WGEN COM$A

DESPRE .. FIGURINELE EN VIOLON" DIN ARIA CULTURII GUMELNITA

I nten&ifioa,reo acNvitiilii arheologice, din ultim~le decenii, din Ro­maniO ~i B'ulgaria, a liicut pos'ibi'lii apralttnd:area a ,numeroase probleme privind cultunille nea-e,neo.llitice de pe ambele ma,I'Ulni ole DUlniirH Inferioare. In cercetiirile ~; studiile electuate de arheolog; s-a acordat atenlia cuvEmitii ~i diferitel'arobieole de as ~descaperi:te ;n limpul siipiituni,lor), indu,siv ligu­rjrne'lor de o:s, lde dive11se "lti'Pul'li, dOQumenta'te, mali cu sea'ma. in 'O~ezar.j,le aparlinind cult,",r,ii Gumel,n1i\lO. Primele I,igur,ne de 'acest lei ou lost scoase la ivea'lii i,ncii de II'a' ,inceputu'l secalul,ui nostnu.' Gu timpul , crescind m1Jlt numo'l'1uI de-scoperiri,lor simiitcHe. au fost pub'hLcote citev:o l!ucr6ri de soilnteza despre ligurinele de os2. IIncepind din anul 1923 serio lor a lost completatii cu citeva piese gas'i~e in ,a~eZlOrea tell de la Gumellnila ~i atnibuite de descopenitor 'grupUilu1i de figUinine de ,Ii:p .. 'en .. idl,on".3 Aceste ~bieote alu trei parli pniincilpa'ie : .. aa'p'ul" cu doua pnel'ungli.ni' laterale au .irf a'soulit in jos, .. gitul" ,in.alt ~i ",~I 'ativ ingust, apoi, .. aorpu'l" de lorma dreptunghtilulolfa sa'u pulin liilita 10 baza. Majaritatea pieselor au cite trei ~iruri de onilieii mid pe .. cap" ~i 10 extremitalile .. conpuh .. i".

Din anul 1924 ~i pina in prezent, numiirul pieselor asemanatoare, des­coperite pe dilenite '~o'ntiere de sapatu,;, a tot orescut, con'comi,!e:nt extin­zindlu-se tot mai mu'it ,ar~al,"~ lar de raspindi're la, sud ~i ,Ia nord de Dunare.

1 Anastas Gling.jrov. KOCTHU H.!lOJIH OT npeHcTopUQHoro CeJIHWe 6 c . Cym3H-nonos­eKO. In: IZ\I'e'stia-SodIHe, I. 1910, p. 105-11rJ.

~ AminHm prindpolele lucrar~ opCirute pine in 1950: Vladimir Dumitrescu. Figuri­ne/e antropomorie de os din civifizafio eneolitico balcano-danubiano: In : Inchinore lui N. largo .... Cluj, 1931. p. 1-11 ; Vosii Mikov. H .Ilo J1HaTa IIJIaCTHKa npe3 HOBOKaMeHara ertoxa. In: Izvesti"a-Institut, VIII, 1934, 'P. 183-214; Vladimj-r Dum·jtrescu. Les figurines onthro­pomorphes en os du Sud-Est de I'Europe, pendant /0 periode eneolithique. 'n: RIEB, III, I! (6), 1938, p. 371-382; IDinu V. Rosetti. Steinkupferzeit/iche Plastik aus einem Wohn­huge/ be; Bukarest. In : JPEK, Xli, 1938, p. 29-50; N. Petkov. KJIaCH~HKaUHfi Ha IlJIOCK\iTe KOCTHH H.Il.OJlH B 5aJIKaHo-.!lYHascKaTa OOJlacT. In : Godisnik·Plovd-iv, II, 1950, p. 25-37.

3 Vladimir Dumitrescu. Decouvertes de Gume/nifa. In: Dacia, \, 1924, p. 339, fig. lQ/l.

46 EUGEN COM$A

Din lucrarile de speciahitate publicate pi,na aoum (care ne-ou fast acce­sibile) 'am strins date des,!",e' 30 de piese (29 de as ~i UHa de marmura) descoperite in 14 a~ezari din: 4

A Sud-estul Romaniei : 1. Jilava s (j. 1I10,v) ; 2. Vidra 6 (j. Illmov) ; 3. Pie­trele 7 (j. Ilfov); 4. Ciiscioare/e 8 (j. Ilfov); 5. Olleni!a Renie 9 (j. Ilfov); 6. O/lenita "Gume/nila" 10 (j. III0v).

B. Bulgari'a : 7. Ruse 11 (reg. Ruse); 8. Varna 12 (reg. Vmno) ; 9. Sa ­va 13 (reg. Varna); 10. Goliamo Delceva 14 (reg. Varna); 11. lavel 's (reg . Burgos) ; 12. Karanova 16 (reg. Sliven) ; 13. lagorti 17 (reg. SI,iven) ; 14. Gni­liane-"Oko/glava" 18 (reg. Sol,i'a).

Marcolrea pe h'artii 'a luturor acestor puncte ne a'j,uta 1.0 delimhlarea ariei de raspindire a obiectelor descrise. Analliza harjii (Iig. 1) impune a prima observatie de o.rditn gen.ena!J, majo.ritotea Ilor au fast des'coperite j,n par1i1e rasarHe:ne lole zonei ,a.v.ute i'n vede-re, Qlnlume ,aproxi.m:ativ iintre 1010-mi~a 10 nord ~i Ma riva la sud. 0 singurii piesa iwlata a lost gas'ita in partea de vest iln a'p"'piere de Sofia.

Tinind saama de observe!i'ile slf1(],li'g-rafice lacute pe teren de oabre descoperitoni, piesele studilate dateaza dh', >impul a tr,ai Qulturi deosebite:

L Majonitatea p:i:esalnr, lin Inum,ar de 27, ,au lost ga,si!e in stralu,i cu materiale arheologice aparlinind culturii Gumelni\a .

.( Numerotorea din text cor-espunde cu ceo de pe horta. 5 Piesa descoper,ito <Ie catre Dinu V. Rosetti (v. Eugen Com~a. Quelques considera­

tions sur 10 culture Gumelni1a (L'oggfomeration Mogura Ji/ovei). In : Dacia, NS, XX, 1976, p. 115, fig. 11/4.

6 Dinu V. Rosetti. Sapaturile de 10 Vidra-raport preliminar. In: PMMB. 1, 1934, p . 28, fig. 41 : p. 45. Coo de (] doua piesa (frogmenbar6) este repmdusa pe pI. 1[[/8.

7 D. Berciu. Cereetori ti descoperiri arheo/ogice in reg. Bucure~ ti. In: Materi,ale, II, 1956, :p. 539, lig. 65/1-3.

s Informo!ie de 10 Silvi'o Morine-scu-Bilcu, careio ii mu1tumim ~i pe aceastCi cale. 9 Sebastian Monintz ~i Bo.rbu lonescu. Cereetor; arheo/ogice in imprejurimile ora­

lulu; Olten;!a (1958-1967). In: SCIV, 19, 1968. " p. 99, lig. 3/5. 10 VI'odimir Dumitres'cu, op. cit., p. 339, fig, 10/1 : idem, Fouilles de Gumefnifa.

In: Dacia, II. 1925, p. 88, f.ig. 66/1 : !jdem. Gume/nita. Sondajul strotigrofic din 1960. In: SCIV, 17, 1966, " p. 61, fig. 7/3;i p.94.

11 G. Georgiev ~i N. Angelov. Pa3K0I1KI1 Ha CeJIHIUHaTa MOrfiJla.ao pyce rtpes 1948-1949 fa)];. In: Izvestia Institut, XVII·I, 1952, p. 169. ~ig. 158/1, 2, p. 174-175 : Aceia~i. Pa3KOrlKH Ha CeJlllJ"HaTa MOI'HJla AO Pyce npes 1950-1953 I'O)!;. In: Izvestio-,Institut, XXI, 1957, p. 102-104 $; fjg. 61.

12 Iv,an S. Ivanov. Pa3KorrKH Ha BapHeHcKHH eHeOJIHTeH HeKpOrrOJI rrpe3 1972 r. In: Izvesti'a-V,arno, XI (XXVI) 1975, p. 1-16. Gr. 1 p. 7 (nr. 73) pI. XIV/73, pI. XLIII ~i pI. XLIV,: Gr. .2; pi. 11, pI. XVIIIB, pl. XX/17, pl. XXli17; Gr. 3; p. 14 (nr. 16), pI. XXV/B, pl. XXVIII, pI. XXIX/16.

13 M, Mircev ~i D. Ziatarski. CeJIHUJ,HaTa MorH.1'Ja rrpR c. CaBa. In : Izvestia-Varna, XI, 1960. p. 20, fig . 39/0.

14 H. Todorova ~i co'iob. CeJIHllJ,HaTa MOfnJIa apH fOJtl.!MO D.eJIl.!eBo. Sofia, 1975, p. 41, 43,73 (fig. 42 : tobel comporotiv coloona IX). p. 184, pI. 70/4 = p. 187. pt. 73/14 ; p. 208, pI. 96/7 = p. 209, pI. 9~/16.

15 V. Mikov. CemIllJ,Hara MOrHJ1a ,ll;O c. 3aBer EYPI'aCKo. In: Izvestia-lnstHut, XXIV, 1961, p. 291. fig. 261d.

16 G. Georgiev ~i N. Angelov, op. cit., In : Izvestio-Institut, XVIII 1952, p. 174 ~i noilo 3. 17 G. ,1. Georgiev. Kulturgruppen der )ungsfein-und Kupferzeit in der Ebene von Thra­

zien (Sudbu/gorien). In : t'Europe a ,10 .fin de 'i'age de 10 pierre, P'rogo , 1961, pI. XXXVIII/7. 18 Nedelcio Petkov. CeJIHllJ,HTa NOrHJla OKOJIrJIaBa. In: Izvestj'o-Institut, XVII, 1950, p.

162, fig. 96/ c ~i p. 163.

DESPRE FIGURINELE "EN VIOLON" DIN ARIA CULTURII GUMELNI! A 47

A. Piesele 'd'escoperite in a~ezorile gumel,nilene de 10 nord de Dunore si'nt datate de arheologi co fiind dl,n timpul fazelor: G.umelln iia A 2 ~i Gumelnilo B 1.

F,azei Gumelnri\a A 2 ii 'sint otr,ib'uite cele .rei piese go,site - dupo cum precizeaza D. Berciu 19 - printre darimaturile locuinlei nr. 1 din a~ezarea tell .. Gargano" de linga satul Pietrele. Obiectele apar\in unor variante deose­bite 00 mo,.ime ~i forma. P" ima piesa (fig. 2/1), ceo ma,i mi-ca, are .. capul" cu marginea de sus arcuita ~i .. urechile" cu virful bont. linia .. umerilor" ~i aceea a .. gilulu;" sint arouite, iar .. corpul" este dreptunghiular. Obiemul nu are nlid un orHiciu. Este prohalYU vorba de 0 pie'sa rnetenmina.ta.

M,arg i.nea "oapul'ui" 10 a douo piesa este 'orcu.ita ~i are trei ori~id'i (fig. 2/2), iar cea de a treia are marginea dreapta ~i numa'i doua orif ieii laterarle (Iig. 2/3) . .. Utreohri'le" lor sint asculi!e ~i .. gHul" rel'arti.v 1'0.1 ~i scurt. "Co.rpul" e dreptu!ngh,i'ul'Or cu painel'a . ilnferio'o'ra ,putin m'oi I'argo ~i ma rgj;nea de jos a rcuirto. La Q1mbele extremitati a'ie .. 'corp'ullui" S1ilnt cite trei orifidi. Obiectele fii'ntl' aflate ppin~re datrimaturile ,·unei loou'i,nle distruse prirn foc20 , trebuie ISa odmitem cO lSin:t oonte'mporane intre ele. 21

Restul de ~a'Pte piese au fast descoperite in aliezalrile de 1'0 : . Gumel­nila, Vidra , Jilava Iii Caseioarele, in straturi cu materiale arheologice da­tate:. toa'le din limpul laz,,,i G.umeirnilo B 1.

Dirn Dupri'nsul a~ezarii de 1:0 Gumellnriia s-Iaru seas 1·0 ivea"lCi trei obi­ecte22 : a) Urn fragment din .. corp" (fig. 217) de forma dreptunghilulara, . ou mmgilnea de jos orcuita, ou cite trei gaurele mici 10 extremitali ; b) . Di,nt-r-o alta piesa (fig. 2/8) s-o pastoot .. gitul" I'at ~i .. capul" cu margilnea de sus arculila, .prevaz,uta au un 'iir ,de trei oriliairi d'ispuse in lin'ie d.eapta. De r.ema-roat co ",uredhile" m'ioi ~i eroulite s'int ·osimetrice (,una ,este me:j jo'S ~i alta mOli sus) ; c) U,1~i'mlUl dbiect este 'oo'gmenta.r ~fig. 2/9). A avut "oaipU'I" cu marrgilnea "rouita (eu tr·ei gaurele), ... urechHe" ·Iu'ngli ~i ra'sculite. "Gilu'I" este ma'i ingust 10 baza 'i i mai lot sus. "Corpul" are forma dreptun.Jhiu­!alro, cu cite trei oriiiici'i 1'0 extremirtCiti.

Cele doua p iese frogmentare de 10 Vidra23 sint pu1in deosebite : una are .. corpul" dreptunghiular prelu,ng eu cele doua ~i;ru<i de cite toei orifidi' (fig. 2/4), iar '0 doua i lare scurt ~i lot (fig. 2/5), cu .. ,umerii" asimet.riai, lfln'ul moi jos ~i Lahul. mal sus, CU ori.fidi numai jos.

Obi'ectuil de ,10 Jirla¥a 24 ,e.te reprezentat pri'n .. corp" dreptunghiuilla,r prelung (fig. 2/6), cu pamea de jos pulin mai lata, avi'nd, de asemenea,. cele clOUD ~ i r;ur,i de onif:ioii.

19 D. Berciu, op, cit., tn : Moteriole, II, 1956, p, 538-539 ~ i fig, 65. 20 Ibidem, p. 538, 21 Este curios foptul co in locuinta nr, 1 de 10 Pietrele s-au gesit otit obiecte spe­

cifice fozei Gumelni!o A 2 (de ex, figurino de os din fig. 66/3), cit ~i obiecte (,ipudriero", "figurinele" descrise ~i capece) pe core Ie considerem co fiind specifice fozei Gumel­ni\o B 1. Se pune intreboreo sint toote oceste obiecte contemporane. dovedind 0 per­sisten!a a tipului de figurine plata. ori figur.ino omintite provine dintr-un strat moi vechi ~ fijnd - eventual - refolosita de oamenii neolitici din fazo Gumelnita B 1.

22 Vezi nota 10. n Vezi nota 6. 2. Vezi nota 5.

48 EUGEN COM$A

La Casciaa.rele tat in strat Gumelnita B 1, s-a gasH un astlel de obiect.25

Nici .Iunu-I din obiectele descris.e nu este olinamentat ~i nu are amo­llunte IOIl,'.otomice.

B. Piesele similare descaperite in \inuturile din estul Bulgariei sint ~i ele dala~e in fazele Gumelni~a A 2 ~i B 1.

Cele ma'i multe exemplare au fast gasite in timpul sapaturilar din a~e­mrea tell de .10' Ruse26 (8.piese, fig. 3/1-8). Di,nlre a:oestea s-a'u pastrat intregi numai oj1nci. fi'ar <:Iiln celelalte trei . 5-,0 go-sit on Ltmui partee ~nferiQ'ara. Este 'de Iremarcot co '0 singu:ra ,piasa (lneterminlClta) are mlOrg:j,nea "ooopu:I'U!i" arouita (fig. 3/1), ,i",'r restul de . pa.tru abiecte inlregi {lU aceea~i margine in unghoi (fig. 3/2-5). Ma'jorirotea exempj'OIr€>lar {l,U partea infeni'O'O'r<J a "carpului" pu\in lavita, cu marginea dreapta sou arcuita.

[on ocupninsu'l ne.oropalei de ·lta Va'nna Z7 {lU .lost ga.site 0 serie ,de obiecte osema·nOtoare, di·ntre ."I·e au .fast publiaate pina O'oum ,numai trei piese: 'uin'a de <l1'a'rmurii (fig. 319), ,eu ma,rgi.nile "oapului" ~i "corpul'ui" arcuite. 0 a dO'ua piesii este de as (fig. 3/10), ·cu ma:rgi,nea "ca.pu.lui" in -unghi. "Corpul" este dreptungh'i,ular. Pe abiect sint trei ?iruri de cite trei orificii mici. Uoiti-mul exempl-ar de 10 V'alma .este fragmenla-r (fig. 3/11). Di.n el 5-0

past,rat Inumoi "corpul". [·n a~ezarea gumelni\eana de 10 Sa va28 5-0' gasit ° piesii de acela~i

tip (fig. 3/17), ·din co-re 5-'0' pii;s[rat n-urnai "corpu.J" dreptungh'i'o'l'ar, cu cite 1rei orif,icii 1'0 extremitati.

La Go·le·arno Delcevo29 s-au 'd'escoperit a serie de piese ion cupni·nsul nivel:urilor: X-XII, XV, ~i XVII. Mari-mea ~i formele sint va'riate (fig. 3/12-14). Una (I.ig . 3/14) pme a Ii relolositii. " Corpul" ~i "gitul" 's-'au pastrat intregi, ioor diln "oap" 0 s·irnpla par\i.u,ne aproape mtUinda. Sugrumaturo de 10

capiitul de sus 0"1 "gitului" indidi existenta loMelor ",urech'i". A dOUQ piesii ocredem ca este neterminata. Este mica in rapart cu celelalte. Extrel1litii\ile ·ei sint arcuite. lipsesc orificiile. Din a treia piesa s-a pastrat numai "corpul'f ·cu "urneri;" ablici. Are pe partea inferiaara a "carpului" un sin,3ur orifioiu.

o piesa icagmenta;ra (fig . 3/15) deosebitii provi!rre ~i din a~ezarea de 10' Zavet30• Are past'nata ,",urn",i 0 parte din "cap" ~i "corp". Marginea inle­'rioara a "capului" este dreapta, cu cite un orificiu la colt. Pe mijloc este u,n ori,fi'oiu ma·i mare ~i altul mi<:. "Gituf' este .Iat. "Umenii" e"aU drep\i, cu lin ~ir de tlrei oriHdi alatur,i.

La 2'JagOf\i31 a last descoperita a pies a ,I,uccaia cu multo gnija (fig. 3/16) 'MIQ.rgi·nea "dapurlui" este alr:ollita. Pe fotogro,fie. in zona .. oapului" se observa un singur arificiu dar este firesc so Ii avut trei. "Gitul" este pu\in rna·i 'ngust 10' baza. "Carpul" este liitit sirnetric 10 partea inlerioarii. Marginea de jos este orcuita. Pie extremitatile •. corpuluj" si,nt cite trei gaur.i mici.

25 Vezi ,nota 8. 26 Vezi noto 11. 27 Vezi nota 12. 26 Vez-j nota 13, 29 Vezi noto 14. 30 Vezi nota 15. 31 Vezi noto 17.

o 50Km

Fig, 1. Harta de raspindire a obiectelor studiate (Numerotarea de' '''Pe hartd corespunde cu ceQ din text), linia intrerupta ind ica limitele area lului fazei Gumelnita 81.

, , , , , , \ _______ J

, I " , I c l

o o

1

c ' ,\ , , " , , , I , ' , ' , I .'

, , , \ , \ , \ , , , ,

o o ''----..J5

t I o

G

.. .... ,-

I 0 I I 1

I ' ~,

0 0

\ 1 I 1

~I c... .., --- --- 3

, , , , r I; , '

" 1 " , , '/ , , • 0 •

o

6 ~ 5cm

1 , , ,

I /1 '" Q , I 1 , '. ,--,1

0 -, I , I , ' , 1

"

, , , 1 1 , I 1 , 1

, , 0 , .' .. "I,' r; 8

__ 0#'

r

, , I , I I I , I 1 <;. \_---

,,~

o -'------'9

I I ,

0

o

0

1 1 ____________ -1J

10

II'

Fig. 2. Obiectele descoperite pe ter itoriul Roman ie i 1- 3. Pietrele (dupe D. Berdu, op. cit.) ; 4-5. Vidra (d upe Dinu V. Ro se tti op· ciL) : 6. Jilava (ob iec t descoper it de Dinu V. Rosetti) ; 7-9. Olteni!a -Gumefnita (dupa Vladim ir Dumitrescu, op. cit.); 10. Oltenifo-Ren ie (dup6

Seb. Morintz ~ i B. lonescu, op. cit. ).

12 , ,

o o o

o o

14

u o o 0

o 0 ~ I

, , , '15

, ' I ,., I' I , /1 t \ I .,/ r I ' J

o o o

o o 17

o

'-, , , , I , I I I I , I I I I

o 0 ,

18

Fig. 3, Obiecle descoperit:: pe teritoriul Bulgoriei ; 1- 8 Ru se (dupe G. Gwr!=liev ~i N. Angelov, op, cit.) 9-11. Varna (dup6 I. Ivon:)v. ~j: . elL); 12-14 uole am:'J Delcevo (dupa H. Todorovo ci calab. , op. cit.) 15. lavel (duper V. Mikov, op. cit.); 16. Zogor!i (d u l)o G. Georg iev, op. cit .); 17. Sova ~ (dupe M. Mircev

D. Ziatarski, op. cit.); 18. Gnifiane (dupe N. Petkov, op. cit .).

DESPRE FIGURINELE "EN VIOLON" DIN ARIA CULTURII GUMELNITA 49

Un astfel de abiect. insa ,inedit, s-'a gas·it ~i la ~ara'nava.32 Nici exemplarele diln Bulg'o'pia nu au om'or1)ente sou indicii de ordin

anatomi·c. II. In c'adrul ariei de 'raspindilre a cu ltu.ri'i Salcura-Krivodol se aunoa'~te

o s·ingura piesa .imil'ara (fig . 3/18) descoperita i'n a'~e"a'rea de la Gni'li'ane, in apropiere de Sofia.33 Fiind izolat este de presupus co obiectul provine probabill doi'n aria aulturii Gumelnira. S-a paslra" numai "corpul" ~i acela fragme'ntar. Mo'rgi,nea I,Uii i:nferoiO'anj este 'o:proa'pe j·ntreaga ?i are petru orHJici'i miDi faspindit e as'imetdc.

III. Un obiect de acela~i tip a fost descopeni~ au prilejul sapatU'rilor d,in a~elO'rea de la Ren ie (lingo ora~ul OlteniVa),. aare opm\i'ne aultulri; Cernavoda I. 34 P,iesa este oOproape intreaga «.ig. 2/10). Mmgi.noo de su,s 00

"OOpUiIUi" este slab .alfouiFf:a ?i _ are in IUlngul e-i tre'i orj,~iohi. "Urechil'eH

sint i nguste ~i asimetrice. "Gitul" este lat. "Corpul" dreptLJngh iu lar, prelung aJ'e cite trei orificii 10 extrem it6ti. fn mare, piesa se 'Osa'omana foolrte mult cu oele gumelni\ene.

Pri'n urmare, obieotele studiate oou fast i,ntrebuinvaole de pu.rtatani'i 00

trei oul1uri en'eoll"itke : di'ntre rco're doua invecinate ~i lin pa,rte oontemporane Oflume Gumeln.i\a ~i Salcura, apoi de acei a,i cul,turii Cernavooa I, urma'~a - in anumite zone din Muntenia ~i Dobrogea - a culturii Gumelni\a.

* Exemplarele descrise au fost luorate in principal din os, alnume tili,"

portiun'i arcuite din spre extremitatea s'upenioara a unor · oase ml{];ri de bOVij'ne. 0 s·ingura piesa a fost facuta di;n ma1rmura .

Dispunem de unele indicii asupra modului de realizare a obiectelor de os ·ay-ute in vedere. M'c-j intii pJiaca de os, crou'ita (in 'sec~iune transver~ Slalii), era 'nete,ita ~ i ~Iefuita a~'a fel Oa so fie fa,ra asperita\i. Apoj, tot prin ~Iefu'ire, 'se 'reol.iro lonma specif,iea a pla'ci,i, de <lele mai mulote oni drept­unghiu'I'ora leu morginec de sus oroUlita sou in unghi. Unma opena~i:a de del;imitare a par\ilor componente. Una din piesele descoperite la Ruse (fig . 3/1) me pe suprafala pla.c'ioi IrosoOte lin'ii 'adinei, zgiri'ate, penlru deli­mito,reo ,,'oopul,ulj" ~i 'Jcorpului". Este de presupus co ,i,n conti,n:u.are Se taiou aoele por\iunitrilunghiulare de os, cu ajutorul lInor lame de .i,lex. Ultima actiurne era de '0 face cele trei ~iruri de cite trei onifliciL Pe citevo piese. pe mijlocul "corpului" se observa cite 0 albiere fino rezultata, se pare, de pe urma intrebu-j1ntor.iri indelungate, pnin apucare.35

Problema func\iei indeplinite de aceste obiecte inca nu este rezolvata. Rolul lor a fost explicat, de -'a lu'ngul anilor, in citeva fe luni.

A. Cu prilejul descoperirii primelor piese de la Gumelni\a, Vladimir Dumitrescu, pri.n a1nalogie cu piese provenilnd din ,a~ezarile de ,I·a '[;ro'io, le -o considerat co fiirnd figurilne a'ntropomorfe "en \J\i '0Ion",36

32 Vez.i noto 16. 33 Vezi nota 18. 34 Vezi ,nota 9. 35 G. Georgiev ~i N. Angelov, op. cit., In : Izvestio-Institut, XXI, 1957, p. 104. 36 V.lodtmir Dumitrescu, op. cit., In: RIEB, Ill. 11 (6), Belgrod, 1938, p. 381.

60 EUGEN COM~A

B. in timpul ~opoturilor ma,i vechi de ·10 Wdra, Dinu V. Rosetti a gosit douo piese similare, despre care, 10 sugestia lui W. Buttler de 10 Kiiln, a crezut co servisero drept aporotoare de brat pentru arca~ sau pentru in­t inde-rea carlli1j arcU'lluj,37

C. P,recaut se dovede~te a fi G. Georgiev, a'ro,ti-nd co : "forma orcuito ~i alte citeva caracteristlici ale figurinelor. de ex. dimensiunile gaurilor permit so se considere co aceste olIiecte de os, de~i ~eprezinto foarte schematic corpul omenesc, trebuie sa fi avut un seop oarecare proctic, OOTe pino .acum n'U poate fi preciwt. Di·n acei(]'sto cauza 'nai Ie odo·ugam 10 serio >igu.nilnelor de 05.38

In oe Ine prive~te COInsideram co pairerea lui G. Georgiev este moi n-uan\ata sau moi apropicla de ,"eoilit>atea i.sto'ni<:a.

Dupa cum se ~tie, figuninele tl'ntropomorfe obi~n.uite, plate de os gu­melni\ene au de regula reprezenta\i ochii, gura (printr-a liniu\o), linia despart;itoa.re 10 pi'ci oarelor ~i o'ite amaln;unte Q1n.atomice, Pliesele descrise mai sus nu au n'iei unul din aceste indioii. Figurine!e prapriu zise au ochii OIratati prin cite doua 'odincituri mici, obiecte:le anol:izote au cite trei ori­fioH cOire in Iniei u.n coz nu OIU oum ,reda och iL La figudne totdeolUlna pcirt;i1e "col'lpu:IUli'" si.nt s'imet:r,ioe. La pies-ele ,nOQlstre ades'e-a dumeri,i" si'nt -asimetrici. Pe ,figurim;le plate ~e redo', de obi'cei prin oite un orifioiH, spatiul I.iher di1ntre corp ~i brofe, citeodato', rar, unele a'u oite lin 'orilicilu in Heeare l-aba a pieiorului. ·In cazul obiectelar analizate aici, pe "corp" sint de regula cite doua ~iruri de cite trei orificii mlici 10 extremitotile plocii, ceea ce or cores­punde cu ,,'umerhi" ~i cu .. ,pioioarele", Gred co nu se poate gasi Inici 0 ex~ pili-caFe pe:ntr.u a se j·ndica pi'Cioa'l1ele prin cite rre·j orifid:i mioi, dispuse pe o·ri ·~on~o'lO. Uneo.ni niguri.ne plate de os 'Ou avut un fel de eereei sau verig.i mici de sirma s-ub\ire de arama, pentru a se redo podocbele reale ale femeilor. Nici una din p'iesele descrise aici nu a avut astfel de podoabe.

Descoper,irea obiectu;lui de 10 Renie poa.te servi ~i Ela drept argument im.potJrivOt fO'loSlilri.i piesel-or drept f,ig,urj'ne, cad lor ni gre_u de admis do muma ; un singur tip de figurina de os so fi fost transmis de cotre purtatorii cul turii Gumelnita cotre acei ai culturii Cernavoda I, iar celelalte tipuri de f,igurine de as, folosite pina 10 sfir~itul evolu\ iei cultu rii Gumelni\a, so fi fost abandonate.

Tinind seama de toate cele semnalate admitem co piesele studiate prin forma se oseamclna oarecum cu conturul chipukJli omenesc, dar ele desigur au fast i1ntreb-uj'n1ote in alte scopuri.

eu decen'i,i i,n urma Di.n-u V. Rosetti formul.e par-eo co obiectele au servit 10 protejoroo brot-ului 'Orco~ulluli s1QIU ~o intindereo oO'r~ili -(JIrculu<i. 39

Credem ,inse co pi.esele ,.,nau ,prea I,ragi le pen<bru '0 fi uti'l,i·wle 1.0 iontinde­rea lJInei leorzi de ,arc, i.or pentru opofO!rea bl1otul,ui lorco-?,uluJ ele ar trebui legate fie pe lIra\ di rect sou pe lin mate rial iontermedilar (piele ?), dar in ocest caz nu lo!r fi -fost rnevoie de trei ~iruri de cite tl'1ei, orifidi mici, oi el10u suficiente numoi cite doua gauri, in ~ ir dar c'eve moi mo-r·i.

37 Dinu V. Rosetti, op. cit. In : PMMB, L 1934, p. 28 ~j 45. 38 G. Georgiev ~ i N. Angelov, op. cit. In : Ilvestia-Institut, XVIII. 1952, p. 175. 39 Dinu V. Rossetti, op. cit., p. 28 !ii p. 45.

DESPRE FIGURINELE "EN VIOLON" DIN ARIA CULTURIf GUMELNfT A 51

La cele aratate mai sus vrem sa adaugam, sub forma de ipoteza, a alta explica\ie a modului de folosire a obiectelor studiate aici. lnclinam ' so ,admitem co ele QU facut parte co elemente componente diln instru­mente mu~ica'le. Ne gindim 10 instrumente s!imple, prelungi, eu cite trei corzi. Consideram co piesele Ino'ostre era.u legate cite una de partee i.n­ferioar.a a :instrumentului, eu 'ajutoJlu~ lUnar fibre. petrecute prin cele trei orifici;i de la extremitatea de jos a "corpului" lor. Subliniem ca toate i.n­stl"iumenteJe muzico·le actuolle leu corljj Q'U ';;i ele '0 piesa inte'rmedilQ'ra , rela­tiv sub~ire ;;i totdeauna eu seq.i:une tran svers!ol6 iorcuita. Carzile la instru­mentele muzicale neolitke credem ca erau legate de cite unul din cele t rei ori~id, i di,n "oapul" pieselor noestre. Credem co lun indiciu impOIrt<Jnt in sprijionul exi·stentei ,unei tra'cti1uni puternice i,n prelungirea axei longitu­dinale as"Upra portiunii "oapului" pieselor studia,te, il constituie faptul ca din oele 29 de .pie.se avute in vedere - 16 - deci majoritatea sint rupte in dreptul par!i.i inferioa're a "gitului", exact in dreptul portiun;'; oelei ma; slabe.

DeslCOperirea unor ,ostfel de pi'ese in gropi conSoiderate (] fi cenotaf, con\inind ~i podoabe feminine, din cuprinsul necropolei de la Varna 40 re­prezinto. de a&emenea, un indiciu importo'nt co obirectele descrise nu erau aparatori de brat pentru araa~i, ci senvea'U in alt scop.

In lucrarea, Inoastra om cOlutat sa stringem toate dotele despre seria de obie<:te "en violon" descoperite in \i.nulurile de 10 nord ~i de 10 sud de Dunare. sa lie grupam pe culturi, in succesiur]eo lor fireosca ~ i sa Ie inter­pretam, incercind a da a noua explica\ie ipotetica scopului pentru care au fast facute.

RESUM£

A PROPOS DES FIGURINES " EN VIOLON" DE L'AIRE CULTURElLE GUMElNITA

l es objets en as dont iI est question dans 10 presente etude ant ete nkoltes do ns 14 loco lites nord - et sud - danubiennes. 11 s'ogit de 29 exemplaires, ouxquels il fout ojoute un trentieme, celuj~h] confection'ne en morbre. Ce sont des pieces oppo-rten-ant aux cul;tures : Gumeln,jto (phases A 2 et B 1). Salcuto et Cern-ovade I. Suivo nt certains specia listes, il s'ag'iro it de f igurines "en violon " 6 longues oreiJIes, suivont d"autres speciolistes ce seraient des objets ovec une destination pratique. L'auteur avonce I'hypo· these qu'i) s'agirait de pieces ouxiliaires d'instruments 6 cordes d'epoque neolithique.

EXPLICATION DES FIGURES

Fig. 1. Charte de repartit ion des " figurines en violon". les numeros de 10 charte correspondent a ceux du texte.

Fig. 2. "Figurines en violon " decouvertes sur Ie te rritO'ire de 10 Roumo nie; Cultu re Gumelnife: 1-3. P~etrele ; 4-5. Vidro ; 6. Jjlovo ; 7-9. Gumelni!o ; Culture Cernovode I: 10. Oltenito - "Renie".

Fig. 3. "Figurines en violon" decouvertes sur Ie terr.itoire de la Bulgarie. Culture GumeJnita - Karanovo VI: 1-8. Ruse; 9-11. Varna ; 12-14. Goleomo Delcevo ; 15. Za­vet; 16. Zogol1; ; 17. So va ; Culture So/cu to-Krivodof ; 18. Gniliane.

40 Ivan Ivanov, op. cit., p. 1-16.