, iar asemenea decizii, \n care legislatorul arecunoscut oarecum eroarea judiciar`, f`r` a orecunoa[te oficial s-au mai \ntâmplat, \n urmaunei revizuiri.

Nu este mai pu]in celebru nici cazul lui DanyLeprince (m`celarul din Sarthe), condamnat pe16 decembrie la \nchisoare pe via]` (cu 22 deani perioad` de siguran]`, pentru un cvadrupluasasinat comis pe 4 septembrie 1994.

Dup` o deten]ie de 16 ani, \n 2010, autori-t`]ile recunosc una dintrecele mai grave erori judiciaredin toate timpurile, carepune la \ndoial` atât compe-ten]a Brig`zii de Jandarme-rie Le Mans, care a efectuatancheta cât [i a exper]ilor-psihiatrii implica]i. Având \nvedere aceast` pozi]ie,Comisia de Revizuire l-a pus\n libertate, pe 8 iulie 2010,\n urma suspend`rii exe-cut`rii pedepsei, conformunei ordonan]e emise pe 1 iulie 2010, cumen]iunea c` „exist` elemente suficiente pen-tru revizuirea procesului“.

Astfel, avocatul general al Cur]ii de Revizuirea Proceselor, Claude Mathon, la cererea Parche-tului General a solicitat, pe 17 martie 2011,anularea procesului lui Dany Leprince, din 16decembrie 1997, [i organizarea unui nou pro-ces pentru a „face dreptate“, dup` cum declaratunor jurnali[ti.

Pe 6 aprilie 2011, \ns`, Curtea de Revizuire aTribunalului de |nalt` Instan]` de la Paris, res-pinge revizuirea procesului [i decide re\ncarce-rarea acestuia.

Pe 5 octombrie 2011, Nicolas Sarkozy refuz`gra]ierea lui Dany Leprince, \ns` datorit` insis-ten]ei opiniei publice, anuleaz` perioada de si-guran]` de 22 ani.

Astfel, lui Dany Leprince i se aprob` elibe-rarea condi]ionat` sub control judiciar, prinintermediul unei br`]`ri electronice. Cu altecuvinte, o alt` recunoa[tere, nu oficial`, a uneigrave erori judiciare.

Nu este mai pu]in interesant nici cazul luiJean-Maurice Agnelet, un dosar de excep]ie,

poate unic, \n istoria criminal` a Fran]ei.Jean-Maurice Agnelet a fost considerat de

magistra]i c` ar fi responsabil de dispari]ia pri-etenei (amantei) lui, Agnès Le Roux, mo[teni-toarea cazinoului „Palais de la Méditerranée“din Nisa (considerat Las Vegas-ul european), cu35 ani \n urm`, \n octombrie 1977.

Dosarul a[teapt` de 35 de ani o solu]ie, cutoate c` inculpatul Jean-Maurice Agnelet a fostdeja de dou` ori achitat: \n 1985, respectiv, pe23 noiembrie 2006, \n fa]a Juriului PopularAlpes Maritimes (Nisa).

Parchetul, \ns`, a f`cut apel, iar pe 11 octom-brie 2007 este condamnat la 20 de ani de

\nchisoare. Pe 15 octombrie2008, Curtea de Casa]ierespinge anularea sentin]ei,aceasta r`mânând defini-tiv`.

|n 2010, Jean-MauriceAgnelet solicit` eliberareacondi]ionat` sub controljudiciar.

La \nceputul lunii martie2011, Jean-Pierre Hernan-dez, un fost gangster dinMarsilia, important personaj

\n celebrul trafic de stupefiante dintre Fran]a [iSUA, cunoscut sub numele de „French Con-nexion“, afirm` \ntr-o carte a lui c` Agnelet estenevinovat [i c` adev`ratul asasin ar fi JeannotLuchessi (care i-ar fi strivit corpul \ntr-o ma[in`,la un centru de colectare a fierului vechi), mem-bru al clanului Gaetan Zampa, acesta f`cându-iconfesiunea \n 1987, \nainte s` moar`.

Agnelet depune iar o cerere de liberare, dinnou refuzat`. Ajuns \n aceast` situa]ie, Agnelet,\n vârst` de 74 de ani, sesizeaz` Curtea Euro-pean` a Drepturilor Omului, care îi d` dreptate[i aprob` eliberarea din \nchisoarea Mauzac, pe31 ianuarie 2013, pentru motivul c` nu ar fibeneficiat de un proces echitabil.

Exist` [i câteva cazuri de erori judiciare, \ncare statul [i-a recunoscut vinov`]ia, \n urmarevizuirii proceselor celor condamna]i pe ne-drept, cum sunt: Roland Agret (37.000 euro, \nprima instan]`, dar ulterior, \n 2005, reu[e[te s`ob]in` 538.000 euro), Patrick Dils (1 millioneuro ), Loic Secher (797.000 euro), Jean-MarieDeveaux (20.000 euro), Rida Daalouche(763.000 euro), Jean-Marie Devaux (20.000euro), Guy Mauvillain (96.000 euro).

|n principiu, statul francezacord` o indemniza]ie

\ntre 75-100 de euro pe zi,unui \ncarcerat pe nedrept

(nevinovat), pentru reparareaerorii judiciare comise, ca

prejudiciu material [i moral.

” ”




|n ciuda unui algoritm de calcul al repar`riierorilor judiciare, bine pus la punct, sumele para fi destul de \ntâmpl`toare, nejustificate cores-punz`tor.

Raportul dintre cerere [i ofert` este [i el foar-te dispropor]ionat. Pentru exemplificare, \ncazuri foarte mediatizate: Loic Secher a solicitat2,4 milioane euro, achita]ii din procesul Ou-treau \ntre 650.000-1.000.000 euro, dar auob]inut mult mai pu]in decât au solicitat.

|n principiu, statul francez acord` o indem-niza]ie \ntre 75-100 de euro pe zi unui \ncarce-rat pe nedrept (nevinovat), pentru reparareaerorii judiciare comise, ca prejudiciu material [imoral. |n Fran]a exist` \ns`, [i o Comisie deIndemnizare a Victimelor Infrac]iunilor (CIVI),care este o institu]ie \ns`rcinat` cu examinareaindemniz`rii victimelor unor infrac]iuni (grave),dac` acestea nu au putut ob]ine o reparareefectiv` [i satisf`c`toare de la companiile deasigur`ri sau organismele securit`]ii sociale.

Dac` delictul a fost comis pe teritoriulfrancez, pot fi indemnizate:

- persoanele cu cet`]enie francez`;- cet`]enii europeni (ai ]`rilor membre ale

UE); - persoanele de na]ionalitate (cet`]enie)

strìn`, afla]i \n condi]ii legale pe teritoriul UE \nmomentul delictului-infrac]iunii sau a solicit`riiindemniz`rii.

Dac` infrac]iunea a fost comis` \n strìn`-tate, numai persoanele cu cet`]enie francez`pot fi indemnizate.

Pentru a beneficia de indemnizare, persoanatrebuie s` se adreseze CIVI-ului \n cel mult trei

ani de la data comiterii delictului (sau cel maitârziu pân` la un an de la data sentin]ei judec`-tore[ti, r`mas` definitiv`). Dup` verificarea ce-rerii, grefierul CIVI o va transmite Fondului deGaran]ie al Victimelor Actelor de Terorism [i alteInfrac]iuni (FGTI), care are la dispozi]ie dou`luni, de la data \nregistr`rii cererii, pentru aprezenta suma, dispus` pentru desp`gubire. |ncazul \n care victima este de acord cu suma pro-pus`, FGTI contacteaz` CIVI-ului, care o validea-z` oficial, pentru ca aceasta s` poat` fi pl`tit`.

|n cazul ne\n]elegerii p`r]ilor, CIVI desem-neaz` un magistrat pentru instrumentarea do-sarului [i fixarea unei alte sume.

Aproximativ 3000 de procese au loc anual \nFran]a, \n fa]a unui Juriu Popular (Curte cuJura]i, departamental), compus din 12 jura]i(trei magistra]i [i nou` cet`]eni ale[i \n modarbitrar de pe listele electorale), iar soarta celorinculpa]i este \n mâinile lor.

Deciziile acestor Cur]i sunt cele generatoarede erori judiciare, pe care CNRD [i CIVI auobliga]ia s` le repare.

Merit` s` subliniez c`, \n majoritatea dosa-relor \n care condamn`rile sunt foarte severe(peste 15 ani de deten]ie sau \nchisoare pevia]`), cei inculpa]i sunt persoane cu un trecutmai mult sau mai pu]in delictual-criminalimportant, marginalizate la periferia societ`]ii,iar faptul c` \ntr-un anumit interval spa]io-tem-poral nu au avut niciun alibi, a fost principalulmotiv pentru care acestea au fost sanc]ionatede legislator. Evident, cum nu exist` p`dure f`rùsc`turi, nu exist` nici sentin]e f`r` erori judi-ciare.

S` fi victima unei erori judiciare sau a uneiinfrac]iuni (pe nedrept) este deosebit de grav,revolt`tor [i demoralizant. Este greu de suportat[i nu rareori, chiar imposibil de girat. Iar repa-rarea lor, practic, nu poate fi f`cut` \n totalitate,pentru c`, \n ciuda faptului c` prejudiciul mate-rial poate fi apreciat, deci [i evaluat, respectiv,indemnizat, timpul este ireversibil, motiv pentrucare prejudicial moral suferit nu poate fi niciconvertit [i nici calculat.

{i totu[i, sumele importante pl`tite permitun nou \nceput, care s`-i ]in` departe de me-diul infrac]ional, dar [i o real` reinser]ie social`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com -- ssffâârr[[iitt --



La coafor. So]ia unuiagent-[ef de poli]ie \i spuneunei doamne:

- Oh, so]ul meu m` ne-c`je[te grozav! Are nevoie tottimpul de mine [i \n fiecareclip` \mi cere ceva...

Moart` de curiozitate, [igândindu-se la cu totul altce-va, doamna o \ntreab`:

- A[a... {i ce-]i cere?- Nici eu nu mai [tiu. De

pild`, asear` m-a b`tut la caps`-i bag a]` \n ac ca s`-[icârpeasc` ciorapii...

☺Doi agen]i de poli]ie afla]i

\n patrulare:- V`d c` ai un nod la

batist` - zice unul.- Da, mi l-a f`cut nevas-

t`-mea.- De ce?- Ca s` nu uit s`-i pun o

scrisoare la cutia po[tal`.- {i n-ai pus-o?- Nu, c` a uitat s`-mi dea

scrisoarea...

☺Un inspector de poli]ie \i

spune so]iei:- Ascult`, draga mea, n-a[

vrea s` aflu c` m-ai \n[elatvreodat`!

- Fii lini[tit, dragul meu, \]ijur c` n-o s` afli niciodat`!

☺Un agent de poli]ie \i

m`rturise[te parteneruluisù de serviciu:

- De câte ori so]ia meaauzea noaptea un zgomot,credea c` au intrat ho]ii \ncasa noastr` ca s` ne fure...

- Bine, bine, dar de obicei

ho]ii nu fac zgomot atuncicând fur`!

- Bine\n]eles, asta i-amspus [i eu [i de, atunci m`scoal` ori de câte ori nuaude nimic...

☺- Eu [i nevast`-mea - po-

veste[te un comisar depoli]ie aflat \n pragul pen-sion`rii - am convenit \nc` dela c`s`torie c` \n chestiunilede mare importan]` decideu, iar \n cele de minimìmportan]` s` hot`rasc` ea.

- Ei, bine, e[ti \nsurat de30 de ani. Care e situa]ia?

- Pì, pân` acum nu s-auivit chestiuni de mare impor-tan]`...

☺O frumoas` agent` de

poli]ie, aflat` \n concediu,sufer` un grav accident decircula]ie. Temându-se c`moare, \[i cheam` cea maibun` amic` [i \i comunicùltima dorin]`:

- Scrie-i lui Mircea c`numai pe el l-am iubit, c` ela fost singura mea dragostepe aceast` lume... Dup` aiatrimite-le câte o copie luiVictor, lui Radu [i lui Paul...

☺Aflat sub ap`sarea p`cate-

lor s`vâr[ite, un poli]ist seduce la preot s` se spove-deasc`.

- Ia, spune-mi - \l \ntreab`preotul - de câte ori ]i-ai \n-[elat nevasta?

Poli]istul:- Vai, p`rinte, eu am venit

aici s` m` spovedesc, nu s`m` laud!

☺La un interviu, ziaristul \l

\ntreab` pe un agent depoli]ie:

- Ce ai face dac` ai avealeafa ministrului de Interne?

- Nu [tiu [i nici nu mìntereseaz`. Sunt curios, \ns`,s` [tiu ce ar face domnia-sadac` ar avea leafa mea!

☺Comisarul [ef \l \ntreab`

pe tân`rul sù subordonat:- Ei, cum te \mpaci cu

leafa, Ionescule?- Prost, domnule comisar

[ef.- De ce?- Pì, când vreau [i eu s`

m` \mpac cu leafa, m` certcu nevast`-mea, iar când m`\mpac cu nevast`-mea seduce dracului leafa...

☺Un creditor \i scrie debi-

torului sù rù platnic:„Nici pân` azi nu mi-ai

achitat datoria. Când te voi\ntâlni, \]i voi da un picior \n... partea pe care o [tii!“

Prompt, datornicul \i r`s-punde:

„De cum am primit scri-soarea dumitale, m-am gr`-bit s-o comunic p`r]ii intere-sate.“

☺So]ia poli]istului la medic:- Domnule doctor, ce s`

fac? Sunt m`ritat` de zeceani [i n-am avut nici un copil.

- Trebuie s` fie un caz desterilitate ereditar`. Probabilc` nici mama dumitale n-aavut copii ...

UMOR CU POLI}I{TI


FFIIRR

CCEE

SSEE

||NNCC

UURR

CC~~

PPUU

SS

||NN CC

UUIIBB

TTEE

RRCC

II

RRAA

}}IIEE

FFIIRR

AAVV

||NN

TTAA

LLIIEE

!!

SSFF

ÂÂRR

LLEEZZ

EE

SSUU

SS}}

IINNEE

CCAA

PPUU

LL||NN

MMIIEE

ZZ !!

||NNTT

ÂÂII !!

AAllbb

llaa ff

aa]]`̀

RReeaa

ddee

gguurr`̀

112244

TTUU

NNEE

LLEE

GGRR

~~UU

NNTT

EEPP

TT..PP

~~SS

~~RR

II

AATT

OOMM

||NN GG

UURR

~~ !!

||NN CC

EERR

CC !!

1144 TT

EESS

TTEE

!!

||NN IINN

EELL

!!

AA GG

RREE

SSAA

FFIIRR

EE

TTEE

XXTT

IILLEE

NNEE

PPLL~~

-CC

EERR

EE

||NN RR

OOCC

~~ !!

GGHH

IIMMPP

EE

||NN BB

LLOOCC

IIBBOO

VVNN

IICC

CChhee

mmaatt

llaa

jjuuddee

ccaatt`̀

VVIICC

LLEENN

EE

DDIIVV

IINNIITT

~~}}

IIPP

~~GG

ÂÂNN

EE

DDEE

GGAA

JJAATT

AA RR

EECC

HHEE

-MM

AA ||NN

MMEE

-MM

OORR

IIEE

||NN CC

AANN

~~ !!

DDOO

MMOO

LLIITT

~~

CCOO

MMPP

LLIICC

EE

MMAA

CCAA

GGIIUU

||NN PP

AACC

EE !!

SS~~

VVÂÂ

RR{{

IITT

* *

*

AADD

EENN

UUNN

}}AA

MMÂÂ

NNCC

~~-

CCIIOO

{{II

CO

ST

EL

C

OS

TE

L

RA

{C

A-CC

OS

RA

{C

A-CC

OS

- U

nchi

ulm

eu d

in A

fric

am

i-aa

trim

is

unpa

paga

l.-

Fru

mos

?-

Fru

mos

,da

r gr

ozav

de

tare

. A

bia

...

?

- u

rma

rea

p

e l

inia

8

(4 c

uv.

) -

LLLLIIIIHHHH

NNNNIIII}}}}

IIII

1111

5511

AADD

EEVV

~~RR

AATT

MMOO

AARR

TTEE

PPRR

IINN ||NN

FFOO

-MM

EETT

AARR

EE


{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

[email protected]

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

revista politia capitalei - martie 2013

Documents