rezumat teza doctorat
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
TEZĂ DE DOCTORAT
(REZUMAT)
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Marin ANDREI
Doctorand:
Cornelia BEJENARU
BUCUREŞTI
2007
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
PLANTELE MEDICINALE DIN JUDEŢUL
DOLJ ŞI STRUCTURA ORGANELOR
VEGETALE CU ROL FARMACODINAMIC
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Marin ANDREI
Doctorand:
Şef lucrări univ. Cornelia BEJENARU
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Facultatea de Farmacie
BUCUREŞTI
2007
2
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………...7
Partea I-a Consideraţii teoretice.…………………………………..……9
Capitolul 1 Date istorice privind folosirea plantelor medicinale .……10
I. 1. Din trecutul folosirii plantelor medicinale pe plan mondial ….……..10
I. 2. Istoria folosirii plantelor medicinale pe plan naţional …………….………16
I. 3. Istoria folosirii plantelor medicinale spontane şi cultivate în Oltenia …...27
Capitolul II Principiile active din plantele medicinale .……………….30
II.1. Principiile active – noţiuni generale ..………………………………..30
II. 2. Principalele grupe de principii active şi acţiunea lor farmacodinamică
……………………………………………………………………………..33
II. 2. 1. Hidraţii de carbon …..…………………………………………….34
II. 2. 2. Principii active cu caracter glucidic …..…………………………..35
II. 2. 3. Heterozidele ………………..……………………………………..36
II. 2. 4. Antracenozidele ……………..……………………………………40
II. 2. 5. Heterozide cardiotonice ………………..…………………………41
II. 2. 6. Saponozide ………………………..………………………………43
II. 2. 7. Taninuri ……………………………………………………………45
II. 2. 8. Flavonozide ……………………………..………………………...46
II. 2. 9. Antocianozidele …………………………..………………………47
II. 2. 10. Uleiuri volatile (Aetherolea) ………………..…………………...48
II. 2. 11. Substanţe rezinoase ………………..…………………………….49
II. 2. 12. Lipidele ………………..………………………………………...50
II. 2. 13. Alcaloizi …………………..……………………………………..52
Capitolul III Datele existente despre speciile de plante cercetate în
lucrare
III. 1. Clematis vitalba L ……………………………..…………………...56
III. 2. Hedera helix L………………………..………………………..........56
3
III. 3. Helleborus odorus Waldst. et Kit…………………..……………….58
III. 4. Linaria vulgaris Miller. …………..………………………...............58
III. 5. Lycopus europaeus L………………..………………………………58
III. 6. Physalis alkekengi L…………………..…………………………….59
III. 7. Solanum nigrum L.……………………..…………………………...59
III. 8. Tribulus terrestris L. …………………………………………….....60
III. 9. Oenothera biennis L ……………………………………………..…62
PARTEA a-II-a Cercetări personale .......................................................64
IV. Speciile de plante medicinale din Dolj ……………………………...65
V. Cercetări histo-anatomice asupra unor specii medicinale din judeţul
Dolj ..………………………………………………………………………83
V. 1. Material şi metodă ………..…………………………………………83
V. 2. Rezultate şi discuţii ……………………………………..…………...84
V. 2. 1. Clematis vitalba L. ………………………………………………..84
V. 2.2. Daucus carota L. subsp. carota ……………………………………93
V.2.3. Consolida regalis S.F.Gray ………………………………...……..100
V.2.4. Hedera helix L. …………………………………………………....106
V.2.5. Helleborus odorus Waldst. et Kit. ……………………………...…112
V.2.6. Linaria vulgaris Miller. …………………………………………...124
V.2.7. Lycopus europaeus L. ……………………………………………..132
V.2.8. Physalis alkekengi L. ……………………………………………...140
V.2.9. Solanum nigrum L. ……………………………...………………...153
V.2.10. Tribulus terrestris L. ……………………………..……………...160
V.2.11. Oenothera biennis L. ……………………………...……………..165
V. 3. Concluzii …………………………………………………………...172
VI. Cercetarea pulberilor unor produse vegetale de tip herba ……...173
VI. 1. Material şi metodă ………………..……………………………….173
VI. 2. Rezultate şi discuţii ………………………………………………...177
VI. 2. 1. Clematis vitalba L. ……………………………………………177
4
VI. 2.2. Daucus carota L. subsp. carota ……………………………….181
VI.2.3. Consolida regalis S.F.Gray...........................................................184
VI.2.4. Hedera helix L. ………………….………………………………187
VI.2.5. Helleborus odorus Waldst. et Kit. …………….………………...191
VI.2.6. Linaria vulgaris Miller …………….……………………………195
VI.2.7. Lycopus europaeus L. …………………………………………..198
VI.2.8. Physalis alkekengi L. …………………………………………...200
VI.2.9. Solanum nigrum L. ……………………………………………..204
VI.2.10. Tribulus terrestris L. ………………………………………….206
VI.2.11. Oenothera biennis L. ………………………………………….212
VI. 3. Concluzii ………………………………………………………...218
II. Analiza fitochimică preliminară a părţilor supraterane recoltate de la
specii medicinale din judeţul Dolj ……………………………………219
VII. 1. Material şi metodă ………………………………………………219
VII. 1. 1. Analiza extractului eteric …………………………………….219
VII. 1. 2. Analiza extractului metanolic ……………………………….223
VII. 1. 3. Analiza extractului apos ……………………………………...227
VII. 2. Rezultate şi discuţii ……………………………………………..229
VII. 3. Concluzii ………………………………………………………..234
VIII. Cercetări privind obţinerea şi caracterizarea unor tincturi din
partea supraterană a câtorva specii medicinale din judeţul Dolj ….235
VIII. 1. Material şi metodă ……………………………………………..235
VIII. 2. Rezultate şi discuţii …………………………………………….236
VIII. 3. Concluzii ……………………………………………………….240
IX. Testarea microbiologică a unor tincturi obţinute din partea
supraterană a unor specii din judeţul Dolj …………………………241
IX. 1. Material şi metodă …………………………………………………...241
IX. 2. Rezultate şi discuţii ………………………………………………….245
IX. 3. Concluzii ………………………………………………………...251
5
X. Concluzii generale ………………………………………………….252
Bibliografie …………………………………………………………….255
6
Partea I-a
CONSIDERAŢII TEORETICE
CAPITOLUL I
Date istorice privind folosirea plantelor medicinaleÎntrebuinţarea plantelor medicinale ca factori terapeutici probabil că a
apărut odată cu societatea omenească.
Numeroase dovezi arheologice atestă utilizarea unor specii ca macul,
măselariţa, cânepa sau a unor răşini şi balsamuri din perioada primelor
comunităţi umane. Cele mai vechi urme scrise descoperite până în prezent
sunt din perioada civilizaţiilor sumeriene, babiloniene, chineze sau egiptene,
datând din mileniile III-IV î.e.n.
Pe teritoriul ţării noastre, prezenţa omului este atestată prin numeroase
descoperiri arheologice, ca având o vechime de circa 2 milioane de ani.
Acum 20 mii de ani, pe aceste locuri, s-a stabilit o populaţie autohtonă care a
acumulat în timp un adevărat tezaur de bogate resurse naturale şi tradiţii,
între care şi plantele medicinale.
De menţionat că apariţia primelor puncte de preparare şi comercializare a
preparatelor medicinale sub forma farmaciilor are loc începând cu secolul al
XV-lea. La Sibiu, în 1494 este atestată prima farmacie. Apar apoi farmaciile de la
Braşov, Bistriţa şi Cluj, în care plantele medicinale reprezentau majoritatea
remediilor (427 de medicamente vegetale din 493 de sortimente).
În Oltenia plantele medicinale sunt folosite din cele mai vechi timpuri,
la fel ca şi în celelalte zone ale ţării. Cunoaşterea lor, la început de către ţărani
sau amatori, va fi făcută ulterior de către oameni specializaţi: biologi,
medici, farmacişti, agronomi. Dacă în perioada de până la sec. al XIX-lea
plantele medicinale erau cultivate şi recoltate pe lângă mănăstiri, din acest
secol se remarcă preocupări oficiale de strângere a plantelor medicinale şi în
7
regiunea corespunzătoare actualului judeţ Dolj.
Preocuparea pentru folosirea plantelor medicinale şi aromatice în
judeţul Dolj a fost şi este constantă, atât prin unităţile Plafar cât şi a
întreprinzătorilor particulari. În această zonă există o bogată recunoaştere şi utilizare
a plantelor medicinale, concretizată prin înfiinţarea în 1980 a Grădinii de Plante
Medicinale în cadrul Facultăţii de Medicină, a Sectorului de plante medicinale
în Grădina Botanică a Universităţii din Craiova, iar în 1996 ia fiinţă
Facultatea de Farmacie din cadrul U.M.F. Craiova, ceea ce constituie un
mare pas înainte în studierea sistematică a plantelor medicinale din judeţul
Dolj şi din Oltenia, cât şi a folosirii terapeutice a lor şi chiar a descoperirii
unor specii utilizate popular dar nestudiate ştiinţific.
CAPITOLUL II
PRINCIPIILE ACTIVE DIN PLANTELE MEDICINALE
Plantele sintetizează şi stochează un număr foarte variabil de compuşi
chimici, mulţi dintre ei încă necercetaţi din punct de vedere al valorii lor
pentru om. O parte din substanţele chimice sintetizate de plante, în cursul
metabolismului acestora, ca produs intermediar sau final (principal sau
secundar), au o anumită acţiune terapeutică pentru organismul uman. Aceşti
compuşi chimici sunt consideraţi principii active şi sunt cele care dau
importanţa medicinală şi terapeutică plantelor care îi conţin. În funcţie de
structura chimică, principiile active sunt grupate în următoarele categorii
principale: glucide, poliuronide, antracenozide, produse cu glicorezine,
heterozide cardiotonice, saponozide, taninuri, flavonozide, antocianozide,
uleiuri volatile, substanţe rezinoase, lipide, alcaloizi, substanţe amare.
Aceste categorii de principii active, rezultate în cadrul metabolismului
plantei sunt preponderente la anumite specii de plante, fiind în cantităţi foate
mici la altele. Este preferabil ca, atunci când este utilizată medicinal, o plantă
8
să aibă un efect cât mai eficient. În unele cazuri, principiile active sunt în
cantităţi foarte mici în organele plantelor, iar în alte cazuri sunt active şi cu
rol benefic tocmai în cantităţi foarte mici, în cantităţi mai mari fiind toxice.
Utilizarea lor trebuie facută numai sub control medical.
CAPITOLUL III
DATE EXISTENTE DESPRE SPECIILE DE PLANTE
CERCETATE ÎN LUCRARE
Dintre cele 167 specii de plante care cresc în împrejurimile oraşului
Craiova au fost luate în studiu 11 specii parţial cercetate sau foarte puţin.
Deoarece ele sunt deosebit de valoroase din punct de vedere farmacodinamic
le-am analizat în premieră atât din punct de vedere histo-anatomic cât şi din
punct de vedere farmaceutic. Ele vor rămâne în atenţia noastră şi în
preocupările viitoare. Speciile analizate sunt următoarele:
Clematis vitalba L.
Au fost făcute studii privind potenţialul microbiologic. S-au realizat
extracte eterice, în acetat de etil şi metanol. Numai fracţiunile extrase în
metanol au avut activitate antimicotică (Buzzini P., Pieroni A., 2003).
Hedera helix L.
Produsul vegetal Hederae folium are acţiune expectorantă, antispastică
şi analgezică (Ciulei I. şi colab., 1993).
Acţiune antioxidantă a unor saponine izolate (α-hederina,
hederasaponina-C, hederacolchisida-E, hederacolchisida-F) (Gulcin I. şi
colab., 2004).
Efect antiinflamator testat la extract crud saponinic şi extract saponinic
purificat a fost demonstrat şi comparat cu indometacinul (în inflamaţii acute
9
şi cronice). Extractele saponinice având 89,2% din efectul indometacinului
în inflamaţiile acute şi 66% în cele cronice (Suleyman H. şi colab., 2003).
Helleborus odorus Waldst. et Kit.
Specia nu a fost studiată, în comparaţie cu Helleborus niger, dar se
cunoaşte prezenţa glicozidelor cardiotonice şi a flavonoidelor. Partea
subterană are acţiune cardiotonică (Ciulei I. şi colab., 1993).
Lycopus europaeus L.
La aceată specie a fost demonstrată activitatea antibacteriană a
diterpenelor izolate din partea supraterană (Gibbons S. şi colab., 2003) şi un
efect pozitiv în tratamentul hipertiroidiei (Winterhoff H. şi colab., 1994,
Wagner H. şi colab., 1970, Pulatova T.P. şi colab., 1969).
Physalis alkekengi L.
De la această specie se folosesc fructele, mai ales ca diuretic uricolitic
şi laxativ (Ciulei şi colab., 1993).
Studiile făcute asupra P. alkekengi L. var. franchetii Mast au
demonstrat că extractul apos din fructe are un bun efect antineoplazic
împotriva carcinomului ascitei Ehrlich (Dornberger K., 1986).
Asupra principiilor active există încă incertitudini.
Solanum nigrum L.
Extractul etanolic din fructele uscate (Raju K. şi colab., 2003) dar şi
din partea supraterană a plantei verzi (Sultana S. şi colab., 1995) are acţiune
hepatoprotectoare. De asemenea, extractele alcoolice din fructe au proprietăţi
antitumorale, inhibând proliferarea celulelor tumorale (Son YO şi colab.,
2003).
Testarea extractelor etanolice realizate din partea supraterană a plantei
au demonstrat şi o toxicitate ridicată a acestora (Ahmed AH şi colab.,
1998), dar şi rolul citoprotector înaintea toxicităţii induse de gentamicină
10
(Prashanth Kumar V. şi colab., 2001). Unele studii pe animale au
demonstrat şi o potenţială acţiune supresoare neurologică (Perez RM. şi
colab., 1998).
Partea aeriană sub formă de pulbere sau extractul metanolic al acesteia
au o bună acţiune anntiulceroasă (Akhtar MS. şi colab., 1989).
Această specie mai are şi efect hipotensiv (Ye JR., 1984), putând
reprezenta o sursă de medicaţie antihipertensivă foarte bună, şi o activitate
asemănătoare acetilcolinei (de Melo AC şi colab., 1978).
Tribulus terrestis L.
S-a studiat acţiunea saponinelor în angina pectorală, demonstrându-se
un efect foarte bun în cardiopatia ischemică. Saponinele din Tribulus
terrestris determină dilatarea arterelor coronare şi o mai bună circulaţie a
sângelui la acest nivel (Chung Hsi şi colab., 1990, Seth SD şi colab., 1976).
Saponinele din T. terrestris din China au fost testate pe şoareci, analizele
demonstrând reducerea glucozei din sânge, dar şi a trigliceridelor şi a
colesterolului. Concluzia a fost că saponinele au determinat o reducere
considerabilă a glucozei din sânge (Li M. şi colab., 2002).
Extractul etanolic al fructelor a fost testat pe şoareci albi împotriva
litiazei urinare, determinându-se un important efect de protecţie împotriva
depunerilor de calculi (Anand R. şi colab., 1994); extractul apos obţinut de
la plante din India intervine în metabolismul oxalaţilor (Sangeeta D. şi
colab., 1994). Alte studii au demonstrat efectul diuretic şi contractil foarte
bun, comparat cu cel produs de Zea mays. Cercetările s-au desfăşurat
folosindu-se extract apos de fructe, respectiv de parte supraterană, de la
plante recoltate în Iraq (Al-Ali M. şi colab., 2003).
Alte studii au demonstrat că saponinele din Tribulus terrestris (s-au
folosit plante recoltate în Turcia) pot fi folosite cu succes în unele spasme
musculare, dar şi în colici (Arcasoy HB. şi colab., 1998).
11
Efectul afrodiziac a fost cercetat la plante recoltate în Asia (China,
India, Singapore) (Gauthaman K. şi colab., 2002, 2003, Adaikan PG. şi
colab., 2000).
Saponinele scad colesterolul LDL-c, TC (Chu S. şi colab., 2003) în
plasmă (Li M. şi colab., 2002) în hiperlipidemii alimentare induse. Un alt
efect al saponinelor din Tribulus terrestris este de inhibitor pe linia de celule
canceroase, alterând structura acestora şi determinând retracţia nucleelor
(Sun B. şi colab., 2002).
Extractul apos din partea supraterană are acţiune antihipertensivă
(Sharifi AM şi colab., 2003) dar şi acţiune antihelmintică (Deepak M. şi
colab., 2002).
Japonezii au pus în evidenţă efectul hepatoprotector pe care îl au două
noi lignanamide: Tribulusamida A şi B, acestea putând fi recomandate
pentru activitatea citoprotectoare a hepatocitelor (Li J.X. şi colab., 1998).
Oenothera biennis L.
S-a studiat acţiunea antiinflamatoare a uleiului obţinut din seminţele
speciei prin presare la rece (Knorr R. şi colab., 2004); acest ulei are şi un
potenţial foarte bun ca antioxidant, având un rol important în stresul oxidativ
celular în cazul dietelor bogate în acizi graşi saturaţi (De La Cruz JP. şi
colab., 1997).
Activitatea antifungică a fost analizată folosind acid galic izolat din
rădăcini (Shukla YN. şi colab., 1999). Un alt efect pe care uleiul de luminiţă
îl induce este determinat de capacitatea antitrombotică la endoteliu, reducând
trombogenicitatea subendotelială şi diminuând existenţa leziunilor vasculare
cauzate de dieta hiperlipemică sau heterogenică (Villalobos MA. şi colab.,
1998, De La Cruz JP. şi colab., 1999).
Uleiul de luminiţă comercial cunoscut ca uleiul Callanish (conţinând
acid gras polinesaturat omega-6) a fost investigat pentru abilitatea sa de
12
protecţie a mucoasei gastrice deoarece are un efect citoprotector folosit
înainte de acţiunea unor factori necrozanţi la acest nivel (al-Shabanah OA.,
1997).
Partea aeriană a plantei poate fi folosită şi în tratamentul deficienţei
renale cronice ca o completare (Bi ZQ. şi colab., 1992), iar prezenţa
oenoteinei A (un tanin hidrolizabil trimeric) determină şi o acţiune
antitumorală (Yoshida T. şi colab., 1991).
Introdus într-o combinaţie a fost eficient şi în tratamentul unor
hiperkeratoze (Ferrando J., 1986)
PARTEA a-II-a
CERCETĂRI PERSONALE
IV. SPECIILE DE PLANTE MEDICINALE DIN
DOLJ
Pentru cercetarea plantelor medicinale existente în judeţul Dolj am
recoltat plantele în perioada 1999-2005 şi le-am identificat. Pentru
identificarea şi verificarea acestor specii am folosit determinatoarele
plantelor superioare (Săvulescu Tr., 1960-1974, Beldie A., 1979, Ciocârlan,
1988, 2000).
Din cele 268 specii de plante folosite ca medicinale sunt 229 specii
spontane şi 39 cultivate. Speciile de plante medicinale aparţin la 79 familii
botanice, specii lemnoase sunt 48, iar cele ierboase sunt în număr de 220.
De la cele mai multe specii se foloseşte în terapeutică partea
supraterană (herba). Cunoaşterea plantelor medicinale dintr-o zonă permite
achiziţionarea lor cu scopul folosirii în terapeutică.
13
V. CERCETĂRI HISTO-ANATOMICE ASUPRA
UNOR SPECII MEDICINALE DIN JUDEŢUL DOLJ
Materialul vegetal folosit a fost recoltat la înflorire din jurul localităţii
Craiova. Conservarea materialului biologic s-a făcut cu ajutorul unui
amestec de alcool etilic, glicerol şi apă distilată, în proporţii egale sau într-o
soluţie de etanol 70%.
Am efectuat secţiuni transversale cu ajutorul briciului anatomic prin
rădăcini, tulpini supraterane şi subterane, frunze şi axul inflorescenţei de la
plantele enumerate mai jos.
Secţiunile au fost selectate, apoi supuse unui proces de clarificare,
utilizând o soluţie de hipoclorit de sodiu 10 % (apă de Javelle). Spălarea
succesivă a secţiunilor s-a realizat cu apă distilată pentru eliminarea
agentului de clarificare.
Colorarea secţiunilor a fost efectuată cu reactivul Genevez rezultat din
combinarea a două soluţii: roşu de Congo şi crizoidină, fucsină şi verde de
metil, respectiv verde de iod şi carmin alaunat. De asemenea, s-a folosit
soluţia Lugol (iod în iodura de potasiu) pentru punerea în evidenţă a
grăuncioarelor de amidon.
Soluţiile folosite la colorarea secţiunilor au fost obţinute după reţetele
cunoscute. (M. Andrei şi R. Paraschivoiu, 2003)
Secţiunile microscopice colorate şi fixate au fost analizate utilizând un
microscop binocular de tip Krüss (obiectivele 10, 20, 40), apoi fotografiate
cu ajutorul unui sistem Nikon alcătuit dintr-un microscop cu exponometru
automat tip AFX-DX, cameră foto FX-35DX şi cameră video SONY CCD-
Iris sau cu ajutorul unui sistem Soligor SR 350 adaptat la microscopul Krüss.
Materialul biologic folosit a fost colectat din împrejurimile Craiovei şi
se referă la următoarele specii, necercetate până în prezent:
V. 2. 1. Clematis vitalba L.
14
V. 2.2. Daucus carota L. subsp. carota
V.2.3. Consolida regalis S.F.Gray
V.2.4. Hedera helix L.
V.2.5. Helleborus odorus Waldst. et Kit.
V.2.6. Linaria vulgaris Miller
V.2.7. Lycopus europaeus L.
V.2.8. Physalis alkekengi L.
V.2.9. Solanum nigrum L.
V.2.10. Tribulus terrestris L.
V.2.11. Oenothera biennis L.
Am analizat din punct de vedere histo-anatomic organele vegetale de
la 11 specii de plante care prezintă acţiune farmacologică.
Cele 11 specii au fost secţionate transversal la nivelul părţii subterane
(rădăcină, rizom) şi la nivelul părţii supraterane (tulpină, frunză).
Datele rezultate în urma cercetării histo-anatomice sunt importante
pentru caracterizarea farmacognostică a produselor vegetale folosite de la
aceste specii.
Pentru evitarea utilizării unor substituenţi se pot folosi caracteristicile
structurilor organelor vegetale ale acestor specii.
Din punct de vedere practic, cunoaşterea histo-anatomică a speciilor
de plante medicinale ne ajută la o mai bună identificare, iar cele 11 specii
analizate în lucrare vor căpăta o importanţă crescută în urma descoperirilor
compoziţiei chimice şi a acţiunii acestora.
VI. CERCETAREA PULBERILOR UNOR
PRODUSE VEGETALE DE TIP HERBA
Pulberile vegetale sunt folosite pentru analiza microscopică a
produselor medicinale în vederea evitării impurificării acestora. Elementele
15
conţinute în pulberile vegetale constituie criterii de identificare în analiza
farmacognostică. În lucrare prezint pentru prima dată pulberi ale părţilor
supraterane de la speciile luate în studiu.
Cercetările din ultimul timp a speciilor de plante studiate şi în această
lucrare recomandă şi o cunoaştere a pulberilor produselor vegetale.
Au fost fotografiate şi studiate 11 pulberi vegetale.
VII. ANALIZA FITOCHIMICĂ PRELIMINARĂ A
PĂRŢILOR SUPRATERANE RECOLTATE DE LA
SPECII MEDICINALE DIN JUDEŢUL DOLJ
Materialul vegetal a fost reprezentat de părţile aeriene înflorite sau
ramuri cu frunze (în cazul plantelor lemnoase) de la speciile Consolida
regalis, Tribulus terestris, Oenothera biennis, Lycopus europaeus, Solanum
nigrum, Daucus carota subsp. carota, Hedera helix, Physalis alkekengi,
Taxus baccata. Recoltarea materialului vegetal a fost făcută în anul 2000 -
2005 din împrejurimile oraşului Craiova.
Separarea grupelor de principii active a fost efectuată prin extracţia
succesivă şi selectivă a produselor vegetale cu solvenţi de polarităţi diferite.
Produsele vegetale au fost extrase iniţial cu un solvent nepolar (eter etilic),
apoi cu un solvent polar (metanol) şi, în final, cu apă, obţinându-se trei
soluţii extractive:
▪ Soluţia extractivă eterică.
▪ Soluţia extractivă alcoolică.
▪ Soluţia extractivă apoasă.
A fost realizată analiza fitochimică preliminară asupra părţilor aeriene
de la speciile Consolida regalis, Tribulus terrestris, Oenothera biennis,
Lycopus europaeus, Solanum nigrum, Daucus carota subsp. carota, Hedera
helix, Physalis alkekengi, Taxus baccata.
16
Separarea grupelor de principii active s-a efectuat prin extracţia
succesivă şi selectivă a produselor vegetale cu solvenţi de polarităţi diferite:
eter etilic (solvent nepolar), metanol (solvent polar) şi, în final, cu apă.
În extractul eteric reacţii pozitive au fost la: ulei volatil, steroli,
triterpene, saponozide, carotenoide, acizi graşi, agliconi flavonici, cumarine,
alcaloizi.
Extractul alcoolic a dat reacţii pozitive pentru: tanin catehic, compuşi
reducători, cumarine, flavonozide, alcaloizi, aminoacizi, saponozide,
triterpene.
În extractul apos au fost identificate: poliuronide, compuşi reducători,
oze, saponozide, tanin catehic, alcaloizi.
Ca urmare a determinărilor preliminare asupra celor nouă fitoextracte
nu au fost identificate următoarele grupe de principii active: emodoli,
antocianozide, antracenozide, glicozide cardiotonice.
VIII. CERCETĂRI PRIVIND OBŢINEREA ŞI CARACTERIZAREA UNOR TINCTURI DIN
PARTEA SUPRATERANĂ A CÂTORVA SPECII MEDICINALE DIN JUDEŢUL DOLJ
Tincturile din partea aeriană (herba sau folium) au fost obţinute prin
percolare simplă conform F.R. X . S-a făcut caracterizarea tincturilor din
punct de vedere fizico-chimic: culoare, gust, miros, densitate relativă, indice
de refracţie, condiţii de calitate – conţinut în Fe, metale grele, reziduu la
evaporare, concentraţia în alcool. Am realizat tincturi din partea aeriană sau
frunze de la nouă specii. Tincturile realizate şi analizate au fost obţinute prin
percolare simplă conform FR X.
Caracteristice fizico-chimice ale tincturilor analizate au fost
asemănătoare privind aspectul, culoarea, mirosul şi gustul, dar diferite ca
17
densitate relativă, indice de refracţie, conţinut în alcool şi reziduu prin
evaporare. Fe [%] şi metale grele [%] nu au fost identificate în nici una
dintre tincturi. Procentul cel mai mare de reziduu rezultat prin evaporare îl
conţine tinctura din partea aeriană de la Daucus carota subsp. carota, iar cel
mai mic procent este la tinctura obţinută din Oenothera biennis (herba).
IX. TESTAREA MICROBIOLOGICĂ A UNOR
TINCTURI OBŢINUTE DIN PARTEA AERIANĂ A
UNOR SPECII DIN JUDEŢUL DOLJ
Materialul supus testării microbiologice a fost reprezentat de
tincturile obţinute din părţile aeriene de Consolida regalis, Tribulus terrestris,
Oenothera biennis, Lycopus europaeus, Solanum nigrum, Daucus carota
subsp. carota, Hedera helix, Physalis alkekengi, Taxus baccata, caracterizate
în capitolul anterior. Drept martor sau substanţă de referinţă a fost utilizat
alcoolul etilic, solventul folosit la prepararea tincturilor (Manolescu Mirela
şi colab., 1999, Ionescu Stoian St., Savopol E., 1977, Balş M., 1982).
Cercetările s-au efectuat pe 11 microorganisme bacteriene şi micotice
recoltate şi identificate prin diagnostic bacteriologic şi micologic clasic.
Acestea au provenit din produse biologice (sânge, urină, puroi, materii
fecale, exsudat faringian) prelevate de la pacienţi din ambulator sau
spitalizaţi. S-au izolat şi identificat: Staphilococcus aureus meticilino-
rezistent, Staphilococcus aureus meticilino-sensibil, Enterococcus,
Enterobacter aerogenes, Escherichia coli lactozo-pozitivă, Escherichia coli
lactozo-negativă, Salmonella cholerae suis, Klebsiella pneumoniae,
Pseudomonas aeruginosa (bacilul Piocianic), Proteus mirabilis, Candida
albicans.
Tulpinile de referinţă standard folosite pentru controlul de calitate
provenite de la Institutul Cantacuzino Bucureşti au fost: Staphilococcus
18
aureus ATCC 25923, Staphilococcus aureus ATCC 29213, Escherichia coli
ATCC 25922, Klebsiella pneumoniae ATCC 700603, Pseudomonas
aeruginosa ATCC 27853,Salmonella cholerae suis ATCC 10708, Candida
albicans ATCC 90028.
Testarea microbiologică am realizat-o folosind tincturi realizate din
partea aeriană a celor nouă specii cu alcool etilic de 70°.
Am testat atât acţiunea antibacteriană cât şi cea antimicotică.
În urma testelor realizate am identificat o acţiune foarte bună a tuturor
extractelor pe bacteriile gram-pozitive.
Acţiunea antimicotică este aproape inexistentă, numai tincturile din
Oenothera biennis şi Lycopus europaeus au avut o acţiune redusă.
Salmonella, Klebsiella, Pseudomonas şi Proteus prezintă rezistenţă la
acţiunea tincturilor testate.
X. CONCLUZII GENERALE
1. Plantele medicinale sunt folosite din cele mai vechi timpuri, iar
studiul lor a fost o preocupare permanentă a oamenilor de ştiinţă.
2. În organele vegetale ale plantelor medicinale sunt sintetizate şi
depozitate substanţe cu acţiune farmacodinamică (în unele situaţii şi
farmacotoxice) numite principii active.
3. Cele 11 specii asupra cărora s-au realizat cercetări în această lucrare
au fost în ultimii ani cercetate asupra compoziţiei chimice şi acţiunii
farmacodinamice.
4. În judeţul Dolj sunt 268 specii de plante folosite ca medicinale, din
care 229 specii spontane şi 39 cultivate, aceste specii fiind încadrate în 79
familii botanice.
5. Dintre speciile medicinale din judeţul Dolj sun specii lemnoase 48
şi ierboase 220.
19
6. De la cele mai multe specii se foloseşte în terapeutică partea
supraterană (herba).
7. Cunoaşterea plantelor medicinale dintr-o zonă permite
achiziţionarea lor cu scopul folosirii în terapeutică.
8. Am analizat din punct de vedere histoanatomic 11 specii de plante
medicinale, aceste fiind secţionate transversal la nivelul părţii subterane
(rădăcină, rizom) şi supraterane (tulpină, frunză).
9. Datele rezultate în urma cercetării histoanatomice sunt importante
pentru caracterizarea farmacognostică a produselor vegetale folosite de la
aceste specii, pentru evitarea utilizării unor substituenţi.
10. Din punct de vedere practic, cunoaşterea histoanatomică a
speciilor de plante medicinale ne ajută la o mai bună identificare a
produselor vegetale, iar cele 11 specii analizate în lucrare vor căpăta o
importanţă crescută în urma descoperirilor compoziţiei chimice şi a acţiunii
acestora.
12. Pulberile vegetale sunt folosite pentru analiza microscopică a
produselor medicinale în vederea evitării impurificării acestora, elementele
conţinute în pulberile vegetale constituie criterii de identificare în analiza
farmacognostică.
13. În lucrare prezint pentru prima dată pulberi ale părţilor supraterane
de la speciile luate în studiu, cercetările din ultimul timp a speciilor de plante
studiate şi în această lucrare recomandă şi o cunoaştere a pulberilor
produselor vegetale.
14. Am realizat analiza fitochimică preliminară asupra părţilor aeriene
de la speciile Consolida regalis, Tribulus terrestris, Oenothera biennis,
Lycopus europaeus, Solanum nigrum, Daucus carota subsp. carota, Hedera
helix, Physalis alkekengi, Taxus baccata.
20
15. Separarea grupelor de principii active s-a efectuat prin extracţia
succesivă şi selectivă a produselor vegetale cu solvenţi de polarităţi diferite:
eter etilic (solvent nepolar), metanol (solvent polar) şi, în final, cu apă,
identificând ulei volatil, steroli, triterpene, saponozide, carotenoide, acizi
graşi, agliconi flavonici, flavonozide, cumarine, alcaloizi, tanin catehic,
compuşi reducători, aminoacizi, saponozide, triterpene, poliuronide, oze.
16. Ca urmare a determinărilor preliminare asupra celor nouă
fitoextracte nu au fost identificate următoarele grupe de principii active:
emodoli, antocianozide, antracenozide, glicozide cardiotonice
17. Am realizat tincturi din partea aeriană sau frunze de la nouă specii,
tincturile realizate şi analizate au fost obţinute prin percolare simplă conform
FR X.
18. Caracteristice fizico-chimice ale tincturilor analizate au fost
asemănătoare privind aspectul, culoarea, mirosul şi gustul, dar diferite ca
densitate relativă, indice de refracţie, conţinut în alcool şi reziduu prin
evaporare, Fe [%] şi metale grele [%] nu au fost identificate în nici una
dintre tincturi.
19. Procentul cel mai mare de reziduu rezultat prin evaporare îl
conţine tinctura din partea supraterană de la Daucus carota subsp. carota, iar
cel mai mic procent este la tintura obţinută din Oenothera biennis (herba).
20. Testarea microbiologică am realizat-o folosind tincturi realizate
din partea aeriană a celor nouă specii cu alcool etilic de 70°, urmărind atât
acţiunea antibacteriană cât şi cea antimicotică.
21. În urma testelor realizate am identificat o acţiune foarte bună a
tuturor extractelor pe bacteriile gram-pozitive, acţiunea antimicotică este
aproape inexistentă, numai tincturile din Oenothera biennis şi Lycopus
europaeus au avut o acţiune redusă.
22. Salmonella, Klebsiella, Pseudomonas şi Proteus prezintă
rezistenţă la acţiunea tincturilor testate.
21
23. Cercetările pe care le-am realizat completează datele deja existente
asupra celor 11 specii de plante care cresc şi în judeţul Dolj, studiile recente
aducând numeroase date noi privind compoziţia chimică şi utilizările lor.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Al-Ali M., Wahbi S., Twaij H., Al-Badr A. (2003) – Tribulus
terrestris preliminary study of its diuretic and contractile effects and
comparison with Zea mays, Journal of Ethnopharmacology, 85(2-3):257-60.
2. Andrei M. (1997) - Morfologia generală a plantelor, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti.
3. Andrei M. (1978) - Anatomia plantelor, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
4. Andrei M., Paraschivoiu Roxana Maria (2003) -
Microtehnică botanică, Ed. Niculescu, Bucureşti.
5. Arimura T., Kojima-Yuasa A., Watanabe S., Suzuki M.,
Kennedy DO., Matsui-Yuasa I. (2003) – Role of intracellular reactive
oxygen species and mitochondrial dysfunction in evening primrose extract-
induced apoptosis in Ehrlich ascites tumor cells, Chemico-Biological
Interactions, 145(3):337-47.
6. Aslani MR., Movassaghi AR., Mohri M., Pedram M.,
Abavisani A. (2003) – Experimental Tribulus terrestris poisoning in sheep:
clinical, laboratory and pathological findings, Veterinary Research
Communications, 27(1):53-62.
7. Balş M. (1982) - Laboratorul clinic în infecţii, Ed. Medicală,
Bucureşti 259-273.
8. Bădescu C. (1998) – Istoria şi actualitatea plantelor
medicinale în Oltenia, teză de doctorat, Universitatea din Craiova, Facultatea
de Medicină.
22
9. Bedir E., Khan IA., Walker LA. (2002) – Biologically active
steroidal glycosides from Tribulus terrestris, Pharmazie, 57(7):491-3.
10. Bedir E., Kirmizipekmez H., Sticher O., Calis I. (2000) –
Triterpene saponins from the fruits of Hedera helix, Phytochemistry,
53(8):905-9.
11. Beer TM., El-Geneidi M., Eilers KM. (2003) – Docetaxel
(taxotere) in the treatment of prostate cancer, Expert Review of Anticancer
Therapy, 3(3):261-8.
12. Beike J., Karger B., Meiners T., Brinkmann B., Kohler H.
(2003) – LC-MS determination of Taxus alkaloids in biological specimens,
International Journal of Legal Medicine, 117(6):335-9.
13. Bejenaru Cornelia (2004) – Anatomical researches at the
species Daucus carota subsp. Carota (Apiaceae), Acta Horti Botanici
Bucurestiensis 31: 55-60.
14. Bejenaru Cornelia (2005) – Contributions to the anatomy of
the species Helleborus odorus Waldst. et Kit. (Ranunculaceae), Analele
Universităţii din Craiova, vol. X (XLVI), Seria Biologie, Horticultură,
Tehnologia produselor agricole, Ingineria mediului, 115-118.
15. Bejenaru Cornelia (2005) – Histo-anatomical aspects
concerning the species Clematis vitalba L. (Ranunculaceae), Analele
Universităţii din Craiova, vol. X (XLVI), Seria Biologie, Horticultură,
Tehnologia produselor agricole, Ingineria mediului, 119-122.
16. Bejenaru Cornelia (2005) – Date histo-anatomice asupra
speciei Solanum nigrum L. (Solanaceae), Perspective în practica
farmaceutică, Editura Universităţii din Oradea, 307-311.
17. Bejenaru Cornelia (2006) – Date histo-anatomice asupra
speciei Linaria vulgaris Miller (Scrophulariaceae), Craiova Medicală,
8(1):233-237.
18. Beldie A. (1979) - Flora României. Determinator ilustrat al
23
plantelor vasculare, vol. I-II, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti.
19. Bruneton J. (1993) - Pharmacognosie, Phytochimie, Plantes
médicinales, Lavoisier TEC&DOC, Paris.
20. Buzzini P., Pieroni A. (2003) – Antimicrobial activity of
extracts of Clematis vitalba towards pathogenic yeast and yeast-like
microorganism, Fitoterapia, 74(4):397-400.
21. Cai L., Wu Y., Zhang J., Pei F., Xu Y., Xie S., Xu D. (2001)
– Steroidal saponons Tribulus terrestris, Planta Meica, 67(2) : 196-8.
22. Chu S., Qu W., Pang X., Sun B., Huang X. (2003) – Effect of
saponin from Tribulus terrestris on hyperlipidemia, Zhong Yao Cai,
26(5) :341-4.
23. Ciocârlan V. (2000) - Flora ilustrată a României, Ed. Ceres,
Bucureşti, ed. a II-a.
24. Ciulei I., Grigorescu Em., Stănescu Ursula (1993) –
Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol. I-II, Ed. Medicală, Bucureşti.
25. Ciulei I., Istudor Viorica, Palade Madelena, Niculete Elena,
Gârd Cerasela (1995) - Analiza farmacognostică şi fitochimică a
produselor vegetale, vol. I, II, Ed. Tehnoplast Company, Bucureşti.
26. Conrad J., Dinchev D., Klaiber I., Mika S., Kostova I.,
Kraus W. (2004) – A novel furostanol saponin from Tribulis terrestris of
Bulgarian origin, Fitoterapia, 75(2):117-22.
27. De Combarieu E., Fuzzati N., Lovati M., Mercalli E. (2003)
– Furostanol saponins from Tribulus terrestris, Fitoterapia, 74(6) :583-91.
28. Deepak M., Dipankar G., Prashanth D., Asha MK., Amit A.,
Venkataraman BV. (2002) - Tribulosin and beta-sitosterol-D-glucoside,
the anthelmintic principles of Tribulus terrestris, Phytomedicine, 9(8),753-6.
29. Deng Y., Yang L., An SL. (2002) – Effect of Tribulus terrestris
L. decoction of different concentration on tyrosinase activity and the
proliferation of melanocytes, Di Yi Junyi Daxue Xuebao, 22(11):1017-9.
24
30. Gauthaman K., Adaikan PG., Prasad RN. (2002) –
Aphrodisiac properties of Tribulus terrestris extract (Protodioscin) in
normal and castrated rats, Life Sciences, 71(12):1385-96.
31. Gauthaman K., Ganesan AP., Prasad RN. (2003) – Sexual
effects of puncturevine (Tribulus terrestris) extract (protodioscin): an
evaluation using a rat model, Journal of Alternative & Complementary
Medicine, 9(2):257-65.
32. Gibbons S., Oluwatuyi M., Veitch NC., Gray AI. (2003) –
Bacterial resistance modifying agents from Lycopus europaeus,
Phytochemistry, 62(1):83-7.
33. Gislene Gf, Nascimento F, Juliana Locatelli, Paulo Fereitas
C, Giuliana Silva L. (2000) - Antibacterial activity of plant extracts and
phytochemicals on antibiotic resistant bacteria, Brasilian Journal of
Microbiology, Sao Paolo, 31(4).
34. Goina T., Constantinescu E., Ciulei I., Racz G., Grigorescu
Em., Petcu P. (1967) – Farmacognozie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
35. Gulcin I., Mshvildadze V., Gepdiremen A., Elias R. (2004) –
Antioxidant activity of saponins isolated from ivy: alpha-hedenin,
hederasaponin-C, hederacolchiside-E and hederacolchiside-F, Planta
Medica, 70(6):561-3.
36. Gurbuz I., Erdemoglu N., Yesilada E., Sener B. (2004) –
Anti-ulcerogenic lignans from Taxus baccata L., Zeitschrift fur
Naturforschung. Section C. Journal of Bioscieces, 59(3-4):233-6.
37. Hegnauer R. (1989) - Chemotaxonomie der Pflanzen, Band 8,
Birkhäuser Verlag, Basel-Boston-Berlin.
38. Heinrich M., Barnes Joanne, Gibbons S., Williamson A. M.
(2004) – Pharmacognosy and phytoterapy, Churchill Livingstone, Edinburg.
25
39. Hua H., Cheng M., Li X., Pei Y. (2002) – A new
pyrroloquinazoline alkaloid from Linaria vulgaris, Chemical &
Pharmaceutical Bulletin, 50(10):1393-4.
40. Hussein AA., Rodriguez B. (2000) – Isopimarane
diterpenoids from Lycopus europaeus, Journal of Natural Products,
63(3) :419-21.
41. Huang JW., Tan CH., Jiang SH., Zhu DY. (2003) –
Terrestrinins A and B, two new steroid saponins from Tribulus terestris,
Journal of Asian Natural Products Research, 5(4):285-90.
42. Ikeda T., Tsumagari H., Nohara T. (2000) – Steroidal
oligoglycosides from Solanum nigrum, Chemical & Pharmaceutical Bulletin,
48(7) :1062-4.
43. Ionescu Stoian St., Savopol E. (1977) - Extracte farmaceutice
vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 73-80.
44. Istudor Viorica (1998) – Farmacognozie. Fitochimie.
Fitoterapie, vol. I: Oze, ozide şi lipide, Ed. Medicală, Bucureşti.
45. Istudor Viorica (2001) – Farmacognozie. Fitochimie.
Fitoterapie, vol. II: Aetherolea, rezine, iridoide, principii amare, vitamine,
Ed. Medicală, Bucureşti.
46. Istudor Viorica (2005) – Farmacognozie. Fitochimie.
Fitoterapie, vol. III: Principii active azotate, Ed. Medicală, Bucureşti.
47. Kawai M., Yamamoto T., Makino B., Yamamura H., Araki
S., Butsugan Y., Saito K. (2001) – The structure of physalin T from
Physalis alkekengi var. franchetti., Journal of Asian Natural products
Research, 3(3):199-205, 2001.
48. Knorr R., Hamburger M. (2004) – Quantitative analysis of
anti-inflammatory and radical scavenging triterpenoid esters in evening
primrose oil, Journal of Agricultural & Food Chemistry, 52(11):3319-24.
26
49. Kohut ML., Thompson JR., Campbell J., Brown GA.,
Vukovich MD., Jackson DA., King DS (2003) – Ingestion of a dietary
supplement containing dehydroepianndrosterone (DHEA) and
androstenedione has minimal effect on immune function in middle-aged men,
Journal of the American College of Nutrition, 22(5):363-71.
50. Kostova I., Dinchev D., Rentsch GH., Dimitrov., Ivanova A.
(2002) – Two new sulfated furostanol saponons from Tribulus terrestris,
Zeitschrift fur Naturforschung – Section C – Bioscienses, 57(1-2):33-8.
51. Krause-Baranowska M. (2004) – Flavonoids from the genus
Taxus, Zeitschrift fur Naturforschung. Section C. Journal of Biosciences,
59(1-2):43-7.
52. Krause-Baranowska M., Wiwart M. (2003) – Antifungal
activity of biflavones from Taxus baccata and Ginkgo biloba, Zeitschrift fur
Naturforschung – Section C – Bioscienses, 58(1-2):65-9.
53. Kupeli E., Erdemoglu N., Yesilada E., Sener B. (2003) –
Anti-inflammatory and antinociceptive activity of taxoids snd lignans from
the heartwood of Taxus baccata L., Journal of Ethnopharmacology, 89(2-
3):265-70.
54. Li M., Qu W., Wang Y., Wan H., Tian C. (2002) –
Hypoglycemic effect of saponin from Tribulus terrestris, Zhong Yao Cai,
25(6):420-2.
55. Manolescu Mirela, Roşu Lucica, Ungureanu Anca (1999) -
Ghid Practic de microbiologie, Ed. Scorilo, Craiova, 58-60, 67-70, 98-99,
107-110.
56. Mertoglu-Elmas G. (2003) – Chemical components of
heartwood and sapwood of common Yew (Taxus baccata L.), Journal of
Environmental Biology, 24(4):489-92.
27
57. Mitscher LA, Leu RP, Bathala MS, Wu Wu-Nan, Beal JL,
White R. (2003) - Antimicrobial agents from higher plants.I: Introduction,
rational and methodology. Lloydia, 35:157-166.
58. Nikitin A.A., Pankova A. (1982) – Anatomiceskii atlas
poleznîh i nekotorîh iadovitîh rastenîi, Leningrad Nauka, Leningradskoe
Otdelenie.
59. Oniga Ilioara (2001) – Farmacognozie. Alcaloizi, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.
60. Oniga Ilioara, Benedect Daniela, Hanganu Daniela (2003) -
Analiza chimică a produselor naturale medicinale, Ed. Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 9-23.
61. Pop I., Hodişan I., Mititelu D., Lungu Lucia, Cristurean I.,
Mihai Gh. (1983) - Botanică sistematică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
62. Popescu H. (1984) - Resurse medicinale în flora României, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca.
63. Popescu H. (1985) – Medicamente de biosinteză şi extracţie,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
64. Popescu H., Grecu Lucia, Cioacă Cristina, Roşca M. (1981)
- Analiza chimică a produselor naturale medicinale, Lito I.M.F. Cluj-
Napoca.
65. Prashanth Kumar V., Shashidhara S., Kumar MM.,
Sridhara BY. (2001) – Cytoprotective role of Solanum nigrum against
gentamicin-induced kidney cell (Vero cells) damage in vitro, Fitoterapia,
72(5):481-6.
66. Raju K., Anbuganapathi G., Gokulakrishnan V., Rajkapoor
B., Jayakar B., Manian S. (2003) – Effect of dried fruits of Solanum nigrum
LINN against CC14-induced hepatic damage in rats, Biological &
Pharmaceutical Bulletin, 26(11):1618-9.
28
67. Rugină Rodica, Toma C. (1989) – Recherches histo-
anatomiques sur quelques plantes medicinales de la famille des Composees
(I), An. Şt. Univ. Iaşi, s. II a (Biol.), XXXV:15-19.
68. Rugină Rodica, Toma C. (1993) – Recherches histo-
anatomiques sur quelques plantes medicinales (II), Solanacees et
Scrophulariacees, Mem. Secţ. Şt. Acad. Rom., XIV, 1-4:143-154,
Bucureşti.
69. Rugină Rodica, Toma C. (1991) – Recherches histo-
anatomiques sur quelques plantes medicinales (III), Rosacee, An. Şt. Univ.
Iaşi, s. II a (Biol.), XXXVII:43-54.
70. Rugină Rodica, Toma C. (1992) – Anatomical researchs on
some medicinal plants (IV), Plantaginaceae and Caryophyllaceae, An. Şt.
Univ. Iaşi, s. II a (Biol.), XXXVIII:5-14.
71. Rugină Rodica, Toma C. (1995) – Recherches histo-
anatomiques sur quelques plantes medicinales (V), Labiatae, An. Şt. Univ.
Iaşi, s. II a (Biol.), XLI:17-22.
72. Săvulescu Tr. (1960-1974) - Flora RPR – RSR, Ed. Academiei,
Bucureşti.
73. Senanayake SP., Shahidi F. (2002) – Structured lipids via
lipase-catalyzed incorporation of eicosapentaenoic acid into borage (Borago
officinalis L.) and evening primrose (Oenothera biennis L.) oils, Journal of
Agricultural & Food Chemistry, 50(3):477-83.
74. Şerbănescu-Jitariu Gabriela, Toma C. (1980) – Morfologia şi
anatomia plantelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
75. Sharifi AM., Darabi R., Akbarloo N. (2003) – Study of
antihypertensive mechanism of Tribulus terrestris in 2K1C hypertensive
rats: role of tissue ACE activity, Life Sciences, 73(23):2963-71.
29
76. Shukla YN., Srivastava A., Kumar S., Kumar S. (1999) –
Phytotoxic and antimicrobial constituents of Argyreia speciosa and
Oenothera biennis, Journal of Ethnopharmacology, 67(2):241-5.
77. Son YO., Kim J., Lim JC., Chung Y., Chung GH., Lee JC.
(2003) – Ripe fruit of Solanum nigrum L. inhibits cell growth and induces
apoptosis in MCF-7 cell, Food & Chemical Toxicology, 41(10):1421-8.
78. Suleyman H., Mshvildadze V., Gepdiremen A., Elias R.
(2003) – Acute and chronic anti-inflammatory profile of the ivy plant,
Hedera helix, in rats, Phytomedicine, 10(5):370-4.
79. Sun W., Gao J., Tu G., Guo Z., Zhang Y. (2002) – A new
steroidal saponin from Tribulus terrestris Linn, Natural Produc Letters,
16(4):243-7.
80. Toma C., Gociu Zoe, Pătraşcu Adriana, Ene Paula (1970) –
Contribuţii la studiul histo-anatomic şi chimic al frăsinelului (Dictamnus
albus L.), Lucr. St. Inst. Ped. Galaţi, IV:227-237.
81. Toma C., Rugină Rodica (1998) - Anatomia plantelor
medicinale. Atlas, Ed. Academiei României, Bucureşti.
82. Toma C., Gostin Irina (2000) - Histologie, Ed. Junimea, Iaşi.
83. Tremblay S., Soucy C., Towers N., Gunning PJ., Breau L.
(2004) – Characterization of an abeo-taxane: brevifoliol and derivatives,
Journal of Natural Products, 67(5):838-45.
84. Trute A., Gross J., Mutschler E., Nahrstedt A. (1997) – In
vitro antispasmodic compounds of the dry extract obtained from Hedera
helix, Planta Medica, 63(2):125-9.
85. Vessal M., Rasti M., Kooshesh F. (1996) – Modulation of the
pituitary and basomedial hypothalamic lyssyl-aminopeptidase activities be
beta-estradiol and/or an aqueous of Physalis alkekengi fruits, Comparative
Biohemistry & Physiology. Part B, Biochemistry & Molecular Biology,
115(2):267-71.
30
86. Villalobos MA., De La Cruz JP., Martin-Romero M.,
Carmona JA., Smith-Agreda JM., Sanchez de la Cuesta F. (1998) –
Effect of dietary supplementation with evening primrose oil on vascular
trombogenesis in hyperlipemic rabbits, Thrombosis & Haemostasis,
80(4):696-701.
87. Wagner H., Aurnhammer G., Horammer L., Farkas L.
(2002) – Investigations on the glycosides of acacetin II. Note on the identity
of acacetin from Robinia pseudoacacia L. with linaria from Linaria vulgaris
Mill., Chemische Berichte, 102(4):1445-6.
88. Wettasinghe M., Shahidi F., Amarowicz R. (2002) –
Indentification and quantification of low molecular weigh phenolic
antioxidants in seeds of evening primrose (Oenothera biennis L.), Journal of
Agricultural & Food Chemistry, 50(5):1267-71.
89. Xu YX., Chen HS., Liang HQ., Gu ZB., Liu WY., Leung
WN., Li TJ. (2000) – Three new saponins from Tribulus terrestris, Planta
Medica, 66(6):545-50.
90. Xu YJ., Xie SX., Zhao HF., Han D., Xu TH., Xu DM. (2001)
– Studies on the chemical constituents from Tribulus terrestris, Yao Hsueh
Hsueh Pao – Acta Pharmaceutica Sinica, 36(10):750-3.
91. *** (1993) - Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Ed. Medicală,
Bucureşti.
31