revolutia proletara si renegatul kautsky 95...revolutia proletara si renegatul kautsky 95 scris in...

243

REVOLUTIA PROLETARASI RENEGATUL KAUTSKY 95

Scris In ortombrie nu maitirziu de 10 noiembrie 1918 ;

anexa II duitui 10 noiembrie 1918

Publicat In volum in 1918,in edaura Kommunist% Mosco- a

Se tipareste dupd textul ca'rrii,conjruntat cm mann crz ul

POCCiiiCKaA KONINtyliNCTIPleCifafT flap (60111.111eBH

17ponernapiu roma empanz, coethifre meet'

.........

H. fieFilll-rb (Bn. YIlbRHOBb)

IIPOJIETAPCKAH

PEBOJIHMIH

PEHEFATI KAYICKIH.

C")

v;fler

4.L5=S-.4

Kru1ron3.aarenberno KOMMYIII1CT12".MOGIC.B/1., nEprorrawb:

1) Cptreroca (yr. PL.6enwea nep.), A. 8. 1) rlasapreon nep , A IN, 2, Kn. 9 10

Ten. 4-70-48; 3-15.00. Tea. 2-27-41.

2) 2 or. Ann% C034,7011, Terri). na. 2) .1nrennio2 :womb, x 48.1919.

Coperta cartii Revolutia proletar i renegatul Kautskycu insemdiri ficute de V. I. Lenin.

Miciorat

I

.-

m

-elr`i> a F., 'ink.

le)

fak

H.

H

246

PREFATA

Brosura lui Kautsky Dictatura proletariatului", recentAparuti la Viena (Wien, 1918, Ignaz Brand, 63 p.), estein exemplu care ilustreaza cit se poate de graitor arhi-

riisnosul fahment total al Internationalei a II-a, desprecare vorbesc de mult toti socia1itii cinstiti din toate

Problema revolutiei proletare se pune acum inmod practic la ordinea zilei ntr-o serie intreaga de state.De aceea este necesara o analiza a sofismelor de renegatale lui Kautsky si a totalei lui deziceri de marxism.

Mai intii insa trebuie s subliniem c nca' de la in-ceputul razboiului, autorul acestor rinduri a atras nu odata atentia asupra faptului c Kautsky a rupt-o cumarxismul. 0 serie de articole publicate in 1914-1916

strainatate, in ziarul Sotial-Demokrat" 98 si In re-vista Kommunist" 97, au fost consacrate acestei chestiuni.Respectivele articole au aparut n culegerea : G. Zino-viev si N. Lenin, Impotriva curentului", Petrograd,1918 (550 p.), editata de Sovietul din Petrograd. Intr-obrosura aparuta la Geneva in 1915 si tradusa tot atunci

limbile germana franceza 98 scrum despre kauts-kism" :

Kautsky, cea mai mare somitate a Internationaleia II-a, ofera un exemplu cit se poate de tipic si de grai-tor al felului in care recunoasterea in vorbe a marxismu-lui a dus in fapt la transformarea lui in «struvism» sauin «brentanism» (adica intr-o doctrina burghezo-liberalacare recunoaste o lupta < de clas a. nerevolutionara a pro-

18

i

tarile.

in

in

246 V. 1. LENIN

letariatului, idee care a fost deosebit de pregnant formu-lata de autorul rus Struve si de economistul germanBrentano). Ace lasi lucru se vede si din exemplul luiPlehanov. Prin sofisme vadite, marxismul este golit decontinutul sau viu, revolutionar ; se recunoaste totul dinmarxism, in afarii de mijloacele revolutionare de lupta,de propagarea i pregatirea acestora, de educarea maselortocmai in aceasta directie. Kautsky qimpaca» in modneprincipial ideea fundamentala a social-sovinismuluiadmiterea apararii patriei in razboiul actual cu con-cesia diplomatica facuta, de ochii lumii, celor de stingaprin abtinerea de la votarea creditelor, prin adoptareain vorbe a unei atitudini opozitioniste etc. Kautsky, carein 1909 a scris o carte intreag a. despre apropierea uneiepoci a revolutiilor i despre legatura dintre razboirevolutie, Kautsky, care in 1912 a semnat Manifestul dela Basel 99 cu privire la folosirea in scopuri revolutionarea razboiului care se apropie, astazi nu stie cum sa maijustifice i sa prezinte in culori mai frumoase social-so-vinismul i, la fel ca Plehanov, se alatura burghezieipentru a-si bate joc de orice planuri de revolutie, deorice pas in directia unei lupte revolutionare f atise.

Clasa muncitoare nu-si poate indeplini rolul revolu-tionar mondial dac a. nu duce un razboi necrutator im-potriva acestei atitudini de renegare, impotriva acesteilipse de caracter, impotriva acestui servilism in fata opor-tunismului i impotriva acestei nemaipornenite vulgarizariteoretice a marxismului. Kautskismul nu este ceva intim-.plator, ci produsul social al contradictiilor Internationaleia II-a, o imbinare a fidelitatii fata de marxism in vorbacu subordonarea fata de oportunism in f apt" (G. Zino-viev si N. Lenin : Socialismul i razboiul", Geneva, 1915,p. 13-14).

Apoi, n cartea Imperialismul, cea mai noua etapi acapitalismului" *, scrisa in 1916 (si aparuta la Petrogradin 1917), am analizat amanuntit falsitatea teoretica atuturor rationamentelor lui Kautsky cu privire la impe-rialism. Am reprodus acolo definitia data de Kautsky

Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucureiti Edit ra polit i, 1964,ed. 4 doua, p. 307-432. Nor; red.

si

*

it-fAioi..th IA ivittotaTmut $1 REiiEcklut kAtYiskit 247

imperialismului : Imperialismul este un produs al capita-lismului industrial care a atins un grad inalt de dezvol-tare. El consta in tendinta fiecarei natiuni capitalisteindustriale de a-si anexa sau subordona regiuni agrare(subliniat de Kautsky) din ce in ce mai mari, indiferentde natiunile care populeaza aceste teritorii". Am aratatat de gresita este aceasta definitie i ca este in ga feladaptata", incit sa ajute la estomparea celor mai adincicontradictii ale imperialismului, precum i la o impacarecu oportunismul. Am dat apoi o definitie proprie aimperialismului : Imperialismul este capitalismul ajunsin stadiul de dezvoltare in care s-a statornicit dominatiamonopolurilor si a capitalului financiar, and a capatato insemnatate deosebit de mare exportul de capital, ainceput impartirea lumii intre trusturile internationalea luat sfirsit impartirea intregului teritoriu al globuluiintre cele mai mari tari capitaliste". Am aratat de ase-menea c critica kautskista a imperialismului nu este nicim5.car la nivelul criticii lui burgheze, filistine.

In sfir§it, in august si septembrie 1917, adica inaintede revolutia proletara din Rusia (25 octombrie 7 no-iembrie 1917), am scris brosura Statul i revolutia. In-v atatura marxismului despre stat i sarcinile proletariatuluiin revolutie"*, care a aparut la Petrograd la inceputulanului 1918, lucrare in care, in capitolul al VI-Ica, inti-tulat Vulgarizarea marxismului de catre oportunisti",am acordat o deosebita atentie lui Kautsky, demonstrindca el a denaturat complet invAa'tura lui Marx, a falsifcat-o n spiritul oportunismului, a recunoscut revolutiain vorbe si a renuntat la revolutie in fapte".

In fond, grescala teoretica fundamentala a lui Kautskyin brosura sa despre dictatura proletariatului consta toc-mai in acele denaturari oportuniste ale invataturii luiMarx despre stat pe care le-am analizat amanuntit inbrosura mea Statul i revolutia".

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 33 Bucurelti Editura politicl, 1964,ed. a doua, p. 273-372. Nota red.

18*

si

248 V. I. LENIN

Aceste observatii preliminare erau necesare, deoareceele dovedesc c eu I-am acuzat f Ai§ pe Kautsky de re-negare cu mult inainte ca bo1evicii sa fi luat puterea destat i ca el sa-i fi condamnat pentru asta.

CUM L-A TRANSFORMAT KAUTSKY PE MARXINTR-UN LIBERAL DE DUZINA

Problema fundamentala tratata de Kautsky in brosurasa este aceea a continutului esential al revolutiei prole-tare, si anume problema dictaturii proletariatului. Esteo problema care are o importanta deosebit de mare pen-tru toate çriie, ndeosebi pentru cele inaintate si maiales pentru cele beligerante, in special in momentul defata. Se poate spune fara exagerare ca" aceasta este pro-blema principala a intregii lupte de clasa a proletariatului.De aceea este necesar sa ne oprim cu atentie asupra ei.

Kautsky pune problema n felul urmator : Opozitiadintre cele doua orientari socialiste" (adica a bolsevicilorsi a nebolsevicilor) este opozitia dintre doua metoderadical diferite metoda democratica §i cea dictato-riala" (p. 3).

Remarca'm k treacat c, numind socialisti pe nebolse-vicii din Rusia, adica pe mensevici i pe eseri, Kautskyse calauzeste dupa denumirea lor, adica dupa o vorba,si nu dupa locul real pe care acestia i ocup n luptaproletariatului impotriva burgheziei. Superba maniera dea intelege si de a aplica marxismul ! Despre aceasta nsvom vorbi ama'nuntit mai incolo.

Deocamdata trebuie s ne ocupam de ceea ce este esen-tial, i anume de marea descoperire a lui Kautskyexista o opozitie radicala" intre metoda democratica

cea dictatoriala". Acesta este rniezul problemei. Laaceasta se rezumH in esenta toati brosura lui Kautsky.$i asta constituie o confuzie teoretica atit de monstruoasa,o renegare atit de totala a marxismului, inch nu neramine deck s recunoastem ca Kautsky I-a intrecut cumult pe Bernstein.

Problema dictaturii proletariatului este problema ra-portului dintre statul proletar i statul burghez, dintre

:

ca

si

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENIEGATUL KAUTSKY 249

democravia proletar i democravia burgheza. S-ar pareae clar ca lumina zilei. Dar Kautsky, asemenea unui

profesor de liceu care s-a anchilozat n repetarea manua-lelor de istorie, se intoarce incapacinat cu spatele lasecolul al XX-lea i cu fata la secolul al XVIII-lea,mestecind i rumegind pentru a suta oara, intr-o manieranespus de plicticoasa, intr-o serie intreaga de paragrafe,idei arhirasuflate despre raportul dintre dernocratia bur-gheza, de o parte, si absolutism si evul mediu, de aka'parte !

Intr-adevar, parca ar rumega n somn un burete !Dar asta inseamna pur i simplu s'a nu intelegi despre

ce e vorba aici. Sforvarile lui Kautsky de a prezenta lu-crurile n asa fel ca si cum ar exista oamem care pro-povaduiesc dispretul fata de democravie" (p. 11) etc.stirnesc doar zimbete. Cu asernenea nimicuri este Kautskynevoit sa disimuleze i sa incurce problema, caci el opune n maniera Iiberal, vorbind despre democravie tngeneral si nu despre democratia burgheza. ; el evita chiaraceasta notiune precisa, de clasa, straduindu-se s vor-beasca despre democratia presocialista". Flecarul nostrua umplut aproape o treime din aceasta brosura, 20 depagini din 63, cu o palavrageala care este intru totul peplacul burgheziei, deoarece echivaleaza cu o prezentare

culori mai frumoase a democratiei burgheze i estom-peaza problema revoluviei proletare.

Dar brosura lui Kautsky este totusi intitulata Dic-tatura proletariatului". Este tndeobste cunoscut c toc-mai aceasta este esenta inv5.0turii lui Marx. De aceea,dupa toata palavrageala sa in afara temei, Kautsky atrebuit sL citeze cuvintele lui Marx despre dictaturaproletariatului.

Cum le-a citat rnarxistul" Kautsky, asta e o adevaratacomedie ! Ascultaci :

Aceasta concepcie" (in care Kautsky vede disprec fatade democracie) se sprijina pe un singur cuvint al luiKarl Marx" textual asa se spune la p. 20. Iar la p. 60aceasta afirmavie este repetata chiar n urmatoarea for-mulare : (bolsevicii) si-au adus aminte la timp de cuvin-velul" (textual !! des Wörtchens) despre dictatura pro-

in

9

250 V. I. LENIN

letariatului, folosit o data de Marx, in 1875, intr-oscrisoare".

Iat acest cuvintel" al lui Marx :Intre societatea capita1ist i cea comunista se afla

perioada transformarii revolutionare a celei dintli in ceade-a doua. Acestei perioade ii corespunde i o perioadade tranntie politica, al carei stat nu poate fi altul decitdictatura revolutionara a proletariatului"

In primul rind, a numi aceasta celebra teza a lui Marx,care rezuma intreaga lui invatatura revolutionara, unsingur cuvint" sau chiar un cuvintel" inseamni a-ti batejoc de marxism, inseamna a-1 renega in intregime. Nutrebuie sa unam c Kautsky ii tie pe Marx aproape pede rost, c, judecind dupa toate scrierile lui Kautsky,el are la masa de scris sau in capul sau o serie de sera-rase in care tot ce a scris Marx este rinduit cit se poatede ordonat si de comod pentru citare. Kautsky nu poatesa nu ;tie ca atit in scrisorile kr cit si in lucrarile krpublicate, atit Marx cit si Engels au vorbit in repetaterinduri despre dictatura proletariatului si inainte i, maiales, dupa Comuna. Kautsky nu poate sa nu stieformula : dictatura proletariatului" nu este decit o ex-presie, istoriceste mai concret i tiintific mai exacta,a sarcinii proletariatului de a sfarima" masina de statburgheza, sarcina despre care atit Marx cit si Engels,tinind seama de experienta revolutiilor din 1848 i, intr-omasura si mai mare, a celei din 1871, au vorbit de la1852 pina la 1891, timp de patruzeci de ani.

Cum se explica aceasta monstruoasa denaturare amarxismului de catre Kautsky, acest bucher intrumarxism ? Daca e s vorbim despre bazele filozofice aleacestui fenomen, totul se rezuma la substituirea dialec-ticii prin eclectism i sofistica. Kautsky este mare rawerin astfel de substituiri. Daca e sa vorbim din punctul devedere al politicii practice, totul se reduce la slugarniciefata de oportunisti, adica, in ultima analiza, fata deburghezie. Progresind tot mai rapid de la inceputulrazboiului, Kautsky a atins virtuozitatea in arta de a fimarxist in vorbe i sluga a burgheziei in f apt.

100

ca

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 251

De acest lucru te convingi si mai mult atunci cindanalizezi felul mestesugit in care a talmacit" Kautskycuvintelul" lui Marx despre dictatura proletariatului.Ascultaci :

Din pIcate, Marx a omis el arate mai am5nuntit cum hi in-chipuie el aceast5. dictatur5..." (Este o fraz 5. de renegat pede-a-ntregul fals51, eici in realitate Marx si Engels au dat o seriede indicatii cit se poate de aminuntite, pe care bucherul nostruintru marxism le ocoleste cu bunk stiint5.) ...Literal, cuvintuldictaturi inseamnI suprimarea democratiei. Dar, bineinceles, luat insensul s'au literal, acest cuvint inseamnI si puterea absolutk a uneisingure persoane, a clrei voinfa nu este ingràditi de nici o lege.0 putere absolutI care se deosebeste de despotism prin aceea cäeste nuconceputI ca o instituçie permanena de stat, ci ca o misurltranzitorie impusI de necesitate.

Expresia odictatura proletariatului,, deci nu dictatura unei per-soane, ci dictatura unei clase, exclude din capul locului ideea c5.Marx a avut aici in vedere dictatura in inlelesul literal al cu-vintului.

El a vorbit aici nu despre forma de guverramint, ci despre ostare care trebuie sa surving in mod necesar pretutindeni undeproletariatul a cucerit puterea politica'. CI Marx n-a avut in ve-dere aici forma de guvern5mint se vede chiar si numai din faptulci el considera ea' in Anglia si in America trecerea poate fi in-faptuita in mod pasnic, deci pe cale democratick" (p. 20).

Am reprodus intr-adins in hitregime acest rationa-ment, pentru ca cititorul si poata vedea clar cu ce pro-cedee opereaza teoreticianul" Kautsky.

Kautski a preferat sa abordeze problema in ga felinch sa inceapa cu definitia cuvintului" dictatura.

Foarte bine. Este dreptul sfint al fiecaruia sa abordezeo problerna in felul preferat de el. Numai ca trebuie sadeosebim modul serios si cinstit de a aborda o problemade cel necinstit. Cine vrea ea' trateze serios lucrurile incadrul acestui mod de a aborda problema, acela trebuiesa dea propria sa definitie respectivului cuvint". Atunciproblema ar fi pusa clar si deschis. Kautsky insa nu facega. Literal scrie el , cuvintul dictatura inseamnasuprimarea democratiei".

In primul rind, asta nu este o definitie. Dna el,Kautsky, prefera sa se eschiveze de la o definire a no-tiunii de dictatura, la ce i-a trebuit si aleaga acest modde a aborda problema ?

252 V. I. LENIN

In al doilea rind, asta c ceva vadit gresit. E firesc caun liberal sa vorbeasca despre democratie" in general.Un marxist insa nu va uita niciodat s puna intrebarea :pentru care clasa ?" Oricine stie, de pilda, i isto-ricul" Kautsky stie si el c rascoalele sclavilor dinantichitate sau chiar framintarile puterruce din rindurilelor faceau s iasa indata la iveala esenta statului anticco o dictaturii a st'apinilor de sclavi. Dar suprima oareaceasta dictatura democratia In rindurile stapinilor desclavi, dernocratia pentru ci ? Toata lumea stie ca nu.

Marxistul" Kautsky a spus o prostie nemaipomenitaun neadevar, pentru ea a uitat" lupta de clasa...Pentru a transforma afirmatia liberal i falsa facuti

de Kautsky intr-una marxist i adevarata trebuie spus :dictatura nu inseamna neaparat suprimarea democratieipentru clasa care exercita aceasta dictatura asupra altorclase, dar inseamna neaparat suprimarea democratiei (sauo extrem de substantiala limitare a ei, ceea ce este toto forma de suprimare) pentru clasa asupra careia sauimpotriva careia se exercita dictatura.

Dar oricit de adevarata este aceasta afirmatie, ea nucontine o definitie a dictaturii.

examinarn urmatoarea fraza a lui Kautsky :...Dar, bineinteles, luat tn sensul sau literal, acest cuvint

seamni i puterea absolut a. a unei singure persoane, a clrei voinclnu este Ingraditi de nici o lege..."

Asemenea unui catelus orb care i Ara la intimplarenasul ba intr-un loc, ba Kautsky a dat aici dinintimplare peste o idee justa" (si anume c dictatura esteo putere care nu este ingradita de nici o lege), dar n-adat totiqi definitia dictaturii i, in afara de aceasta, aspus un neadevar istoric vadit, anume c dictatura arinsemna puterea unei singure persoane. Aceasta afirmatienu este exacta nici din punct de vedere gramatical, cacidictatura poate fi exercitata si de un grup restrins depersoane, si de o oligarhie, si de o clasa etc.

In continuare, Kautsky arata deosebirea dintre clic-tatura si despotism, dar, desi afirmatia lui este vaditgresita, nu ne vom opri asupra ei, intrucit n-are nici

Si

intr-altul,

REVOLUTIA PROLETARX $1 RENEGATUL KAUTSKY 253'

o 1egkur5. cu problcma care ne intereseaZa. Este cunos-cua inclinatia lui Kautsky de a se intoarce de la secolulal XX-Ica la secolul al XVHI-lea, iar de la secolulal XVIII-lea la epoca antic, i noi spera'm c, dup 5. ce-siva fi instaurat dictatura, proletariatul german va tineseama de aceastI inclinatie a lui Kautsky i i va da,zicem, un post de prof esor de istorie anticI la un liceu.

recurgi la speculatii sterpe pc tema despotismuluipentru a te eschiva sa. dai o definitie dictaturii proleta-natului este sau o prostie dintre cele mai mari, sau osarlatanie prea putin

Vedem, asadar, propunindu-si vorbeascl despredictatufa, KautskY a instrat multe neadeva'ruri notorii,dar n-a dat nici o definitie ! El ar fi putut, fall a sebizui pe aptitudinile sale intelectuale, sI recurgI la me-moria sa i s5; scoati din sertkase" toate cazurile in careMarx vorbeste despre dictatufa. Ar fi obtinut de budiseamI fie urmkoarea definitie, fie una care in fond arcoincide cu ea :

Dictatura este o putcre care se sprijin'a nemijlocit peviolenta si care nu este ingildifi de nici o lege.

Dictatura revolutionara' a proletariatului este o puterecuceritI prin violenta exercttatl de proletariat asupraburgheziei i sprijimta pe aceastI putere ne-ingeadita" de nici o lege.

Si acest adevIr simplu, clar ca lumina zilei pentruorice muncitor constient (reprezentant al masei, si nu alpkurii de sus a canaliilor mic-burgheze cumpkate de

pe care o alckuiesc social-imperialistii dintoate farile), acest adevk evident pentru (mice reprezen-tant al celor exploatati, al celor care lupfa pentru eli-berarea lor, acest adevk incontestabil pentru oricemarxist trebuie smuls prin luptI" preasavantului domnKautsky ! Cum se explia aceasta ? Prin spiritul de slu-gknicie de care s-au pkruns conduckorii Internationaleia II-a, deveniti sicofanti odiosi n slujba burgheziei.

Kautsky recurge mai intli la un true, flcind afirmatiavldit absurd c, luat in sensul s'au literal, cuvintul dic-tatuei inseamnal dictatura unei singure persoane, iarapoi pe baza acestui truc ! declara' cI la Marx,

sI

SI

iscusia.el, sI

violenti,

capitalisti,

254 V. I. LENIN

asadar", cuvintele cu privire la dictatura unei clase nutrebuie luate in .sensul lor literal (ci in sensul ca dictaturanu inseamna violenta revolutionara, ci cucerirea pas-ruca" a majoritatii in conditiile dernocratiei" notatibine burgheze).

Trebuie s. facern distinctie, pretinde el, intre nociuneade stare" i aceea de forma de guvernamint". 0 dis-tinctie mmitor de fina, tot atit de fina ca aceea dintrestarea" de prostie a unui om care judeca neinteligentsi forma" prostnlor sale.

Lui Kautsky Ii trebuie s prezinte dictatura drept ostare de dominatie" (aceasta expresie el o intrebuin-teaza textual chiar in pagina urmatoare, p. 21), caciatunci dispare violenta revolutionara, dispare revolutiaviolenta. Starea de dominatie" este o stare in care poatesa existe once majoritate in conditiile... democratiei" !Cu ajutorul acestui truc sarlatanesc, revolutia dispare inchip fericit.

Dar sarlatania este prea grosolani, si ea nu-I va salvape Kautsky. Nu poti ascunde ca dictatura presupuneinseamna o stare" de violenta revolutionara nepla-cuta pentru renegati exercitatl de o clasa asupra alteia,asa cum nu poti ascunde sula in sac". Absurditateadistinctlei dintre notiunea de stare" si aceea de formade guvernamint" iese la iveala. Este culmea prostiei savorbesti aici despre forma de guvernamint, caci oncecopil stie ca monarhia i republica sint forme de guver-namint diferite. Domnului Kautsky trebuie s i se de-monstreze ca in capitalism amindoua aceste forme deguvernamint, ca i toate formele de guvernamint" in-termediare, nu sint cleat varietati de stat burgbez, adicade dictatura a burgheziei.

In sfirsit, a vorbi despre forma de guvernamint in-seamna sa procedezi la o falsificare nu numai prosteasca,ci i grosolana, a ideii lui Marx, care vorbeste aid cit sepoate de clar despre forma sau tipul de stat, iar nu despreforma de guvernamint.

Revolutia proletara este imposibill Fara sfarimareaprin violenta a ma§inii de stat burgheze i fr inlocuirea


ei cu una noua, care, dupa curn spune Engels, nu maieste un stat in sensul propriu al cuvintului"

Lui Kautsky ns i trebuie si disimuleze i s denatu-reze toate aceste lucruri, asa cere poztvia lut derenegat.

Priviti la ce jalnice subterfugii recurge el.Primul subterfugiu : Marx n-a avut n vedere

aici forma de guvernamint se vede chiar si numai dtnfaptul ca el considera c n Anglia si in America esteposibila o trecere pasnica, adica pe cale democratica..."

Forma de guverniimint n-are nici o legatura cu pro-blema in discutie, caci exista monarhii care nu sint tipicepentru statul burghez, de pilda acelea care se caracteri-zeaza prin lipsa de militarism, si exista republici tipicedin acest punct de vedere, adica cu militarism si biro-cratie. Este un fapt istoric si politic indeobste cunoscut,si Kautsky nu va reusi falsifice.

Daca ar fi vrut s rationeze in mod serios i cinstit,Kautsky s-ar fi intrebat : exista oare legi istorice care serefera la revolutie si care nu cunosc excepcii ? Rispunsular fi fost : nu, asemenea legi nu exista. Asemenea legi auin vedere numai ceea ce este tipic, ceea ce Marx a de-semnat odati prin cuvintul ideal", in sensul de capita-lism mijlociu, normal, tipic.

Mai departe. A existat in deceniul al 8-lea al secoluluial XIX-lea ceva care facea ca Anglia si America si con-stituie o excepvie in aceastii privintã ? Necesitatea de apune aceasta intrebare este evidenta pentru oricine cu-noaste cit de cit cerintele stiinvei in domeniul probleme-lor istorice. A nu o pune inseamna a falsifica stiinta,inseamna a te juca de-a sofismele. Daca insa punemaceasta intrebare, raspunsul este neindoielnic : dictaturarevolutionara a proletariatului inseamna violenta impo-triva burgheziei ; necesttatea acestei violente este deter-minata in special, asa cum au explicat-o Marx si Engelsin modul cel mai amanuntit si in repetate rinduri (in-deosebi in Razboiul civil din Franca" si in prefata laaceasta lucrare), de existenta militarismului fi a birocra-tiei. Tocmai aceste institutii si tocmai in Anglia si inAmerica, tocmai in deceniul al 8-lea al secolului al

1°1.

...CI

s8-1

25G V. I. LENIN

XIX-lea cind Marx a facut aceasta observatie n ue xis t a u. (Acum insa die existä §i in Anglia, §i inAmerica.)

Kautsky este nevoit si recurga literalmente la fiecarepas la §arlatanii pentru a-§i camufla pozitia de renegat !

Si este demn de retinut ca fara sa vrea §i-a dat el aiciarama pe fat'a scriind : in mod pa§nic, adiai pe caledemocratice !!

Cind a dat definitia dictaturii, Kautsky s-a straduitdin rasputeri sa ascuncla cititorului trasatura esentialaa acestei notiuni, §i anume : violenta revolutionara. Acuminsa adevarul a ie§it la iveala : este vorba de opozitiadintre revolutia palnica §i revolutia violentsci.

Acesta e miezul problemei. Toate subterfugiile, sofis-mele §i falsificarile §arlatanqti ii sint necesare lui Kautskytocmai pentru a ocoli problema revolutiei violente, pen-tru a disimula faptul ca a renegat-o, pentru a camuflatrecerea sa de partea politicii muncitore§ti liberale, adicade partea burgheziei. Acesta e miezul problemei.

Istoricul" Kautsky falsifica cu atita neruinare istoria,inch uita" principalul : capitalismul premonopolistcare atinsese apogeul tocmai in deceniul al 8-lea al seco-lului al XIX-lea se caracteriza, in virtutea particula-ritatilor sale economice fundamentale, care s-au manifes-tat deosebit de tipic in America §i in Anglia, printr-orelativ mai mare dragoste de pace §i de libertate, pecind imperialismul, adica capitalismul monopolist, cares-a maturizat definitiv abia in secolul al XX-lea, se ca-racterizeaza, in virtutea particularitatilor sale economicefundamentale, printr-o dragoste minima de pace §i delibertate §i printr-o maxima' dezvoltare generala a milita-rismului. A nu observa" aceasta deosebire atunci cinddiscuti cit de tipica sau de probabila este revolutia pas-nica sau violenta inseamna a te cobori la nivelul celuimai ordinar lacheu al burgheziei.

Al doilea subterfugiu. Comuna din Paris a fost odictatura a proletariatului, dar ea a fost aleasa prin votuniversal, adica fara ca burghezia sa fi fost lipsita dcdrepturile ei electorale, adica a fost aleasa in moddemocratic". Si Kautsky triumfa : ...Dictatura prole-

it.EVOLUTIA PROLErARA $1 RENLGATUL RAUTSKY 257

tariatului era pentru Marx" (sau dupa Marx) o starecare decurge in mod necesar din democratia pura, dnaproletariatul constituie majorttatea" (bet iiberwiegendernProletariat, S.21).

Acest argument al lui Kautsky este atit de ilariant,inch te pune, zau, intr-un adevarat embarras de richesses(dificultate de alegere, creata' de abundenta... obiectiilor).In primul rind, se stie c floarea burgheziei, virfurile ei,statul ei major, fugisera din Paris la Versailles. La Ver-sailles se afla socialistul" Louis Blanc, ceea ce, intrealtele, arata.falsitatea afirmatiei lui Kautsky ca. la Comunaar fi partictpat toate curentele" socialismului. Nu esteoare ridicol s infatisezi drept democratie pura" cuvot universal" impartirea locuitorilor Parisului in douatabere beligerante, dintre care una concentrase toataburghezia politiceste activa, hotarita de lupta ?

In al doilea rind, Comuna lupta impotriva Ver-sailles-ului ca guvern muncitoresc al Frantei impotrivacelui burghez. Ce cauta aici democratia pura" i votuluniversal", din moment ce Parisul era acela care hotarasoarta Frantei ? Oare de la principiile si practica de-mocrattei pure" pornea Marx atunci cind afirmaComuna a comis o greseala neluind in stapinire bancace apartinea intregii France 102 ??

Se vede, zau, ca Kautsky scrie intr-o tara in carepohtia interzice cetatenilor s rida in grup", altfel rise-tele 1-ar fi ucis.

In al treilea rind, imi voi perrnite respectuos amin-tesc d-lui Kautsky, care cunoaste pe de rost scrierile luiMarx si Engels, urmatoarea apreciere asupra Comunei,facuta de Engels din punctul de vedcre al... democra-tiei pure" :

Au vazut oare vreodata acesti domni" (antiautorita-ristn) o revolutie ? 0 revolutie este, fara indoial, lucrulcel mai autoritar posibil. Revolutia este actul prin careo parte din populatie impune vointa ei celeilalte parti cuajutorul pustilor, baionetelor si tunurilor, deci cu aju-torul .celor mai autoritare mijloace ; iar daca partidulvictorios nu vrea ca lupta lui sli fi fost zadarnica, trebuiesa-si mentma dominatia prin frica pe care armele sale

cI

2t;8 takIN

o inspira reactionarilor. S-ar fi mentinut Comuna dinParis macar o singura zi daca ea nu ar fi recurs impo-triva burgheziei la aceasta autoritate a poporului inar-mat ? N-ar trebui oare, dimpotriva, s i se reprosezeComunei ca nu a recurs in suficienta masura la aceastaautoritate ?" 103.

Poftim democratie pura" ! Curn 1-ar mai fi ridiculizatEngels pe banalul mic-burghez si social-democrat" (insensul francez din perioada 1840-1850 si in sensul ge-heral-european din perioada 1914-1918) caruia i-ar fitrecut prin minte sa vorbeasca in genere despre de-mocraite pura" intr-o societate impartita in clase !

Destul insa. E cu neputinta sa enumeri toate absurdi-tatile pe care le debiteaza Kautsky, caci la el fiecare frazaeste literalmente imbibata de spiritul renegarii.

Marx si Engels au analizat cit se poate de amanuntitComuna din Paris si au aratat ca' meritul ei este acelade a fi incercat sã distrugii, sã sfarime masina de statasa cum este" 104. Marx si Engels au atribuit acestei con-cluzii o importanta atit de mare, inch in 1872 au in-trodus numai aceasta modificare in programul, in-vechit" (pe alocuri), al Manifestului Comunist" 105 Marxsi Engels au aratat ca Comuna a desfiintat armata si bi-rocratia, a desfiintat parlamentarismul, a distrus aceastaexcrescenta parazitara care este statul" etc. ; iar preainteleptul Kautsky, punindu-si scufia de noapte, repetaceea ce au spus de mii de ori profesorii liberali bas-mete despre democratia purr'.

Nu degeaba a spus Rosa Luxemburg, la 4 august 1914,social-democratia germana este astazi un hoit imputit.

Al treilea subterfugiu. Daca vorbim despre dictaturaca forma de guvernamint, nu putem vorbi despre dic-tatura unei clase. Caci o clasa, dupa cum am mai spus,poate numai sa domine, dar nu sa guverneze..." Orga-nizatiile" sau partidele" sint acelea care guverneaza.

Din confuzie in confuzie, domnule maestru al con-fuziei" ! Dictatura nu este o forma de guvernamint",asta-i o absurditate ridicoI. Nici Marx nu vorbestedespre forma de guvernamint", ci despre forma sautipul de stat. Asta este altceva, cu totul altceva. Este de

V. t.

cd

REVOLUTLA PROLETARA $1 RENECATLA, KAUTSKY 259

asemenea cu totul gresit s5 se spun5 c5. o clasa nu poateguverna ; numai un cretin parlamentar", care nu vedenimic altceva decit parlamentul burghez si nu observ5nimic altceva decit partidele guvernamentale", poatespura o asemenea prostie. Orice tar5, european ii vaar5ta lui Kautsky exemple de guvernare a clasei ei domi-nante, de pada' a mosierilor in evul mediu, cu toatenu erau suficient organizati.

In concluzie : Kautsky a denaturat in modul cel maiscandalos notiunea de dictatur5 a proletariatului, trans-formindu-1 pe Marx intr-un liberal de duzin5, ceca cedenot 5. ci in alunecarea sa el insusi a ajuns la nivelulunui liberal care insirl platitudini despre democratiapur5", eautind s infrumuseteze si s disimuleze continu-tul de clas5., al democratiei burgheze §i temindu-se maimult ca de orice de violenta revolupionara a clasei asu-prite. TalmIcind" notiunea de dictaturà revolutionaraa proletariatului" in asa fel inch s disparl violentarevolutionarà exercitatl de clasa asupritI impotriva asu-pritorilor, Kautsky a b5tut recordul mondial de denatu-rare liberall a invkaturii lui Marx. Renegatul Bernsteins-a dovedit a fi un biet 6:tell's in comparatie cu rene-gatul Kautsky.

DEMOCRATIE BURGHEZASI DEMOCRATIE PROLETARA

Problema pe care Kautsky a incurcat-o intr-un half5r5 seam5n se prezint 5. in realitate astfel :

Este clar c5, clack' nu vrei bati joc de bunul-sim;si de istorie, nu poti vorbi de democratie purr atitatimp cit exist a. clase diferite, dar poti vorbi numai dedemocratie de clasa. (In parantez5 fie spus, democratiapurr nu este numai o frail care denoth" ignoranta §icare arat c acela care o foloseste nu intelege nici luptade c1as5 si nici esenta statului, ci este si o frail complet1ipsit5 de continut, cki in societatea comunisti de-mocratia, regenerindu-se i devenind o deprindere, vadispdrea treptat, dar nu va fi niciodat5 democratiepurr).

sa

ca

sa-ti

260 V. I. LENIN

Democratia purr este fraza mincifioasi a unui libe-ral care cauei prosteasca pe muncitori. Istoria cu-noaste democratia burgheza', care ia locul feudalismului,

democratia proletark care ia locul democratieiburgheze.

Zecile de pagini pe care Kautsky le consacfa de-monstrarii" adevarului c democratia burgheza repre-zinfa un progres fat5, de rinduielile medievale i ca pro-letariatul trebuie neapa'rat s-o foloseasei in lupta luiimpotriva burgheziei nu slut deck o paTiveageala' libe-rali meniti prosteasca pe muncitori. Aceasta esteun truism nu numai intr-o taxa' cu1t ca Germania, cisi intr-o çar incult ca Rusia. Kautsky arunci pursimplu praf savant" in ochii muncitorilor, vorbind peun ton gray atit despre Weitling, cit i despre iezuiçiidin Paraguay si despre multe altele, pentru a ocoli esentaburghezii a democratiei actuale, adia a celei capi-taliste.

Kautsky ia din marxism ceea ce este acceptabil pentruliberali, pentru burghezie (critica rinduielilor medievale,rolul istoric progresist al capitalismului in general si aldemocratiei capitaliste in particular) si sterge dinmarxism, trece sub tacere, estompeaza ceea ce tits e accep-tabil pentru burghezie (violenta revolutionaral a proleta-riatului impotriva burgheziei, in scopul desfiinta'riiacesteia). Tocmai de aceea Kautsky se dovedeste a fiinevitabil, in virtutea pozitiei sale obiective i indiferentde convingerea sa subiectivk un lacheu al burgheziei.

Reprezentind un mare progres istoric in comparatiecu rinduielile medievale, democratia burghezal famineintotdeauna si in conditiile capitalismului nu poatesi nu eamin'a ingustk ciuntifa, falsk ipocritk un raipentru cei bogati, o capcan i o minciuna: pentru ceiexploatati, pentru cei saraci. Acest adev'ar, care repre-zinfa o parte componenei esentiala a invataturiimarxiste, marxistul" Kautsky nu 1-a inteles. /n aceasta:problema fun damentalk Kautsky ofefa burgheziei lu-cruri plkute" in locul unei critici stiintifice a conditiilorcare fac din orice democratic burghe7a' o democraticpentru cei bogati.

si-i

g

si-i

si

REVOLUT1A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 261

SI amintim mai intii preainvIcatului domn Kautskyacele afirmatii teoretice ale lui Marx si Engels pe care

spre rusinea sa bucherul nostru le-a uitat" (sprea fi pe placul burgheziei), iar apoi vom explica lucrurilecit mai pe intelesul tuturor.

Nu numai statul antic si cel feudal, ci si statul repre-zentativ modern este instrumentul de exploatare a munciisalariate de cltre capital" (Engels, in lucrarea sa desprestat) 106. Tntrucit statul nu este decit o institulie vre-melnicI, folositI in ruptI, in revolutie, pentru a reprimaprin violenTI Tye adversari, este o curatI absurditate si sevorleascl de statul popular liber : citI vreme proletaria-sill mai foloseLte statul, el il foloseste nu in interesuIlibertAii, -Cirri vederea reprimIrii dulmanilor sal, ii deIndatI ce poate H vorba de libertate, statul ca atare ince-teaz1 sa- mai existe" CEngels in scrisoarea sa citre BebelEn 2N.M.11175) 107. Statul nu este altceva decit o ma-sinI pentru reprimarea unei clase de cItre alti clasI, inrepublica democraticI nu mai putin ca in monarhie"(Engels in prefata la ItIzboiul civil" de Marx) 108. Votuluniversal este astfel un criteriu al maturitItii clasei mun-citoare. Mai mult nu poate da fi nu va da niciodatii instatul actual" (Engels in lucrarea sa despre stat109. Dom-nul Kautsky rumegi intr-o manierI extrem de plictisi-toare prima parte a acestei teze, acceptabile pentru bur-ghezie. Partea a doua, pe care am subliniat-o si care nue acceptabilI pentru burghezie, renegatul Kautsky o trecesub tIcere !). Comuna trebuia sI fie nu un organismparlamentar, ci un organism activ, atit executiv cit silegislativ... In loc sI hotIrasci o data' la trei sau la saseam care membru al clasei dominante si reprezinte si slcalce in picioare (ver- und zertreten) poporul in parla-ment, votul universal urma sl serveascl poporului, con-stituit in comune, pentru a-si alege muncitorii, supra-veghetorii si contabilii, asa cum votul individual servesteoricIrui alt patron si si-i aleagi pentru intreprinderealui" (Marx in lucrarea sa despre Comuna din Paris :

RIzboiul civil din Franca") 110Fiecare din aceste teze, pe care preainvItatul domn

Kautsky le cunoaste foarte bine, constituie o palml pe

19 Lenin Opere complete, vol. 37

262 V. I. LENIN

obrazul lui i demasca intreaga sa renegare. In toata bro-sura lui Kautsky nu yeti gasi nici pic de intelegere aacestor adevarun. Intregul ei continut este o batjocurala adresa marxismului !

Luati legile fundamentale ale statelor moderne sau felulin care sint ele guvernate, luati libertatea intrunirilora presei sau egalitatea cetatenilor in fata legii",veti vedea la fiecare pas ipocrizia democratiei burgheze,pe care once muncitor cinstit i constient o cunoastefoarte bine.Nu exista stat, oricit de democratic ar fi el,in constitutia caruia sa nu gasesti tot .felul de rezerve

portite care asigura burgheziei posibilttatea de a folosiarmata impotriva muncitorilor, de a introduce stareade asediu etc. in caz de incalcare a ordinii", darin realitate in cazul cind clasa exploatata incalca" rin-duiehle sclaviei sale si incearca sa se comporte altfel decitsclavii. Kautsky infrumuseteaza fara pic de rusine demo-cratia burgheza, trecind sub tacere ceea ce intreprindburghezii cei mai democrati si mai republicani din Ame-rica si din Elvena, de pild a, n muncitonlorgrevisti.

0, inteleptul si eruditul Kautsky trece sub tacereaceste lucruri ! Acest erudit om politic nu intelege ca atrece sub tacere asemenea lucruri inseamna a comite omirsavie. El prefera sa povesteasca muncitorilor basmepe tema c democratia inseamna. ocrotirea minoritatn".E de necrezut, dar asa e ! In vara anului 1918 de la nas-terea lui Hristos, in al cincilea an al macelului imperia-list mondial si al sugrumarii minoritatilor internationa-liste (adica a acelora care n-au tradat josniccum au facut-o alde Renaudel si Longuet, Scheidemann

Kautsky, Henderson si Webb etc.) in toate demo-cratule" lumii, eruditul domn Kautsky inalta mieroaseimnuri de slava' ocronrii minoritatii". Dontoni le potciti in pagina 15 din brosura lui Kautsky. Iar in pa-gina 16 acest erudit... individ v va povesti despre whigii

toryi 111 din Anglia secolului al XVIII-lea !0, eruditie ! 0, rafinata sluprnicie fata de burghezie !

0, .maniera civilizata de a se tiri pe burta in fata capita-1itilor de a le linge cizmele ! Dad as fi Krupp sau

sisi

si

socialismul,

si

si

O.

REVOLUTIA PROLETARA I RENEGATUL KAUTSKY 263

Scheidemann, Clemenceau sau Renaudel, i-a plti d-luiKautsky milioane, 1-a rsplti cu grufgri de Iudl, 1-asriuda in fava muncitorilor, a§ recomanda unitatea socia-lismului" cu oameni atit de onorabili" cum e Kautsky.A scrie bro§uri impotriva dictaturii proletariatului, apovesti despre whigii si toryi din Anglia secoluluial XVIII-lea, a susvme Ca democracia inseamnI ocro-tirea minorifavii" si a trece sub facere pogromurile impo-triva internavionalistilor in republica democratia" ame-ricana', nu sint oare acestea servicii de lacheu aduseburgheziei ?

Eruditul domn Kautsky a uitat" din intimplare,probabil... un singur am'inunt", §i anume : c parti-dul dominant al democraviei burgheze acordi ocrotireaminorifavii numai unui alt partid burghez, in timp ceproletariatului, in loc de ocrotirea sintrezervate in orice problemal serioasa, pro funclafundamentala pogromurile §i starea de asediu. Cu citmai dezvoltata e ctmocraTia, cu atit mai aproape esteea de pogromuri sau de razboi civil la fiecare divergentapolitica pro funda, periculoasa pentru burghezie. Aceasfalege" a democraviei burgheze eruditul domn Kautskyar putea s-o observe in evoluvia afacerii Dreyfus 112 dinFranca repub1ican5., in linsarea negrilor si a internavio-nali§tilor in republica democraticI americanI, in exemplulIrlandei §i al Ulsterului in Anglia democraticl 113, inprigonirea bolsevicilor si in organizarea de pogromuriimpotriva lor, in aprilie 1917, in republica democratielrug. Iau intr-adins nu numai exemple din timpul

ci si din perioada de pace care 1-a precedat. Mie-rosul domn Kautsky prefer s inchia ochii asupra aces-tor fapte din secolul al XX-lea, povestind in schimbmuncitorilor lucruri uimitor de noi, extrem de intere-sante, cit se poate de instructive si extraordinar de im-portante despre whigii si toryi din secolul al XVIII-lea.

de pild5., parlamentul burghez. Este oare deconceput ca eruditul Kautsky si nu fi auzit niciodatIa bursa si bancherii ii subordoneaz1 parlamentele bur-gheze intr-o m'asurà cu atit mai mare cu cit democracia emai puternic dezvoltatI ? De aici nu rezultI cá nu

IP*

minoritIcii", iifi

rIz-

SI luIm,

264 V. t. tEiNtIR

trebuie folosit parlamentarismul burghez (§i bolsevicii1-au folosit cu mai mult succes, cred, decit oricare altpartici din lume, caci in 1912-1914 am cucerit toatemandatele curiei muncitoresti in alegerile pentru Dumaa IV-a). Dar tot de aici rezu1t c numai un liberalpoate sa. uite caracterul istoriceite lirnitat i conditionatal parlamentarismului burghez, asa cum il uita Kautsky.Chiar si in cel mai democratic stat burghez masele asu-prite se lovesc la fiecare pas de contradictia flagrantadintre egalitatea formald, pe care o proclama demo-cratia" capttalistilor, si miile de ingradiri i subterfugiide Japt care-i transforma pe proletari in sclavi salariati.Tocmai aceasta contradictie deschide ochii maselor asupraputreziciunii, minciunii si ipocriziei capitalismului. Toc-mai aceasta este contradictia pe care o dezvaluie mereuin fata maselor agitatorii si propagandistii socialismului,pentru a le pregati in vederea revolutiei ! Dar cind erarevolutillor a inceput, Kautsky i-a tutors spatele si s-aapucat sa cinte splendorile democratiei burghezemuribunde.

Democratia proletara una dintre formele careiaeste Puterea sovietica a dat un exemplu fara prece-dent in lume de dezvoltare si de largire a democratieitocmai pentru majoritatea uriasa a populatiei, pentru ceice muncesc si sint exploatati. A scrie o carte intreagadespre democratie, asa cum a facut Kautsky, care con-sacra doul pagini dictaturii si zeci de pagini democratieipure", si a nu observa acest fapt inseamna a denaturacomplet lucrurile, a le denatura in spirit liberal.

SI luam politica externa. In nici o taxi burgheza, nicichiar in cea mai democratica, ea nu se face pe fati. Pre-tutindeni masele sint inselate, iar in Franca democratica,in Elvetia, in America si in Anglia inselatoria este de osuta de oH mai perfida si mai rafinati decit in celelaltetad. Puterea sovietica a smuls in chip revolutionar valulcare acopera politica externa. Kautsky n-a observat acestlucru ; el 1-a trecut sub tacere, desi in epoca razboaielorde jaf si a tratatelor secrete cu privire la impartireasferelor de influenta" (adica la impartirea lumii de catretilharii capitalisti) asta are o importanç cardinah, cad

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 266

de asta depinde problema pkii, problema vietii §i mortiia zeci de milioane de oameni.

luam orinduirea de stat. Kautsky se agata de ches-tiuni de amanunt", se agata Oda §i de faptul c (in Con-stitutia sovietica) alegerile sint indirecte", dar nu vedefondul problemei. El nu observa esenta de clasa a apa-ratului de stat, a ma§inii de stat. In democratia burghezacapitalitii recurg la mii de manopere care shit cuatit mai abile §i mai eficiente cu cit mai dezvoltati edemocratia pura" pentru a impiedica maseleparticipe la opera de guvernare, s beneficieze de liber-tatea intrunirilor §i a presei etc. Puterea sovietica esteprima in lume (strict vorbind, a doua, caci acelai lucruincepuse faca §i Comuna din Paris) care atrage laopera de guvernare masele, i anume masele exploatate.Prin mii de stavile masele sint impiedicate sa-§i trimitareprezentantii tn parlamentul burghez (care in demo-cratia burgheza nu are niciodata cuvintul hotaritor inproblemele cele mai importante ; in aceste probleme cu-vmtul hotaritor apartine bursei §i bancilor), iar munci-torii §tiu §i-§i dau seama foarte bine, ei vad §i simt cäparlamentul burghez este o institutie straina, un instru-ment de asuprire a proletarilor de catre burghezie, oinstitutie a clasei dumane, a minoritatii exploatatoare.

Sovietele sint organizatia nemijlocita a inse§i maselormuncitoare §i exploatate, care le inlesne,ste posibilitateade orindui smgure statul §i de a-I conduce cum emai bine. Tocmai avangarda celor ce muncesc 6 sintexploatati, proletariatul de la ora§e, .se bucur a. aceastapnvinta de avantajul ca, datorita intreprinderilor maH,el este mai unit decit restul populatiei ; lui ti este celmai u§or s aIeag i sa controleze pe cei ale§i. Organi-zatia Sovietelor inlesnefte in mod automat unirea tuturorcelor ce muncesc §i sint exploatati tn jurul avangarzii

proletariatul. Vechiul aparat burghez birocratia,privilegiile bogatiei, ale educatiei burgheze, relatiilor etc.(aceste privilegii de f apt sint cu atit mai felurite, cu citdemocratia burgheza' este mai dezvoltata), toate aces-tea dispar in conditiile organizatiei Sovietelor. Libertateapresei inceteazi de a mai fi o ipocrizie, cki tipografiile

Si

sa

sa-1

a-si

in

kr,

266 V. I. LENIN

hirtia i se iau burgheziei. Acela§i lucru se intimpla §icu cele mai bune cu palatele, cu cu caselemoOerilor. Puterea sovietica a luat imediat din miinileexploatatorilor mu i mii de asemenea cladiri dintre celemai bune, facind astfel ca dreptul de intrunire frcare democratia este o minciuni s devina pentrumase d e ts n milion de o r i mai democratic". Ale-gerile indirecte in Sovietele nelocale inlesnesc organizareacongreselor Sovietelor §i fac ca intregul aparat sa fie maiieftin, mai mobil, mai accesibil muncitorilor §i taranilor,intr-o perioada cind viata clocote§te §icind este necesarca cetatenii s alba cit mai rapid posibilitatea de a revocape un deputat local sau de a-I trimite la congresul gene-ral al Sovietelor.

Democratia proletara e de un milion de ori maidemocratica deck oricare democratie burghezi ; Putereasovietica e de un milion de ori mai democratica decitcea mai democratic a. republica burghezi.

Si numai un om care s-a pus in mod con§tient inslujba burgheziei sau care e politice§te mort de-a binelea,pe care colbuitele tomuri burgheze ii impiedic s vadaviata reala §i care este pe de-a-ntregul imbibat de pre-judecati burghezo-democratice, transformindu-se astfelin mod obiectiv intr-un lacheu al burgheziei, a pututsi nu observe acest lucru.

Numai un om care nu este in stare sa Euna' problemadin punctul de vedere al claselor asuprite a putut sa nuobserve acest lucru :

exista oare printre çrile burgheze cele mai democra-tice macar una singura in care muncitorul mijlociu, dinmasa, muncitorul agricol mijlociu, din masa, sau in ge-nere semiproletarul rural (adica reprezentantul masei asu-prite, al majoritatu covir§itoare a populatiei) si se bucurefie §i de aproximativ aceea§i libertate de a organiza in-truniri tn cele mai bune cladiri, de a dispune de mariletipografii §i de cele mai bune depozite de hirtie pentru

exprima ideile i pentru a-§i apara interesele, de apune la conducerea i la orinduirea" statului oamenidin propria sa clas, ca in Rusia Sovietica ?

§i.

cladiri, vilele,

ali

kEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 261

Ar fi ridicol sa se creadi ca domnul Kautsky ar puteagasi in vreo taxa, dintr-o mie de muncitori si de munci-tori agricoli informati, macar unul care sa aibi vreo in-doiall asupra raspunsului la aceasta intrebare. Aflind dinziarele burgheze crimpeie de recunoastere a adevarului,muncitorii din lumea intreaga simpatizeaza instinctiv cuRepublica sovietici tocmai pentru ca vad in ea o intru-.chipare a democratiei proletare, a dernocratiei pentru cetsaraci, iar nu a democratiei pentru cei bogati, cum estein realitate oricare democratie burgheza, chiar si ceamai buni.

Pe noi ne guverneaza (si statul nostru il orinduiesc")functionari burghezi, parlamentari burghezi si judecatoriburghezi. Iata un adevar simplu, evident si incontestabilpe care il cunosc din propria lor experienta de viata sipe care il simt zi de zi zeci si sute de milioane de oa-meni din clasele asuprite in toate virile burgheze, inclusivcele mai democratice.

In Rusia insa aparatul bicrocratic a fost complet sfari-mat, far 5. a se lasa piatra pe piatra din el, toti judecatoriivechi au fost alungati, parlamentul burghez a fostdesfiintat, iar dreptul de a avea o reprezentanta multmai accesibila a fost dat tocmai muncitorilor si taranilor,Sovietele lor au fost puse in locul functionarilor saudeasupra lor, Sovietele 1 o r au captat dreptul de a alegepe judecatori. Chiar si numai acest fapt este de ajunspentru ca toate clasele asuprite si vada in Puterea so-vietica, adica in aceasta forma a dictaturii proletariatului,o putere de un milion de ori mai democratica deck ceamai democratica republica burgheza.

Kautsky nu intelege acest adevir atit de clar, atit deevident pentru orke muncitor, pentru ca el a uitat",pentru ca s-a dezv.tat" si puni intrebarea : democratiepentru care clasa? El judeca din punctul de ve-dere al democratiei pure" (adica fara clase ? sau in afaraclaselor ?). El argumenteazi ca Shylock : o livra decarne", si atita tot. Egalitatea tuturor cetatenilor altfelnu existi democratic.

268 V. I. LENIN

E cazul punem eruditului Kautsky, marxistului"socialistului" Kautsky, intrebarea :poate exista egalitate intre exploatat i exploatator ?E monstruos, e de necrezut c trebuie sa punem o

asemenea intrebare atunci cind analizam cartea unui con-ducator ideologic al Internationalei a II-a. Dar clack' aiintrat in flora, trebuie s joci". Daca te-ai apucat s scriidespre Kautsky, trebuie s explici acestui erudit de cenu poate fi egalitate intre exploatator i exploatat.

POATE FI EGALITATEINTRE EXPLOATAT $1 EXPLOATATOR

Kautsky judeca n felul urmator :

(1) Exploatatorii au format Intotdeauna numai o mica minori-tate a populatiei" (p. 14 din brosura lui Kautsky).

Iata un .adevar incontestabil. Dar cum trebuie s jude-cam pornind de la acest adevar ? Se poate judeca inchip marxist, socialist, si atunci trebuie luat ca bazaraportul &litre exploatati i exploatatori. Se poate judecain chip liberal, burghezo-democratic, i atunci trebuieluat ca baza raportul dintre majoritate i minoritate.

Daci judecam in chip marxist, trebuie s spunem :exploatatorii transforma in mod inevitabil statul (si aiceste vorba de democratie, adica de una dintre formelede stat) intr-un instrument de dominatie a clasei kr, aexploatatorilor, asupra celor exploatati. De aceea i statuldemocratic, atita timp cit exista exploatatori care dominaasupra majoritatii exploatatilor, va fi in mod inevitabilo democratie pentru exploatatori. Statul celor exploatatitrebuie sa se deosebeasca in mod radical de un astfel destat ; el trebuie sa fie o democratie pentru cei exploatati

un instrument de reprimare a exploatatordor ; or, asu-prirea unei clase inseamna inegalitate pentru aceasta clasa,excluderea ei de la beneficiul democratiei".

Dna judecam in chip liberal, trebuie s spunem : ma-joritatea hotaraste, minoritatea se supune. Cine nu sesupune este pedepsit. Scurt i cuprinzator. N-are nici unrost s ne lansam in discutii despre caracterul de clasi

sg-isi

si

11V0LU1IA PROLEtAltA $1 ItENEGATUL KAursky 269

al statului in general §i despre democratia purr inspecial ; asta n-are nici o legatura cu .problerna in dis-cutie, caci majoritatea e majoritate, iar minoritatea eminoritate. 0 livra de came este o livra de came, §i cuasta basta.

Tocmai ap judeca §i Kautsky :(2) Din ce motive dominavia proletariatului trebuie

sa ia §i este nevoiti sa ia o forma care nu e compatibilacu democravia ?" (p. 21). Urmeaza o larnurire in sensula proletariatul are de partea sa majoritatea, o larnuriredestul de amanunvita §i de lunga, cuprinzind un citatdin Marx §i cifre cu privire la numarul voturilor inCornuna din Paris. Concluzia : Un regim cu radaciniatit de puternice in mase n-are nici cel mai mic motivsa atenteze impotriva democraviei. Nu intotdeauna vaputea el sa se lipseasca de violenvi in cazurile ocindlenta este folosita pentru inab4rea democraviei. La vio-lenta se poate raspunde numai prin violença. Dar unregirn care tie cal are in spatele sal.' masele va folosi vio-lença numai pentru a apara democravia, §i nu pentru ao suprima. El ar comite de-a dreptul o sinucidere dacas-ar apuca sa inlature baza lui cea mai sigura votuluniversal, acest puternic izvor de mare autoritate mo-rala" (p. 22).

Dupa cum vedevi, raportul dintre exploatavi §i exploa-tatori a disparut din argumentarea lui Kautsky. A ramasnurnai majoritatea in general, minoritatea in general, de-mocravia in general, democravia purr pe care o cunoa--tern deja.

$i este denm de retinut ca toate acestea se spun inlegatura cu Comuna din Paris ! Sal vedem deci ce auspus Marx §i Engels despre dictatura in legatura cuComuna :

Marx : ...Daca in locul dictaturii burgheziei munci-torii instaureaza dictatura lor revoluvionara..., pentru ainfringe rezistença burgheziei..., muncitorii dau statului oforma revoluvionara trecatoare... a 114.

Engels : ...Partidul victorios" (in revolutie) trebuiesal' menvina dominavia prin frica pe care armele saleo inspirà reactionarilor. S-ar fi menvinut Comuna din

270 V. I. LENiN

Paris micar o singura zi daca ea nu ar fi recurs impo-triva burgheziei la aceastä autoritate a poporului inar-mat ? N-ar trebui oare, dimpotriva, sa i se reprosezeComunei ca nu a recurs in suficienta masura la aceastaautoritate... ?" 115.

Acelaii : Thtrucit statul nu este decit o institutie vre-melnica, folosita in lupta, in revolutie pentru a reprimaprin violenta pe adversari, este o curata absurditate sase vorbeasca de statul popular liber : cita vreme prole-tariatul_mai foloseste statul, el il foloseste nu in interesullibertatu, ci in vederea reprimarii dusmanilor sal, si deindata ce poate fi vorba de libertate, statul ca atare ince-teazi sa mai existe..."

Intre Kautsky, de o parte, si Marx si Engels, de altaparte, este o chstanta ca de la cer la pamint, ca intreun liberal si un revolutionar proletar. Democravia purlsi democratia" ca atare, despre care vorbeste Kautsky,nu este decit o reeditare a aceluiasi stat popular liber",adica o absurditate patenta. Cu aerul savant al unui cre-tin de cabinet sau cu aerul inocent al unei fetite de zeceam, Kautsky intreaba : de ce mai e nevoie de dictaturacind exista majoritate ? Marx si Engels explica insa :

Pentru a infringe impotrivirea burgheziei,pentru a inspira frica reactionarilor,pentru a mentine impotriva burgheziei autori-

tatea poporului inarmat,pentru ca proletariatul sa poata reprima prin

violenta pe adversarii sai.Kautsky nu intelege aceste lucruri. Indragostit de

puritatea" democratiei, fara sa vada caracterul ei bur-ghez, el sustine in mod consecvent" ca majoritatea, dinmoment ce este majoritate, nu are nevoie sa infringaimpotrivirea" minoritatii, nu are nevoie sa reprime prinviolenta minoritatea", este de ajuns sa reprime cazu-rile de incalcare a democratiei. Indragostit de puritatea"democratiei, Kautsky comite, Ptra sa vrea, aceeasi micagreseala pe care o fac intotdeauna tot' democratn bur-ghezi, si anume : el ia egalitatea formala (pe de-a-ntre-gul mincinoasa si ipocrita in conditule capitalismului)drept una reala ! 0 bagatela I

116.


Exploatatorul nu poate fi egal cu cel exploatat.Acest adevar, oricit de neplacut ar fi el pentru

Kautsky, constituie continutul esential al socialismului:Un alt adevar egalitate reala, de fapt, nu poate fi

atita timp cit nu este complet lichidata orice posibilitatede exploatare a unei clase de catre alta.

Exploatatorii pot fi infrinti dintr-o singura lovitura,printr-o insurectie reusita la centru sau printr-o revoltamilitara. Dar, cu exceptia unor cazuri cu totul rare sispeciale, ei nu pot fi desfiintati dintr-o data. Nu pot fiexpropriati dintr-o data toti mosierii i toti capitalitiidintr-o tara cit de at mare. Apoi, numai exproprierea,ca act juridic sau politic, nu rezolva nici pe departeproblema, deoarece mosierii i capitalitii trebuie sa fieinláturati efectiv, Inlocuiçi efectiv cu o alta administra-tie, muncitoreasca, a fabricilor si a mosiilor. Nu poatefi egalitate intre ex,ploatatori care in decurs de multegeneratii s-au distins de restul societatii atit prin cultura,

prin conditiile si deprinderile unei vieti bogate,cei exploatati, care chiar i in cele mai inaintate si maidemocratice republici burgheze sint in marea lor majori-tate oprimati, incultiL ihnoranti", intimidati si dezbinati.Multa vreme dupa revolutie exploatatorii pastreazamod inevitabil o serie de mari avantaje de fapt : le ra-min banii (banii nu pot fi desfiintati dintr-o data), lefamine o oarecare avere mobil, adesea considerabila, leramin legaturile, priceperea de a organiza si administra,cunoasterea tuturor secretelor" (a uzurilor, metodelor,mijloacelor i posibilitatilor) administrarii, le famine su-perioritatea n domeniul culturii, legatura strinsa cupersonalul tehnic superior (care traieste i gindeste inmod burghez), cunoasterea incomparabil mai buna a me-seriei armelor (ceea ce e foarte important) etc. etc.

Daca exploatatorii sint infrinti numai intr-o singura.tara i acesta e, desigur, cazul tipic, caci o revolutiesimultana intr-o serie de tan este o exceptie rara eiramin tottqi mai tari decit cei exploatati, deoarece po-seda vaste legaturi internationale. Toate revolutiile deOda acum, inclusiv Comuna (caci printre trupeleversailleze au fost i proletari, lucru pe care prea erudi-

:

cit si si

in

,

272 V. I. LENIN

tul Kautsky 1-a uitat"), au aratat ca o parte din ceiexploatati din rindurile maselor de tarani mijlocasi, me-seriasi etc. mai inapoiati urmeaza si este in stare sa urmezepe exploatatori.

Asa stind lucrurile, a presupune c ntr-o revolutiecit de ch serioas i profunda decide pur i simplu ra-portul dintre majoritate i minoritate inseamna a dadovada de obtuzitate crasa, a impartasi cea mai prosteascaprejudecata a unui liberal de duzina, inseamna' a inselamasele i a le ascunde adevarul istoric notoriu. Acestadevar istoric const tn aceea c n orice revolutie pro-funda regula o constituie impotrivirea indelungaa, te-nace, inverfunata a exploatatorilor, care ani de-a rindulcontinua sa pastreze mari avantaje de fapt asupra celorexploatati. Niciodata altfel decit n fantezia dul-ceaga a mierosului prostanac Kautsky exploatatoriinu se vor supune hotaririi majoritatii exploatate, fara aincerca sa-si valorifice avantajele intr-o ultima batalieinversunata, intr-o serie de batalii.

Trecerea de la capitalism la comunism cuprinde ointreaga epoca istorica. Cita vreme aceasta epoca nueste incheiata, exploatatorii pastreaza inevitabil sperantede restaurare i aceste sperante se transform n inceraride restaurare. Dupa prima infringere serioasa, exploata-torii rasturnati, care nu se asteptau sa fie rasturnati,care nu credeau ca ar putea fi rasturnati, care nici ingind nu admiteau asa ceva, se arunca in lupta cu oenergie inzecita, cu o patima turbata, cu o ur a. insutitapentru recistigarea raiului" care le-a fost rapit, pentrufamiliile lor, care au dus un trai atit de dulce si pe care,,infama prostime" le condamna acum la ruin i mizerie(sau la munca simpla"...). Pe exploatatorii capitalisti iiurmeaza marea masa a micii burghezii, in privintacareia decenii de experienta istorica in toate tarile arata

e ovielnic i oscileaza, c astazi e alaturi de pro-letariat, iar miine se sperie de greutatile revolutiei, selasa cuprinsa de panica la prima infringere sau semi-infringere a muncitorilor, se lasa cuprinsa de nervozitate,da din colt in colt, scinceste, fuge dintr-o tabr

ci

REVOLUTIA PROLETAILA SI RENEGATUL KAUTSKY 273

intr-alta... aa cum fac mensevicii si socialistii-revolutio-nari de la noi.

Si in aceasta stare de lucruri, intr-o epoca de razboicrincen, pe viata si pe moarte, cind istoria pune la ordi-nea zilei problema existentei sau a inexistentei privile-giilor seculare si milenare, O. discuti despre majoritate siminoritate, despre democratie purl, despre inutilitateadictaturii, despre egalitate intre exploatator si cel ex-ploatat ! ! Ce ocean de obtuzitate, ce abis de filistinismiti trebuie pentru asa ceva 1

Dar deceniile de capitalism relativ pasnic" din pe-rioada 1871-1914 au facut ca in partidele socialistecare se adapteaza la oportunism sa se acumuleze adeva-rate grajduri augiene de filistinism, de marginire spiri-tuala, de renegare...

*

* *

Cititorul a observat, probabil, cá in pasajul sus-citatdin cartea lui Kautsky, acesta vorbeste de un atentat im-potriva dreptului de vot universal (pe care in paran-teza fie spus il numeste puternic izvor de mareautoritate morale, in timp ce Engels, referindu-se laaceeasi Comun'a din Paris si la aceeasi problema a dicta-turii, vorbeste despre autoritatea poporului inarmat im-potriva burgheziei ; este instrwtiv sa compari modulcum concepe filistinul autoritatea" cu modul cum oconcepe revolutionarul...).

Trebuie sa observam ca privarea exploatatorilor dedreptul de vot este o problema pur ruseasca, §i nu o pro-blema a dictaturii proletariatului in general. Daca, la-sind la o parte ipocrizia, Kautsky si-ar fi intitulatbrosura : Impotriva bolsevicilor", titlul ar fi corespunscontinutului brosurii si Kautsky ar fi fost indreptatit saatace direct problema dreptului de vot. Dar Kautskysi-a propus sa se pronunte mai intii de toate ca teore-tician". El si-a intitulat brosura : Dictatura proleta-riatului" in general. Despre Soviete si despre Rusia elvorbeste in mod special numai in partea a doua a

274 V. I. LENIN

bro§urii, incepind cu capitolul §ase. in prima parte lila'(din care am luat citatul de mai sus) este vorba despredemocratic, §i dictaturd in gene r a 1. Lansindu-se hiconsideratii pe tema dreptului de vot, Kautsky s-a trizdatca polemist antibol§evic, pe care teorza nu-1 intereseazdnzct cit negru sub unghze. Caci teoria, adica considera-tiile despre bazele de clasa generale nu specific natio-nale) ale democratiei i ale dictaturii, nu trebuie sa seocupe de o problema speciala ca aceea a dreptului devot, ci de problema generala daca hi perioada istoricaa rasturnarii exploatatorilor i a inlocuirii statului lorprin statul celor exploatati democratia poate fi menpi-nuta 1i pentru cei bogati, pentru exploatatori.

A§a i numai a§a poate sä puna problema un teoretician.Cunoastem exemplul Comunei, cunoastem tot ce au

spus in legatura cu ea i despre ea intemeietorii marxis-mului. Pe baza acestui material am analizat problemademocratiei §i a dictaturii, de pilda, hi bro§ura meaStatul §i revolutia", scrisa tnainte de Revolutia dinOctombrie. Despre ingradirea dreptului de vot n-am spusacolo absolut nimic. $i acum trebuie sa spun ca problemahigradirii dreptului de vot este o problema specific na-tionala, i nu o problema generala a dictaturii. Problemaingradirii dreptului de vot trebuie abordata hi luminaconcluziilor trase din studierea conditizlor specifice alerevolutiei ruse, a cäii specifice a dezvoltarii ei. Ceea cevom §i face ceva mai incolo. Ar fi insa grqit sl se ga-ranteze dinainte cà viitoarele revolutii proletare dinEuropa vor aduce neaparat, toate sau majoritatea lor, oingradire a dreptului de vot pentru burghezie. Este posibilsa fie a§a. Dupi razboi §i dupa experienta revolutiei ruseeste probabil Ca a§a va fi, dar asta nu este ceva obliga-toriu pentru infaptuirea dictaturii, nu constituie o ca-racteristica necesarii a notiunii logice de dictatura, nuconstituie o conditie necesard a notiunii istorice §i declasa a dictaturii.

0 caracteristica necesara, o conditie obligatorie adictaturii este reprimarea prin violenta a exploatatorilorca clasa §i, hi consecinta, incalcarea democratiei pure",

(si


adica a egalitatii si a libertatii in ceea ce privegeaceasta

Asa i numai asa poate fi pusa pe plan teoreticaceasta problema. Punind-o in alt mod, Kautsky a do-vedit ca tn combaterea bolsevicilor el nu se manifestaca teoretician, ci ca sicofant al oportunistilor si al bur-gheziei.

In ce tari, in cadrul caror particularitati nationaleale unui capitalism sau altuia va fi aplicata (n totalsau in mare parte) cutare sau cutare ingradire saucalcare a democratiei n ceea ce-i priveste pe exploata-tori aceasta este o problema a particularitatilornationale ale respectivului capitalism, ale respectivei re-

Problema teoretica se pune altfel, i anume :este oare posibila dictatura proletariatului farii incalcareademocratiei n ceea ce priveste clasa exploatatorilor ?

Kautsky a ocolit tocmai aceasta problema, singuraimportanta i esentiala din punct de vedere teoretic...El a adus tot felul de citate din Marx si Engels, afariide acelea care se refera la problema in discutie i pe careeu le-am reprodus mai sus.

Kautsky a vorbit despre tot ce vreti, despre tot ceeste acceptabil pentru liberali i pentru democratii bur-ghezi, despre tot ce nu depaseste sfera lor de idei, dara omis esentialul, i anume c proletariatul nu poateinvinge fárá sa sfdrime impotrivirea burgheziei, fara Streprirne prin violenta pe adversarii si, i c acolo undeare loc o reprimare prin violenta", unde nu existalibertate", nu exista, desigur, nici democratic,.

Acest lucru Kautsky nu 1-a inteles.

S. trecem la examinarea experientei revolutiei ruse sila divergenta dintre Sovietele de deputati i Adunareaconstituanta, care (divergenta) a avut ca urmare dizol-varea Constituantei i privarea burgheziei de dreptulde vot.

clasa.

in-

volutg.

5

276 v. I. LENIN

SOVIETELOR NU LE ESTE INGADUITSA SE TRANSFORME IN ORGANIZATII DE STAT

Sovietele sint forma rusa a dictaturii proletariatului.Daca un teoretician marxist care scrie o lucrare despredictatura proletariatului ar studia intr-adevar acest fe-nomen (si nu s-ar limita sa repete lamentarile mic-bur-gheze impotriva dictaturii, cum face Kautsky repetindmelodiile mensevice), el ar incepe prin a da o definitiegenerala a dictaturii, iar apoi ar examina forma eispecifica, nationala, adica Sovietele, supunindu-le uneianalize critice ca pe una din formele dictaturii prole-tariatului.

Se intelege ca de la Kautsky, dupa ce a prelucrat"in spirit liberal invatatura lui Marx despre dictatura,nu te poti astepta la nimic serios. Dar este extrem deinstructiv sa vedem in ce fel a abordat el problemaesentei Sovietelor si cum a rezolvat-o.

Sovietele, scrie el, amintindu-si de aparitia lor in 1905,au creat o forma de organizatie proletara care era ceamai cuprinzatoare (umfassendste) dintre toate, intrucitcuprindea pe toti muncitorii salariati" (p. 31). In 1905ele au fost numai niste corporatii locale, dar in 1917s-au unit si au format o organizatie pe intreaga Rusie.

Organizatia Sovietelor continua Kautsky are de pe acumo mareati si glorioasa istorie. Dar o asteaptà un viitor si mai ma-rev, si aceasta nu numai in Rusia. Pretutindeni se constata ca, I'm-potriva fortelor uriase de care dispune capitalul financiar in do-meniul economic si politic, sint msuficiente" (versagen ; aceastiexpresie germana este ceva mai tare decit insuficiente" si cevamai slaba decit neputincioase") vechile metode de lupti econo-mica si politica ale proletariatului. La aceste metode nu se poaterenunta de ramin necesare pentru timpuri normale, dar din cindin cind in fata lor se pun sarcini pentru care ele nu sint suficientesi a caror indeplinire cu succes o poate promite numai unirea tu-turor armelor politice §i economice ale clasei muncitoare" (32).

Urmeaza apoi consideratii pe tema grevei de masa,cu precizarea ca birocratia sindicala", chiar daca e totatit de necesara ca si sindicatele, nu este totusi aptasa conduca marile batalii de masa, care devin tot maimult un semn al timpului..."


...Organizatia Sovietelor este, asadar, conchide Kautskyunul din cele mai importante fenomene ale timpului nostru. Eapromite s capete o insemnatate hotaritoare in marile batalii deci-sive dintre capital si munca spre care ne indreptam.

Dar avem noi oare dreptul s pretindem Sovietelor g mai mult ?Bolsevicii, care dupa revolutia din noiembrie (dupa stilul nou ;adica, dupa stilul vechi, din octombrie) 1917 au obtinut impreunacu eserii de stinga majoritatea in Sovietele de deputati ai munci-torilor din Rusia, au pasit dupa. dizolvarea Adunarii constituante

la transformarea Sovietului, care fusese pina atunci organizatiade lupta a unei singure clase, intr-o organizatie de stat. Ei au li-chidat democratia pe care poporul rus a cucerit-o in revolutia dinmartie (dupa stilul nou ; dupa stilul vechi, din februarie). Cores-punzator cu aceasta, bolsevicii au incetat sa se intituleze social-democrati. Ei ii zic comunigr (p. 33, subliniat de Kautsky).

Cine cunoaste literatura mensevica rus ii da seamaimediat cit de mecanic ii copiaza Kautsky pe alde Mar-tov, Akselrod, Stein 8E. Co. Am spus in mod mecanic",deoarece de dragul prejudecatilor mensevice Kautskydenatureaza pina la ridicol faptele. De pilda, el nu si-adat osteneala s. afle de la informatorii sai, de felul luiStein din Berlin sau al lui Akselrod din Stockholm, cindanume au fost puse problema schimbarii denumirii bol-sevicilor in aceea de comunisti i problema rolului So-vietelor ca organizatii de stat. Daca s-ar fi informatasupra acestei chestiuni elementare, el n-ar fi scris ase-menea rinduri ilariante, caci amindoua problemele aufost ridicate de bolsevici in aprilie 1917, de pilda intezele" mele din 4 aprilie 1917 117, adica cu mult inaintede Revolutia din Octombrie 1917 (fara sa mai vorbimde dizolvarea Constituantei, care a avut loc la 5 ianua-rie 1918).

Dar aceste consideratii ale lui Kautsky, pe care le-amreprodus in intregime, constituie miezul intregii pro-bleme a Sovietelor. Miezul problemei este daca Sovieteletrebuie s tinda a deveni organizatii de stat (in apri-lie 1917 bolsevicii au lansat lozinca : toata puterea inmiinile Sovietelor", iar la conferinta partidului bolsevic,tinuta tot in aprilie 1917, bolsevicii au declarat ca nuse multumesc cu republica parlamentara burgheza, ci voro republica muncitoreasca-taraneasc a. de tipul Comuneisau de tipul Sovietelor), sau nu trebuie s tinda la

20

278 V. I. LENIN

aceasta, nu trebuie s ia puterea in miinile lor, nu tre-buie sà devina organizatii de stat, ci trebuie s raminaorgarnzavii de lupta" ale unei singure clase" (cum s-aexprunat Martov, cocoloind cu iscusinta, prin dezide-ratul sau pios, faptul ca sub conducerea memevica So-vietele au fost un tnstrument de subordonare a munci-torilor fata de burghezie).

Kautsky a repetat in mod mecanic cuvintele lui Mar-tov, luind crimpeie din controversa teoretica dintre bol-§evici i men§evici i transpunindu-le, fara sens i in modnecritic, pe plan general-teoretic, general-european. Deaici a rezultat o harababura care ar stirni hohotele de risale oricarui muncitor rus con§tient, daca acestaar lua cuno§tinta de sus-citatele consideratii ale luiKautsky.

Cu acelea§i hohote de ris ii vor intimpina pe Kautskytoti muncitorii din Europa (cu excepvia unui manunchide social-imperiali§ti inveteraii) cind le vom explicadespre ce este vorba.

Kautsky i-a facut un prost serviciu lui Martov, ducindpina la absurd, in chip cit se poate de gealitor, greFalaacestuia. Intr-adevar, priviti ce reiese din argumentarealui Kautsky.

Sovietele cuprind pe toti muncitorii salariati. Metodelede lupta economica i politica de pina acum ale prole-tariatului nu sint suficiente impotriva capitalului finan-ciar. Sovietelor le revine un rol deosebit de importantnu numai in Rusia. Ele vor avea un rol decisiv in marilebatalii decisive dintre capital §i munca in Europa. A§aspune Kautsky.

Foarte bine. Bataliile decisive dintre capital §imuncr nu hotarasc ele oare problema : care din acesteclase va cuceri puterea de stat ?

Nici vorba de ap. ceva. Doamne fere§te !.In bataliile decisive", Sovietele, care cuprmd pe toti

muncitorii salariati, nu trebuie sã devina organizattede stat I

Dar ce este statul ?Statul nu este altceva decit o m4na pentru reprimarea

unei clase de catre alta.


Asadar, clasa asuprita, avangarda tuturor celor cemuncesc i Ant exploatati in societatea actuala, trebuie

tinda spre batalii decisive intre capital si munca",dar nu trebuie sa se atinga de masina cu ajutorul careiacapitalul asupreste munca ! Ea nu trebuie sasfarime aceasta masina ! Ea nu trebuie folo-seasca organizatia atotcuprinzatoare ca mijloc pentrureprirnarea exploatatorilor !

Foarte bine, excelent, domnule Kautsky ! Noi" admi-tern lupta de clasa asa cum o admit tori liberalii, adicafara rasturnarea burgheziei...

Iata unde iese clar la iveala cä Kautsky a rupt-odefinitiv cu marxismul i cu socialismul. Aceasta in-seamna de fapt ca el a trecut de partea burgheziei, careeste gata sa admita tot ce vreti, in afara de twansfor-marea in organizatii de stat a organizatiilor clasei asu-prite de ea. Aici Kautsky nu-si mai poate salva nici-decum punctul sau de vedere, care vrea s impace totulsi in care toate contradictiile profunde sint ocolite cuajutorul unor fraze lipsite de continut.

Kautsky ori renunta la orice trecere a puterii de statin miinile clasei muncitoare, ori admite ca clasa munci-toare s. preia masina de stat veche, burgheza, dar innici un caz nu admite ca clasa muncitoare s-o sfarime,s-o distruga, s-o inlocuiasca cu una noua, proletara. Ori-cum ai talmaci" i ai lamuri" rationamentul luiKautsky, in ambele cazuri ruptura cu marxismul i tre-cerea de partea burgheziei sint evidente.

Vorbind despre statul de care va avea nevoie prole-tariatul victorios, Marx scria Inca in Manifestul Comu-nist" : Statul, adica proletariatul organizat ca clasadominanta" 118. Acum se iveste un dm care are pretentiaca n-a incetat sa fie marxist si care declara cä role-tariatul organizat in totalitatea sa i angajat intr-olupta decisiva" impotriva capitalului nu trebuie salttransforme in organizatie de stat organizatia sa de clasa.Credinta superstitioasa in stat", despre care Engels scriain 1891 ca In Germania... a trecut... in constiinta ge-nerala a burgheziei si chiar a multor muncitori" 119

iata ce vedem aici la Kautsky. Luptati, muncitori,

20*

ab

sa-si

1

280 V. t. LENIN

se invoie§te" filistinul nostru (cu aceasta se invoie§te"§i burghezul, din moment ce muncitorii tot lupta §i luinu-i mai ramine decit sa se gindeasca cum sa le fringasabia), luptati, dar sa nu cumva sa invingeti l Sa nudistrugeti ma§ina de stat a burgheziei, sa nu inlocuitiorganizatia de stat" burgheza cu organizatia de stat"proletara I

Un om care a imparta§it cindva in mod serios con-ceptia marxista ca statul nu este altceva decit o ma§inapentru reprimarea unei clase de catre alta, un om carea aprofundat cit de cit acest adevar n-ar putea niciodatasa ajunga sa debiteze absurditatea c5." organizatiile prole-tare in stare sa invinga capitalul financiar nu trebuie sase transforme in orgaruzatii de stat. Tocmai in acestpunct a ie§it la iveala micul burghez, pentru carestatul este totu§i" ceva in afara claselor sau deasupraclaselor. Intr-adevar, de ce sa-i fie permis proletariatului,unei singure clase", s'a duel batalia decisiva impotrivacapitalului, care-§i exercita dominatia nu numai asupraproletariatului, ci asupra intregului popor, asupra intregiimici burghezii, asupra intregii taranimi, §i sa nu-i fiepermis proletariatului, unei singure clase", sa-§i trans-forme organizatia in organizatie de stat ? Pentru ca miculburghez se teme de lupta de clasa §i nu o duce pina lacapat, pina la ceea ce este esential.

Kautsky s-a incurcat complet §i s-a demascat definitiv.$i va rog sa retineti ca el insui a recunoscut ca Europase indreapta spre batalii decisive intre capital §i munca§i ca vechile metode de lupta economica §i politica aleproletariatului nu mai sint suficiente. Or, aceste metodeconstau tocmai in folosirea democratiei burgheze. Prinurmare ?...

Kautsky s-a temut sa traga concluzia care decurge deaid. \

...Prin urmare, numai un reactionar, numai un du§manal clasei muncitoare, o sluga a burgheziei, se poate mul:tumi acum cu etalarea splendorilor democratiei bugheze §tcu palavre pe tema democratiei pure, intorcindu-se cufata spre trecutul depa§it. Democratia burgheza a lostprogresista in comparatie cu rinduielile medievale §i a


trebuit sa fie folosita. Acum insa ea nu mai este suficientipentru clasa muncitoare. Acum nu trebuie sa priviminapoi, ci inainte, spre inlocuirea democratiei burghezecu cea proletara. Si daca munca de pregatire a revolutieiproletare, instruirea si formarea armatei proletare au fostposibile (si necesare) in cadrul statului burghezo-demo-cratic, inseamna sa fii un tradator al cauzei proletare,inseamna sa fii un renegat daca vrei sa ingradesti inaceste limite proletariatul, intr-un moment in care lucru-rile au ajuns in faza bataliilor decisive".

Kautsky s-a pus intr-o postura extrem de ridicola re-petind argumentul lui Martov fdra' a observa ca laMartov acest argument se sprijina pe un altul, pe care el,Kautsky, nu-1 invoca ! Martov spune (§i Kautsky repet5.dupa el) ca Rusia nu este Inca coapta pentru socialism,de unde rezulta in mod firesc ca este inca prematur satransformam Sovietele, din organe de lupta, hi organizatiide stat (citeste : este oportun sa transformam Sovietele,cu ajutorul conducatorilor mensevici, in organe de sub-ordonare a muncitorilor fata de burghezia imperialista).Kautsky nu poate s'a spunä pe §leau 6. Europa nu-icoapta pentru socialism. In 1909, pe cind nu era incarenegat, el scria ca acum nu trebuie sa ne temem de orevolutie prematura §i 6. tradator ar fi acela care deteama infringerii ar renunta la revolutie. Kautsky nu seincumeta sa se dezica Pig; de ceea ce a scris atunci, side aici rezulta o absurditate care demasca pina la capattoata prostia si lasitatea micului burghez : pe de o parteEuropa este coapta pentru socialism si se mdreapta sprebatalii decisive intre munca si capital, iar pe de a1taparte organizatia de lupta (adica aceea care se formeaza,se dezvolta si se intareste in lupta), organizatia prole-tariatului, care este avangarda, organizatorul qi conduca-torul celor asupriti, nu se poate transforma 111 organi-zatie de stat !

** *

Ideea ca Sovietele sint necesare ca organizatie de lupta,dar ca ele nu trebuie sa se transforme in organizatii de

282 V. I. LENIN

stat este infinit mai absurda din punct de vedere practic-politic deck din punct de vedere teoretic. Chiar in timpde pace, cind nu exista o situatie revolutionara, lupta demasa a muncitorilor impotriva capitalistilor, de pilda ogreva de masa, provoaca in ambele tabere o mare Inver-sunare, o extrema indirjire in lupta, declaratii repetatedin partea burgheziei ca ea ramine i vrea s. raminastapina in casa" etc. Cu atit mai mult intr-o perioadade revolutie, cind viata politica clocoteste, o organizatieca aceea a Sovietelor, care cuprinde pe toti muncitoriidin toate ramurile industriei, apoi pe tori soldatii i toatapopulatia muncitoare i saraca de la sate o astfel deorganizatie ajunge in mod inevitabil, de la sine, prininsasi desfasurarea luptei, prin logica" simpla a atacului

apararii, s puna in mod taios problema. Incercarea dea adopta o pozitie de mijloc, de a concilia" proletariatulcu burghezia, este o timpenie si se soldeaza cu un jalnicesec : asa s-a intimplat n Rusia cu predica lui Martovsi a altor mensevici, si tot asa se va intimpla in modinevitabil in Germania si in alte tari daca Sovietele sevor dezvolta pe o scara cit de cit largb: i daca vor reusisa se uneasc i sa se intareasca. A spune Sovietelor :luptati, dar nu luati in miinile voastre intreaga puterede stat, nu va transformati n organizatii de stat in-seamna a propovadui colaborarea intre clase i paceasociala" intre proletariat si burghezie. Ar fi ridicol sa secread c. intr-o lupta crincena o astfel de pozitie arputea duck la altceva decit la un esec ruisnos. A stain doua luntre iata soarta vesnica a lui Kautsky. Elpretinde c in domeniul teoriei nu este citusi de putin deacord cu oportunistii, dar in realitate el este de acord cuei in practicii, in tot ce este esential (adica in tot cepriveste revolutia).

ADUNAREA CONSTITUANTA$1 REPUBLICA SOVIETICA

Miezul brosurii lui Kautsky II constituie problemaAdunarii constituante si a dizolvarii ei de catre bolsevici.El revine mereu la aceasta problema. In toata lucrarea

si

sa

It.EVOLUTIA PEOLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKY 283

sa, conducatorul ideologic al Internationalei a II-a sub-mereu c bolsevicii au lichidat democratia" (vezi

mai sus intr-un citat din Kautsky). Este intr-adevar oproblema care prezinta interes i importanta, caci rapor-tul dintre democratia burgheza i cea proletara s-a pusaici in mod practic in fata revolutiei. S. vedem cum pri-veste aceasta problema teoreticianul" nostru marxist".

El citeaza tezele cu privire la Adunarea constituanta",scrise de mine si publicate in Pravda" din 26.XII.1917 *.S-ar parea ca nici nu ne-am putea astepta la o dovadamai bun c vrea s abordeze in mod serios problema,cu documente in mina. Observati insa c u m citeazaKautsky. El nu spune ca au fost 19 teze, nu spune ca inele s-a pus atit problema raportului dintre republica bur-gheza obisnuita, cu Adunarea ei constituanta, i republicaSovietelor, cit i aceea a istoricului divergentei dintreAdunarea constituanta i dictatura proletariatului inrevolutia noastra. Kautsky ocoleste toate aceste lucrurideclara candid cititorului cä dintre ele (dintre acesteteze) deosebit de importante sint dour : una ca eseriis-au scindat dupa alegerile pentru Adunarea constituanta,dar inainte de convocarea ei (Kautsky trece sub tacerefaptul ca aceasta este teza a cincea), iar a doua càrepublica Sovietelor este in genere o forma democratica su-perioara in comparatie cu Adunarea constituanta (Kautskytrece sub tacere faptul c aceasta este teza a treia).

Si numai din aceasta teza, a treia, Kautsky citeazitextual o parte si anume pasajul urmator :

Republica SOvietelor reprezinta nu numai o forma aunor institutii democratice de un tip mai inalt (in com-paratie cu obimuita republica burgheza avind in frunte oAdunare constituanta), ci i singura forma in stare saasigure o trecere cit mai putin dureroag ** spre socialism"

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 35, Bucurelti, Editura politici, 1965,ed. a doua, p. 170-175. Nota red.

** In treacit fie zis, aceastS expresie trecere de mai putin dureroasPeste in repetate rinduri citati de Kautsky, care pare a incerca si fie ironic. Dar,intrude aceasti incereare de ironizare este fAcuta cu rnijloace improprii, citevaoagini mai departe Kautsky denatureaza textul ;i citeazi fals : trecere nedu-reroasr I Desigur cS prin astfel de mijloace nu e greu si atribui adversarului oabsurditate. Aceast5, denaturare inlesnege de asemenea ocolirea argumentului defond : o trecere at mai putin dureroasi la socialism este posibils numai atuncicind dricimea este organizati in intregime (Sovietele) gi clnd puterea centrallde stat (proletariatul) sprijini aceastS organizare.

liniazà

284 V. I. LENIN

(Kautsky omite cuvintul obisnuita" si cuvintele intro-ductive ale tezei : pentru trecerea de la orinduirea bur-gheza la cea socialista, pentru dictatura proletariatului").

Dupa ce a citat acest pasaj, Kautsky exclama cu su-perba. ironie :

PIcat doar a ei au ajuns la aceasta concluzie abia dupi ces-au dovedit a fi in minoritate in Adunarea constituana. Inaintenimeni nu a cerut-o mai insistent decit Lenin".

Textual asa scrie la pagina 31 a cartii lui Kautsky !Dar asta e o adevarata perla ! Numai un sicofant al

burgheziei putea sa prezinte lucrurile intr-o lumina atitde falsa inch cititorul sa aiba impresia ca toate afirma-Ole bolsevicilor cu privire la un tip superior de stat arfi o simpla stratagema, la care ei au recurs dupii ce s-audovedit a fi in minoritate in Adunarea constituanta ! Deo minciuna atit de mirsava este capabil numai un ne-mernic care s-a vindut burgheziei sau, ceea ce este tot-una, care s-a increzut in P. Akselrod si care nu-si divulgainformatorii.

Toata lumea stie ca, chiar in prima zi a sosirii melein Rusia, la 4.IV.1917, am citit in public teze in care amafirmat ca statul de tipul Comunei este superior repu-blicii parlamentare burgheze. Ulterior am afirmat acestlucru in repetate rinduri in presa, de pilda intr-o brosuradespre partidele politice care a fost tradusa in limbaengleza si a aparut in America, in ianuarie 1918, in ziarulEvening Post" 120 din New York. Mai mult chiar, Con-ferinta partidului bolsevic de la sfirsitul lunii aprilie 1917a adoptat o rezolutie in care se spune ca republica pro-letara-taraneasca este superioara republicii parlamentareburgheze, ca partidul nostru nu se va multumi cu aceastadin urma si ca programul partidului trebuie modificat inmod corespunzator 121

Cum trebuie sa calificam, dupa toate acestea, procedeullui Kautsky, care cauta sa convinga pe cititorii germanica eu as fi cerut insistent convocarea Adunarii consti-tuante si ca numai dupa ce bolsevicii au ramas in minori-tate in cadrul ei as fi inceput sa-i minimalizez" cinstea

InvoLuTIA pxoLtriuut. $1 ItENEGATUL KAUTSKY 288

demnitatea ? Cum poate fi scuzat un asemenea pro-.cedeu ? * Poate prin aceea ca Kautsky nu cuno§tea fap-tele ? Dar cine 1-a pus sa scrie despre ele ? Sau de ce sanu declare cinstit ca el, Kautsky, scrie pe baza unorinformatii primite de la men§evicii Stein §i P. Akselrod& Co. ? Sub paravanul pretentillor sale de obiectivitate,Kautsky nu vrea decit sa-§i camufleze rolul de acolit almen§evicilor suparati de infringerea pe care au suferit-o.

Dar toate acestea nu sint decit floare la ureche tncomparatie cu cele ce urmeaza.

SI admitem ca Kautsky n-a vrut sau n-a putut (??) saobtina de la informatorii sai o traducere a rezolutiiloradoptate de bohevici §i a declaratiilor facute de ei inproblema daca se multumesc sau nu cu republica demo-cratica burgheza. S. admitem chiar §i acest lucru, deinu e citu§i de putin verosimil. Dar tezele mele din26.XII.1917 sint doar in mod expres mentionate deKautsky la p. 30 a cartii sale.

Cunoa§te oare Kautsky in intregime aceste teze saucunoqte numai ceea ce i-au tradus alde Stein, Akselrod& Co. ? El citeaza teza a treia in legatura cu problemaesentiala daca bol§evicii sustineau §i spuneau poporuluiinca inaintea alegerilor pentru Adunarea constituantarepublica Sovietelor este superioara republicii burgheze.Dar el trece sub tacere teza a doua.

Iar teza a doua suna astfel :Formulind revendicarea de a se convoca Adunarea

constituanta, social-democratia revolutionara, chiar de lainceputul revolutiei din 1917, a subliniat in repetate rin-dun c republica Sovietelor reprezinta o forma mai inaltaa democratiei decit obifnuita republica burgheza cuAdunare constituanta" (subliniat de mine).

Pentru a-i prezenta pe bol§evici ca pe ni§te oamenilipsiti de principii, ca pe ni§te oportuni§ti revolutionari"(nu-mi aduc aminte in legatura cu ce intrebuinteazaKautsky aceasa expresie undeva in cartea sa), d-1 Kautskya ascuns cititorilor germani faptul c tezele contin o re-

* In treacle, menrionez cl asemenea minciuni memevice se tnttlnesc la fiecarepa tn brogura lui Kausky I Este pamfletul unni mewevic iritat.

ca

t86 'v. I. Lk34IN _

ferire expresi la declaratii acute in repetate rin-d u r i" 1

Acestea sint procedeele meschine, jalnice §i vrednicede dispret la care recurge d-1 Kautsky. /n felul acesta ela reu§it sa ocoleasca problema teoretica.

Este sau nu adevarat ca republica parlamentara bur-ghezo-democratica este inferioara republicii de tipul Co-munei sau de tipul Sovietelor ? Acesta e miezul proble-mei, dar Kautsky 1-a ocolit. El a uitat" tot ce a spusMarx in analiza Comunei din Paris. El a uitat" i scri-soarea lui Engels catre Bebel din 28.111.1875, in careaceea§i idee a lui Marx este exprimata cit se poate depregnant §i de sugestiv : Comuna... nu a mai fost unstat in sensul propriu al cuvintului" 122

Iata-1 deci pe cel mai de seama teoretician al Interna-tionalei a II-a, care intr-o brosura speciala despre Dic-tatura proletariatului", vorbind in special despre Rusia,unde problema unei forme de stat superioare republiciiburghezo-democratice a fost pusa in mod expres §i inrepetate rinduri, trece sub tacere aceasta problema. Cu cese deosebe§te asta in fapt de o trecere de partea bur-gheziei ?

(Remarcam in paranteza ca it aici Kautsky se tira§tein coada men§evicilor ru§i. Printre ei se gasesc cu duiurnuloameni care cunosc toate citatele" din Marx §i Engels,dar din aprilie 1917 Ora in octombrie 1917 §i din oc-tombrie 1917 pina in octombrie 1918 nici un memevicn-a incercat vreodata sa analizeze problema statului detipul Comunei. Plehanov a ocolit-o §i el. Au avut, pro-babil, toate motivele sa taca.)

Este de la sine inteles ca a discuta despre dizolvareaAdunarii constituante 123 cu oameni care se intituleazasociali§ti sau marxi§ti, dar care in problema esentiala, §1anume in problema statului de tipul Comunei, trec infapt de partea burgheziei, inseamna a strica orzul pegi§te. Va fi de ajuns sa dam intr-o anexa la brosura defata textul integral al tezelor mele cu privire la Adu-narea constituanta. Din ele cititorul se va convinge caproblema a fost pusa la 26.XII.1917 atit sub aspectul etteoretic, cit §i sub aspectul ei istoric §i practic-politic.

REVOLUTIA PROLETARA 51 RENE6ATUL KAUTSKY 287

Daca n calitate de teoretician Kautsky s-a deziscomplet de marxism, n schimb ca istoric el ar fi pututsa examineze problema luptei dintre Soviete i Adunareaconstituanta. Din numeroase lucrari ale lui Kautsky stimca el a fost in stare sa fie un istoric marxist, c. acestelucrari, cu toata renegarea de care el s-a facut vinovatmai tirziu, vor ramine un bun trainic al proletanatului.Dar in problema de fata Kautsky si in calitatea sa deistoric intoarce spatele adevarului, nesocoteste faptedeokte cunoscute i procedeaza ca un sicofant. El vreasa-i prezinte pe bolsevici ca pe niste oameni lipsiti deprincipii i relateaza cum au incercat ci sa' atenueze con-flictul cu Adunarea constituanta inainte de a o dizolva.In felul cum am procedat noi nu este absolut nimic con-damnabil i n-avem de ce sa ne dezicem ; textul integralal tezelor se publica in anexa si in ele se spune cit sepoate de clar : domnilor mic-burghezi sovaielnici carev-ati instalat in Adunarea constituanta, on va impacaticu dictatura proletariatului, on v vom invinge pe calerevolutionara" (tezele 18 §i 19).

Asa a procedat i asa va proceda intotdeauna prole-tanatul cu adevarat revolutionar fatal de mica burgheziesovaielnica.

In problema Adunarii constituante, Kautsky se si-tueaza pe un punct de vedere formal. In tezele mele amspus limpede si de mai multe on c interesele revolutieisint mai presus de drepturile formale ale Adunarii consti-tuante (vezi tezele 16 si 17). Punctul de vedere al demo-crawl formale este tocmai punctul de vedere al democra-tului burghez, care nu considera cl primeaza interesulproletanatului si al luptei de clasa proletare. Ca istoric,Kautsky ar fi fost nevoit s recunoasca ca parlamenteleburgheze sint organe ale unei clase situ alteia. Dar acum(in scopul mirsav de a se dezice de revolutie) el apreferat sa uite marxismul, si de aceea nu pune intre-barea : organul carei clase a fost Adunarea constituantadin Rusia ? Kautsky nu cerceteaza imprejurarile concrete,el nu vrea s vada faptele i nici nu se gindeste s spunk'cititonlor germani c tezele mele contin nu numai o ana-Liza teoretica a problemei caracterului limitat al democra-

in-

288 v. I. LENIN

tiei burgheze (tezele nr. 1-3), nu numai o expunere aconditillor concrete care au facut ca listele depuse departide la jumatatea lunii octombrie 1917 sa nu cores-punda situatiei reale din decembrie 1917 (tezele nr. 4-6),ci i un istoric al luptei de clasa si al razboiului civil dinperioada octombrie-decembrie 1917 (tezele nr. 7-15).Din aceasta istorie concreta am tras concluzia (teza nr. 14)ca lozmca toata puterea n miinile Adunarii consti-tuante" a devenit in fapt o lozinca a cadetilor, a kaledi-rnstilor si a acoliitlor lor.

Istoricul Kautsky nu observa nimic din toate acestea.Istoricul Kautsky n-a auzit niciodata cà votul universalnaste uneori parlamente mic-burgheze, iar alteori parla-mente reactionare i contrarevolutionare. Istoricul marxistKautsky n-a auzit c una este forma alegerilor, formademocratiei, i alta continutul de clasä al respectiveiinstitutn. Aceasta problema a continutului de clasa alAdunarii constituante este explicit pusa i rezolvatain tezele mele. Poate ca felul in care am rezolvat-o eunu este just. Nimic n-ar fi fost mai de dorit pentru noideck o critica marxista nepartinitoare a analizet noastre.In loc s nsire fraze ridicole (si asemenea fraze se gasesccu duiumul la Kautsky) pe tema c cineva ar impiedicacriticarea bolsevismului, Kautsky ar fi trebuit sa faca oastfel de critica. In realitate insa, critica lipseste in bro-sura lui. El nici nu pune problema unei analize a carac-.

nAdunarterului de clasa al Sovietelor, de o parte, si alconstituante, de aka parte. De aceea nu avem posibdttateade a discuta in contradictoriu cu Kautsky, si nu neramine deck sa aratdm cititorului de ce Kautsky nu poatefi calificat altfel decit ca renegat.

Divergenta dintre Soviete i Adunarea constituanta isiare istoria ei, pe care n-ar putea s-o treaca cu vedereamei chiar un istoric care nu se situeaza pe punctul devedere al luptei de clasa. Kautsky a preferat sa ocoleasca

aceasta istorie a faptelor. El a ascuns atitorilorgermani faptul indeobste cunoscut (pe care acum 11 matascund dolt- mensevicii inraiti) c i n timpul dominatieimensevicilor, adica de la sfirsitul lumi februarie i pina

octombrie 1917, Sovietele au fost in divergenta cutn

si

REVOLUT/A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 289

instituciile de stat" (adica burgheze). El se situeaza, infond, pe pozitia concilierii, a intelegerii, a colaborariiproletariatului cu burghezia ; oricit s-ar lepada el deasta, adevarul e ca din intreaga lui brosura reiese ca else situeaza tocmai pe o astfel de pozitie. A spune : nu tre-buia dizolvata Adunarea constituanta inseamna tocmai aspune : nu trebuia dusa pina la capat lupta impotriva bur-gheziei, nu trebuia rasturnata burghezia, proletariatultrebuia sa se impace cu burghezia.

De ce dar nu ne spune Kautsky nimic despre faptulca de aceasta prea putin onorabila treaba s-au ocupatmensevicii in perioada februarie-octombrie 1917, fara saajunga la vreun rezultat ? Daca era posibila o concilierea burgheziei cu proletariatul, de ce n-au reusit s-o rea-lizeze mensevicii, de ce se tinea burghezia la o parte deSoviete, de ce spuneau ei (menfevicii) Ca Sovietele repre-zinta democratia revolutionara", iar burghezia ele-mentele iarivilegiate" ?

Kautsky a ascuns cititorilor germani faptul ca, inepoca" dominatiei lor (IIX 1917), chiar menseviciinumeau Sovietele democratie revolutionara, recunoscindimplicit superioritatea acestora fata de toate celelalte

Numai datorita tainuirii acestui fapt reiese laistoricul Kautsky Ca divergenca dintre Soviete i burghezienu-si are istoria ei, ca ea s-a ivit dintr-o data, brusc,fàrä cauza, datorita relei comportari a bolsevicilor. Inrealitate insa, tocmai aceasta experieng de mai bine de6 luni (pentru revolutie acesta este un termen foarte in-delungat) de conciliatorism mensevic, de incercari de aimpaca proletariatul cu burghezia, a convins poporul dezadárnicia acestor incercari si a indepartat proletariatulde mensevici.

Sovietele recunoaste Kautsky constituie o admi-rabila organizavie de lupta a proletariatului si au unviitor marg. Dar daca este asa, inseamna ca toata pozitialui Kautsky se destrama ca un castel din carti de joc sauca visul unui mic-burghez cum ca lupta apriga a prole-tariatulm impotriva burgheziei ar putea fi evitata. Caciintreaga revolutie este o lupta continua si in acelasi timpo lupta inversunata", iar proletariatul este clasa de avan-

institut.ii.

290 V. T. t t 11 f 14

garda a tuturor asupritilor, focarul §i centrul tuturornazuintelor de eliberare ale tuturor asupritilor de oricefel. Ca organe de lupta ale maselor asuprite, Sovietelereflectau §i exprimau, fire§te, mult mai rapid, mai corn-plet §i mai just deck oricare alte institutii starea de spirita acestor mase §i schimbarile survenite in modul lor dea vedea lucrurile (acesta, intre altele, este unul din mo-tivele pentru care democratia sovietica este o democratiede tip superior).

In perioada dintre 28 februarie (stil vechi) §i 25 oc-tombrie 1917, Sovietele au -reu§it sa convoace douacongrese generale reprezentind majoritatea covir§itoarea populatiei din Rusia, pe toti muncitorii §i soldatii,Vio sau 8/jo din taranime, fara sa mai socotim nu-meroasele congrese locale, judetene, ora§ene§ti, guberniale§i regionale. In acelgi rastirnp burghezia n-a reu§it saconvoace nici o institutie care sa reprezinte majoritatea(cu exceptia Consfatuirii democratice" 1242 care era oinstitutie vadit falsificata, o batjocura care a intaritatproletariatul). Adunarea constituanta a oglindit aceeaiistare de spirit a maselor, aceeafi grupare pe plan politicca §i primul congres general (din iunie) al Sovietelordin Rusia 125 Pina la convocarea Adunarii constituante(in ianuarie 1918) au avut loc congresele al doilea(octcimbrie 1917) 126 §i al treilea (ianuarie 1918) al So-vietelor 127, §i ambele au aratat cit se poate de limpedeca masele s-au radicalizat, s-au revolutionarizat, au in-tors spatele rnen§evicilor §i eserilor §i au trecut de parteabol§evicilor, adica au intors spatele conducerii mic-bur-gheze, iluziilor de conciliere cu burghezia §i au trecut departea luptei proletare revolutionare pentru rasturnareaburgheziei.

Prin urmare, insa§i istoria Sovietelor ga curn se Inca-ti§eaza ea la prima vedere ne atesta reactionarismulAdunarii constituante §i. inevitabilitatea dizolvarii ei.Dar Kautsky nu se leapada de lozinca" sa : sa piararevolutia, sa triumfe burghezia asupra proletariatului,

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKV 291

dar sa infloreasca democratia pura" ! Fiat justitia,pereat mundus !*

Iata citeva date sumare cu privire la congresele ge-nerale ale Sovietelor din Rusia in istoria revolutiei ruse :Congresele generale aleSoviecelor din Rusia

NumSrul Din care, dde-delegajilor gati bolsevici

Procencul debolfevici

Primul (3.VI.1917) 790 103 13%Al 2-lea (25.X.1917) 675 343 51%Al 3-lea (10.1.1918) . . 710 434 61%Al 4-lea (14.111.1918)128 . 1 232 795 64%Al 5-lea (4.VII.1918)122 . 1 164 773 66%

E de ajuns s arunci o privire asupra acestor cifre casa intelegi de ce incercarile de a lua apararea Adunariiconstituante sau afirmatiile (de felul celor facute deKautsky) c. bolsevicii n-ar avea cu ei majoritateapopulatiei stirnesc la noi doar risete.

CONSTITUTIA sovIETICA

Dupa cum am mai aratat, privarea burgheziei dedrepturi electorate nu constituie o trasatura necesaraobligatorie a dictaturii proletariatului. Nici in Rusia,bolsevicii, care au formulat cu 'mutt inainte de Octombrielozinca unei astfel de dictaturi, nu au spus dinainte caexploatatorii trebuie sa fie privati de drepturi electorate.Acest element component al dictaturii nu a izvorit dinplanul" vreunui partid, ci a aprut de la sine in cursulluptei. Istoricul Kautsky n-a observat desigur acest lucru.El n-a inteles c inca in timpul dominatiei mensevicilor(a acestor adepti ai concilierii cu burghezia) in Soviete,burghezia s-a izolat singura de Soviete, a ca'utat sa leboicoteze, s-a situat pe pozitii diametral opuse Sovietelorsi a urzit intrigi impotriva lor. Sovietele au aparut inafara oriecarei constitutii i timp de mai bine de un an(din primavara anului 1917 pina in vara anului 1918)au functionat fad-a nici o constitutie. Ura burghezieiimpotriva organizatiei de sine statatoare §i atotputernice(pentru ca e atotcuprinzatoare) a celor asupriti, lupta einerusmata, interesata josnica impotriva Sovietelor, in

* SX fad drerace, chiar ;IF ar fi si piarl lump 1 Nota trad.se

. . .

. .

.

.

.

.

292 V. I. LENIN

sfirsit participarea fltig a burgheziei (de la cadeti pinala eserii de dreapta, de la Miliukov pink' la Kerenski)la rebeliunea kornilovista toate acestea au pregatitexcluderea oficiala a burgheziei din Soviete.

Kautsky a auzit despre rebeliunea kornilovista, dar eltrateaza cu un dispret suveran faptele istorice, desfasu-rarea luptei i formele ei care determina formele dicta-turii : intr-adevar, ce importanta mai au faptele dinmoment ce este vorba de democratia purr ? De aceeacritica" lui Kautsky indreptata impotrivaburgheziei de drepturi electorale se caracterizeaza prin-tr-o... dulceaga naivitate, care ar fi induiosatoare dacaar veni de la un copil, dar care te scirbeste cind vinede la cineva care oficial inca n-a fost declarat debilmintal.

...Daca in conditiile votului universal capitalistii s-ardovedi a fi intr-o minoritate neinsemnata, ei s-ar impacamai repede cu soarta lor" (33)... Nu-i asa ca e dragut ?Desteptul de Kautsky a vazut de multe ori in istorie,in general cunoaste foarte bine din observarea vieiireale, mosieri i capitalisti care tin seama de vointamajoritatii asupritilor. Desteptul de Kautsky sustine cutarie punctul de vedere al opozitiei", adica punctul devedere al luptei in cadrul parlamentului. Textual asascrie el : opozitie" (p. 34 §i multe altele).

0, eruditule istoric i om politic ! Nu ti-ar strica saopozitia" este o notiune care tine de sfera luptei

pasruce i exclusiv parlamentare, adica o notiune carecorespunde unei situatii nerevolutionare, o notiune carecorespunde lipsei revolutiei. /n revolutie ai de-a face cuun dusman necrutator, cu care esti in razboi civil, iarieremiadele reactionare ale micului burghez, care se temede acest razboi, la fel cum se teme de el Kautsky, nupot schimba aceasta stare de fapt. Este ridicol s. abordezidin punctul de vedere al opozitiei" problemele unuicrincen razboi civil, in care burghezia nu se da in laturide la nici o crima exemplul versaillezilor si al pacti-zarii lor cu Bismarck este destul de graitor pentru oriceom care priveste istoria altfel decit gogoleeanul Pe-truska i cheama in ajutor statele straine, urzind

privarii

si

tii c5

REVOLUTIA PROLETARX $1 RENEGATUL KAUTSKY 293

impreuna cu ele intrigi impotriva revolutiei. Dupa pa-rerea acestui maestru al confuziei" care e Kautsky,proletariatul revolutionar ar trebui sa-si puna scufia denoapte i sa considere drept ,opozitie" legala o bur-ghezie care organizeaza rascoale contrarevolutionare defelul celor conduse de Dutov si de Krasnov, sou al celeipornite de cehi, si care plateste milioane sabotorilor.0, cità profunzime de gindire !

Pe Kautsky 11 intereseaza exclusiv latura juridica for-marl a chestiunii, astfel inch, citind rationarnentele luidespre Constitutia sovietica, fara sa vrei iti yin in mintecuvintele lui Bebel : juristii sint reactionari incorigibili.In realitate scrie Kautsky nu-i poti lipsi dedrepturi numai pe capitaliti. Ce este un capitalist dinpunct de vedere juridic ? Un om care poseda avere ?Pn i ntr-o tara economiceste atit de avansata cum eGermania, care are un proletariat atit de numeros,instaurarea unei Republici sovietice ar lipsi de drepturipolitice mari mase de cetateni. In 1907, in Reichul ger-man numarul celor ocupati in cele trei mari sectoare

agricultura, industrie si comert reprezenta, im-preuna cu membrii familiilor lor, circa 35 000 000 defunctionari i muncitori salariati si 17 000 000 de patroni.Este intru totul posibil, deci, ca un partid s aiba departea sa majoritatea muncitorilor salariati, dar numaiminoritatea populatiei" (p. 33).

Aveti aici o mostra de felul cum judeca Kautsky. Cealtceva este aceasta claca nu vaicareala contrarevolutio-nara a burghezului ? De ce i-ai pus pe toti patronii"in categoria celor lipsiti de drepturi, domnule Kautsky,cind tii foarte bine ca ,majoritatea covirsitoare a tarani-lor rusi nu tin muncitori salariati i nu-si pierd, prinurmare, drepturile ? Nu este aceasta o falsificare ?

De ce d-ta, economist erudit, n-ai chat datele referi-toare la munca salariata n agricultura pe categorii degosp'odarii, date care se gasesc in aceeasi statistica ger-mana din 1907 §i care iti sint bine cunoscute ? De cen-ai aratat muncitorilor germani cititorii brosuriid-tale aceste date, din care se vede dci e x p 1 oata-

21 Lentz Opere complete, vol. 37

294 V. I. LENIN

tori sint §i cit de putin numerNi sint ei, dupa statisticagermana, in raport pu numarul total al agricultorilor" ?

Pentru ca e§ti un renegat, §i asta te-a facut sa fii unsimplu sicofant in slujba burgheziei.

Notiunea de capitalist, pretinde Kautsky, este o no-tiune juridica lipsita de precizie, §i el consacra citevapagan unei critici fulminante la adresa arbitrariului"Constitutiei sovietice. Burgheziei engleze valorosul"nostru om de §tiinta ii ingaduie sa elaboreze timp deveacuri o constitutie burgheza noua (in comparatie curinduielile medievale), pe cind noua, muncitorilor §i ta-ranilor din Rusia, apest reprezentat al §tiintei slugarnicenu ne acorda nici un termen. Noua el ne cere o consti-tutie riguros elaborata in decurs de citeva luni...

...Arbitrariu" 1 Ginditi-va numai cita slugarniciemurdara fata de burghezie 0 cita pedanterie obtuza de-nota un asemenea repr,(4. Cind juri§tii suta-n suta bur-ghezi §i in majoritatea kr reactionari din Odlecapitaliste au elaborat in decurs de veacuri sau deceniireguli amanuntite, au scris zeci §i sute de tomuri de legi§i de comentarii la legi care-I asupreic pe muncitor §icare Ieaga de miini §i de picioare pe cel sarac, punindmii de chichite qi de tertipuri in calea oricarui simplutruditor din rindurile poporului o, in asta liberaliiburghezi §i d-1 Kautsky nu Arad nici un arbitrariu" 1Aici domneIte ordinea" 0 legalitatea" ! Aici totul estebine gindit §i dinainte prevazut cum sa i se stoarcaomului sarac ultima picatura de vlaga". Aici sint miide avocati §i de birocrati burghezi (Kautsky nici nu po-mene§te de ei, probabil tocmai pentru ca Marx atribuiao importanta atit de mare .sfarimiirii ma§inii birocra-tice...) care §tiu sa interpreteze legile in a§a fel inchmuncitorul ,§i taranul de rind sa nu aiba niciodata posi-bilitatea sa razbata prin barajul de sirma ghimpata alacestor legi. Asta nu este arbitrariul" burgheziei, nueste dictatura unor nesatio§i 0. mir§avi exploatatori im-buibati cu singele poporului nici vorba de a§a peva.Asta este democratie pura", care pe zi ce trece devinetot mai purl.

kEVOLUTIA PROLETARA SI kEINIEOATUL ICAUTSLY 295

Dar atunci cind clase de oameni care muncesc i sintexploatati si pe care razboiul imperialist i-a izolat defratii lor de peste hotare au instaurat pentru primaoari in istorie Sovietele /or, au chemat la constructiepolitica acele mase pe care burghezia le asuprise, leoprimase i le abrutizase, au inceput s construiasca eleinsele un stan nou, proletar, i tn focu1 unei lupte in-versunate, in focul unui razboi civil au inceput sit schipezeprincipiile de bail ale unui stat fara exploatatori,atunci toti nemernicii burgheziei, toati banda de lipitoriin cirdasie cu acolitul lor Kautsky au inceput s fac .

zarva pe tema arbitrariului" 1 De unde, intr-adevar,stie acesti inculti, acesti muncitori i tarani, aceastagloata", sa-si interpreteze legile ? De unde sa ia ei simtuldreptatii, ei, acesti simpli truditori lipsiti de sfaturileavocatilor culti, ale autorilor burghezi, ale celor de teapalui Kautsky si ale vechii i inteleptei birocratii ?

Dintr-o cuvintare pe care am rostit-o la 28.IV.1918 130d-1 Kautsky citeaza cuvintele : ...Masele stabilesc eleinsele in ce mod si la ce intervale se tin alegerile..." Sidemocratul pur" Kautsky ,conchide :

...Selibera

pare,apreciere

a§adar, c stabilirea procedurii alegerilor este lisat .la a fiecirei adurari de alegitori. Arbitrariulposibilitatea de a scIpa de elementele opozivioniste incomode dinrindurile proletariatului insu§i ar fi duse astfel pinä la limita ex-treme(p. 37).

Exista vreo deosebire intre aceste cuvinte i ceea cespune un scrib tocmit de capitalisti care 00: ca in caz degreva masa asupreste pe muncitorii harnici care vor samunceasca" ? De ce stabilirea birocratica-burgheza aprocedurii alegerilor in cadrul democratiei burghezepure" nu este ceva arbitrar ? De ce simtul de dreptatea/ maselor care s-au ridicat la lupta impotriva exploata-torilor lor seculari, al maselor care se lumineaza si secalesc in aceasta lupta inversunata trebuie sa fie maiputin dezvoltat decit la manunchiul de birocrati, intelec-tuali i avocati educati in spiritul prejudecatilor bur-gheze ?

Kautsky este un socialist autentic ; sa nu va incume-tati s puneti la indoiala sinceritatea acestui onorabil

21*

aS

29d if. I. LENIN

tafa. de familie, a acestui preacinstit cetatean. El este unpartizan convins si infocat al victoriei muncitorilor, alrevolutiei proletare. El ar vrea doar ca filistini cu scufiede noapte si flecari intelectuali mic-burghezi sa" intoc-measca in prealabil, inainte de a incepe miscarea mase-lor, inainte de a incepe lupta lor inversunata impotrivaexploatatorilor si neaparat fard razboi civil, un regula-»lent moderat si precis formulat al desfafurarii re-voluriei...

Preaeruditul nostru Iuduska Golovliov povesteste pro-fund indignat muncitorilor germani ca la 14.VI.1918Comitetul Executiv Central al Sovietelor din Rusia a"loath sa excludà din Soviete pe reprezentantii parti-dului socialist-revolutionar de dreapta si ai partiduluimensevic 131 Aceasel masura scrie Iuduska Kautsky,clocotind de nobila indignare nu este indreptata im-potriva unor anumite persoane care au comis anumitefapte pasibile de pedeapsa... Constitutia Republicii sovie-tice nu contine nici o dispozitie care s5. prevada imuni-tatea deputatilor membri ai Sovietelor. Nu anumitepersoane, ci anumite partide sint excluse aici din So-viete" (p. 37).

Da, este intr-adeva'r ingrozitoare aceastI intolerabilIabatere de la regulile democratiei pure, cu a ca'ror res-pectare isi va face revolutia revolutionarul nostru Iu-duska Kautsky. Noi, bolsevicii rusi, trebuia s'al f5.0.duimmai intii imunitatea Savinkovilor & Co., Liberdanilor 132,Potresovilor (activistilor" 133) 8E Co., apoi sI intocmimun cod penal care sal prevada" 6 participarea la ra'zboiulcontrarevolutionar al cehoslovacilor sau alierea cu impe-rialistii germani in Ucraina sau in Gruzia impotrtvamuncitorilor din propria tarI este pasibita de pedeapsa",si abia dupa aceea, pe baza acestui cod penal, am fl avut,potrivit regulilor democratiei pure", dreptul de a excludedin Soviete anumite persoane". E de la sine inteles eacehoslovacii, care prin intermediul Savinkovilor, al Po-tresovilor si Liberdanilor (sau cu ajutorul .agitatiei lor)primesc bani de la capitalistii anglo-francen, ca si Kras-novii, care cu ajutorul mensevicilor din Ucraina s' dinTiflis obtin obuze de la german', ar fl stat linistiti pina

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAGTSKY 297

ce noi vom fi elaborat un cod penal bine pus la .punctca democrati de cea mai purl speta, s-ar hmaat la

rolul de opozitie"...Nu mai putin 11 indigneaza pe Kautsky faptul a con:

stitutia sovietic ti priveaza de drepturi electorale pe ceicare folosesc muncitori salariati in scopul de a scoateprofit". Un muncitor la dorrucilm sau un nuc mestercare foloseste o calfa scrie Kautsky pot trai sisimti intocmai ca un proletar, i totusi n-au drept devot" (p. 36).

Ce abatere de la democratia purl" ! Ce nedreptate !Pink' acum, ce-i drept, toti marxistii considerau i miide fapte confirmau c nucii patroru sint cei mainerusinati si mai hrapareti exploatatori ai muncitorilorsalariati, dar Iuduska Kautsky ia, desigur, nu clasa micilorpatroni (nu stiu zau cine a mai nascocit aceasta nefastateorie a luptei de clasa ?), ci persoane izolate, exploata-tori care traiesc i simt intocmai ca niste proletari".Faimoasa Agnes cea econoama", pe care toata lumeao considera de mult decedata, a inviat sub pana luiKautsky. Pe Agnes cea econoama a inventat-o si a lan-.sat-o in literatura germana, acum citeva decenii, undemocrat pur" burghezul Eugen Richter. El proroceamari nenorociri de pe urma dictaturii proletariatului, depe urma confiscarii capitalului exploatatorilor, intrebin-du-se cu un aer naiv cine este capitalist in sensul juridical acestui cuvint. El lua exemplul unei lenjerese grace

.econoame (Agnes cea econoami"), careia afurisitiidictatori ai proletariatului" ii iau ultimul ban. A fosto vreme cind toata social-democratia germana facea marehaz de Agnes cea econoama" a democratului pur EugenRichter. Dar asta a fost demult, pe vremea cind maitraia Bebel, care spunea deschis i fara ocol adevarul cain partidul social-democrat german sint multi national-liberali 134, asta a fost demult, pe vremea cind KautskyInca nu devenise renegat.

Acum Agnes cea econoama" a inviat in persoanamicului mester care tine o calfa si care traieste i simteintocmai ca un proletar". Afurisitii de bolsevici ii nedrep-tatesc iau dreptul de vot. Ce-i drept, in Republica

fi

si

si-i

298 V. I. LENIN

sovietici orice adunare de alegatori", cum se exprimaacela0 Kautsky, poate primi in rindurile ei pe un micme§ter sarac, care e legat, sa zicem, de intreprinderearespectiva, daci cu titlu de excepvie nu este exploatator§i daca este efecttv un om care traie§te §i simte intoc-mai ca un proletar". Dar parca te povi bizui pe expe-riença de viava §i pe simtul de dreptate al unei adunariformate din simpli muncitori, adunare care nu se desfa-§oara intr-un cadru strict reglementat §i care in hotari-rile sale (ce oroare !) nu este legata prin nici un statut ?Nu este oare clar ca e mai bine sa acordam drept de vottuturor exploatatorilor, tuturor celor care folosesc munci-tori salariavi, decit sa riscam ca muncitorii sa nedrepti-veasca pe Agnes cea econoama" §i pe micul me§ter caretraiege §i simte intocmai ca un proletar" ?

** *

Salutati de burghezie §i de sociallovini§ti *, odio§ii §inemernicii cavaleri al renegarii n-au deck sa ponegreascacit vor Constituvia noastra sovietica pentru faptul capriveaza pe exploatatori de dreptul de vot. Este binea o ponegresc, pentru ca asta va grabi §i va adinci sci-ziunea dintre muncitorii revolutionari din Europa §i aldeScheidemann §i Kautsky, Renaudel §i Longuet, Henderson§i Ramsay MacDonald, ace§ti vechi lideri §i vechi trada-tori ai socialismului.

Masele claselor asuprite, conducatorii .con§tienvi §i cin-stivi din rindurile proletarilor revoluvtonari vor fi departea noastrii. E de ajuns sa aratam acestor proletari §iacestor mase ce scrie in Constituvia noastra sovietica, §iei vor spune indata : acolo sint cu adevarat o a m enide-ai no ftri, acolo este un adevarat partid munci-toresc, un adevarat guvern muncitoresc. Caci el nu in-

* Am chit chiar acum articolul de fond din Frankfurter Zeitung- i* (din22.X.1918, nr. 293) ta care continutul brosurii lui Kautsky este redat in tcrmeniplini de admiratie. Ziarul oamenilor de bursi este muhumit. Ba bine ci nu ! Iarun tovar4 din Berlin imi scrie a Vorwirte, ziarul Stheidemannilor, a publicatIn legiturli cu aceasti broluri un articol special In care declari ci subscrie aproapcfiecare rind din textul ei i". Feliciarile noastre I


§ali pe muncitori cu de§arte fagaduieli de reforme, cumne-au inplat tori conduciitorii enumera0 mai sus, ci lupta'in mod serios impotriva exploatatorilor, inflptuie§te 'inmod serios revolutia, luptä efectiv pentru eliberarea de-plina' a muncitorilor.

Dacd, dupa un an de ,activitate practicr, Sovietelepriveaza e exploatatori de dreptul de vot, inseamna caele shit intr-adevar organizatii ale maselor asuprite, §inu ale social-imperiali§tilor §i social-pacifi§tilor care s-auvindut burgheziei. Dacii aceste Soviete au luat exploata-torilor dreptul de vot, inseamna ca ele nu sint organede conciliatorism mic-burghez cu capitali§tii, ca nu stoutorgane de palavrageala parlamentara (pentru aldeKautsky, Longuet §i MacDonald), ci organe ale prole-tariatului cu adevarat revolutionar, care duce o lupti peviata §i pe moarte impotriva exploatatorilor.

Bro§ura lui Kautsky este aproape necunoscuta aici",mi-a scris din Berlin zilele trecute (azi &tem in 30.X)un tovara§ bine informat. A§ sfatui pe ambasadorii no5tridin Germania §i din Elvetia sa nu crute banii §i sa cum-pere intreaga editie a acestei bropri, pentru ca, impär-lind-o gratuit printre muncitorii con§tienti, sa dezvaluietoata Mir§avia acelei social-democratii europene" ci-te§te : imperialiste §i reformiste care a devenit de multun hoit impute.

** *

La sfir§itul broprii sale, la p. 61 qi 63, d-1 Kautskyse vaicare§te amarnic a noua teorie" (cum nume§te elbol§evismul, temindu-se si pomeneasca analiza ficuta deMarx §i Engels Comunei din Paris) gase§te partizanipina' §i in vechile democratii, cum este, de pilda, Elvetia".Pentru Kautsky este de neinteles a social-democratiigermani accepta aceasta teorie".

Ba este intru totul de inteles, caci, dupa serioasele 'in-vataminte ale razboiului, masele revolutionare shit sdr-bite §i de cei de teapa lui Scheidemann, §i de cei de teapalui Kautsky.

: _,

SOO V. I. LENIN

Noi" am fost intotdeauna pentru democratie scrieKautsky si acum, asa deodata, sa. renuntam la ea !

Noi", oportunistii social-democratiei, am fost intot-deauna impotriva dictaturii proletariatului, iar Kolbit Co. au spus-o pe sleau cu ani in urmil. Kautsky stieacest lucru, si zadarnic isi inchipuie ca." va putea ascundecititorilor faptul evident al revernrii sale in tabara"Bernsteinilor si a Kolbilor.

Noi", marxistii revolutionari, n-am fetisizat niciodatademocratia pura." (burghezi). In 1903 Plehanov a fost,precum se stie, un marxist revolutionar (Orli la tristacotitura care I-a adus pe pozitia unui Scheidemann rus).Si Plehanov a spus atunci la congresul partidului, carea adoptat programul 137, ca. proletariatul in revolutie valua, la nevoie, capitalistilor dreptul de vot si va dizolvaorice parlament daca acesta se va dovedi a fi contra-revolutionar. Ca tocmai acest punct de vedere e singurulcare corespunde marxismului, de asta se poate convingeoricine fie si numai din sus-citatele pasaje din Marx siEngels. Acest lucru reiese in chip evident din toate princi-pule fundamentale ale marxismului.

Noi", marxistii revolutionari, nu vorbeam poporuluiasa cum obisnuiau sa-i vorbeasca kautskistii de toatenatiile, straduindu-se sa fie pe placul burgheziei, adaptin-du-se la parlamentarismul burghez, trecind sub tacerecaracterul burghez al democratiei contemporane si cerindnumai largirea ei, promovarea ei consecventa.

Noi" spuneam burgheziei : voi, exploatatorilor si ipo-critilor, vorbiti despre democratie, dar in acelasi timppuneti la fiecare pas mii de piedici in calea participarnmaselor asuprite la viata politica'. Noi ne prevalam deceea ce spuneti si cerem, in interesul acestor mase, lar-girea democratiei voastre burgheze in vederea prega-.tirii maselor pentru revolutie, in vederea rasturnarnvoastre, a exploatatorilor. $i dac . voi, exploatatorii, \Tetiincerca sa opuneti impotrivire revolutiei noastre prole-tare, va vom reprima fara crutare, la vom lipsi de drep-turi ; mai mult deck atit : nu va vom .da piine, caci inrepublica noastra proletara exploatatorn vor fi privatide drepturi, vor fi privati de orice, caci noi sintem soma-

ftEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 301

listi in sensul serios al acestui cuvint, si nu in sensul pecare i-1 dau alde Scheidemann si Kautsky.

Iata ce spuneam si vom spune noi", marxistii revo-lutionari, si de aceea masele asuprite vor fi pentru noisi alaturi de noi, iar alde Scheidemann si Kautsky vorajunge la lada de gunoi a renegatilor.

CE ESTE INTERNATIONALISMUL ?

Kautsky e profund convins ca este in drept sa se con-sidere si sa-si zica internationalist. Pe Scheidemanni el iinumeste socialisti-guvernamentali". Luind apararea men-sevicilor (el nu spune deschis ca se solidarizeaza cu ei,dar isi insuseste pe deplin vederile lor), Kautsky a aratatcit se poate de graitor de ce soi este internationalismul"sau. Si deoarece el nu este un izolat, ci reprezentantulunui curent care a aparut in mod necesar in cadrul In-ternationalei a II-a (Longuet in Franca, Turati in Italia,Nobs si Grimm, Graber si Naine in Elvetia, RamsayMacDonald in Anglia etc.), este instructiv si ne oprimasupra internationalismului" sau.

Subliniind ca mensevicii au fost si ei la Zimmerwald(e o diploma, flea indoiala, dar... cam mucegaka), Kautskyprezinta astfel vederile mensevicilor, cu care e de acord :

...Mensevicii se pronuntau pentru pace generalà. Eivoiau ca toti beligerantii sa" accepte principiul : f *Iraanexiuni si contributii. Atha timp cit acest principiu nuva fi fost unanim acceptat, armata rusk' trebuia, potrivitacestui punct de vedere, sa fie oricind gata de lupta. Bol-sevicii insa cereau pace imediata, cu orice pret ; ei eraugata si incheie, la nevoie, o pace separata si cautau s-oimpuna cu de-a sila, marind dezorganizarea, si asa destulde mare, a armatei" (p. 27). Dupi parerea lui Kautsky,bolsevicii trebuiau sa se multumeasca cu Constituantasi sa nu ia puterea.

Asadar, internationalismul lui Kautsky si al mensevici-lor se rezuma la urmatoarele : sa se ceara guvernului im-perialist burghez reforme, dar sa i se acorde in continuaretot sprijinul, sa se sprijine in continuare razboiul dus deacest guvern, atita timp cit toti beligerantii nu vor fi

802 V. I. LENIN

acceptat trica principiul : lira anexiuni §i contributii.Acest punct de vedere a fost 'in repetate anduri exprimat§i de Turati, §i de kautski§ti (Haase §i altii), §i de Lon-guet. & Co., care declarau : noi sintem pentru aparareapatriei".

Din punct de vedere teoretic, aceasta denota o inca-pacitate totala de a se delimita de sociallovini§ti §i oconfuzie totala in problema aparIrii patriei. Din punctde vedere politic, aceasta inseamna inlocuirea internatio-nalismului printr-un nationalism mic-burghez §i trecereade partea reformismului, renuntarea la revolutie.

A recunoa§te apararea patriei" inseamna a justificadin punctul de vedere al proletariatului razboiul actual,a recunoa§te ca are un caracter legitim. $i intrucit raz-bowl ramine imperialist (atit sub monarhie, at §i subrepublica), indiferent de locul unde se afla armatele dus-mane in momentul de fata In tan, mea sau intr-otara. straina , recunoa§terea apararii patriei inseamnade fapt sprijinirea burgheziei ,imperialiste, tilhare§ti, in-seamna o adevarata tradare a socialismului. In Rusia raz-bowl a continuat si fie imperialist §i sub guvernul luiKerenski, 'in republica burghezo-democratica, caci era dusde burghezie, in calitatea ei de clasa dominanta (or, raz-boiul este o continuare a politicii") ; tratatele secretecu privire la impartirea lumii 6 la jefuirea unor tadstraine, incheiate de fostul tar cu capitali§tii din Anglia§i. Franta, constituiau o expresie deosebit de pregnantaa caracterului imperialist al razboiului.

Spunind ca acest razboi este un razboi de aparare saurevolutionar, memevicii iwlau cu neru§inare poporul,iar Kautsky, aprobind politica memevicilor, aproba tn§e-larea poporului, aproba rolul jucat de acqti midi bur-ghezi, care aduceau servicii capitalului induand in eroaremuncitorimea §i inhamind-o la carul imperiali§tilor.Kautsky duce o politica tipic mic-burgheza §i. filistina,inchipuinduli (i sugeand maselor ideea absurdi) calansarea unei lozinci ar putea schimba fondul lucrurilor.Toata istoria democratiei burgheze spulbera aceasta ilu-zie : pentru a Nela poporul, democratii burghezi aufolosit intotdeauna §i folosesc §i astazi oHce lozinci"

REVOLUTIA PROLETARA 51 RENEGATUL KAUTSKY 303

Esentialul insa este sa verifici sinceritatea lor,confrunvi vorbele cu faptele, sa nu te mulvume5ti cufraze idealiste sau 5arlatane5ti, ci s. cauvi s. vezi reali-tatea de clasa. Razboiul imperialist nu inceteaza sa fieimperialist atunci cind 5arlatanii, frazeologii sau filistiniimic-burghezi lanseaza o lozinca" dulceaga, ci numaiattmci cind clasa care duce razboiul imperialist 5i careeste legata de el prin milioane de fire (5i chiar fringhii)economice este efectiv rasturnata §i cind in locul ei vinela putere clasa cu adevarat revoluvionara proletariatul.Altfel nu te poçi smulge din razboiul imperialist Fi nupoti evita o pace imperialista, de jaf.

Aprobind politica externa a men5evicilor, declarind-ointernaçionalist i zimmerwaldiana, Kautsky in primulrind arata prin aceasta toati putreziciunea majoritaviizimmerwaldiene oportuniste (nu degeaba noi, stingazimmerwaldiana 138, ne-am delimitat imediat de o ase-menea majoritate iar in al doilea rind i aceastaeste esentialul trece de pe pozitia proletariatului peaceea a micii burghezii, de pe pozitia revoluvionara pecea reformista.

Proletariatul lupta pentru rasturnarea revolutionara aburgheziei imperialiste, iar mica burghezie pentruperfecvionarea" ref ormista a imperialismului, pentruadaptare la imperialism, in condiviile subordonarii favade el. Pe vremea cind Kautsky mai era Inca marxist,in 1909 de pilda, cind a scris Drumul spre putere", elsustinea ideea inevitabilitçii revolutiei in cazul unui even-tual razboi i vorbea despre apropierea unei ere de revo-lutii. Manifestul de la Basel din 1912 vorbe5te in modexpres 5i categoric despre revolutie proletara chiar inlegatura cu razboiul imperialist dintre grupurile german

englez care a 5i izbucnit in 1914. Iar in 1918, cinddatorita razboiului era revoluviilor a inceput efectiv,Kautsky, in loc s explice inevitabilitatea lor, in locconcentreze gindirea asupra tacticii revolutionare, asupramijloacelor i metodelor de pregatire in vederea revolutiei

si le elaboreze pina la capat, a inceput sa numeascamternavionalista tactica reformista a memevicilor. Ce alt-ceva este aceasta dac nu renegare ?

vreti. sL

sa-qi

si

304 V. I. LENIN

Kautsky ii lauda pe mensevici pentru faptul ca auinsistat asupra pastrarii capaciticii de lupta a armatei.El ii blameaza pe bolsevici pentru faptul ca au cautatsi agraveze dezorganizarea armatei", si asa destul dedezorganizata. Aceasta inseamna sa lauzi reformismul sisubordonarea fava de burghezia imperialista, inseamn a. siblamezi revolucia si sa te dezici de ea. Caci pastrareacapacitavii de lupta a armatei insemna si a fost efectivsub guvernul Kerenski pastrarea unei armate cu co-mandament burghez (chiar daca era republican). Toatalumea stie si desfasurarea evenimentelor a confirmatin chip evident ca datorita cadrelor de comanda kor-niloviste aceasta armata republicana era patrunsa de spi-rit kornilovist. Ofi%erimea burgheza nu putea sa nu fiekornilovista, nu putea sa nu incline spre imperialism,spre reprimarea prin violença a proletariatului. A lasaneatinse toate radicinile razboiului imperialist, toate pie-trele de temelie ale dictaturii burgheze, a drege pe icipe colo vechiul edificiu, a-1 mai vopsi pe alocuri (re-forme") iata la ce se reducea in fapt tactica men-sevica.

Si dimpotriva, dezorganizarea" armatei a fost si esteo necesitate pentru oHce revoluvie mare. Caci armataeste cel mai anchilozat instrument de sprijinire a vechiu-lui regim, cel mai sigur reazem al disciplinei burgheze,cel mai docil instrument de sprijinire a dominaciei capi-talului, de menvinere si de cultivare a supunerii oarbe sia subordonarii oamenilor muncii fava de capital. Contra-revoluvia nu a tolerat niciodata si nu putea sa tolerezemuncitori inarmavi alaturi de armati. In Franta scrieEngels , dupa fiecare revoluvie muncitorii erau inar-maci ; de aceea pentru burghezii aflaci la cirma statuluicea dintii porunca era dezarmarea muncitorilor" 139.Muncitorii inarmavi constituiau embrionul unei armatenoi, celula organizatorica a unei noi orinduiri .sociale.A strivi aceasta celula, a nu o lasa sa creasca era cea din-di porunca a burgheziei. Cea dintii porunc a. a oricareirevoluvii victorioase si este un lucru pe care Marxsi Engels l-au subliniat in repetate rinduri era sa dis-truga armata veche, s-o suprime, s-o inlocuiasca cu una


noua 140 Noua clasa sociali, in drumul ei spre dominavie,nu putea niciodata §i nu poate nici acum sa ajunga laaceasta dominavie §i s-o consolideze altfel deck descom-punind complet armata veche (dezorganizare !" vipa,in legatura cu aceasta, mic-burghezii reacvionari sau pur§i simplu 14), altfel deck trecind prin aceasta extremde grea §i extrem de chinuitoare perioada, Fara r11C1 oarmati (prin aceasta perioada chinuitoare a trecut §imarea revolucie franceza), altfel deck formind treptat,in condiviile grele ale razboiului civil, o armata noua,o disciplina noua, o noua organizatie militara a claseinoi. A fost un timp cind istoricul Kautsky invelegeaacest lucru. Renegatul Kautsky 1-a uitat.

Ce drept are Kautsky sa-i numeasca pe Scheidemannisocial4ti-guvernamentali" cind el insu5i aproba tacticamen§evicilor in revolutia rusk' ? Sprijinindu-1 peKerenski§i. intrind in guvernul prezidat de el, men§evicii au fost§i ei socialgti-guvernamentali de aceea6 factura. Kautskynu va putea in nici un chip sa evite aceasta concluziedaca va incerca sa puna problema clasei dommante careduce razboiul imperialist. Dar el ocole§te cu grija pro-blema clasei dominante, problema obligatorie pentru unmarxist, caci daci ar pune-o s-ar demasca imediat carenegat.

Kautski§tii in Germania, longueti§tii in Franca, Turati8z. Co. in Italia ravioneaza astfel : socialismul presupuneegalitatea §i libertatea naciunilor, autodeterminarea lor ;de aceea, cind taxa noastra este atacata sau cind teritoriulnostru este invadat de trupe inamice, noi, sociali§tii, avemdreptul §i datoria sa ne aparam patria. Din punct devedere teoretic insa, acest ravionament este sau o adeva-rata batjocura la adresa socialismului, sau un truc §arla-tanesc, lax din punct de vedere practic-politic el coincidecu felul de a judeca al unui varan extrem de inapoiat,care n-are nici cea mai mica idee despre caracterul social,de clasa al razbonilui §i despre sarcinile unui partid revo-luvionar intr-o perioada de razboi reacvionar.

Socialismul este impotriva violencei fata de naviuni.Acest lucru este incontestabil. Dar socialismul este ingenere impotriva violenvei fava de oameni. Totu§i, in

806 V. I. LENIN

afara de anarhistii crestini si de tolstoieni, nimeni n-atras inca de aici concluzia ck" socialismul este impotrivaviolentei revolutionare. A vorbi deci despre violenta"in general, fara a analiza conditiile care determina deose-birea dintre violenta revolutionara si cea reactional%inseamna si fii un mic-burghez care se dezice de revo-lutie sau inseamna pur si simplu si te inseli pe tine in-suti si pe altii cu ajutorul unui rationament sofistic.

Ace lasi lucru se poate spune si despre violenta fatade natiuni. Orice razboi consta in violenta fati denatium, dar aceasta nu-i impiedica pe socialisti sa fiepentru un razboi revolutionar. Problema fundamentalacare se pune in fata unui socialist (clack' nu e renegat)este caracterul de clasa al razboiului. Razboiul imperialistdin 1914-1918 este un razboi intre doua grupuri aleburgheziei imperialiste pentru impartirea lumii, pentruimpartirea prazii, pentru jefuirea si sugrumarea natiunilormici si slabe. Asa a fost apreciat razboiul in Manifestulde la Basel din 1912, §i aceasta apreciere a fost confir-mata de fapte. Nu e socialist acela care paraseste acestpunct de vedere asupra razboiului.

Cind un german sub domnia lui Wilhelm sau unfrancez sub guvernarea lui Clemenceau spune : eu, casocialist, am dreptul si datoria sa-mi apar patria atuncicind dusmanul ii calca pamintul, avem de-a face aici nucu rationamentul unui socialist, al unui internationalist,al unui proletar revolutionar, ci cu rationamentul unuinationalist rnic-burghez. Caci in acest rationament dis-pare lupta revolutionara de clasa a muncitorului impo-triva capitalului, dispare .aprecierea razboiului, in totali-tatea lui, din punctul de vedere al burgheziei mondialesi din acela al proletariatului mondial, dispare adicainternationalismul si nu ramine decit un nationalism in-gust si rigid. Tarii mele i s-a facut o nedreptate, restulnu ma intereseaza iata la ce se reduce acest rationa-ment, iati in ce consta ingustimea lui mic-burghezo-na-tionalista. Este acelasi lucru ca si cind cineva ar spunecu privire la diferite cazuri individuale de folosire aviolentei impotriva unei persoane : socialismul este im-


potriva violentei, de aceea prefer sa comit o tr5dare decitstau la inchisoare.Francezul, germanul sau italianul care spune : socialis-

mul este impotriva violentei faca de napuni, de aceeam5. apar atunci dnd dusmanul mi-a cotropit tara, acelatradeaza socialismul i internationalismul. Calci un omcare vorbeste astfel vede numai tare lui i pune maipresus de oHce propria" sa... burghezie, fail a se gindila legaturile internationale care fac ca razboiul sa fie unrazboi imperialist si ca pr op r ia sa burghezie sa fieo verig n lantul jafului imperialist.

Toti micii burghezi i toti taranii inapoini i obtuzijudeca la fel cu renegatii kautskisti i longuetisti, la felcu Turati & Co., zicind : dusmanul este in vara mea,restul nu ma intereseazi *.

Un socialist, un proletar revoluvionar, un internationa-list judeca altfel : caracterul (reacvionar sau revoluvionar)al unui razboi nu depinde de faptul cine a atacata cui tarsi se afla dusmanul", ci de faptul care clasaduce razboiul, ce politica este continuata prin intermediulacestui razboi ? Dna este un razboi imperialist, reacvio-nar, adica un razboi intre doua grupuri mondiale aleburgheziei imperialiste, agresive, tilharesti, reactionare,atunci burghezia din oHce tara (chiar i dintr-o taramica') se transforma intr-un partas la jaf, iar sarcina mea,sarcina unui reprezentant al proletariatului revoluvionar,este de a pregati revolutia proletara mondiala, ca unicasalvare de la grozaviile unui macel mondial. Trebuiejudec nu din punctul de vedere al %aril. mele" (caci asajudeca numai un jalnic mic-burghez obtuz i nationalist,care nu invelege a nu e decit o jucarie tn miinile bur-gheziei imperialiste), ci din punctul de vedere a/ partici-parii .mele la pregatirea, la propagarea i la grabireasosirii revoluviei proletare mondiale.

* (Scheidemannii, Renaudelii, Hendersonii, Gompers & Co.)refuzl s vorbeasa de Internationali" In timpul razboiului. Drept triclitoriai... socialismului ei ti consideri pe duirnanii burgheziei tor'. Ei suit pentru po-litica de cuceriri a burgheziei ion Social-pacifistii (adical socialisti In vorbe i pa-cifisti mic-burghezi In fapte) exprimi tot felul de sentimente internationaliste',se declari Impotriva anexiunilor etc., dar in fapt continuI sã sprijine p r op r iakr burghezie imperialisti. Deosebirea dintre aceste dota tipuri este aparenti, cumar fi deosebirea dintre un capitalist rlu de guri i unul cu grai micros.

si tn

sf

si

308 V. T. LENIN

Iatã ce este internationalismul, iata care este sarcinaunui internationalist, a unui muncitor revolucionar, aunui socialist adevarat. Iata ce adeva'r elementar a uitat"renegatul Kautsky. Iar renegarea lui devine §i mai evi-denta atunci dnd de la aprobarea tacticii nationali§tilormic-burghezi (a men§evicilor n Rusia, a longueti§tilor inFranca, a lui Turati in Italia, a lui Haase & Co. in Ger-mania) el trece la critica tacticii bol§evice. Iata aceastacritica :

La baza revolutiei bolsevice se afla presupunerea ca ea va fipunctul de plecare al unei revolutii generale in Europa ; ca iniçia-tiva a Rusiei va fi un imbold pentru ridicarea prole-tarilor din Europa intreagi.

In cadrul unei asemenea presupuneri era, fireste, indiferent ceforme va lua pacea separata incheiata de Rusia, ce poveri i cepierderi teritoriale (textual : mutilari, Verstiimmelungen) va aduceea poporului rus, ce interpretare va da ea autodeterminarii natiuni-bor. Era de asemenea indiferent daca Rusia este sau nu este instare sa se apere. Potrivit acestei conceptii, revolutia europeanaurma sa fie cea mai buna aparare a revolutiei ruse si s aducituturor popoarelor de pe fostul teritoriu rusesc o autodeterminarereala

0 revolutie in Europa, care ar fi instaurat i consolidat acolosocialismul, urma si fie deasemenea un mijloc pentru inlaturareapiedicilor pe care starea de inapoiere economica a tirii le punein calea nfptuirii productiei socialiste in Rusia.

Toate acestea sint perfect logice si bine intemeiate clack' se por-neste de la presupunerea c revolutia rusa trebuie neaparat s-o de-clanseze pe cea europeana. Dar ce va fi n cazul cind acest lucrunu se va intimpla ?

Pin tn momentul de fata, aceasta presupunere nu s-a adeverit.Iar acum proletarilor din Europa li se aduce invinuirea Ca au pa-rasit si au tradat revolutia rusk. Este o invinuire adusa unor ne-cunoscutt, caci pe cine vreti sà faceti raspunzator pentru compor-tarea proletariatului european ?" (p. 28).

$i Kautsky rumega iar4i i iar4i ideea ca Marx,Engels §i Bebel s-au in§elat nu o data in prevederile lorcu privire la izbucnirea revolutiei, dar ca nu §i-au claditniciodata tactica pe a§teptarea ca. revolucia se va produceintr-un termen anumit" (p. 29), pe cita vreme bol§e-vicii, pretinde el, au mizat totul pe o singura carte, peaceea a revolutiei europene generale".

indrazneati

si deplini.

REVOLUTIA PROLETAR.A 51 RENEGATUL KAUTSKY 309

Intr-adins am reprodus acest pasaj atit de lung, pentrua arata cititorului in chip graitor at de abil" falsificaKautsky marxismul, substituindu-i o conceptie mic-bur-gheza vulgar i reactionara.

In primul rind, a .,atribui adversarului o prostie evi-denta, pentru a o putea spulbera apoi, este o metoda de

mteligenti.care uzeaza oameni nu prea Daca bol§evicup-ar fi cladit tactica pe weptarea ca. revolutia in celelaltetari va izbucni intr-un termen anumit, ei ar fi comis,incontestabil, o mare prostie. Dar partidul bol§evic n-acomis-o : in scrisoarea mea catre muncitorii americani(20.VIII.1918) am subliniat in mod expres ca sintem de-parte de a face o astfel de prostie, spunind c noi contampe revolutia americana, dar c nu o a§teptam la un ter-men anumit *. In polemica mea cu eserii de stinga §icu comuni§tii de stinga" (ianuariemartie 1918) amdezvoltat n repetate rinduri aceea§i idee. Kautsky arecurs la o mica, la o foarte mic a. falsificare, i pe aceastafalsificare construit critica sa la adresa bo4evismului.Kautsky a bagat n aceea§i oala tactica care conteaza peo revolutie europeana intr-un termen mai mult sau maiputin apropiat, dar nu intr-un termen anumit, §i tacticacare conteaza pe o revolutie europeana intr-un termenanumit. Un mic fals, mic de tot !

A doua tactica este o prostie. Prima este !obligatoriepentru un marxist, pentru orice proletar revolutionar §ipentru orice internationalist ; obligatorie, caci numai eatine seama, intr-un mod just din punctul de vedere almarxismului, de situatia obiectiva generata de razboitoate tarile europene, numai ea corespunde sarcinilorinternationaliste ale proletariatului.

Substituind importantei probleme a bazelor tacticii re-volutionare in general problema marunta a gre§elii pecare revolutionarii bo4evici ar fi putut s-o comita, darn-au comis-o, Kautsky s-a dezis in chip fericit de tacticarevolutionara in general.

* Vezi volumul de f4tI, p. 65, Nora red.

22

si-a

in

310 v. I. LENIN

Renegat in politic5, in domeniul teoriei el nu Ftie nicimacar sci puna problema premiselor obiective ale tacticiirevolutionare.

Si aici am ajuns la punctul al doilea./n al doilea rind, un marxist este obligat sI conteze

pe revolutia european5 atunci cind exista o ,situatie re-volutionara. Este un adev5.r elementar al marxismului c5.tactica proletariatului socialist nu poate s5. fie aceeasi incazul cind existI o situatie revolutionari si in cazul cindnu exist 5. o asernenea situatie.

DacI Kautsky ar fi pus aceast 5. problema, obligatoriepentru un marxist, el s-ar fi convins cl raspunsul nupoate fi decit in defavoarea tezei sale. Cu mult inaintede fizboi, toti marxistii, toti socialistii erau de acord c5rizbolul european va crea o situatie revoluvionari. Pevremea cind Kautsky nu era incl renegat, el recunosteaclar si categoric acest lucru, atit in 1902 (Revolutiasocialr) cit si in 1909 (Drumul spre putere"). L-arecunoscut, in numele intregii Internationale a 11-a, siManifestul de la Basel : nu degeaba social-sovinistii sikautskistii (centristii", oamenii care oscileazI intre re-voluvionari §i oportunisti) din toate farile se tern ca defoc de respectivele pasaje din Manifestul de la Basel !

Prin urmare, asteptarea unei situatii revolutionare inEuropa nu era o idee fix5 a bolsevicilor, ci parerea ge-nerala a tuturor marxistilor. Dac5., in dorinta de a seeschiva de la acest adevar incontestabil, Kautsky recurpla afirmatia goal5 ea bolsevicii au crezut intotdeauna inatotputernicia violentei si a vointei", el nu face decit sidebiteze o fraza lipsit5 de continut, menit5 sa clisimulezefaptul ca. el, Kautsky, fuge si fuge in mod rusinosde problema situatiei revolutionare.

Mai departe. S-a creat sau nu s-a creat in fapt o situa-tie revolutionar5 ? Nici aceastI intrebare n-a stiut s-opunk' Kautsky. Rispunsul la ea ni-1 dau faptele econo-mice : foametea si ruina, provocate pretutindeni de fazboi,denota ivirea unei situatii revolutionare. R5spunsul laaceast5 intrebare ni-1 dau §i faptele politice : inc5. din1915 s-a conturat clar, in toate .a..rile, un proces de scin-dare a vechilor partide socialiste, care putreziser5, un

IIEVOLUTIA PROLETARA SI REIVEGATUL ICAUTSKY 311

proces de Indepartare a maselor proletare de conduca-torii social-sovimsti si de orientare a acestor mase sprestinga, spre ideile i starde de spirit revolutionare, spreconducatorii revolutionari.

La 5 august 1918, cind Kautsky i scria brosura, numaiun om care se teme de revolutie i o tradeaza..putea sanu vadi aceste fapte. Iar acum, la sfirasul lunn octom-brie 1918, revolutia creste in v azul tuturor foarterepede intr-o serie de tari din Europa. RevoluvionaruPKautsky, care vrea sa fie considerat marxist ca i pinaacum, s-a dovedit a fi un filistin mop, care asemeneafihmdstor din 1847, luaci in ris de Marx nu vederevolucia care se apropie !!

Am ajuns la punctul al treilea.In al treilea rind, care sint particularitatile tacticii re-

volutionare in conchtli cind exista o situatie revolutionarain Europa ? Devenind un renegat, Kautsky s-a temutpuna aceasta intrebare, obligatorie pentru un marxist.Kautsky judeca ca un mic-burghez tipic sau caun Oran inapoiat : a inceput sau nu revolutia europeanagenerala" ? Daca a inceput, este fi el gata sa devina re-volutionar ! Dar remarcam noi atunci fiecare lichea(de felul acelora care reusesc uneori sa se strecoare acumprintre victoriosii bolsevici) se va declara revolutionar !

Daca nu, el, Kautsky, intoarce spatele revolutiei ! Elnu intelege citusi de putin .adevarul ca revolutionarulmarxist se deosebeste de filistm si de micul burghez prinaceea c. tie sä propage in rindurile maselor inapoiateideea necesita;ii revolutiei care se apropie, sa dovedeascainevitabilitatea ei, sã explice foloasele ei pentru poporsä pregateasai in vederea ei proletariatul i toate maselemuncitoare i exploatate.

Kautsky atribme bolsevicilor o ineptie, i anume caet ar fi mizat totul pe o singura carte, contind ca revo-lutia .europeana va incepe la un termen anumit. Aceastameptle s-a intors acum impotriva lui, caci tocmai dinspusele lui rezult c tactica bolsevicilor ar fi fost justadaci revolutia europeana s-ar fi produs pina la 5 august1918 ! Aceasta zi este mentionata de Kautsky ca data lacare isi scria el brosura. Iar cind la citeva saptamini

22*

is

sa

filistin

6

312 V. t. LENIN

dupa acest 5 august s-a vazut clar cal .revolutia e pepunctul de a izbucni intr-o serie de tan europene, auiesit la iveala, in toata splendoarea lor, intreaga sa atitu-dine de renegat, de falsificator al marxismului, toataincapacitatea lui de a judeca in mod revolutionar si chiarde a pune 'in mod revolutionar problemele !

Atunci cind proletarii din Europa sint invinuiti detradare, aceasta este o invinuire adusa unor necunoscuti,scrie Kautsky.

Gresesti, d-le Kautsky ! Uita-te in oglinda si vei vedeape necunoscutii" impotriva carora este indreptataaceasta invinuire. Kautsky face pe naivul, el se prefaceca nu intelege cine a adus aceasta invinuire si ce sensare ea. In realitate insa, Kautsky stie foarte bine caaceasta invinuire a fost si este adusa de cei de stinga"din Germania, de spartachisti 14', de Liebknecht si prie-tenii lui. Aceasta invinuire exprima con,stiinta .clara afaptului ca, sugrumind Finlanda, Ucraina, Letonia siEstonia, proletariatul german a tradat revolutia rusa (sipe cea internationala). Aceasta invinuire este indreptatain primul rind si in cea mai mare masura nu impotrivamaset, care e intotdeauna tinuta in chingi, ci impotrivaconducatorilor, care, asemenea lui Scheidemann si Kaut-sky, nu ii-au indeplinit §i nuli indeplinesc datoria de adesfasura in mase agitatie revoluvionara, propaganda re-volutionara, munca revolutionara indreptata impotrivainertiei acestora, si care au actionat si actioneazi in f aptimpotriva instinctelor si nazuintelor revolutionare caremocnesc intotdeauna in adincul maselor clasei asuprite.Scheidemannii au tradat proletariatul si au trecut departea burgheziei in mod direct, brutal, .cinic si, in ma-.joritatea cazurilor, din interes. Kautskistn si longuetistuau facut acelasi lucru, sovamd, oscilind, cu privirileatintite spre cei care erau mai tan i. in momentul respectiv.In tot ce a scris in timpul razbomlui, Kautsky a cautatsa adoarrna spiritul revolutionar, in loc sa.-1 intretina Sisi-1 dezvolte.

Faptul ca Kautsky nici nu intelege marea insemnatateteoretica §i insemnatatea agitatorica si propagandistica simai mare a invinuirii" aduse proletarilor din Europa ca


au tradat revolutia rusa, acest fapt va ramine ca unmonument istoric care simbolizeaza timpirea mic-bur-gheza a liderului de duzinI" al social-democratiei ger-mane oficiale ! Kautsky nu intelege ca, in conditiileregimului de cenzura din imperiul" german, aceastainvinuire" este aproape singura forma in care socialistiigerm ani care n-au tradat socialismul, Liebknecht si prie-tenii lui, hi exprima chemarea lor ciltre muncitorii ger-mani de a matura pe alde Scheidemann si Kautsky, de ainlatura asemenea conducatori", de a se debarasa depropaganda lor obtuza si vulgara, de a trece peste ei side a porni in pofida lor, peste capul lor, pe drurnul careduce la revolutie !

Kautsky nu intelege acest lucru. Atunci cum ar puteael sa inteleaga tactica bohevicilor ? De la un om carein genere se dezice de revolutie te poti astepta sa cinta-reasca si sa aprecieze conditiile de dezvoltare a revolutieiintr-un caz dintre cele mai dificile" ?

Tactica bolsevicilor a fost justa, a fost singura tacticainternationalista, c5ci rm se baza pe teama lasa de revo-lutia mondiali, pe neincrederea" mic-burghez5 in ea,pe dorinta ingust-nationalista de a ap5.ra propria" patrie(patria propriei burghezii), Para a se sinchisi" de rest,ci pe aprecierea justa (unanim admisI inainte de razboi,inainte de renegarea sociallovinistilor si a social-pacifh-tilor) a situatiei revolutionare din Europa. Aceasta tacticaera singura tactica internationalista, deoarece ingHduia s5se realizeze maximum din ceea ce se putea face intr-osingura tara pentru dezvoltarea, sprijinirea si trezirearevolutiei in toate tarile. Justetea acestei tactici a fostconfirmata de succesul ei enorm, eaci bohevismul a de-venit azi bolsevism mondial (nu datorita meritelor bol-sevicilor rtii, ci datorita profundei simpatii de care sebucura pretutindeni in mase o tactic5 care e revolutio-nara in f apt), a dat o ideologie, o teorie, un program gio tactica care se deosebesc in mod concret, in practica,de sociallovinism si de social-pacifism. Bolsevismula dat lovitura de gratie vechii si putredei Internationalea celor de teapa lui Scheidemann si Kautsky, Renaudelsi Longuet, Henderson si MacDonald, care se vor inhaita

814 V. I. LENIN

acum unii cu alvii visind la unitate" §i incercindreinvie hoitul. Bol§evismul a creat bazele ideologice §i

tactice ale Internavionalei a III-a, cu adevIrat proletaràcomunistl, care vine seama atit de cuceririle epocii de

dezvoltare papic5, cit §i de experienva epocii de revolutiicare a inceput.

Bol§evismul a popularizat in lumea intreag5 ideeadictaturii proletariatului", a tradus aceste cuvinte deorigine latina mai intii in limba rusa, iar apoi in toatelimbile lumii, ar5tind, prin exemplul Puterii sovietice,câ muncitorii i v5ranii graci, chiar dac5 apartin uneicari inapoiate, chiar dac5 sint dintre cei mai puvin expe-rimentavi, mai puvin culti §i mai Fuvin obi§nuivi cuorganizarea, au fost in stare, infrunund greufavi nemai-pomenite i luptind impotriva exploatatorilor (pe careii susvinea burghezia din lumea intreaga), sI men-0n 5. timp de un an intreg puterea oamenilor muncii,creeze o democravie incomparabil mai ina1t5 §i mai 1arg5deck toate democraviile care au existat in lume pin5acum, sa inceapa inaptuirea practic5. a socialismului prinactivitatea creatoare a zeci de milioane de muncitori §ide Orani.

Bolsevismul a stimulat in fapt dezvoltarea revoluvieiproletare in Europa §i in America intr-o mIsur5 atit demare, cum n-a reu§it s-o facl pinI acum nici un partiddin nici o ;all. In timp ce muncitorii din lumea intreag5isi dau din ce in ce mai bine seama cã tactica unora caScheidemann §i Kautsky nu i-a izb5.vit de fazboiul impe-rialist i de robia sa1ariat5 in care ii vine burghezia

c5. aceast5 tactic 5. nu poate servi drept modelpentru toate v5.rile, in acela§i timp masele proletare dintoate tarite isi dau din ce in ce mai bine seama câ bo4e-vismul a afitat calea just5 pentru curmarea groz5vii1orräzboiului §i ale imperialismului, c bol§evismul poateservi ca model de tactica pentru toti.

Nu numai revoluvia proletarI din intreaga Europ5, ci§i revoluvia proletarI mondial 5. se maturizeaz 5. v5zind cuochii, §i ea a fost ajutata, gr5biel §i sprijinit5 de victoriaproletariatului din Rusia. Sint suficiente toate acesteapentru victoria deplini a socialismului ? Fire§te c nu.

s5

si

s5

impe-rialist5,

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATIJL KAUTSICY 815

o singura tara nu poate s faca mai mult. Dar, datoritaPuterii sovietice, aceasta singura tara a facut totu5i atitde mult, incit daca Milne Puterea sovietica din Rusiaar fi sugrumat de imperialismul mondial, sa zicem,urma unei intelegeri Imre imperialismul german 5i celanglo-francez, chiar 5i in acest caz cel mai eau dintretoate tactica bol5evica s-ar dovedi a fi fost foartefolositoare socialismului 5i a fi sprijinit dezvoltarea in-vincibilei revolutii mondiale.

O INCERCARE DE A INTRA IN GRATIILE BURGHEZIEICU AJUTORUL UNEI ANALIZE ECONOMICE"

Dupa cum am mai spus, cartea lui Kautsky ar fi tre-buit sa se intituleze daca ar fi ca titlul s redeamod just continutul nu Dictatura proletariatului",ci Repetarea unor atacuri burgheze impotriva bol-5evialor".

Vechile teorii" men5evice cu privire la caracterulburghez al revolutiei ruse, adica vechile incercari men-5evice de a denatura marxismul (respinse de Kautskyin 1905 0, ne sint din nou oferite acum de teoreticianulnostru. Va trebui sa ne oprim asupra acestei probleme,oricit de plicticoasa ar fi ea pentru marxi5tii ru5i.

Revolutia rusa este o revolutie burgheza, spuneauinainte de 1905 toti marxi5tii din Rusia. Men5evicii, sub-stituind marxismului liberalismul, deduceau de aici :prin urmare, proletariatul nu trebuie s mearga mai de-parte de ceea ce este acceptabil pentru burghezie, eltrebuie sa duck* o politica de intelegere cu ea. Bol5evicuspuneau c aceasta este o teorie burghezo-liberali. Bur-ghezia vrea ca transformarea statului sa fie efectuatachip burghez, reflormist, i nu revolutionar, pe cit po-sibil cu pastrarea monarhiei, a proprietatii funciare mo-5iere5ti etc. Proletariatul trebuie s ducal pina la caratrevolutia burghezo-democratica, fara a se lasa legat"de ref ormismul burgheziei. Raportul fortelor de clasa

revolutia burgheza a fost formulat de bohevici tnfelul urmator : proletariatul, faranimea,neutralizeaza burghezia 1iberal i distruge pink' la capat

in

in

in

inalaturinduli

818 V. I. LENIN

monarhia, rinduielile medievale, proprietatea funciaramosiereasca.

In alianta proletariatului cu taranimea in general semandesta caracterul burghez al revoluviei, caci varanimea

dinin general este formata mici producatori care staupe terenul producvei de marfuri. Apoi, adaugau totatunci bolsevicii, proletariatul isi alatura intregul sem-proletariat (pe tovi cei ce muncesc si sint exploataii),neutralizeaza taranimea mijlocasa si rastoarna burghezia :in aceasta consta revolucia socialista, spre deosebire decea burghezo-democratica. (Vezi brosura mea : Doui=um" *, aparuta in 1905 si retiparita in culegerea In12 ani", Petersburg, 1907).

In 1905 Kautsky a participat in mod indirect laaceasta controversa 142, dind, la niste intrebari puse dePlehanov, pe atunci mensevic, un raspuns in care infond s-a pronunvat impotriva lui, ceea ce a stirnit pevremea aceea comentarii deosebit de ironice in presabolsevica. Acum Kautsky nu sufla o vorba macar desprecontroversele de atunci (se teme sa nu-I demaste pro-pride lui declaravii !) .si astfel il lipseste pe cititorul ger-man de once posthihtate de a invelege esença chestiunii.D-1 Kautsky nu putea povesti in 1918 muncitorilor ger-mani ca in 1905 s-a pronunvat pentru aliança muncitori-lor cu tararni, iar nu cu burghezia liberala, si nici in cecondivi precomza el aceasta alianta si ce program reco-manda el pentru ea.

Sub pretextul unei analize economice" si recurgind lafraze grandilocvente despre matenalismul istoric", Kaut-sky, care intre timp a evoluat in sens retrograd, preco-nizeaza acum subordonarea muncitorului fatI de bur-ghezie, rumegind, cu ajutorul unor citate din lucrarilemensevicului Maslov, vechile concepvii liberale ale men-sevicilor ; cu aceleasi citate ni se demonstreaza ideeanoua ca Rusia este o vara inapoiata si din aceasta ideenoua se trage o concluzie veche, in sensul ca intr-o re-volucie burghezi nu trebuie si mergem mai departe decit

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol 11, Bucureiti, Editura politid. 1962,ed. a doua, p. 1-127. Nota red.

IMVOLUTIA P1kOLETA1A $1 itENEGATUL KAUTSKY 311

burghezia ! 5i asta in pofida a tot ce au spus Marx siEngels atunci cind au fkut comparatie intre revolutiaburgheza din 1789-1793 in Franca i revolutia burghezidin 1848 in Germania ! 143

Inainte de a trece la argumentur principal si la con-tinutul esential al analizei economice" din brosura luiKautsky, trebuie s relevam c chiar primele f raze de-nota din partea autorului o curioasa confuzie de ideisau o insuficienta aprofundare a ideilor :

Baza economica a Rusiei vesteste teoreticianul"nostru o constituie i astazi agricultura, i anume micagospodarie taraneasca. De pe urma ei traiesc aproximativ4/5 sau poate chiar 5/6 din populatie" (p. 45). In primulrind, s-a intrebat oare stimabilul nostru teoretician citiexploatatori pot fi in rindurile acestei mase de miciproducatori ? Desigur ca nu mai mult de 1/10 din nu-marul lor total, iar la orase si mai putin, cki acolomarea productie este mai dezvoltata. Sa luam chiar ocifra neverosimil de mare, sa admitem c 1/5 din nurna-rul total al micilor producatori sint exploatatori carepierd dreptul de vot. Si in acest caz va reiesi c cei66°/o de delegati bolsevici de la Congresul al V-lea al So-vietelor reprezentau majoritatea populatiei. La aceastamai trebuie adaugat faptul c printre eserii de stinga afost intotdeauna o parte considerabila care se pronuntapentru Puterea sovietica, adica in principiu toti eseriide stinga au fost pentru Puterea sovietica, iar atunci cindo. parte din ei au pornit rascoala-aventura din iulie 1918,

din fostul lor partid s-au desprins doul partide noi :narodnicii comunisti" i comunistii revolutionari" 144(printre care se afli eseri de stinga marcanti pe care sivechiul partid ii desemnase pentru importante posturide stat ; din primul partid face parte, de pilda, Zaks,lar din cel de-al doilea Kolegaev). Asadar, insusi Kautskya infirmat fr sa vrea ! basmul ridicol

ar reprezenta doar minoritatea populatiei./n al doilea rind, s-a gindit oare stimabilul nostru

teoretician la faptul c micul producator agricol osci-leazã inevitabil intre proletariat si burghezie ? Kautskya uitat" acest adevir marxist, pe care-I confirma toata

1

cl bol-sevicli

318 V. I. LENIN

istoria contemporanI a Europei, i 1-a uitat" la momen-tul potrivit, aci el, adevIrul acesta, spulberI definitivtoatI teoria" mensevicI reeditatl de Kautsky ! DacIn-ar fi uitat" acest adevIr, el n-ar fi putut nega ne-cesitatea dictaturii proletariatului intr-o tail in careprecumpInesc micii produatori agricoli.

examinIm acum convinutul esenvial al analizeieconomice" a teoreticianului nostru.

Este indiscutabil cI Puterea sovieticI este o dictaturkspune Kautsky. Dar este ea oare o dictaturi a prole-tariatului ?" (p. 34).

Dupl. Constituvia sovietica, t'aranii alcatuiesc majoritatea popu-latiei care are dreptul s articipe la opera de legiferare si de gu-vernare. Ceea ce ne este infavisat ca dictatura a proletariatuluidaca ar fi promovat in mod consecvent i daca este in genere po-sibil ca o clasi s exercite direct dictatura, ceea ce numai un partidpoate s faca s-ar dovedi a fi in realitate o dictatura a farii-nime (p. 35).

Si, cit se poate de mulvumit de aceastl argumentarearhiprofund i extrem de ingenioask bunul Kautskyincearc sL facI spirite : S-ar pIrea, asadar, cL nfIp-tuirea cea mai putin dureroas1 a socialismului este asi-guratl atunci cind e data pe mina vIranilor" (p. 35).

Intr-un mod at se poate de amInunvit i cu o seriede arhisavante citate din scrierile semiliberalului Maslov,teoreticianul nostru demonstreazI ideea nouisint interesavi ca cerealele sI se Ana la precuri mari, casalariile muncitorilor de la orase sI fie mici etc. etc.Aceste idei noi, n treacIt fie zis, sint expuse intr-omamerI cu atit mai phcticoask cu cit se acordI maiputinI atentie fenomenelor cu adevIrat noi din perioadapostbelick de pildI faptului a in schimbul cerealelorfaranii cer mIrfuri si nu bani, c *minor le lipsescuneltele, care nu pot fi procurate in cantitatea necesara',oricit s-ar plIti pentru ele. Despre aceasta ns vom vorbiin mod special mai incolo.

Asadar, Kautsky i nvinuieste pe bolsevici, invinuiestepartidul proletariatului a a dat pe mina vIrInimii mic-burgheze dictatura, inflptuirea socialismului. Foarte bine,

c firanii

SI


domnule Kautsky ! Dar care ar trebui sa fie, dupa lumi-nata d-tale parere, atitudinea partidului proletar fata detaranimea mic-burgheza ?

Teoreticianul nostru a preferat sa treaca sub tacereaceasta problema, probabil pentru c si-a adus amintede proverbul : Vorba e de argint, tacerea e de aur".Dar el s-a tradat prin rationamentul urmator :

La inceputul existentei Republicii sovietice, Sovietele tarane;.tierau organizatii ale tiiranimii in general. .Acum aceasta republiclproclama ca Sovietele sint organizatii ale proletarilor §i ale taxa-nilor saraci. Taranii instrii pierd dreptul de vot in alegerile pen-tru Soviete. Taranul same e considerat ca un produs permanentde mask' al reformei agrare socialiste in conditiile 4dictaturii pro-letariatului*" (p. 48).

Ce ironie ucigatoare ! In Rusia, aceeasi ironie poate fiauzita de la orice burghez : ei jubileaza si rid cu totiic5. Republica sovietica recunoaste deschis existenta fa:ra-nilor saraci. Ei i bat joc de socialism. E dreptul bor.Dar un socialist" care ride de faptul c, dupa patru anide razboi extrem de ruinator, mai sint la noi si vormai fi mult timp tarani saraci, un astfel de socialist"a putut s apara numai n conditule unei renegiriin masa.

Ascultati mai departe :

....Republica sovietica intervine in relaviile dintre varanii saraci§i cet bogati, dar nu printr-o noui repartizare a pamintului. Pentrua inlatura lipsa de pline la orw, se trimit la sate detapmente demuncitori inarmavi care rechizivioneaza de la taranii bogati surplu-surile de cereale. 0 pane din aceste cereale se dau populayiei de laorw, iar alta caranilor saraci" (p. 48).

Socialistul i marxistul Kautsky este, bineinteles, pro-fund indignat la gindul ca. aceasta masura ar putea sa fieexunsa dincolo de imprejurimile mardor orase (iar lanoi ea se aplica intr-adevar in toata tara). Socialistulrnarxistul Kautsky remaral sententios, cu inimitabila,incomparabila i admirabila siguranta de sine (sau obtuzi-tate) a filistinului : ...Ele (exproprierile taranilor insta-riti) introduc un nou element de neliniste si de rHzboicivil in procesul de productie..." (razboiul civil introdus

Ii

si

320 V. T. LENIN

in procesul de productie", asta e deja ceva supranatu-ral !) ...a carui normalizare reclama imperios liniste sisiguranta" (p. 49).

Da, da, pentru linistea si siguranta exploatatorilor si aspeculantilor de cereale, care ascund surplusurile de ce-reale, saboteaza legea monopolului cerealelor si infome-teaza populatta oraselor, se cuvine, bineinteles, camarxistul si soctalistul Kautsky sa ofteze si sa verse la-crimi. Cu totii sintem socialisti, marxisti si internationa-listi striga in cor domrui Kautsky, Heinrich Weber(Viena), Longuet (Paris), MacDonald (Londra) etc. cutotii sintem pentru revolutia clasei muncitoare, dar nu:mai... numai cu conditia sa nu fie tulburate linistea stsiguranta speculantilor de cereale ! Si aceasta murdaraatitudme de slugoi ai capttalistilor, not o camuflam subparavanul unei refertri marxtste" la nevoile procesuluide. productie"... Daca asta se numeste marxism, ce tre-bute si intelegem atunci prin sluOrnicie fata de bur-ghezte ?

Priviti la ce rezultate ajunge teoreticianul nostru. Pehelde o parte invmmeste pe bolsevici ca prezinta drept

dictatura a proletariatului dictatura taranimii, iar pe deaka parte ne invinuieste ca introducem razboiul civilla sate (noi consideram ca aceasta constituie un merital nostru), ca trimitem la sate detasamente de muncitoriinarmati care proclama deschis ca infaptuiesc dictaturaproletariatului si a taranimii sarace", o ajuti pe aceastadin urma, confisca de la speculanti si de la taranii bogattsurplusurile de cereale, pe care acestia le ascund in pofidalegii monopolului cerealelor.

Pe de o parte, teoreticianul nostru marxist militeazapentru demperatia pura si cere ca clasa revolutionara

conducatorul.celor ce muncesc si shit exploatatt sase supuna majontatii populatiei (inclusiv, deci, si exploa-tatorilor), iar pe de alta parte el invoca impotriva noas-tra inevitabilitatea caracterului burghez al revolutiei

burghez pentru ca taranimea, in totalitatea ei, sesttueaza pe terenul relatiilor sociale burgheze si inacelasi timp pretinde ca apara punctul de vedere marxist,proletar, de clasa !

kEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKY 321

In loc de analiza economica" a rezultat o harababurao confuzie nemaipomerate ; in loc de marxism

crimpeie de doctrine h berale propovaduirea unei an-tudini servile fava de burghezie si de chiaburi.

Problema pe care a incurcat-o Kautsky a fost pe deplinlamurita de bolsevici Inca in 1905. Da, revolutia noastraeste o revolutie burgheza atita timp cit mergem impreuniicu taranimea luata in intregul ei. De acest lucru noine-am dat seama cit se poate de clar, i incepind din1905 1-am spus de sute i mii de ori ; niciodata n-amincercat s sarim

i storicpeste aceasta treapta necesara a pro-

cesului sau s-o suprimam prin decrete. Sforcarilelui Kautsky de a demonstra" c noi am fi gresit tnacest punct nu fac decit sa demonstreze confuzia caredomneste in concepviile sale si teama sa de a-si amintide ceea ce a scris in 1905, cind nu era Inca renegat.

Dar in 1917, incepind din aprilie, deci cu mult inaintede Revolutia din Octombrie, inainte de a fi luat puterea,noi spuneam deschis i explicam poporului : acum revo-lucia nu se .va putea opri caci tara a mers inainte,a mers inainte capitalismul, ruina a atins proportiinemaipomenite, i aceasta va face sa fie imperios necesar(indiferent daca vrea cineva sau nu vrea acest lucru)se meargi inainte, spre socialism. Caci altfel nu se poatemerge inainte, altfel nu poate fi salvata taxa sfisiata derazboi, altfel nu pot fi u,surate chinurile celor ce mun-cesc i sint exploatavi.

Lucrurile s-au petrecut intocmai asa cum am spus noi.Mersul revoluciei a confirmat justevea racionamentuluinostru. Mai intli impreuna cu intreaga" taranime im-potriv a monarhiei, impotriva mosierilor, impotriva rin-duiehlor medievale (si in aceasta masura revolutia famineburgheza, burghezo-democratica). Apoi impreuna cu Ora-namea saraca, impreuna cu semiproletariatul, impreunacu toti exploatatii impotriva capitalismului, deci i im-potriva bogatasilor de la sate, a chiaburilor, a specu-lantilor, si in aceasta masura revolutia devineA incerca sa ridici in mod artificial un zid chinezescmtre una i cealalta, a incerca sa le desparti una de altaprin altceva decit prin gradul de pregatire a proletariatu-

si.si

alci,si

si

soctaltsta.

822 V. I. LENIN

lui §i prin gradul de realizare a unirii lui cu saracimeasatelor inseamna a denatura in mod flagrant marxismul,a-1 vulgariza, a-i substitui liberalismul. Aceasta ar insemnaca sub paravanul unor referiri pseudosavante la caracte-rul progresist al burgheziei in raport cu feudalismul sastrecon apararea reactionara a burgheziei in raport cuproletariatul socialist.

Tocmai de aceea, printre altele, reprezinta Sovietele oforma' §i un tip de democratie incomparabil superioare,pentru ca, unind.qi atragind in viata politica. masa munci-torilor ,si a Pramlor, ele constituie barometrul cel mai sen-sibil §i mai aproptat de popor" (in sensul in careMarx vorbea in 1871 despre o revolutie cu adevaratpopulara) 145 - al dezvoltat-ii §i creqterii maturitatii poli-tice, de clasa, a maselor. Constitutia sovietica nu a fostset-is k. dupa cutare sau cutare plan", n-a fost conceputain cabinete, n-a fost =pug maselor muncitoare de catrejuri§ti burghezi. Nu, aceastä Constitutie a izvorit dindezvoltarea luptei de clasii, pe masura ce se coceau con-tradictiile de clasa. Marturie in aceasta privinta stau toc-mai faptele pe care Kautsky e nevoit sa. le recunoasca.

La inceput Sovietele cuprindeau intreaga taramme.Lipsa de maturitate, starea mapoiata §i incultura taram-lor saraci au ficut ca conducerea sa se concentreze inmiinile chiaburilor, ale bogata§ilor, ale capitali§tilor §i aleintelectualilor mic-burghezi. Aceasta a fost perioada dedominatie a micii burghezii, a men§evicilor §1 a eserilor(§i numai rn§te natingi sau renegati de teapa lut Kautskyii pot considera social4ti pe unii §i pe ceilalti). Mica bur-ghezie oscila inevitabil intre dictatura burgheziei (Ke-renski, Kornilov, Savinkov) §i dictatura proletariatului,cam, in virtutea particularitWlor fundamentale ale st-tuattei ei economice, mica burghezie nu este capabila devreo actiune de sine seata'toare. In treacat fie zis, Kautskyse dezice intru totul de marxism atunci cind, analizindrevolutia rusi, el se multume§te cu noviunea jundia,formalà, de democratte", care serve§te burgheziei pen-tru ali distmula dornanatia §i pentru a in§ela .masele,uttind ca in fapt democratia" exprima uneort dictaturaburgheziei, iar alteori reformismul neputincios al micii


burghezii care se supune acestei dictaturi etc. DupaKautsky rezulta a intr-o vara capitahsta au existatpartide burgheze, a existat un partid proletar urmat demajoritatea proletariatului, de masa lui (bolsevicii), darnu au existat partide mic-burgheze ! Mensevicii si esernn-au avut radacini de clasa, radacini mic-burgheze !

Oscilarile micii burghezii, ale mensevicilor si ale eserilorau lamurit masele si au indepartat de acesti conduca-tori" majoritatea covirsitoare a acestor mase, toate paw-rile de )os", pe toti proletarii si semiproletarii. In Sovieteau dobmdit precumpanire bolsevicii (la Petrograd si laMoscova in preajma lunii octombrie 1917), iar krindurile eserilor si ale mensevicilor s-a adincit sciziunea.

Revolutia bolsevica victorioasa a ksemnat sfirsitul osci-larilor, a ksemnat lichidarea completa a monarhiei si aproprietavii funciare mosieresti (pink' la Revolutia dinOctombrie aceasta din urma nu fusese lichidata). Revo-lutia burgheza a fost dusa de noi pina /a capät. Tarani-rnea, in intregul ei, a mers impreuna cu noi. Antagonis-mul dintre ea si proletariatul socialist nu se puteamanifesta dintr-o data. Sovietele grupau taranimea ingeneral. Diferentierea de clasa in sinul taranimii nu secristalizase inca, nu iesise Inca la iveala.

Acest proces a avut loc in vara si toamna anului 1918.Rascoala contrarevolutionara a cehoslovacilor a trezitchiaburimea. Rusia a fost strabatuta de un val de ras-coale chiaburesti. Nu din carti sau din ziare, ci din vialaa invatat .sarkimea satelor a interesele ei nu se pot im-pka cu mteresele chiaburilor, ale bogatanilor, ale bur-gheziei satesti. Ca orice partid mic-burghez, eserii destinga" reflectau oscilarile maselor si de aceea in varaanului 1918 s-au scindat : o parte a trecut alaturi decehoslovaci (rascoala de la Moscova, cind Prosian, punindstapirure pe telegraf pentru o singura ora ! vesteaRusiei rasturnarea bolsevicilor, apoi a urmat tradarea luiMuraviev, comandantul-sef al armatei trimise impotrivacehoslovacilor 146 etc.) ; cealalta parte, de care am vorbitmai sus, a limas alaturi de bolsevici.

Accentuarea lipsei de alimente la orase punea tot maiacut problema introducerii monopolului cerealelor (pe

324 V. I. LENIN

care teoreticianul Kautsky a uitat-o" in analiza lui eco-nornica, plink' de idei invechite scoase acum zece ani dinscrierile lui Maslov !).

Statul vechi, mo§ieresc §i burghez, §i chiar cel demo-crat-republican trimitea la sate detasamente inarmiate carese aflau de fapt la dispozitia burgheziei. Acest lucrud-1 Kautsky nu-1 §tie ! In asta el nu vede dictatura bur-gheziei", doamne fere§te ! Asta e democratie purr, maiales dad s-ar fi facut cu aprobarea unui parlament bur-ghez ! Ca Avksentiev §i S. Maslov, in cird4ie cu aldeKerenski, Tereteli §i alti eseri §i men§evici de teapa lor,au patronat in vara §i toamna anului 1917 arestiri demembri ai comitetelor agrare astea &int lucruri desprecare Kautsky n-a auzit" nimic §i pe care le trece subtacere !

Totul este ea un stat burghez care exercita dictaturaburgheziei prin intermechul unei republici democraticenu poate sa marturiseasca in fata poporului ca el, statul,sluje§te burghezia ; el nu poate sa spura adevarul §i enevoit sa recurga la fatarnicie.

Un stat de tipul Comunei insa, Statul sovietic spunedeschis poporului adevarul, declarind ca el reprezinti dic-tatura proletariatului §i a taranimii sarace, chtigind departea sa, tocmai cu acest adevar, zeci §i zeci de mihoanede noi cetateni care in orice republica democratica sinttinuti in intuneric §i pe care Sovietele h antreneaza pefaga§ul politicii, al democratiei, ii atrag la conducerea sta-tului. Republica sovietica trimite la sate detasamente demuncitori inarmati, i in primul rind pe muncitorn ceimai inaintati, pe cei din capitale. Ace§ti muncitori ducsocialismul la sate, atrag de partea lor saracimea, o orga-nizeaza §i o lumineaza, o ajuta sit' infrinVi impotrivireaburgheziei.

Tovi oarnenii bine informati §i care au avut ocazia saviziteze satele spun ca abia acum, in vara §i toamna anu-lui 1918, satul nostru i§i face prppruz sa revolutie dinOctombrie" (adica revolutia proletara). Se produce ocotitura. Ridicarea saracimii §i extinderea comitetelorsaracimii" iau locul valului de rascoale chiabure§ti. Inarmata crwe numarul comisarilor, ofiterilor §i coman-


dancilor de divizii si armate iesici din rindurile munci-torilor. In timp ce prostanacul de Kautsky, speriat decriza din iulie (1918) 147 $i de urletele burgheziei, aleargãservil in urma acesteia si scrie o intreaga brosura pa-trunsa de convingerea ca bolsevicii se afla in ajunul ras-turnarii lor de catre caranime ; in timp ce prostanaculacesta vede in desprinderea eserilor de stinga o ingus-tare" (p. 37) a cercului celor care ti sprijina pe bolsevici,

adeviiratul cerc al partizanilor bolsevismului se largefteenorm, caci zeci si zeci de milioane de carani saraci setrezesc la viaca politica de sine stätatoare, eliberindu-sede sub tutela si influenca chiaburilor si a burghezieisatesti.

Am pierdut sute de eseri de stinga, de intelectuali lip-sici de caracter, de chiaburr, dar am cistigat milioane decarani saraci *.

La un an dupa revolucia proletara din capitale, cu aju-torul si sub influenca ei a fost infaptuita revolucia prole-tari pina si in cele mai indepartate colcuri de cara ; eaa intarit definitiv Puterea sovietica si bolsevismul, si adovedit definitiv ca in interiorul Orli nu exista forceimpotriva lui.

Proletariatul din Rusia, dupa ce a desavirsit, impreunacu intreaga carinime, revolucia burghezo-democratica, atrecut definitiv la revolucia socialista atunci cind a reusitsa scindeze satul, sa-si aliture pe proletarii si pe semi-proletarii satelor, sa-i uneasca impotriva chiaburilor si aburgheziei, inclusiv burghezia caraneasca.

Daca proletariatul bolsevic din capitale si din marilecentre industriale n-ar fi fost in stare sa uneasca in jurullui saracimea satelor impotriva caranimii bogate, aceastaar fi fost o dovada ea' Rusia nu e coapta" pentru revo-lucia sociahsta, caranimea ar fi ramas intreaga", adicaar fi ramas sub conduccrea cconomica, politica si spiri-tuala a chiaburilor, a bogatanilor, a burgheziei, iar revo-lucia n-ar fi depasit limitele revoluciei burghezo-demo-cratice. (Dar, in paranteza fie spus, nici prin aceasta nu

* La Congresul al VI-lea al Sovietelor (6-9.XL1918) au fost 967 de deputaticu vot dcliberativ, dintre carc 950 bolsevici, si 351 de deputati cu vot consultativ,dintre care 335 bolsevici. In total, deci, 97°,4 bollevici.


326 V. I. LENIN

s-ar fi dovedit a proletariatul nu trebuia sa ia puterea,caci numai el a dus intr-adevar Oda' la capat revolutiaburghezo-democratica, numai el a facut ceva serios pen-tru grabirea revolutiei proletare mondiale, numai el acreat Statul sovietic, al doilea pas, dupa Comuna, in di-rectia fauririi unui stat socialist.)

Dad, pe de aka parte, fara a gtepta sa se producadiferentierea de clasa la sate §i fara 5-0 fi pregatit §i pro-movat, proletariatul bol§evic ar fi incercat indata, inoctombrie-noiembrie 1917, sa decreteze" razboiul civilsau introducerea socialismului" la sate, daca ar fi incer-cat si mearga inainte flea* .un bloc provizoriu (o aliantaproprie) cu intreaga taramme, fara o serie de concesiifacute taranimii mijloca§e etc., asta ar fi fost o dena-turare blanquista "8 a marxismului, o incercare a minori-tatii de ali impune vointa majoritatii, ar fi fost o absur-ditate teoretica, o dovada de neintelegere a faptului a orevolutie taraneasca generala este 'Inca o revolutie bur-gheza qi ca intr-o tara inapoiati ea poate fi transformatain revolutie socialista numai printr-o serie de tranzitii,de trepte intermediare.

Kautsky a incurcat toate datele acestei extrem de im-portante probleme politice i teoretice, iar in practicas-a dovedit a fi pur §i simplu un lacheu al burgheziei,care face zarva impotriva dictaturii proletariatului.

** *

0 confuzie similara, dad nu una §i mai mare, a creatKautsky intr-o aka problema extrem de importanta §ide mare interes, §i anume problema daca a fost justconceputa din punct de vedere principial §i apoi judiciosinfaptuita activitatea legislativa a Republicii sovietice indomeniul transformarii agrare aceasta extrem de difitcill i extrem de importanta transformare socialista. Notam fi nespus de recunoscatori oricarui marxist vest-european care, dupa ce va fi luat cuncwinta fie qi numaide cele mai importante documente, ar face o analizacritica a politicii noastre, caci prin aceasta ne-ar da un


mare ajutor i ar ajuta i revolutia care se maturizeaziin lumea intreaga. In loc de critica insa, Kautsky oferain domeniul teoriei o nemaipomenita confuzie de idei,care transforma marxismul in liberalism, Jar in domemulpracticii rauvoitoare atacuri filistine, lipsite de conti-nut, impotriva bolsevicilor. S lasam pe .cititor sa judece :

Datorità revolutiei, mentinerea marn proprietati fun-ciare devenise imposibil. Acest lucru era cit se poatede clar. Trecerea ei in miinile populatiei taranesti nu maiputea fi evitata..." (Inexact, domnule Kautsky : atitudimidiferitelor clase in aceasta problema d-ta ii substitui ceeace e clar" pentru d-ta ; istoria revolutiei a dovedit caguvernul de coalitie al burgheziei cu mica burghezie, cumensevicii i cu eserii a dus o politica de mentinere amarii proprietati funciare. Dovada in aceasta privintastau, indeosebi, legea lui S. Maslov i arestarile de membriai comitetelor agrare "9. Fara dictatura proletariatului,populatia taraneasca" nu 1-ar fi invins pe mosierul carese unise cu capitalistul.)

...Dar nu exista unitate de vederi in ceea ce privesteformele in care urma si fie infaptuita aceasta trecere.Erau posibile solutii diferite..." (Pe Kautsky ii preocupa,mai presus de orice, unitatea de vederi" a socialistilor",indiferent cine ar fi acela care s-ar intitula astfel. El uita

principalele clase ale societatii capitaliste trebuieajunga la solutii diferite.) ...Din punct de vedere socia-list, lucrul cel mai rational ar fi fost ca marile mosiitreaci in proprietatea statului i ca taranii care pink'atunci lucrasera pe ele ca muncitori salariati sa le lucrezede aci inamte in tovarasie. Dar aceasta solutie presupuneexistenta unei clase de muncitori agricoh, care lipsestein Rusia. 0 alta solutie ar fi putut sa fie trecerea marilorrnosu in proprietatea statului, urmati de impartirea lorin loturi mici care sa fie date in arenda taranilor cupanaint putin. In acest caz s-ar mai fi infaptuit ceva dinsocialism..."

Ca intotdeauna, Kautsky ocoleste fondul problemei,recurgind la faimoasa formula : pe de o parte nu putemsa nu recunoastem, iar pe de aka' parte trebuie sa admi-tern. El pune alaturi diferite solutii, fara pune intre-

23*

ck sk

si

328 V. I. LENIN

barea singura realista, singura judicioasa din punctde .vedere marxist care trebuie s'al fie treptele de tran-zwe de la capitalism la comunism in cutare i cutarecondivii speciftce. In Rusia exista muncitori agricoli sala-nap, dar numarul lor e mic, iar Kautsky n-a atins pro-blema pusä de Puterea sovietica cum sa se treacála lucrarea parnintului in cadrul comunelor si al intova-raprilor. Mai curios ca orice este insa faptul ca in aren-darea loturilor mici de pamint Kautsky vrea s vadaceva din socialism". Tn realitate, asta este o lozinc5mtc-burgheza, care n-are nimic socialist" in ea. Dad.statul" care da in arena' pamint nis va fi un stat detipul Comunei, ci o republica burgheza parlamentara(si tocmai pe ea o presupune mereu Kautsky), arendareaparnIntului in loturi mici va fi o ref orma tipic liberala.

Kautsky trece sub tacere faptul c Puterea sovieticaa desfiintat orice proprietate asupra parnintului. $i nunumai ath : el comite un fals grosolan, citind decretelePuterii sovietice in asa fel inch esentialul sa fie omis.

Dupi ce declara ca mica productie tinde la proprie-tatea privata deplina asupra mijloacelor de productie",

Adunarea constituanta ar fi fost singurul for cuautoritate" In msur s impiedice impartirea (afirmatiecare va sthni in Rusia hohote de ris, cad toata lumeastie C muncitorii i taranii recunosc numai autoritateaSovietelor si c Adunarea constituanta a devenit o lo-zinca a cehoslovacilor si a mosierilor), Kautsky continua :

Unul dintre primele decrete ale guvernului sovietic a stabilit1. Proprietatea mosiereasca asupra pämintului se desfiinteaza ime-diat, Rea nici o despagubire. 2. PIMinturile mosieresti, precumtoate domeniile coroanei, päminturile manästiresti 6 bisericesti, cutot inventarul kr viu i tnort, cu toate acareturile i accesoriilekr, tree la dispozitia cornitetelor agrare de plasa de pe linga So-vietele judetene de deputati ai taranilor, pina in momentul andAdunarea constituanta va rczolva problcma pamintului".

Citind numai aceste dotta puncte, Kautskyconchide :

Referirea la Adunarea constituanta a ramas litera moarta. Infapt, taranii din ficcare plasa puteau si faci ce voiau cu paMin-tul" (p. 47). J -11/.

ca

:

si

I


Iata mostre care ilustreaza critica" facuta de Kautsky !Iata o lucrare savanta" care seamana mai degraba cuun fals. Cititorului german i se sugereaza ideea c bol§e-vicii au capitulat in fata firanimii in problema proprie-tatii private asupra pamintului ! ca bol§evicii au lasat laaprecierea varanilor din fiecare unitate administrativa(din fiecare plasa") s faca ce vor !

in realitate insa, decretul citat de Kautsky primuldecret, publicat la 26 octombrie 1917 (stil vechi) *concine nu doua articole, ci cinci, p/us cele opt articoledin mandat", cu menviunea ca' acesta din urma tre-buie sa serveasca drept indreptar".

In articolul al treilea al decretului se spune c gospo-dariile trec in miinile poporului", ea." inven-tarierea exacta a intregii averi confiscate" §i asigurareacelei mai stricte paze revoluvionare" sint obligatorii. Iarin mandat se spune c

',dreptulde proprietate privael

asupra pamintului se desfiinteaza pentru totdeauna",terenurile cu culturi speciale" nu sint supuse impartirii",

',totinventarul agricol, viu §i mort, de pe paminturile

confiscate trece, fara despagubire, in folosinta exclusivaa statului sau a ob§tii, in funcvie de intinderea §i de im-portança acestor paminturi", ca tot pamintul intrI infondul agrar al intregului popor".

Mai departe : concomitent cu dizolvarea Adunarii con-stituante (5.1.1918), Congresul al III-lea al Sovietelor aadoptat Declaratia drepturilor poporului muncitor §iexploatat" **, care a intrat acum in Legea fundamentalaRepublicii sovietice. In articolul II, pt. 1, al acestei decla-ratil se spune c proprietatea privata asupra pamintuluieste desfiinvata" i c mo§iile §i fermele model sint de-clarate bunuri ale intregului popor".

Prin urmare, referirea la Adunarea constituanta nua ramas litera moarta, caci o alta instituvie popularareprezentativa, care se bucura de o autoritate incompa-rabil mai mare in rindurile varanilor, §i-a asumat sarcinarezolvarii problemei agrare.

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 35, Bucurqti, Editura politici, 1965,ed. a cicua, p. 24-28. Nota red.

** Op. cit., p. 231-233. Nota red.

a

c1

ci

330 V. I. LENIN

Mai departe. La 6 (19) februarie 1918 a fost publicatalegea cu privire la socializarea pamintului, lege care con-firma 'Inca o data desfiintarea oricarei proprietavi asuprapamintului §i pune la dispozivia autoritavilor sovietice,sub controlul orrnelor federale ale Puterii sovietice, atitpkmintul cit §i. mtregul inventar agricol aflat in pro-prietate privata ; in sarcina organelor care dispun depamint intra

dezvoltarea gospodariei colective mai avantajoase in sensuleconomisirii de munca si de produse pe seama gospodariilor in-dividuale in scopul trecerii la gospodäria socialistä" (art. 11,punctul e).

Introducind folosinva egalitara a pamintului, la princi-pala intrebare : cine are drept de folosinva asupra pa-mintului ?", aceasta lege thpunde :

(Art. 20) In cuprinsul Republicii Sovietice FederativeRsepot folosi terenuri, atit pentru nevoi obstesti cit si pentru nevuol

personale : A) In scopuri cultural-educative : 1) statul, prin orga-nele Puterii sovietice (federale, regionale, guberniale, judetene, deplasi si satesti) ; 2) organizatiile obstesti (sub controlul ii cu apro-barea organelor locale ale Puterii sovietice). B) Pentru indeletniciriagricole : 3) comunele agricole ; 4) intovarasirile agricole ; 5) aso-ciatiile agricole ; 6) diferite farniii si persoane..."

Dupa cum vede cititorul, Kautsky a denaturat cu desa-vigire lucrurile §i a prezentat cititorului german intr-olumina cu totul falsa politica agrara §i legislavia agraraa statului proletar din Rusia.

Cit prive§te problemele teoretice importante, funda-mentale, pe acestea Kautsky nici n-a §tiut sa le punk !

Aceste probleme sint urmatoarele :(1) folosinta egalitara a pamintului §i(2) navionalizarea pamintului, raportul dintre aceste

doui masuri §i socialism, in general, raportul dintre ele§i trecerea de la capitalism la comunism, in special.

(3) Lucrarea in comun a pamintului, ca trecere de laagricultura mica, farimitata, la marea agricultura colec-tiva ; corespunde oare cerinvelor socialismului modul cumaceasta problema este pusa in legislavia sovietica ?


In 1egItur5. cu prima problem 5. e necesar sI stabilim,inainte de toate, doua fapte esenviale : (a) semnificatiademocratic-progresisfa §i democratic-revolutionarl a lo-zincii folosirii egalitare a plmintului a fost subliniati debol§evici atit in analiza experienvei anului 1905 (m1 refer,de pildg, la lucrarea mea despre problema agrari inprima revolucie rus5.*), cit §i in 1917, inainte de Revo-lucia din Octombrie, cind am vorbit in termeni cit sepoate de categorici despre acest lucru (b). Adoptindlegea cu privire la socializarea pamintului, lege al clreisuflet" il constituie lozinca folosirii egalitare a pa*min-tului, bol§evicii au declarat cit se poate de precis §i decategoric : aceasta idee nu este a noastra, nu sintem deacord cu aceasta lozincl, dar considerlm c5. e de datorianoastri s-o infiptuim, pentru c5." aceasta este revendi-carea majoritatii covir§itoare a Oranilor. Or, cind e vorbade idei §i de revendicari ale majoritatii oamenilor muncii,trebuie s'a las'am ca ei inAsi sa se convinga' de insuficientalor ; asemenea revendiari nu pot fi nici suprimate" §inici nu se poate sari" peste ele. Noi, bol§evicii, vomajuta fafanimea s5. se convinga de insuficienta lozincilormic-burgheze §i sa treaca cit mai repede §i mai u§or lacele socialiste.

Un teoretician marxist care prin analiza sa tiintificIar fi vrut s5. ajute revoluvia muncitoreasa ar fi trebuits'a easpundl, in primul rind, la intrebarea clack' e adev5.-rat a ideea folosirii egalitare a pa.mintului are o semni-ficavie democratic-revolutionara, semnificatia unei lozincicare proc1am5, ducerea pin5. la cap5.t a revoluviei burghezo-democratice, iar in al doilea rind, la intrebarea daei justau procedat bol§evicii asigurind cu voturile lor adop-tarea legii mic-burgheze cu privire la folosirea egalitaria pamintului (i respectind-o in mod loial).

Kautsky n-a §tiut nici mkar sa observe care este, dinpunct de vedere teoretic, miezul problemei !

Kautsky nu va reu§i niciodatI sI demonstreze a ideeafolosirii egalitare a plmintului nu are o semnificavie pro-gresisti §i revoluvionari in revoluvia burghezo-democra-

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editura politici., 1963,ed. a doua, p. 199-419. Nota red.

332 v. I. LENIN

tica. Mai departe nu poate sa mearga aceasta revoluvie.Dusä fiind pina la capat, ea dezvaluie cu atit mai lim-pede, inai repede §i mai ufor in fata maselor insufczenta soluviilor burghezo-democratice, necesitatea dea le depasi, de a trece la socialism.

Taranimea, dupa ce a rasturnat varismul si clasaviseaza la infaptuirea folosintei egalitare a pa.-

mintului, si nici o foga' nu s-ar putea pune in calea OA a-nilor care au scapat 5i de mosieri si de statul burghezo-parlamentar, republican. Proletarii spun caranilor :vom ajuta sa ajungeci la un capitalism ideal", 616 folo-six-ea egalitara a pamintului nu e decit idealizarea capi-talismului din punctul de vedere al micului producator,dar n acelasi timp v vom arata insuficiença acestei lo-zinci, necesitatea trecerii la lucrarea in comun a pa-mintului.

Ar fi interesant de vazut cum ar incerca Kautskydemonstreze injustetea unei asemenea conduceri de catreproletariat a luptei varanimii !

Kautsky a preferat sa ocoleasca problema...Apoi, Kautsky a inselat pur i simplu pe cititorii ger-

mani, ascunzindu-le ca in legea cu privire la pamint Pu-terea sovietica a dat o preferinva netii comunelor si in-tovarasirilor, punindu-le pe primul plan.

Impreunl cu caranimea pina la desavirisrea revolucieiburghezo-democratice, impreuna cu partea siraca,proletara i semiproletara a tarinimii, inainte, spre revo-lutia socialista Aceasta a fost politica bolsevicilor,aceasta era unica politica marxista.

Dar Kautsky se incurca, nefiind in stare sa puna nicimacar o singura problerna ! Pe de o parte, el nu se incit-meta' s. spuna ca proletariatul trebuie sa se desparta decaranime in problema folosirii egalitare a pamintului,caci el, Kautsky, ii d seama de absurditatea unei ase-menea desparviri (de altfel, in 1905, cind nu era inca

isrenegat, Kautsky s-a pronuncat clar categoric pentrualianya dintre muncitori i çrani ca o conditie a victo-riei revoluciei). Pe de aka parte insa, el citeaza aprobativplatitudinile liberale ale mensevicului Maslov, care .de-.monstreaza" caracterul utopic reaccionar al egaht4n

va

sa

i

mo-tierilor,

I Ii

REVOLUT1A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 333

mic-burgheze din punctul de vedere al socialismului §itrece sub tacere caracterul progresist si revolutionar alluptei mic-burgheze pentru egalitate, pentru folosirea.egalitara a pamintului, din punctul de vedere al revolutzetburghezo-democratice.

Kautsky se incurca in contradictii fara sfirsit : cititoriiau retinut desigur ca. (in 1918) Kautsky inszsta asupracaracterului burghez al revolutiei ruse. El ccre (in 1918)nu depasiti cadrul acestei revolutii ! Si tot el vede cevadin socialism" (pentru revolutia burgheza) intr-o reformamic-burgheza ca aceea a arendarii de mici loturi de pa-mint taranilor saraci (adica in ceva care se apropie deinfaptuirea folosintei egalitare a pamintului) ! !

Inteleaga cine poate !In plus, Kautsky d dovada de o incapacitate filistina

de a vedea politica reala a unui anurnit partid. El citeazafrazele mensevicului Maslov, dar nu vrea sä vada politicareala a partidului rnensevic in 1917, cind acesta, incoakie" cu mosierii cu cadetii, a sustinut in faptre forma agrara liberala ,si politica de infekgere cu mo-perzi (dovada arestarile de membri ai comitetelor agrare

proiectul de lege al lui S. Maslov).Kautsky n-a observat ca frazele lui P. Maslov cu pri-

vire la caracterul reactionar i utopic al egalitatii mic-burgheze camufleaza de fapt politica mensevica de inte-legere a taranilor cu mosierii (adica de inselare a taranilorde catre mosieri) in locul rasturnarii revoligionare a mo-sierilor de catre tarani.

Bun rnarxist" e Kautsky, nimic de zis !In realitate, bolsevicii au fost aceia care au facut a

distinctie .neta intre revolutia burghezo-democraticacea socialista : ducind pina la capat pe cea dintii, ei audeschis drumul pentru trecerea la cea de-a doua. Aceastaeste singura politica revolutionara, singura politicamarxista !

Degeaba repeta Kautsky spiritele sarbede ale liberali-lor : Nicaieri i niciodata taranii cu gospodarie micn-au trecut la productie colectiva sub influenta unorconvingeri teoretice" (p. 50).

Foarte spiritual !

r.

:

p

si

ti

334 V. I. LENIN

niciodatal faranii cu gospodIrie mica ai uneifari mari n-au fost sub influenta unui stat proletar.

Niclieri §i niciodatI Varanii cu gospodarie mica: n-auajuns la faza luptei de clasI flti§e a faranilor graci im-potriva celor bogati, luptl care sI meargI pinI la rizboicivil intre ei, in conditii cind taranii saraci beneficiaza desprijmul propagandistic, politic, economic §i militar alputeru.de stat proletare.

Nickeri i niciodata imbogatirea speculantilor §i a bo-gaita§ilor de pe urma fazboiului nu luase asemenea pro-portii, in conditiile unei asemenea ruina'ri a maselortIrInimii.

Kautsky repea idei invechite §i rumegI argumenterIsuflate, temindu-se sI se gindeasci macar la noile sar-cini ale dictaturii proletariatului.

Dar atunci cind taranii, stimabile Kautsky, duc lipsade unelte pentru mica productie, iar statul proletar iiajuta sa'-§i procure ma§ini pentru lucrarea in comun apImintului, este oare asta o actiune de convingereteoretici" ?

trecem la problema naçionalizrii plmintului. Na-rodnicii no#ri, inclusiv eserii de stinga, sustin c mIsurainfIptuiti la noi nu inseamnal nationalizareaDin punct de vedere teoretic, ei n-au dreptate. Atitatimp cit rIminem in cadrul productiei de mIrfuri §i alcapitalismului, desfiintarea proprietItii private asupra pi-mintului inseamnI nationalizarea lui. Cuvintul sociali-zare" exprimi numai tendinta, dorinta, pregatirea tre-cerii la socialism.

Care trebuie sa. fie deci atitudinea marx4tilor faca denationalizarea palmintului ?

Kautsky nici aici nu se pricepe sa. puna' problema peplan teoretic sau ceea ce este i mai rIu cautI cubunk §tiintI s-o ocoleascal, de§i din publicistica rusI se§tie cl el cunoa§te vechile controverse ale marxqtilor ruiin problema naçionalizrii palmintului, in problema

(trecerea marilor mo§ii la dispozitia organelorlocale de autoadministrare) §i a impIrtirii lui..

0 adevIratI batjocurI la adresa marxismului este afir-,mavia lui Kautsky c trecerea marilor mo§ii in miinile

Niclieri i

SI

pdmintului.

-mum-

cipalizdrii


statului si arendarea lor in loturi mici taranilor cu pa-mint putin ar infaptui ceva din socialism". Noi am ail-tat deja a aici nu e nici urma de socialism. Mai multchiar : aceasta nu inseamna nici macar revolutie burgbezotdemocratica dusa pina la capat. Marea nenorocire a luiKautsky este ca a dat crezare mensevicilor. De aici a re-zultat un lucru curios : Kautsky, care sustine ca revolutianoastra are un caracter burghez si care reproseaza bolse-vicilor ca si-au pus in gind sa mearga spre socialism, pre:zinta el insufi drept socialism o reforma liberala, feira saclued aceasta reforniä pina la lichidarea completa a tuturorrinduielilor medievale in relatiile de proprietate fun-ciara ! Ca §i sfatuitorii sai mensevici, Kautsky s-a dove-dit a fi un aparator al burgheziei liberale, care se temede revolt4ie, si nu un aparator al revolutiei burghezo-democratice consecvente.

Intr-adevar, de ce sa fie transformate in proprietatede stat numai marile mosii si nu toate paminturile ?Prin aceasta burghezia liberala asiguri, in limitelemaxime posibile, mentinerea rinduielilor vechi (adica mi-nimum de consecventa in revolutie) si inlesneste, in ma-sura maxima posibila, revenirea la vechea stare de lu-cruri. Burghezia radicala, adica aceea care duce pina lacapat revolutia burgheza, militeaza pentru nationalizareapamintului.

Kautsky, care in vremuri de mult trecute, acumaproape 20 de ant, a scris o excelenta lucrare marxistain problema agrara, nu poate sa nu stie ca Marx a aratatca nationalizarea pamintului nu este altceva deck o lo-zinca consecventa a burgheziei150. Kautsky nu poate sInu cunoasca poleinica lui Marx cu Rodbertus si admira-bilele explicatii date de Marx in teorii asupra plus-valorn", in care este aratata deosebit de convingator §isemnificatia revolutionara in sensul burghezo-demo-cram a nationahzarii pamintului.

Mensevicul P. Maslov, pe care Kautsky a avut proastainspiracie sa si-1 aleaga ca sfatuitor, contesta ca 0.raniirup ar putea accepta nationalizarea intregului pamint(inclusiv a celui taranesc). Intr-o anumita masura, aceasta.parere a lui Maslov se putea lega de originala" sa teorie

336 V. I. LENIN

(care repeta cele spuse de criticii burghezi ai lui Marx).anume : de negarea rentei absolute si de admiterea

legit" (sau, cum spunea Maslov, a faptului")xçii descresande a solului".

In realitate insa, Inca in revolutia din 1905 a iesit laiveala a imensa majoritate a taranilor din Rusia, atita celor care stapineau pamintul n obste, at si a celorcare-1 aveau in proprietate privata, Ant pentru natio-nalizarea tuturor piminturilor. Revolutia din 1917 aconfirmat acest lucru i, dupi trecerea puterii in miinileproletariatului, I-a i nfiptuit. Bolsevicii au limas fidelimarxismului i n-au incercat sa sari" peste revolutiaburghezo-democratica (contrar celor sustinute de Kautsky,care, fira a aduce vreo dovada, ne acuza de acest lucru).Bolsevicii mai intli de toate au ajutat pe cei mai radicali,pe cei mai revolutionari si mai apropiati de proletariatdintre toti ideologii burghezo-democrati ai taranimii,anume pe eserii de stinga, sa infaptuiasca ceea ce a fostde fapt o nationalizare a pamintului. In Rusia, proprie-tatea privata asupra pamintului este desfiintata dela 26.X.1917, adica din prima zi a revolutiei proletare,socialiste.

In felul acesta a fost creat un fundament care e celmai perfect din punctul de vedere al dezvoltarii capita-lismului (ceea ce Kautsky nu va putea s nege fara a orupc cu Marx) si in acelasi timp a fost faurit un sistemagrar care e cel mai elastic din punctul de vedere altrecerii la socialism. Pe linia transformarilor burghezo-democratice, taranimea revolutionari din Rusia nu maipoate sá mearei mai departe : nimic nu poate fi maiideal", din acest punct de vedere, decit nationalizareapimintului si folosinta lui egalitara, nimic nu poate ftmai radical" (din acelasi punct de vedere). Tocmai

numai ei, numai datorita victoriei revolutieiproletare, au ajutat taranimea sa duca intr-adevar pinila ca.* revolutia burghezo-democratica. Si numai astfelau facut ei maximum ce se poate face pentru inlesnireasi grabirea trecerii la revolutia socialista.

De aici se poat e vedea ce confuzie nemaipomenita,ofera Kautsky cititorului, el care acuza pe bolsevici ca

sifertili-

si

bol:sevicii, si


n-au inteles caracterul burghez al revolutiei, dar carecomite el insusi o atit de grava abatere de la marxism,inch trece sub acere nationalizarea pamintului si pre-zinta drept ceva din somalism" o reforma agrara libe-rall, prea putin revolutionara (din punct de vedereburghez) !

Am ajuns acum la cea de-a treia dintre problernelepuse mai sus, si anume : in ce masura a vinut searnadictatura proletara din Rusia de necesitatea trecerii lalucrarea in comun a pamintului ? Kautsky comite si aiciceva care seamana foarte mult cu un fals : el citeazanumai tezele" unui bolsevic in care se vorbeste de sar-ma trecerii la lucrarea in comun a pamintului ! Dupice a reprodus una dintre aceste teze, teoreticianul"nostru exclama triumfator :

Din pkate, proclamarea unei sarcini Inca nu Inseamna hide-plinirea ei. In Rusia, agricultura colectivä e condamnati sa raminideocamdata pe hIrtie. Nicaieri si niciodati taranii cu gospoclariemica n-au trecut la productia colectiva sub influença unor convin-geri teoretice" (p. 50).

Nicaieri si niciodata nu s-a comis Inca un fals de felulcelui la care s-a pretat Kautsky. El citeaza teze", tre-cind sub tacere legea adoptata de Puterea sovietica. Elvorbeste despre convingeri teoretice", trecind sub ta-cere faptul ca exista o putere de stat proletara care de-tine atit intreprinderile cit si marfurile ! RenegatulKautsky uita in 1918 tot ce marxistul Kautsky a scrisin 1899, in Problema agrarr, cu privire la mijloacelepe care le are statul proletar pentru a infaptui trecereatreptata a micii gospodarii taranesti pe fagasul socia-lismului.

Desigur, citeva sute de comune agricole si de gospo-darii sovietice sprijinite de stat (adica gospodarii mari incare pamintul e lucrat, pe socoteala statului, de asociavnmuncitoresti) inseamni prea putin. Dar poate fi numitaanaliza critica" ocolirea acestui fapt de catre Kautsky ?

Nationalizarea pamintului, pe care a infaptuit-o inRusia dictatura proletariatului, a asigurat in cel mai Maltgrad ducerea pina la capat a revolutiei burghezo-demo-

338 V. I. LENIN

cratice, chiar §i in eventualitatea ca o victorie a con-trarevoluviei ar face ca lucrurile sa evolueze in sens retro-gad, de la nationalizare la impartire (acest caz a fostin mod special analizat de mine in bropra consacrataprogramului agrar al marxi§tilor in revolutia din 1905)./n plus, navionalizarea pamintului a dat statului proletarcele mai mari posibilitavi de a trece la socialism inagriculturl.

In concluzie : pe plan teoretic, Kautsky ne-a oferitun talmq-balme§ nemaipomenit, care inseamna o totaladezicere de marxism, iar pe plan practic, o dovada deslugarnicie fati de burghezie i de reformismul ei. Bunicritica, nimic de zis 1

a

Analiza economica" a industriei incepe la Kautsky cuurmatorul ravionament :

In Rusia exista o mare industrie capitalista. N-ar puteaservi ea oare ca temelie pentru organizarea producvieisocialiste ? Asa s-ar putea crede, daca socialismul arinsemna ca muncitorii din fiecare fabrica si mina sa sile ia in proprietate" (textual : sa si le insuseasca), pentrua le gospodari separat pe fiecare dintre ele" (52). /ntim-plarea face ca tocmai astazi, 5 august, cind scriu acesterinduri adauga Kautsky , sa ni se comunice dinMoscova ca Lenin a rostit la 2 august o cuvintare incare, dupa cum se transmite, a declarat ca : *Muncitoriitin bine in miinile lor fabricile, iar varanii nu vor restituimo,ierilor pamintul* *. Lozinca : fabrica muncitorilor,pamintul taranilor a fost pina acum o lozinci anarho-sindicalista, §i nu social-democrata" (52-53).

Am reprodus in intregime rationamentul de mai sus,pentru ca muncitorii ru§i, care altadati il respectau peKautsky, §i-1 respectau pe buna dreptate, sa vada ei in§i§ila ce procedee recurge acest transfug care a trecut intabara burgheziei.

* Vezi volumul de fatS, p. 29. Nota red.

s


Gindivi-va numai : la 5 august, cind existau deja nu-meroase decrete cu privire la navionalizarea fabricilorin Rusia, in condivii cind nici o fabrica nu a fost insu-sit'a" de muncitori, ci toate au fost trecute in proprie-tatea republicii, la 5 august, pe baza interpretani vaditfalse a unei fraze dintr-o cuvintare rostita de mine,Kautsky sugereaza cititorilor germani ideea ca in Rusiafabricile sint predate respectivelor colective de mum-

istori ! Si apoi se apuca sa rumege, de-a lungul a zecizeci de rinduri, ideea ca fabricile nu pot fi predateunor colective de muncitori !

Asta nu este o analiza critica, ci procedeul unui lacheual burgheziei, pe care capitalistii 1-au tocmit sa pone-greasca revolutia muncitoreascl.

Fabricile trebuie sa fie predate statului, comunitaciisau asociaviilor de consum scrie pentru a nu stiu citaoara Kautsky, si in incheiere adauga :

Pe aceasta cale au si incercat ei sa porneasca acumin Rusia..." Acum ! ! Dar ce vrea el sa spunk' ? Acum,adica in august ? Nu putea el sa ceara amicior sai $tein,Akselrod sau altor prieteni ai burgheziei ruse si-i tra-duca macar un singur decret cu privire la fabrici ?

...at de departe au mers ei pe aceasta cale este imposibil destabilit in momentul de fa0. Acest aspect al Republicii sovieticeprezinta pentru noi, in ofice caz, un interes deosebit de mare, darel ramine inca in intregime invaluit in ceava. Decrete sint cu du-iumul..." (si de aceea Kautsky ignoreaza conçinutul lor sau il as-cunde cititorilor sai 1), dar lipsesc informatii sigure despre efectelebor. Productia socialista nu este posibila fara o statistica atotcuprin-zatoare, detaliata, certa, care sa informeze rapid. Republica sovie-tica n-a reusit si creeze pina acum o astfel de statistica. Ceea ceaflam despre activitatea ei economica este foarte contradictoriu sinesusceptibil de verificare. Acesta este si el unul dintre rezultateledictaturii si ale inabusirii democraciei. Nu exista libertatea preseisi a cuvintului" (p. 53).

Asa se scrie istoria ! Din presa libera", a capitalistilorsi a dutovistilor, Kautsky ar fi putut, desigur, si aflestiri despre fabricile care au trecut in miinile muncitori-lor... E intr-adevar superb acest mare erudit" care sesitueaza deasupra claselor ! Adevarul insl este ca el nudoreste nici micar sa ia in considerare vreunul din nu-

310 Y. I. LENIN

meroasele fapte care atesti ca fabricile trec numai inproprietatea republicii i ca ele sint administrate de Con-siliul economic superior organ al Puterii sovietice,alcatuit, in majoritatea sa, din muncitori alesi de sindi-cate. Cu incapatinare, cu perseverenta unui om in cu-tie", el o tine una si buna : dati-mi o democratie pasnica,fãr razboi civil, fara dictatura, cu o statistica buna(Republica sovietica a creat un organ de statistica incare lucreaza cei mai buni statisticieni din Rusia, dareste de la sine inteles c o statistica ideala nu poate fiobtinuta atit de repede). Intr-un cuvint ; o revolutieflea revolutie, fara lupta inversunata, fara violenta,iata ce vrea Kautsky. Este ca si cum ai cere greve incare muncitorii si patronii sa se infrunte fara patima ininimi. /ncercati s stabiliti prin ce se deosebeste un ast-fel de socialist" de un birocrat liberal de duzina !

Si, sprijinindu-se pe un asemenea material faptic",adica ocolind cu buna tiin i cu un dispret total nu-meroasele fapte, Kautsky conchide" :

Este indoielnic a in Republica sovietia proletariatul rus aobvinut, in sensul cuceririlor practice reale, iar nu in cel al decre-telor, mai mult decit ar fi obtinut de la Adunarea constituana, incare, ca §i in Soviete, predominau socialilti, de§i de altI culoare"ip. 58).

Nu-i asa c e o adevarata perla ? Sfatuim pe admira-torii lui Kautsky s raspindeasca cit mai larg printremuncitorii rusi aceasta cugetare, caci un material maibun pentru aprecierea decaderii sale politice nu ne-arputea oferi Kautsky. Kerenski a fost si el socialist",tovarasi muncitori, dar de alta culoare" ! IstoriculKautsky se multumeste cu numele, cu titlul pe care si1-au Insusit" eserii de dreapta si mensevicii. IstoriculKautsky nici nu vrea s audi de faptele care aratasub guvernul Kerenski mensevicii i eserii de dreaptaau sprijinit politica imperialist i jafurile burgheziei ; eltrece discret sub tacere faptul c majoritatea Adunariiconstituante o alcatuiau acesti eroi ai razboiului imperia-

ta.

ca


list si ai dictaturii burgheze. Si asta se numeste analizaeconomica" !...

In incheiere, nc o mostra de analiza cconomica" :

...Dupa nouã luni de existença, Republica sovietica, in loc saraspindeasca bunastarea generala, s-a vazut nevoita sa explice deunde provine mizeria generala" (41).

Cu asemenea rationamente ne-au obisnuit cadetii. InRusia toti lacheii burgheziei spun : dati-ne, dupi noua.luni, bunastarea generala, aceasta dupa patru anide razboi distrugator, n conditii chid capitalul strainsprijina in fel si chip sabotajul si rascoalele burghezieiin interiorul Orli. Nici o deosebire, nici urrna de deose-bire n-a mai ramas in fapt intre Kautsky si orice bur-ghez contrarevolutionar. Vorbele lui mieroase, cu falsalor coloratura socialista", repeta ceea cedutovistii si krasnovistii din Rusia spun Cu brutalitate,fara ocolisuri si fara inflorituri.

Rindurile de mai sus au fost scrise la 9 noiembrie 1918.In noaptea de 9 spre 10 noiernbrie s-au primit din Ger-mania stiri cu privire la revolutia victorioasa care aizbucrnt mai intli la Kiel si in alte porturi i orase dinnordul Germaniei, unde puterea a trecut in miinile So-vietelor de deputati ai muncitorilor i soldatilor, i apoila Berlin, unde putcrea de asemenea a trecut in miinileSovietelor 131.

Incheierea pe care intentionam s-o scriu la brosuradespre Kautsky i despre revolutta proletara devincsupertlua.

10 noiembrie 1918

24

N. Lernn

kornilovi5tii,

p

342 V. I. LENIN

Anexa I

TEZE CU PRIVIRE LA ADUNAREA CONSTITUANTA ne

Anexa II

0 NOUA CARTE A LUI VANDERVELDE DESPRE STAT

Abia dupa' lectura carvii lui Kautsky am avut prilejuls-o citesc pe aceea a lui Vandervelde intitulata Socia-lismul impotriva statului" (Paris, 1918). 0 comparatieintre aceste doua carvi se impune de la sine. Kautskyeste conducatorul ideologic al Internacionalei a II-a(1889-1914) ; Vandervelde este reprezentantul ei of icial,ca pre§edinte al Biroului socialist internavional. Amindoireprezinta falimentul total al Internavionalei a II-a iamindoi, cu iscusinva" §i abilitatea unor ziari§ti versavi,incearca sa camufleze sub paravanul unor cuvintele mar-xiste falimentul ei, sa-§i camufleze propriul lor faliment§i trecerea lor de partea burgheziei. Unul exprima inchip deosebit de graitor ceea ce este tipic in oportunis-mul german, greoi, teoretic, care falsifica grosolanmarxismul intaturind din el ceea ce nu este acceptabilpentru burghezie. Celalalt este exponentul tipic al va-riantei romanice intr-o anumita masura' se poatespune : al variantei vest-europene (in sensul ca. o gIstrnin varile situate la vest de Germania) a oportunismu-lui dominant, care e mai supla, mai putin greoaie i fal-sifica mai subtil marxismul cu ajutorul aceleigi metodede baza.

Amindoi denatureaza din radacina atit invava'tura luiMarx despre stat, cit §i. invacatura lui despre dictaturaproletariatului, cu deosebirea ca Vandervelde insista maimult asupra celei dintii, in timp ce Kautsky se ocupamai mutt de cea de-a doua. Amindoi disimuleaza legal-


tura strins'a, indisolubia dintre cele dou'a probleme. Invorbe ei sint amindoi revoluvionari si marxisti, dar infapt nu sint deck niste renegavi, care depun toate efor-turile pentru a justifica dezicerea lor de revolutie. Lanici unul dintre ei nu vevi ga'si nimic din ceea ce strThatede la un cap'at la altul toate scrierile lui Marx si Engels,nimic din ceea ce deosebeste socialismul autentic de cari-catura lui burgheza*, si anume : elucidarea sarcinilor revo-lutiei spre deosebire de sarcinile reformei, elucidarea tac-ticii revoluvionare spre deosebire de cea reformistI, eluci-darea rolului proletariatului in lichidarect sistemului sauordinii regimului robiei salariate, spre deosebire de rolulproletariatului marilor" puteri, care imparte cu burghe-zia o Orticiel din supraprada si din supraprofiturile eiimperialiste.

In sprijinul acestei aprecieri, reproducem mai jos citevaconsideravii esen;iale din argumentarea lui Vandervelde.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde ii citeazi extremde zelos pe Marx si pe Engels. $i, tot asemenea luiKautsky, el citeaz51 din Marx si Engels tot ce vrevi, inafara de ceea ce e cu des'avirsire inacceptabil pentru bur-ghezie, de ceea ce 11 deosebeste pe revoluvionar de refor-mist. Despre cucerirea puterii politice de cltre proleta-riat el vorbeste la fiecare pas, pentru a practica a siingeadit-o intr-un cadru strict parlamentar. In schimb,insa", nu vevi g'asi in cartea lui nici un cuvint desprefaptul a, dupI experienta Comunei, Marx si Engels ausocotit necesar s'a completeze Manifestul Comunist",pe alocuri invechit, cu constatarea adeva'rului cl clasamuncitoare nu poate s5: punsi pur si simplu seipinire pemasina de stat existenfa, ci trebuie s-o sfarime ! Asemenealui Kautsky, si parc a. s-ar fi inteles cu el, Vanderveldetrece sub cea mai deplinI eicere tocmai ceea ce esteesential in experienta revolutiei proletare, tocmai ceea cedeosebeste revolutia proletariatului de reformele bur-gheziei.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde vorbeste despredictatura proletariatului numai pentru a se dezice de ea.Kautsky se dezice de ea cu ajutorul unor falsifiari gro-solane. Vandervelde face acelasi lucru, dar cu mijloace

24*

344 V. I. LENIN

mai subtile. In paragraful respectiv, paragraful 4 referi-tor la cucerirea puterii politice de catre proletariat",el consacra alineatul b" problemei dictaturii colectivea proletariatului", citeazi" pe Marx si Engels (repet :omitind tocmai ceea ce se refera la esenta problemei, lasfarimarea masinii de stat vechi, burghezo-democraticc)si conchide :

...In cercurile socialiste, revolutia sociala este de obicei con-ceputa astfel : o noua Comuni, de asta data victorioasa, si nu nu-mai intr-un singur loc, ci in principalele centre ale lumii capi-taliste.

0 ipoteza, dar o ipoteza care n-are in ea nimic neverosimil intr-ovreme cind devine evident cal In mai multe vari perioada postbe-ha' va fi marcata de antagonisme de clasa i convulsii sociale faraprecedent.

Dar claci esecul Comunei din Paris fara sa mai vorbim degreutatile revolutiei ruse dovedeste ceva, aceasta este tocmai im-posibilitatea de a termina cu orinduirea capitalista atita timp cttproletariatul nu este indeajuns de bine pregatit pentru a folosi pu-terea care, datorità imprejurarilor, ar putea revinii" (p. 73).

Si nimic altceva cu privire la miezul problemei !pe conducatorii i reprezentancii Internavionalei

a II-a ! In 1912 ei semneall Manifestul de la Basel, incare se vorbeste in mod expres despre legatura dintrerazboiul imment, care a si izbucnit apoi in 1914, si re-volucia proletati ; ei amenin01 fatis cu revolutia prole-tara. Dar cind izbucnita razboiul si s-a creat o situa0erevolutionara, ei, acesti Kautsky i Vandervelde, incepsa invoce tot felul de pretexte pentru a se dezice derevolutie. 0 revolutie de tipul Comunei, pretind ei, estenumai o ipotezi care nu e neverosimila ! Asta se asea-mana intru totul cu ceea ce spune Kautsky despre rolulposibil al Sovietelor in Europa.

Dar asa judeca orice liberal cult, care acum va fi, faraindoiala, de acord c o noua. Comuna. nu este nevero-simila", ca Sovietelor le va reveni un rol important etc.Revolutionarul proletar se deosebeste de liberal prin aceeaca el, ca teoretician, analizeaza tocmai noua semnificaviede stat a Comunei si a Sovietelor. Vandervelde trece subtacere tot ce au spus arnanuntit in legatura cu aceasta

sa-i


tema Marx §i Engels atunci cind au analizat experientaComunei.

Ca practician, ca om politic, un marxist ar trebui siarate ca numai tridatorii socialismului ar putea sa. seeschiveze acum de la sarcina de a lamuri necesitatea re-voluviei proletare (de tipul Comunei, de tipul Sovietelorsau, si zicem, de un oarecare al treilea tip), de a larnurtnecesitatea pregatirii in vederea et, de a propaga in maseideea revolutiei, de a combate prejudecatile mic-burghezeimpotriva revolutiei etc.

Nimic din toate acestea nu fac nici Kautsky, niciVandervelde §i n-o fac tocmai pentru ca sint ei in§4ini§te tradatori ai socialismului care vor sali pastrezeprintre muncitori reputatia de socialiti §i marxqtt.

Priviti cum pun ei problema pe plan teoretic.Nici in republica democratica statul nu este altceva

decit o ma,ina pentru reprimarea unei clase de catre alta.Kautsky cunoage, recunowe §i impart4qte acest ade-var, dar... ocolqte problema fundamentala care anume eclasa pe care trebuie s-o reprime proletariatul cind vacuceri statul proletar, de ce §i prin ce mijloace trebuteel s-o reprime.

Vandervelde cunoa§te, recunowe, impartamte §i ci-teaza aceasta tez a. fundamentala a marxismului (p. 72 dincartea sa), dar... nu spune absolut nimic in legatura cutema neplacuta" (pentru domnii capital4ti) a reprimaritlmpotrivirii exploatatorilor !!

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde a ocolit cu de-savirsire aceasta tema neplacuta". Si tocmai in aceastaconsta renegarea lor.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde este un mare me--ter in substituirea dialecticii prin eclectism. Pe de o partenu putem sa. nu recunowem, iar pe de alta parte trebutesi admitem. Pe de o parte notiunea de stat poate aveaintelesul de totalitate a natiunii" (vezi dictionarul Lime

lucrare savanta, nimic de zis §i p. 87 din cartealui Vandervelde), iar pe de aka' parte acee4 notiunepoate avea intelesul de guvern" (ibid.). Aceasta arhisa-vanta platitudine este reprodusa de Vandervelde, in ter-mem aprobativi, alaturi de o serie de citate din Marx.

346 V. I. LENIN

Sensul marxist al cuvintului stat" se deosebe§te decel obi§nuit scrie Vandervelde. De aceea se pot creaconfuzii". La Marx §i Engels, statul nu este statul inacceptia larga a cuvintului, nu este statul ca organ deconducere, ca reprezentant al intereselor generale alesocietatii (interets g6néraux de la societé). El este statul-putere, statul-organ al autoritatii, statul-instrument dedommatie a unei clase asupra alteia" (p. 75-76 din cartealui Vandervelde).

Marx §i Engels vorbesc despre desfiintarea statului nu-mai .in acest din urma sens. ...Afirmatiile prea absolutear risca sa fie imprecise. Intre statul capitalist, bazat pedominatia exclusiva a unei clase, i statul proletar, careare drept scop desfiintarea claselor, sint multe trepteintermediare" (p. 156).

Aceasta este maniera" lui Vandervelde, care nu sedeosebe§te decit prea putin de maniera lui Kautsky, iarin fond coincide cu ea. Dialectica, care afirma trecereacontrarillor unul in altul §i rolul crizelor in istorie, neagaexistenta unor adevaruri absolute. Eclecticul se ferqte deafirmatii prea absolute", pentru putea camufla ast-fel dorinta mic-burgheza, filistina de a inlocui revolutiaprin trepte intermediare".

Despre faptul c treapta intermediara dintre statulorgan de dominatie a clasei capitaliste i statul organ dedominatie a proletariatului o constituie tocmai revolutia,care consta in rasturnarea burgheziei §i in sfarimarea,distrugerea m4nii ei de stat, despre acest f apt oa-menii de teapa lui Kautsky i Vandervelde nu sufl a. niciun cuvint.

dictatura burgheziei trebuie sa fie inlocuita cu dic-tatura unei singure clase proletariatul, ca dupa trep-tele intermediare" ale revolutiei vor urma treptele in-termediare" ale disparitiei treptate a statului proletar,

despre aceasta Kautsky §i Vandervelde nu spunabsolut nimic.

Si tocmai in aceasta consta renegarea lorTocmai in aceasta consta, din punct de vedere teore-

tic, filozofic, inlocuirea dialecticii prin eclectism §i so-

a-si

Ca

politica.


fisticl. Dialectica este concreel §i. revoluvionarsa ; ea facedistincvie intre trecerea" de la dictatura unei clase ladictatura altei clase si trecerea" statului democratic pro-letar la non-stat (disparivia treptatl a statului"). Eclec-tica si sofistica celor de teapa lui Kautsky si Vanderveldesterg, in interesul burgheziei, tot ce e concret si precisin lupta de clas`a, punind in loc noviunea genericl atrecerii", sub care poti ascunde (iar noua' zecimi dinsocial-democratii oficiali ai epocii noastre ascund) dezi-cerea de revoluvie !

Vandervelde, ca eclectic si sofist, este mai abil, maisubtil decit Kautsky, ca'ci cu ajutorul frazei : trecereade la statul in sensul ingust la statul in sensul larg alcuvintului" pot fi ocolite toate problemele revoluviei,oricare ar fi ele, poate fi ocolifl toat a. deosebirea dintrerevoluvie si reform5., si chiar deosebirea dintre unmarxist si un liberal. Cad earui burghez cult din Europaii va trece prin gind si nege in general" treptele in-termediare" intr-un sens atit de general" ?

Sint de acord cu Guesde scrie Vandervelde a social-zarea mijloacelor de productie §i de schimb nu este posibila fleaindeplinirea prealabill a urmatoarelor doua conditii :

1. Transformarea statului actual, organ de dominatie a uneiclase asupra alteia, in ceea ce Menger nume§te statul popular almuncii, prin cucerirea puterii politice de catre proletariat.

2. Separarea statului-organ al autoritatii de statul-organ al con-ducerii, sau, ca sa folosim o expresie a lui Saint-Simon, separareaguvernarii oamenilor de administrarea lucrurilor" (89).

Vandervelde scrie asta cu litere cursive, subliniind inmod expres insemnsitatea acestor teze. Dar aceasta esteun talmes-balmes eclectic de cea mai pull spet'i, oruptur5, total'a cu marxismul ! Caci statul popular almuncii" nu este decit o parafrazare a vechiului statpopular liber", de care fIceau paradi social-democratiigermani in perioada 1870-1880 si pe care Engels 1-acalificat drept inepvie 153. Expresia statul popular almuncii" este o frazI demni de un democrat mic-burghez(de felul eserilor de stinga de la noi), o fraz1 care in-

348 V. L LENIN

locuieste notiunile de clasa cu notiuni din afara claselor.Vandervelde pune alaturi cucerirea puterii de stat decatre proletariat (de catre o singura clasa) §i statulpopular", lira a observa ca de aici rezulta un talmes-balmes. La Kautsky cu a sa democratie purr rezultaacelasi talrnes-balrnes, aceeasi ignorare antirevolutionarl sirnic-burgheza a sarcinilor revolutiei de clasa, ale dictaturiide clasa, proletare, ale statului de clasa (proletar).

Mai departe. Guvernarea oamenilor va disparea si vaface loc administrarii lucrurilor numai atunci cind vadisparea orice stat. Acest viitor relativ indepartat iiserveste lui Vandervelde pentru a ocoli si pune in umbrasarcina zilei de miine : rasturnarea burgheziei.

Un asemenea procedeu echivaleaza, in afara de aceasta,cu o incercare de a intra in gratiile burgheziei liberale.Liberalul n-are nimic impotriva sa sporovaiasca despreceea ce va fi atunci cind oamenii nu vor mai trebui sa.fie. guvernati: De ce sa nu ne lasam din cind in cind invoia unor visuri atit de inofensive ? Altceva este insareprimarea de catre proletariat a impotrivirii burghezieicare se opune exproprierii ei, asta este o problemape care trebuie s-o ocolim. Asa cer interesele de clasa aleburgheziei.

Socialismul impotriva statului". Asta este o pleckiunefacuta de Vandervelde in fata proletariatului. A facepleckiuni nu este greu ; orice om politic democrat"stie sa faca pleckiuni in fata alegatorilor sal.. Dar subparavanul pleckiunii" se propovaduieste un continutantirevolutionar, antiproletar.

Vandervelde povesteste amanuntit, dupa. Ostrogorski 154,cita minciuna, silnicie, coruptie, inselaciune, ipocrizie siimpilare a sara'cimii se ascund sub aparenta civilizata,dichisita si pomadata a democratiei burgheze contempo-rane. Dar el nu trage de aici nici o concluzie. El nuobserva ca democratia burgheza asupreste masa munci-toare si exploatata si ca democratia proletara va trebuisci reprime bargbezia. In aceasta privinta, Kautsky siVandervelde sint orbi. Interesul de clasa al burgheziei,

REX/011111A PROLETARA 51 RENEGATUL KAUTSKY 349,

In coada eareia se tifisc acesti tra'atori mic-burghezi airnarxismului, cere ocolirea acestei probleme, trecerea eisub eicere sau negarea direct i. a necesit4ii unei asemeneareprimain.

Eclectismul mic-burghez impotriva marxismului, so-fistica impotriva dialecticii, reformismul filistm Impotrivarevoluviei proletare iatI cum ar fi trebuit s fie inti-tulatI cartea lui Vandervelde.

608 ADNOTARI

vietice, in frunte cu I. A. Berzin. $tiri referitoare la aceasuiexpulzare au fost publicate in ziarele Pravda" 6 IzvestiiaC.E.C. din Rusia" (din 13 si 20 noiembrie 1918) ; imprejura-rile in care a decurs ea au fost relatate in raportul cu privirela activitatea reprezentantei diplomatice a R.S.F.S.R. in Elve-Oa prezentat de I. A. Berzin in sedinta din 25 noiembrie 1918a C.E.C. al Sovietelor din Rusia.

In ceea ce priveste refuzul guvernului olandez de apermite intrarea in Olanda a reprezentantului plenipotentiaral R.S.F.S.R., despre care vorbeste mai jos V. I. Lenin, veziadnotarea 69. 222.

90 Vezi F. Engels. Problema taraneasca in Franta 6 in Germa-nia" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 499). 227.

91 Vezi K. Marx. Razboiul civil din Franca" (K. Marx siF. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963,p. 357-358). 229.

92 Vezi F. Engels. Problema taraneasca. in Franca 6 in Ger-mania" (K. Marx 6 F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti,Editura politica, 1965, p. 495). 230.

93 Vezi Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 469, 479. 232.

94 Este vorba de memoriul Consiliului general al sindicatelor defunctionari din Rusia catre Consiliul Comisarilor Poporului,publicat in nr. 11-12 din 1918 al revistei Vestnik Slujas-cego". In acest memoriu, Comitetul executiv al Consiliuluigeneral al sindicatelor de functionari din Rusia sublinia ne-cesitatea de a atrage pe membrii sindicatelor de functionari laactivitatea de organizare a aprovizionarii, desfasurad de Co-misariatul poporului pentru aprovizionare in baza decretuluidin 21 noiembrie 1918 al Consiliului Comisarilor PoporuluiCu privire la organizarea aprovizionarii" (vezi adno-tarea 84). 239.

95 V. I. Lenin a inceput sa lucreze la cartea Revolutia prole-tara 0 renegatul Kautsky" pe la inceputul lunii octombrie 1918,indata dup a. ce a luat cunoltintä de continutul brosurii luiK. Kautsky Dictatura proletariatului", in care conducatorulideologic al Internationalei a II-a denatura si vulgariza in felsi chip teoria marxista a revolutiei proletare 0 se deda lacalomnii impotriva Statului sovietic.

Lenin acorda o importanta deosebit de mare demascariiconceptillor oportuniste ale lui Kautsky in problema revolutieisocialism o a dictaturii proletariatului. in august 1918 aparusein revista Sozialistische Auslandspolitik" un articol semnat deKautsky, in care acesta chema partidele social-democrate la

ADNOTARI 609

lupta impotriva bolsevicilor. Citind in Pravda" din 20 sep-tembrie 1918 extrase din acest articol, Lenin scris luiV. V. Vorovski la Stockholm : Ineptide incalificabile, bliguie-lile puerile ale lui Kautsky i oportunismul lui trivial suscitaurmatoarea intrebare : de ce nu facem nimic spre a combatetrivializarea teoretica a marxismului de clue Kautsky ?"(Opere, vol. 35, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, p. 339).

Lenin 11 ruga pe Vorovski, pe atunci reprezentant pleni-potentiar al Republicii sovietice in *Ile scandinave, sa-itrimitä sus-mentionata brosura a lui Kautsky de indati ce vaaparea de sub tipar, precum i toate articolele acestuia desprebolsevici.

V. D. Bonci-Bruevici scrie in amintirile lui ca. VladimirIlici era in intregime absorbit de munca sa la cartea Revolutiaproletara i renegatul Kautsky", c literalmente fierbea deminie", zile intregi scria el pini noaptea tirziu aceasta lucrareimpresionanta prin puterea ei de convingere...". Inca Inaintede a o fi terminat, Lenin a scris la 9 octombne articolulRevolutia proletar i renegatul Kautsky", care la 11 octom-brie a fost publicat in Pravda°. La 10 octombrie, intr-unbilet adresat lui G. V. Cicerin, comisarul poporului pentruafacerile texterne, sau adjunctului sau L. M. Karahan, Leninruga ca acest articol sa fie trimis la Berlin cu indicatia de afi transmis lui A. A. Ioffe, I. A. Berzin si V. V. Vorovski,impreuna cu o scrisoare in care se spunea : Dragi tovarasi !Imi dau prea bine seama de neajunsurile mult prea scurtuluimen articol impotriva lui Kautsky. Dar trebuie totusi sa adop-tam cit mai grabnic o pozitie, si ne spunem cit mai grabnicparerea. va rog foarte mult sa-1 traduceti i sl-1 publicatiin foaie volanta" (Culegeri din Lenin", vol. XXXVI, p. 6162). Articolul Revolutia proletarl i renegatul Kautsky" a fostpublicat in limba germana la Berna in 1918 si la Vienain 1919 ; in acelasi an, el a fost publicat la Milano in limbaitaliana.

Brosura lui Lenin Revolutia proletara i renegatul Kautsky°a aparut in 1919 in Anglia, Franta si Germania. 243.

96 Sotial-Demokrat" ziar ilegal, Organul Central al P.M.S.D.R. ;a aparut din februarie 1908 gra in ianuarie 1917. Primulnumar a apirut in Rusia, apoi editarea lui a fost mutata: instrainatate ; numerele 2-32 (februarie 1909decembrie 1913)au aparut la Paris, numerele 33-58 (noiembrie 1914ianua-ne 1917) la Geneva. Au aparut in total 58 de numere, dintrecare 5 cu suplimente. Din decembrie 1911 ziarul Sotial-De-mokrat" a fost redactat de V. I. Lenin. In ziar au fost publi-cate peste 80 de articole si note ale lui Lenin.

In anii primului razboi mondial, Sotial-Demokrat" a jucatun rol important in lupta impotriva oportunismului interna-tional, impotriva naitonalismului si a sovinismului, in propa-garea lozincilor bolsevice, in trezirea clasei muncitoare si a

i-a

610 ADNOTARI

maselor muncitoare la lupta impotriva razboiului imperialist sia initiatorilor lui. In paginile ziarului a fost publicat articolullui V. I. Lenin In jurul lozincii State lor Unite ale Europe',in care el a formulat pentru prima oara concluzia posibilitiivictoriei socialismului la inceput intr-o singura tara. Raspindireaziarului Sotial-Demokrat" in Rusia, reproducerea articolelorimportante in ziarele bolsevice locale au contribuit la luminareapolitica si la educarea internationalista a proletariatului rus, lapregatirea maselor pentru revolutie.

Sotial-Demokrat" a avut un rol important in unirea ele-mentelor internationaliste din rindurile social-democratiei inter-nationale. Biruind toate obstacolele create de starea de razboi,ziarul croit drum in multe tari.

Apreciind in mod deosebit meritele ziarului Sotial-Demo-krat" in timpul primului razboi mondial, V. I. Lenin scria maitirziu cà orice muncitor constient care doreste s'c't inteleagadezvoltarea ideilor revolutiei socialiste internationale si a pri-mei sale victorii de la 25 octombrie 1917" trebuie neaparatsa cunoasca articolele aparute in el (Opere complete, vol. 36,Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 135). - 245.

97 Kommunist" revista a carei aparitie a fost organizata deV. I. Lenin. A fost editata de redactia ziarului Sotial-Demo-krat" impreunal cu G. L. Peatakov si E. B. Bos, care au fi-nantat editarea ei (din redactie facea parte si N. I. Buharin).A apärut un singur numar (dublu, in septembrie 1915), in careau fost publicate trei articole ale lui Lenin : FalimentulInternationalei a II-a", Glasul unui socialist francez cinstit"

Imperialismul i socialismul in Italia" (vezi Opere com-plete, vol. 26, Bucuresti, Editura politicã, 1964, ed. a doua,p. 209-265 ; vol. 27, p. 5-13 si 14-23).

Lenin urmarea sa faca din Kommunist" un organ de presainternational al social-democratilor de stinga. Dar chiar in cursulpregatirii nr. 1-2 au aparut serioase divergente intre redactiaziarului Sotial-Demokrat", de o parte, si Buharin, PeatakovBos, de alt a. parte, divergente care s-au agravat dupa aparitiarevistel. Avind in vedere comportarea antipartinica a acestuigrup, la propunerea lui Lenin, redactia ziarului Sotial-Demo-krat" a declarat c socoteste imposibili continuarea editariiacestei reviste. 245.

98 Este vorba de brosura Socialismul fi razboiul (AtitudineaP.M.S.D.R. fata de riaboi)". Brosura a fost conceputa deV. I. Lenin in cadrul pregatirilor in vederea primei conferintesocialiste internationale. La aceast a. brosura a lucrat si G. E. Zi-noviev, dar in cea mai mare parte ea a fost scrisa. deV. I. Lenin. Tot el a redactat intregul text al brosurii. LucrareaSocialismul t razboiul" a fost numita de Lenin un comentariula rezolutiile partidului nostru".

si-a

si

si

ADNOTARI 611

Aceasta lucrare a fost publicati in ajunul Con ferintei de laZimmerwald din septembrie 1915, intr-o brolura aparuta inlimbile rus a. si germana, si a fost distribuita participantilor laconferinta. Dupa Conferinta de la Zimmerwald a fost editatain limba francezl, intr-o brosura apiruta in Franta. Tradusain limba norvegiani, lucrarea Socialismul si razboiul" a aparutintegral in organul social-democratilor norvegieni de stinga. Totatunci a intreprins V. I. Lenin repetate incercari de a o editain America in limba engleza, ceea ce insi nu a putut fi realizatin acea perioada.

V. I. Lenin considera ca este deosebit de important ca lu-crarea Socialismul si razboiul" el capete o raspindire cit mailarga. Dupa revolutia din februarie 1917, el a cerut staruitorca ea sa fie reeditata la Petrograd.

Lucrarea Socialismul si razboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatade razboi)" a aparut in brosura la Petrograd in 1918, editatafiind de Sovietul de deputati ai muncitorilor si ostasilor rosiidin Petrograd. Ea a cunoscut o larga raspindire. Brosura a fosttiparita in diferite editii in numeroase limbi. 245.

99 Manifestul de la Basel manifestul cu privire la razboi a dop-tat de Congresul socialist international extraordinar care s-atinut la Basel in zilele de 24 si 25 noiembrie 1912. Manifestulpunea in garda popoarele impotriva pericolului iminent alrizboiului imperialist mondial, dezvaluia scopurile de jaf aleacestui razboi si chema pe muncitorii din toate Wile sa ducao lupt a. energicl pentru pace, si opuna imperialismului capi-talist forta solidaritatii internationale a proletariatului". InManifestul de la Basel a fost inclus punctul din rezolutiaCongresului de la Stuttgart (1907) formulat de V. I. Leninin care se spunea ca, in cazul izbucnirii unui razboi imperialist,socialistii trebuie sa foloseasca criza economica si politica p ro-vocata de razboi in vederea luptei pentru revolutia socialistä.

246.

100 Citatul e reprodus din lucrarea lui K. Marx Critica Programu-lui de la Gotha" (vezi K. Marx $i F, Engels. Opere, vol. 19,Bucuresti, Editura politica, 1964, p. 29-30). 250.

101 Vezi scrisoarea lui F. Engels catreAusgewahlte

A. Bebel din 18-28 mar-tie 1875 (Marx-Engels. Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 347). 255.

102 Aceasta idee a fost enuntata de Engels in Introducerea" lalucrarea lui K. Marx Rizboiul civil din Franta" (vezi K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965,p. 189). 257.

103 Lenin citeazi articolul lui F. Engels Despre autoritate" (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucurelti, Editura politick1964, 2. 312). 258.

612 ADNOTAM

104 Vezi scrisoarea lui K. Marx catre L. Kugelmann din 12 apri-lie 1871 (Marx-Engels. Ausgewählte Bride, Dietz Verlag, Berlin,1953, P. 307), lucrarea lui Marx Rizboiul civil din Franca"(Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politick', 1963, P. 353, 357359) si Introducerea" lui F. Engels la Razboiul civil dinFranca", scrisa in 1891 (Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura poli-tica, 1965, p. 192). 258.

105 Este vorba de prefata lui K. Marx si F. Engels la editia ger-maul din 1872 a Manifestului Partidului Comunist" (veziOpere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964, p. 193). 258.

106 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private si astatului" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti,Editura politica, 1965, p. 167). 261.

107 Marx-Engels. Ausgewählte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953p. 347-348. 261.

108 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica,1965, p. 192. 261.

109 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 168. 261.

110 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, p. 356, 357. 261.

111 Whigii ii toryi partide politice din Anglia, aparute inpenultimele dou a. decenii ale secolului al XVII-lea. Partidulwhigilor exprima interesele cercurilor financiare si ale burghezieicomerciale, precum si ale unei parti a aristocratiei imburghezite.Din acest partid s-a format mai tirziu partidul liberal. Partidultorylor reprezenta interesele marii proprieta'ti funciare si aleinaltului cler anglican, apara traditiile trecutului feudal si corn-batea revendicarile liberale si progresiste ; din el s-a formatmai tirziu partidul conservator. Partidele whigilor si torylors-au succedat alternativ la putere. 262.

112 V. I. Lenin se refera la procesul inscenat in 1894 de cercurilereactionare si monarhiste ale clicii militare din Franta impotrivaofiterului de stat-major Dreyfus, de origine evreu, care fusesepe nedrept acuzat de spionaj si inalta tradare. Condamnarea luiDreyfus la detentiune pe viata, inspirata de clica militarg reac-tionara, a fost folosita de cercurile reactionare din Franta pentruatitarea antisemitismului si pentru o ofensiva impotriva regimu-lui republican si a libertatilor democratice. In 1898, cind soda-listii si reprezentantii progresisti ai democratiei burgheze (printrecare si E. Zola, J. Jaurès, A. France si altii) au pornit o cam-panie pentru revizuirea procesului Dreyfus, acest proces a luatun caracter politic pronuntat si a impartit ;am in doul tabere :

ADNOTARI 613

republicanii si democratii, de o parte, si blocul monarhistilor,clericalilor, antisemitilor si nationalistilor, de cealalta parte. In1899, sub presiunea opiniei publice, Dreyfus a fost gratiat ; in1906, printr-o hotarire a Curtii de casatie, el a fost declaratnevinovat si reintegrat in armata. 263.

113 Este vorba de singeroasa reprimare a rascoalei irlandeze din1916, care avea drept scop eliberarea, tirii de sub dominatiaengleza. In Europa... s-a rasculat Irlanda, pe care englezii cei4dubitori de libertate*... au reprimat-o prin execute, scriaLenin in 1916 (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 53).

Ulster partea de nord-vest a Irlandei ; populatia lui eformata in majoritate din englezi ; trupele din Ulster auparticipat alaturi de cele engleze la inabusirea rascoalei po-porului irlandez. 263.

114 Vezi articolul lui K. Marx Indiferentismul politic" (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964,p. 304). 269.

115 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 312, 305. 270.

116 Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953,p. 347-348. 270.

117 Este vorba de Tezele din aprilie (vezi Opere complete, vol. 31,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 115-120).

277.

118 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Bucurelti, Editura poli-tick*, 1963, ed. a II-a, p. 487. 279.

110 V. I. Lenin se refera la Introducerea" lui F. Engels la lu-crarea lui K. Marx Razboiul civil din Franta" (vezi K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965,p. 192). 279.

120 Brosura lui V. I. Lenin Partidele politice din Rusia si sar-cinile proletariatului" a fost publicati in limba englezi innumarul din 15 ianuarie 1918 al ziarului The Evening Post"si in nr. 4, din noiembrie-decembrie 1917, al revistei TheClass Struggle", organ al aripii de stinga a Partidului socia-list din America, precum si in editie separata.

The Evening Post' ziar burghez american. A aparutla New York cu incepere din 1801 ; in anii 1801-1832 s-anumit The New York Evening Post". Timp indelungat a avuto orientare liberala. Dupi Marea Revolutie Socialista din Oc-tombrie, ziarul a publicat tratatele secrete dintre aliati si gu-vernul tarist. Ulterior a devenit organul de presa al celor


614 ADNOTARI

mai reactionare cercuri imperialiste din S.U.A. In prezent aparesub denumirea de The New York Post". 284.

121 V. I. Lenin se refera la rezolutia cu privire la revizuirea pro-gramului partidului, adoptata la cea de-a VII-a Conferincagenerala (din aprilie) a P.M.S.D. (b) din Rusia (vezi Rezolu-tiile i hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale ple-narelor C.C.", partea I, Bucuresti, E.P.L.P. 1954, P. 363).Textul acestor rezolutii a fost scris de Lenin. (Vezi Operecomplete, vol. 31, Bucuresti, Editura politick 1964, ed. a doua,p. 419-420). 284.

122 Vezi Marx-Engels. AusgewThlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 347-348. 286.

123 La 14 (27) iunie 1917, guvernul provizoriu a adoptat o hota-rire prin care se stabilea c alegerile pentru Adunarea consti-tuanta vor avea loc la 17 (30) septembrie 1917. In august,guvernul provizoriu a aminat la 12 (25) noiembrie data tineriialegerilor.

Alegerile pentru Adunarea constituanta au avut loc dupavictoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, la termenul fixat,adica la 12 (25) noiembrie. Ele s-au efectuat pe baza listelordepuse inainte de Revolutia din Octombrie, in conformitate culegea electorala aprobata de guvernul provizoriu, i s-au des-fasurat in conditii cind o parte considerabill a poporului nuintelesese 'Inca adevarata semnificatie a revolutiei socialiste. Deacest lucru au profitat eserii de dreapta, care in guberniileregiunile departate de capitala si de centrele industriale aureusit si obtina majoritatea voturilor. Adunarea constituantaa fost convocata de guvernul sovietic i s-a intrunit la 5 (18)ianuarie 1918 la Petrograd. Deoarece majoritatea contrarevo-lutionarl a Adunarii constituante a respins Declaratia dreptu-rilor poporului muncitor i exploatat" ce i-a fost prezentata deC.E.C. si a refuzat sa aprobe decretele celui de-al doilea Con-gres al Sovietelor cu privire la pace, la pamint, la trecereaputerii in miinile Sovietelor, Adunarea a fost dizolvati la6 (19) ianuarie printr-un decret al C.E.C. 286.

124 Cons fatuirea democratiai din Rusia a fost convocata in sep-tembrie 1917 la Petrograd, de catre Comitetul Executiv Cen-tral al Sovietelor, in majoritate format din eseri i mensevici,pentru a lua o hotarire in problema puterii. Dar adevaratulscop pe care-1 urmareau organizatorii acestei consfatuiri eraacela de a abate atentia maselor populare de la revolutia inplinl crestere. La conslatuire au participat peste 1 500 depersoane. Liderii mensevicilor i eserilor au luat toate masu-rile pentru a restringe reprezentarea Sovietelor de deputati aimuncitorilor si taranilor la aceasta consfatuire i pentru a !talinumarul delegatilor din partea diferitelor organizatii burgheze

mic-burgheze, asigurindu-si astfel majoritatea de voturi.

si

si

ADNOTARI 615

Asa, de pilda, largi drepturi de reprezentare au fost acordatemunicipalitatilor, care au capitat 300 de locurt ; zemstvele aucapitat 200 de locuri ; cooperativele, care se aflau .in minulemensevicilor g ale eserilor, au capatat 120 de locurt, in tunpce Sovietelor de deputati ai muncitorilor i .soldattlor, carereprezentau majoritatea covirsitoare a poporulm, ii s-au acor-dat numai 230 de locuri. Bolsevicii au participat la consfatuirecu scopul de a o folosi ca tribuna pentru demascarea mense-vicilor si a eserilor.

Consfatuirea democratica a hotarit sa se procedeze la creareaunui preparlament (Consiliu provizoriu al republicii), menitsä dea rinduielilor din Rusia aparenta unui regim parlamentar.In realitate insa, potrivit hotaririi adoptate de guvernul pro-vizoriu, preparlamentul urma &I fie un organ pur consultativpe linga guvern. Lenin a insistat in mod categoric asupranecesitatii de a boicota preparlamentul, deoarece raminerea incadrul lui ar fi semanat iluzia cà aceasta institutie ar fiIn masura sa rezolve sarcinile revolutiei. Comitetul Centralal partidului a discutat propunerea lui Lenin si, in pofidaopozitiei lui Kamenev si a altor capitulanti, care se pronuntaupentru participare la lucrarile preparlamentului, a hotaritca bolsevicii sa se retraga din el. La 7 (20) octombrie, in zivadeschiderii preparlamentului, bolsevicii, dupa ce au dat citireunei declaratii, au parasit sala de sedinta.

In legatura cu Consfatuirea democratica si cu preparlamen-tul vezi lucrarile lui V. I. Lenin Bolsevicii trebuie sa ia pu-terea", Marxismul i insurectia", Eroii falsului i greselilebolsevicilor", Din jurnalul unui publicist. Greselile partiduluinostrum etc. (Opere complete, vol. 34, Bucuresti, Editura1965, ed. a doua, P. 252-277). 290.

125 Primul Congres general al Sovietelor de deputafi ai muncito-rilor i soldatilor din Rusia s-a tinut la Petrograd intre 3 si 24iunie (16 iunie-7 iulie) 1917. La congres au participat 1 090de delegati. Bolsevicii, care pe vremea aceea erau in minori-tate in Soviete, aveau 105 delegati. Majoritatea covirsitoarea delegatilor apartineau blocului esero-mensevic i micilor gru-pari care-1 sprijineau.

V. I. Lenin a luat cuvintul la congres in ziva de 4 (17)iunie, vorbind despre atitudinea fall de guvernul provizoriu,si in ziva de 9 (22) iunie, dud a vorbit despre problema raz-boiului (vezi Opere complete, vol. 32, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 279-309). Bolsevicii au folosit dinplin tribuna congresului pentru a demasca politica imperialistaa guvernultn provizoriu i tactica conciliatoristä a mensevicilorst eserilor, cerind ca intreaga putere si treaci in miinile So-vietelor. Et au prezentat g au sustinut rezolutii proprii in toateproblemele principale. In cuvintarile lor, bolsevicii se adresaunu numai delegatilor la congres, ci si maselor largi ale poporu-lui muncitorilor, faranilor, soldatilor.

41*

I

politicl,

616 ADNOTARI

In rezolutiile adoptate, majoritatea esero-menpvica a con-gresului s-a situat pe pozitia sprijiruni guvernului provizoriu,a incuviintat hotarirea lui de a incepe o ofensivi pe front §is-a pronumat impotriva trecerii puterii in miinile Sovietelor.Congresul a ales un Comitet Executiv Central (C.E.C.), carea fiintat pina la Congresul al II-lea al Sovietelor 0 in careeserii §i menpvicii dispuneau de o mare majoritate.

Apreciind insemnitatea congtesului, V. I. Lenin scria elacesta a aratat deosebit de clar" ca liderii eserilor 0 aimenpvicilor s-au indepartat de revolutie (vezi Opere complete,vol. 32, Bucure§ti, Editura politick 1964, cd. a doua, p. 329).

290.

126 Al doilea Congres general al Sovietelor de deputag ai 'nun-citorilor fi soldafilor din Rusia a avut loc la Petrograd inzilele de 25 §i 26 octombrie (7 §i 8 noiembrie) 1917. La con-gres au participat 0 delegati at unor Soviete guberniale 0judetene de deputati ai firanilor. Potrivit datelor comisiei deverificare a mandatelor, in momentul deschiderii congresuluierau prezenti 649 de delegati, dintre care 390 bolpvici, 160 eseri,72 menpvici 0 14 mensevici-internationalisti. Delegatii au con-tinuat sa soseasca §i dup a. deschiderea congresului.

Congresul s-a deschis la 25 octombrie, ora 22 0 40 de mi-nute, la Smolnii. In acest timp, detaqamentele Garzii ro0i,marinarii §i partea revolutionara a garnizoanei din Petrogradcontinuau asaltul impotriva Palatului de iarna, unde, sub pro-tectia iuncherilor 0 a batalioanelor de pc", se refugiase gu-vernul provizoriu. Fund ocupat cu conducerea insurectlei,V. I. Lenin nu a luat parte la prima pdintä a congre..ului.Liderii menpvicilor 0 ai aripii de dreapta a eserilor au cerutsi se inceapi negocieri cu guvernul provizoriu in vederea for-marii unui guvern de coalitie, calificind drept complot revo-lucia socialista in curs de desfaprare. Convingindu-se ca ma-joritatea congresului ii sprijini pe bolpvici, menpvicii, eseriide dreapta 0 bundi0ii au para0t congresul. La 26 octombrie(8 noiembrie), ora 4 dimineata, congresul a ascultat o comunicarecu privire la ocuparea Palatului de iarna 0 arestarea guver-nului provizoriu, §i a adoptat apelul Catre muncitori, soldati0 ;Irani !", scris de Lenin, in care se proclama trecerea intregiiputeri in mlinile Sovietelor de deputati ai muncitorilor, sol-clatilor 0 taranilor. 5edinta s-a incheiat la ora sase dimineata.

Sedinta a doua a congresului s-a deschis la 26 octombrie(8 noiembrie), ora 20 §i 40 de minute. Lenin a prezentat ra-poartele asupra pacii 0 asupra pamintului. Congresul a adoptatistoricele decrete asupra pacii 0 asupra pamintului, scrise deLenin. El a numit un guvern muncnoresc-Oranesc Consi-liul Comisarilor Poporului. in frunte cu V. I. Lenin. In Co-mitetul Executiv Central din Rusia au fost ale0 la congres62 bolpvici, 29 eseri de stinga, 6 mensevici-internationalisti,3 reprezentanti ai Partidului socialist ucrainean §i 1 reprezen-

ADNOTARI 617

tant al eserilor-maximalisti. Congresul a hotarit, de asemenea,ci C.E.C. al Sovietelor din Rusia poate fi completat cu repre-zentanti ai Sovietelor de deputati ai taranilor §i ai organizatiilordin armati, precum si cu reprezentanti ai grupurilor care auparäsit congresul. Congresul §t-a incheiat lucrarile la ura 6dimineaça. 290.

127 Al treilea Congres general al Sovietelor de deputati ai munci-torilor, soldafilor §i pranilor din Rusia a avut loc intre 10 si18 (23 §i 31) ianuarie 1918, la Petrograd. La congres au fostreprezentate 317 Soviete de deputati ai muncitorilor, soldatilorsi taranilor si 110 comitete de armata, comitete de corp dearmata §i. de divizie. La inceputul lucrarilor congresului aufost prezenti 707 delegati, dintre care 441 bolsevici. La 13 (26)ianuarie s-au alaturat congresului participantii la cel de-al III-leaCongres general al Sovietelor de deputati ai taranilor dinRusia. In afara de aceasta, numarul delegatilor a continuat sicreasca pe masura ce soseau delegatii care intirziasera la deschi-derea congresului. La sedinta de inchidere a lucririlor con-gresului au participat 1 587 de delegati. Congresul a fost sa-lutat §i de o delegatie romana.

Congresul a discutat raportul de activitate al G.E.C. dinRusia, prezentat de I. M. Sverdlov. V. I. Lenin a prezentatla congres raportul de activitate al Consiliului ComisarilorPoporului. La discutarea acestor rapoarte, mensevicii si eserii dedreapta au luat atitudine impotriva politicii interne si externea Puterii sovietice. Critica pozitiei lor a fost ficuti de Leninin cuvintul de incheiere la raportul de activitate al Consiliu-lui Comisarilor Poporului. Congresul a aprobat Declaratiadrepturilor poporului muncitor si exploatat", scrisa de Lenin,care ulterior a stat la baza Constitutiei Statului sovietic. Intr-orezolutie adoptata de congres a fost in intregime aprobatapolitica promovata de C.E.C. din; Rusia si de Consiliul Co-misarilor Poporului, exprimindu-li-se incredere deplinl.

Congresul a adoptat o hotarire in care se stabilea ca Re-publica Socialista Rusii se constituie, pe baza unirii libere apopoarelor din Rusia, ca federatie de republici sovietice. Tot-odata, el a aprobat politica Puterii sovietice in problema na-tionall.

Congresul a aprobat principiile fundamentale ale Legii CuDecretuluiprivire la socializarea pimintului, elaborata pe baza

asupra pamintului.In Comitetul Executiv Central ales de congres au intrat 160

bolsevici, 125 eseri de stinga, 2 memevici-internationalisti,3 anarhi§ti-comuni§ti, 7 eseri-maximalisti, 7 eseri de dreapta§i 2 men§evici. 290.

128 Congresul al 1V-lea general extraordinar al Sovietelor dinRusia, convocat pentru a se pronunta asupra ratificarii tra-tatului de pace de la Brest, a avut loc la Moscova intre 14 si

618 ADNOTARI

16 martie 1918. La congres au participat, dupI datele &arilde seaml stenografice, 1 232 de delegasi cu vot deliberativ, dincare 795 bolsevici, 283 eseri de stinga, 25 eseri de cen-tru, 21 mensevici, 11 mensevici-internasionalisti si altii.Dupg ce G. V. Cicerin, locsiitor al comisarului poporuluipentru afacerile externe, a prezentat congresului o informareasupra tratatului de pace, raportul cu privire la aceasta pro-bleml a fost prezentat de V. I. Lenin in numele ComitetuluiExecutiv Central al Sovietelor din Rusia, iar coraportul dinpartea fracsiunii eserilor de stinga, impotriva ratificirii tra-tatului de pace, a fost prezentat de B. D. Kamkov. Impotrivaratificirii tratatului de la Brest au fa:cut front comun men-sevicii, eserii de dreapta si de stinga, maximalistii, anarhistiisi altii. Dupg dezbateri furtunoase, congresul a adoptat prin votnominal, cu o majoritate covirsitoare, rezolusia cu privire laratificarea tratatului de pace, prezentatl de Lenin ; pentruadoptarea ei au votat 784 de delegasi, contra 261, iar 115 s-auabsinut.

Congresul a adoptat o hotIrire cu privire la mutarea capitaleiStatului sovietic la Moscova si a ales un nou Comitet ExecutivCentral, format din 200 de membri. 291.

129 Al V-lea Congres general al Sovietelor din Rusia si-a inceputlucririle la 4 iulie 1918, la Moscova, in sala Teatrului mare.La congres au participat 1 164 de delegasi cu vot deliberativ,dintre care 773 bolsevici, 353 eseri de stinga, 17 maximalisti,4 anarhisti, 4 mensevici-internacionalisti, 3 membri ai altorparticle, 10 delegasi flea partid.

Raportul de activitate al C.E.C. din Rusia a fost prezentatde I. M. Sverdlov, iar raportul de activitate al Consiliului Co-misarilor Poporului de V. I. Lenin. Dup 5. dezbateri furtunoasepe marginea acestor rapoarte a fost adoptati cu majoritatede voturi rezolusia propusi de fractiunea comunisti, in carese spunea cl congresul aprobI in intregime politica intern5. 5iexternA a guvernului sovietic". Congresul a respins rezolusiaprezentat 5. de eserii de stinga, in care i se cerea sl dea un votde nelncredere in guvernul sovietic, si denunte tratatul de pacede la Brest si si schimbe orientarea politicii interne si externea Puterii sovietice.

InfrInsi la congres, eserii de stinga au trecut la acsiune ar-mat5 f5sis5, declansind la 6 iulie o rebeliune contrarevolutio-nazi. la Moscova. Datoritl acestui fapt, congresul si-a intre-rupt lucrärile. Ele au fost reluate la 9 iulie, cind, dup5 ce aascultat comunicatul guvernului cu privire la evenimentele dinzilele de 6 si 7 iulie, congresul a aprobat intru totul acsiunileenergice intreprinse de guvern in vederea lichidIrii aventuriicriminale a eserilor de stinga si a arltat a aceia dintre eicare implrfasesc vederile clicii lor conducitoare nu au cecluta in Sovietele de deputasi ai muncitorilor si saranilor".

In rezolusia adoptatl pe baza raportului cu privire la pro-

ADNOTARI 619

blema aprovizionarii, prezentat de A. D. Tiurupa, comisarulpoporului pentru aprovizionare, congresul a confirmat ca po-litica bazati pe monopolul cerealelor ramine nestirbita, a subli-niat necesitatea unei reprimari hotarite a impotrivirii chiaburi-mii si a aprobat organizarea comitetelor saracimii.

La 10 iulie, in sedinta sa finall, congresul a ascultat ra-portul cu privire la organizarea Armatei Rosii si a adoptatin unanimitate rezolutia propusa de fractiunea comunista, incare erau trasate o serie de importante masuri pentru organi-zarea si intarirea Armatei Rosii pe baza serviciului militarobligatoriu pentru oamenii muncii.

Congresul a adoptat prima Constitutie a R.S.F.S.R., carea consfintit cuceririle oamenilor muncii din Tara Sovietelor.

291.

130 V. I. Lenin se referl la articolul sau Sarcinile imediate alePuterii sovietice", publicat 1 la 28 aprilie 1918 in ziarele Pravda"si Izvestiia C.E.C. din Rusia", precum si in brosura separati(vezi Opere complete, vol. 36, Bucuresti, Editura politica, 1965,ed. a doua, p. 175-220). 295.

131 La 14 iunie 1918, C.E.C. al Sovietelor din Rusia a adoptaturmatoarea hotarire : Avind in vedere : I) ca Puterea so-vietica trece printr-un moment deosebit de greu, nevoita fiindsa reziste simultan atit atacurilor imperialismului internationalpe toate fronturile cit 0 celor ale aliatilor lui din interiorul tarii,care in lupta lor impotriva guvernului muncitoresc-tarinescnu se clan in laturi de la nici un fel de mijloace, de la ca-lomnia cea mai ordinara pini la complot si rascoall armata ;2) ca prezenta in organizatiile sovietice a reprezentantilor unorpartide care cauta in mod vidit sa discrediteze si sa defaimezeputerea Sovietelor este cu totul inadmisibill ; 3) ca atit dindocumentele publicate anterior, cit si din cele prezentate insedinta de fata reiese clar ca reprezentantii partidului eserilor(de dreapta si de centru) si ai partidului muncitoresc social-de-mocrat (mensevic) din Rusia, inclusiv reprezentanti cu functiide mare räspundere, participa, in alianta cu contrarevolutionarinotorii, la organizarea de actiuni armate impotriva muncito-rilor si taranilor, si anume : pe Don in alianta cu Kaledinsi Kornilov, in Ural cu Dutov, in Siberia cu Semenov,Horvat si Kolceak si, in sfirsit, in ultimele zile, cu cehoslovaciisi cu ultrareactionarii care li s-au alaturat, Comitetul ExecutivCentral al Sovietelor hotaraste : reprezentantii partidului eserilor(de dreapta si de centru) si ai partidului muncitoresc social-democrat (mensevic) din Rusia sint si ramin exclusi din C.E.C.al Sovietelor din Rusia ; se recomandi tuturor Sovietelor dedeputati ai muncitorilor, soldatilor, täranilor si cazacilor siinlature din sinul lor pe reprezentantii acestor fractiuni". 296.

132 Liberdanii porecla ironica data liderilor mensevici Libersi Dan, precum si partizanilor lor, in urma aparitiei unui

620 ADNOTARI

foileton al lui D. Bednii, intitulat Liberdan", in ziarul bol-sevic Sotial-Demokrat" nr. 141 din 25 august (7 septembrie)1917. 296.

133 ActiviFti" denutnire data grupului de mensevici care dinprimele zile ale Revolutiei Socialiste din Octombrie au pornitpe calea luptei armate impotriva Puterii sovietice 5i a parti-dului bolsevic. Mensevicii-activisti au ficut parte din dtferiteorganizatii complotiste contrarevolutionare, au acordat sprijinlui Kornilov i Kaledin, Radei burghezo-nationaliste dinUcraina, au participat activ la rebeliunea cehilor albi si s-aualiat cu trupele interventionistilor straini. In 1918, cu sprijinulpartidului mensevic, sub pretextul discutarii situatiei alimen-tare, activistii" au reusit sà organizeze citeva conferintemuncitoresti" i adunari de imputerniciti la care s-a cerut defapt lichidarea Sovietelor. 296.

134 Lenin se refera la cuvintarea rostita de A. Bebel in ziva de20 scptembrie 1910 la Congresul de la Magdeburg al Partidu-lui social-democrat din Germania. In legatura cu acest con-gres vezi articolul lui V. I. Lenin Doua lumi" (Opere com-plete, vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 10-19). 297.

135 Frankfurter Zeitung" cotidian, organ de presa al mariifinance din Germania ; a aparut la Frankfurt pe Main din1856 pina in 1943. A reaparut in 1949 sub denumirea deFrankfurter Allgemeine Zeitung" ; e purtatorul de cuvint almonopolistilor vest-germani. 298.

136 Este vorba de articolul de fond Dictatura sau democratie ?",publicat in nr. 290 din 21 octombrie 1918 al ziarului Vor-warts".

Vorwarts" cotidian, organ central al Partidului social-democrat din Germania ; a inceput sa apara la Berlin in 1891sub denumirea de Vorwarts. Berliner Volksblatt", in bazaunei hotariri a Congresului de la Halle al partidului ; era ocontinuare a ziarului Berliner Volksblatt", care aparusedin 1884. In coloanele acestui ziar, F. Engels a combatut di-versele manifestari ale oportunismului. Incepind din a douajumatate a ultimului deceniu al secolului trecut, dupa moartealui Engels, redactia ziarului Vorwärts" a ajuns pe miinilearipii de dreapta a partidului si a inceput sa publice sistematicarticole scrise de oportunisti. In perioada razboiului imperialistmondial, Vorwarts" s-a situat pe pozitiile social-sovinismului ;dupa Marea Revolutie Socialista din Occombrie a destasuratpropaganda antisovietica. A aparut la Berlin pita in 193,3_ 298.

137 V. I. Lenin se refera la cuvintarea rostita de G. V. Plehanovla Congresul al doilea al P.M.S.D.R., in cadrul discutarii pro-gramului partidului in ziva de 30 iulie (12 august) 1903.

ADNOTARI 621

Proletariatul revolutionar spunea Plehanov ar puteaingradi drepturile politice ale claselor de sus, asa cum claselede sus i le-a ingridit cindva pe ale lui. Oportunitatea uneiasemenea masuri trebuie apreciata numai din punctul de vedereal principiului : salus revolutionis suprema lex (binele revo-lucid e legea suprema. Nota trad.). Pe acelasi punct devedere trebuie si ne situam si in ceea ce priveste durataparlamentelor. Daca poporul, in avintul entuziasmului sau re-volutionar, ar alege un parlament foarte bun un fel dechambre introuvable , atunci noi va trebui A facem inasa fel inch el sa." devira o reeditare a parlamentului celutlung ; claci insa alegerile nu ar fi incununate de succes, atuncinoi ar trebui sa clutam sa-I dizolvam nu dui:4 2 ani, ci,daca se poate, dupa doui saptimini" (Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. Procese-verbale", Moscova, 1959, p. 182).

In lucrarile sale, Lenin s-a referit de repetate ori la acestecuvinte ale lui Plehanov (vezi, de pilda, lucrarea Un pasinainte, doi pasi inapoi" g articolul Plehanov despre teroare",pentru prima oara inclus in Opere. Opere complete, vol. 8,Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 212-213 ;vol. 35, 1965, p. 193-195). 300.

138 Grupul stingii zimmerwaldiene a fost creat din initiativa luiV. I. Lenin la Conferinta socialista internationali de la Zimmer-wald din septembrie 1915. Din el au facut parte 8 delegati,reprezentind C.C. al P.M.S.D.R., precum si pe social-democratiide stinga din Suedia, Norvegia, Elvetia, Germania, opozitiasocial-democrati poloneza si. social-democratia din Tinutul leton.Grupul stingii zimmerwaldiene, condus de V. I. Lenin, a luptatimpotriva majoritatii centriste a conferintei si a prezentat unproiect de rezolutie si un proiect de manifest care condamnaurazboiul imperialist, demascau tradarea sociallovinistilor sisubliniau necesitatea unei lupte active impotriva razboiului.Aceste proiecte au fost respinse de majoritatea centristi a con-ferintei. Dar stinga zimmerwaldianl a reusit sa obtini ca inmanifestul adoptat de conferinta ea' fie incluse o serie de impor-tante teze care figurau in proiectul ei de rezolutie. Apreciindmanifestul ca un prim pas in lupta impotriva razboiului im-perialist, stinga zimmerwaldiana a votat pentru el, aratind intr-odeclaratie separata deficientele §i inconsecventa manifestului,precum si motivele pentru care 1-a votat. In acelasi timp, stingazimmerwaldiana a declarat ci, raminind in cadrul Uniuniiziramerwaldiene, ea isi va propaga concepciile proprii si vaactiva independent pe plan international. Ea a ales un organ deconducere un birou din care faceau parte V. I. Lenin,G. E. Zinoviev si K. Radek. Stinga zimmerwaldian a. a editatin limba germana un organ propriu revista Vorbote" incare au fost publicate o serie de articole ale lui Lenin.

Porta conducitoare in grupul stingii zimmerwaldiene o con-stituiau bolsevicii, singurii care se situau pe pozitii consecvente

622 ADNOTARI

internationaliste. Lenin a combatut oscilarile oportuniste ale luiRadek ;i a criticat gre;elile altor elemente de stinga. In jurulstingii zimmerwaldiene au inceput sà se grupeze elementele inter-nationaliste ale social-democratiei internationale. La cea de-adoua Conferinta socialistâ internationall, care a avut loc in.aprilie 1916 la Kiental (in apropiere de Berna), grupul stingiizimmerwaldiene numara 12 din cei 43 de delegati la conferinti,iar intr-o serie de probleme propunerile lui au intrunit aproapejumatate din numarul total al voturilor. Social-democratii destinga dintr-o serie de ;Id, aderenti ai grupului stingii zimmer-waldiene, au desfawrat o ampla activitate revolutionari g au.avut un rol important in crearea partidelor comuniste inàrile lor.Cu privire la grupul stingii zimmerwaldiene vezi articolele

lui V. I. Lenin Un prim pas" ;i Marxi;tii revolutionari laConferinta socialista internationall din 5-8 septembrie 1915"(Opere complete, vol. 27, Bucure;ti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 37-43, 44-48). 303.

139 V. I. Lenin citeaza Introducerea" lui F. Engels la lucrarea luiK. Marx Razboiul civil din Franta" (vezi K. Marx ;i F. Engels.Opere, vol. 22, Bucure;ti, Editura politica, 1965, p. 183-184).

304.

140 Vezi K. Marx ;i F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure;ti, Editurapolitica, 1963, p. 356. 305.

141 Spartachigii membri ai organizatiei revolutionare a social-democratilor de stinga din Germania ; grupul Spartacus" aluat fiinti la inceputul razboiului imperialist mondial, fiind creatae K. Liebknecht, R. Luxemburg, F. Mehring, C. Zetkin,J. Marchlewsky, L. Ioghihes (Tyszka) i W. Pieck.

In aprilie 1915, R. Luxemburg si F. Mehring au fondat re-vista Die Internationale", in jurul càreia s-a unit principalulgrup al social-democratilor de stinga din Germania. Din 1916,cind grupul Die Internationale" a inceput sa editeze i sarispindeasca in ilegalitate Scrisori politice" semnate Spartacus",el a inceput sa se numeasca grupul Spartacus". Spartachi;tiiau desfawrat o activitate de propaganda revolutionara in mase,au organizat actiuni de masa impotriva razboiului, au conduso serie de greve, au demascat caracterul imperialist al razboiuluimondial 6 tradarea comisä de liderii oportunilti ai social-de-mocratiei. In acelali timp insa, spartachistii au avut grgeli se-rioase intr-o serie de probleme teoretice i politice : ei contestauposibilitatea razboaielor de eliberare nationala in epoca imperia-Iismului, dadeau dovada de inconsecventa in ceea ce prive;telozinca trans formarii razboiului imperialist in razboi civil,subapreciau rolul partidului proletar ca avangardi a clasei mun-citoare, subapreciau taranimea ca aliat al proletariatului, setemeau de o ruptura definitiva cu oportunistii. Lenin a criticatin repetate rinduri aceste greFli ale social-democratilor de stinga

ADNOTARI 623

din Germania, a jutindu-i sa adopte o pozitie justa (vezi, depilda, lucrarile Brosura lui Junius"pespre o caricatura demarxism i despre «economismul imperialists". Opere com-plete, vol. 30, Bucureiti, Editura politica, 1964, ed. a doua,2. 1-16, 79-132).

In aprilie 1917, spartachistii au intrat in Partidul social-de-mocrat independent din Germania, de orientare centrista, pastrin-du-si insa independenta organizatoricl. In noiembrie 1918, intimpul revolutiei din Germania, spartachistii au constituitUniunea Spartacus" i, publicind la 14 decembrie 1918 unprogram propriu, au rupt cu independentii". La Congresul deconstituire, care a avut loc intre 30 decembrie 1918 si 1 ianua-rie 1919, spa rtachistii au creat Partidul Comunist din Ger-mania. 312.

142 Este vorba de articolul lui Kautsley Forte le motrice 1i perspec-tivele revolutiei ruse". In limba rusk' a fost publicat in decem-brie 1906, intr-o brosura redactati i prefatata de V. I. Lenin(vezi Opere complete, vol. 14, Bucuresti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 227-233). 316.

143 Vezi articolul lui K. Marx Burghezia i contrarevolutia°(K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 6, Bucuresti, Editura1959, p. 117-119). 317.

144 Desprinderea din partidul eserilor de stinga a doua noi partidenarodnicii comunisti" i comunistii revolutionari" s-a

rodus dupa asasinarea ambasadorului german Mirbach, savirsitàin scopuri provocatoare de catre eserii de stinga, i dupa re-beliunea din 6-7 iulie 1918 a eserilor de stinga.

Narodnicii comunisti", condamnind activitatea antisovieticaa eserilor de stinga, au format la conferinta lor din septem-brie 1918 un partid propriu. Manifestul"-program al na-rodnicilor comunisti" fuscse publicat 'Inca la 21 august in ziarulZnamea Trudovoi Kommuni". Narodnicii comunisti" aprobauorientarea partidului bollevic spre o aliantà cu taranimeamijlocasa. Multi dintre ei au facut parte din diferite organe destat, din Comitctul Executiv Central al Sovietelor din Rusia(de exemplu, G. D. Zaks). La 6 noiembrie 1918, congresulextraordinar al acestui partid a adoptat in unanimitate hotarireade a se dizolva si de a fuziona cu P.C. (b) din Rusia.

Partidul comunismului revolutionar" s-a constituit oficial lacongresul eserilor de stinga grupati in jurul ziarului VoleaTruda", congres care a avut loc la Moscova intre 25 si 30 sep-tembrie 1918. Primul numar al acestui ziar a aparut la 14 sep-tembrie, cuprinzind platforma elaborata spre a fi discutata faacest congres. Platforma condamna actiunile teroriste ale eserilorde stinga §i 1ncercIrile lor de a torpila pacea de la Brest-Congresul de constituire s-a pronuntat pentru o tactia de

politick,

624 ADNOTARI

colaborare cu bollevicii g a recunoscut necesitatea sprijiniriiPuterii sovietice. Programul comunistilor revolutionari" eraextrem de contradictoriu. Recunoscind ck. Puterea sovietick.creeazi premisele necesare pentru instaurarea orinduirii socia-list; comunistii revolutionari" negau totodati necesitatea dicta-.turii proletariatului in perioada de trecere de la capitalism lasocialism. Dupl ce Congresul al II-lea al Internationalei Co-muniste a hotärit ci in fiecare ;ark' nu poate fi decit un singurpartid comunist, in septembrie 1920 partidul comunistilor re-volutionari a adoptat hotkrirea ca membrii si s5. intre inP.C. (b) din Rusia. In octombrie acelasi an, Comitetul Centralal P.C. (b) din Rusia a dat indicatii organizatiilor de partidsk primeasck pe membrii fostului partid al comunistilor revo-lutionari". 317.

145 Vezi Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 307-308. 322.

146 TrIdarea lui M. A. Muraviev, comandantul trupelor sovieticede pe Frontul de est, a fost sIvirsit5 in string legIturi curebeliunea eserilor de stinga din iulie 1918. Potrivit planuluirebelilor, Muraviev urma sk ridice trupele de pe Frontul de estimpotriva Puterii sovietice i, unindu-se cu cehii albi, s5." por-neasci asupra Moscovei. La 10 iulie, in ziva sosirii sale laSimbirsk, Muraviev a declarat a nu recunoaste pacea de laBrest si ck declark rizboi Germaniei. Unitätile inselate de elau bcupat posta, telegraful, postul de radio si au incercuit sediulComitetului executiv si al comandamentului Grupului de trupede la Simbirsk. Printr-o radiogramk emisi de postul de radiodin localitate, Muraviev a chemat pe albgardisti i interventio-nisti, de la Samara pink la Vladivostok, sk porneasck ofensivaasupra Moscovei.

Guvernul sovietic a luat nisuri urgente pentru lichidareaaventurii lui Muraviev. Comunistii din Simbirsk au desfisurato ampli mina' de limurire printre soldati si in rindurilepopulatiei orasului. Unit 5tile militare care 11 sprijiniserk peMuraviev si-au afirmat hotkrirea de a lupta impotriva rebelilor.Invitat 55 participe la sedinta din seara zilei de 11 iulie aComitetului executiv din Simbirsk, Muraviev a interpretataceastä invitatie ca o dovadi de capitulare din partea Comite-tului executiv. Cind in sedintà au fost infltisate telegramele princare Muraviev ordonase incetarea actiunilor militare impotrivainterventionistilor i albgardistilor, comunistii au cerut 0, fiearestat. Muraviev a incercat sk opunk rezistenti si a fost ucispe loc ; complicii lui au fost arestati. 323.

147 Criza din iulie rebeliunile contrarevolutionare chiaburesticare izbucniser5 in vara anului 1918 in guberniile centrale, inregiunea Volggi, in Ural si in Siberia si care fuseser5 organizatede mensevici si de eseri cu sprijinul interventionistilor strkini.

325.

ADNOTARI 626

148 Blanquism curent din miscarea socialista franceza, in frun-tea clruia se afla Louis-Auguste Blanqui (1805-1881), eminentrevolutionar, reprezentant de searna al comunismului utopicfrancez. Blanquistii alteptau salvarea omenirii din robia salariatanu prin lupta de clasa a proletariatului, ci printr-un comploturzit de o infima minoritate de intelectuali" (V. I. Lenin. Operecomplete, vol. 13, Bucureiti, Editura politica, 1962, ed. a doua,p. 75). Substituind activitatii partidului revolutionar actiunileunui manunchi de complotilti care urzesc din umbra, ei nutineau seama de situatia concreta necesara pentru victoria insu-rectiei §i subapreciau importanta legaturii cu masele. 326.

149 Este vorba de proiectul de lege eserist pe care S. L. Maslov,ministrul agriculturii, 1-a prezentat guvernului provizoriu cuciteva zile inainte de Revolutia Socialista din Octombrie. Subtitlul Norme privind reglementarea relatiilor agrare prin inter-mediul comitetelor agrare", el a fost publicat partial in numaruldin 18 (31) octombrie 1917 al ziarului Delo Naroda", editatde Comitetul Central al partidului socialipilor-revolutionari.

Proiectul de lege al d-lui S. L. Maslov scria Lenineste o tradare totala a faranilor de catre partidul socialist-revolutionar, el inseamna trecerea definitiva a acestui partidde partea mosierilor" (vezi articolul Partidul socialist-revo-lutionar Imola din nou pe tarani". Opere complete, vol. 34,Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 448-449).Proiectul prevedea crearea pe linga comitetele agrare a unuifond special de arendare, constituit din parninturile statului $idin cele manastire1ti. Proprietatea moliereasca asupra pamin-tului era mentinuti. Din paminturile mosieresti treceau lafondul de arendare numai terenurile care fusesera arendate $iInainte, iar arenda platita de tarani urma sa.' intre in buzunarulmosierilor.

Arestarile de membri ai comitetelor agrare se efectuau dinordinul guvernului provizoriu ca raspuns la rascoalele Ora-ne$tt $1 la ocuparea de catre ;Irani a paminturilor mosieresti.

327.

150 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-leaal «Capitaluluiw)", partea a II-a, Bucuresti, Editura politica,1960, p. 30. 335.

161 Cauzele imediate ale revolugei din noiembrie 1918 din Ger-mania au fost : infringerea Germaniei in razboiul mondial,dezorganizarea economiei tarii, calamitatile indurate de maselepopulare $i de trupele de pe front, care cereau incetarearizboiului. Asupra desfAurarii evenimentelor revolutionare dinGermania a avut o mare influenta Revolutia Socialistä dinOctombrie din Rusia.

Revolutia din Germania a inceput cu rascoala din 3 noiem-brie 1918 a marinarilor flotei militare din Kiel, care refuza-serf sa execute ordinul comandamentului de a scoate in larg

626 ADNOTARI

navele spre a muri cu cinste" in lupta cu flota englezi. Larascoal a. s-au alaturat pe rind orasele de pe litoral : Bruns-biittel, Wilhelmshaven, Kuxhaven si altele. Pe nave, in cazarmili in intreprinderi au inceput sa fie create primele Sovieteale soldatilor g muncitorilor. Dup a. ce a cuprins intreagaGermanic de nord, revolutia s-a extins repede in regiunilecentrale si de sud ale ;aril. La 9 noiembrie, la chemareaspartachistilor, a inceput la Berlin o greva generall, care inscurt timp s-a transformat intr-o insurectie armatá. Muncitornau ocupat sediul directiei politiei, pasta, comandatura. Deasupraprimariei, Reichstagului g portii Brandenburg au fost inaltatesteaguri rosii. Ca urmare a insurectiei populare, monarhiaiunchero-burghez 5. a lui Wilhelm al II-lea a fost rasturnata,iar el a fost nevoit sa. abdice de la tron.

Liderii social-democratilor de dreapta si ai Partidului so-cial-democrat independent din Germania, partid de orientarecentristä, au depus toate eforturile pentru a salva orinduireacapitalistl. In tele mai multe Soviete, social-democratii dedreapta g centristii au reusit sa acapareze majoritatea locuri-kr. Guvernul provizoriu, format in sedinta plenara din 10 no-iembrie a Sovietului din Berlin, era alcatuit din social-demo-crati de dreapta (F. Ebert, F. Scheidemann, 0. Landsberg) sisocial-democrati independenti" (G. Haase si altii), careulterior s-au retras din guvern. Programul guvernului se re-zuma la reforme sociale in cadrul orinduirii burgheze. Laprimul Congres general al Sovietelor din Germania, care aavut loc la Berlin intre 16 g 21 decembrie 1918, liderii so-cial-democratilor de dreapta au reusit sl strecoare o rezolutiecu privire la trecerea puterii legislative si executive in miinileguvernului g organizarea de alegeri pentru Adunarea consti-tuanta, ceea ce a insemnat in fapt lichidarea Sovietelor.

Experienta luptei revolutionare a clasei muncitoare germanei-a convins pe spartachisti de necesitatea unei rupturi definitivecu Partidul social-democrat independent din Germania si aconstituirii unui partid revolutionar combativ al clasei munci-toare. La Congresul de constituire, care s-a deschis la 30 de-cembrie 1918, adevaratii reprezentanti ai clasei muncitoaregermane au creat Partidul Comunist din Germania. Indatadupa inchiderea lucrarilor Congresului de constituire, tinarulPartid Comunist din Germania a avut de facut fata unor se-rioase incercari. Pentru a da o lovitura decisiva partiduluicomunist si a zdrobi avangarda clasei muncitoare, burgheziagermana a hotarit sa-i provoace pe muncitori la o insurectiearmata prematurà. Conducerea insurectiei, care incepuse inziva de 6 ianuarie la Berlin, a incIput pe miinile indepen-denitlor", care n-au organizat de la bun inceput o ofensivacapida g decisivä impotriva dusmanului, iar in cele din tiringau tradat insurectia, initiind tratative cu guvernul. Detasamen-tele contrarevolutionare conduse de ministrul de razboi, social-democratul de dreapta G. Noske, au reprimat cu nemaipomenità

ADNOTARI 627

cruzime lupta proletariatului berlinez. La 15 ianuarie, bandeinarrnate au arestat si au ucis in mod bestial pe conducItoriiclasei muncitoare germane K. Liebknecht si R. Luxemburg.Dup 5. ce a infrint insurectia din ianuarie si a ucis pe cei maibuni conducitori ai muncitorinni germane, burghezia germansa reusit s5. asigure victoria partidelor ei in alegerile pentruAdunarea constituanta, care au avut loc la 19 ianuarie 1919.

Cu toate c revolutia din Germania nu s-a transformat inrevolutie proletara i n-a reusit sà rezolve sarcinile eliberariinationale 6 sociale a poporului german, ea a avut o mareinsemnItate progresistl. Ca urmare a revolutiei burghezo-de-mocratice din noiembrie, care intr-o anumitI misurl a fostinfaptuitl prin metode i mijloace proletare, in Germania afost fasturnatl monarhia i creatl o republica burghezo-demo-craticI, care a asigurat libertitile burghezo-democratice elemen-tare si a legiferat ziva de munca de 8 ore. Revolutia dinnoiernbrie din Germania a insernnat un ajutor substantialpentru Rusia Sovietica, careia i-a dat posibilitate sä anulezetilbarescul tratat de pace de la Brest. 341.

152 Tezele cu privire /a Adunarea constituanta" sint publicate irsOperele complete ale lui V. I. Lenin, vol. 35, 33ucure6i,Editura politica', 1965, ed. a doua, p. 170-175. In cartea lusLenin Revolutia pro1etar i renegatul Kautsky", apiruti in1918, Tezele" au fost incluse cu urmItorul subtitlu : Publicatein 4Pravda*, Petrograd, miercuri 26.XII.1917". 342..

153 Vezi Marx-Engels. AusgewThlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 307-308. 347.

154 Este vorba de cartea : Ostrogorski, M. La D6mocratie et lesPartis Politiques". Editia I a aparut la Paris in 1903. Inlimba rusä primul volum a aplrut in 1927, al doilea in 1930.Cartea contine un bogat material faptic din istoria Angliei

S.U.A., care demasci falsitatea i ipocrizia democratieiburgheze. 348.

155 Proiectul de hotartre cu privire la folosirea controlului de stata fost prezentat de V. I. Lenin in sedinta din 3 decembrie 191Sa comisiei pentru problemele controlului efectiv, care fusesecrearI de Consiliul Apararii (cu privire la Consiliul Apãràriivezi adnotarea 168) in scopul reglemenfarii institu-tiilor sovietice 6 al ridicirii capacititii de apIrare a republicii.Proiectul propus de Lenin a stat la baza hotrtrii adoptate decomisie. 350.

156 Este vorba de crearea unor comisii paritare in vederea con-vocIrii unui congres al functionarilor de banc . care urmacreeze in locul celor clod. sindicate existente SindicatullucrItorilor din institutiile de credit (Banktrud) i Sindicatullucritorilor Bancii poporului a R.S.F.S.R. (Bankosotrud) ua

si

activitatii

s5

,

revolutia proletara si renegatul kautsky 95...revolutia proletara si renegatul kautsky 95 scris in...

Documents