romania nu are justitie completare petitie pe 27.01.2020

CătreParlamentul European și Comisia de petiții a Parlamentului

European( a se atașa la Petiția nr. 1116/2019 ˝INEXISTENȚĂ/LIPSĂ˝

INSTANȚE NAȚIONALE˝ Către

Uniunea EuropeanăCătre

Consiliul EuropeiCătre

Comisia EuropeanăCătre

Comisia de la VenețiaCătre

Curtea de Justiție a Uniunii EuropeneCătre

Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiCătre

Organizația Națiunilor Unite( a se atașa la Petiția nr. 1116/2019)

Noi, oamenii:1.Teodorescu Nicușor, CNP 1740325170318, din

ROMÂNIA, licențiat în ȘTIINȚE JURIDICE de către Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, România, înregistrat în fals CADRU MILITAR-OFIȚER ACTIV, în bazele de date din ROMÂNIA, Ministerul Afacerilor Interne, nefiind OFIȚER, fost agent de poliție în NEÎNFIINȚATA ˝Poliția Română˝ timp de cca 9 ani, constrâns de ROMÂNIA și agenții ei să demisionez în 2011 de la POMPIERI, după 4 PATRU CONCEDIERI din ˝Poliția Română˝ dispuse josnic în perioada 2007-2008, RECERCETAT și REJUDECAT pentru aceeași acuzație, infracțiune de obicei intitulată ˝exercitarea profesiei de avocat fără drept˝, pentru care am primit Rezoluție de Neîncepere a Urmăririi Penale, CONFIRMAT DEFINITIV și ACHITARE, în formă continuată, din 2011, victimă a torturii, tratamentelor inumane și degradante, a tentivelor de crimă din partea AGENȚILOR ROMÂNIEI, pentru aceste dezvăluiri publice și sesizări nejudecate de nimeni nici în România nici în Uniunea Europeană,

2. Cabinet Avocat Teodorescu Nicușor CIF 28187651;3. Teodorescu Nifor, CNP 1450427170340, din ROMÂNIA;4. Teodorescu Elena, CNP 2540602170407 din ROMÂNIA;5. Antal Ghiorghiţă, CNP 1710719040042, din ROMÂNIA,

telefon +393804385738; Email [email protected]

1 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

6. Mircea Negară Gabriel, CNP 1840511375495, Email [email protected];

7. Bodea Sorin-Silviu, CNP 1710714393714, telefon +393401576610, Email [email protected]

8. Otinceanu Adrian, CNP 1730831390690, din ROMÂNIA,9. Turcu Ionuț-Flavius, CNP 1850425170017, din ROMÂNIA, tel

+40744751087 Email [email protected] și10. Telegan Constantin, CNP 1640409170331, Email

[email protected]. Pădureanu Călin Grig, CNP 1721207080017 - de

naționalitate română, cu dubla cetațenie română-suedeză, cu domiciliul în România , Brașov, str. Trifoiului nr.1 ,Bl.19, sc. A, ap.2 , Județul Brașov, adresă de email [email protected] telefon +407770636766

12. Cristea Florica, din ROMÂNIA, CNP 2671106470026, adresă de email [email protected]

13. Negara Mihaela Emanuela, CNP 2860614030012, email [email protected]

14. Negară Iordache, CNP 1541119370022, email Negara Iordache [email protected]

15. Anghel Aneta, Str. Racari Nr. 20 Bl. 46 Sector. 3 Bucuresti, CNP: 2561124400253, email [email protected]

16. Pana Gheorghe, Bld. Aurel Vlaicu nr. 37, bl. B8 ap. 76 Constanța , CNP 1660528384161, email [email protected]

17. Negară Silviu Adrian, CNP 1810612375518, email [email protected]

18. Negară Anca Elena, CNP 2820511125487, Email [email protected]

19. Negară Ioșua Timotei, CNP 1960215375471, Email [email protected]

20. Ciornoleț Theodora Elena, CNP 2970601375494, Email [email protected]

21. Negară Maricica, CNP 2551130370045, Email [email protected]

22. Ciornoleț Alexandru Ștefan, CNP 1910804375474, email [email protected]

23. Lungu Gheorghe, CNP 1731102221138, email [email protected], nr de tel.0738450888

vă prezentăm în completarea petiției nr. 1116/2019 înregistrată la Parlamentul Uniunii Europene, următoarele argumente care atestă INEXISTENȚA INSTANȚELOR, a Ministerului Public, a parchetelor, precum și INEXISTENȚA ˝AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI˝, a ˝SISTEMULUI JUDICIAR˝ și a celorlate ˝SISTEME˝ invocate în legislația primară și secundară a ROMÂNIEI, INEXISTENȚA Consiliului Superior al Magistraturii, INEXISTENȚA Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, INEXISTENȚA ORGANIZĂRII PROPRII a INSTANȚELOR și a ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII Practic,


mailto:[email protected]













JUSTIȚIA este NEÎNFIINȚATĂ în ROMÂNIA și funcționează ILEGITIM de 66 de ani, precum în REGIMUL COMUNIST, detaliat după cum urmează:

I. Cu privire la funcționarea nelegală a entității FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție:

I.1. NU ARE un ACT NORMATIV, o HOTĂRÂRE DE APROBARE a ˝Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă˝ și NU ARE ACT NORMATIV, o HOTĂRÂRE care trebuia publicată în Monitorului Oficial al României, DE APROBARE STATE de FUNCȚII și de PERSONAL.

I.2.Funcționează doar în baza REGULAMENTULUI din 21 septembrie 2004 (Republicarea 1) din Monitorul Oficial nr. 1076 din 30 noiembrie 2005, NEAPROBAT prin act normativ denumit HOTĂRÂRE. Succesiv, din 21 septembrie 2004 până în prezent, au emis doar HOTĂRÂRI de MODIFICARE și COMPLETARE a REGULAMENTULUI și nici o hotârâre de aprobare, după cum urmează:

HOTĂRÂREA nr. 2 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 24 din 25 noiembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 11 din 22 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 4 din 16 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 5 din 6 februarie 2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 17 din 24 septembrie 2013 pentru completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 22 din 4 noiembrie 2013 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 3 din 28 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 4 din 11 februarie 2015 pentru modificarea art. 109^2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 9 din 5 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și

HOTĂRÂREA nr. 232 din 16 decembrie 2019 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

I.3. Dovada că REGULAMENTUL nu are valoare juridică FĂRĂ o HOTĂRÂRE de APROBARE, o prezentăm prin HOTĂRÂREA nr. 688 din 9 aprilie 2009 PENTRU APROBAREA Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emis de plenul entității fără act de înființare, intitulat CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 6 mai 2009 :

˝ Având în vedere dispoziţiile art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

ART. 1 SE APROBĂ Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Virgil Viorel Andreieş

Bucureşti, 9 aprilie 2009. Nr. 688.


ANEXĂ

REGULAMENT privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie˝

……………………………………………………………………………………………………………………………..

I.4. Art. 29 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, au impus APROBAREA prin hotărâre a regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă și APROBAREA prin hotărâre a statelor de funcții și de personal:

˝ART. 29 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) APROBĂ Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum ŞI STATELE DE FUNCŢII ŞI DE PERSONAL ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.˝

NEEXISTÂND în Monitorul Oficial al României, cele 2 HOTĂRÂRI de APROBARE a regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă și de APROBARE a statelor de funcții și de personal, entitatea fără act de înființare intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, nu are nici state de funcții și de personal și nici regulament de organizare și de funcționare administrativă, toate hotărârile fiind de modificare și completare a regulamentului din 2004, nici una de APROBARE.

I.5. INEXISTENȚA dispoziției de ÎNFIINȚARE a secțiilor în cadrul entității fără act de înființare, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție:

I.5.1. Art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA de SECȚII și nici un articol de lege nu a dispus cine are dreptul și obligația DE A ÎNFIINȚA SECȚIILE în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție


˝ART. 19 (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba ÎNFIINŢAREA de COMPLETE SPECIALIZATE în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.˝

I.5.2. Nici prin regulamentul de organizare și funcționare administrativă din 2004, fără hotărâre de aprobare, entitatea fără act de înființare intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR enumerate de Art. 19 alin. (2) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, ca făcând parte din organizarea sa.

I.5.3. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, nu au reglementat ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexistând expresia de ÎNFIINȚARE precum în Art. 41 alin. (1) și Art. 881 din legea indicată:

ART. 41 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. …………………………..

ART. 88^1 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie SE ÎNFIINŢEAZĂ ŞI FUNCŢIONEAZĂ SECŢIA pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Nefiind înființate secțiile nici prin lege și nici prin act normativ, neexistând dispoziție de înființare, entitatea fără dispoziție de înființare, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este o instanță ÎNFIINȚATĂ prin LEGE, în sensul Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, lipsa dispoziției de înființare ca instanță și a secțiilor, valorând INEXISTENȚA.


Uniunea Europeană, organele ei prin manuale și ghiduri de interpretare a condiției legale înființări a instanțelor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au interpretat Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în sensul că dispoziția DE ÎNFIINȚARE trebuie expres prevăzută în lege.

Neexistând expresia ÎNFIINȚARE nici în articol de lege și nici în act normativ, NU EXISTĂ SECȚIILE în cadrul entității ea însăși fără act de înființare și fără dispoziție de înființare de la DESFIINȚAREA prin DECRET 132/1952, entitatea denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, NEEXISTÂND JURIDIC.

II. INEXISTENȚA categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC, la entitățile intitulate Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale:

II.1. Art. 189 din Lege nr. 287/2009 Codul civil a distins între categoriile personalității juridice, dispunând că sunt DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT:

˝ ART. 189 Categorii de persoane juridice

Persoanele juridice sunt DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT.

II.2. Art. 18 alin. (1), Art. 35 alin. (1) și Art. 36 alin. (1) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, nu au atribuit o categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT, nici unei instanțe, toate FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE. Au reglementat doar aptitudea de a deveni persoane juridice, neexistând atribuire de categorie a personalității juridice nici DE DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT:

˝ART. 18 (1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala țării.

ART. 35 (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.


ART. 36 (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.˝

ART. 38 (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.˝

II.3. Art. 191 alin. (1) și (2) din Lege nr. 287/2009 codul civil, a impus obligația ÎNFIINȚĂRII prin LEGE sau ACTE NORMATIVE, a persoanelor juridice DE DREPT PUBLIC:

˝ART. 191 Persoana juridică DE DREPT PUBLIC

(1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE ÎNFIINŢEAZĂ prin LEGE.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA PRIN ACTE ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.˝

Nici în titlu și nici în articol de lege sau acte normative, NU EXISTĂ expresia ÎNFIINȚARE ca persoane juridice DE DREPT PUBLIC a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curților de apel și a tribunalelor, nedobândind și nefiindu-le atribuite categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC, urmare a NEÎNFIINȚĂRII și a nedistingerii între cele 2 categorii ale personalității juridice.

II.4 Art. 192 din Lege nr. 287/2009 codul civil, a impus condiția LEGALEI ÎNFIINȚĂRI a tuturor persoanelor juridice, cu obligația indicării CATEGORIEI (DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT indicate de Art. 189 din Lege nr. 287/2009 Codul civil):

˝ART. 192 Regimul juridic aplicabil Persoanele juridice LEGAL ÎNFIINŢATE se supun

dispoziţiilor aplicabile CATEGORIEI DIN CARE FAC PARTE, precum şi celor cuprinse în prezentul cod, dacă prin lege nu se prevede altfel.˝

Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunalele, NU SUNT LEGAL ÎNFIINȚATE neexistând expresia DE ÎNFIINȚARE și nu au primit categorie a personalității juridice, conform Art. 189 din Lege nr. 287/2009, nefiind nici de DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT.8 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

II.5. Raportat la Art. 193 alin. (2) din Lege 287/2009, nici Înalta Curte de Casație și Justiție , nici curțile de apel și nici tribunalele, nu pot invoca împotriva oamenilor calitatea de subiect de drept, neavând expresii DE ÎNFIINȚARE și nici categorie a personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT:

˝ ART. 193 Efectele personalităţii juridice (2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane

de bună-credinţă calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmăreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.˝

II.6. Art. 194 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 287/2009 codul civil a impus condiția ÎNFIINȚĂRII persoanelor juridice, existența ACTULUI de ÎNFIINȚARE:

˝CAP. IIÎNFIINŢAREA persoanei juridice

SECŢIUNEA 1Dispoziţii comune

ART. 194 MODURILE DE ÎNFIINŢARE (1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ: a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului

competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ-teritoriale. ……………….˝

Este de necontestat că nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici curțile de apel, nici tribunalele, NU AU nici ACTE de ÎNFIINȚARE și nici DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, expresia ÎNFIINȚARE NU EXISTĂ în titlu și articol de lege în vigoare.

II.7. Art. 196 alin. (1) lit. a) coroborat cu alin. (2) din Lege 287/2009, a impus aplicarea sancțiunii absolute entităților precum Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, pentru LIPSA ACTELOR de ÎNFIINȚARE, expresia ÎNFIINȚARE neexistând în articol de lege:9 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

˝SECŢIUNEA a 2-aNULITATEA PERSOANEI JURIDICE

ART. 196 Cauzele de nulitate (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi

constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când:

a) lipseşte ACTUL DE ÎNFIINŢARE sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sancţionează cu NULITATEA ABSOLUTĂ.

II.8. NEEXISTÂND ACTE de ÎNFIINȚARE, nici expresii de ÎNFIINȚARE, nu există DATA ÎNFIINȚĂRII pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, neavând capacitate civilă în temeiul Art. 205 alin. (2) și (3) din Lege nr. 287/2009 codul civil:

CAP. IIICapacitatea civilă a persoanei juridice

SECŢIUNEA 1Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

ART. 205 Data dobândirii capacităţii de folosinţă (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea

de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit art. 194, DE LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, DE LA DATA AUTORIZĂRII CONSTITUIRII LOR sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevăzute la alin. (1) pot, chiar DE LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, să dobândească drepturi şi să îşi asume obligaţii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică SĂ IA FIINŢĂ ÎN MOD VALABIL.˝

II.9. În temeiul Art. 209 alin. (1) din Lege 287/2009 codul civil, NEEXISTÂND DATA CONSTITUIRII (ÎNFIINȚĂRII), entitățile Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și


tribunalele, NU AU CAPACITATE de EXERCIȚIU și NICI DREPT de A FUNCȚIONA, funcționând NELEGAL:

˝CAPACITATEA DE EXERCIŢIU ŞI FUNCŢIONAREA persoanei juridice

§1. Capacitatea de exerciţiu ART. 209 Data dobândirii capacităţii de exerciţiu (1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi

îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, DE LA DATA CONSTITUIRII LOR.

II.10. Art. 221 din Lege nr. 287/2009 codul civil, a făcut din nou distincția între categoriile personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT indicate la Art.189 din Lege 287/2009, nici o neînființată instanță din România neavând nici personalitate juridică DE DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT:

§3. Dispoziţii speciale ART. 221 Răspunderea persoanelor juridice

DE DREPT PUBLIC Dacă prin lege nu se dispune altfel,

PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PUBLIC sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleaşi condiţii ca PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT.

II.11. În nici un articol de lege sau act normativ, nu există expresia DE CONSTITUIRE (ÎNFIINȚARE) a INSTANȚELOR, impusă de Art. 10 din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

˝ART. 10 Toate persoanele au dreptul la un PROCES ECHITABIL şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, CONSTITUITĂ potrivit legii.˝

II.12. În continuare vă prezentăm exemple de articole de legi și acte normative, care au dispus ÎNFIINȚAREA și au atribuit expres categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC, unor entități cu expresii de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:

II.12.1. Art. 6 din Ordonanța Guvernului României nr. 57/2002, a făcut distincția între categoriile personalității 11 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, Art. 7 enumerând categoriile de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PUBLIC, care trebuie să fie LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică:

˝ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 57 din 16 august 2002privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică

ART. 6 Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul UNITĂŢILOR şi INSTITUŢIILOR de DREPT PUBLIC şi DE DREPT PRIVAT care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

ART. 7 În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PUBLIC:

a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare; b) institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din

subordinea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România sau a academiilor de ramură;

c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori de drept public, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică ale instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate;

d) instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;

e) centre internaţionale de cercetare-dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale;

f) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome, cu sau fără personalitate juridică;

g) alte instituţii publice SAU DE DREPT PUBLIC care au ca obiect de activitate şi cercetarea-dezvoltarea ori structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică.

II.12.2. Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 246 din 12 iulie 2007 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea INSTITUTULUI de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, a dispus ÎNFIINȚAREA, a atribuit categorie personalității juridice DE DREPT PUBLIC iar prin Art. 1 alin. (4) i-a atribuit sediu individualizat prin localitate, stradă și număr de imobil:


˝LEGE nr. 246 din 12 iulie 2007privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea INSTITUTULUI

de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al RomânieiART. 1 (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ Institutul de Drept Public şi

Ştiinţe Administrative al României, denumit în continuare Institut, for naţional ştiinţific, cu personalitate juridică, DE DREPT PUBLIC, sub control parlamentar.

(4) SEDIUL INSTITUTULUI este în municipiul Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 28-32, judeţul Sibiu.˝

II.12.3. ART. 49 din Lege 360/2002 privind Statutul polițistului, a dispus ÎNFIINȚAREA şi atribuirea formei personalității juridice DE DREPT PUBLIC și atribuire de DENUMIRE, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, Codul civil: ˝ Art. 49 (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoana juridică DE DREPT PUBLIC, DENUMIT în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.˝

II.12.4. Art. 22 alin. (4) lit. a) din Lege nr. 1/2011 a făcut distincția între persoanele juridice de DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT iar alin. (7) lit. c) din aceeași lege, a dispus expres ÎNFIINȚAREA și atribuirea personalității juridice DE DREPT PUBLIC:

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 ˝ART. 22 (1) Sistemul naţional de învăţământ

preuniversitar ESTE CONSTITUIT din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.

(4) PROCESUL DE ÎNFIINŢARE a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfăşoară astfel:

a) orice persoană juridică de drept public sau privat ,


(7) Prin ordinul de acreditare prevăzut la alin. (4) lit. b) SE ÎNFIINŢEAZĂ şi SE ACORDĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, după cum urmează:

c) DE DREPT PUBLIC, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, de stat.˝

II.12.5. Art. 1 alin. (2) din lege nr. 31/2007, a atribuit expres categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC și SEDIU LEGAL individualizat prin localitate, stradă și nr. de imobil:

˝LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de

Ştiinţă din RomâniaART. 1 (2) Academia Oamenilor de Ştiinţă din

România, denumita în continuare AOSR, este instituţie de interes public, cu personalitate juridica DE DREPT PUBLIC, autonoma.

ART. 2 SEDIUL CENTRAL al AOSR este în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenței nr. 54, sectorul 5.˝

II.12.6. Art. 54 din O.U.G. nr. 57/03 iulie 2019, a atribuit pentru prima dată în ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC, MINISTERELOR, categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC :

˝ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019privind Codul administrativ

ART. 54 Personalitatea juridică a ministerelor

Ministerele sunt PERSOANE JURIDICE DE DREPT PUBLIC , au sediul în municipiul Bucureşti şi sunt conduse de miniştri.˝

II.12.7. Art. 96 din O.U.G. nr. 57/03 iulie 2019, a atribuit unităților administrativ-teritoriale, categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC :


ART. 96 Personalitatea juridică a unităţilor administrativ-teritoriale


(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice DE DREPT PUBLIC, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.˝

II.13. În continuare vă prezentăm exemple de articole de legi și acte normative, care au dispus expres ÎNFIINȚAREA și au atribuit expres categorie a personalității juridice DE DREPT PRIVAT:

II.13.1. ARTICOL UNIC din Hotărârea Guvernului României nr. 746/31.08.2000 privind recunoaşterea Uniunii Teatrale Române - UNITER ca fiind de utilitate publică, a atribuit categorie a personalităţii juridice DE DREPT PRIVAT, anterior intrării în vigoare a Legii 287/2009, Codul civil care este DREPTULCOMUN în ROMÂNIA:

˝În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC Se recunoaşte Uniunea Teatrala Romana - UNITER, PERSOANA JURIDICĂ ROMANA DE DREPT PRIVAT, fără scop patrimonial, ca fiind de utilitate publica.˝

II.13.2. Art. 6 din Ordonanța Guvernului României nr. 57/2002, a făcut distincția între categoriile personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, Art. 8 și Art. 81

enumerând categoriile de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PRIVAT , care trebuie să fie LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică, care trebuiesc ÎNFIINȚATE prin ACT JURIDIC:

˝ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 57 din 16 august 2002privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică

ART. 6 Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul UNITĂŢILOR şi INSTITUŢIILOR de DREPT PUBLIC şi DE DREPT PRIVAT care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.15 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

ART. 8 În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse, de asemenea, următoarele categorii de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PRIVAT:

a) institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, RECUNOSCUTE DE UTILITATE PUBLICĂ;

b) instituţii de învăţământ superior particulare acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, cu sau fără personalitate juridică;

c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial;

d) alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE;

e) societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea;

f) societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE.

ART. 8^1 În sensul prezentei ordonanţe, unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8 sunt fie o unitate cu personalitate juridică, fie o structură de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică CARE ESTE CONSTITUITĂ în cadrul unei persoane juridice. Unitatea de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

a)ESTE ÎNFIINŢATĂ printr-o decizie a conducerii persoanei juridice, conform legii;

II.13.3. Titlul și Art. 1 din Legea 443/2002 a dispus ÎNFIINȚAREA iar Art. 1 a atribuit categorie a personalității juridice DE DREPT PRIVAT:

˝LEGE nr. 443 din 5 iulie 2002privind ÎNFIINŢAREA UNIVERSITATII "Spiru Haret" din Bucureşti

ART. 1 SE ÎNFIINŢEAZĂ UNIVERSITATEA "Spiru Haret" din Bucureşti ca instituţie de învăţământ superior, persoană juridică DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, clădirea Palatul Sporturilor şi Culturii, Parcul Tineretului, sectorul 4.

ART. 5 (1) Universitatea NOU-ÎNFIINŢATĂ dispune de PATRIMONIU PROPRIU înscris în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) PATRIMONIUL prevăzut în anexa este proprietatea Universitatii "Spiru Haret" din Bucureşti prin efectul legii.˝


II.13.4. ARTICOLUL UNIC din Hotărârea Guvernului României nr. 1646/07.10.2004 privind recunoaşterea Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România ca fiind de utilitate publică, a atribuit CATEGORIE a personalităţii juridice, DE DREPT PRIVAT şi SEDIU cu STRADĂ şi NUMĂR:

˝ În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC Se recunoaşte Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, PERSOANĂ JURIDICĂ ROMÂNĂ DE DREPT PRIVAT, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Ministerului nr. 1-3, sectorul 1, ca fiind de utilitate publică.˝

II.13.5. Art. 23 alin. (1) din LEGE nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, a atribuit CATEGORIE a personalităţii juridice, DE DREPT PRIVAT:

˝ART. 23 (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizaţie profesională, cu personalitate juridică , DE DREPT PRIVAT , apolitică, autonomă şi independentă, DE INTERES PUBLIC, cu patrimoniu şi buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.˝˝

II.13.6. Art. 551 alin. (1) din O.U.G. nr. 86/2006 R1, a atribuit personalitate juridică DE DREPT PRIVAT:


˝ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 R1privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

ART. 55^1 (1) INPPI este PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT, nonprofit, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare. INPPI funcţionează sub autoritatea Adunării reprezentanţilor permanenţi a UNPIR.˝

II.13.7. Titlul și Art. 1 din Lege nr. 227/2017 au dispus ÎNFIINȚAREA iar Art. 1 a atribuit categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC:

˝LEGE nr. 227 din 28 noiembrie 2017privind ÎNFIINŢAREA Universităţii Adventus din Cernica

ART. 1 SE ÎNFIINŢEAZĂ Universitatea Adventus din Cernica, ca instituţie de învăţământ superior, PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT ŞI DE UTILITATE PUBLICĂ, parte a sistemului naţional de învăţământ, CU SEDIUL în localitatea Cernica, şos. Decebal nr. 11-13, judeţul Ilfov.˝

II.13.8. Art. 22 alin. (7) lit. a) și b) din Lege nr. 1/2011 a reglementat ÎNFIINȚAREA și atribuirea personalității juridice DE DREPT PRIVAT și de UTILITATE PUBLICĂ pentru unitățile ÎNFIINȚATE:

˝LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011ART. 22 (7) Prin ordinul de acreditare prevăzut

la alin. (4) lit. b) SE ÎNFIINŢEAZĂ şi SE ACORDĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, după cum urmează:

a) DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, ÎNFIINŢATE din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;

b) DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, ÎNFIINŢATE din iniţiativa, cu resursele şi potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;˝

II.14. Vă prezentăm răspunsul onest, cinstit, competent și legal, emis de către entitatea fără act și fără dispoziție de înființare, intitulată Tribunalul Bacău, care a 18 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

atestat real că NU EXISTĂ forme ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT:

…………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Ca o concluzie privind NEÎNFIINȚAREA și neatribuirea categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC, pe baza probelor reproduse, solicităm să luați act și să dispuneți următoarele:

1) În nici un articol de lege nu s-a dispus nici ÎNFIINȚAREA nici categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC, pentru entitățile neînființate intitulate Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, ˝Minister Public˝,


˝Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție˝ și pentru celelalte parchete.

2) Invocarea de către agenții ROMÂNIEI că vreo instanță sau parchet ar fi persoane juridice ˝DE DREPT PUBLIC˝, constituie UN FALS GROSOLAN, în condițiile în care această categorie a personalității juridice NU EXISTĂ în articol de lege. A se vedea răspunsul legal de la Pct. II.14, care atestă că ˝NU EXISTĂ FORME ale PERSONALITĂȚII JURIDICE˝: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT˝.

3) OMISIUNEA legiuitorului de a dispune expres ÎNFIINȚAREA și atribuirea uneia dintre cele 2 categorii ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, atrage răspunderea ROMÂNIEI pentru NEÎNDIPLINIREA OBLIGAȚIEI pozitive de a atribui o categorie a personalității juridice și înființarea instanțelor și parchetelor, precum în exemplele de legi și acte normative, reproduse mai sus.

III. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de reglementare a organizării și funcționării proprii, de aprobare a ORGANIGRAMELOR și INEXISTENȚA ACTELOR de ÎNFIINȚARE în cadrul fiecărei curți de apel, tribunal, judecătorie, a registraturii, grefei, arhivei și a celorlalte structuri:

III.1. Toate curțile de apel, tribunalele, judecătoriile, au postat pe internet ˝ORGANIGRAME˝, care nu au TEMEI de DREPT al emiterii în articol de lege sau act normativ și care nu sunt aprobate prin ACTE NORMATIVE, fiind INEXISTENTE JURIDIC.

III.2. Prezentăm exemplificativ, FALSURILE emise de NEÎNFIINȚATE instanțe din ROMÂNIA, care justifică ÎN FALS, emiterea ORGANIGRAMELOR:

FALSUL nr. 1 constând în adresa nr. 07/BIRP/12/02.2019 emis de către enitatea fără DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și fără personalitate juridică de DREPT PUBLIC, care atestă nereal că ˝ORGANIGRAMA˝ ar fi fost întocmită în raport cu dispozițiile Legii nr. 304/2004 și a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015:


…………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………….

FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare.

FALSUL nr. 2 constând în adresa nr. 30L/09.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL BRĂILA˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004:

……………………………………………………………………………………………………………………..22 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

………………………………………………………………………………………………………………………….

FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare. ˝Tribunalul Brăila˝, nu a mai invocat în fals, precum ˝Tribunalul Argeș˝, Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 3 constând în adresa nr. 29RP/03.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, 23 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

intitulată ˝TRIBUNALUL BUZĂU˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004:

…………………………………………………………………………………………………………………………


……………………………………………………………………………………………………………………………

FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare. ˝Tribunalul Buzău˝, ca și ˝Tribunalul Brăila˝, nu a mai invocat în fals, precum ˝Tribunalul Argeș˝, Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 4 constând în adresa nr. 86/BIRP/10.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL SIBIU˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și a prevederilor ˝Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor Judecătorești:


…………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………..


FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat care este actul normativ de aprobare. Ca și ˝Tribunalul Argeș˝, a invocat în fals Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 5 constând în adresa nr. 37/BIRP/05.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL VRANCEA˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Legii nr. 304/2004 din care nu indică nici un ARTICOL și a prevederilor ˝Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor Judecătorești și a hotărârii de aprobare pe care nu o indentifică prin număr, data și articol:

…………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………..

FALSUL nr. 6 constând în adresa nr. 31/BIRP/05.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL PRAHOVA˝, care nu a mai atestat în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Legii nr. 304/2004 dar a atestat în fals, ˝emiterea ORGANIGRAMEI˝ în baza Art. 37 din hotărârea CSM nr. 387/2005 care NU A CONȚINUT expresia ˝ORGANIGRAMĂ˝:


……………………………………………………………………………………………………………………………

FALSUL nr. 7:ORGANIGRAMĂ postată pe internet de entitatea NEÎNFIINȚATĂ Tribunalul București, fără ACT NORMATIV de APROBARE și fără temei de drept al emiterii în articole din Legea 304/2004 și Hotărârea CSM 1375/2015, NEEXISTÂND ca ACT NORMATIV în VIGOARE:


FALSUL nr. 8: ORGNIGRAMA Curții de Apel Iasi postată pe:http://portal.just.ro/45/Documents/Informatii%20publice/Organigrama.pdf

FĂRĂ TEMEI al emiterii în ARTICOL de LEGE sau ACT NORMATIV ÎN VIGOARE, neaprobată prin ACT NORMATIV, hârtir fără valoare juridică:


http://portal.just.ro/45/Documents/Informatii%20publice/Organigrama.pdf

http://portal.just.ro/45/Documents/Informatii%20publice/Organigrama.pdf

III.3. Prezentăm exemple de ACTE NORMATIVE publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu denumiri de ORDINE, de aprobare a ORGANIGRAMELOR și a REGULAMENTELOR de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII, dovada că ˝ORGANIGRAMELE INSTANȚELOR˝ din ROMÂNIA, nici nu au temei de drept al emiterii și nici nu s-a reglementat prin ce act normativ se aprobă și nici modalitatea intrării în vigoare:PROBA nr. 1

Prin ANEXA la ORDIN nr. 2632/C/2014, Ministerul Justiției, a aprobat ORGANIGRAMELE, prin ACT NORMATIV intrat în vigoare prin publicare în Monitorul Oficial al României:

ORDIN nr. 2.632/C din 30 iulie 2014pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al

parchetelorEMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEIPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 623 din 26 august 2014

ART. 1 Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


ANEXA 1

REGULAMENT din 30 iulie 2014de ordine interioară al parchetelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEIPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 623 bis din 26 august 2014Data intrarii in vigoare : 26 august 2014Forma actualizata valabila la data de : 9 februarie 2019

ART. 2 Structura şi organizarea Ministerului Public (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform ORGANIGRAMEI prevăzute în anexa la prezentul regulament.

ART. 218ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ESTE PREVĂZUTĂ ÎN ANEXA care face parte integrantă din prezentul regulament.


Nicio instanță din ROMÂNIA, nu are vreo ORGANOGRAMĂ publicată în Monitorul Oficial al României și nu are ACT NORMATIV de APROBARE.


PROBA nr. 2:ORDINUL nr. 82/2019 al Ministrului Sănătății, având

temei de drept al emiterii în ARTICOL de ACT NORMATIV, a aprobat ORGANIGRAMA și Regulamentul de Organizare și Funcționare, prevăzute în anexe:

ORDIN nr. 82 din 21 ianuarie 2019pentru APROBAREA ORGANIGRAMEI şi a

REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ale Institutului Naţional de Sănătate Publică

EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢIIPUBLICAT în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 108 din 12 februarie 2019Data intrarii in vigoare : 12 februarie 2019

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri sanitare nr. S.P. 628 din 17 ianuarie 2019,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1.414/2009 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) şi (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin: ART. 1 SE APROBĂ ORGANIGRAMA Institutului

Naţional de Sănătate Publică, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 261/2010 privind aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 12 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

ART. 4 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.


ART. 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea

Bucureşti, 21 ianuarie 2019. Nr. 82.˝

PROBA nr. 3:Art. 16 alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2005 a reglementat cine

are dreptul de a emite ORGANIGRAMA și ACTUL NORMATIV prin care se aprobă:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005privind asigurarea calităţii educaţiei

ART. 16 (2) Sediul, ORGANIGRAMA şi REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE ale ARACIS se stabilesc prin HOTĂRÂRE a Consiliului ARACIS, în termen de 60 de zile.

PROBA nr. 4Prin ACT NORMATIV publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, existând temei de drept al emiterii, prin ORDIN nr. 1445/2016, au fost aprobate, ORGANIGRAMELE și REGULAMENTELE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE:

ORDIN nr. 1.445 din 11 noiembrie 2016privind APROBAREA ORGANIGRAMEI oficiilor de cadastru şi

publicitate imobiliară, a Centrului Naţional de Cartografie, precum ŞI A REGULAMENTELOR DE ORGANIZARE ŞI

FUNCŢIONARE ale acestoraEMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE

IMOBILIARĂPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 28 noiembrie 2016Data intrarii in vigoare : 28 noiembrie 2016

────────── Având în vedere: - dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea cadastrului şi a

publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi art. 16 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de


Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

ART. 1 SE APROBĂ ORGANIGRAMA oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, prevăzută în anexa nr. 1.

ART. 2 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, prevăzut în anexa nr. 2.

ART. 3 SE APROBĂ ORGANIGRAMA Centrului Naţional de Cartografie, prevăzută în anexa nr. 3.

ART. 4 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional de Cartografie, prevăzut în anexa nr. 4.

ART. 5 În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, directorii oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară vor aproba structura compartimentelor funcţionale, pe baza organigramei prevăzute în anexa nr. 1 şi cu acordul prealabil al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

PROBA nr. 5:Art. 62 din O.U.G. nr. 57/2019 este dovada certă că

ORGANIGRAMA nu poate exista decât in anexă la ACT de ÎNFIINȚARE sau ACT PROPRIU de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE:


ART. 62 ÎNFIINŢAREA şi DESFIINŢAREA ministerelor (4) PRIN ACTUL DE ÎNFIINŢARE, respectiv DE

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE al ministerului SE STABILESC FUNCŢIILE ŞI ATRIBUŢIILE SPECIFICE, ORGANIGRAMA ŞI NUMĂRUL DE POSTURI ale ministerelor în raport cu importanţa, complexitatea şi specificul competenţei atribuite.˝

PROBA nr. 6Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr.

123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul 38 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

acces la informaţiile de interes public a impus obligația fiecărei instituții/autorități publice, să posteze ORGANIGRAMĂ APROBATĂ conform legii:

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

Model - Buletin informativ NOTA: Fiecare categorie de informatie va cuprinde o trimitere (un link) catre pagina unde aceasta informatie este afisata pe siteul autoritatii în cauza.

a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice

Se vor indica actele normative în temeiul carora autoritatile sau institutiile publice îsi desfasoara activitatea:

b) structura organizatorica, atributiile departamentelor autoritatii sau institutiei publice

Regulamentul de organizare si functionareOrganigrama aprobată conform legiiAlte regulamente aplicabile la nivelul institutiei

c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice

Numele si prenumele persoanelor responsabile (numere de telefon/fax, adrese e-mail)

d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice

1. Datele de contact ale autoritatii: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adrese e-mail2. Programul de functionare al institutiei

e) audiente

Program de audiente, cu precizarea modului de înscriere pentru audiente si a datelor de contact pentru înscriere

f) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil

Bugetul aprobatBilantul contabil

g) programele si strategiile proprii

Programele si strategiile autoritatii sau institutiei publice

h) lista cuprinzând documentele de interes public

Se vor indica documentele de interes public stabilite la nivelul autoritatii sau


institutiei publice.

i) lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii

Se vor indica documente produse si/sau gestionate la nivelul autoritatii sau institutiei publice.

j) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice în situatia în care persoana se considera vatamata în privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate

Se vor indica prevederea legala, termene si instanta la care se va introduce actiunea. Dupa caz, se vor prezenta alte moduri de contestare, cu indicarea procedurii specifice.

INEXISTENȚA REGULAMENTELOR de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE ale INSTANȚELOR și PARCHETELOR din ROMÂNIA și INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de aprobare Regulamente de Organizare și Funcționare:

Prin lit. A Pct. 3 din PLANUL MULTIANUAL al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011-2016, constituie dovada că instanțele și parchetele sunt obligate de lege să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII:


În afara Regulamentului de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015, în temeiul Art. 4 alin. (2) din Lege 544/2001, fiecare instanță și parchet trebuiau să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

ART. 4 (2) Atribu ţ iile, organizarea ş i func ţ ionarea compartimentelor de rela ţ ii publice se stabilesc, pe baza dispozi ţ iilor prezentei legi, prin REGULAMENTUL DE ORGANIZARE Ş I FUNC Ţ IONARE a autorit ăţ ii sau institu ţ iei publice respective.

În temeiurile Art. 2 lit. b) și c) , Art. 3 alin. (3), Art. 17, Art. 38 din ANEXA la HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea


Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, TOATE INSTANȚELE și PARCHETELE trebuiau să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE, aprobate prin ACTE NORMATIVE, care trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României, inclusiv ORGANIGRAME aprobate prin ACTE NORMATIVE PUBLICATE în Monitorul Oficial al României:

˝Art. 2. - Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii: b) principiul aplicării unitare - autorităţile şi instituţiile publice asigură respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme metodologice. principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituţie publică va elabora propriul regulament de organizare şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii publice, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentelor norme metodologice.

Art. 3 (3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice se stabilesc, în baza legii şi a dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, prin REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE a autorităţii sau a instituţiei publice respective. Art. 17. - Programul zilnic al compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi cel al autorităţilor sau instituţiilor publice respective, stabilit prin REGULAMENTUL PROPRIU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE, incluzând într-o zi pe săptămână şi ore după programul de funcţionare. Art. 38. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza compartimente de informare şi relaţii publice şi vor fi elaborate reglementările interne de organizare şi funcţionare a acestora.˝

În concluzie, pe baza probelor prezentate, solicităm să dispuneți că ORGANIGRAMELE tuturor instanțelor postate pe INTERNET:

1) NU AU ARTICOL de LEGE sau ACT NORMATIV care să reglementeze cine are dreptul a le emite și nu au reglementat actul normativ prin care se aprobă și nu au acte normative de adoptare și de aprobare;


2) NU EXISTĂ, nefiind publicate în Monitorul Oficial al României.

3) ORGANIGRAMELE nu pot exista decât în ANEXĂ la ACT NORMATIV intrat în vigoare prin publicare, neavând valoare juridică FĂRĂ ACT NORMATIV de APROBARE.

INSTANȚELE din ROMÂNIA NU AU ORGANIZARE PROPRIE, NU AU ÎNFIINȚAT fiecare, prin acte normative care trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României REGISTRATURĂ, ARHIVA, GREFE și alte STRUCTURI, nefiind INSTANȚE LEGAL ÎNFIINȚATE. Orice pretinsă persoană juridică, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, trebuie să aibă ORGANIZARE PROPRIE, LEGALĂ, prin ACTE NORMATIVE de APROBARE ORGANIGRAME și Regulamente de Organizare și Funcționare PROPRII.

IV. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII în cadrul instanțelor-NU ESTE PUBLICAT în Monitorul Oficial al României, partea I, nici un ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE SECȚII, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curților de Apel, Tribunalelor și Judecătoriilor, NEFIIND INSTANȚE ÎNFIINȚATE prin LEGE, mai înainte de PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII:

IV.1. Entitatea NEînființată, Judecătoria Tulcea, a recunoscut că NU EXISTĂ ACT ADMINISTRATIV de ÎNFIINȚARE a SECȚIILOR, dar atestă în fals, pe hotărâri, existența secțiilor:


…………………………………………………………………………………………………………………….

IV.2. Entitatea NEînființată, Judecâtoria Tg. Bujor, a atestat că NU EXISTĂ ACTE NORMATIVE de ÎNFIINȚARE-DESFIINȚARE SECȚII dar scrie în fals în hotărâri, SECȚII care NU EXISTĂ:


IV.3. Entitatea NEînființată intitulată Judecătoria Bârlad, NU ARE ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE SECȚII, dar a atestat în fals, în hotărâri, existența secțiilor, civilă și penală.

IV.4. INEXISTENȚA SECȚIILOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL și a TUTUROR SECȚIILOR din cadrul curților de apel din România-INEXISTENȚA ca ACT NORMATIV a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 189/20 octombrie 2004, urmare a NEPUBLICĂRII în Monitorul Oficial al României, Partea I, a NEFUNCȚIONĂRII CSM la acea dată, NEfiind publicată nici pe site-ul făcut de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și INEXISTENȚA 45 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

TUTUROR HOTĂRÂRILOR CSM de APROBARE ÎNFIINȚARE sau de ÎNFIINȚARE și de irganizare și funcționare SECȚII în cadrul instanțelor. Reproducem INEXISTENTUL ACT NORMATIV intitulat HOTĂRÂREA nr. 189 din 20 octombrie 2004 FĂRĂ TITLU, NEPOSTATĂ pe INTERNET nici azi și NEINTRATĂ în VIGOARE, nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, partea I:


IV.4.1. Pe site-ul entității fără dispoziție de înființare, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, anul 2004 nici NU EXISTĂ, nefiind postată nici o hotărâre emisă anterior anului 2005. Iată probele:52 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

PROBA nr. 1:

PROBA nr. 2:Răspunsul din 29.07.2013 al entității fără act de

înființare ca instituție și fără act de înființare a secțiilor, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care atestă că DATA ÎNCEPERII FUNCȚIONĂRII Consiliului Superior al Magistraturii este 01.02.2005 și a u postat pe pagina de internet aleasă de această această entitate, doar hotărârile de aprobare înființare secții, emise începând cu data de 31.01.2006:


…………………………………………………………………………………………………………………………..


PROBA nr. 3:RĂSPUNSUL nr. 6/21239 din 03.10.2014, emis de către

entitatea fără act de înființare ca instituție și secții, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care atestă la pct. 5 NEpublicarea nici pe site-ul ales de această entitate, a hotărârilor adoptate anterior anului 2005:

………………………………………………………………………………………………………………………….

În concluzie, am dovedit cert și fără echivoc, că intitulata Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 55 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

189/20.10.2004, NU este publicată nici pe pagina de internet aleasă de această entitate, fiind sustrasă de la cunoașterea oamenilor.

IV.4.2. Intitulata Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 189/20.10.2004, alături de Ordine ale Ministrului Afacerilor Interne Nepublicate, NU FACE PARTE din LEGISLAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI, urmare a NEpublicării în Monitorul Oficial al României, partea I, dovedit prin Pct. 1 din răspunsul Consiliului Legislativ din România, nr. R1252/30 august 2012:


IV.4.3. Denunțăm ca FALSURI GROSIERE, comise în formă continuată de către cei din entitatea fără act de înființare ca instituții și secții, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care au interpretat josnic, categoria de ACT INDIVIDUAL, în loc de ACT NORMATIV a actelor normative DE ÎNFIINȚARE SECȚII ce trebuiau emise în temeiul Art. 41 din Lege 304/2004 cu respectarea Legii 24/2000, 202/1998 care au impus expres INTRAREA ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în Monitorul Oficial al României a tuturor actelor normative și Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE:

FALSUL nr. 1 constând în răspunsul nr. 23534/1153/2012 către CABINETUL de AVOCAT Teodorescu Nicușor, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul 57 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 2 constând în răspunsul nr. 23530/1154/2012, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 3 constând în răspunsul nr. 21684/1154/2012, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 4 constând în răspunsul nr. 1/6787/2916 semnat de către numita NICA ANDREEA RUXANDRA în numele entității fără act de înființare ca instituție 62 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

și secții, care a atribuit în fals, caracter de ACT ADMINISTRATIV INDIVIDUAL unui înscris care trebuia să fie emis ca ACT NORMATIV, reglementând organizarea și funcționarea instanțelor:


FALSUL nr. 5 constând în răspunsul nr. 6/21239/03.10.2014, semnat și comis de către numita Judecător PANTAZI DANIELA. Aceasta nu a mai comis FALSUL de a scrie ca hotărârea ar fi ˝ACT INDIVIDUAL˝ ci FALSUL de a se raporta doar la Legea 317/2004 și de atesta mincinos că nu exista obligație legală de PUBLICARE în Monitorul Oficial, în condițiile în care Legea 24/2000 și 202/1998 au impus PUBLICAREA în Monitorul Oficial al României, a tuturor actelor normative:


IV.4.4. DOVADA că cele 5 răspunsuri de la Pct. IV.4.3. sunt FALSURI GROSIERE, o prezentăm în continuare:

1) Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 544/2001, a atribuit categoria de ACTE NORMATIVE, tuturor actelor care reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001privind liberul acces la informaţiile de interes public

ART. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

a) ACTELE NORMATIVE care reglementează ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA autorităţii sau instituţiei publice;˝


Toți falsificatorii au scris că hotârârea CSM 189/2004, emisă anterior începerii funcționării CSM, NEPOSTATĂ pe SITE, reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA Curților de Apel, având caracter de ACT NORMATIV atribuit de Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege 544/2001.

2) Însăși neînființata instanță, intitulată Curtea de Apel București, a cărei secții NU ARE ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE, prin SENTINȚA nr. 516/02.10.2019, a dispus că ACTELE emise de Consiliul Superior al Magistaturii, în vederea executării legii, sunt ACTE NORMATIVE și nu individuale, NULE pentru neîndeplinirea obligației de publicare în Monitorul Oficial al României:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


3) NEÎNFIINȚATELE INSTANȚE din ROMÂNIA, Curtea Constituțională fără act de înființare, din ROMÂNIA și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza SHIMOVOLOS v. RUSSIA din 28.11.2011, cererea 30194/09, Hotărâre din 23/09/1998 CAZUL PETRA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI1) (115/1997/899/1.111) au dispus că sunt INEXISTENTE ACTELE NORMATIVE NEpublicate în publicație oficială a unui stat, sancțiunea legală fiind INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ.

IV.5. Pe lângă nelegalitatea constând în NEPUBLICAREA în Monitorul Oficial al României, entitatea intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care NICI NU ERA FUNCȚIONALĂ anterior anului 2005 conform răspunsurilor sale reproduse mai sus, în Hotărâea NEPUBLICATĂ nr. 189/20.10.2004, nici nu i-a atribuit TITLU conform Legii 24/2000 și nu au menționat temeiul de drept care îi dădea dreptul SĂ ÎNFIINȚEZE SECȚII-fiind omise Art. 37 și 38 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:


LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004privind organizarea judiciară

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 29 iunie 2004 Data intrarii in vigoare : 27 septembrie 2004

ART. 33 (2) Curtea de Apel Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.

(3) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

ART. 37 În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate şi al judecătoriilor se pot înfiinţa secţii.

ART. 38 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 2 iulie 2004 Data intrarii in vigoare : 30 septembrie 2004Forma actualizata valabila la data de : 19 octombrie 2004

ART. 38 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:72 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

a) APROBĂ ÎNFIINŢAREA şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;

Nici Art. 38 alin. (1) din Lege 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară nici Art. 38 lit. a) din Lege nr. 317/01.07.2004, nu a dat dreptul CSM SĂ ÎNFIINȚEZE și SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de ˝SECȚII SPECIALIZATE˝ prin Art. 1 și ANEXA 1 ci trebuiau întâi SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de SECȚII (nu ˝SPECIALIZATE˝) în temeiul Art. 38 lit. a) din Lege 317/01.07.2004 privind Consiliul superior al magistraturii și în temeiul Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară, trebuia să dispună prin HOTĂRÂRE, ÎNFIINȚAREA de SECȚII și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝, în Art. 1 și Art. 2. Art. 2 din Hotărârea nr. 189/2004 NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României, NU A ÎNFIINȚAT nici o SECȚIE, fiind violat Art. 38 alin. (2) din Legea 317/2004 coroborat cu Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004.

IV.5. Reținând că însăși Consiliul Superior al Magistraturii era NEFUNCȚIONAL, repetat scriind și semnând că A ÎNCEPUT SĂ FUNCȚIONEZE din 2005, Hotârârea CSM nr. 189/20.10.2004, care este ACT NORMATIV conform Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, NU A INTRAT NICIODATĂ în VIGOARE, conform jurisprudenței naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind emisă, pe lângă NECOMPETENȚA FUNCȚIONALĂ și violarea Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară neindicat ca temei de drept al emiterii, cu violarea următoarelor articole din LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 Republicarea 1, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 777/25 august 2004:

IV.5.1. A violat Art. 1:˝ART. 1 ACTIVITATEA DE LEGIFERARE (1) Reglementarea relaţiilor sociale prin lege şi prin

celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.

(2) Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei


României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept.˝

IV.5.2. A violat Art. 2:˝ART. 2 TEHNICA LEGISLATIVĂ (1) Tehnica legislativă asigură sistematizarea,

unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ.

(2) Normele de tehnică legislativă definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a conţinutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative, precum şi limbajul şi stilul actului normativ.˝

IV.5.3. A violat Art. 3: ˝ART. 3 RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ (1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii ……………. precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii. (2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale.˝

IV.5.4. A violat Art. 4 alin. (3) din Lege 24/20000, Art. 38 alin. (1) din Legea 304/2004 dispunând ÎNFIINȚAREA de SECȚII prin HOTĂRÂRE și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝ la Art. 1 și ANEXA 1, SECȚIILE de la Art. 2 și ANEXA 2 NEFIIND ÎNFIINȚATE iar Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE :

˝ART. 4 IERARHIA ACTELOR NORMATIVE (3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

IV.5.5. A violat Art. 10 alin. (1) și (4) care a impus publicarea tuturor actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, drept condiție a intrării în vigoare: ˝ART. 10 PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE74 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

(1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Celelalte acte normative SE PUBLICĂ după

ce au fost semnate de emitent˝

Nici Art. 38 alin. (1) din Lege 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară neindicat drept temei legal al emiterii, nici Art. 38 lit. a) din Lege nr. 317/01.07.2004, nu a dat dreptul CSM SĂ ÎNFIINȚEZE și SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de ˝SECȚII SPECIALIZATE˝ prin Art. 1 și ANEXA 1 ci trebuiau întâi SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de SECȚII (nu ˝SPECIALIZATE˝) în temeiul Art. 38 lit. a) din Lege 317/01.07.2004 privind Consiliul superior al magistraturii și în temeiul Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară, trebuia să dispună prin HOTĂRÂRE, ÎNFIINȚAREA de SECȚII și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝, în Art. 1 și Art. 2. Art. 2 din Hotărârea nr. 189/2004 NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României, NU A ÎNFIINȚAT nici o SECȚIE, fiind violat Art. 38 alin. (2) din Legea 317/2004 coroborat cu Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004.

IV.5.5. A violat Art. 38 și Art. 39 alin. (1) și (6), neavând TITLU, neavând ELEMENT de IDENTIFICARE și LIPSIND o PARTE CONSTITUTIVĂ a ACTULUI NORMATIV-TITLUL:

˝ART. 38 PĂRŢILE CONSTITUTIVE ALE ACTULUI NORMATIV

Actul normativ are următoarele părţi constitutive: TITLUL şi, dacă este cazul, preambulul, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului.

ART. 39 TITLUL ACTULUI NORMATIV (1) TITLUL ACTULUI NORMATIV cuprinde denumirea

generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic.

(6) CA ELEMENT DE IDENTIFICARE, TITLUL se întregeşte, după adoptarea actului normativ, cu un număr de ordine, la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta.˝

ART. 40 Formula introductivă75 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

(4) La celelalte categorii de acte normative formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcţie de natura sa juridică, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis.

IV.5.6. Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ 189/20.10.2004, a violat și Art. 1 și Art. 5 lit. G. din Legea nr. 202/1998, care a impus PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE:

LEGE nr. 202 din 9 noiembrie 1998privind organizarea Monitorului Oficial al României

ART. 1 Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului roman, în care se publica actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

ART. 5 În Partea I se publica următoarele categorii de acte:

G. actele normative adoptate de autorităţile administrative autonome şi de alte autorităţi publice, potrivit competenței lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii;

IV. 6. INEXISTENȚA TUTUROR HOTĂRÂRILOR entității fără act de înființare ca instituție și secții, urmare a neintrării în vigoare ca ACTE NORMATIVE, în condițiile impuse de legile în vigoare, azi:

IV.6.1. Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 544/2001, a atribuit categoria de ACTE NORMATIVE, tuturor actelor care reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001privind liberul acces la informaţiile de interes public

ART. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

a) ACTELE NORMATIVE care reglementează ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA autorităţii sau instituţiei publice;˝

Toți falsificatorii au scris că hotârârile de aprobare înființare secții, reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA Curților de Apel, atribuind în FALS, ˝CARACTER 76 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

INDIVIDUAL˝ pentru a acoperi ATENTATUL la STATUL de DREPT prin NEPUBLICARE în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate actele de organizare și funcționare, având caracter de ACTE NORMATIVE, atribuit de Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege 544/2001.

IV.6.2. Hotărârile CSM de aprobare înființare secții, sunt numerotate prin ARTICOL, conform Legii 24/2000 și nu se adresează unei persoane individualizate prin nume, prenume, cod numeric personal ssau alte date de identificare ca persoană fizică; ACTELE INDIVIDUALE nu au ARTICOLE.

IV.6.3. Consiliul Superior al Magistraturii a violat Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004, nedispunând ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR prin HOTĂRÂRI. Textul de lege a distins că trebuia dispusă ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR, în caz de APROBARE a PRPUNERILOR de ÎNFIINȚARE. Nu poți ˝APROBA ÎNFIINȚAREA˝ în condițiile în care NU EXISTĂ ACTE de ÎNFIINȚARE ci doar niște ADRESE de la curți de apel, tribunale, judecătorii, care NU SUNT ACTE JURIDICE și PROPUN ÎNFIINȚAREA:

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicatăprivind organizarea judiciară

ART. 41 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe , prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. ……………………..

LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 R2privind Consiliul Superior al Magistraturii

ART. 41 (1) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor:

a) APROBĂ ÎNFIINŢAREA şi SECȚIILOR curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; ˝

IV.6.4. S-a ajuns în situația dovedită, precum în cazul Judecătoriilor BÎRLAD, Tg. Bujor, Tulcea și altele, să nu existe


nici sub formă de înscris, Hotătâri CSM de ÎNFIINȚARE SECȚII, atestând ÎN FALS existența unor secții care NU EXISTĂ.

IV.6.5. Prin Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României nr. 179/2007, pe lângă violarea Legii 24/2000 și a Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, dovedim FAUDAREA ORDINII de DREPT, în continuarea reproducerii inexistentului act normativ:

.....................................................................................................

.............................


.....................................................................................................

...........................


Pentru a dovedi cert și fără echivoc că AĂPROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII nu este sinonim cu dispunerea ÎNFIINȚĂRII SECȚIEI, vă reproducem extras din Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI nr. 143/30.01.2014


.....................................................................................................

........................


FRAUDAREA ORDINII de DREPT constă în următoarele:1) Propunerea de ÎNFIINȚARE s-a realizat prin

ADRESE, ADRESA nefiind ACT JURIDIC. Adică, NU A EXISTAT un ACT de ÎNFIINȚARE pe care să-l aprobe Consiliul Superior al Magistraturii;

2) Dacă avea un PROIECT de ACT de ÎNFIINȚARE, JUDECĂTORIA BRĂILA și JUDECĂTORIA ARAD, prin colegiul de conducere al Judecătoriei Brăila și al JUDECĂTORIEI ARAD, trebuiau să propună CSM, ÎNFIINȚAREA de SECȚII, nu prin intermediul unei ADRESE a COLEFIULUI de CONDUCERE a Curții


de Apel Galați sau al COLEGIULUI de CONDUCERE a TRIBUNALULUI. Judecătoriile au PREȘEDINȚI și COLEGII de CONDUCERE, toată ziua postând pe internet HOTĂTÂRÂRI ale COLEGIILOR de CONDUCERE a JUDECĂTORIILOR;

3) Nici un temei de drept invocat în hotărârea CSM NEPUBLICATĂ, nu a prevăzut propunerea de ÎNFIINȚARE de SECȚII SPECIALIZATE cum s-a realizat pentru judecătoria BRĂILA ci propunerea DE INFIINTARE SECȚII cum s-a realizat pentru Judecătoria ARAD;

4) APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII nu respectă Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, care a dispus ca prin HOTĂRÂRE CSM să se dispună ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR și nu APROBAREA ÎNFIINȚĂRII. APROBAREA ÎNFIINȚĂRII nu se dispune prin HOTĂRÂRE CSM conform Art. 41 alin. (1) din Lege nr. 317/2004; ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR se dispune prin HOTĂRÂRE CSM in temeiul Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum s-a dispus ÎNFIINȚAREA SECȚIEI și atribuirea de denumire, la Judecătoria ARAD.

Circa 90 % dintre HOTĂRÂRILE CSM NEPUBLICATE ca ACTE NORMATIVE, au ˝APROBAT ÎNFIINȚAREA de SECȚII˝ și nu au dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, dispozițiile de aprobare înființare neavând ACT de ÎNFIINȚARE iar JUDECĂTORIILE, trebuiau să propună ÎNFIINȚAREA de SECȚII prin COLEGIILE de CONDUCERE ale fiecărei judecătorii și nu prin COLEGII de CONDUCERE ale curților de apel sau tribunalelor.

Iată PROBA că JUDECĂTORIILE au COLEGII de CONDUCERE, prezentată prin extras din Hotărârea CSM nr. 49711.12.2008, NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României ca ACT NORMATIV de organizare și funcționare:


Reiterăm că și în cazul JUDECĂTORIEI GALAȚI nu s-a dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, s-a aprobat o PROPUNERE prin ADRESĂ care nu este ACT JURIDIC și NU EXISTĂ ACT de ÎNFIINȚARE. APROBARE ÎNFIINȚARE s-a dispus dar ACT de ÎNFIINȚARE SECȚII, în cadrul Judecătoriei Galați, NU EXISTA.

IV.6.6. A violat Art. 1 alin. (1) și (2) și Art. 11 alin. (1) și (5) din Lege 24/2000, care a impus publicarea tuturor ACTELOR NORMATIVE, în vederea intrării în vigoare, în Monitorul Oficial al României, Partea I:

LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative85 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

-republicarea 2-ACTIVITATEA DE LEGIFERARE

ART. 1 (1) REGLEMENTAREA RELAŢIILOR SOCIALE PRIN LEGE şi PRIN CELELALTE CATEGORII DE ACTE NORMATIVE se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.

(2) ACTELE NORMATIVE se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, CU DISPOZIŢIILE PREZENTEI LEGI, precum şi cu principiile ordinii de drept.

PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE

ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) CELELALTE ACTE NORMATIVE SE PUBLICĂ după ce au fost semnate de emitent.

Reiterăm că Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, entitatea intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, scriind repetat că a reglementat ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA INSTANȚELOR, neputând fi acceptat falsul că ar fi ˝ACTE INDIVIDUALE˝.

IV.6.7. A violat Art. 1 alin. (1) din Legea 202/1998, Art. 11 alin. (1) și (5) din Legea 24/2000 impunând PUBLICAREA TUTUROR ACTELOR NORMATIVE, în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea a violat Art.5 lit. I din Legea 202/1998, actele de ÎNFIINȚARE SECȚII fiind acte emise ÎN VEDEREA ORGANIZĂRII EXECUTĂRII Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 și Art. 41 alin. (1) din Lege 317/2004:

˝LEGEA nr. 202 din 9 noiembrie 1998 republicarea a 3-a

privind organizarea Monitorului Oficial al României ART. 1 (1) Monitorul Oficial al României este

publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele 86 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

ART. 5 În Partea I se publică următoarele categorii de acte:

I. actele normative adoptate de autorităţile administrative autonome şi de alte autorităţi publice, potrivit competenţei lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii;

IV.7. Pentru a nu mai tolera INTEPRETAREA FALSĂ, dată cu violarea Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 carea impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, că actele DE ORGANIZARE și FUNCȚIONARE SECȚII ar fi ˝ACTE INDIVIDUALE˝, pe lângă SENTINȚA nr. 516/02.10.2019, a dispus că ACTELE emise de Consiliul Superior al Magistaturii, în vederea executării legii, sunt ACTE NORMATIVE și nu individuale, NULE pentru neîndeplinirea obligației de publicare în Monitorul Oficial al României, reprodusă la Pct. IV.4.4 pct 2), vă dovedim cum și în REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA, în REGATUL ROMÂNIEI și in ROMÂNIA, SECȚIILE se ÎNFIINȚEAZĂ prin ARTICOLE de LEGE sau de ACTE NORMATIVE, publicate în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI:

PROBA nr.1:Art. 881 din Lege 304/2004 a dispus ÎNFIINȚAREA

SECȚIEI pentru infracțiunile din justiție, dovadă că ÎNFIINȚAREA de SECȚII/STRUCTURI se realizează prin LEGE/ACT NORMATIV iar Pct. 127 și 128 din DECIZIA Curții Constituționale nr. 33/2018 a statuat legalitatea ÎNFIINȚĂRII SECȚIEI/STRUCTURII prin LEGE:

˝LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicatăprivind organizarea judiciară

SECŢIUNEA a 2^1-aSecţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

ART. 88^1 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie SE ÎNFIINŢEAZĂ ŞI FUNCŢIONEAZĂ SECŢIA pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.˝87 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

Pct. 127 și 128 din DECIZIA Curții Constituționale nr. 33/2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018:

˝127. Astfel, aşa cum s-a subliniat în prealabil în ceea ce priveşte competenţa de reglementare a legiuitorului ordinar a normelor privind structura instanţelor de judecată, secţiile şi completele specializate din cadrul acestora sau compunerea completelor de judecată, respectiv a faptului că stabilirea lor intră în marja legiuitorului de apreciere, în virtutea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (1) şi (4), toate argumentele menţionate sunt pe deplin aplicabile şi în cazul structurilor de parchete care funcţionează pe lângă instanţele de judecată, în condiţiile legii, potrivit art. 131 alin. (3) din Constituţie. Aşadar, opţiunea legiuitorului în sensul ÎNFIINŢĂRII UNEI NOI STRUCTURI DE PARCHET - SECŢIE, în cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. -, corespunde competenţei sale constituţionale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar.

128. Împrejurarea că, ÎN URMA ÎNFIINŢĂRII ACESTEI NOI STRUCTURI cu competenţe proprii de investigare, o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale nu constituie o problemă de constituţionalitate. Atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituţională, FIIND ÎNFIINŢATĂ şi funcţionând tot ca rezultat al opţiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competenţele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituţionale cuprinse în art. 131 alin. (2), potrivit cărora „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.“

PROBA nr. 2: CEAUȘESCU NICOLAE, prin Decretul nr. 203/1974

pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea de SECŢII maritime şi fluviale la unele INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI ŞI UNITĂŢI DE PROCURATURĂ, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31 octombrie 1974 decret devenit Legea nr. 76/1974.


DECRET nr. 203 din 31 octombrie 1974 privind ÎNFIINŢAREA şi organizarea de secţii maritime şi fluviale la unele instanţe judecătoreşti şi unităţi de procuratură

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Publicat la data de: 31 octombrie 1974 in B.Of. 131 din 31-oct-1974

Art. 1 La judecătoriile Constanța și Galați, la tribunalele județene Constanța și Galați, precum și la procuraturile locale și județene corespunzatoare acestor instanțe, SE ÎNFIINȚEAZA SECȚII MARITIME SI FLUVIALE. Judecătorii de la secțiile maritime si fluviale sint desemnati de catre ministrul justitiei dintre judecatorii instantelor judecatoresti aratate in alineatul precedent.

Art. 11 Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecatoreasca se modifica dupa cum urmeaza:

1.a) Dupa articolul 18 se introduce articolul 181, cu urmatorul cuprins:

"Art. 181La unele judecatorii si tribunale județene SE POT

ÎNFIINȚA, PRIN LEGE, SECȚII maritime si fluviale pentru judecarea unor cauze privind navigatia civila."

Art. 12 La articolul 40 din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii Republicii Socialiste Romania se introduce un alineat final, cu urmatorul cuprins: "La unele procuraturi locale si județene SE POT ÎNFIINȚA, PRIN LEGE, SECȚII maritime si fluviale."

Art. 16 Ministerul Justitiei si Procuratura Republicii Socialiste Romania vor lua masuri pentru organizarea SECȚIILOR MARITIME SI FLUVIALE ÎNFIINȚATE potrivit art. 1. Posturile de personal necesare pentru sectiile maritime si fluviale se vor asigura prin redistribuire in cadrul numarului maxim de personal aprobat pentru instantele judecatoresti si unitatile de procuratura. De asemenea, Ministerul Justitiei si Procuratura Republicii Socialiste Romania, impreuna cu Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, vor lua masuri pentru specializarea judecatorilor și procurorilor acestor secții.˝

PROBA nr. 3


http://idrept.ro/00000083.htm

http://idrept.ro/00000081.htm

În REGATUL ROMÂNIEI, ÎNFIINȚAREA de SECȚII s-a dispus totdeauna prin Articole de LEGE de ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ. Iată dovezi:

În REGATUL ROMÂNIEI, prin Art. III din LEGE nr. 519/1933, s-a dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, nu prin FALSE ˝ACTE INDIVIDUALE˝ cum a făcut entitatea FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE ca instituție publică și fără act de înființare Sectie pentru judecători și fără act de înființare secție pentru procurori și FĂRĂ SEDIU ATRIBUIT, intitulat Consiliul Superior al Magistraturii, înainte de a începe să funcționeze nelegal, în 2005. Ei în 2004 emiteau Hotărâri SECRETE/NEPUBLICATE nici pe site-Hotărâre 189/20.10.2004:


În Regatul României, prin Art. I din LEGE nr. 561/1946, promulgată prin DECRET-REGAL nr. 2196/12.07.1946, pentru modificarea și completarea legii privitoare la ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ, pentru a dovedi, cum prin lege de organizare, s-a dispus ÎNFIINȚAREA unei CURȚI de APEL, ÎNFIINȚAREA a 2 (două) TRIBUNALE, CU SECȚII, ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR realizându-se prin ARTICOL de LEGE nu prin HOTĂRÂRI SECRETE, interpretate IN FALS ˝ACTE INDIVIDUALE˝, pentru a justifica josnic, violarea Legii 24/2000, Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 și sustragerea de la publicare a fi sustrase de la publicare.

˝LEGEA nr. 561Am decretat şi decretăm

DECRET-LEGEpentru modificarea şi completarea legii privitoare la organizarea

judecătoreascăArt. I.-SE ÎNFIINŢEAZĂ o CURTE de APEL, CU O

SINGURĂ SECŢIUNE cu reşedinţa în oraşul Deva, având un preşedinte, un procuror general, 9 consilieri-dintre care unul va îndeplini funcţiunea de inspector judecătoresc-2 procurori, un agent însărcinat cu îndeplinirea procedurilor penale, precum şi personalul de grefă şi administrativ prevăzut pentru Curţile de apel nedivizate.

SE ÎNFIINŢEAZĂ un TRIBUNAL CU O SINGURĂ SECŢIUNE , DENUMIT TRIBUNALUL PETROŞANI , cu reşedinţa în oraşul Petroşani, judeţul Hunedoara, având un preşedinte, 5 judecători de şedinţă, dintre care unul va fi delegat judecător de instrucţie, 2 procurori, un supleant, un agent pentru îndeplinirea procedurii penale, precum şi personalul de grefă şi administrativ prevăzut pentru tribunalele nedivizate.......................................................


SE ÎNFIINŢEAZĂ un TRIBUNAL CU O SINGURĂ SECŢIUNE DENUMIT TRIBUNALUL CAREI , cu reşedinţa în oraşul Carei,.....................................................

SE ÎNFIINȚEAZĂ SECȚIUNEA a II-a a Tribunalului Caraș......................................................

SE ÎNFIINȚEAZĂ SECȚIUNEA a III-a a Tribunalului Bihor-Oradea.˝

În REGATUL ROMÂNIEI, prin Lege Nr. 294 pentru REÎNFIINŢAREA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI din Ardealul de Nord publicată în Monitorul Oficial Regatul României nr. 90, Miercuri 18 Aprilie 1945, s-a dispus ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR prin LEGE nu prin ˝ACTE INDIVIDUALE˝, cum a interpretat in FALS, entitatea fără act de înființare ca instituție și fără act de înființare secții, intitulată ˝Consiliul Superior al Magistraturii˝:

MINISTERUL JUSTIȚIEILegea Nr. 294Decret-Lege

pentru REÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI din ARDEALUL de NORD

Art. I. SE REÎNFIINȚEAZĂ, pe data de 1 Aprilie 1945, CURȚI de APEL în următoarele localități:

a) La Oradea, o Curte de Apel cu 2 Secțiuni;b) La Cluj, o Curte de Apel cu 3 Secțiuni;c) La Târgu-Mureș, o Curte de Apel cu o singură secțiune;

Art. II. Pe aceeași DATĂ, Curtea de Apel din Arad SE DESFIINȚEAZĂ, iar Curtea de Apel din Sibiu va funcționa cu o singură Secțiune.


Art. III. PE DATA de 1 Aprilie 1945, SE REÎNFIINȚEAZĂ, în localitățile arătate mai jos, următoarele TRIBUNALE și JUDECĂTORII:

1. La Odorhei, TRIBUNALUL JUDEȚULUI ODORHEI, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:

1. O.G. Guca rurală.2. Ocland rurală.3. Odorhei mixtă.4. Sângeorgiul-de-Pădure rurală.2. La Sfântul Gheorghe, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TREI-

SCAUNE cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:..................................................................

3. La Cluj, TRIBUNALUL JUDEȚULUI CLUJ , cu 3 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE : ..................................................................

4. La Bistrița, TRIBUNALUL JUDEȚULUI NĂSĂUD, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:..................................................................

5. La Dej, TRIBUNALUL JUDEȚULUI SOMEȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE :

................................................6. La Sighet, TRIBUNALUL JUDEȚULUI

MARAMUREȘ, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:.........................................................

7.La Oradea, TRIBUNALUL Bihor-Oradea, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:................................................................LLa Zalău, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Sălaj, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:..................................................................

8. La Satu-Mare, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Satu-Mare, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:..................................................................

9. La Miercurea-Ciuc, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Ciuc, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:................................................................


10. La Târgu-Mureș, TRIBUNALUL JUDEȚULUI MUREȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:..................................................................

Art. IV. PE ACEEAȘI DATĂ, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA-CLUJ IA DENUMIREA de TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA, iar secțiunea a III-a a acestui tribunal SE DESFIINȚEAZĂ. Tribunalul Beiuș-Bihor IA DENUMIREA de Tribunalul Beiuș și va continua să funcționeze cu actuala sa circumscripție și cu o singură secțiune..........................................................

Dat în București la 16 Aprilie 1945.MIHAI I

Ministrul justiției,Lucrețiu Pătrășcanu

Nr. 1.251˝

În concluzie, UNIUNEA EUROPEANĂ și ORGANELE sale, ONU, trebuie să oprească FRAUDA la STATUL și ORDINEA de DREPT, dispunând că HOTĂRÂRÎRILE CSM de APROBARE ÎNFIINȚARE SECȚII și ÎNFIINȚARE SECȚII, sunt ACTE NORMATIVE, deoarece am dovedit că organizarea și funcționarea instituțiilor/autorităților publice, se realizează doar prin LEGE/ACTE NORMATIVE, INEXISTENTE JURIDIC urmare a NEPUBLICĂRII în Monitorul Oficial al României, Partea I.

V. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE registratură, arhivă, grefă, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din ROMÂNIA:

V.1. Cum am dovedit, ORGANIGRAMELE nu sunt prevăzute nici de articol din Lege 304/2004 și nici în articol din Hotărârea CSM 1375/2015 și nici în regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, nefiind aprobate de acte normative;

V.2. Ca exemplu de ÎNFIINȚARE registratură în Regatul României, reproducem extras din

LEGE PENTRU ÎNFIIN Ț AREA ȘI ORGANIZAREA JURISDIC Ț IEI MUNCII


votată de Senat la 3 Februarie 1933, de Cameră la 7 Februarie 1933, promulgată prin DECRET nr. 841/1933 publicată în Monitorul Oficial Partea I. nr. 38 din 15 Februarie 1933

.....................................................Art.21. – (1)Pe lângă fiecare judecătorie de

muncă va func ț iona un SERVICIU DE GREFĂ, ÎNFIIN Ț AT de comun acord de Ministerul Justiției și Ministerul Muncii.˝

cu mențiunea că acest exemplu este exemplificativ. Prin legi de organizare judecătorească, în Regatul României s-a dispus ÎNFIINȚAREA registraturilor, arhivelor, grefelor.

V.3. Dovada că structurile din cadrul instituțiiilor trebuiesc ÎNFIINȚATE, reproduce, Art. 31 alin. (1), (2) și (3) din

˝LEGE nr. 211 din 27 mai 2004privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi

protecţiei victimelor infracţiunilor

ART. 3^1 (1) În vederea acordării serviciilor de sprijin şi protecţie pentru victimele infracţiunilor, în structura organizatorică a fiecărei direcţii generale SE ÎNFIINŢEAZĂ un compartiment pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, structură în cadrul căreia vor funcţiona cel puţin trei specialişti, respectiv: asistent social, psiholog, consilier juridic.

(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ prin reorganizare, în limita numărului de posturi aprobat în prezent şi cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor, inclusiv cele de personal, aprobate prin bugetul pentru anul 2019.

(6) În cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor SE POATE ÎNFIINŢA Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracţiunilor numai dacă numărul solicitărilor justifică existenţa unui astfel de serviciu pe raza lor administrativ-teritorială.˝

V.4. Altă Dovada că toate structurile din cadrul instituțiiilor trebuiesc ÎNFIINȚATE, reproduce, Art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului României nr. 520/2013:

˝HOTĂRÂRE GUVERN nr. 520 din 24 iulie 2013privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale

de Administrare Fiscală ART. 9 (1) Agenţia este formată din aparat propriu şi structuri

subordonate. Structura organizatorică a aparatului propriu este prevăzută în anexa nr. 1.


(2) În cadrul structurii organizatorice POT FI ÎNFIINŢATE, prin ordin al preşedintelui Agenţiei, DIRECŢII, SERVICII, BIROURI sau COMPARTIMENTE, fără a fi modificată anexa nr. 1.˝

LEGISLAȚIA ROMÂNIEI nu a reglement ÎNFIINȚAREA registraturilor, arhivelor și grefelor în cadrul fiecărei instanțe, nici actul normativ prin care se înființează nici cine este competent să le înființeze și nici dreptul de a emite ORGANIGRAME la fiecare instanță, fiind culpa STATULUI ROMÂN pentru NEÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR POZITIVE de a LEGIFERA cu privire la ORGANIGRAME și ÎNFIINȚAREA structurilor în cadrul instanțelor.

VI. Toate site-urile WEB și ADRESELE WEB sunt folosite de către INSTANȚELE FĂRĂ DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE din ROMÂNIA și FĂRĂ ORGANIZARE LEGALĂ PROPRIE, în mod nelegal,neexistând în articol de lege/act normativ, de atribuire de site/adrese web și de denumire:

Iata PROBA cum se atribuie ADRESELE WEB, prin ACT NORMATIV:

Art. 2 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013, a stabilit ADRESELE de INTERNET care pot fi întreținute și folosite:

HOTĂRÂRE GUVERN nr. 520 din 24 iulie 2013privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale

de Administrare Fiscală

Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

SECŢIUNEA 1Dispoziţii generale şi principalele obiective

Art. 2 (3) Agenţia întreţine propriul site web prin care asigură prezenţa pe internet, la adresa «www.anaf.ro». Pentru domeniul vamal, prezenţa pe internet se asigură la adresa «www.customs.ro», iar 96 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

pentru domeniul antifraudă fiscală, prezenţa pe internet se asigură la adresa «www.antifrauda.ro».˝

În România, instanțele fără acte de înființare, fără organizare legală proprie, au ajuns, ca PARTICULARII, să-și facă site-uri/adrese web. Ca exemple:

Curtea de Apel Galați folosește fără temei în lege, adresa web http://cagl.ro

Tribunalul Argeș folosește fără temei de drept în articol de lege, adresa web http://web.justitie- ag.ro/

În dreptul public este permis doar ceea ce legea prevede expres. Nu este permis să îți faci site-uri/adrese web, după bunul plac, ca PARTICULARII.

VII. SOLICITĂM să contatați INEXISTENȚA: AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI;,a SISTEMULUI JUDICIAR;˝SISTEMULUI MINISTERULUI JUSTIŢIEI˝ indicat în

Art. 8 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992, în Art. 6 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei;

˝SISTEMULUI JUSTIŢIEI˝ indicat în Art. 12 alin. (1) HOTĂRÂREA Guvernului nr. 65 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în Art. 15 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 212 din 26 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în Art. 14 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 736 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi în Art. 6 VII pct. 3, Art. VII1 pct. 2,3,4, Art. 281, Art. 30 și din TITLUL ANEXEI nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei;

SISTEMULUI INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI˝ , invocat de Art. 37 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, deoarece în legislația Statului Român nu există nici un articol de lege/act normativ, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII și DEFINIȚIA ˝SISTEMUL INSTANȚELOR


http://cagl.ro/

JUDECĂTOREȘTI˝ și nici nu este reglementat cine are drept de reprezentare.

˝CORPULUI MAGISTRAȚILOR˝.

De asemeni solicităm să luați act și să dispuneți că ROMÂNIA a violat și violează Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015 al COMISIEI EUROPENE, care însoțește Mecanismul de Verificare și Control pe 2015, care a impus obligația ÎNFIINȚĂRII SISTEMULUI JUDICIAR.

VII.1. Sintagma ˝AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ˝ este prevăzută în titlul capitolului VI din Constituția României, NEFIIND ÎNFIINȚATĂ nici prin articol din constituție și nici prin articol de lege și neavând un reprezentant legal. Cum am dovedit, NU SUNT ÎNFIINȚATE nici INSTANȚELE, nici MINISTERUL PUBLIC și nici CONSILIUL SUPERIOR al MAGISTRATURII.

VII.2. Sintagma ˝SISTEM JUDICIAR˝ este enumerată în Art. 2, Art. 5 lit. c) și e), Art. 6I, Art. 6I pct. 3 și 4, Art. 6 VIII pct 1 și 3, Art. 15 alin. (1), Art. 18 alin. (3), din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, neexistând în legislația Statului Român nici un articol de lege/act normativ, care să o fi definit, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII ˝SISTEM JUDICIAR˝ și nici nu este reglementat în articol cine are drept de reprezentare.

VII.3. Sintagma ˝SISTEMUL MINISTERULUI JUSTIŢIEI˝ a fost indicat în Art. 8 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992, în Art. 6 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, neexistând în legislația Statului Român nici un articol de lege/act normativ, care să o fi definit, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII ˝SISTEMULUI MINISTERULUI JUSTIȚIEI˝ și nici nu a fost reglementat în articol de lege cine a avut drept de reprezentare.

VII.4. Art. 30 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei a impus ÎNFIINȚAREA ˝INSTITUȚIILOR PUBLICE din SISTEMUL JUSTIȚIEI˝,


însă în nici un ARTICOL din LEGE/ACT NORMATIV, nu s-a dispus ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR și a PARCHETELOR:

˝ART. 30 INSTITUŢIILE PUBLICE DIN SISTEMUL JUSTIŢIEI, finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul are calitatea de ordonator principal de credite, sunt prevăzute în anexa nr. 2 . Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii.

VII.5. Uniunea Europeană și agenții săi, prin MCV și alte înscrisuri, referindu-se la România, politicienii români și străini, judecătorii, procurorii, juriștii, invocă un SISTEM JUDICIAR care NU EXIST Ă , NEFIIND Î NFIIN Ț AT ș i nefiindu-i atribuit ă o DENUMIRE LEGALĂ de SISTEM JUDICIAR printr-un ACT de Î NFIIN Ț ARE, NEFIIND ÎNFIINȚATE INSTANȚELE și PARCHETELE, așa cum a impus Art. 30 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Prin legea 304/2004 s-a reglementat doar ORGANIZAREA NU ȘI ÎNFIINȚAREA.

VII.6 Statul Român, nu a transpus în legislație, obligația pozitivă DE INSTITUIRE a SISTEMULUI JUDICIAR, impusă prin Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, al COMISIEI EUROPENE, care însoțește MCV pe 2015, reprodus în continuare:

˝ 1. PROCESUL JUDICIARReforma sistemului judiciar este una dintre cele două teme

majore monitorizate în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) în România. La momentul aderării, s-a concluzionat că PERSISTAU DEFICIENŢE în ce priveşte funcţionarea SISTEMULUI JUDICIAR ROMÂNESC, FIIND NECESARE REFORME SUPLIMENTARE.

Aceste REFORME SE AXEAZĂ pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR........

VII.7.Reproducem pct. 2.1 din Raportul MCV din 25.01.2017, care a reiterat că TREBUIA INSTITUIT SISTEMUL JUDICIAR în ROMÂNIA, ca PRIM OBIECTIV de REFERINŢĂ, impus de COMISIA EUROPEANĂ prin Pct. 1 99 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, al COMISIEI EUROPENE, care însoțește MCV pe 2015:

˝COMISIA EUROPEANĂBruxelles, 25.1.2017 COM (2017) 44 final

RAPORT al COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN şi CONSILIU

privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

SWD(2017) 25 final……………………………………………………………………………………………………

2.1 Procesul judiciarPRIMUL OBIECTIV de REFERINŢĂ viza SISTEMUL

JUDICIAR şi SE AXA pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR………………˝

VII.8. Impunerea obligației de INSTITUIRE a unui SISTEM JUDICIAR în Statul Român, prin Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, constituie DOVADA NEÎNFIINȚĂRII, până în 2015, a unui SISTEM JUDICIAR. Recităm din obligația ÎNFIINȚĂRII SISTEMULUI JUDICIAR:

˝Aceste reforme se axează pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR…….˝

VII.9. Statul Român NU A TRANSPUS în LEGISLAȚIE, obligația de INSTITUIRE a SISTEMULUI JUDICIAR, impusă de Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015. NU există nici un ARTICOL de LEGE care să conțină cuvintele INSTITUIRE/ CREARE/ ÎNFIINȚARE a unui SISTEM JUDICIAR

VII.10. În DREPTUL UNIUNII EUROPENE, SISTEMELE funcționează în baza unor ACTE NORMATIVE de ÎNFIINȚARE și de atribuire de denumire. Dovadă de ÎNFIINȚARE SISTEM, il constituie REGULAMENTUL (CE) nr. 2725/2000 al CONSILIULUI din 11 decembrie 2000 privind INSTITUIREA SISTEMULUI ˝EURODAC˝, care prin TITLU și


ARTICOL, conțin cuvântul ÎNFIINȚARE, DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE și de ATRIBUIRE de DENUMIRE SISTEMULUI:

˝62 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 19/vol. 3

32000R272515.12.2000 JURNALUL OFICIAL al

COMUNITĂŢILOR EUROPENE L 316/1REGULAMENTUL (CE) NR. 2725/2000 al CONSILIULUI din

11.12.2000privind INSTITUIREA SISTEMULUI ˝Eurodac˝ pentru

compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenţiei de la Dublin.

…………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL IDISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1Obiectivul SISTEMULUI ˝Eurodac˝

(1) SE INSTITUIE un SISTEM sub numele Eurodac al cărui obiectiv este……….˝

VII.11. BULGARIA, spre deosebire de Statul Român, A ÎNFIINȚAT SISTEMUL JUDICIAR, având în vigoare, LEGE privind SISTEMUL JUDICIAR, publicată în GAZETA de STAT nr. 64/2007, care a stabilit ÎNFIINȚAREA SISTEMULUI JUDICIAR, COMPUNEREA SISTEMULUI JUDICIAR și REPREZENTAREA SISTEMULUI JUDICIAR, de către Consiliul Suprem Judiciar. Bulgarii pot vorbi și scrie despre un SISTEM JUDICIAR, deoarece este ÎN FIINȚĂ, având LEGE cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE.

VII.12. PROBE care atestă cum STATUL ROMÂN A ÎNFIINȚAT alte SISTEME și cum le-a atribuit denumiri, condorm DREPTULUI UNIUNII EUROPENE, care a dispus ÎNFIINȚAREA de SISTEME și a atribuit denumiri sistemelor:

VII.12.1. Art. 1, Art. 2 lit. a) și Art. 3 din LEGE nr. 271/2010, sunt DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a SISTEMULUI și de ATRIBUIRE de DENUMIRE:


Legea 271/2010 pentru ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea SISTEMULUI național de informații privind vizele și participarea României la Sistemul de informații privind vizele. Capitolul I - Dispoziții generale

Art. 1 Prezenta lege reglementează ÎNFIINȚAREA , organizarea și funcționarea SISTEMULUI NATIONAL DE INFORMAȚII privind vizele și asigură cadrul juridic necesar utilizării de către autoritățile române a Sistemului de informații privind vizele.

Art. 2 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au urmatoarele semnificații: a) SISTEMUL de informații privind vizele, DENUMIT IN CONTINUARE VIS — sistemul informatic al Uniunii Europene, INSTITUIT prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 DE INSTITUIRE A SISTEMULUI de informații privind vizele (VIS), publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 213 din 15 iunie 2004, destinat schimbului de date privind vizele, care permite autorităților competente din statele membre ale Uniunii Europene sa introducă, sa actualizeze și sa consulte aceste date pe cale electronică.

Art. 3 SE ÎNFIINȚEAZA SNIV, in conformitate cu Decizia 2004/512/CE a Consiliului și cu Regulamentul VIS, precum și cu respectarea specificațiilor tehnice stabilite prin Decizia 2008/602/CE a Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a arhitecturii fizice și a cerințelor privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul central de informații privind vizele (VIS) si interfetele nationale pentru etapa de dezvoltare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 194 din 23 iulie 2008.

VII.12.2. Art. 1, Art. 2 lit. a) și Art. 3 din LEGE nr. 141/2010, au DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a SISTEMULUI și de ATRIBUIRE de DENUMIRE:

LEGE nr. 141 din 12 iulie 2010 republicatăprivind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea SISTEMULUI

INFORMATIC Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen

CAP. IDispoziţii generale


ART. 1 Prezenta lege reglementează ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea SISTEMULUI INFORMATIC NAŢIONAL de Semnalări şi asigură cadrul juridic necesar utilizării de către autorităţile române a Sistemului de Informaţii Schengen.

ART. 2 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) SISTEMUL Informatic Naţional de Semnalări, DENUMIT ÎN CONTINUARE SINS , - sistemul informatic compatibil cu Sistemul de Informaţii Schengen de generaţia a doua, care conţine semnalări de interes naţional şi semnalări de interes Schengen introduse de către autorităţile naţionale competente;

VII.12.3. Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 411/2004 , este dovada că Statul Român știa că SISTEMELE trebuie să aibă LEGE de ÎNFIINȚARE:

LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 R1privind fondurile de pensii administrate privat

ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează:a) ÎNFIINŢAREA , organizarea şi funcţionarea

SISTEMULUI fondurilor de pensii administrate privat;

(2) SCOPUL SISTEMULUI fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private,

VII.12.4. Alt act de ÎNFIINȚARE SISTEM îl constituie HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 276 din 9 aprilie 2014 pentru ÎNFIINŢAREA SISTEMULUI privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase (MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 17 aprilie 2014).

VII.12.5. Art. 1 din LEGE nr. 226 din 5 iunie 2009, a ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII STATISTICII OFICIALE ÎN ROMÂNIA, a reglementat CONSTITUIREA SISTEMULUI :

CAP. IDispoziţii generale

ART. 1 SCOPUL Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, CONSTITUIREA, dezvoltarea şi coordonarea SISTEMULUI STATISTIC NAŢIONAL,

VII.12.6. Art. 1 din O.G. nr. 21/1997 privind INSTITUIREA SISTEMULUI de cupoane pentru agricultori, 103 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

aprobată prin LEGE nr. 200/26.11.1997, a dispus INSTITUIREA SISTEMULUI:

ORDONANȚA nr. 21 din 18 august 1997privind INSTITUIREA SISTEMULUI de cupoane pentru agricultoriPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 august 1997

Data intrarii in vigoare : 20 august 1997 Guvernul României emite următoarea ordonanta:

ART. 1 În vederea procurării de materiale şi de servicii necesare lucrărilor agricole în campania agricolă din toamna anului 1997, SE INSTITUIE SISTEMUL de plata pe baza de cupoane valorice cu finanţare de la bugetul de stat.

VII.12.7. Art. 1 din LEGE nr. 29 din 31 martie 2000 R1 privind SISTEMUL NAŢIONAL de decoraţii al României, a dispus INSTITUIREA SISTEMULUI:

LEGE nr. 29 din 31 martie 2000 R1privind sistemul naţional de decoraţii al României

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 18 februarie 2014Data intrarii in vigoare : 18 februarie 2014

ART. 1 SE INSTITUIE SISTEMUL NAŢIONAL de decoraţii al României potrivit prevederilor prezentei legi.

ART. 2 Sistemul naţional de decoraţii cuprinde:

VII.13. În continuare vă prezentăm răspunsuri de la NEÎNFIINȚATE INSTANȚE din ROMÂNIA care atestă că ˝AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ˝, ˝SISTEMUL JUDICIAR˝, ˝CORPUL MAGISTRAȚILOR˝ sunt simple SINTAGME, FĂRĂ ACTE de ÎNFIINȚARE:

VII.13.1. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Brăila˝, a recunoscut existența unor SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :


………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

VII.13.2. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Buzău˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :


……………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

VII.13.3. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Sibiu˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :


………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

VII.13.4. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Vrancea˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE, sintagma ˝CORPUL MAGISTRAȚILOR˝ nefiind prevăzută nici în Legea 304/2004 de organizare judiciară, neexistând nici DEFINIȚII LEGALE :


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

La Pct. 52 din HOTĂRÂREA Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 iulie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva RomânieiPublicată în: Monitorul Oficial Nr. 416 din 10 iulie 2013 (Cererea nr. 9.718/03) Strasbourg, Curtea a reiterat OBLIGAȚIA POZITIVĂ a STATULUI de A CREA SISTEM JUDICIAR eficace. CREARE înseamnă ÎNFIINȚARE, ÎNFIINȚARE netranspusă în articol de lege:


ROMÂNIA trebuie constrânsă să dispună prin LEGE, ÎNFIINȚAREA AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI, cu atribuie de denumire și de reprezentant legal, ÎNFIINȚAREA SISTEMULUI JUDICIAR și a celorlalte SISTEME invocate, să le definiească legal și să le stabilească reprezentanții legali, ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR, a MINISTERULUI PUBLIC și a PARCHETELOR.

Nefiind ÎNFIINȚATE, NU EXISTĂ JURIDIC.

VIII. INEXISTENȚA DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE a Consiliului Superior al Magistraturii, INEXISTENȚA ACTULUI NORMATIV de ÎNFIINȚARE a SECȚIEI pentru JUDECĂTORI și a SECȚIEI pentru PROCURORI în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, INEXISTENȚA SEDIULUI LEGAL și FOLOSIREA NELEGALĂ de SIGLĂ, neaprobată prin act normativ:

VIII.1. Ultimul ACT de ÎNFIINȚARE al Consiliului Superior al Magistraturii în ROMÂNIA, l-a constituit DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE din Art. 67 din LEGEA ORGANIZĂRII JUDECĂTOREȘTI din 1909, reiterat în Art. 27 din REGULAMENTUL nr. 1802 din 27 mai 1909 pentru punerea în aplicare a legii de la 24 martie 1909:


VIII.2. NEEXISTÂND DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE, Consiliul Superior al magistraturii folosește nelegal sigla cu anul 1909, de pe timpul când EXISTA DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:

VIII.3. SIGLA este folosită nelegal, deoarece nici un ARTICOL de LEGE nu a prevăzut-o și nu a dat Consiliului Superior al Magistraturii, dreptul de folosință, pe site și în documente. Iată probe de ATRIBUIRE LEGALĂ de SIGLĂ:

PROBA nr. 1:Art. 22 alin. (2) din LEGE nr. 31 din 15 ianuarie

2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a reglementat SIGLA AOSR:


˝ART. 22 (2) SIGLA AOSR este cea sub care a functionat Academia de Științe din Romania in perioada 1936-1948 și va fi redată grafic in Statutul AOSR.˝

PROBA nr. 2:Art. 92 alin. (3) din LEGE Nr. 84 din 24 iulie 1995

Legea învăţămîntului, a dispus expres dreptul DE A STABILI și de a FOLOSI ÎNSEMNE PROPRII:

˝Art. 92 (3) Autonomia universitară se realizează, în principal, prin: ………………………………….. STABILIREA ŞI FOLOSIREA UNOR ÎNSEMNE ŞI SIMBOLURI PROPRII.˝

PROBA nr. 3:Art. 2 alin. (2) din HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 997

din 21 decembrie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a stabilit dreptul de a reglementa SIGLĂ și ÎNSEMNE PROPRII prin act normativ denumit ORDIN:

˝ ART. 2 (1) Sediul ANANP este în municipiul Bucureşti, piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3, sectorul 1. (2) SIGLA, ÎNSEMNELE PROPRII şi modelul uniformelor ANANP se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea preşedintelui ANANP. (3) ANANP îşi asigură comunicarea publică şi transparenţa prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv prin crearea unei pagini web proprii.

Raportat la probele prezentate, în dreptul public fiind permis doar ceea ce legea prevede expres, entitatea intitulată ˝Consiliul Superior al Magistraturii˝, foloște nelegal SIGLĂ și ÎNSEMNE NEATRIBUITE de articol de lege/act normativ în


vigoare. Practic, se comportă ca un PARTICULAR, căruia îi este permis tot ceea ce legea nu îi interzice.

VIII.4. Nici prinLege 304/2004 și nici prin Lege 317/2004, legiuitorul NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Consiliului Superior al Magistraturii și nici ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR pentru JUDECĂTORI și PROCURORI și celelalte structurideoarece Art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României, nu a prevăzut și ÎNFIINȚAREA Consiliului Superior al Magistraturii:

LEGIFERAREA ART. 73 Categorii de legi (3) Prin lege organică se reglementează: l) ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA Consiliului

Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;

VIII.5. Prin Revista JUSTIȚIA ÎN ACTUALITATE nr. 1 din 2007 se atestă ÎNFIINȚAREA în 1909 prin Art. 67 din Legea din 24 martie 1909 și ulterior prin Decret-Lege nr. 356/1938, însă nu spune, că din 1949 și azi, NU ARE DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

VIII.6. Neexistând dispoziții de ÎNFIINȚARE SECȚII pentru JUDECĂTORI și SECȚII pentru PROCURORI și nici DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE ca INSTITUȚIE, toate actele emise sunt nule de drept iar JUDECATA ca INSTANȚĂ de JUDECATĂ a judecătorilor și procurorilor are loc cu violarea Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturile Fundamentale ale UE, nefiind o INSTANȚĂ ÎNFIINȚATĂ prin lege.

Doar persoanele juridice de DREPT PRIVAT se pot CONSTITUI ca entitate privată, prin voința membrilor săi. Consiliul Superior al Magistraturii, SECȚIILE și celelalte structuri, trebuiau ÎNFIINȚATE prin ARTICOL de LEGE/ACT NORMATIV, ca instituție de drept public.

VIII.7. Consiliul Superior al Magistraturii nu are un sediu legal atribuit. Art. 2 coroborat cu Art. 82 din LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 R2 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este dovada neatribuirii de sediu, nefiind invidualizat prin Stradă, număr de imobil și sector:

˝ART. 2 Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. ART. 82 Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii˝

Nici azi Guvernul României NU A ATRIBUIT SEDIU și în lege nu s-a prevăzut dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de a închiria vreo clădire cu destinația de SEDIU.


Prin titlul și Art. 1 (1) din Lege nr. 102/2005, s-a dispus ÎNFIINȚAREA autorității naționale de supraveghere iar Art. 2 din Lege nr. 102/2005, NU A ATRIBUIT SEDIU.

LEGE nr. 102 din 3 mai 2005

privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcționarea AUTORITĂŢII Naţionale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor

cu Caracter Personal ART. 1 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Autoritatea Naţională

de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice alte autoritate a administraţiei publice, ca şi faţă de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin dispoziţiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulaţii a acestor date.

(4) Sediul Autorităţii naţionale de supraveghere este în municipiul Bucureşti.

Prin Art. II din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 19 iunie 2018, s-a impus Guvernului României obligația de a atribui sediu și dreptul la ÎNCHIRIERE sau la ACHIZIȚIONAREA unui SEDIU, în măsura în care Guvernul României nu atribuie sediu:

˝ART. II (1) Guvernul pune la dispoziţie Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în condiţiile legii, SEDIUL necesar exercitării efective şi corespunzătoare a atribuţiilor sale.

(2) În măsura în care nu se asigură sediul prevăzut la alin. (1), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate proceda, în condiţiile legii, LA ÎNCHIRIEREA SAU LA ACHIZIŢIONAREA UNUI SEDIU de pe piaţa liberă imobiliară, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.˝

Guvernul României NU A ATRIBUIT SEDIU CSM și nu există în LEGEA 317/2004, prevedere ca în Art. II alin. (2) din 114 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, care să permită Consiliului Superior al Magistraturii să ÎNCHIRIEZE sau SĂ ACHIZIȚIONEZE SEDIU de pe piața liberă imobiliară.

NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a Consiliului Superior al Magistraturii, NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE SECȚII pentru judecători și procurori și nefiind înființate celelalte struccturi și neavând sediu legal, ÎNCHIRIEREA sau ACHIZIȚIONAREA de SEDIU neavând temei în articol de lege, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ILICIT, fiind o entitate NEFUNCȚIONALĂ. TOATE HOTĂRÂRILE și toate înscrisurile emise de către această entitate NEÎNFIINȚATĂ, solicităm să dispuneți că sunt NULE de DREPT, ABSOLUT, obligând ROMÂNIA să intre în legalitate, ÎNFIINȚÂND LEGAL această entitate, ÎNFIINȚÂND SECȚIILE și celelalte structuri, atribuindu-i sediu sau prevăzând în Lege, dreptul de ÎNCHIRIERE sau ACHIZIȚIONARE SEDIU de pe piața liberă imobiliară.

IX. INEXISTENȚA INSTITUTULUI NAȚIONAL al MAGISTRATURII, INEXISTENȚA, neatribuirea denumirii prin act de înființare și neatribuirea sediului, INEXISTENȚA articolului cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a INSTITUTULUI NAȚIONAL al MAGISTRATURII, neatribuirea categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT

IX.1. În subordinea Ministerului Justiției, funcționează entitatea FĂRĂ ACTE de ÎNFIINȚARE, FĂRĂ ATRIBUIRE de DENUMIRE, FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, fără atribuire a categoriei personalității DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, și FĂRĂ ATRIBUIRE de SEDIU individualizat prin stradă, sector și număr de imobil, intitulată INSTITUTUL NAȚIONAL al MAGISTRATURII.

IX.2. Nici un articol din TITLUL IV ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA INSTITUTULUI NAȚIONAL a MAGISTRATURII, Art. 103-114, nu a reglementat OMISIUNILE sesizate la pct. IX.1.

IX.3. Cele 2 CIF-uri: 4364233 emis la data de 22.07.1993 și CIF 23126963 la data de 28.01.2008 (Coduri de 115 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

înregistrare fiscală) au fost emise prin FRAUDAREA LEGII, având DENUMIRE NEPREVĂZUTĂ în articol de lege și NEEXISTÂND DISPOZIȚIEde ÎNFIINȚARE nici SEDIU în B-dul Regina Elisabeta nr. 53, București:

IX.4. În 1993, CIF-ul a fost atribuit INM cu violarea Art. 1 și DECLARAȚIEI de ÎNREGISTRARE pentru INSTITUȚIILE PUBLICE din H.G.R. 224 din 21 mai 1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe, abrogată de de art.18 din O.G. 82/1998 la data de 26 octombrie 1998, neexistând ACT LEGAL de CONSTITUIRE (DE ÎNFIINȚARE) și FĂRĂ ATRIBUIRE de DENUMIRE prin articol de LEGE:116 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

˝ ART. 1 PERSOANELE FIZICE şi JURIDICE, care, prin ACTUL LEGAL DE CONSTITUIRE sau prin AUTORIZAŢII ELIBERATE ÎN ACEST SCOP, au dreptul sa producă, sa execute lucrări sau sa presteze servicii, sa importe şi sa comercializeze produse sau sa desfăşoare alte activităţi cu caracter social-filantropic, de natura politica, sindicala, civică, religioasă, plătitoare de impozite şi taxe la buget, sînt obligate sa completeze şi sa depună declaraţia de înregistrare model IMP 1, anexa la prezenta hotărîre, în vederea atribuirii codului fiscal şi a eliberării certificatului de înregistrare fiscală.

Cod formular: IMP 2--------------------

DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRAREpentru INSTITUŢIILE PUBLICE

2. Date de identificare a instituţiei: 2.1. Cod fiscal.......... 2.2. - DENUMIREA instituţiei publice............. 2.8. ACTUL NORMATIV DE ÎNFIINŢARE.............

IX.5. Al 2-lea CIF în 2008 a fost emis tot ÎN FALS, FĂRĂ DREPT, violând ANEXA 1 și 2-DECLARAȚIA 010- la ORDINUL nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, au impus la litera c) pct. 1 drept CONDIȚII de atribuire a CIF-ului, consemnarea în declarație a NUMĂRULUI și DATEI ACTULUI NORMATIV prin care s-ar fi dispus ÎNFIINȚAREA Institutului Național al Magistraturii;

...........................................................................................


.............................................................................................ANEXA 2 la ORDINUL nr. 262 din 19 februarie 2007

pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, a impus obligațiile completării și depunerii declarației de înregistrare în calitate de contribuabil CU OCAZIA ÎNFIINȚĂRII:

ANEXA 2

INSTRUCŢIUNIde completare a formularului (010)

"Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie demenţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi

alte entităţi fără personalitate juridică"

I. Depunerea declaraţiei Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru

persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, denumită în continuare declaraţie, se completează şi se depune de către persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Declaraţia de înregistrare se completează cu ocazia primei înregistrări fiscale, DE REGULĂ CU OCAZIA ÎNFIINŢĂRII, iar declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior...............................................................................................................................

C. ALTE DATE PRIVIND CONTRIBUABILUL Rândul 1. Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de

înfiinţare Se vor înscrie, după caz, numărul şi data autorizaţiei de

funcţionare emise de organul competent, NUMĂRUL şi DATA ACTULUI NORMATIV prin care S-A ÎNFIINŢAT contribuabilul, NUMĂRUL ŞI DATA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI DE ÎNFIINŢARE sau altele asemenea.

Rândul 2. Cod CAEN al obiectului principal de activitate Se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate,

astfel cum a fost declarat cu ocazia ÎNFIINŢĂRII sau AUTORIZĂRII.118 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

......................................................................................................................

..............................Rândul 6. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate

salariilor şi contribuţii sociale LA ÎNFIINŢARE: Rândul 6.1.1 "Număr mediu de salariaţi estimat de până la 3

salariaţi exclusiv" şi rândul 6.1.2 "Venit total estimat de până la 100.000 euro" se marchează de către contribuabilii prevăzuţi la art. 296^19 alin. (1^7) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, CARE SE ÎNFIINŢEAZĂ în cursul anului şi care estimează că, în cursul anului, vor avea un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

IX.6. ANEXA 1-DECLARAȚIA 040- la ORDINUL nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, a impus drept CONDIȚII de atribuire a Codului de Înregistrare Fiscală, consemnarea în declarație de către INSTITUȚIA PUBLICĂ a NUMĂRULUI, DATEI și TIPULUI ACTULUI NORMATIV prin care s-a ÎNFIINȚAT INSTITUȚIA PUBLICĂ:

.............................................................................................

Anexa 2

INSTRUCŢIUNIde completare a formularului (040)

"Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie demenţiuni pentru instituţii publice"

Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru instituţii publice, denumită în continuare declaraţie, se completează şi se depune de către INSTITUŢIILE PUBLICE.


Declaraţia de înregistrare se completează cu ocazia primei înregistrări fiscale, de regulă CU OCAZIA ÎNFIINŢĂRII, iar declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior.

A. FELUL DECLARAŢIEI Se marchează cu "X" pct. 1 sau 2, după caz. ATENŢIE! ÎN CAZUL DECLARAŢIEI DE MENŢIUNI SE

COMPLETEAZĂ TOATE RUBRICILE FORMULARULUI CU DATELE VALABILE LA MOMENTUL DECLARĂRII, indiferent dacă acestea au mai fost declarate..............................................................................................

Rândul 4. ACT NORMATIV DE ÎNFIINŢARE SE ÎNSCRIU NUMĂRUL, DATA ŞI TIPUL ACTULUI NORMATIV PRIN

CARE S-A ÎNFIINŢAT INSTITUŢIA PUBLICĂ. Rândul 5. FELUL SEDIULUI Se marchează cu "X" în funcţie de felul sediului.

IX.7. La ambele CIF-uri, s-a comis FALSUL prin OMISIUNEA indicării ACTULUI de ÎNFIINȚARE, deoarece NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Institutului Național al Magistraturii, nefiind atibuit prin articol de lege/actul normativ, sediul indicat tot în fals. De asemeni, nici un articol de lege nu a realizat ATRIBUIREA de DENUMIRE.

IX.8. ORGANIGRAMA postată de entitatea FĂRĂ

DISPOZIȚIE de DENUMIRE, FĂRĂ SEDIU LEGAL și FĂRĂ SEDIU LEGAL, intitulată Institutul Național al Magistraturii, postată pe internet la adresa:http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2019/09/Organigrama-INM.pdf


NU ARE VALOARE JURIDICĂ (este INEXISTENTĂ ca ACT JURIDIC) urmare a neaprobării prin act normativ care trebuia publicat în Monitorul Oficial al României Partea I și care să dispună prin articol, APROBAREA ORGANIGRAMEI.

IX.7. Articolul 103 alin. (1) din Lege 304/2004, nu A ÎNFIINȚAT entitatea și NU A ATRIBUIT o CATEGORIE a PERSONALITĂȚII JURIDICE, nedevenind nici persoană juridică DE DREPT PUBLIC și nici persoană juridică DE DREPT PRIVAT. Solicităm să luați în considerare argumentele juridice de la Pct. II din prezenta cerere. ˝ART. 103 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii,…˝

Legiuitorul român este obligat să atribuie una dintre cele 2 categorii ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT, sintagma ˝are personalitate juridică˝ neînsemnând atribuire de categorie a personalității juridice.

IX.8. Nici un articol de lege nu a indicat INSTITUȚIA/AUTORITATEA care are obligația sa-I atribuie sediu. Prin titlul și Art. 1 (1) din Lege nr. 102/2005, s-a dispus 121 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

ÎNFIINȚAREA autorității naționale de supraveghere iar Art. 2 din Lege nr. 102/2005, NU A ATRIBUIT SEDIU. Institutul Național al Magistraturii nu are nici DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în articol de lege și nici atribuire de sediu:

LEGE nr. 102 din 3 mai 2005

privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcționarea AUTORITĂŢII Naţionale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor

cu Caracter Personal ART. 1 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Autoritatea Naţională

de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice alte autoritate a administraţiei publice, ca şi faţă de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin dispoziţiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulaţii a acestor date.

(4) Sediul Autorităţii naţionale de supraveghere este în municipiul Bucureşti.

Prin Art. II din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 19 iunie 2018, s-a impus Guvernului României obligația de a atribui sediu și dreptul la ÎNCHIRIERE sau la ACHIZIȚIONAREA unui SEDIU, în măsura în care Guvernul României nu atribuie sediu:

˝ART. II (1) Guvernul pune la dispoziţie Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în condiţiile legii, SEDIUL necesar exercitării efective şi corespunzătoare a atribuţiilor sale.

(3) În măsura în care nu se asigură sediul prevăzut la alin. (1), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate proceda, în condiţiile legii, LA ÎNCHIRIEREA SAU LA ACHIZIŢIONAREA UNUI SEDIU de pe piaţa liberă imobiliară, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.˝


Nici o instituție/autoritate a Statului Român nu a fost abilitată de lege să atribuie sediu și nu există în LEGEA 304/2004, prevedere ca în Art. II alin. (2) din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, care să permită entității NEÎNFIINȚATE Institutul Național al Magistraturii să ÎNCHIRIEZE sau SĂ ACHIZIȚIONEZE SEDIU de pe piața liberă imobiliară.

NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a Institutului Național al Magistraturii, ÎNCHIRIEREA sau ACHIZIȚIONAREA de SEDIU neavând temei în articol de lege, funcționează ILICIT, fiind o entitate NEFUNCȚIONALĂ. TOATE HOTĂRÂRILE și toate înscrisurile emise de către această entitate NEÎNFIINȚATĂ, solicităm să dispuneți că sunt NULE de DREPT, ABSOLUT, obligând ROMÂNIA să intre în legalitate, ÎNFIINȚÂND LEGAL această entitate, atribuindu-i denumire și sediu sau dreptul de a închiria sau cumpăra sediu.

IX.8. RĂSPUNSUL nr. 6358/23.12.2015, reprodus în extras, semnat de către OCTAVIA SPINEANU-MATEI ˝judecător˝ și DIRECTOR al INM constituie un FALS JOSNIC:


......................................................................................................................

.........................................................

FALSURILE JOSNICE comise la data de 22 decembrie 2015 constau în:

1) Atestarea mincinoasă a ÎNFIINȚĂRII Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor prin Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor. Din data de 24 august 1997, prin Art. 5 din LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost abrogată Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992:

ART. 5 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


2) Entitatea NEÎNFIINȚATĂ a fost întrebată în 2015, care este DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și de atribuire denumire și sediu, Institutului Național al Magistraturii și este inadmisibil ca în 2015, să invoci ca valabilă H.G. 48/1992 abrogată din data de 24 august 1997.

3) FALSUL nr. 3 constă în atestarea mincinoasă că Art. I pct. 29 ar fi prevăzut ˝ÎNFIINȚAREA˝ Institutului Național al Magistraturii. Iată reproducerea exactă a Art. 1 pct. 29 din Legea 142/24.07.1997, care NU CONȚINE cuvântul ˝ÎNFIINȚARE˝, atestat în FALS:

˝29. La titlul IV "Corpul magistraţilor", capitolul II "Admiterea în magistratura", după secţiunea a II-a se introduce secţiunea a III-a "Institutul Naţional al Magistraturii", cu următorul cuprins:

"Secţiunea a III-aInstitutul Naţional al Magistraturii

Art. 70^1. - Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifica a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 70^2. - Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.

Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.

Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit. La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot,

reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor.125 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

Art. 70^3. - Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.

Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei.

Art. 70^4. - Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.

Art. 70^5. - Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.

Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, romani şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.

Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei.

Art. 70^6. - Durata cursurilor de pregătire specifica magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.

În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.

Art. 70^7. - Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e).

Art. 70^8. - Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.

Art. 70^9. - Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au.

Art. 70^10. - Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.

Art. 70^11. - În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfasura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecata şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar.126 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

Art. 70^12. - În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.

Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt:

a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de

şcolarizare. Art. 70^13. - La absolvirea Institutului Naţional al

Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care sa demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.

Examenul va fi susţinut în fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.

Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat.

Art. 70^14. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.

Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.

După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul sa se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 61-65 sunt aplicabile.

Art. 70^15. - Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.

În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.

Art. 70^16. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei."

IX.9. Aceste texte normative de la Pct. IX.8, au fost ABROGATE prin lit. b) a alin. (1) al art. 133 din LEGEA nr. 304 din 28 iunie 2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 29 iunie 2004, fiind abrogată Legea 92/1992 și nici în anul 2020:

NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Institutului Național al Magistraturii, în articol de lege;127 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

NU EXISTĂ atribuire de SEDIU individualizat prin Stradă și Număr și

NU EXISTĂ atribuire a categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT.

IX.10. Invocatul ORDIN al Ministrului Justiției nr. 854/C/03 martie 2015, care ar fi ˝atribuit SEDIU˝, conform JURISPRUDENŢEI NAŢIONALE –sancțiunea este INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ urmare a NEINTRĂRII ÎN VIGOARE prin PUBLICARE PUBLICARE conform Legii 24/2000 R2:

PROBA nr. 1:I. Prin DECIZIA nr. 3792 din 30 Octombrie 2008,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE a ROMÂNIEI- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a stabilit cu privire la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.333/2007, nepublicat, ca este INEXISTENT:

" PRINCIPIUL PUBLICĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE este prevăzut în art.10, art.75 din Legea nr.24/2000 şi în art.28 din Regulamentul Guvernului nr.13/2005, iar actul administrativ emis cu încălcarea acestor prevederi legale este NUL ABSOLUT.

Recurenta apreciază că şi Ordinul nr.140/2007 este un act administrativ normativ pentru aceleaşi motive.

Recursul este fondat.Legea nr.24/2000 este clară sub acest aspect,

stabilind pentru actele administrative normative publicarea în Monitorul Oficial al României (art.10 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă). Niciun alt mod de aducere la cunoştinţa publicului a actelor administrative normative nu suplineşte cerinţa impusă de ar.10 alin.(1) sus-menţionat (de exemplu, publicarea pe site-ul autorităţii emitente).

În ceea ce priveşte actele administrative individuale legea nu prevede un asemenea mod de publicare, astfel încât înştiinţarea celor în cauză este suficientă pentru validitatea actului din acest punct de vedere. Sancţiunea nepublicării actului


administrativ normativ este aceea a INEXISTENŢEI actului astfel emis.

Considerând că ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 reprezintă un act administrativ individual, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu interpretarea greşită a legii, astfel că s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe."

PROBA nr. 2:

Prin Sentinţa nr. 130/17.10.2008, Curtea de Apel Suceava, sectia comerciala si contencios administrativ, raportandu-se la jurisprudenta C.E.D.O ( Cauza Petra contra Romaniei), a reţinut că Ordinul nr.1223/31.05.2007, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, este INEXISTENT juridic întrucat, nefiind publicat în M.O., nu intruneşte exigenţele de accesibilitate ale unei legi.

Cităm în acest sens din hotarare:

" În speţă, Ordinul nr.l223/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nefiind în vigoare.

Împrumutând sintagmele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Petra împotriva României din 23 septembrie 1998), Curtea reţine că nepublicarea ordinului nr.1223/2007 în Monitorul Oficial nu corespunde exigenţei de accesibilitate". De altfel, conform jurisprudenţei constante a CEDO, noţiunea prevăzut de lege" înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern dar şi calitatea legii" în cauză: astfel aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. De menţionat că CEDO are în vedere legea în sens material ( orice act normativ emis de autorităţile statului) nu în sens formal ( act emis de Parlament ).

Dincolo de aceste aspecte jurisprudenţiale revenind la ideea de stat de drept" şi de preeminenţă a dreptului" sintagmă regăsită şi în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Curtea mai notează că sunt înfrânte principiile statului de drept în condiţiile în care autorităţile etatice guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial. Perpetuarea şi escaladarea acestei atitudini pune în pericol însăşi fundamentul statului de drept mai ales în situaţia în care actele normative adoptate de către autorităţile executive contravin legilor adoptate de către Parlament.

Instanţele judecătoreşti sunt chemate să cenzureze exerciţiul neregulat şi incert al puterii executive şi să vegheze la drepturile şi


libertăţile persoanelor împotriva arbitrariului guvernării pentru a asigura guvernarea legilor nu a instituţiilor statale.

Nu trebuie omis şi lipsit de eficienţă principiul legalităţii" actului administrativ, principiul fundamental al ramurii dreptului administrativ şi care impune adoptarea oricărui act administrativ în limitele şi cu procedura prevăzută de lege.

Curtea a recunoscut pârâtului dreptul de a evalua inspectorii generali ai Inspectoratelor Şcolare Judeţene însă acest demers trebuia înfăptuit în limitele statului de drept, cu respectarea principiului legalităţii, precum şi a drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Întreaga procedură de evaluare şi ELIBERARE DIN FUNCŢIE este nulă de drept, ORDINUL nr.1223/2007 FIIND INEXISTENT JURIDIC.

Invoc drept probe DECIZII ale CURȚII CONSTITUȚIONALE cu scopul de a dovedi că repetat, a sancționat cu NECONSTITUȚIONALITATEA LEGI emise cu violarea LEGII 24/2000, impunând obligativitatea respectării normelor de tehnică legislativă:

IX.11. Nici un articol de lege nu a dat dreptului Ministrului Justiției de a atribui SEDIU prin ORDIN NEPUBLICAT, entității NEÎNFIINȚATE intitulate Institutul Național al Magistraturii.

IX.12. În ROMÂNIA, transmiterea dreptului de folosință, de administrare imobile, se realizează prin ACTE NORMATIVE publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, NEEXISTÂND JURIDIC ordinul invocat. Prin NEPUBLICARE sunt violate prevederile Art. 11 alin. (1), (2) și (5) și Art. 12 alin. (3) din Lege nr. 24/2000 R1 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ, atribuind ÎN FALS VALIDITATE unei HÂRTII IGIENICE care NU A INTRAT ÎN VIGOARE și NU PRODUCE EFECTE JURIDICE:


ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, LEGILE şi CELELALTE ACTE NORMATIVE adoptate de Parlament, HOTĂRÂRILE şi ORDONANŢELE Guvernului, DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU, ACTELE NORMATIVE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRATIVE AUTONOME, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.130 | 149 P a g e C o m p l e t a r e P e ti ti e 1 1 1 6 / 2 0 1 9 2 7 . 0 1 . 2 0 2 0

(2) NU SUNT SUPUSE REGIMULUI DE PUBLICARE în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI:

a) DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU CLASIFICATE, potrivit legii;

b) actele normative CLASIFICATE, POTRIVIT LEGII, precum şi CELE CU CARACTER INDIVIDUAL, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate.


INTRAREA ÎN VIGOARE A ACTELOR NORMATIVE

ART. 12 (1) (3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

X. Sesizăm INISTENȚA Școlii Naționale de Grefieri, INEXISTENȚA dispoziției de ÎNFIINȚARE, inexistența atribuirii de denumire, sediu și inexistența categoriei personalității juridice, de drept public sau de drept privat.

X.1. Agenții ROMÂNIEI, ÎN FALS, precum în RĂSPUNSUL nr. 3557/R/17.12.2015, IACUBA Mihaela-Angelica, ˝judecător˝ și DIRECTOR al SNG pentru FALS, reprodus în extras, atestă mincinos ÎNFIINȚAREA Școlii Naționale de Grefieri prin Art. 1 din Hotărârea Guvernului României nr. 423/1999 privind ÎNFIINȚAREA CENTRULUI de PREGĂTIRE și PERFECȚIONARE a GREFIERILOR și a CELUILALT PERSONAL AUXILIAR de SPECIALITATE:


.....................................................................................................

.................................................


.....................................................................................................

.................................................

X.2. Nici un articol din LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004


privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA, nu a atribuit denumire, nu a atribuit sediu individualizat cu stradă și număr și nu a prevăzut dreptul ministrului justiției de a atribui sediu, drept de folosință, administrare, prin ORDIN NEPUBLICAT în Monitorul Oficial al României, sancțiunea nepublicării fiind inexistența.

X3. Intitulate ORDINE al Ministrului Justiției:

ORDINUL Ministrului Justiției nr. 2644/C/11.09.2003, ORDINUL Ministrului Justiției nr. 2868/C/25.11.2002,

care NU FAC PARTE din LEGISLAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI urmare a NEINTRĂRII ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI. în condițiile Legii 24/2000 și nu a atribuit legal nici un drept de administrare, neproducând efecte juridice mai înainte de publicare.

X4. Sancțiunea INEXISTENȚA trebuie dispusă precum s-a dispus în:

X4.1. DECIZIA nr. 3792 din 30 Octombrie 2008, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE a ROMÂNIEI- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, care a stabilit cu privire la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.333/2007, nepublicat, ca este INEXISTENT:

" PRINCIPIUL PUBLICĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE este prevăzut în art.10, art.75 din Legea nr.24/2000 şi în art.28 din Regulamentul Guvernului nr.13/2005, iar actul administrativ emis cu încălcarea acestor prevederi legale este NUL ABSOLUT.

Recurenta apreciază că şi Ordinul nr.140/2007 este un act administrativ normativ pentru aceleaşi motive.

Recursul este fondat.Legea nr.24/2000 este clară sub acest aspect,

stabilind pentru actele administrative normative publicarea în Monitorul Oficial al României (art.10 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă). Niciun alt mod de aducere la cunoştinţa publicului a actelor administrative normative nu suplineşte cerinţa impusă


de ar.10 alin.(1) sus-menţionat (de exemplu, publicarea pe site-ul autorităţii emitente).

În ceea ce priveşte actele administrative individuale legea nu prevede un asemenea mod de publicare, astfel încât înştiinţarea celor în cauză este suficientă pentru validitatea actului din acest punct de vedere. Sancţiunea nepublicării actului administrativ normativ este aceea a INEXISTENŢEI actului astfel emis.

Considerând că ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 reprezintă un act administrativ individual, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu interpretarea greşită a legii, astfel că s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe."

X4.2. Sentinţa nr. 130/17.10.2008, Curtea de Apel Suceava, sectia comerciala si contencios administrativ, raportandu-se la jurisprudenta C.E.D.O ( Cauza Petra contra Romaniei), a reţinut că Ordinul nr.1223/31.05.2007, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, este INEXISTENT juridic întrucat, nefiind publicat în M.O., nu intruneşte exigenţele de accesibilitate ale unei legi.

Cităm:

" În speţă, Ordinul nr.l223/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nefiind în vigoare.

Împrumutând sintagmele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Petra împotriva României din 23 septembrie 1998), Curtea reţine că nepublicarea ordinului nr.1223/2007 în Monitorul Oficial nu corespunde exigenţei de accesibilitate". De altfel, conform jurisprudenţei constante a CEDO, noţiunea prevăzut de lege" înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern dar şi calitatea legii" în cauză: astfel aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. De menţionat că CEDO are în vedere legea în sens material ( orice act normativ emis de autorităţile statului) nu în sens formal ( act emis de Parlament ).

Dincolo de aceste aspecte jurisprudenţiale revenind la ideea de stat de drept" şi de preeminenţă a dreptului" sintagmă regăsită şi în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Curtea mai notează că sunt


înfrânte principiile statului de drept în condiţiile în care autorităţile etatice guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial. Perpetuarea şi escaladarea acestei atitudini pune în pericol însăşi fundamentul statului de drept mai ales în situaţia în care actele normative adoptate de către autorităţile executive contravin legilor adoptate de către Parlament.

Instanţele judecătoreşti sunt chemate să cenzureze exerciţiul neregulat şi incert al puterii executive şi să vegheze la drepturile şi libertăţile persoanelor împotriva arbitrariului guvernării pentru a asigura guvernarea legilor nu a instituţiilor statale.

Nu trebuie omis şi lipsit de eficienţă principiul legalităţii" actului administrativ, principiul fundamental al ramurii dreptului administrativ şi care impune adoptarea oricărui act administrativ în limitele şi cu procedura prevăzută de lege.

Curtea a recunoscut pârâtului dreptul de a evalua inspectorii generali ai Inspectoratelor Şcolare Judeţene însă acest demers trebuia înfăptuit în limitele statului de drept, cu respectarea principiului legalităţii, precum şi a drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Întreaga procedură de evaluare şi ELIBERARE DIN FUNCŢIE este nulă de drept, ORDINUL nr.1223/2007 FIIND INEXISTENT JURIDIC.

NU EXISTĂ nici un ACT NORMATIV-ORDIN al Ministrului Justiției- de atribuire sediu, drept de folosință și de administrare, entității fără act de înființare intitulată Școala Naționala de Grefieri, ordinele nepublicate violând prevederile Art. 11 alin. (1), (2) și (5) și Art. 12 alin. (3) din Lege nr. 24/2000 R1 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ:


ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, LEGILE şi CELELALTE ACTE NORMATIVE adoptate de Parlament, HOTĂRÂRILE şi ORDONANŢELE Guvernului, DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU, ACTELE NORMATIVE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRATIVE AUTONOME, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) NU SUNT SUPUSE REGIMULUI DE PUBLICARE în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI:


a) DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU CLASIFICATE, potrivit legii;

b) actele normative CLASIFICATE, POTRIVIT LEGII, precum şi CELE CU CARACTER INDIVIDUAL, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate.


INTRAREA ÎN VIGOARE A ACTELOR NORMATIVE

ART. 12 (1) (3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

X5. Școala Națională de Grefieri nu a devenit persoană juridică de DREPT PUBLIC, urmare a INEXITENȚEI în lege a DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE impusă de Art. 191 din Lege 287/2009 R1. Reproducem Art. 189, Art. 190 și Art. 191 din Lege nr. 287/2009 R1:

ART. 189 CATEGORII DE PERSOANE JURIDICE Persoanele juridice sunt DE DREPT PUBLIC sau DE

DREPT PRIVAT.

ART. 190 PERSOANA JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT Persoanele juridice de drept privat SE POT CONSTITUI,

în mod liber, în una dintre formele prevăzute de lege.

ART. 191 PERSOANA JURIDICĂ DE DREPT PUBLIC (1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE

ÎNFIINŢEAZĂ prin lege. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile

anume prevăzute de lege, persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ORI PRIN ALTE MODURI PREVĂZUTE DE LEGE.


X6. Școala Națională de Grefieri NU ESTE ÎNFIINȚATĂ nici în condițiile art. 29 alin. (1) din DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, în vigore până la data de 13 iunie 2011 prin Art. 230 din LEGE nr. 71/2011, din 2005 până azi, SNG NU A FOST ÎNFIINȚAT ca INSTITUȚIE de STAT, neexistând DATA ÎNFIINȚĂRII nici prin lege, nici prin decret nici prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri:

ART. 29 (1) INSTITUŢIILE DE STAT, ca persoane juridice, POT FI ÎNFIINŢATE, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat, în condiţiile stabilite prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

X7. În temeiul Art. 33 alin. (2) și (3) din DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, în vigoare până la data de 13 iunie 2011 prin Art. 230 din LEGE nr. 71/2011, din 2005 până azi, NEEXISTÂND ACT NORMATIV cu DATA ÎNFIINȚĂRII, SNG NU A DOBÂNDIT CAPACITATE (DREPT de A FUNCȚIONA), neexistând în ARTICOL de LEGE/ACT NORMATIV, o DATĂ a ÎNFIINȚĂRII, neavând drept de a funcționa:

˝ART. 33 (2) Celelalte persone juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, DE LA DATA ACTULUI DE DISPOZIŢIUNE CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ, de la data recunoaşterii, ori a AUTORIZĂRII INFIINTARII lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerinţe ce ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitatea chiar de la DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE cît priveşte drepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucît acestea sînt cerute pentru ca persoana juridică sa ia fiinta în mod valabil.

X7. Art. 11 alin. (3) din LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional


de Expertize Criminalistice, nu a atribuit SEDIU individualizat cu DATE de IDENTIFICARE IMOBIL:

Art. 11 (3) Şcoala Naţională de Grefieri are sediul în municipiul Bucureşti.

XI. Pentru a dovedi că ROMÂNIA are o problemă majoră cu ÎNFIINȚAREA instituțiilor cu sau fără personalitate juridică de drept public sau de drept privat, vă informăm că PENTRU PRIMA DATĂ, în ROMÂNIA, Ministerul JUSTIȚIEI A FOST ÎNFIINȚAT prin Art. 12 din O. U. G. nr. nr. 221 din 23 decembrie 2008:

"Art. 12 SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.˝

Nici în Regatul României, nici în Republica Populară Română, nici în Republica Socialistă România, nici în ROMÂNIA până la 23.12.2008, NU A EXISTAT MINISTERUL JUSTIȚIEI, nefiind ÎNFIINȚAT.

ROMÂNIA, cum au reușit în 23.12.2008 să ÎNFIINȚEZE MINISTERUL JUSTIȚIE, atribuindu-i DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE. așa trebuie să dispună ÎNFIINȚAREA instanțelor, a Ministerului Public, a Parchetelor, a SECȚIILOR prin ACTE NORMATIVE PUBLICATE în Monitorul Oficial al României, a Institului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

Am dovedit astfel că JUSTIȚIA în ROMÂNIA NU EXISTĂ, trebuind REFORMATĂ TOTAL și URGENT LEGISLAȚIA în DOMENIUL JUSTIȚIEI, dispunând ÎNFIINȚĂRI, atribuiri legale de sedii prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, atribuiri de categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT așa cum au procedat cu instituții cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE.

Nici una dintre entitățile enumerate, NEAVÂND ACTE cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, NU EXISTĂ, sancțiunea fiind


INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ a înscvrisurilor emise de aceste entități mai înainte de A FI ÎNFIINȚATE LEGAL.

Curtea Constituțională din România, ea însăși FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU LEGAL, fără personalitate juridică de drept public, a dispus prin DECIZIA . NR. 416 din 7 aprilie 2011, din care reproducem în continuare:

˝Curtea a statuat că PRINCIPIUL STABILITĂŢII RAPORTURILOR JURIDICE, ...................se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Acest PRINCIPIU AL STABILITĂŢII RAPORTURILOR JURIDICE NU POATE IMPLICA ÎNSĂ PROMOVAREA UNUI DREPT PRIN INTERMEDIUL UNEI ILEGALITĂŢI. Obţinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, NU SE POATE FONDA PE UN ACT A CĂRUI LEGALITATE ESTE ÎNDOIELNICĂ...˝

Reiterăm: pentru a acoperi aceste ilegalități, Teodorescu Nicușor a fost arestat preventiv nelegal, a fost otrăvit în arest preventiv, au fabricat acte false în care au scris diagnostic fals ˝PARANOID˝ șantajând medici psihiatri cu dosare penale, au desfăcut prezoanele la roțile autoturismului, au filat pe Teodorescu Nicușor și familia sa, în mod sfidător și amenințător.

TOATE ACESTE SESIZĂRI au fost refuzate de la judecată în ROMÂNIA, NEÎNFIINȚATELE INSTANȚE din ROMÂNIA trecând IP-ul de calculatorul Omului Teodorescu Nicușor în lista de email la persoane BLOCATE și nici când s-au depus la dosar, AGENȚII ROMÂNI AU REFUZAT SĂ JUDECE, în FORMĂ CONTINUATĂ.

Separat, urmează să vă înaintăm DOVEZILE de TORTURĂ și de TRATAMENTE INUMANE și DEGRADANTE la care este VICTIMĂ PRINCIPALĂ Teodorescu Nicușor și familia sa, ca pedeapsă că am solicitat respectarea tratatelor și convențiilor și a legilor. JUSTIȚIA ROMÂNEASCĂ este PERICOL PUBLIC pentru OAMENII


competenți și cinstiți, care acționează în ECHIPE MIXTE cu AGENȚI SRI și ai POLIȚIEI ROMÂNE și nu se dau înapoi NICI de la CRIME.

27.01.2020 Teodorescu Nicuşor


romania nu are justitie completare petitie pe 27.01.2020

Law

non established