rolul fondurilor de investiții pentru dezvoltarea piețelor de valori din românia

8/16/2019 Rolul Fondurilor de Investiții Pentru Dezvoltarea Piețelor de Valori Din România

1/11

Rolul fondurilor de investi ii pentru dezvoltarea pie elor de valori dinț ț

România

Masterand: Matei Radu Constantin (Master an. II, Auditul entită ilor publice i private)ț ș

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Valerica Toplicianu

Abstract

Prin dezvoltarea pieţei de capital româneşti s-a dorit crearea unei pieţe în care atâtinvestitorii autohtoni cât şi cei străini să beneficieze de reglementările şi instituţiile specifice

pieţelor de capital din ţările dezvoltate. Piaţa de capital oferă mecanisme specifice, un cadrulegal şi instituţional menite a spori eficienţa ansamblului economic şi a asigura manifestarealiberă a legilor pieţei. O piaţă de capital eficientă poate fi analizată fie de o manierănormativă, fie folosind o metodă prospectivă. ntrucât procesul de consolidare a pieţeiromâneşti de capital are la bază prima viziune, vom încerca să prezentăm câteva dinre

realizările sau neîmplinirile acestui demers.

Cuvinte cheie: ac iuni, bursă, indici bursieri,instrumente de economisire, mecanism ,țobliga iuni, pia a de capital.ț ț

Introduceren condi iile unei economii mondiale în continuă schimbare ca urmare a inova iilor ț ț

permanente mai ales din domeniul investi iilor financiare, bursele de valori au rolul de ațasigura premisele unei stabilită i financiare. !ceastă stabilitate se poate construi atâta timp câtț

bursa oferă credibilitate participan ilor. "ăzută generic, credibilitatea este o sintagmă foartețsimplă, însă pentru ca aceasta să poată fi asociată bursei de valori, trebuiesc îndeplinite o seriede condi ii, respectate o multitudine de reguli i reglementări i mai mult decât toate, trebuieț ș șca fiecare actor din pia a bursieră să dea dovadă de o moralitate deosebită. #oar în acestețcondi ii bursa va putea oferi credibilitate participan ilor. #erivată din aceasta este încredereaț ț

pe care actorii pie ei o manifestă fa ă de activitatea bursieră, iar acest lucru se vede cel maiț ț bine în volumele de tranzac ionare ale fiecărei burse de valori.ț

Pentru că pe bursă se tranzac ionează valori $simbolice$, aceasta trebuie să asigurețîntotdeauna o corelare cât mai adecvată cu economia reală, astfel încât să poată fi asigurată ostabilitate financiară i un echilibru între cele două. %omentele de dezechilibru între celeșdouă se văd cel mai bine atunci când datorită unui entuziasm e&cesiv în pia a bursieră sețcrează a a-numitele baloane speculative, care odată sparte revarsă în economia reală haosul iș ș

panica. 'deal ar fi identificarea punctului în care bursa se îndepărtează oarecum de economiareală (în momentele de formare a baloanelor speculative) i luarea unor măsuri care sășcontracareze posibilele efecte negative ce pot rezulta.

Principalul scop al func ionării burselor de valori este acela al mobilizării capitalurilor țîntr-o economie, respectiv de distribuire a capitalurilor către cele mai profitabile domenii. Pelângă aceasta, putem spune că bursa reprezintă cel mai bun loc de întâlnire al informa iilor,țoricare ar fi provenien a acestora, macroeconomice, de la nivel na ional sau cele care facț țreferire la emiten i. Pe baza tuturor acestor informa ii disponibile în pia ă se fac diverseț ț țanalize cu scopul de a anticipa evolu ia viitoare a economiei i în spe ă a bursei. *u scăpămț ș țînsă din vedere i faptul că bursa este cel mai propice loc de formare a crizelor financiare i aș ș

bulelor speculative, a căror consecin e se pot răsfrânge în economia reală i care pot avea unț ș

impact semnificativ asupra economiei mondiale per ansamblu.


2/11

n ceea ce prive te reglementarea pe pia a financiară, cel mai important obiectiv alș țacesteia din punctul nostru de vedere, este acela al asigurării stabilită ii financiare. Oțstabilitate financiară este de dorit pe orice pia ă pentru că aceasta contribuie la consolidareațsistemului financiar per ansamblu. +nul din scopurile reglementării este de a asiguraîncredere participan ilor pe această pia ă, prin aceasta confirmându-se obiectivul men ineriiț ț ț

încrederii în sistem respectiv de asigurare a stabilită ii financiare. %ai mult decât atât,țreglementarea în pia a financiară a venit ca măsură a statelor vis--vis de reducerea fraudelor țfinanciare i a practicilor ilicite.ș

#emonetizarea aurului respectiv dematerializarea monedei reprezintă elementul în urul căruia a început modernizarea burselor lumii (în anii /). 'mpulsul dat dedematerializarea monedei a dat frâu liber i inova iilor din domeniul financiar, ideea ca oriceș ținstrument tranzac ionat la bursă să aibă în spate un activ real atât fizic cât i ca valoare, a fostț șabolită. 0-a trecut a adar la no iunea de activ financiar care stă la baza creării unor noiș ținstrumente financiare care sunt tranzac ionate la bursă i care sunt create în concordan ă cuț ș țnecesită ile pie ei.ț ț

1fectul de levier este cel care a transformat o mul ime de investitori boga i în oameniț ț

săraci, dar i o mul ime de investitori săraci în oameni cu adevărat boga i. 2ocmai datorită 3ș ț țacestui aspect, efectul de levier este considerat un element fundamental pentru întreaga pia ă ațderivatelor financiare respectiv a produselor hibrid. 1fectul de levier poate fi definit ca fiind$utilizarea capitalului de investi ii într-un mod prin care o cantitate mică de bani să permităținvestitorului să controleze o valoare relativ mare$ (#ra4oln, 5//5, p. 66). 1fectul de levier îlmai găsim în literatură i sub denumirea de poten are de randament, acesta permi ândș ț țob inerea unor profituri sporite prin utilizarea unor capitaluri împrumutate în completareațcelor proprii (7euters, 5//8, p. 33). !cesta permite participan ilor la pia ă să realizezeț țtranzac ii de valori mai mari decât i-ar putea permite în mod normal, pe o pia ă la vedere.ț ș ț2ranzac ionarea în mară poate genera profituri colosale, datorită efectului de levier, însă înțegală măsură poate genera i pierderi imense, din acela i motiv.ș ș

ie ele financiare moderneț

#efinirea pie elor financiare reprezintă încă un subiect controversat atât în mediulțacademic cât i în cel de afaceri. !ceasta, pentru că no iunea pie elor financiare se confundăș ț țdeseori cu cea a pie elor de capital. 1lementele ce men in această controversă, se referă la ariaț țde cuprindere a celor două concepte respectiv la specificul fiecărui stat în care acestea seregăsesc. n literatura de specialitate s-au conturat două concep ii care se referă la pia a deț țcapital, i anume concep ia anglo-sa&onă i concep ia continental-europeană. Potrivitș ț ș țconcep iei anglo-sa&one, pia a financiară este formată din pia a de capital i pia a monetară, laț ț ț ș țcare se adaugă pia a asigurărilor. ! adar, potrivit acestei concep ii pia a financiară includeț ș ț ț

pia a de capital, însă reciproca nu poate fi adevărată. Pia a de capital se mai poate numi, înț țacest caz i pia a instrumentelor financiare, aceasta asigurând investirea capitalurilor peș țtermen mediu i lung. 0pre deosebire de pia a de capital, pia a monetară asigură atragerea iș ț ț ș

plasarea de capitaluri pe termen scurt. Potrivit concep iei continental-europene, pia a deț țcapital este formată din pia a monetară, pia a ipotecară i pia a financiară. n acest caz, pia aț ț ș ț țmonetară este reprezentată de pia a capitalurilor pe termen scurt i mediu. Pia a ipotecară esteț ș țspecifică finan ării construc iilor de locuin e9 în cadrul acesteia ac ionează i organismele careț ț ț ț șacordă împrumuturi sub forma creditului ipotecar. Potrivit acestei concep ii, pia a financiarăț țse identifică cu pia a capitalurilor pe termen lung. Principalul deziderat al pie elor financiareț țconstă în plasarea instrumentelor financiare (valori mobiliare) de inute de o parte aț

participan ilor care se află în căutare de capital, ace tia : fiind reprezentan i ai ofertei deț ș ț

valori mobiliare, către posesorii unor e&cedente de capital, ace tia din urmă fiindșreprezentan i ai ofertei de capital. ;ursele de valori fac posibilă întâlnirea dintre cele douăț


3/11

categorii de participan i (reprezentan i ai cererii respectiv ai ofertei) având astfel loc oț țnegociere care în final se poate solda cu încheierea unei tranzac ii, satisfăcându-se astfelțnevoile lor. n mod uzual, investitorii sunt împăr i i în trei categorii, astfel (;a4o #. 1., 5//:,ț ț

p. 63)< institu iile financiare respectiv investitorii institu ionali, societă ile comerciale iț ț ț ș persoanele fizice. ntr-o clasificare mai simplă a investitorilor pe pia a financiară, ne rezumămț

în a împăr i investitorii doar în două categorii, i anume< investori persoane fizice i investoriț ș șinstitu ionali, ace tia din urmă incluzând i societă ile comerciale. #intre toate componenteleț ș ș ț pie ei financiare, pia a ac iunilor este cea mai cunoscută, atât de către participan ii la aceastaț ț ț țcât i de persoanele care nu au nici o legătură cu domeniul investi ional. !ceasta datorităș țmediatizării intense în reviste sau ziare de specialitate a posibilită ilor prin care societă ile î iț ț ș

pot finan a activitatea curentă, prin intermediul pie ei ac iunilor dar i datorită amplorii peț ț ț șcare această pia ă a cunoscut-o de-a lungul timpului. Pia a ac iunilor are la bază titlurile emiseț ț țde către societă ile pe ac iuni. =rearea i dezvoltarea societă ilor pe ac iuni este considerată deț ț ș ț țunii autori (=iobanu, 8>>?, p. 886) ca fiind cea mai mare descoperire a timpurilor moderne,iar ac iunile sunt considerate titlurile financiare care au stat la baza primelor schimburi înț

pia a financiară. Pia a obliga iunilor este o componentă foarte importantă a pie ei financiareț ț ț ț

care utilizează capital pe termen lung. !ceasta este o piaţă dezvoltată putându-se comparafoarte bine cu cea a acţiunilor, din punctul de vedere al valorilor tranzacţionate. n cadrulmarilor pieţe bursiere dezvoltate, acest lucru este un fapt, nu este însă şi cazul 7omâniei, carea început finanţarea prin împrumut obligatar doar în anul 8>>?. Practica financiară mondială ademonstrat că obligaţiunile sunt instrumente financiare frecvent utilizate, iar în cadrul pieţelor dezvoltate, ponderea valorii tranzacţiilor cu obligaţiuni fiind apropiată de cea a tranzacţiilor cu acţiuni. 'ndicii bursieri respectiv tranzac iile cu ace tia, in cel pu in pe timp de criză primaț ș ț ț

pagină a publica iilor de profil, pentru că acestea au generat pe lângă câ tiguri imense pentruț șo mică parte a participan ilor la pia ă, i pierderi la fel de mari pentru cei mai mul iț ț ș ț

participan i. 'ndicii bursieri sunt utiliza i deopotrivă de traderi ai societă ilor de intermediereț ț țfinanciară, de dealeri, bro4eri, investitori individuali dar i corpora ii sau guverne. !pari iaș ț țindicilor bursieri a fost rezultatul materializării unei necesită i din partea participan ilor laț ț

pia ă, astfel încât ace tia să poată urmări cu autorul unui singur produs evolu ia de ansambluț ș ț? a unei pie e. Principalul argument care a stat la baza apari iei indicilor bursieri a fost tocmaiț țacesta, al posibilită ii folosirii unui singur produs financiar, care să reflecte dinamica maițmultor titluri i care să eviden ieze cât mai fidel evolu ia generală a pie ei. 'nova ia înș ț ț ț țdomeniul financiar i mai ales în cel al tranzac iilor cu instrumente derivate a făcut posibilăș țtranzac ionarea inclusiv a indicilor bursieri în sine. Primii care au reglementat tranzac ionareaț țindicilor bursieri au fost americanii (=iobanu, 8>>?, p. 58/) între anii 8>5 i 8>@. =el maișimportant avanta al contractelor pe indici constă în faptul că permit investitorilor ca utilizândun singur produs financiar (uneori realizând o singură tranzac ie futures sau options) să poatăț

cumpăra sau vinde un co de titluri datorită componen ei indicelui respectiv. Aenomenul careș ța făcut posibilă apari ia unor produse derivate financiare este inova ia financiară, prin care seț țcrează noi produse financiare (0toica, 5//:). !ceste noi produse sunt considerate e&otice pânăîn momentul în care tranzac ionarea lor va fi accesibilă unei păr i mai mari a participan ilor,ț ț țrespectiv volumul tranzac ionat pe acestea va cre te substan ial. *e referim a adar laț ș ț șinova iile din domeniul produselor, i nu la inova ii de sistem, inova ii de procese sau altele.ț ș ț ț#in acest punct de vedere, pia a financiară a devenit tot mai atractivă pentru investitori,ț

pentru că numărul i diversitatea instrumentelor investi ionale destinate acoperirii riscului,ș țtransferului riscului, specula iei, arbitraului, a crescut mult. 7iscul, ca i concept asociatț ștranzac iilor bursiere, este unul foarte comple&, care se poate manifesta în diverse moduriț

precum falimentul societă ilor listate la cota bursei, schimbări maore ale legisla iei privindț ț

tranzac iile cu instrumente financiare, crize (crahuri) pentru ac iuni, modificări ale politiciiț țmonetare, etc. 7iscul e&istă în orice domeniu i este omniprezent. n sens larg, acestaș


4/11

reprezintă probabilitatea de a pierde ceva. 2ranspus pie ei financiare, riscul reprezintăț posibilitatea ca investitorii să ob ină mai pu in decât au estimat atunci când au ini iat oț ț țtranzac ie. #e multe ori, cei mai optimi ti dintre investitori estimează că vor ob ine prinț ș țtranzac iile lor o rentabilitate mare cu asumarea unui risc minim, sau în unele cazuri chiar fărățrisc. #in păcate, acest lucru este foarte dificil de ob inut, dacă nu chiar imposibil. %aoritateaț

deciziilor investitorilor la bursă sunt luate în condi ii de risc. !stfel, riscul este elementulțcentral în urul căruia se construie te întreaga decizie de investire. Probabilitatea respectivș posibilitatea de manifestare a riscului, face ca decizia în domeniul investi ional să devinățdificil de luat. Aiecare investitor are propria sa scară de evaluare a riscului pentru investi iilețvizate. 2ocmai din această cauză, o investi ie riscantă pentru o anumită categorie aținvestitorilor poate fi considerată de al ii una cu un risc asociat scăzut. =ea mai comunățmetodă de evaluare a unei investi ii riscante, presupune con tientizarea celor implica i înț ș țluarea deciziei de investire, respectiv cunoa terea efectelor ce pot rezulta în urma produceriișunui eveniment nedorit. +na dintre caracteristicile pe care nici o piaţa bursieră nu şi le dore teșa-i fi asociată este aceia că, aceasta poate fi u or manipulată. !cest lucru se poate întâmplașdatorită legislaţiei deficitare în domeniu, dar şi datorită incompeten ei autorităţilor deț

supraveghere. #esigur, fenomenul este încă unul foarte controversat. +nii autori (#u escu,ț5//) consideră că pe orice piaţă pe care ac ionează legea cererii şi a ofertei este posibil, şițchiar probabil să intervină tentative de manipulare a pre urilor, astfel încât diver ii actori aiț ș

pieţei, ini iatorii acestei influen e, să aibă de câ tigat. n ceea ce priveşte formarea unei teoriiț ț șfundamentale, care să caracterizeze pie ele financiare, de-a lungul vremii, au e&istat mai multeț

puncte de vedere. ncepând cu anii B?/, 1ugene Aama a realizat câteva studii cu privire laacest aspect al pie elor financiare şi eficien a lor, fiind urmat de al ii precum Censen sauț ț țDrossman ceva mai târziu. 2oţi ace tia au abordat o temă e&trem de interesantă şi anume,șeficien a de care dau dovadă pie ele finaciare. 1ficien a asociată pie ei financiare poate aveaț ț ț țdouă conota ii (;a4o #. , 5//:, p. :)< din perspectiva investitorilor eficien a este văzută caț țrentabilitate ob inută a capitalului investit corectată cu cheltuielile de tranzac ionare aferenteț țîn condi ii de risc, în timp ce din perspectiva anali tilor pie ei financiare respectiv aț ș țspeciali tilor acesteia, eficien a este analizată pe baza formelor pe care aceasta le ia. 2eoriaș ț

pie elor eficiente este larg acceptată de către academicieni i oameni din spectrul cercetării caț șfiind aplicabilă celor mai importante pie e financiare interna ionale, fiind validată deț țnumeroase studii empirice, aceasta stă la baza dezvoltării teoriei financiare moderne(CacEuillat F 0olni4, 8>>?, p. @3). n opinia lui CacEuillat, conceptul de eficien ă a pie elor ț țfinanciare comportă trei accep iuni< eficien a informa ională, comportamentul ra ional alț ț ț țactorilor respectiv eficien a func ională. 'ni iatorul acestei teorii, Aama afirmă că< GO piaţăț ț țeficientă este precum una pe care e&istă un număr mare de agenţi ra ionali care î iț șma&imizează profiturile, sunt angaa i într-o concuren ă permanentă şi care încearcă să prezicăț ț

cursul viitor al acţiunilor, pentru care informa ia curentă este disponibilă aproape gratuitț pentru toţi participanţii. Pe o piaţă eficientă, concuren a dintre numero ii participanţiț șinteligen i conduce la o situaţie în care, în fiecare moment, preţurile reflectă dea efecteleținforma iilor trecute dar şi anticipările. !ltfel spus, pe o piaţă eficientă, preţul curent alțacţiunii va fi în orice moment un bun estimator al valorii sale fundamentale $ (Aama, 2he;ehavior of stoc4 mar4et prices, 8>:3). =eva mai târziu, în anul 8>?/, acela i autor Aama,șcompletează teoria pie elor eficiente, astfel < G O > piaţă eficientă este o piaţă pe care preţulțreflectă perfect şi în mod permanent informa ia disponibilă$. (Aama, 8>?/). +nul dintre ceițmai înver una i critici ai teoriei pie elor eficiente este Deorge 0oros, care începând cu anulș ț ț8>? a început să promoveze şi să facă cunoscută propria teorie asupra pie elor financiare,țteorie pe care o consideră mult mai apropiată de realită ile economice cotidiene, şi pe care aț

denumit-o Gteoria refle&ivită ii$. ntregul concept de gândire pe care îl utilizează 0oros înțdezvoltarea teoriei sale, este bazat pe ideile profesorului său, de la Hondon 0chool of


5/11

1conomics, Iarl Popper (0oros, 5//). 0oros consideră că, teoria pie elor eficiente aflată înțvigoare în zilele noastre, şi care se bucură de cele mai multe susţineri din partea oamenilor detiin ă, este falsă şi în elătoare, şi afirmă că pie ele financiare nu tind, în nici un caz, cătreș ț ș ț

situaţia de echilibru. 2eoria refle&ivită ii pe care acesta o propune, are la bază raportul dintrețgândire şi realitate. 0oros ia în considerare factorul subiectiv care intervine în procesul

investi ional şi îi atribuie un rol esenţial. Potrivit teoriei refle&ivită ii, participanţii dintr-oț ț piaţă nu î i pot baza deciziile investi ionale e&clusiv pe cunoa tere, pentru că percep iileș ț ș țacestora de natură subiectivă, pot influen a semnificativ preţurile din piaţă. !genţiile de ratingț

oacă i ele un rol e&trem de important în economia globală, datorită influenţei mari pe care oșau asupra deciziei de investire a participanţilor la această piaţă. #e cele mai multe ori, chiar din momentul lansării unei emisiuni de titluri financiare, acestea au asociat şi un ratingacordat de către una sau mai multe agenţii de acest gen. #e aici şi importanţa ce le revineagenţiilor de rating în evaluarea corectă a companiilor . +n rating greşit dat în sensulsubevaluării emitentului, face ca emisiunea respectivă să nu se mai bucure de succes în rândulinvestitorilor. 0e poate astfel spune că agenţiile de rating oferă o plus valoare pieţelor financiare datorită evaluărilor realizate.

!ursa ca "enerator al capitalului fictivn linii mari, bula speculativă se referă la situa ia în care sunt încheiate tranzac ii înț ț

volume mari de titluri financiare mult în afara pre ului lor de echilibru. Pre ul la care seț ț perfectează tranzac iile nu este corelat cu valoarea intrinsecă, reală a activului respectiv.ț7egăsim în literatura de specialitate diferite denumiri ale acestui concept (balon de pia ă,ț

balon de pre , balon financiar), însă ele se referă în esen ă la acela i lucru< tranzac ionareaț ț ș țactivelor la pre uri mult mai mari decât ar fi normal. ;ulele speculative se pot forma în oriceț

pia ă, atâta timp cât pe aceasta se tranzac ionează active, în pia a imobiliară, în pia a creditelor ț ț ț țde consum, pia a tablourilor de artă i altele, dar cel mai des întâlnim aceste bule, în pia aț ș ț

bursieră. !ceasta i datorită specificului acestei pie e< se tranzac ionează în mod continuu iar ș ț țactivelor financiare tranzac ionate le sunt asociate valori simbolice, în func ie de cererea iț ț șoferta pentru acestea. =auzele care determină apari ia acestor bule speculative reprezintă oț

provocare atât pentru investitorii pe bursă cât i pentru cercetătorii din acest domeniu. !mș putea găsi o cauzalitate în formarea acestora de formarea ciclurilor economice, atât la nivelulunei economii na ionale, cât i la nivelul economiei mondiale, dar i de tranzac iileț ș ș țspeculative, incertitudine sau lipsa de ra ionalitate a actorilor acestei pie e. =u toate acestea,ț țnu e&istă o părere unanim acceptată cu referire la factorii ce cauzează apari ia bulelor țspeculative. +nele voci din spectrul investi ional consideră că formarea bulelor speculativețeste determinată de cre terea ratei infla iei, a adar am putea identifica între factorii careș ț șcauzează infla ia, pe cei care cauzează i cre terea pre urilor titlurilor de valoare, pesteț ș ș ț

valoarea lor fundamentală. #in punctul nostru de vedere, prin formarea bulelor speculativeavem de a face cu un dezechilibru generat de o percep ie eronată a oportunită ilor de câ tig deț ț șcătre investitori. #ezechilibrul economic generat de formarea lor se transpune în situa iilețarticifiale create pe pia ă, mai ales în cazul bulelor speculative de durată scurtă (de până în 8/țani). 'mpactul bulelor speculative de durată mai îndelungată (peste 8/ ani) este mult maisever, acestea putând genera crize economice globale. #in anul 5//?, întreaga lume seconfruntă cu cea mai gravă criză financiară de după marea prăbu ire a burselor din anii 8>5>-ș8>66. =u toate că unele voci sus in că această criză s-a încheiat (în 5/85), omenirea continuățsă se confrunte cu efectele acesteia, zi de zi. 7egăsim în presa de specialitate informa ii desprețmomentul de început al crizei economice i financiare, ca fiind situat în anul 5//.ș=onsiderăm că momentul efectiv al declan ării crizei financiare îl regăsim în anul 5//, însăș

evenimentele care au pregătit spargerea acestei bule le putem identifica încă din toamnaanului 5//? (sfâr itul lunii august). =riza a amenin at stabilitatea a numeroase institu iiș ț ț


6/11

financiare, bănci i chiar guverne din întreaga lume, iar declinul economic i recesiunea s-auș ș putut observa pe toate pie ele bursiere ale lumii. =auza maoră a declan ării crizei globare aț șreprezentat-o spargerea bulei din domeniul imobiliar din 0tatele +nite ale !mericii, în anul5//:. #esigur, cauzele declan ării crizei sunt comple&e, iar provenien a acestora, din cele maiș țdiverse domenii. +n citat din Jeraclid spune că $nimic nu este ve nic în afară de schimbare$.ș

#acă am e&tinde această ma&imă i asupra a ceea ce s-a întâmplat pe pie ele financiare dinș țîntreaga lume, ar însemna că acestea au nevoie în permanen ă de schimbare, de adaptare lațnecesită ile în permanentă schimbare ale investitorilor. ntregul sistem financiar trebuie să deațdovadă de o adaptabilitate deosebită i totodată de o capacitate importantă de a asigurașstabilitatea. 1ste poate un echilibru perfect ce trebuie găsit între dorin a permanentă deținovare i revenirea la realitate văzută din prisma asigurării stabilită ii financiare. n modș ț

parado&al, criza a început în 0tatele +nite ale !mericii însă indicii burselor americane nu aufost cel mai grav afecta i de depreciere. #eprecierile cele mai însemnate au putut fi constatatețla bursele din 1uropa respectiv Caponia, aceasta poate datorită efectelor interna ionalizăriițactivită ii bursiere respectiv achizitionarea unor active to&ice ce proveneau din 0tatele +nitețde către investitori din 1uropa sau Caponia (bănci, institu ii financiare, fonduri sau investitoriț

de orice fel). #eprecierile nu s-au făcut chiar atât de mult sim ite la bursele americane iț șdatorită fle&ibilită ii economiei americane i a deciziilor de salvare a numeroase bănciț șadoptate de guvern (0chneider, 5/8/, p. 55@). !utorită ile monetare împreună cu guvernelețărilor din care fac parte au pus repede bazele unui plan de redresare economică cu scopul de aț

restabili încrederea în pie e astfel încât acestea să poată func iona în condi ii adecvate. !cesteț ț țdemersuri au efecte pe termen lung i nu pot fi observate imediat în pia ă. 2rebuie însă avut înș țvedere faptul că nivelul fondurilor necesare pentru restabilirea unei ordini financiare adecvateîn pia ă, este colosal, un singur guvern sau o singură institu ie financiară interna ională nuț ț ț

poate face fa ă unui asemenea necesar de fonduri, oricât de multe resurse ar avea, pentru cățimplica iile pe care efectele crizei le presupune sunt răspândite teritorial în întreaga lume. %aițmult decât atat, omenirea trebuie să tragă căteva învă ăminte din cele întâmplate în ultimii aniț

pe pie ele financiare i să găsească prin intermediul autorită ilor de reglementare, solu ii prinț ș ț țcare să elimine (sau să evite) pe viitor tranzac ionarea unor active to&ice de natură să poatățgenera efecte similare celor de după criza din 5//?.

Analiza investi iilor pe pia a de capital din Româniaț țPiaţa de capital românească nu mai evoluează de mulţi ani în izolare, iar corelaţia sa

cu diverse alte pieţe devine din ce în ce mai puternică. 1&plicaţiile ţin de strategiileinvestitorilor instituţionali, care de multe ori determină tendinţele maore de pe piaţă.

=u toate acestea nu putem vorbi despre o corelare adevărată, corelaţia directă a pieţeide capital naţională cu ţările aflate în imediata vecinătate a prins contur odată cu integrarea

7omâniei în +niunea 1uropeană, cu toate că evoluţiile suferite ca urmare a influenţelor conte&tului global (criza financiară din ultimii ani din secolul al KK-lea din !sia de 0ud-1st,intrarea 7usiei în incapacitate de plată, tendinţele imprimate de nivelul bursei din *eL Mor4)au fost asemănătoare.

1&istă diferenţe semnificative între dimensiunea ;ursei de "alori ;ucureşti şidimensiunile celorlalte pieţe din 1uropa =entrală şi de 1st. nsă pe măsură ce piaţa de capitalnaţională se maturizează corelaţia dintre aceasta şi alte economii emergente devine mai

puternică şi începe să fie percepută de investitorii străini ca aparţind spaţiului 1uropei=entrale şi de 1st, dominată pînă acum de pieţele din =ehia, +ngaria şi Polonia. =aracteristicagenerală a acestor pieţe este sensibilitatea lor în faţa fluctuaţiilor capitalului străin şi

permanenta căutare a unor modalităţi de a limita efectele acestor fluctuaţii.

#in păcate, piaţa nu dispune de stabilitatea socială şi politică, de un mediumacroeconomic favorabil, care să-i permit să controleze aceste fluctuaţii. Ha nivelul pieţei


7/11

e&istă şi factori endogeni care ar putea auta la echilibrarea pieţei< listarea unor companiilichide, de bună calitate precum şi întărirea guvernării corpoarative.

"ariaţiile dintre acestea şi decalaul adânc de dezvoltare a acestora derivă şi dinmodalitatea de a atrage investitorii internaţionali. #in diferenţele pronunţate în termenii decapitalizare a pieţei şi de medie a sumelor tranzacţionate zilnic, unde bursa bucureşteană are o

dimensiune redusă la scara regiunii, deducem că 7omânia nu este foarte abilă în a-şi atrageinvestitori. =apitalizarea pieţei evidenţiază că nu este lipsit de importanţă să se remarce că lanivelul de tranzacţionare al unui investitor instituţional şi celorlalte trei pieţe (+ngaria,Polonia şi =ehia) le lipseşte lichiditatea, e&ecuţia în piaţă a oricărui ordin al acestora,

provocând modificări maore ale preţului respectivelor valori mobiliare.0itua ia macroeconomică a influen at pozitiv pie ele financiare din 7omânia înț ț ț

perioada 5/88-5/83. !naliza prezentată de =omisia 1uropeană subliniază o serie de progreseîn ceea ce prive te situa ia finan elor publice, reforma sistemului de pensii, reducereaș ț țcontribu iilor la asigurările sociale plătite de angaatori care au stimulat mediul de afaceri,țîmbunătă irea condi iilor pe pia a muncii, precum i men inerea datoriei e&terne, deficituluiț ț ț ș ț

bugetar i deficitului de cont curent la niveluri reduse. !ceasta men ionează însă că priorită ileș ț ț

principale trebuie să rămână păstrarea disciplinei fiscale i continuarea reformelor structurale,șsubliniând că riscurile care pot afecta obiectivul de cre tere economică pe termen mediușdepind de evolu ia principalelor ări partenere din zona intracomunitară (apro&imativ ?/N dinț țtranzac iile comerciale e&terne ale 7omâniei sunt orientate către ările +1).ț ț

ncepând cu anul 5/83 economia europeană (+15) a înregistrat o creştere moderată,sub influen a unui cumul de factori. !stfel, măsurile de rela&are cantitativă ale ;=1 auțfavorizat îmbunătă irea condi iilor de creditare şi deprecierea euro, cu efecte pozitive asupraț ținvesti iilor şi e&porturilor. =onsumul privat a fost principalul factor determinant al creşteriițeconomice, fiind sus inut de avansul venitului disponibil real, în condi iile unei infla ii reduse.ț ț ț'nfluen ele induse de evolu iile din Drecia, tensiunile din +craina şi din Orientul %ilociu,ț țfluctua iile pe pie ele financiare din !sia şi divergen ele politicilor monetare din 0+! şi zonaț ț țeuro, au generat volatilitate pe pie ele financiare, dar nu au avut un impact sesizabil asuprațeconomiei reale. #intre statele importante ale zonei euro, Aran a (8,8N) şi 0pania (6,8N)țau înregistrat progrese în primele > luni ale anului 5/83, 'talia a revenit pe creştere (/,3N)după o lungă perioadă de declin, iar Dermania (8,3N) şi %area ;ritanie (5,3N) s-aumen inut în ritmul specific perioadei anterioare.ț

2abelul 8 =reşterea economică anuală în +1 pentru perioada 5/88-5/83#$%% #$%# #$%& #$%' #$%(

U) * #+ 5,8 -/,@ -/,8 8,6 8,,ona euro 5,/ -/,? -/,: /,> 8,3

România 8,8 /,? 5,: 6,/ 6,?!ul"aria 5,6 /,@ /,? 8,? 5,?Un"aria 8, -8,5 8,8 6,: 5,:olonia @, 5,3 8,6 6,@ 6,:

-ermania @,5 /, /,8 8,: 8,3area !ritanie 5,/ 8,5 8,> 5,> 5,3

/ran aț 5,6 /,6 /,? /,5 8,8Italia 8,6 -5,> -5,/ -/,6 /,3

0pania -/,? 5,3 -5,8 8,8 6,8Sursa: Eurostat, prelucrări ASF, date ajustate sezonier, evolu ie fa ă de perioada corespunzătoare din anul ț ț anterior


8/11

Pia a bursieră autohtonă a înregistrat o evolu ie pozitivă pe parcursul perioadeiț țcuprinse între 5/8/ i 5/83, oferind investitorilor un randament superior comparativ cu pie eleș țde capital din regiune. 7ezultatele pozitive ale pie ei de capital din 7omânia se bazează pețstabilitatea macroeconomică atinsă i pe rata robustă de cre tere economică înregistrată înș șultimul an, concomitent cu sporirea interesului investitorilor străini fa ă de pie ele emergenteț ț

din centrul i estul 1uropei i mediul economic cu rate de dobândă scăzute care generează unș școmportament de tip search for ield din partea investitorilor. n conte&tul în care dobânzile seaflă la minime istorice, reorientarea investitorilor către titluri cu venit variabil care oferărandamente superioare, dar i un nivel mai ridicat al riscului, poate alimenta volatilitateașindicilor bursieri, diminuând rezilien a acestora la ocuri e&terne. n consecin ă, cre tereaț ș ț șvolumului capitalurilor speculative în detrimentul investi iilor pe termen lung nu poate oferi oțcontribu ie la dezvoltarea sustenabilă a pie ei de capital din 7omânia.ț ț

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

18,000

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

Distribu ia ac iunilor in func ie de volum i valoare i "radul de capitalizare 1!V!2ț ț ț ș ș

Volum

Valoare

Capitalizare

1volu ia oscilantă a indicilor din perioada 5/8/-5/83 reflectă nivelul relativ ridicat alțincertitudinii legate de conte&tul geopolitic regional, dar i interna ional, care a influen atș ț țdeciziile de rebalansare a portofoliilor investi ionale. n schimb, se poate remarca faptul ca înț

primii doi ani ai perioadei supuse analizei atat volumul cat i valoare de tranzac ionare aș țac iunilor a crescut cu apro&imativ 53N. n perioada imediat următoare s-a înregistrat oțscădere de 53N fa ă de anul 5/88. !stfel, în perioada 5/85-5/8@ s-a men inut un trendț țconstant al investi iilor pe pia a de capital, înregistrând în anul 5/83 o mică scădere.ț ț

=hiar daca trendul acestora este de scădere în perioada 5/88-5/83 se poate remarca cădin punct de vedere al gradului de capitalizare trendul este unul ascendent.


9/11

20102011201220132014201520160

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

0.00

500,000,000.00

1,000,000,000.00

1,500,000,000.00

2,000,000,000.00

2,500,000,000.00

3,000,000,000.00

Distribu ia obli"a iunilor 3n func ie de volum i valoare 1!V!2ț ț ț ș

Volum

Valoare

#inamica observată empiric cu privire la evolu ia obliga iiunilor este apropiată de ceaț ța fundamentelor economice în fazele de cre tere. n anul 5/8/ volumul atins a fost de 6 mil.ș

de obligatiuni scăzând cu appro&imativ 6N în 5/88. !cest bun înregistrat în evolu iațobliga iunilor a fost datorat relansării economiei după efectele negative resim ite în urmaț țcrizei economice din 5//, cât i al reorietării investitorilor către investi ii cu un grad maiș țredus de risc. n perioada 5/85-5/83 volumul tranzac ionat sa redus dramatic cu apro&imativț/N fa ă de anul 5/88 dar s-a încercat o mărire a valorii obliga iunilor.ț ț

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,0001,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000

0

2,000,000,000

4,000,000,000

6,000,000,000

8,000,000,000

10,000,000,000

12,000,000,000

Distribu ia ac iunilor in func ie de volum i valoare i "radul de capitalizare 1RA0DA42ț ț ț ș ș

Volum

Valoare

Capitalizare


10/11

"olatilitatea ac iunilor tranzac ionate pe pia a 7!0#!Q a înregistrat o scădere peț ț ț parcursul perioadei analizate (Drafic 6.?:), de la 8,@ mld. de actiuni tranzac ionate în 5/88 laț8?6 mil. de actiuni tranzac ionate în 5/83. =omparativ cu 5/8/, în anul 5/88 s-a înregistrat oțscădere de 8@N iar în anul 5/85 fa ă de anul precedent o scădere de @/N, men inînd un trendț țconstant până în anul 5/8@ unde volumul tranzactionat aunge la @36 mil. de ac iuni.ț

!ceastă scădere se datorează i schimbărilor legislative care a determinat cu precădereșîncetarea activită ii a investitorilor cât i creadea unei noi pie e !=17O pentru spriinireaț ș ț'%%-urilor i start-up-urilor.ș

C56C7U,II

Piaţa financiară naţională sau internaţională oferă întreprinderilor o gamă comple&ă demiloace de finanţare. +nul din cele mai importante avantae ale listării companiilor la bursăeste că prin această operaţiune acţiunile societăţii devin mai lichide oferind recompense şilibertate financiară pentru fondatori şi angaaţi.

7esursele financiare e&istente pe pieţele de capital pot reprezenta o componentăsemnificativă de finanţare pentru companiile care acced la această piaţă şi utilizeazăinstrumentele ei. Ainanţarea prin piaţa de capital este o variantă mult mai ieftină, easurclasează împrumutul bancar şi este mai accesibilă pentru firmele performante datoritădinamicii pieţei şi percepţiei investitorilor. n decursul anilor s-a demonstrat faptul că o 'PO(oferta publică iniţială) este rapid analizată şi asimilată atât de speculatori cât şi de investitoriide portofoliu.%enţinerea atenţiei acestora prin folosirea frecventă a instrumentelor pieţei şidupă admiterea la tranzacţionare a acţiunilor companiei, pot asigura firmei un flu& continuude resurse financiare, asociat cu satisfacerea aşteptărilor investitorilor privind profitabilitateaşi perspectivele companiei.

=apitalul străin care a intrat în ultima perioadă în 7omânia, reprezintă o foarte mică parte din cantitatea totală investită în 1uropa =entrală şi de 1st. #atele statistice eviden izățfaptul că şi pieţele de capital maghiare, poloneze şi (în mai mică măsură), cehe depend înmare parte de capitalul străin. #iferenţele dintre aceste pieţe fiind date în principal de istoria

lor post-comunistă.!I!7I5-RA/I)

8. ;uch, =., Globalization of Financial Markets, Publisher 0pringer, 5//@, p. 35. Irugman, P., The return of epression on Econo!cs and The "risis of #$$%, p. 5/6. Rtefură, D., Prisacariu, %., &o!'nia (i proble!ele )nte*rării europene + ia-a de

capital din &o!'nia )n conte.tul inte*rării europene, 1ditura.+niversităţii !le&andru'oan =uza, 'aşi, 5//3, p. 5/6

@. *ational 0ecurities =omissionsB report, (=*"%), 5//>, 5/8/, 5/883. ;";, 2he ;ucharest 0toc4 7eport 5/8/, 5/88

:. LLL.bvb.ro?. LLL.intercapital.ro

http://www.bvb.ro/http://www.intercapital.ro/http://www.intercapital.ro/http://www.bvb.ro/


11/11

. LLL.4mar4et.roSdocumentareSanalizaS1volutiePiata=apital,5/86.pdf >. LLL.4mar4et.roS///SPuls=apital?68.pdf 8/. LLL.asociatiabro4erilor.ro
http://www.kmarket.ro/documentare/analiza/EvolutiePiataCapital,2013.pdfhttp://www.kmarket.ro/000/PulsCapital731.pdfhttp://www.asociatiabrokerilor.ro/http://www.kmarket.ro/documentare/analiza/EvolutiePiataCapital,2013.pdfhttp://www.kmarket.ro/000/PulsCapital731.pdfhttp://www.asociatiabrokerilor.ro/

rolul fondurilor de investiții pentru dezvoltarea piețelor de valori din românia

Documents