riscurile acoperite prin the risks covered by medical ... peptan.pdf · unui act de malpraxis...

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2014

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014

57

RISCURILE ACOPERITE PRIN

ASIGURAREA DE MALPRAXIS

MEDICAL

Rodica PEPTAN*

Abstract: Asigurarea de malpraxis medical este o asigurare de răspundere civilă eminamente profesională care priveşte toate tipurile de tratamente medicale ce se efectuează în specialitatea şi în competenţa profesională a asiguratului şi în gama de servicii medicale oferire de unităţile de profil. Malpraxisul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice - art. 642 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006.

Cuvinte cheie: malpraxis medical, personal

medical, răspundere civilă, risc asigurat

1. Consideraţii generale privind

asigurarea de răspundere civilă medicală

Asigurarea obligatorie a personalului medical a fost reglementată în Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost abrogată prin Legea nr.180/2007 şi introdusă în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În prezent, asigurarea de răspundere medicală se este supusă unei reglementări ample1 prin Legea nr. 95/2006, care, în Titlul XV - Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice, cuprinde norme speciale în raport de prevederile noului Cod civil.

Asigurarea de malpraxis medical este

THE RISKS COVERED BY MEDICAL

MALPRACTICE INSURANCE

Rodica PEPTAN**

Abstract: Compulsory insurance of medical staff is an insurance of civil relating to all types of medical treatments that are performed in the specialty and professional competence of the insured and the range of medical services offered by medical specialized units. The malpractice is the professional error committed in the exercise of the medical or medical-pharmaceutical act, generating of damages for the patient, involving civil liability of the medical staff and of the provider of medical, sanitary and pharmaceutical products and services- art. 642 of Law. No. 95/2006. Key words: compulsory insurance, medical staff, civil liability, the insurances risks.

1. General considerations concerning medical civil liability Compulsory insurance of the medical staff was regulated by Law no. 136/1995 concerning insurance and reinsurance in Romania, which was repealed by Law no.180/2007 and introduced by Law no. 95/2006 concerning the reform in health care domain. Currently, medical liability insurance is subject to extensive26 regulation by Law. 95/2006, which in Title XV - Civil liability of medical staff and medical sanitary and pharmaceuticals products and services provider, contains special rules in relation to the provisions of the new Civil Code. The medical malpractice insurance is a tort insurance, what means that in addition to, shall apply also regulation from the Civil Code relating to liability for

* Lect. univ. dr., Departamentul Ştiinţe Juridice, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu ** University Lecturer, PhD, Department of Juridical Sciences, Faculty of International Relations, Law and Administrative Sciences “Constantin Brâncuşi” University of Tg-Jiu



58

o asigurare de răspundere civilă delictuală, ceea ce înseamnă că, în completare, se vor aplica şi reglementările din dreptul civil relative la răspunderea pentru fapta proprie şi celelalte norme legale cu incidenţă în materie.

În cadrul dreptului asigurărilor, asigurarea de malpraxis medical este o asigurare de răspundere civilă2 eminamente profesională3 care priveşte toate tipurile de tratamente medicale ce se efectuează în specialitatea şi în competenţa profesională a asiguratului şi în gama de servicii medicale oferire de unităţile de profil.

Asigurarea de malpraxis medical este o asigurare obligatorie, impusă de lege4 personalului medical care acordă asistenţă medicală, în sistemul public şi/sau privat, într-o locaţie cu destinaţie specială pentru asistentă medicală, precum şi atunci când aceasta se acordă în afara acestei locaţii, ca urmare a unei cereri exprese din partea persoanei sau persoanelor care necesită această asistenţa ori a unui terţ care solicita această asistenţa pentru o persoană sau mai multe persoane care, din motive independente de voinţa lor nu pot apela ele însele la aceasta asistenta - potrivit art. 656 din Lg. nr. 95/2006, care va încheia o asigurare de malpraxis pentru cazurile de răspundere civilă profesionala pentru prejudicii cauzate prin actul medical.

Malpraxisul este eroarea profesională5 săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice - art. 642 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006.

Contractul de asigurare de răs-pundere civilă medicală este contractul dintre contractantul asigurării şi asigurător6, prin care primul se obligă, în principal, la plata primei de asigurare, iar cel de-al doilea, să acopere prejudicial cauzat prin exercitarea unui act de malpraxis medical, acordarea unei asistenţe medicale neadecvate, precum

own deed and other legal norms with incidence in this matter. In the law of insurance, compulsory insurance of medical staff, compulsory medical insurance of civil liability27 is a purely professional28 insurance of civil liability relating to all types of medical treatments that are performed in the specialty and professional competence of the insured and the range of medical services offered by medical specialized units. The insurance of civil liability is compulsory insurance, imposed by law29 to the medical staff who gave medical attention in the public and / or private, in a special destination location for medical assistance and also when it is given outside of this location as a result of an express request from the person or persons requiring this assistance or of a third party who request the assistance for a person or several people who, for reasons independent of their will can not call themselves this assistance - according to art. 656 of Law. No. 95/2006, which will conclude a malpractice insurance for the cases of professional civil liability for damages caused by medical act. The malpractice is the professional error30 committed in the exercise of the medical or medical-pharmaceutical act, generating of damages for the patient, involving civil liability of the medical staff and of the provider of medical, sanitary and pharmaceutical products and services- art. 642 of Law. No. 95/2006. Insurance contract of medical civil liability is the contract between the contractor of the insurance and the insurer31, in which first is essentialy obliged to pay the insurance premium and the second to cover the damage caused by the exercise of act of medical malpractice, providing an inadequate medical assistance, but also those arising from the denial of providing medical assistance, though it was requested or the condition of



59

şi cele izvorâte din refuzul acordării asistenţei medicale deşi a fost solicitată ori starea în care se afla pacientul impunea intervenţia medicală.

Contractantul asigurării este, de regulă, chiar asiguratul (persoana din cadrul personalului medical), dar acesta poate fi şi o altă persoană7, de exemplu, unitatea spitaliceasca furnizoare de servicii şi asistenţa medicală, care încheie contractul pentru fiecare persoană din cadrul personalului medical, aceasta din urmă având calitatea de beneficiar al asigurării.

Personalul medical este medicul, medicul dentist farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medicale - art. 642 din Lg. nr. 95/2006.

2. Principalele obligaţii ale

personalului medical Obligaţiile legale ale personalului

medical sunt reglementate, în principal, de Lg. nr. 95/2006. În afară obligaţiilor legale, personalul medical trebuie să îndeplinească şi obligaţiile contractuale rezultate din convenţiile încheiate de unitatea spitalicească sau farmaceutică cu pacientul8.

Activitatea profesională a medicilor este subordonată şi Codului de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din Romania9, iar asistentul medical şi moaşa se supune, în exercitarea profesiei, şi Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România.

Întreaga activitate profesională a personalului medical este guvernată de principiile fundamentale cuprinse în aceste coduri deontologice10

2.1. Obligaţia medicului/medicului dentist, asistentului medical/moaşei de a accepta pacientul în situaţii de urgenţi când lipsa asistenţei medicale poate pune în pericol in mod grav şi ireversibil sănătatea sau viaţa pacientului - art. 652 alin. 3, Lg. nr. 95/2006.

Prin excepţie, legea dispune expres (art. 654 alin. 2, Lg. nr. 95/2006) că medicul

the patient required medical intervention. The contractor of the insurance is usually, the own insured, but it may be another person32, for example, the medical unit providing services and medical assistance, who concludes the contract for each person of the medical staff, the latter having the quality of beneficiary of the insurance. The medical staff is the doctor, the dentist, the pharmacist, the nurse and the midwife providing medical services - art. 642 of Law no. 95/2006. 2. The main obligations of the medical staff The legal obligations of medical staff are governed primarily by the law. No. 95/2006. Besides these legal obligations, health care staff need to fulfill contractual obligations resulting from agreements concluded by the pharmaceutical unit or hospital with the patient33.

The professional activity of doctors is subordinated also to the Code of Medical Ethics of the Medical College of Romania34, and nurses and midwives are subjected in the exercise of the profession, to the Code of Ethics and Conduct of general nurse, midwife and nurse in Romania.

The entire medical staff professional activity is governed by the fundamental principles contained in the deontological codes35. 2.1. The obligation of the doctor / dentist, nurse / midwife to accept the patient in emergency cases, when the lack of medical care may seriously and irreversibly the health endanger the health or life of the patient - art. 652 para. 3 Law. 95/2006. As an exception, the law expressly provides (art. 654 para. 2 Law. No. 95/2006) that the doctor can refuse providing medical assistance in situations referred in art. 653 para. 1 letter c) of Law.,



60

poate refuza asigurarea asistenţei medicale în situaţiile menţionate la art. 653 alin. 1 lit. c) din Lg., respectiv: atunci când pacientul este trimis altui medic furnizând toate datele medicale obţinute, care justifica asistenţa altui medic cu competenţe sporite şi atunci când pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.

Prima situaţie de excepţie justifică refuzul acordării asistenţei medicale atât din perspectiva interesului pacientului, care va beneficia de o asistenţa/îngrijiri medicale la un nivel mai ridicat, cât şi din perspectiva interesului prestatorului/furnizorului de servicii medicale, pentru care intervine răspunderea răspund faţa de pacient, dacă îşi depăşeşte limitele competenţei profesionale.

2.2. Obligaţia de a nu-şi depăşi limitele competenţei profesionale. În acest sens, legiuitorul dispune că personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competentei, cu excepţia cazurilor de urgenţa în care nu este disponibil personalul medical ce are competenţa necesară - art. 642 al. 4 din Lg. nr. 95/2006.

Deşi excepţiile legale impun o aplicare limitată la ipoteza expres precizată, aici - cazurile de urgenţa în care nu este disponibil personalul medical ce are competenţa necesară11, considerăm că aceeaşi excepţie exoneratoare de răspundere se impune, pentru identitate de raţiune, şi situaţiei în care personalul medical cu competenţa necesară nu există în acea unitate spitalicească, iar starea pacientului nu permite transportul său la o altă unitate spitalicească.

Şi situaţia în care pacientul manifesta o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic îndreptăţeşte medicul să refuze asigurarea asistenţei medicale. Exonerarea de răspundere operează, însă, numai dacă această atitudine a pacientului este deliberată, ca manifestare obişnuită a sa sau ca manifestare conştientă, liberă, nedeterminată de starea de sănătate fizică sau

e.g.: when the patient is sent to another doctor providing all medical information obtained, which justified the assistance of another doctor with enhanced competences and then when patient has a hostile attitude and / or irreverent to the doctor. The first exceptional case justifies the denial of providing medical assistance from both the perspective of the patient's interest, that will benefit from a medical assistance / medical care at a higher level and in terms of interest of the supplier /provider of medical services for which intervenes the liability toward the patient if he exceeds the limits of his professional competence. 2.2. The obligation to not exceed the limits of professional competence. In this respect, the legislator disposes that medical staff has civil liability for damages caused in practice of the profession and when they exceed the limits of competence, unless emergency cases in which the medical staff that is competent is not available - art. 642 para. 4 of Law. No. 95/2006. Although legal exceptions require limited application to the hypothesis express mentioned here - the emergency cases in which it is not available the medical staff who has necessary competence36, we believe that the same exception of exemption from liability is imposed, to the situation in which the medical staff with necessary competence is not in the hospital unit and the patient's condition does not permit his transport to another hospital unit. Also the situation in which the patient manifests a hostile attitude and / or irreverent to the doctor entitles the doctor to refuse providing medical assistance. Exemption from liability operates, but only if the patient's attitude is deliberate, undetermined by physical or mental state of health or other external influence over the will (for example, alcohol, hypnotics, narcotic substances, etc.)



61

psihică ori de altă influenţa externă asupra voinţei (de exemplu, alcool, substanţe stupefiante, hipnotice, ş.a.)

2.3. Obligaţia acordării asistenţei medicale/îngrijirilor de sănătate. Medicul, asistentul medical/moaşa, angajaţi ai unei instituţii furnizoare de servicii medicale, au obligaţia acordării asistenţei medicale/îngrijirilor de sănătate, pacientului care are dreptul de a primi îngrijiri medicale şi de sănătate în cadrul instituţiei, potrivit reglementărilor legale - art. 654 alin. 1.

Neîndeplinirea acestei obligaţii esenţiale, de serviciu, nu angajează răspunderea personalului medical în acele cazuri determinate expres de lege.

Obligaţia de acordare a asistenţei medicale/îngrijirilor de sănătate există faţă de o persoană doar dacă aceasta a fost acceptată în prealabil ca pacient – art. 652 alin. 1 din Lg. nr. 95/2006.

Dreptul de opţiune de a accepta sau nu pacientul nu este unul discreţionar, nelimitat. Aşa cum am arătat mai sus, medicul/medicul dentist, asistentul medical/moaşa este obligat să accepte pacientul în situaţii de urgenţă, când lipsa asistenţei medicale poate pune în pericol în mod grav şi ireversibil sănătatea sau viaţa pacientului12 în condiţiile în care: asistenţa/îngrijirea medicală nu necesită competenţe sporite şi pacientul nu manifestă în mod deliberat o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.

Medicul/medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu pot refuza să acorde asistenţa medicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi orientare sexuală sau de alte criterii de discriminare interzise prin lege - art. 62 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006.

Întreruperea asistentei medicale/îngrijirilor de sănătate poate interveni în cazurile şi cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege (art. 653 alin. 1, Lg. nr. 95/2006). Atunci când medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa au acceptat pacientul, relaţia poate fi întreruptă: 1) odată cu vindecare bolii; 2) de către

2.3. The obligation of providing medical assistance / health care. The doctor, nurse / midwife, employees of institutions offering medical services are required to provide medical assistance / health care, to the patient who has the right to receive medical and health care inside of the institution, according to legal regulations - art. 654 para. 1 The failure to comply this essential obligation of service, does not hire the liability of the medical staff in those cases determined by law. The obligation to provide medical assistance / health care exists towards a person only if he has been accepted as patient previously - art. 652 para. 1 of Law No. 95/2006. The right of option to accept or not the patient is not discretionary, unlimited. As we have already shown above, the doctor /dentist, nurse/ midwife is obliged to accept the patient in emergency situations, when the lack of medical care may seriously and irreversibly endanger the health or life of the patient37 in conditions in which : medical assistance / medical care does not require enhanced competences and patient does not manifest deliberately hostile and / or irreverent attitude to the doctor. The doctor / dentist, nurse / midwife can not refuse to grant medical assistance / health care because of ethnic, religious criteria and sexual orientation or other criteria of discrimination prohibited by law - art. 62 para. 2 of Law no. 95/2006. The interruption of medical assistance/ health care could intercede in circumstances and conditions laid down by law (art. 653 para. 1 of Law. No. 95/2006). When the doctor, dentist, nurse / midwife accepted the patient, the relationship can be terminated: 1) with healing of the disease; 2) by the patient; 3) by the doctor in the following situations: when the patient is sent to another doctor, providing all medical information obtained, which are



62

pacient; 3) de către medic, în următoarele situaţii: când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite; pacientul manifesta o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasa faţa de medic.

Pentru a opera întreruperea relaţiei de asistenţă medicală, respectiv de acordare a îngrijirilor de sănătate, medicul va notifica pacientului în situaţia prevăzută la punctul 3) dorinţa terminării relaţiei, înainte cu minim cinci zile pentru ca acesta să găsească o alternativă, doar în măsura în care acest fapt nu pune în pericol starea sănătăţii pacientului - art. 653 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006.

2.4. Obligaţia de diligentă şi prudenţă13 în exercitarea profesiei are rangul de principiul prevăzut expres în Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din Romania (CDM)14 şi desprins din art. 655 al Lg. nr. 95/2006, potrivit căruia, în acordarea asistenţei medicale/îngrijirilor de sănătate, personalul medical are obligaţia aplicării standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, sau în lipsa acestora, standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective.

Abaterile de la standardele terapeutice stabilite prin ghiduri de practică sau recunoscute de comunitatea medicală constituie asistenţă medicale neadecvate astfel cum este definita de art. 658 alin. 1 din Lg. nr. 95/2006, deci îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate în exercitarea profesiei medicale.

2.5. Obligaţia de informare şi de obţinere a consimţământului pacientului

Pentru a fi supus la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament, cu potenţial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către medic, medic dentist asistent medical/moaşa, pacientului i se solicită acordul scris - art. 649 din Lg. nr. 95/2006.

Tot astfel, art.11 din Codul de

justifying the assistance of another doctor with enhanced competences; patient manifests a hostile attitude and / or irreverent toward the doctor. To operate the interruption of medical assistance relationship, respectively of providing health care, the doctor will notify the patient in the situation described in point 3) the desire of finishing the relationship, before at least five days for him to find an alternative, only in the measure that this does not endanger the health of the patient - art. 653 para. 2 of Law. No. 95/2006. 2.4. The obligation of diligence and prudence38 in the exercise of profession is ranked as principle expressly provided in the Code of Medical Deontology of the Medical College of Romania (CMD)39 and detached from art. 655 of Law. No. 95/2006, under which in providing the medical assistance / health care, medical staff has the obligation of applying of the therapeutic standards set by the specialty practice guidelines, approved at national level or in their absence, of the recognized standards by the medical community of that specialty. Deviations from medical standards established by practice guidelines or recognized by the medical community constitute inadequate medical assistance as defined by art. 658 para. 1 of Law. No. 95/2006, so improper fulfillment of the obligations undertaken in the exercise of medical profession. 2.5. The obligation to inform and of obtaining the consent of the patient To be subjected to methods of prevention, diagnosis and treatment, with the potential risk to the patient, after explanation them by the doctor, dentist nurse / midwife, the patient written consent is required - art. 649 of Law. No. 95/2006. Similarly, article 11 of the Code of Medical Deontology of the Medical College of Romania - (Granting and withdrawal of consent) provides that (1)



63

deontologie medicală al Colegiului Medicilor din Romania - (Acordarea și retragerea consimțământului) prevede că (1) Orice intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză. (2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată. (3) Dispozițiile privind retragerea consimțământului sunt valabile și în ceea ce privește consimțământul exprimat, în condițiile legii, de altă persoană sau instituție decât persoana respectivă.

Pentru obţinerea acordului scris al pacientului15, medicul medicul dentist, asistentul medical, moaşa sunt datori să prezinte pacientului informaţii la un nivel ştiinţific rezonabil pentru puterea de înţelegere a acestuia cu privire la diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului - art. 649 alin. 3 din Lg. nr. 95/2006.

Dând expresie drepturilor pacienţilor16, medicul are obligaţia prealabilă de informare a acestora ce este reglementată şi de CDM potrivit căruia, medicul va solicita și va primi consimțământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptățită să-și dea acordul cu privire la intervenția medicală a primit informații adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general acceptate de societatea medicală. Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată și raportata la persoana care urmează să-și manifeste consimțământul17.

Capacitatea de a consimţi. Atunci când un major nu are, datorită unui handicap mintal, unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei

Any intervention in the health field can not be made until after the person concerned has given free and informed consent in knowingly. (2) In the same circumstances, consent may be withdrawn at any time by the subject. (3) The provisions on withdrawal of consent shall be valid in terms of their consent, under law, by another person or institution than the individual. To obtain the written consent of the patient40, the doctor, dentist, nurse, midwife are obliged to present to the patient information with a reasonable scientific level for his power of understanding on the diagnosis, the nature and purpose of treatment, the risks and consequences of the proposed treatment, the viable alternatives of treatment, the risks and consequences, the prognosis of the disease without treatment application - art. 649 para. 3 of Law. No. 95/2006.

Given expression to the patient’s rights41 the doctor has treliminary obligation to inform the patient, information which is also regulated by CMD, according to which the doctor will request and receive consent only after, in advance, the respective person or that entitled to give consent to medical intervention received adequate information about the purpose and nature of the intervention, as well as the consequences and risks predictable and generally accepted by the medical society. If possible, the doctor will pursue that the information is appropriate and reported to person who is about to manifest the consent42.

Capacity to consent. When a major does not have, due to a mental disability, a disease or a similar reason, the ability to consent to an intervention, this can not be done without the accord of the representative or without the authorization of an authority or a person or court designated by law43. When, according to the law, a minor



64

autorități sau a unei persoane ori instanțe desemnate prin lege18.

Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorități sau a unei alte persoane ori instanțe desemnate prin lege. Medicul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a minorului, și numai strict în interesul acestuia, poate lua în considerare și părerea minorului19.

Potrivit art. 651 Lg. nr. 95/2006, vârsta legală pentru exprimarea consimţământului informat este de 18 ani. Minorii îşi pot exprima consimţământul în absenţa părinţilor sau reprezentantului legal, în următoarele cazuri:

a) situaţii de urgenţă, când părinţii sau reprezentantul legal nu pot fi contactaţi, iar minorul are discernământul necesar pentru a înţelege situaţia medicală în care se află;

b) situaţii medicale legate de diagnosticul şi/sau tratamentul problemelor sexuale şi reproductive, la solicitarea expresă a minorului în vârstă de peste 16 ani. Lipsa consimțământului în situații de urgență. Atunci când, datorită unei situații de urgență, nu se poate obține consimțământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenție indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătății persoanei vizate20. În interesul pacientului, sunt valabile și vor fi luate în considerare autorizările și dorințele exprimate anterior cu privire la o intervenție medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenții, nu este într-o stare care să îi permită să își exprime voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune și o repetabilitate specifică21.

Potrivit art. 651 alin. 2 Lg. nr. 95/2006 dispune că atunci când reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiată nu poate fi contactată, medicul, asistentul medical/moaşa pot solicita

does not have the capacity to consent to an intervention, this can not be done without the accord of his representative, the authorization of an authority or other persons or courts designated by law. The doctor, according to the age and maturity of the child, and only strictly in his interest can take into account also the opinion of the minor44. According to art. 651 of Law. No. 95/2006, the legal age to express informed consent is 18 years. Minors may express their consent in the absence of parents or legal representative, in the following cases: a) emergency situations when parents or legal representative can not be contacted, and the child has the discernment to understand the medical situation in which he is; b) medical situations related to the diagnosis and / or treatment of sexual and reproductive issues, at the express request of the minor over the age of 16 years. Lack of consent in emergency situations. When, due to an emergency situation, can not be obtained proper consent, it shall proceed immediately to any intervention of medically indispensable health benefits to the person concerned45. In the interest of the patient, are valid and will be considered previously authorizations and expressed wishes relating to a medical intervention by a patient who, at the time of the new intervention, is not in a state that will allow him to express his will or by its nature the medical act has a sequence and a specific repetition46. According to art. 651 para. 2 of Law. No. 95/2006 provides that when the legal representative or the nearest relative can not be contacted, the doctor, nurse / midwife may request authorization to perform the medical act to the guardianship authority or act without consent in emergency situations, when the time to expressing agreement would endanger irreversibly the health and life of the



65

autorizarea efectuării actului medical autorităţii tutelare sau pot acţiona fără acordul acesteia în situaţii de urgenţă, când intervalul de timp până la exprimarea acordului ar pune în pericol, în mod ireversibil, sănătatea şi viaţa pacientului.

Excepţiile fiind expres prevăzute de lege sunt limitative şi-şi vor găsi aplicare doar în cazurile avute în vedere de norma legală (art. 650 Lg. nr. 95/2006).

2.6. Obligaţia de a păstra secretul profesional poate atrage răspunderea civilă în cazul neîndeplinirii sale.

Medicul are obligaţia de a păstra secretul profesional și va acționa în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la respectul vieții sale private din punct de vedere al informațiilor referitoare la sănătatea sa (art.17 CDM), inclusiv față de membrii familiei persoanei respective, şi chiar şi atunci când persoana a încetat să-i fie pacient sau a decedat (art.18 CDM).

La solicitarea persoanei în cauză, orice informație deținută cu privire la starea sa de sănătate a va fi furnizată acesteia sau persoanei desemnate de aceasta (art.19 CDM).

Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieții sale private din punct de vedere al informațiilor referitoare la sănătate sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege (art.20 CDM).

3. Cazurile de răspundere civilă a

personalului medical 3.1. Actul de malpraxis medical

constituie un caz de răspundere a personalului medical, aşa cum rezultă din reglementarea Lg. nr. 95/2006 care instituie obligaţia asigurătorului de a acorda despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de către asiguraţi (personalul medical) terţilor (pacienţilor) printr-un act de malpraxis medical, precum şi pentru cheltuielile de judecată ale persoanei prejudiciate prin actul medical - art. 652 alin. 1 din Lg. art. 95/2006.

Rezultă că, un caz de răspundere a

patient. Exceptions are expressly provided by law, are limited and will find application only in cases envisaged by the legal rule (art. 650 of Law no. 95/2006). 2.6. The obligation of professional secrecy may attract civil liability for its failure. The doctor has the obligation of professional secrecy and shall act in accordance with the legal right of every person to respect his private life in terms of information on his health (art. 17 of CMD), including to members of the respective family, and even when the person ceased to be his patient or died (art.18 of CMD). At the request of the person concerned, any information held about the state of his health will be provided to this person or to the person named by him (art.19 of CMD). Exemptions from the right of every person to respect for his private life from the point of view of health information are only those expressly provided by law (art. 20 of CMD). 3. Cases of civil liability of the medical staff 3.1. The act of medical malpractice liability constitutes a case of liability of the medical staff, as results from the regulation of Law. No. 95/2006 which establishes insurer's obligation to pay compensation for damage caused by the insured (the medical staff) to third parties (patients) by an act of medical malpractice, as well as the adverse legal expenses of the person injured by medical act - art. 652 para. 1 of Law. 95/2006. Thus, a case of liability of medical staff is represented by the act of malpractice occurred in exercise of the profession47. 3.2. Providing inadequate medical assistance. According to art. 658 para. 1 of Law. 95/2006, the person or persons injured by the application of inappropriate



66

personalului medical îl reprezintă actul de malpraxis produs în exercitarea profesiei22.

3.2. Acordarea asistenţei medicale neadecvate. Potrivit art. 658 alin. 1 din Lg. ar. 95/2006, persoanei sau persoanelor păgubite prin aplicarea unei asistenţe medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv săvârşirea unei infracţiuni23, precum, vătămarea corporala ori decesul i se acordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de desdăunare şi cheltuieli de judecată.

Un exemplu îl poate constitui efectuarea cu vinovăţie24 a actului medical cu încălcarea standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practica, ori a celor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective.

3.3. Neacordarea asistenţei medicale. Despăgubirile se acordă şi atunci când asistenţa medicală nu s-a acordat, deşi starea persoanei sau persoanelor care au solicitat sau pentru care s-a solicitat asistenţa medicală impunea această intervenţie - art. 658 alin. 3 din Lg. nr. 95/2006.

Personalul medical poate refuza asigurarea asistenţei medicale numai în cele două situaţii expres şi limitativ prevăzute de lege, arătate în contextul obligaţia de a acordare a asistenţei medicale.

Dacă refuzul personalului medical nu se încadrează în situaţiile de excepţie reglementate de lege va fi atrasă răspunderea acestuia şi implicit a asigurătorului de răspundere civilă medicală cu obligaţia acestuia de acordare a despăgubirilor.

3.4. Neglijenţa şi lipsa cunoştinţelor în exercitarea profesiei. Potrivit art. 642 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006, personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ şi neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament.

3.5. Divulgarea secretului profesional. Personalul medical răspunde civil şi pentru prejudiciile ce decurg din

medical assistance which may result săvârşirea unei infracţiuni48, precum, in injury, including death is given compensation for amounts which insured is obligated to pay as indemnity and adverse legal expenses. An example may constitute performing cu vinovăţie49 the medical treatment in breach of the standards established by practice guidelines, or those recognized by the medical community of that specialty. 3.3. Not granting medical assistance. Compensation is awarded when medical assistance was not granted, although the status of the person or persons who have requested for it or for which it was requested imposed this intervention - art. 658 para. 3 of Law. No. 95/2006. Medical staff may refuse providing medical assistance only in the two limiting cases expressly provided by law, shown in the context of the obligation to providing medical assistance. Whether the refusal the medical staff do not fall within these exceptional circumstances governed by law will be drawn his liability and implicitly that of the insurer with his obligation to grant compensation. 3.4. Negligence and lack of knowledge in the exercise of the profession. According to art. 642 para. 2 of Law. No. 95/2006, the medical staff has civil liability for damages caused by error, which include negligence, imprudence or insufficient medical knowledge to exercise of the profession through individual acts in procedures for prevention, diagnosis or treatment. 3.5. Revealing of professional secrecy. Medical staff has civil liability for damage deriving from failure to rules of confidentiality, informed consent and obligation of providing medical assistance art. 642 para. 2 of Law. No. 95/2006. Infringement of the obligation of the doctor / nurse of keeping the professional



67

nerespectarea reglementărilor privind confidenţialitatea, consimţământul informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale art. 642 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006.

Încălcarea obligaţiei medicului/asistentului medical de a păstra secretul profesional, cu derogările expres prevăzute de lege, poate antrena răspunderea civilă a acestuia faţă de persoana păgubită, deci şi răspunderea asigurătorului pentru fapta culpabilă a asiguratului.

3.6. Depăşirea limitelor competenţei profesionale. Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară - art. 642 alin. 4.

3.7. Efectuarea actului medical fără obţinerea consimţământului informat al pacientului. Din textul art. 651 din Lg. nr. 95/2006 rezultă că supunerea pacientului la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament cu potenţial de risc fără obţinerea consimţământului informat din partea pacientului, a reprezentantului legal sau a rudelor acestuia de către medicul curant, asistentul medical/moaşa atrage răspunderea acestora.

Personalul medical nu răspunde pentru neîndeplinirea obligaţiei de obţinere a consimţământului informat al pacientului în acele situaţii expres şi limitativ prevăzute de lege, arătate mai sus în prezenta lucrare.

În toate cazurile conduita culpabilă a personalului medical, constând în abateri de la obligaţiile legale şi de la de la obligaţiile contractuale privind acordarea îngrijirii/asistenţei medicale care cauzează direct sau indirect prejudicii pacienţilor acceptaţi, precum şi acelor pacienţi neacceptaţi prin neacordarea asistenţei medicale, deşi situaţia era una de urgenţă, sănătatea sau viaţa pacientului fiind astfel pusă în pericol în mod grav şi ireversibil.

Astfel de conduite ale personalului medical constituie riscuri ale asigurării şi

secrecy, with the exceptions provided by law, may result in his liability to the injured person, and therefore the insurer's liability for culpable act of the insured. 3.6. Exceeding the limits of professional competence. Medical staff has civil liability for damages caused by the exercise of the profession and when he exceeds the limits of his competence, except in cases of emergency when medical staff who has necessary competence is not available- art. 642 para. 4. 3.7. Performing the medical act without the patient's informed consent. From the text of the art. 651 of Law. No. 95/2006 results that subjecting the patient to methods of prevention, diagnosis and treatment of potential risk without obtaining informed consent from the patient's legal representative or relatives by the doctor, nurse / midwife attracts their liability. The medical staff is not responsible for the failure of the obligation to obtain the patient's informed consent in those cases expressly limited by law, shown above in this study. In all cases the culpable conduct of the medical staff, consisting of deviations from the legal obligations and contractual obligations relating to the provision of care / medical assistance directly or indirectly causing damages to patients accepted and also to those unaccepted by not providing those patients medical assistance, although the situation was one of emergency, the health or life of the patient being so seriously and irreversibly endangered. Such conducts of the medical staff constitute risks the insurances and their production attracts the liability of the medical staff, who on the basis of the medical malpractice insurance contract medical malpractice insurance contract is taken by the insurer. The medical staff is not liable for damages and prejudices caused in the



68

producerea lor atrage răspunderea personalului medical, care în temeiul contractul de asigurare de malpraxis medical este preluată de către asigurător.

Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii25:

a) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite;

b) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă, cu respectarea competenţei acordate.

exercise of the profession50: a) when these are due to working

conditions, insufficient endowment with equipment for diagnosis and treatment, to nosocomial infections, to adverse effects, to complications and risks generally accepted of the methods of investigation and treatment, of hidden defects of the sanitary materials, of the medical equipment and devices, of the medical and sanitary substances used;

b) when acting in good faith in emergencies, respecting the competence granted.

1 În lipsa unei reglementări detaliate pentru celelalte forme de asigurare obligatorie, asigurarea de malpraxis medical constituie dreptul comun pentru toate celelalte asigurări profesionale obligatorii, principiile acestei fiindu-le aplicabile. La rândul său, asigurarea de răspundere civilă auto poate constitui dreptul comun pentru celelalte forme de asigurare obligatorie legate de proprietatea, posesia, exploatarea sau întrebuinţarea unor bunuri cu un grad mare de periculozitate.

2 cuprinsă în categoria B clasa 13 de asigurări de răspundere civilă – potrivit art. 657 din Lg. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. 3 Calitatea de profesionist a asiguratului fiind esenţială. În schimb, în asigurarea obligatorie a deţinătorilor de vehicule, riscurile asigurare nu sunt cele specifice exercitării unei profesii, ci întrebuinţării unui vehicul, iar caracterul obligatoriu nu este legat de calitatea sau îndeletnicirea persoanei, ci de faptul deţinerii sau întrebuinţării unui vehicul.

4 Obligativitatea încheierii contractului de asigurare de malpraxis medical se desprinde din art. 656 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006, potrivit căruia prezentarea copiei contactului asigurare de răspundere civilă-profesională este o condiţie obligatorie pentru angajare în sistemul medical, ca personal de specialitate.

Deşi legea face precizare expresă numai în ceea ce priveşte obligativitatea acestei asigurări la momentul încheierii contractului de muncă, interpretarea în sensul că această obligaţie există pe tot parcursul exercitării profesiei medicale rezultă implicit din lege. Astfel, omisiunea încheierii asigurării de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legală de către persoanele fizice şi juridice prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică sau, după caz, suspendarea autorizaţiei de funcţionare art. 678 din Lg. nr. 95/2006.

5 Pentru detalii, a se vedea eroarea de drept extrapenal, E. G. Simionescu, Drept penal. Partea generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2014, pp. 152-153

6 Neexistând o normă specială în acest sens, autorizaţia de funcţionare emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este suficientă pentru practicarea acestei forme ele asigurare de către societăţile de asigurare.

7 Art. 41 alin. 2 din Lg. nr. 136/1995



69

8 Convenţii, care sunt în strictă concordanţă cu standardele terapeutice, stabilite prin ghiduri de practică

în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, sau în lipsa acestora, cu standardele recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective.

9 Codului de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din Romania din 30 martie 2012, în continuare, prescurtat CDM.

10 Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din Romania, Cap. I, Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic: Art.1. Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a ființei umane. Art.2. Nediscriminarea. Art.3. Respectul demnității ființei umane. Art.4. Primordialitatea interesului și a binelui ființei umane. Art.5. Obligativitatea normelor profesionale și a celor de conduit. Art.6. Independența profesională. Art.7. Caracterul relației medic – pacient. Art.8. Obligația diligenței de mijloace. Art.9. Principiul specializării profesionale. Art.10. Respectul față de confrați.

11 Spre exemplu, este ocupat cu o altă intervenţie medicală, este în concediu, se află la diferite simpozioane de specialitate etc. se află într-o alta unitate medicală eventual într-o alta localitate iar situaţia de urgenţă în care se afla pacientul nu permite transferul acestuia la unitatea specializată.

12 art. 652 alin. 3, Lg. nr. 95/2006. 13 Obligaţiile de diligenţă sunt acele obligaţii care constau în îndatorirea debitorului de a depune toată

stăruinţa pentru atingerea unui anumit rezultat, fără a se obliga la însuşi rezultatul preconizat. Potrivit art. 1481 NCC (Obligaţiile de mijloace şi obligaţiile de rezultat): „(1) În cazul obligaţiei de rezultat, debitorul este ţinut să procure creditorului rezultatul promis. (2) În cazul obligaţiilor de mijloace, debitorul este ţinut să folosească toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. (3) Pentru a stabili dacă o obligaţie este de mijloace sau de rezultat se va ţine seama îndeosebi de: a) modul în care obligaţia este stipulată în contract; b) existenţa şi natura contraprestaţiei şi celelalte elemente ale contractului; c) gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului; d) influenţa pe care cealaltă parte o are asupra executării obligaţiei.

14 Art. 8 Obligația diligenței de mijloace. Medicul îşi va dedica întreaga știință şi pricepere în interesul pacientului său și va depune toată diligența pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanții în raport de condițiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit.

15 Pentru detalii privind consimţământul valabil exprimat, a se vedea E. G. Simionescu, Consimţământul persoanei vătămate, cauză justificativă în dreptul penal, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, nr. 1/2014, p. 54 16 Pentru detalii privind drepturile omului în România a se vedea L. M. Trocan, The citizen rights and liberties within the constitutional evolution of Romania, Annals of the Constantin Brancusi University of Târgu-Jiu, Letters and Social Sciences Series, No. 4, 2013, ISSN 1844-6051, pp. 46-50; 17 art.14 din CDM

18 art.13 CDM – Consimțământul persoanelor fără capacitatea de a consimți. 19 art.12 din CDM (Consimțământul în cazul minorilor)

20 art.15 din CDM. Astfel rezultă şi din interpretarea per a contrario a art. 651 alin. 1 Lg. nr. 95/2006: Medicul curant, asistentul medical/moaşa răspund atunci când nu obţin consimţământul informat al pacientului sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, cu excepţia cazurilor în care pacientul este lipsit de discernământ, iar reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiată nu poate fi contactat, datorită situaţiei de urgenţă. 21 Art.16 CDM (Consimțământul implicit). 22 Malpraxis-ul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.

23 Pentru detalii privind noţiunea de infracţiune, a se vedea, E. G. Simionescu, The concept of offense in the new criminal code, AGORA International Journal of Juridical Sciences, nr. 3/2013, Oradea, pp. 169-179. 24 Pentru detalii privind noţiunea de vinovăţie, a se vedea, E. G. Simionescu, Distincţie între vinovăţie ca trăsătură esenţială a infracţiunii şi vinovăţie ca element al conţinutului constitutiv al unei infracţiuni, Revista “Drept şi societate”, nr. 2/2003, Editura „Academica Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2003, pp. 178-188; E. G. Simionescu, Intenţia, formă de vinovăţie în legislaţia penală română şi străină, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, nr. 3/2012, pp. 113-126.



70

25 art. 643 alin. 2 din Lg. nr. 95/2006. Potrivit art. 644-648 lg. nr. 95/2006, unităţile sanitare publice

sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru următoarele categorii de prejudicii:

1. prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament, în situaţia în care acestea sunt consecinţa: a) infecţiilor nosocomiale, cu excepţia cazului când se dovedeşte o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie; b) defectelor cunoscute ale dispozitivelor şi aparaturii medicale folosite în mod abuziv, fără a fi reparate; c) folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi sanitare, după expirarea perioadei de garanţie sau a termenului de valabilitate a acestora, după caz; d) acceptării de echipamente şi dispozitive medicale, materiale sanitare, substanţe medicamentoase şi sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de lege, precum şi subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în domeniul medical.

2. prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta. 3. prejudiciile cauzate, în mod direct sau indirect, pacienţilor, generate de nerespectarea reglementărilor

interne ale unităţii sanitare; 4. prejudiciile produse pacienţilor generate în mod direct sau indirect de viciile ascunse ale

echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi materiale sanitare, în perioada de garanţie/valabilitate, conform legislaţiei în vigoare (acest caz de răspundere se aplică în mod corespunzător şi producătorilor de echipamente şi dispozitive medicale, substanţe medicamentoase şi materiale sanitare, precum şi şi furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de către unităţile sanitare).

5. prejudiciile cauzate pacienţilor, generate de furnizarea necorespunzătoare a utilităţilor. 26 In the absence of detailed regulations for other forms of compulsory insurance, medical malpractice

insurance is the common law for all other compulsory professional insurance, those principles being applicable to them. In turn, insurance of automobile liability may constitute common law to other forms of compulsory insurance related to property, possession, exploitation or the use of goods with a high degree danger.

27 included in Category B Class 13 of insurance of civil liability - according to art. 657 of Law no. 95/2006 concerning the health reform.

28 The qualities of professional and practitioner of the insured being essential. Instead, in the compulsory insurance for vehicle owners, insurance risks are not specific to the exercise of a profession, but to the use of a vehicle and obligatory character is not related to quality or to the practice of the person, but to the detention or to the use of a vehicle.

29 The obligativity of concluding a contract of medical malpractice insurance emerges from art. 656 para. 2 of Law. No. 95/2006, according to which the presentation of the copy of the contact of civil-professional liability insurance is a mandatory condition for employment in health care system, as specialized staff.

Although the law makes express mention only in terms of this insurance requirement at the time of the employment contract, the interpretation in the sense that this obligation exists throughout medical practice results implicitly by law. So, the omission of the conclusion of medical malpractice insurance or of the insurance under the legal limit by individuals and businesses persons provided by law constitutes misconduct and is punishable by suspension of the right to practice or, where appropriate, suspension of the functioning authorization- art. 678 of Law no. 95/2006.

30 For details, see error of law, E. G. Simionescu, Drept penal. Partea generală, Didactic and Pedagogic Publisher, Bucharest, 2014, pp. 152-153.

31 There are no specific rules in this regard, the functioning authorization emitted by the Insurance Supervisory Commission is sufficient for practicing this form of insurance by insurance companies.

32 art. 41 para. 2 of Law no. 136/1995 33 Conventions which are in strict accordance with medical standards established by practice guidelines

in the specialty approved nationally or in their absence, with the standards recognized by the medical community of that specialty.

34 Code of Deontology of the Medical College of Romania on 30 March 2012, further, abbreviated CDM.

35 Code of Medical Ethics of the Medical College of Romania, Chapter I, Fundamentals of the exercise of the medical profession: Art. 1. The entire work of the doctor is dedicated exclusively to the defense of life, health and physical and psychological integrity of human beings. Art. 2. Non-discrimination. Art. 3. Respect for human dignity. Art. 4. Primacy of interest and good of the human being. Art. 5. The obligation of professional



71

standards and of conduct. Art. 6. Professional independence. Art. 7. The character of the relationship doctor - patient.

Art. 8. Diligence obligation of means. Art. 9. The principle of professional specialization. Art.10. Respect to the confreres.

36 For example, is busy with another medical intervention, is on holiday, is at different specialized symposiums etc.

is in another medical unit possibly in another town and the emergency case in which was the patient does not allow his transfer to a specialized unit.

37 art. 652 para. 3 of Law no. 95/2006. 38 Diligence obligations are those obligations which consist in the obligation of the debtor d to submit

all his perseverance to achieve a particular result without being himself obligated to the own expected result. According to art. NCC 1481 (obligations of means and obligations of result): "(1) In the case of resulting obligation, the debtor is bound to procure to the creditor the promised result. (2) In the case of the obligations of means, the debtor is bound to use all necessary means to achieve the promised result. (3) In determining whether an obligation is the means or the result shall take particular account of: a) how the obligation is stipulated in the contract; b) the existence and nature of the consideration and the other elements of the contract; c) the degree of risk which assumes achieving the result; d) the influence that the other party has over the obligation fulfillment.

39 Art.8 Diligence obligation of means. The doctor will devote all its knowledge and skills in the interest of his patient and will make all diligence to ensure that the decision is correct and the patient benefits from the maximum guarantees in relation to the concrete conditions, so that his health does not have to suffer.

40 For details on valid consent expressed see, E. G. Simionescu, Consimţământul persoanei vătămate, cauză justificativă în dreptul penal, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no. 1/2014, p. 54. 41 For details see L. M. Trocan, The citizen rights and liberties within the constitutional evolution of Romania, Annals of the Constantin Brancusi University of Târgu-Jiu, Letters and Social Sciences Series, No. 4, 2013, ISSN 1844-6051, pp. 46-50;

42 art.14 of CMD 43 Art. 13 of CMD - Consent of persons without capacity to consent. 44 Art. 12 of CMD (The consent in the case of minors) 45 Art. 15 of CMD. Thus results from a contrario interpretation of art. 651 para. 1 of Law. No. 95/2006:

The treating physician, nurse/midwife respond when do not obtain informed consent from the the patient or legal representatives unless the patient is devoid of discernment, and the legal representative or the nearest relative can not be contacted due to the emergency situation.

46 Art.16 of CMD (Implicit consent). 47 The malpractice is the professional error committed in the exercise of the medical or medical-

pharmaceutical act, generating of demages for the patient, involving civil liability of the medical staff and of the provider of medical, sanitary and pharmaceutical products and services.

48 For details on the concept of crime, see E. G. Simionescu, The concept of offense in the new criminal code, AGORA International Journal of Juridical Sciences, no. 3/2013, Oradea, pp. 169-179.

49 For details on the concept of crime, see E. G. Simionescu, Distincţie între vinovăţie ca trăsătură esenţială a infracţiunii şi vinovăţie ca element al conţinutului constitutiv al unei infracţiuni, Review “Law and Society”, no. 2/2003, „Academica Brâncuşi” Publisher, Târgu-Jiu, 2003, pp. 178-188; E. G. Simionescu, The Intention, form of guilt in the romanian and foreign penal legislation, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no. 3/2012, pp. 113-126.

50 art. 643 para. 2 of Law. No. 95/2006. According to art. 644-648 of Law No. 95/2006, public and private sanitary units, as healthcare providers, have civil liability according to law, for the following categories of damages:

1 damage caused in the activity of prevention, diagnosis or treatment, if they are the result of: a) nosocomial infections, unless it is established an external cause that could not be controlled by the

institution; b) defects known of devices and medical equipment misused in schemes without being repaired; c) the use of sanitary materials, medical devices, drug substances and sanitary preparations after the

expiration of the warranty period or of the term of validity of these, as applicable; d) the acceptance of equipments and medical devices, medical supplies, drugs and appliances from

suppliers without the insurance required by law, as well as the subcontracting of medical or non -medical services from providers without civil liability insurance in the medical field.



72

2 damages caused by the medical staff employed, jointly with this. 3 damage caused, directly or indirectly, to patients generated by non respecting the internal regulations

of the sanitary unit. 4 damages caused to patients generated directly or indirectly by hidden defects of equipment and

medical devices, drug substances and sanitary materials, in the period of warranty / validity, according to current legislation (this case of liability applies properly also to the equipment and medical devices, drugs and medical supplies manufacturers, as well as to medical and non-medical providers, subcontracted by the sanitary units).

5 damages caused to patients, generated by inadequate supply of utilities.

riscurile acoperite prin the risks covered by medical ... peptan.pdf · unui act de malpraxis...

Documents