revista şcolară firul ariadnei nr. 21 revistă şcolară

of 45 /45
Revistă şcolară, semestrul II anul şcolar 2018 - 2019 firul Ariadnei nr: 21 Revista şcolară Firul Ariadnei Nr. 21 Realizată de catedra de limba română a Liceului Teoretic Școala Mea, reprezentată de urmatoarele cadre didactice: Șandor Andreea, Hainăroșie Silvia, Grigore Maria, Știrbu Adriana, Elena Chivu, Elena Ștefănescu. Prof. Coordonator Șandor Andreea Firul Ariadnei (Bucureşti) = ISSN 2601 - 3711 ISSN-L 2601 - 3711 ✳ Pdurea magic, ✳ Vacana în ţara zeilor, ✳ Viaa unui adolescent ✳ Ziua scriitorilor

Author: others

Post on 14-Feb-2022

2 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

firul Ariadnei nr: 21Revista colar Firul Ariadnei Nr. 21
Realizat de catedra de limba român a Liceului Teoretic coala Mea, reprezentat de urmatoarele cadre didactice: andor Andreea, Hainroie Silvia, Grigore Maria, tirbu Adriana, Elena Chivu, Elena tefnescu.
Prof. Coordonator andor Andreea
Padurea magica,
Ziua scriitorilor
ISSN-L 2601 - 3711
Redactor:
i elevii
Articol Zilele Scriitorilor | 10
Ziua Mamei | 54
Dragi cititori,
Sunt bucuroas c am onoarea s v scriu câteva gânduri în debutul acestei reviste despre
activitatea LTSM i despre ceea ce înseamn aceast instituie de învmânt!
”COALA MEA” este o sintagm cu o semnificaie aparte pentru mine cci coala Mea
este locul în care am intrat cu mult curiozitate în urm cu 15 ani, locul care m-a captivat prin
ineditul activitilor i provocrile permanente i m-a ajutat s cresc alturi de copiii prezeni aici.
De atunci îmi petrec cea mai mare parte a timpului printre copii veseli, entuziati i plini de energie,
alturi de colegi competitivi i performani încercând cu toii s ne aducem aportul cât de bine
putem în formarea i dezvoltarea precolarilor i elevilor pe care îi avem în grij.
Nu este o sarcin uoar, dar frumuseea i diversitatea acestei a doua familii
atenueaz intensitatea provocrilor i ne ajut pe noi toi s evolum i s devenim mai buni
în tot ceea ce facem.
Din aceast perspectiv, echipa LTSM se strduiete permanent s îmbogeasc i s
diversifice programul educaional oferit beneficiarilor creând noi oportuniti de dezvoltare care
s-i sprijine pe elevi s-i descopere talentele, punctele forte i s le valorifice corespunztor.
Anul colar 2018 – 2019 a venit i el cu nouti importante: Liceul Teoretic coala Mea a
devenit centru de examen Cambridge Assessment International Education, a debutat la nivel
liceal aplicarea unor programe opionale de pregtire a Examenelor Cambridge IGCSE, AS, A
Level, a dezvoltat parteneriate internaionale prin participarea la programul eTwinning ”Teen &
News”, a iniiat programul eTwinning Moonlight Avenue iar elevii au fost coordonai i încurajai
s participe la competiii internaionale de renume mondial: concursul NASA -Scientist for a Day!,
Astronomers without Borders. De asemenea, prin eforturi comune, cadre didactice i elevi, am
avut participri de succes la etape superioare ale olimpiadelor colare – municipiu i naional
care ne-au adus premii de valoare, am lansat un nou eveniment cu scop caritabil Talent Show,
spectacol de mare impact în rândul elevilor, am participat la numeroase competiii sportive i ne-
am bucurat de micare.
Liceul Teoretic coala Mea e o poveste captivant care se scrie continuu cu mult
pasiune i implicare din partea tuturor i nimic din toate acestea nu ar fi posibil fr sprijinul
prinilor crora le mulumim pentru încrederea cu care ne crediteaz!
În concluzie, dac ar trebui s caracterizez Liceul Teoretic coala Mea printr-un singur
cuvânt, a alege fr ezitare cuvîntul EVOLUIE cci toi cei care au intrat în aceast familie,
indiferent de calitatea sau poziia pe care o au, indiferent de experienele pe care le triesc aici,
cresc i se dezvolt fr tgad academic, emoional, spiritual i social.
Viziunea noastr -
Nemrginita ei splendoare
i-am fost adus de vântul lin
Spre reci trâmuri deprtate,
M-am aternut i eu, uor, uor,
Simind meleagul zânelor,
Acolo, Criasa m-a întâmpinat
Cu-n ger nprasnic, fermecat.
Aventura unui fulg de nea Amelia Ciurea, clasa a VIII-a B
i-acuma fraii mei se-adun,
Pe lacul venic îngheat,
O voce cald, cristalin m-nconjoar,
E ea, ne cheam s venim,
Spre noi i-ascunse locuri s gonim.
Cu ce te ajut coala în via? Gabura Ilinca, clasa a VII-a C
Viaa este ca o carte pe care, atunci când o deschizi, o mulime de
amintiri i experiene i se deruleaz în faa ochilor. coala îi ofer o suit de
experiene de care îi vei aduce aminte toat viaa i îi îndrum paii spre viitor.
coala te educ, te ajut s te dezvoli pe plan personal i s comunici. Eu am
ales ,,Liceul Teoretic coala M.E.A”, deoarece îmi ofer mai multe posibiliti,
cum ar fi vizite la muzee, evenimente caritabile, concursuri antrenante,
activiti care îi ,,modeleaz“ aptitudinile i dezvolt caliti precum: rbdarea,
curiozitatea i iscusina. La coal, profesorii dezvolt în inimile copiilor, dorina
de a înva i de a deveni versiunea lor cea mai bun!
Pentru mine, coala înseamn dezvoltare i perspectiv. Aici se pun
bazele pregtirii pentru via, sub toate aspectele sale: profesionale i nu
în ultimul rând, personale. Aici învei, pentru a deveni un OM destoinic, s
druieti din energia ta, din timpul tu, pentru dezvoltarea ta i pentru a
veni în sprijinul semenilor ti.
8 9
”Decizia de a srbtori, la 3 martie, Ziua Internaional a Scriitorului, a fost
adoptat la cel de-al 48-lea Congres internaional PEN Club, care s-a desfurat
în perioada 12-18 ianuarie 1986. PEN Club a fost înfiinat în anul 1921, la Londra.
Denumirea acestei organizaii, abrevierea PEN, se descifreaz prin: Poets – poei,
Essayists — eseiti, Novelists — romancieri. Ideea înfiinrii Clubului respectiv
aparine scriitoarei engleze C.A. Dawson Scott, iar primul preedinte al PEN Club
a fost John Galsworthy. PEN Clubul Român a fost creat in 1923 si l-a avut printre
iniiatori pe Liviu Rebreanu. Rzboiul rece, dar si “pcile reci” survenite sporadic
în anii comunismului au întrerupt activitatea PEN Clubului Român. Dup 1964,
PEN Clubul a existat din nou, formal, fr a avea i posibilitatea s funcioneze.
Preedintele PEN Clubului Român in anii ’70 a fost poetul Geo Dumitrescu. La 11
septembrie 1990, Centrul PEN Român rentea, într-o edin la care au participat
cei mai reprezentativi scriitori români.”
https://evz.ro/1085195.html
În Liceul Teoretic coala Mea, data de 7 noiembrie este dedicat scriitorilor de
pretutindeni, elevii de toate vârstele fiind supui unor provocri prin intermediul
crora diverse opere celebre primesc o nou interpretare ce reflect viziunea i
universul creativ proprii fiecrui participant.
Anul acesta, cei doi scriitori care au oferit o tem de gândire atât elevilor din
gimnaziu, cât i la nivel liceal, sunt Mircea Crtrescu i Max Blecher. Dei
corespund unor perioade relativ îndeprtate una de cealalt, ambii artiti aparin
literaturii române de referin, fiind recunoscui internaional.
Supranumit ,,Kafka al românilor”, Blecher (1909-1938) a împrtit fr ezitare
destinul su tragic în scrierile sale, majoritatea autobiografice. La doar 19 ani, acesta
a fost imobilizat pe spate, având coloana vertebral atacat de Morbul lui Pott i
trindu-i astfel ultimii zece ani din via scriind în aceeai poziie în care dormea,
mânca i citea. ,,Prim-poet (chiar daca contestat) i prim-poetician al generaiei
80, Crtrescu este unul dintre cei mai ofensivi promotori ai postmodernismului.
Poezia sa, baroc, opulent, debordând de inventivitate, recupereaz realul i
biografia, contingena si persoana, într-un proiect imaginativ feeric ce transforma
notatia bruta in viziune.”
Evideniind teme i motive ale operelor ,,Întâmplri din irealitatea imediat”,
aparinând lui Max Blecher i REM de Mirecea Crtrescu, fiecare dintre noi a avut
ocazia s creeze o pictopoezie care a urmat, în cele din urm, s fie admirat i
premiat de ctre juriul antrenat i deosebit de atent la detalii.
Bara Raluca-Ana, clasa a XII-a
Care este materia preferat i de ce?
Daria-Maria Pop, clasa a VI-a A
Materia mea preferat este Limba Român, fiindc m duce într-un univers
imaginar, unde fluturii de hârtie zboar i unde norii de zahr nu se pierd.
Este materia la care profesorul m îndrum pas cu pas. Multe materii îmi
plac, dar aceasta face parte din sufletul meu, deschizându-mi inima spre
misterele literaturii.
La început, evenimentul Zilele Scriitorilor nu reprezenta mare importan. Era
doar o alt activitate menionat la Assembly, cruia nimeni nu-i acorda o atenie
prea mare. Îns cum de totui s-au adunat aa multe pictopoezii in final?
Muli ar rspunde simplu: insistena doamnei profesoare. Ar fi nedrept s
negm- pân la urma urmelor, este i acesta un motiv. Îns cu siguran nu
este singurul.
Este adevrat, doamna profesoar a insistat s realizm proiectul, dar pentru
mine personal, acest aspect nu a avut o mare contribuie la poezia mea. Ce
m-a determinat s realizez acest proiect i de ce?
Nu era obligatoriu, ce-i drept. În mod normal, dac nu e obligatoriu, nu îl
fac. Dar, uitându-m puin înapoi, cred c ce m-a convins s realizez aceast
poezie a fost chiar atmosfera de la ore. Aerul linitit al orelor de limba român
a fost într-atât de frumos i de calm, încât nu puteam s-l trec aa uor cu
vederea. ,,E doar un proiect. De ce l-ai face?’’ m întrebam. Ei bine, nu-mi
plcea gândul c toate acele ore relaxante ar fi fost pentru nimic. Aa deci,
mi-am propus s o fac, într-un final.
Ce era aa special la atmosfera despre care tot vorbesc? Probabil chiar simplitatea
orelor în sine. Unii citeau, alii scriau poezii, ceilali desenau felurite forme legate
de textul lui Mircea Crtrescu. Era o linite atât de plcut, un spaiu perfect
pentru a-i lsa imaginaia s zburde. Toat lumea prea s judece la fel.
ARTICOL ZILELE SCRIITORILOR - MIRCEA CRTRESCU -
Catinca Lazr-Ioana, clasa a VII-a B
În final, cred c orele de limba român au contribuit foarte mult la determinarea
elevilor de a face acest proiect. Cred c vorbesc pentru muli când spun c mi-
ar plcea mai multe ore de acest fel- pur i simplu pentru atmosfera oferit!
Acum mai rmân doar premiile…
Catedra de limba român a organizat în perioada 22-29 octombrie în cadrul
evenimentului Ziua Scriitorilor un concurs de pictopoezie, având ca repere
pe Mircea Crtrescu la gimnaziu (un fragment din Rem) i pel Max Blecher
la liceu (un fragment din Întâmplri în irealitatea imediat). Copiii au avut
la dispoziie o sptmân pentru a crea o pictopoezie pe baza textelor
propuse. Ateptm cu nerbdare desemnarea câtigtorilor ce va avea loc
pe 1 noiembrie. Acetia vor putea câtiga ase premii surpriz.
Câtigtorii premiilor Ziua Scriitorilor sunt:
La gimnaziu
La liceu

Copiii iernii mor uor
Neaua alb s-a aezat
Pe copaci i-a îmbracat,
De frig, i-a îngheat.
Fulg de nea Baciu Matei, clasa a VIII-a B
Simt briza mrii în fa, iar încet, încet observ rsritul cum urc pe ap.
Lumina puternic a celui mai mare bec îmi lovea corpul din toate direciile.
Stelele din galaxia ochilor mei dispar una câte una, ateptând venirea lunii
pentru a apsa întrerupatorul.
Aud valurile sprgandu-se pe nisipul pur al plajei i nostalgia crete
odat cu viteza lor. Înot în atmosfera de melancolie a dimineii i zbor
în tristeea oceanului.
M cutremur pe nisip i mor încet pe interior, capul îl aez lin pe mal. Apa m
îmbrieaz i m trage spre ea, iar vântul m arunc departe în ocean.
Înot printre valuri, tremurând de frig. Doar imaginea globului de foc m poate
înclzi. Razele m îmbrac în foc i-mi strpung corpul de ghea. M apropii
uor, uor spre salvarea mea, ceea ce m va elibera de tot ce-i ru i rece.
Pot simi cum mâna de foc a soarelui m trage spre ea, dar o dat ce ajung
la luceafrul meu, vântul m duce înapoi pe plaj, apa m arunc pe nisip i
realitatea m trezete din lumea mea.
Soarele i realitatea Baciu Matei, clasa a VIII-a B
12
Toat strada este plin
Brazii sunt împodobii
Cu luminie sclipitoare,
Feerie de iarn Flavia Alexandra Comnici, clasa a VII-a C
Norii argintii
i se aterne pe ara toat
Învelind pdurea moart...
Ascultând la zurgli.
S nu ajung la soarele de foc
Ca s moar topit pe loc.
Iarna Fulgului Marius Cosma, clasa a VIII-a B
16 17
Matei Culcea, clasa a VIII-a B
Era o zi plictisitoare de toamn.
Eram la bibliotec. Trebuia s caut date despre poetul Mihai Eminescu. M
deplasez pe lâng prfuitele rafturi pline de informaii.
Pe când m plimbam, gsesc o carte pe jos. O ridic. Titlul crii este
,,Aventura bizar a lui Jonathan Joestar’’. M aez pe un scaun i încep a citi.
-Capitolul 1,Aventura începe, am descifrat eu.
Dintr-odat, toat biblioteca este cufundat în bezn. M aflu acum într-o
alt bibliotec. În faa mea vd un glob de cristal. De curiozitate, ating
obiectul .O voce puternic se aude:
-Bun venit în biblioteca timpului, cititorule! Atinge globul de cristal i te vei
teleporta pentru o scurt perioad de timp unde vei dori.
Am ales vremea lui Mihai Eminescu. Am putut vedea cum poetul a publicat
Luceafrul, cum s-a întâlnit cu prietenul su Ion Creang i cum s-a întâlnit
cu Veronica Micle. Dar,dup un timp, totul a devenit negru din nou.
Eram iari în bibliotec. În mân aveam o carte care se numea ,,Istoria i
viaa lui Mihai Eminescu’’.
Am ieit din camer. i m gândeam la globul de cristal i la vocea misterioas…
O întâmplare la bibliotec Erik Stumer, clasa a VIII-a B
Camera mea este curat,
Are multe cri
Care îi ine companie.
Aadar, camera mea frumoas este,
La fel ca într-o poveste.
Cu zâmbetul pe buze, am deschis larg fereastra camerei i am primit uor
înfrigurat adierea îneptoare a vântului de toamn. M uit lung în zare i
observ frunzele ruginii care îi încep cltoria ctre solul zgribulit. Toamna se
aterne uor nesigur asupra sufletului meu i m simt copleit de puterea sa.
Ploaia mrunt m îndeamn s merg la un geam de unde pot privii cu un
ceai fierbinte în mân, stropii care danseaz pe rapsodia vântului. Copacii
dezndjduii lsându-i straiele la cheremul toamnei, stau înirai pe
marginea drumului. Fiinele care dau via cerului vegheaz asupra micrii
nesfrite a creaturilor cuvânttoare printre care m aflam i eu, ca un ac în
carul cu fân.
Puterile îmi scad pe timp ce ziua trece, iar luna restpânete regatul
tabloului autumnal. M cuprinde o stare de oboseal, iar ochii mi se închid
suav ca soarele care dispare de pe bolta cereasc.
18 19
\ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \
Ziua mea a început cu o drumeie în pdurea de lâng satul strbunilor
mei. Razele soarelui se reflectau prin crengile copacilor, împrtiind o
lumin difuz asupra frunzelor de culoare ruginie. Dealurile împdurite ne
încânt ochii asemeni unui tablou dintr-o pictur impresionist.
Animalele îi fac provizii pentru iarna grea ce bate la u. În natur , lipsete
acum cântecul melodios al psrilor .Copacii lungi ca nite coloane ale
infinitului protejeaz padurea i secretele acesteia.
Crengile pocnesc la orice atingere.Aceast amintire va fi mereu în sufletul
meu, deoarece împreun cu mine erau i cei mai buni prieteni ai mei. În timp ce
alergam prin pdure, picioarele ni se afundau în covorul multicolor al frunzelor.
Mirosul pe care l-am simit va rmâne impregnat în amintirea mea.
Aceasta este pdurea în care anotimpul autumnal îi face prima oar simit prezena.
PDUREA MAGIC Deea Niculescu, clasa a VII-a C
Soarele apune încet, încet pe bolta aurie. Întreg pmântul este acum acoperit
cu o mantie de cupru. Copacii ,ca nite nluci, acoper bolta cereasc i sunt
goi-golui.
Frunzele armii cad peste pamântul înc umed de la stropii de ploaie i pe
geamurile cristalizate ale caselor gri i mohorâte. Stolurile de psri se zresc
pe cerul acum înstelat. În linitea apstoare se aude doar zgomotul fcut de
stolurile agitate care nu îi gsesc somnul.
Datorit stelelor strlucitoare se poate observa umbra copacilor vetejii.
Frunzele sunt ca o mantie care o înconjoar pe împarteasa toamn i fonesc
la orice atingere suav a vântului. Timpul, leagnul speranei, este fluviul din
care cu toii pescuim.
2120
i zpada se aterne.
Mirosul de mâncare
Cu putere revine
Dup atâta ateptare.
Bulevardele prind culoare
Bucuria orenilor fiind din ce în ce mai mare.
Familiile de Anul Nou se adun
S petreac timp împreun,
De la srbtori i de la Crciun.
Venirea sezonului rece Dermengiu Andrei Noah, clasa a VII-a C
Care este materia preferata i de ce?
Grecu Diana, clasa a VI-a A
Profesora mea preferat este cea de român. Are prul rocat, ceea ce mi se
pare diferit i se poart foarte bine, tie când s ne certe i când s ne alinte.
Când nu tii, te susine i te îndrum. Mi se pare c pred foarte bine i se
înelege foarte uor ce pred. Face ora interactiv când trebuie i scriem
mult sau puin, depinde de lecie.
Toi profesorii sunt buni, dar aceasta m-a facut s îmi plac româna i m
inspir i m încurajeaz mereu.
Fulgul mic i plpând
Se aterne pe pmânt
Ninsoarea care vine-ndat.
Brazii îi spun nravul
Împodobii cu nite perle
Care-s pline de stelue.
Toi flcaii se grabesc
Care vine în zadar.
Aventura unui fulg de nea Eva Lepdatu, clasa a VIII-a B
22 23
Hai, dezghea-i inima!
Decembrie Ghilina Ilinca, clasa a VII-a C
Dac ar fi s numesc un loc unde ar trebui ca toi oamenii s mearg, acela
este Castelul „Digital”.
Numele spune totul. Castelul Digital conine cele mai noi lucruri fcute s
te in ocupat i în acelai timp fericit. Cea mai cunoscut camer din acest
castel este camera VR. Cum intri în aceast camer, aceasta ia forma locului
unde ii doreti tu s fii în momentul acela. Poate reprezenta chiar i cele
mai mici detalii! S te fac s te simi minunat, ca într-un film 6D, doar c
mult mai aproape de realitate.
În opinia mea, cea mai tare invenie de acolo este un aparat prin care poi
s simi în gur gustul oricrei mâncri. Simi cele mai plcute gusturi i nici
nu trebuie s-i faci griji c-i va veni ru dup aceea.
Dar nu doar castelul, ci i traseul pân la el este uimitor. Acesta este
înconjurat de o cascad cu ap cristalin ca diamantul, o pdure de un
verde arztor cu mii de vieuitoare blânde i drgue. S nu mai spun de
munii care îl înconjoar. Sunt de o mrime nemaivzut i fac acest loc
unul de neuitat.
Cea mai bun parte este c nu e nimic virtual. Totul este real. Foarte greu
de crezut, dar aa este. Castelul este situat la o altitudine de 300 metri, deci
apusul soarelui este mai frumos ca orice pe lumea aceasta. Nici un artist,
oricât de bun ar fi el, nu ar putea picta un apus mai frumos ca cel de acolo.
Aa este!
Castelul digital este unul dintre cele mai frumoase locuri. Îmi place foarte
mult cum acesta îmbin lucrurile virtuale cu frumuseea din realitate i
recomand oricui s vin!
Totul este pregtit,
Crciun fericit v dorim,
24 25
S-a aezat un fulg de nea,
S vad dac totul e bine
Pentru marea cucerire.
Btut de vânt
Scuturat din ceruri,
Strignd, clare:
Amintirile Anastasia Gorea, clasa a VIII-a B
M plimb pe bulevardul aglomerat, simind adierea friguroasa a vântului
ce bate din cauza sutelor de maini ce trec neîncetat . Fcând dreapta pe o
strdu neatins de nimeni i populata doar pe psrile singuratice. Simt
o atmosfer de linite, departe de toat aglomeraia creat de noi. Miros
un fel de arom de cafea, dat fiind c am trecut pe lâng o cafenea. Copacii
pictai în alb schimb aspectul strduei i vd nite magazinae colorate ce
îmbinate, creeaz o imagine vizual superb. M-a prins ploaia ce uor, uor
se transform într-o furtun. Stropii mici i reci m mângâie pe obraji i simt
cum rcoarea m cuprinde prin fiecare secund ce trece, Intrând în cldirea
uria unde lucram, se vd picturile transformându-se în fulgi. Admir
stelele de ghea scuturate din vzduh ce m fac s m simt melancolic,
amintindu-mi de copilria bucuroas.
Natura ingheat de gerul npraznic m face s- mi simt sângele ce îmî
inghea în vene ce m trezea la realitate.
26 27
Cu Mo Crciun o s facem contact
Vizual sau prin telefon
Dup masa de Crciun
Opt zile de decembrie încrcate
Pân sosete Mou’ cu sacul plin
de toate
Nu te cred, mai sunt doar apte
Zile pân la Crciun,
Colinde pentru mou’ bun.
Mo Crciun de capstru-l trase
Pe Rudolph cel mult iubit
Cu nasul rou i turtit.
Bradul e deja împodobit,
Mo Crciun parc-i srit din tun,
Mai sunt cinci zile pân la Crciun.
Mai sunt ca zile patru,
Mo Crciun e pe ecran la teatru.
i pe al meu televizor
La-ntrerupt acest colindtor.
Din zare s-aude-un clopot,
Oamenii cauzeaz mare tropot,
Mai sunt doar dou zile-ntregi
Pân se bea vin de Bucegi,
Mâine e ajunul
i poimâine Crciunul.
Mo Crciun începe drumul
Cele zece zile pân la Crciun
Ana-Maria Grigore, clasa a VII-a C
Am ochi albatri
Am buze roii ca de vat
Pe care le-ar pupa orice fat.
Am prul ca de puf,
Zici c-ar fi un stuf.
Înlimea mi-e mai mult ca perfect,
Mi se pare c m reflect
Ca pe o oglind,
Am muchii de piatr,
Arat ca o grenad,
Am lentile de vedere,
Este o mare plcere.
i în toate-s iscusit.
28 29
Era o diminea minunat de iarn . Împreun cu mama mea, am decis s
mergem la biblioteca din centrul oraului pentru a m relaxa puin dup
examen Când am ajuns, m-am îndreptat spre raionul cu cri despre echipa
naional de fotbal, supranumit i TRICOLORII. M-a pasionat fotbalul de mic, de
când tatl meu a spus primele lui cuvinte la televizor, fiind comentator sportiv.
Am luat cartea cu Campionatul Mondial din 1994 care a avut loc în Statele
Unite ale Americii. Hagi, Dumitrescu, Stelea, Lupescu i multe alte legende
din GENERAIA DE AUR fceau cartea mai interesant i emoionant prin
discursurile lor. Pentru un moment am crezut c am intrat în carte, auzind
juctorii cum îmi vorbesc. Am închis ochii. Când i-am redeschis, l-am vzut
pe Prodan în faa mea, vorbindu-mi despre echipa naional i despre joc.
Am fost atras de frumuseea crii, dar mi-am dat seama c nu poate fi
adevrat, deoarece fundaul ne prsise acum un an. M-am frecat la ochi i
am pus cartea la locul ei.
Am ieit din bibliotec, dar înc nu îmi ddeam seama de un lucru. Oare ce
sentiment era în inimile juctorilor pe teren? Am redeschis ua, m-am întors
i m-am trezit printre fanii români în 1994 la meciul cu Columbia din grupe.
Nu mi-a venit s cred ce vzusem atunci. Era golul splendid al lui Gic Hagi
în poarta columbienilor. Fanii români erau emoionai , deoarece tiau c
echipa favorit poate obine calificarea în optimi. Valderama i restul echipei
erau dezamgii de prestaia artat, în timp ce juctorii români srbtoreau
golul splendid marcat de Hagi.
Am simit o mân ce m atingea. Era doamna bibliotecar, întrebându-m
de ce stau cu faa în carte i de ce strig: Hai România! I-am spus doamnei
c este o poveste lung care poate s fie îneleas doar de cei ce iubesc
fotbalul, de cei ce îl triesc cu adevrat.
Mondialul printre cri Alexandru Mocanu, clasa a VIII-a B
Stelue argintii Nechita Robert, clasa a VII-a C
E afar i tot cade,
Creând o plapum mare
i stelue ele formeaz,
Pe moul îl vestesc,
Când steluele zresc,
La foc i cldur,
Sau chiar sub ptur.
Cu fratii tai noi?
Azi vii, maine pleci
Iar apoi apari din senin,
Asternandu-te lin.
Aventura unui fulg de nea Niu Sedan-Andrei, clasa a VIII-a B
Esti vestitorul iernii
Si aducatorul zapezii.
Minunata si mica.
Focul arde linitit.
Deodat s-a vestit
Venirea iernii negreit
Iar afar neaua-i groas.
Hai copii la dedelu,
Lâng foc s ne-nclzim!
31
Eu sunt pregtit din noiembrie
Pentru luna decembrie,
O micu insul,
Cum îi las lui biscuii
Sau zânei dini,
Crciunul a venit,
S-l vad toi stenii.
Precum costumul lui Mou.
i dechid cadouri,
3332
O, toamn drag! Cât de mult mi-ai lipsit, dar în sfârit ai venit. Ateptarea
a fost îngrozitoare, dar a meritat din plin. Dar, de ce stai doar trei luni?
Este un timp mult prea scurt.
Minuniile i bogiile tale nu pot fi apreciate destul. Tu eti blând când
trebuie i aspr când se cuvine. Niciun anotimp nu se poate ridica la nivelul tu.
O, toamn drag, cât eti de frumoas i de puternic! Toi copacii se
dezvluie în faa ta, iar pmântul tare ca piatra devine moale ca apa. Dar,
nu îi este mil de bietele psri pe care le alungi din cuibul lor? Ele nu
au nicio vin i pentru c le creezi acest discomfort ele te consider un
duman. Oamenii au preri diferite despre tine. Tu eti anotimpul care ne
coace merele, perele sau eti anotimpul care înjunghie natura. Oricum eti
considerat, eu mi te amintesc ca i prima oar: minunat!
Sper s nu uii niciodat de mine, o, toamn drag!
Toamna, cunotina mea drag
Este noapte. Uluitorul i nobilul soare s-a dus la culcare.
Stau treaz la geam. Privesc, privesc i iar privesc misteriosul cer. Luna,
frumoas ca o fat vegheaz cerul cel nemrginit. Mândr i grandioas, ea
se plimb pe infinitul trâm negru ca abanosul. Oriunde m-a ascunde, ea
mereu m-ar vedea.
În fiecare noapte m gândesc cum s ajung la ea. S ajung în locul unde
numai zeii ajung. S ajung la regina mea.
Micii ostai ai cerului strlucind cu armurile lor de cristal, plutesc în jurul ei,
pzind-o de aceia care vor s o rpeasc.
În timpul zilei cele dogoritoare meteresc o scar, o scar pân la ea.
Noaptea îi vorbesc, o admir ca pe un diamant. De fiecare dat când urc
scara, ea parc se îndeparteaz mai mult de mine. Parc ea nu m-ar vrea.
Dar eu tot m uit la ea i tânjesc s m in în brae. Oare te voi îmbria,
lumina mea?
O iubire neatins, un infinit de sperane… Erik Stumer, clasa a VIII-a B
34 35
Toat lumea o folosete,
Fr ea n-am exista,
Noi i lumea asta,
Toat lumea o preuiete,
Niciodat nu se învechete.
Comunicarea fr sentimente
Cuvintele pot fi bune, dar i rele,
De aceea trebuie s avem grij cu ele.
Ele pot provoca i durere,
Dar în acelai timp plcere.
i aa ca s încheiem acest comunicare,
V îndemn s vorbii deschis,
fr ezitare!
Comunicarea Luca Petrior, clasa a VI-a A
Astzi, 15 ianuarie 2019, elevii Liceului Teoretic coala Mea au srbtorit ziua
poetului Mihai Eminescu prin activiti derulate în cadrul orei de limba i
literatura român.
Cele dou doamne bibliotecare ale colii noastre au mers la ore i le-au
vorbit copiilor despre ceea ce înseamn Mihai Eminescu pentru cultura i
societatea româneasc.
Totodat, le-au artat elevilor un filmule pe baza cruia acestora li s-au
adresat întrebri pentru a verifica înelegerea noiunilor prezentate.
Ulterior, elevii au citit poezii diverse poezii eminesciene i i-au dat cu
prerea în privina semnificaiilor acestora. Nu s-au sfiit s pun întrebri i
s-i exprime liber opiniile.

Pe-un Eminescu anume.
E cel pe care îl vom scrie
De-atunci i pân n-om mai fi.
Tu, Eminescu, venic eti,
Cci poezia este via,
i n-ai rmas de ghea.
i de ne natem înc-odat,
Cu-n Eminescu ne-am ales,
Pe cer Luceafrul se-arat
i Eminescu de rostim
Tu, Eminescu, eti distins,
Luceafr venic, nu pretins!
Ce?
CUM?
da!
Jocul este în culori
Fetele stau i lucreaz
Pentru Jocul ce urmeaz.
i dorina i-o va îndeplini.
Stând pe tron i dirijând
La spectacol dansând.
Ningea ca într-o poveste,
Lsând totul fin
Pan se termin a lor soart.
Toi se feresc,
Sclipete ca o stea,
i este ambiios.
Care parc îi optea.
Pe un trâm cuprinztor,
i îndat fulgul uimit,
De zâmbetul zânei, el este vrjit!
Fulgi de nea Tnase Sabina, clasa a VIII-a BTronul maiestuos ateapt,
Pentru fiecare fat,
i pe toate i le va însoi !
În jocul imaginar,
Care te ajut s scrii o poezie!
37
39
Uor, uor se adun
Fulgii s danseze împreun,
Te-ateapt, noapte de noapte s revii,
Cu fular de nea i adieri uoare...
Si gândurile mele încep s zboare.
Iar soarele cu ale sale raze fierbini
Fulgii plpânzi îi scoate din mini
i-n ape iroaie ei se topesc
i inima mea mi-o rnesc.
Mirajul fulgilor Daria Vicol, clasa a VIII-a B
Iarna a aprut, încet-încet
Încet-încet s-aprinde o lumini,
Încet-încet, toat lumea e aprins,
Încet-încet, apare-n zare-un verde,
Încet-încet, Mo Crciun apare,
Încet-încet, bradul e împodobit,
Încet-încet, lumea o înveselesc,
Încet-încet, zpada se aterne,
Încet-încet, omul de zpad prinde via,
Încet-încet, omul drnicia o înva,
Încet-încet, clopoeii-ncep s sune,
Încet-încet, elfii treaba i-au fcut,
Încet-încet, sacul de cadouri e umplut,
Încet-încet, apare un cadou sub brad,
Încet-încet, se vede cerul înstelat,
Încet-încet, tristeea de peste tot se stinge,
Încet-încet, un fulg pe geam se prelinge,
Încet-încet, omtul s-a aternut,
Încet-încet, iarna a aprut!
VACAN ÎN ARA ZEILOR Deea Niculescu, clasa a VII-a C
Vara acesta am vizitat unul dintre cele mai frumoase locuri din întreaga
Europ, am fost în insula Lefkada.
Acolo, într-o noapte, am avut norocul sa vd un eveniment astrologic rar, eclipsa
total de lun, când am putut vedea i planeta Marte, fapt care m-a fascinat.
Marea turcoaz m-a vrjit din primele clipe. Pljuele mici i pitoreti
mângâiate de razele soarelui, aveau nisipul de culoarea aurului.
Mâncarea delicioas, cu specific grecesc, parc m purta în alte vremuri.
Valurile mrii înspumate m-au plimbat cu barca prin multe locuri ascunse.
Soarele ne zâmbea, pescruii se înlau parc dansând pe bolta senin.
Aceasta este o prticic din Grecia , leagnul civilizaiei europene, o ar
minunat, în care a reveni oricând cu o mare plcere în suflet.
42 43
Crciunul a sosit,
Mo Crciun,
Eu te voi veghea s tii,
Îi pun lapte tot ce vrei,
Îns eu te rog frumos
S-mi semnezi aici pe co!
Copilria este unic,
Este ca o floare,
Copilaria este frumoas,
Deoarece în asta const frumuseea.
Copilria
La Polul Nord am plecat
i bomboane am mâncat,
Cu Moul m-am jucat,
Iar cadouri am furat.
Crciunul e frumos,
i-n noaptea aceasta,
Pe la ferestre,
Apar cadourile miestre.
Lumea e de ghea
Prin fum!
44 45
Crciunul este o srbtoare
Care este foarte mare
i ne face fericii,
Când noi suntem adormii,
S nu dea un cadou bun.
Apoi cu cadouri ne jucm
i ampanie bem,
clasa a VII-a C
Eu nefiind un om matur în toat regula, nu pot spune c sigur o s devin
când o s fiu mare exact ce imi doresc acum. Dar voi da totul pentru a reui.
Ca s înelegei la ce m refer, visul meu este s devin un actor foarte
cunoscut la Hollywood. Sun aproape imposibil dar totul se poate realiza
atunci când ai voin i un obiectiv anume.
Am început deja s m înscriu la unele cursuri de actorie. Nu toate au
meritat, dar unele chiar m-au ajutat. Prima burs pe care am luat-o a fost
prin clasa a 3-a, când am mers împreun cu colegii mei la un concurs numit
Mark Twain, cu piesa „Hainele împratului”. De atunci am tiut c am un
viitor strlucit în actorie i am vrut s m fac actor.
Ce m pasioneaz foarte mult la actorie este c pot socializa i cu ali
oameni. Nu trebuie s învei 12 ore pe zi, trebuie doar voin, talent i un
pic de noroc. Sunt convins îns c norocul i-l faci singur, aa c, cu mult
antrenament, în curând voi ajunge pe covorul rou.
46 47
Era o diminea vesel de var. Soarele ardea în lumina galben, psrelele
cântau voioase prin copaci iar copiii alergau bucuroi.
Numai eu eram trist. În sinea mea se auzeau tunete i se vedeau fulgerele
cum cuceresc ultimul strop de bucurie i speran.
Prinii m-au luat de acas, de la “încrctorul” meu de bucurie.
Stteam cu nasul lipit de geamul fierbinte al mainii, în timp ce mama
încerca s m înveseleasc.
Tata, îndreptând volanul spre stanga, a facut o curb foarte periculoas.
În fa era o cas veche, plin de guri, cu o grdin cu iarb i flori uscate.
Tata a oprit maina i i-a dat centura jos.
Fratele meu a srit din main i a fugit spre ua de la intrare, bucuros.
Când l-am vzut zâmbind am simit o cldur în inim, ceea ce m-a fcut
pentru o clip fericit.
Am intrat. Era întuneric pentru c lumina abia se înfia prin ferestrele mici.
Casa avea dou etaje. Am urcat scrile cu atenie pentru c unele trepte lipseau.
Tata a deschis o u neagr, a dat la o parte perdeaua rupt iar apoi a
deschis din nou o u, alb.
Înuntru se afla un pat alb cu o mantie strlucitoare, un covor plin de puf
roz i o mas cu o oglind fermectoare. Din spatele unui perete s-a ivit o
doamna îmbrcat într-o rochie pân la pmânt, cu prul alb.
-Bunica!
Vântul uiera încet, mângâind iarba fraged i gâdilând frunzele. Florile
îi scutur coroana regal i mici cristale de ap ating iarba. Soarele timid
iese la joac; ia de mân pe un nor dar strânge prea tare i plânge. Copacii
adormii se trezesc uzi, iar fluturii se supar i cad. Soarele se ruineaz i
se îmbujoreaz; ploaia proaspt czut se usuc, copacii se leagn uor i
adorm înapoi, florile încep a dansa i lacul se bucur de cldur.
Iarba se aranjeaz; florile îi rsfir petalele iar micile omizi îi fac curat în
csue. Lacul se bucur; broscuele ies pe nuferi, petii danseaz fericii,
iar libelulele bâzâie voioase. Pdurea se pregtete; copacii îi aranjeaz
coroana, tufele îi ivesc bijuteriile roii ca rubinul i cele albastre ca safirul, iar
animalele îi decoreaz csuele i se adun în lumini.
Soarele îi aterne mantia din aur peste pmânt; noriorii se usuc repede i
îi aranjeaz prul.
Toi sunt în ateptarea vestiilor oaspei. Se uita ba în dreapta, ba în stânga,
iar la sfârit în sus.
i iat; mult ateptaii oaspei au sosit în final. Alunec elegant prin azurul
limpede al cerului ca nite clrei regali. Psrile au sosit, aducând un
cadou mult ateptat: primvara. Copacii se scutur de fericire; iarba aplaud;
broscuele orcie; animalele danseaz; lacul îi scutur pelerina de
diamant; soarele râde cu mare pofta iar frunzele zâmbesc.
Frunzele zâmbesc Duca Ioana, clasa a VII-a B
4948
50 51
Soarele s-a strecurat prin geamul din camera mea. Razele sale m-au
mângâiat pe fa, încercând s m trezeasc din visele mele. Uor, uor,
m-am trezit. Aveam patru ani pe atunci, iar eu de abia ateptam s urc pe a
pentru prima oar!
Am deschis geamul i m-am uitat peste copaci i casele vecine. Am simit
aerul curat de munte. Tanti Bica, vecina noastr, care locuia în faa casei
mele, se plimba cu Cookie, btrânul câine, adunând merele proaspt
crescute. Eram atât de cuprins de privelite, c nu am auzit cum bunica
mea m striga la mas.
Am revenit din nou la realitate de abia la al treilea <<Vino jos!>>. Repede,
mi-am tras hainele pe mine i am coborât în grab pe scri. Pân în aceea
zi, mereu priveam cu gelozie cum copiii mai mari clreau caii frumoi prin
pdure. Iat c venise i rândul meu!
Eram nerbdtoare s clresc, aa c am mâncat micul dejun în grab i
am zbughit-o afar. Cealalt bunic râdea i-m zicea c nu trebuie s m
grbesc aa de tare, deoarece caii nu pleac nicieri. Eu nu eram aa de
sigur. Am luat cu mine morcovi i zahr, ca s-i recompensez dup prima
noastr plimbare.
În sfârit, am ajuns la pensiunea unde se aflau animalele. Am fost
întâmpinai de Costi i Cerasela, proprietarii cailor i noii mei antrenori.
Fratele meu, dei îi era fric i nu voia, s-a urcat pe Leda, o iap mai blând,
iar eu am înclecat-o pe Mândra, o iap frumoas.
Prima mea plimbare pe cal a fost minunat. Am trecut pe lâng râul rapid i
printre copacii falnici. Era foarte frumos s m uit de pe cal la pdurea ce m
înconjura. M-am simit foarte bine i voiam s clresc din nou.
Aa c, în fiecare var, în fiecare sptmân din vacana la munte, mergeam
cu Mândra, Leda i Andrei prin codru. Iubirea mea pentru cai a crescut foarte
repede, îns Andrei nu prea deloc entuziasmat când îi ziceai c mergem la
clrie. Mie îmi plcea s îi îngrijesc i s stau alturi de ei oricând aveam ocazia.
Cerasela, vzând c eu i caii avem o conexiunea puternic, a hotrât s m
învee cum s comunic cu ei. Mi-a explicat c ei sunt ca oglinda, îi îneleg
emoile, i, dac nu eti concentrat i calm, s-ar putea s devin agitai. M-a
înv s controlez caii i cum s procedez cu ei, iar eu voiam s o ascult i s
o urmez pentru a deveni o clre bun.
Dup ceva ani, am primit o veste proast. Cerasela i Costi s-au desprit,
iar caii aveau s mearg în Suedia cu Cerasela, iar Costi avea s continue
s administreze pensiunea din Cheia. Eram puin dezamgit, dar eram
mulumit de ceea ce m învase.
Eu nu am renunat la pasiunea mea pentru cai i un an mai târziu mama
m-a dus la un club de clrie în Bucureti. Era un loc vechi, destul de murdar,
dar mie îmi plcea deoarece toat lumea era foarte primitoare i drgu.
Acolo, am avut un antrenor cu care m-am îneles foarte bine, domnul Sorin
Soveja. Am clrit un an pe Honey, un cal mic i drgu, cu care am creat
o conexiune foarte puternic. Era un cal energic, încpânat i care putea
s fie foarte lene. Cu ea am mers la trap de prima oar, cu ea am mers la
galop, cu ea am srit de prima oar i cu ea m-am înteles cel mai bine. Eu
îi ddeam jos aua i îi ddeam morcovi dup antrenamentele lungi. De
asemenea, îi cunoteam foarte bine i pe câinii domnului Sorin. Bubu, un
bastet mare, cruia îi plcea noroiul, Adolf, un Fox Terier zpcit cruia îi
plcea s alerge i ali câini mici i btrâni.
Copilrie în a Alexandrescu Sofia, clasa a V-a A
5352
Prima oar când am srit peste un obstacol, in minte c era o sear rece i
era târziu. Din galop, m-am îndreptat spre barele de lemn. Inima mea btea
repede, deoarece nu eram sigur c voi putea reui. Ne apropiam cu vitez,
am închis ochii i... am srit! Eram foarte fericit i mândr c am putut s fac
ceva care mi se prea imposibil.
Pe lâng toate succesele, am avut i eecuri, deoarece nimeni nu este
perfect. O dat, mergeam cu Honey prin manej, acolo unde ne antrenam,
la galop. Domnul Sorin mereu îmi spunea s nu stau aplecat pe dinafar,
mereu pe interior. Eram foarte relaxat i într-o clip de neatenie, mi-am
pierdut echilibrul i am czut pe nisip. Nu am pit nimic, în schimb m-am
ridicat i am înclecat-o pe Honey din nou. Nu voiam s m las descurajat
de o singur cztur!
Dup un an de pregtire, antrenorul meu a considerat c sunt pregtit s
încalec pe Orlic, armsarul su de încredere, btrân dar aprig. Avea pielea
neagr i frumoas. Cu el am clrit câteva luni i am srit la obstacole, dar
dup a trebuit s ne desprim deoarece clubul s-a mutat în alt parte.
Doi ani mai târziu, eu am convins-o pe mama mea s m duc din nou la
un club de clrie. În fiecare sâmbt m duc la Eden Ranch, un loc curat i
frumos, parc din povetile despre relaia dintre aceste animale minunate
i oameni, cum ar fi „Black Beauty”. Calul meu este unul de culoare alb, pe
nume Favori. El este foarte „vorbre” i nu îi face plcere s fie singur în manej.
Antrenorul meu, pe nume Ionu, este un om foarte drgu i rbdtor.
M simt foarte bine acolo, deoarece aerul curat i privelitea este minunat.
Sunt mereu fericit s m duc pân la Eden Ranch, deoarece iubesc locul
acela de când am pit acolo.
Caiii sunt o parte importanta din copilria mea. Aveam ppui, cri, poze,
desene, poveti cu ei, iar faptul c am avut ocazia s-i cunosc de când eram
mic m-a ajutat s devin o clrea bun. Sper ca într-o zi s pot s sar
peste obstacole într-o competiie adevrat, alturi de Favori.
M trezesc dimineaa
S privesc marea...
Încerc s-mi fac loc printre firele aurii de nisip Încet... Shhh
Încerc s nu trezesc scoicile, nici umbrele,
nici pescruii
Iar gândurile erau departe ...
Auzeam linitea care domnea peste tot
i simeam briza racoroas care m fcea s simt c viaa e un dar.
Ascult marea ... Alexia Dragan, clasa a VII-a B
54 55
Tu eti mereu DO din gam,
Pentru c totul începe cu tine,
Chiar i dragostea pentru mine.
Am decis s srbtoresc,
i îi mulumesc pentru tot,
in la tine mai mult decât pot.
Toate inimile i le-a da,
i în noroi m-a sclda,
Pentru zâmbetul tu, mam,
Olimpiada nu e chiar grea,
Vino i vei vedea,
Este chiar i distractiv,
Dac te califici e bine,
C o s ai o prere bun despre tine, i, chiar dac nu te califici,
E bine c mcar încerci.
Mate, român i fizic,
Înc nu s-a inventat la muzic, Poi s încerci de toate,
Ca s ai foarte bune note.
-Deci, ce zici, vii la olimpiad? Va fi ca o cascad,
Curge mereu ctre note mari, Cam nehotrât îmi pari...
-C bine zici c par!
C dac iese un rezultat impar! -Pi, dac nu o dai,
De aici nu scpai!
-Bine, bine, o s merg!
Dar dac se întâmpl ceva, cu buretele nu terg! -Gata, am îneles acum,
Totul va merge sigur tun!
Olimpiada Clin Pdure, clasa a VI-a A
56 57
Copilria este lumea superb în care lipsete tristeea. Aici, li se citete
copiilor pe fa veselia, iar grijile nici macr nu exist, iar sufletele lor zboar
precum fluturii suavi în lumina cald a soarelui de primvar. Atunci când
te gândeti la copilrie primul lucru care ar putea s îi vin în minte este
mama: Zâmbetul ei cald m întâmpin de la primele secunde de via.
Povetile pe care mi le citea în fiecare sear mi-au deschis calea spre visele
frumoase. Pentru mine, mama a fost ca razele soarelui care m înclzeau
mereu: dreptul la o via bun i speran.
Dac lipesc cuvântul copilrie de buntate îmi amintesc de bunica. Zilele
însorite de var petrecute cu ea, mirosul teiului din faa curii care inunda
parc întregul ora. La fel i mirosul prjiturilor pe care le fcea din dragoste
pentru mine. i acum înc simt acel miros.
Copilria nu ar fi complet fr primii pai din viaa de elev, perioad în care
învtoarea noastr se strduia din rsputeri s ne educe i s ne formeze,
în funcie de aluatul pe care îl avea fiecare. coala rmâne un capitol special
din lumea copilriei mele, o etap plin de bucurie i împliniri.
Copilria mereu va rmâne un reper de fericire în viaa mea. Atât timp cât
voi avea în suflet o bucic din copilria mea fericit, cred c îmivoi pstra
un zâmbet pe fa, indiferent de încercrile prin care m va purta viaa.
Copilria Beloiu Astrid, clasa a VI-a A
Uite-l cum rsare,
Ele repede s-au dus
El începe s vad
i dorete s gseasc o fat
Care sigur îl ateapt.
coala acum a început
S dea rezultate
De prini ateptate.
i-a fcut buletin-
Ei s-au adunat
Distracia se va împuina.
58 59
Nu tiu cum va fi în viitor, dar pân acum copilria mi se pare cea mai
frumoas vârsta. Cred c toat lumea are amintiri minunate din aceast
perioada a vieii.
Familia. Pentru mine familia este cea mai important. Îmi amintesc de când
eram mic ce bine este s te trezeti cu îmbririle mamei sau ce îmbietor
este s ajungi la buni dup ce tocmai a scos o plcint cu brânz din cuptor!
Ce distractiv este s râzi la glumele tatlui meu sau s descoperi lumea fcând
puzzle-uri cu bunicul! Una dintre cele mai amuzante amintiri a fost atunci
când am învat s fac baloane din gum de mestecat cu unchiul i mtua
mea. Prinii i bunicii mereu mi-au fost alturi i au avut grij de mine.
Prietenii. Îmi place s m întâlnesc cu cei mai buni amici ai mei i s-mi
petrec timpul cu ei cât de mult posibil. Ne întâlnim, ne jucm i uneori
facem i prostii. Am avut prieteni care m-au dezamgit sau prieteni care
m-au ajutat in cele mai grele momente. Cu toii am avut acel prieten care
ne-a ascultat problemele si puteam s îi spunem secretele noastre. M
bucur s am în jurul meu prieteni cu care am crescut de când eram mic i
sper s rmânem prieteni pe via.
coala. Nu tiam exact la ce s m atept când am început coala, dar m
bucur c de la un an la altul îmi place tot mai mult. S-a întâmplat sa iau i
note bune, dar i unele mai mici. Tuturor li se întâmpl mcar o dat s
copieze la vreun test i s-l prind profesoara sau s fac vreo prostie i s
ajung la directorul scolii. De exemplu eu m jucam cu colegii mei de a
v-ai-ascunselea iar doamna directoare m-a vzut i m-a întrebat ce fac. Eu
i-am rspuns c m joc de a v-ai-ascunselea iar ea mi-a spus ca pentru asta
avem curtea. Cred c i tu ai trecut printr-o situaie din aceasta. Dac nu,
chiar erai un copil exemplar.
Notele. Pentru cine nu a aflat înc, la coala se iau note de la 1 pân la 10.
O dat se întâmpla s iei un 10 iar alteori un 6. Normal c te bucuri atunci
când iei o not bun. De exemplu eram la ora de Istorie i trebuia s aflm
rezultatele de la test. Eu si cu colegul meu Vlad atunci când am primit
testele corectate le-am întors cu faa în jos pentru c nu aveam curajul s ne
uitam la not. Dar am avut o surpriz frumoas când am descoperit nota i
am btut palma pentru c am luat un 10. Toat ora am fost bucuroi de nota
pe care am reuit s o obinem.
Bieii sau fetele. Atunci când te apropii de perioada adolescenei posibil
s apar o persoan pe care s o placi. i se pare c este foarte drgu/ si
de fiecare dat când te gândeti la numele lui/ei îi vine s zâmbeti. Atunci
când vorbete cu tine te chinui s nu zâmbeti. Te blochezi atunci când vrei
s-i spui ceva i ai toata conversaia plnuit în capul tu. Se mai i întâmpl
s faci ceva foarte jenant cât este ea/el de faa. Cum mi s-a întâmplat mie s
alunec. Tot ce voiam s fac era s fiu in spatele lui ca s m vad dar ce s-a
întâmplat, din pcate a fost s alunec pe nite ap. Urmtoarea sptmân
nu am mai ieit cam deloc din clasa pân când mi-am dat seama ca tot
ce s-a întâmplat a fost s cad. Nu mai mult. Mereu încerci s fi în centrul
ateniei când este el/ea prin împrejurime. Din pcate, uneori te distrage de
la activitile importante ca i învatul.
Am gsit un citat care mi-a plcut: „Copiii gsesc totul în nimic, oamenii
gsesc nimic în tot”. Sper ca si atunci când o s devin adult voi reui s
descopr lumea ca un copil.
Copilria Predica Maria-Alexandra, clasa a V-a B
60 61
Copilria este o lume magic, fermecat, în care eu înc îmi petrec fiecare zi.
În primul rând, pentru mine, copilria este o lume plin de personaje
fantastice care au grij s te fac fericit. Unul dintre ele este Zâna Mselu
care te viziteaz de fiecare dat când pierzi un dinior de lapte pentru a te
premia c ai avut curajul de a-l scoate sau ca Mo Crciun care în fiecare an
vine de la mare distan cu un sac de cadouri pentru c ai fost cuminte în
timpul anului.
Copilria este o lume în care eu însmi am fost o prines, iar tati prinul cu
care puteam pune în scen basmele pe care mi le citea mama în fiecare
sear. Toate aceste personaje magice pleac la un moment dat, îns rman
pentru totdeauna vii în memoria oricrui copil care le întâlnete.
Copilria îi gsete apoi locul în sufletul adultului de mai târziu. Joaca,
adevratul simbol al copilriei, continu s revin din când în când în viaa
adulilor, pentru a le aduce aminte de anii fermecai ai copilriei.
Totodat, ca în orice lume magic, copilria este un trâm în care grijile
zilnice nu pot ptrunde pentru o perioad de timp. Este o lume fr griji, în
care orice bub fcut la locul de joac dispare la o simpl suflare a mamei.
În al doilea rând, pe msur ce trec anii, pe msur ce am depit clasele
primare, pentru mine, entuziasmul copilriei dispare încet-încet. Pe zi ce
trece, încep s caut explicaii, adevruri, îneleg idei, situaii, devin mai
serioas i nu m mai bucur de orice jucrie.
Simt c devin mai serioas, zâmbesc mai puin, nu m mai bucur de orice
nimic, am gusturi i pretenii. În acelai timp, îmi place s descopr aspectele
noi ale vieii, caut explicaii, adevruri, îneleg idei, cuvinte, situaii, deosebesc.
Dar totodat, m bucur atunci când mi se îndeplinete o dorin mult
ateptat i atept cu nerbdare srbtorile, îi îneleg pe cei maturi i, mai ales,
simt cum m ataez mai mult de prini, bunici i mai ales de cei mici.
Lumea magic a copilriei Mara-Ilinca Tanas, clasa a VII-a C
Crciunul Portnoi Mircea, clasa a VI-a A
Crciunul a venit,
Fr s ptm,
Puloverele noastre pufoase
Noi cadouri ateptm iar,
Crciunul va veni negreit
62 63
Cu zâmbetul pe buze, am deschis larg fereastra camerei i am primit uor
înfrigurat adierea îneptoare a unei diminei de var. Cerul lepadat de nori
lsa razele soarelui s îmi mângâie suav pomeii uor îmbujorai. Ateptam
aceast zi cu nerbdare. Peste doar câteva ore avea s înceap concursul de
alergare pentru care m-am antrenat atâta vreme.
Pentru a m înclzi, pornesc pe jos spre locul de start, într-un pas uor
grbit, cam doi kilometrii în care m concentrez asupra a ce va urma. Era
momentul meu în care trebuia s art tot ce am mai bun în mine. Într-
un final ajung la locul de înscriere, aveam ctile în urechi, acestea redau
muzic antrenant pentru a face adrenalina s sar din mine. Deodat aud
un strigt în spatele meu, m întorc:
-Matei ! Matei ! Era colegul meu de banc, Filip. S-a înscris i el fr s-mi
spun. Plecm amândoi la start. Unul lang altul ateptm semnalul sonor.
O ateptare ucigtoare care nu face decât s fiarb emoiile în noi. Vd
cum pistolul de start este îndreptat în sus i se d startul. Pornim foarte
încreztori. Totul mergea perfect, ne menineam poziiile avansate. Dintr-o
dat observ c Filip mrete ritmul i o ia înainte. Era atât de departe încât
la o curb l-am pierdut din priviri. Mresc viteza considerabil i ajung în
acea curb, trec de ea i nu îmi vine s cred ochilor, Filip era întins pe jos iar
din genunchi sângele îi iroia. M-am speriat dar am acionat numaidecât.
L-am ridicat, el nu putea s calce în piciorul rnit, aa c i-am pus mâna
dup umrul meu i i-am spus c trebuie s-l ajut s termine cursa. Încetul
cu încetul avansm spre final. La sfâritul traseului, lumea începuse s se
îngrijoreze. Deja totul devenise foarte solicitant, a fi vrut s renun, dar am
continuat. Mai aveam 50 de metri pân la final, iar lumea i-a dat seama ce
se întâmplase când ne-am apropiat. Un ropot de aplauze se stârnete în
mulime când trecem linia de sfârit. Satisfacia de pe chipurile noastre face
mai mult decât o victorie..
Dup ce am ajuns acas i m-am întins în pat pentru a m odihni, primesc
un telefon de la Filip, în care ine s-mi mulumeasc.
Cu siguran, ce s-a întâmplat în acea zi valoreaz mai mult decât orice
medalie aurit i uitat într-o vitrin.
Cursa prieteniei Culcea Matei, clasa a VIII-a B
Copilria este o floare,
Este mai îmbttoare,
Decât orice srbtoare,
Copilria este o raz de soare.
Copilria este o carte,
Cu pagini fine, aparte,
Ea ne scrie viaa,menirea,
Aceasta îi este creaia.
64 65
Are sfori în mâini,
Din canal salveaz câini
i domnie în pericol,
Toat lumea se minuneaz,
Acest erou poart numele de Tonic,
Este un erou magic,
El e protectorul oraului
Eroul din metal Pdure Clin, clasa a VI-a A
Dac ar fi s m descriu, a zice c sunt o fat creia îi plac culorile, visele din
stele i magia din lacuri.
Da... Un pic zurli pentru unii, puin misterioas pentru alii i uneori pierdut
în întrebri fr rspunsuri.
M gândesc la lumea mea.
Iubesc miracolul dimineii de var i norii i glasul mrii i multe altele dar
cel mai mult îmi place s descopr mistere.
Ultimul ,, mister ” la care lucrez este legat de o întrebare: Ce caliti au
oamenii sinceri?
Nu râdei! tiu! Sunt o vistoare, dar...
Exist i oameni sinceri. Ei sunt un dar i ne inspir s fim mai buni.
În primul rând, oamenii sinceri îi cunosc defectele i limitele. Nu se feresc s
mai i greeasc. Aciunile lor sunt în concordan cu gândurile si mai ales nu
îi schimb comportamentul în funcie de persoana cu care interacioneaz.
Altfel spus, oamenii sinceri lupt pentru ceea ce cred.
Sinceritatea este vzut de multe ori ca ceva agresiv de aceea uneori cel
care e sincer pare c deranjeaz.
În al doilea rând , oamenii sinceri îi inspir pe ceilali , sunt un exemplu . Un-
eori par ostili, îns pe ei te poi baza, ei sunt cei mai buni prieteni i sunt un
adevrat dar în viaa noastr.
Tu eti sincer?
Flori de mai în simfonie
În grdini v-ai adunat
i perfect în armonie
Doar un nor pe cerul pal
Pare c nu înelege
În grdini v-ai adunat
66 67
Frumusee rspândeti, fericire
Eti stea pe bolta-nstelat,
În grdin, floare parfumat,
i în pr spice aurii,
Eti în gândurile mele,
Unic fiin, ginga, senin,
Femeie în toate, prezent în fapte,
Cu fruntea semea
Te ari mrea.
Treci peste toate, deschizi orice u,
Treci peste grele, pui suflet în toate,
Nu te opreti, mergi mai departe!
Pe tine, femeie, te preuim,
Eti scris în stele i într-un destin,
Primete în dar un surâs îngeresc,
O floare i un gând prietenesc!
O femeie în suflet cu toii purtm,
Oricând i oriunde pentru ea
ne rugm!
Peste tot e iubire,
Este ca la întâlnire,
Cine cânt la castaniete?
Mi-am adunat i martori,
S art adevrata dragoste,
o pacoste!
Dragobetele Clin Pdure, clasa a VI-a A
6968
Dar nu a da niciun ban,
S vd oamenii stnd cu ochii lor,
Într-un telefon tastând de zor.
E frumos s vezi un copil
Micându-se abil
Al oamenilor care nu observ
O problem masiv.
Chiar dac nu te pricepi,
S te joci pe telefon,
i tu te izbeti, niciun ,,pardon!”.
tiu, am scris poezia asta pe calculator,
Dar am scris-o i cu spor
i câteodat e bine s ai puin creativitate,
La o sau mai multe poezii inspirate.
Telefonul fr granie Clin Pdure, clasa a VI-a A
Într-un trâm îndeprtat, unde nimeni nu a mai pus piciorul de mult timp,
locuia o prea frumoas fat, fiica împratului Frederick al II-lea. Împratul era
unul dintre cei mai strici i duri împrai care au existat vreodat. Fata s-a
sturat de comportamentul tatlui su, i într-o noapte, s-a decis s evadeze.
Cunoscând foarte bine castelul în care locuia, deja plnuise minunata sa
evadare. A luat-o prin holul principal care ducea la intrarea în castel, care
era pzit de dou grzi. Merse înapoi, încercând s gseasc un nou plan.
I-a venit o idee. S se urce pe o scar care ducea spre acoperiul castelului.
Imediat ce ea a ajuns, s-a rostogolit pe acoperi pân reui s ajung jos.
Dintr-un tufi din apropiere se auzi un mic zgomot. Curioas, prinesa s-a
hotrât s investigheze. Era o zân! Uimit, fata se apropie i o întreab ce
face aici. Zâna a spus c s-a pierdut prin pdure i c nu tie cum s ajung
acas. Prinesa a ajutat-o pe zân s ajung acas pân când zâna a fcut
ceva total neateptat. S-a transformat într-un frumos prin. Prinesa a rmas
uimit. Dup ce prinul i-a povestit fetei c o vrjitoare l-a transformat în
zân i c avea nevoie de cineva s îl ajute cu orice lucru de pe lumea asta,
s-ar transforma înapoi în prin, prinesa se dumerise. Fata îl întreab dac
poate s mearg i ea cu el, deoarece tatl ei era foarte ru.
Prinul accept i astfel cei doi au trit fericii pân la adânci btrânei.
TRÂMUL MAGIC Pturan Thomas, clasa a V-a B
70 71
Picturile de ploaie cad în ropote ritmate pe geamul din camera mea.
În general, îmi place mult ploaia, dar de data asta parc e altfel. Gândurile
nu-mi dau pace iar capcana amintirilor rezona cu picturile grele care se
prelingeau pe geamul aburit.
Mi-am aruncat privirea ctre ceasornicul din perete care btea prfuit un
timp ce nu-mi plcea.
Lumea a fost mereu pentru mine un univers mrunt cu provocri continue
i cu totul posibil.
Pân într-o zi. O zi de martie, chiar de ziua mea.
Plictisit am hotrât s ies la plimbare în colul de natur menit s-mi
îndeplineasc orice dorin. Telefonul suna din minut în minut. Erau prieteni,
colegi... dar eu rmâneam indiferent.
Atras de o pufoenie cereasc, da... un nor cltor m-am luat dup el.
Urmream micul ghemotoc de lâna care plutea pe cerul albastru.
Soarele încerca s strpung norul cu razele lui în timp ce un val de rcoare
îmi inunda corpul.
Am intrat pe o crare îngust. Peam un pic cu team dar în acelai timp
cu îndrzneal printre verdele crud i moale.
O simfonie de verde aproape ireal!
La captul acelei crri înguste m-am lovit de o u încuiat. Nu aveam cheia.
Îmi doream cu disperare s pot vedea dincolo de acel panou de lemn. Totul
era învluit în mister.
Am întrebat ce este dincolo i am primit o bucat de pergament pe care
scria: ,, lume nedescoperit ”...
Vreau în continuare s descopr lumea cu bune i rele, cu ploaie i soare, cu
lacrimi i zâmbete.
Picturile cdeau într-o armonie de sunete iar spectacolul era magnific.
M-am trezit cântând.
Îngheat de frig dar încântat de frumuseea naturii am ajuns acas.
Iubesc în continuare ploaia...
Crivul încet asculta,
În cas este o mireasm
Plutind ca o fantasm,
Venind de la mas,
72 73
Copilria este cea mai frumaoas parte a vieii. Copilria este începutul vieii
unui copil, este ca linia de start la un concurs de alergat.
Copilaria este o floare cu petale, cu cât cretem mai mari, cu atât mai multe
petale cad i nu se mai întorc. Este ca paginile unei cri, are un sfârit, aa c
profitai de ea cât mai putei. Copilria poate fi asemenea multor lucruri, dar
ea este una singur, este unic. Ea ne d via, este ca a doua mama, doar
c nu o putem vedea, nici simi, dar ea este acolo, din pcate, nu pentru
totdeauna. Copilria este distracia , ieitul afar la soare, nu statul în cas
ca s ne uitm la televizor. Copilria este practic a doua via, dar i cea mai
frumoas parte a ei. Cu toii iubim copilria i toi vrem s rmânem mici
pentru totdeauna. Toat lumea este suprat când cretem.
Copilria este un dar de la Dumnezeu care nu trebuie irosit sau lsat
deoparte, este ca un copac care în timp îi pierde din puteri, dar care va fi
mereu acolo.
Plutind lin
Rcind nopile toate.
Înrmat cu lemn alb
Luminie roii, albe,
Nuane uoare
În imaginea de sob desenat
Care face odaia luminat
Crciunul se strecoar simitor
Urând un an uor!
7574
Prind viteza la alunecu
i la vârf o s-o înhae
Gata, punctul culminant:
Gheaa umed uor se sparge,
Zpada fin repejor copiii atrage
Nu-i lumin, strlucire în vzduh
Totu-i plin de nea, mai puin un nuc.
Se simte un miros de pin ameior
Dei-s albii, copaci par ca mor!
Din toat atmosfera ce e vie
Mai sunt câiva copii imbrcai în ie.
Mirosul crud al mandarinei devine acaparant
Totul pare a vrea s m arunce în neant.
E Crciun! Magie exist, e aa de palpitant.
Fulgii mii, ce-s de zpada, sunt fcui din diamant.
Mireasma Crciunului Alexia Raluca Drgan, clasa a VII-a B
Viteza de neoprit
Devine de nestpânit,
Gata ne-am oprit!
De Crciun vine Moul,
Iar copii fericii,
Iarna vine încet,încet,
Fulgi de zpad se cern de zor,
Arunc o privire furat prin vizor
Mo Crciun va veni pe ulia mea,
Îi vd pe cer deja sania.
IARNA LA MINE ÎN SAT Deea Niculescu, clasa a VII-a C
Totul este de poveste,
C bradul l-am împodobit
Prjiturile sunt pregtite
7776
În fiecare an eu îmi fac ziua de natere în grdina bunicilor mei. Acolo îmi
invitat toi prietenii i colegii ca s ne bucurm împreun. Mama i tatl meu
îmi pregtesc cu drag în fiecare an petrecerea de ziua mea.
Împlineam ase ani, iar eu eram foarte fericit i ateptam ca toi colegii
mei sa ajung la evenimentul organizat. Eram foarte nerbdtor aa c
m-am dus pe strada ca sa vd dac apar. Primul care a sosit a fost veriorul
meu. Împreun am srit în trambulin i ne-am jucat cu putile narf. Apoi
a mai aprut o main cu un nou coleg de la coal pe care îl invitasem,
împreun toi trei ne-am jucat de-a vai ascunselea. Dup aceea toi colegii
mei au început s vina, rând pe rând. Toi mi-au adus cadouri, dar nimic
foarte special. Din pcate tatl i mama mea au chemat i un animator ce
trebuia sa aibe grij de noi, dar mie nu îmi plceau animatorii aa c am
stat deoparte. Pe deasupra, prinii mei au mai reuit s aduc i un castel
gonflabil, care ,din pcate, pe la finalul petrecerii s-a spart în mii de bucele,
o mare dezamgire. Oricum, înainte s se sparg ne-am distrat foarte bine
în el, am opit i am srit toi iar animatorul tot ipa din când în când la noi
ca s ne oprim pentru c îi era fric s nu spargem castelul gonflabil. Din
pcate frica animatorului chiar s-a adeverit i norocul nostru a fost c s-a
întâmplat spre finalul petrecerii.
Mai târziu am decis toi s ne facem o ascunztoare în cas, iar asta nu a
fost cea mai bun idee, deoarece am fcut dezastru în camera mea i în
sufragerie. Toat casa era cu fundul în sus.
Copiii mi-au distrus legoul pe care l-am fcut cu tatl meu i îl preuiam
foarte mult aa c am fost foarte suprat pe ei. Au aruncat toate jucriile
mele pe jos, au srit în patul meu, au umflat baloane i apoi le-au aruncat
prin toata casa, au mâncat bomboane i au lsat toate ambalajele pe podea.
Totui ascunztoarea noastr consta în nite cearceafuri aruncate de colo
colo i de o lamp pentru lumin. Mai aveam i nite scaune ce ineau
ascunztoarea pentru a nu fi drâmat. Dup ce prinii au realizat tot ce
noi am fcut, ne-au trimis foarte repede afar deoarece erau foarte suprai
pe situaie. Afar a trebuit s ascultm de animator, iar acesta ne-a dat o idee de
joc în care noi trebuia s gsim nite ciocolate. Cine gsea cele mai multe dintre
acestea câtiga jocul i primea înca o surpriz. Toat lumea era gata s începem.
Odat ce am început eu deja gsisem dou ou de ciocolat. Rzvan,
veriorul meu, a gsit una, iar toi ceilali niciuna. Ciocolatele erau foarte
bine ascunse aa ca le gseam foarte greu, era o adevrat provocare de a
le gsi pe toate i de a câtiga acest concurs. Odat ce ne apropiam de final
eu nu mai gseam aa multe deoarece le luasem deja pe cele uoare i nu
mai erau atât de multe. Eu cu Rzvan aveam la fel de multe ou, adic cinci.
Ceilali aveau în jur de patru aa ca ne prindeau din urm, aveau mari anse
deoarece mai erau doar înc dou ou.
Din pcate, odat ce concursul s-a terminat un coleg pe nume Andrei a
reuit s câtige cu apte ou. Surpriza era defapt un lego. Eu nu eram
suprat c nu am câtigat în primul rând deoarece nu îmi plcea legoul pe
care îl câtigam. Dar, mai târziu, au venit i bunicii mei pentru a m felicita
pentru împlinirea celor ase ani, dar i pentru c nu ma mai vzuser de
mult timp. Dup ce au venit m-au rugat s facem o poz de aniversarea
mea. Am fost bucuros c ni s-au alturat. Animatorul trebuia s plece la alt
petrecere, dar noi ne-am jucat i fr acesta. Am organizat o lupt cu putile
Surpriza de ziua mea Porupca Petru, clasa a V-a B
7978
nrf i ne-am împarit în dou grupe de câte apte copii. Regulile erau
simple: dac te atingea un glon, erai afar i trebuia s atepi pentru tura
viitoare, nu aveai voie s te ascunzi dup ceilali coechipieri i nu aveai voie
s intri pe teritoriul celorlali.
Dup ce stabilisem regulile, am început jocul. La început echipa noastr
începuse s piard, dar pe la final am reuit s recuperm. Jocul era foarte
greu, dar în final noi am fost echipa învingtoare.
Pe la finalul zilei toi copii au început s plece, iar eu m-am întristat. Doar
Rzvan a mai stat o or cu mine înainte s plece i el. Odat ce chiar toi au
plecat, a ajuns i naul meu ce venea de la mare, iar de aceea întârziase aa
mult. El mi-a adus cel mai tare cadou într-o cutie foarte mare ce trebuia s
fie o surpriz, iar eu am vrut s îl deschid chiar atunci aa c asta am fcut.
Am aflat faptul c acel cadou era o main cu pedale cu care m puteam da
pe peste tot i m puteam distra foarte mult. Dup ce i-am mulumit, el a
mai stat puin cu noi apoi a plecat.
Dis de diminea, urmatoarea zi, tatl meu a vrut s montm maina pe care
tocmai am primit-o, eu am fost de acord i munca a i început. Era foarte
greu s o montm, aa c ne-a luat foarte mult s o terminm. Tatl meu o
monta, iar eu îi aduceam piesele necesare, dar i citeam instruciunile. Când
am ajuns la ultima pies pe care trebuia s o punem, eu nu o mai gseam în
punga cu piese. Aa c ne-am decis s mai cutm piesa prin garajul nostru
sau prin alte lucruri mai vechi, dar din pcate nu am gsit nicio pies la fel ca
aceea. Tatl meu s-a decis s nu m intristeze aa c ne-am dus la mall unde
am gsit un loc unde se vindeau piese asemanatoare. Eram atât de fericit ca
am gsit aa ceva chiar acolo! Am cumprat piesa i ne-am întors acas.
Dup ce am pus ultima pies, ceva tot nu se simea aa bine, lipsea ceva. Mai
trebuia s punem pedalele. Aa c dup ce le-am pus am putut s m plimb
cu noua mea main pe care tocmai ce o fcusem împreun cu tatl meu.
Ne-am gândit s mergem în parc pentru c acolo pot s m joc mai bine
cu maina. Odat ce am sosit în parc am început s merg cu ea, era uimitor,
totul mergea aa bine, iar eu mi-am dorit acea main de mic. Dup ce
m-am plimbat ceva timp am vzut nite copii ce se jucau cu bicicletele,
aa c m-am decis s îi întreb dac m pot juca i eu cu ei deoarece nu mai
voiam doar s m plimb singur, fr a m juca cu nimeni. Ei mi-au spus c ar
vrea s se joace cu mine i c ar trebui s ne întrecem între noi pentru a afla
cine are cel mai rapid vehicul dintre noi toi.
Cursa deja începuse, iar noi trebuia s ocolim tot parcul, cine îl ocolea
primul primea un premiu. Eu chiar voiam s câtig cursa, aa c am încercat
s îi întrec pe ceilali, chiar dac a fost dificil eu tot am reuit s îi întrec i
am putut lua premiul pentru locul întâi: înc o ciocolat. Copiii aceia au
sugerat s mai facem i altceva aa c ne-am dat în leagne, apoi am mers
împreun la chioc i ne-am cumprat îngheat. Am stat toi pe o banc
si am savurat îngheata. Eu aveam o îngheat de vanilie cu bucele de
ciocolat, era delicioas.
A fost o zi foarte special în care m-am bucurat enorm de mult de surpriza
pe care am primit-o de la naul meu.
Tot în aceast zi m-am întors acas dupa ieirea în parc i m-am apucat s
desfac toate cadourile primite de ziua mea de la toi copiii invitai. Aa c
am construit i am montat multe lego-uri. În primul rând am primit i o
carte de la o coleg creia îi place foarte mult s citeasc. M-am mai jucat i
cu mainile teleghidate pe care le-am primit tot de la colegii mei de clas.
Dup ce am terminat cu toate acestea am stat cu prinii mei i ne-am uitat
la un film. Am petrecut mult timp cu familia mea srbtorindu-mi ziua de
natere chiar i dac deja trecuse pentru c mama i tata cred c ziua mea
este în fiecare zi. De atunci mereu m atept s primesc cadouri mari de la
naul meu ce vrea s se poarte cât mai iubitor i cât mai bine cu mine. Dar
nu doar cadourile conteaz ci i faptul c de ziua mea m-am distrat foarte
mult alturi de familia mea i de prietenii mei. Copilria mea este plin de
80 81
momente valoroase aa cum a fost i acesta. De obicei cele mai preioase
momente le petrec de ziua mea alturi de mama i tatl meu ce m iubesc mult.
Imediat dup ce petrecerea mea se termin eu mereu m gndesc la cum
va fi cea de data viitoare. Intotdeauna de-abia atept zilele mele de natere
fiindc atunci m distrez cel mai mult i încep s îmi cunosc mai bine
prietenii. i m gândesc la ce surpriz voi primi anul viitor!
Ca o floare ea se stinge,
Repede ca lacrima ce pe fa se prelinge,
Copilria noastr, aura îngerului de sus,
Ce pentru mine demult a apus.
i m uit la poze cu un nod în gât
i-mi aduc aminte de vremuri de demult,
Când lumea era ca o întreag fantezie,
Ca o prea frumoas poezie.
Acum ea s-a stins!
Ca o flacr neputincioas,
Cândva, cândva, cândva,
Cnd viaa - un univers neîneles
Pentru mine avea un cu totul alt sens.
Cândva, când bucuria era nemrginit
i imaginaia nu putea fi oprit!
Atunci când distracia era zi de zi
i cu ajutorul familiei puteam muta i munii!
Acum sunt prins într-un abis nesfârit!
Smâna muntelui demult apus Prundeanu Dragos, clasa a VII-a C
Merg pe drumuri frânte
Au în suflet un dor fierbinte
i Copilria pe care o in minte.
Speran... Baciu Matei-Cristian, clasa a VIII-a B
Plini de gânduri i nevoi
Copilria îi readuce înapoi,
i întind aripi spre libertate.
Iar natura senin îi alin,
E ca o mam divin,
Copilria este peste toate
82 83
Stau, m uit în gol pentru c sperana înc n-a venit...
Vremea inocenei i-a închis toate porile,
Iar eu sunt prins afar în ploaia sfâietoare
i atept, m-ntreb dac lumea mi-o mai da o ans oare?
O ans la izvorul de libertate,
La izvorul de vise, de puritate?
O ans la tot ce-a fost mai bun în via?
Dar asta s-mi fie pova!
Copilria o ai o dat, nu mai mult!
Triete-o fr niciun alt gând!
Bucur-te de acest dar multicolor de veselie,
Altfel vei regreta o venicie!
Am fost întrebat odat ce ingrediente a folosi pentru a-mi crea o reet
a fericirii. N-am putut da un rspuns atunci, sau poate am spus baliverne.
Poate n-a putea da nici acum un rspuns care s se ridice la ateptrile
celui care mi-a pus întrebarea, dar pot prescrie, mai mult sau mai puin, o
reet a propriei fericiri.
S lum lucrurile pe rând, avem nevoie de o definiie a substantivului
comun ”fericire”. Este o emoie, desigur, dar nu i-a putea da o definiie
exact nici dup ore de uitat in dicionare. Sentimentul de fericire difer de
la o persoan la alta. Pentru mine, fericirea este atunci cand îmi înving o fric
si golul uria din stomac se transform in fluturai, atunci cand îmbriez
o persoan drag i ea m strânge în brae la fel de strâns, atunci cand iau
prima gur de îngheat din an. Sunt fericit atunci când primesc apreciere
pentru ceva la care am muncit din greu, când râd cu prietenii atât de tare c
m doare stomacul, când iau o not bun, când pot ajuta pe cineva.
Dar ne abatem de la subiect. Ce ar trebui s facem pentru a fi fericii?
Rspunsul este complex i, ei bine, o parte din el îmi este înc necunoscut.
Cred c-o s descopr rspunsul complet când voi mai crete, poate dup
mult timp de gândire, când voi putea privi mai în ansamblu aceast filozofie
a vieii, dup multe experiene plcute i neplcute sau poate c atunci
când voi fi pregtit, am s tiu pur i simplu.
Pentru c încercarea mea de a evita s dau un rspuns, în sperana c a
putea rmâne la inocena i la confortul necunoscutului, a euat, îmi voi
privi îndoielile drept în ochi i voi prescrie, într-un final, o reet a fericirii.
Cred cu trie c pentru a putea fi cu adevrat fericii, este nevoie sa
înelegem c singurii care ne rmân alturi pân ni se încheie povestea
suntem noi înine. La finalul zilei, noi suntem cei care trebuie s fac fa
consecinelor provocate de deciziile noastre. Trebuie s învm s dm
drumul prejudecilor, incluzând atât propria noastr tendin de a-i judeca
pe alii, cât i continua noastr raportare la prerile celor din jur. E important
s alegem ce ne place nou, nu altora i s învm s avem încredere în
propriile credine si judecate. Aadar, începem reeta prin adugarea într-un
castron a unei cecue de încredere în sine i în alegerile fcute.
De asemenea, sunt de prere c trebuie s avem curajul s ne asumm
riscuri, s nu ne fie fric de greeli i s ne crem propriile istorii. Eecurile
sunt profesorii pe care ni-i ofer viaa, iar noi trebuie s fim dornici de
învat. Mai târziu în via, cele mai frumoase amintiri vor fi cele în care ne-
am învins o team sau ne-am asumat un risc. Pân la urm, aventura face
viaa interesant. Adugm în amestec dou lingurie de curaj si sim de
Reeta fericirii Amza Sara-Maria, clasa a VII-a C
84 85
aventura. Bgm totul la frigider.
Un ingredient esenial este visatul. Permiându-ne s vism cât mai departe,
ne deschidem orizontul i ne ambiionm s ajungem cât de sus ne dorim.
Sigur, este important ca visul s fie realist i s nu uitm s rmânem cu
picioarele pe pmânt. Cu cât mai mare visul, cu atât mai mult trebuie s
muncim pentru a-l adeveri. Oricum, nu trebuie s ne dm btui niciodat.
Scoatem amestecul din frigider si adugm un praf de vise si un vârf de
perseveren. Amestecm. Înclzim cuptorul.
Cred c ceea ce ne înclzete cu adevrat sufletul este druirea. Fie c
ajutm un coleg cu o problem la matematic, c dm ceva de mâncare
unui om srac sau c oferim un zâmbet clduros unei persoane singuratice,
aducem puin fericire în viaa cuiva. Altruismul este un mod de a fi i ofer
un sentiment ce nu poate fi explicat, ci doar simit. Pun tot amestecul în
tav i adaug nite bombonele de generozitate. Pun totul la cuptor pentru
câteva minute i prjitura e gata de gustat.
Bineîneles, reeta mea pentru fericire se va tot schimba, odat cu mine, cu
prioritile si dorinele mele. În momentul de fa, îns, cred c rspunsul la
întrebarea “Ce ingrediente ai folosi pentru o reet a fericirii?” este mai mult
decat suficient.
Unde-i joaca pe care obinuiai s mi-o
dai?
Fiindc toi au plecat,
Iar eu m-am înecat.
M-am înecat în realitate,
Lumea este rea
i tot m jucam de-a v-ai ascunselea.
O etap,un pas, un bun rmas… Tnase Sabina, clasa a VIII-a B
Viaa este uneori grea,
S-mi triesc viaa singur,
Când erai tu, nu existau probleme,
Aia e bun vreme!
De când m-ai prsit,
Am tratat cu tcerea,
Deoarece tot ce trebuia s fac era s m
adun,
www.scoala-mea.com