romania si marea brit

Academia de Studii Economice Bucuresti

Academia de Studii Economice Bucuresti

Analiza comparativa a gradului de accesare al FEADR pentu Romania si Bucuresti 2013CAPITOLUL I. Scurta prezentare a Romaniei si a Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de NordRomania este un stat de marime mijlocie situat pe locul 13 in Europa cu o suprafata de 238.391 km patrati si cu o populatie de aproximativ 21,7 milioane locuitori.

Este situata in Europa Centrala la distante aproximativ egale fata de Oceanul Arctic (2.800km) , Oceanul Atlantic (2.700km) si Muntii Ural (2.600km). Fata de Marea Mediterana se situeaza la Aproximativ 1.000km.

Pe teritoriul Romaniei se intersecteaza paralela de 45 latitudine N (jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N) cu meridianul de 25 longitudine E (jumtatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntii Ural). Acest fapt demonstreaza pozitia Romaniei in Europa Centrala.Anul aderrii la UE:1 ianuarie 2007Vecinii Romaniei: in N Ucraina Kievin, S Bularia Sofia, in V Ungaria Budapesta, in S-V Serbia Belgrad, in E Republica Moldova Chisinau.

Capitala: Bucuresti (1.926.334locuitori).Principalele orase: Bucuresti, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Galati, Brasov, Craiova.

Clima: Clima Romaniei are un caracter temperat continental cu nuane de tranziie. Extinderea teritoriului rii pe aproape 5 de latitudine impune diferenieri mai mari ntre sudul i nordul rii n ceea ce privetetemperaturadect extinderea pe circa 10C de longitudine, astfel dac temperatura medie anual n sudul rii se ridic la circa 11C, n nordul rii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa 3C. ntre extremitatea vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce la 1C.

Structura populatiei: Romni 17.263.561, Maghiari 1.268.444, Rromi 247.058, Ucrainiei 49.547, Germani 27.019, Turci 26.179, Ttari 18.143, Rusi 18.971, alte nationalitati 73.169.

Guvernul Romaniei: reprezint conformConstituiei, puterea executiv nRomniampreun cupreedintele. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu prevederile constituionale, avnd la baz un program de guvernare acceptat anterior de ctreparlament. Guvernul se compune dint-un lider numitPrim-ministrui un numr variabil deminitricare conducministerespecializate pe anumite domenii, cu numeroase agenii i instituii cu diferite grade de subordonare n cadrul executivului. Guvernul Romniei ocup nBucureti, ca sediu al activitilor salePalatul Victoria.

eful statului: Preedintele Romnieieste eful de stat alRomniei, Traian Basescu.

eful Guvernului: Premierul Victor Ponta.Limba naional: Exist mai multe limbi vorbite nRomnia, dei limba romn rmne singura limb oficial naional.Limba romneste vorbit de aproximativ 90% din populaie drept limb matern, alte limbi minoritare importante findlimba maghiar,limba romaniilimba german.

Simboluri

- Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt aezate vertical, n ordinea urmtoare ncepnd de la lance: albastru, galben, rou.

- Ziua naional a Romniei este 1 Decembrie.

- Imnul naional al Romniei este Deteapt-te romne.

- Stema rii i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.Marea Britanie este o insul n vestul Europei. Este nconjurat deMarea Nordului,Canalul Mnecii,Marea IrlandeisiOceanul Atlantic. Este cea mai mare dintreInsulele Britanice, care mai cuprind Irlanda, insula Man, Jersey, Guernsey, arhipelagurileShetlandsiOrkney.Anul aderrii la UE:1973

Se mai foloseste denumirea deMarea Britaniepentru desemnarea celor trei tri componente aleRegatului Unitcare se afl pe aceast insul:Anglia,Tara GalilorsiScotia. n limba romn Regatul Unit mai este uneori numit, incorect, "Marea Britanie", denumirea corect si complet pentru statul modern fiind, "Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord".

Suprafaa: 244.820 km2.Uniti administrative:Anglia (Regat), Scoia (Regat), ara Galilor (Principat), Irlanda de Nord (Provincie).Capitala:Londra (7.517.700 locuitori).Principalele orae:Londra (capitala Angliei), Edinburgh (capitala Scoiei), Cardiff (capitala rii Galilor), Belfast (capitala Irlandei de Nord).Clima:Clima MariiBritaniieste temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe precipitaii pe tot parcursul anului. Principalii factori de influen asupra climei constau n latitudinea nordic a rii (ntre 50 i 60 N), vecintatea imediat a Oceanului Atlantic i, n special, nclzirea apelor din jurul Insulelor Britanice de ctre Gulf Stream.

Populaia: 60,2 milioane locuitori (a 20-a populaie ca mrime din lume).Structura populaiei:britanici (englezi, scoieni, galezi), irlandezi, alte grupuri.

Guvernul: Marea Britanie este o monarhie constituional, puterea executiv fiind exercitat, n numele monarhului, de prim ministru i ali membri ai Cabinetului, care conduc departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul i ali minitri, alctuiesc Guvernul Majestii Sale. Aceti minitri sunt alei din cadrul i rspund n faa Parlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiie. Marea Britanie este una dintre puinele ri din lume care nu au o constituie codificat ntr-un document fundamental, bazndu-se, n schimb, pe obiceiuri consacrate prin tradiie i pe un numr de legi constituionale separate. n timp ce monarhul este eful statului i, teoretic, deine puterea executiv, prim ministrul este eful guvernului.

eful statului: MS Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron n 1952 i a fost ncoronat n 1953.

eful Guvernului: Prim Ministrul David Cameron (Partidul Conservator), din mai 2010.

Limba naional: Dei Marea Britanie nu are o limb oficial, limba predominant este engleza. Celelalte principale limbi indigene sunt limbile celtice insulare sau limbile celtice din Insulele Britanice galeza, corni, irlandeza i scoiana.

Simboluri:-Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de Union Jack). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfntului George) i Scoiei (Crucea Sfntului Andrei), crora li s-a adugat, n 1801, Crucea Sfntului Patrick, reprezentnd Irlanda.

- Imnul naional este God Save the Queen.

-Britania este o personificare a Regatului Unit, care i are originea n ocuparea sudului i centrului Marii Britanii de ctre romani. Britania este simbolizat de o tnr femeie cu pr negru sau blond, purtnd un coif corintian i vetminte albe. Ea ine ntr-o mn tridentul lui Poseidon iar n cealalt un scut mpodobit cu Steagul Unit. Uneori ea este reprezentat clrind un leu. n accepiunea modern, Britania este adeseori asociat cu puterea maritim, de exemplu n cntecul patriotic Rule Britannia.

-Leul este un alt simbol al Marii Britanii; un leu este reprezentat, n spatele Britaniei, pe moneda de 50 pence, iar moneda de 10 pence are, pe verso, un leu; leul este folosit, de asemenea, ca simbol, pe steagul ne-ceremonial al Armatei Britanice. Leul a fost folosit frecvent ca element heraldic, inclusiv pe stema Regatelor Angliei, Scoiei i a Regatului Gwyned n ara Galilor. Leul este reprezentat pe stema echipei naionale de fotbal a Angliei, aflndu-se la originea popularului imn fotbalistic Three Lions (Trei Lei).

-Buldogul este, uneori, folosit ca simbol al Marii Britanii.

-Marea Britanie mai este personificat de personajul John Bull.CAPITOLUL II. Analiza diagnostic a spatiului rural din Romania si din Marea Britaniea) SuprafataRomania: 238 391 km2

Marea Britanie: 244.820 km2

Dupa cum se poate observa suprafata Marii Britanii este mai mare decat cea a romaniei cu 6429 km2.b) Populatia: mii oameni

Population201020112012

Romania214862143621388

Populatie201020112012

Marea Brritanie622726265563036

Conform datelor de pe http://faostat.fao.org, putem observa ca populatia Regatului Unit este de aproape 3 ori mai mare fata de populatia Romaniei. Acest fapt se poate datora nivelului de trai mult mai ridicat dar si datorita numarului mare de imigranti in Regatul Unit in comparatie cu Romania.Dupa cum se poate observa din tabelele de mai sus, atat populatia Romaniei cat si populatia Marii Britanii este in continua scadere, in ambele cazuri populatia scazand cu aprozimativ 1%.

c) PIB/locuitor

201020112012

Romania484850

Marea Britanie108105106

PIB/locuitor reprezint unul dintre cei mai importani indicatori macroeconomici, deoarece indica activitatea economica generat prin producia de bunuri i servicii; PIB/locuitor arata standardul de viata dintr-o anumita regiune/tara. Din tabel putem observa ca Marea Britanie are un PIB/locuitor de aproximativ 3 ori mai mare decat al Romaniei, ceea ce se traduce intr-o productivitate sporita si o putere de cumparare superioara.d) VAB/locuitor

Valoarea adaugata bruta

GEO/TIME20002001200220032004200520062007

Romania8,020.48,415.58,930.29,502.611,098.115,846.719,409.425,362.7

United Kingdom::::::::

Valoarea adaugata bruta este valoarea productiei brute fara costul materialelor si al altor costuri intermediare. VAB se exprim la preurile pieei cnd include impozite indirecte nete i la preurile factorilor de producie cnd nu include aceste impozite.2010AgriculturaIndustrieConstructiiComertServicii intreprinderi/financiareAlte servicii

Romania6,729,710,023,815,714,1

Marea Britanie0,715,76,120,633,723,2

Sursa:http://cursdeguvernare.ro/cum-arata-structura-economiei-romanesti-fata-de-economiile-europene-valoarea-adaugata-si-sursele-ei.html

Din tabelul de mai sus se observa ca Romania depaseste in cazul anumitor sectoare (agricultura, industrie, constructii, comert) valoarea adaugata bruta a Marii Britanii. Se poate observa c industria rmne sectorul cel mai important al economiei Romaniei dupa cum se observa, depasind Marea Britanie cu 14 procente. Si in cazul agriculturii Romania este superioara Marii Britanii cu 6%. Sectoarele la care Romania este depasita sunt reprezentate de serviciile financiare si alteservicii, Marea Britanie avand un procent de 33,7% si 23,2%.

e) Rata inflaieiRata inflatiei

Annual average rate of change (%)

geo\time200120022003200420052006200720082009201020112012

Romania34.522.515.311.99.16.64.97.95.66.15.83.4

United Kingdom1.21.31.41.32.12.32.33.62.23.34.52.8

n perioada analizat, rata inflaiei n Romania este foarte mare fata de aceeasi perioada in cazul Marii Britanii, 34.5% in anul 2001. Din anul 2001 rata inflatiei a scazut ajungand in anul 2012 la 3.4%. Marea Britanie a avut in anul 2001 o rata a inflatiei de 1.2%, prezentand slabe oscilatii pana in anul 2004. In anul 2005 si in cazul acestei tari rata inflatiei a inceput sa creasca pana in anul 2009 cand a cunoscut o scadere de la 3.6% la 2.2%, dupa aceea continuand sa creasca pana la 4.5%, pentru ca in anul 2012 sa ajunga la 2.8%. In ciuda tuturor oscilatiilor sale rata inflatiei Marii Britanii s-a mentinut intotdeauna sub cea a Romaniei, uneori chiar si cu 33.3 procente.

f) Rata de ocupare a fortei de munca

GEO/TIME20042005200620072008200920102011

Romania57.757.658.858.859.058.658.858.5

United Kingdom71.771.771.671.571.569.969.569.5

Decalaj-14.0-14.1-12.8-12.7-12.5-11.3-10.7-11.0

n Romnia rata de ocupare a forei de munc a avut o evolutie oscilanta in perioada analizat, cu valori intre 57,6 si 59,0%. Din 2007 pana in 2010 a inregistrat un trend crescator, urmand ca in anii 2011 sa scada, ajungand la 58,8% in anul 2011. n Marea Britanie rata de ocupare a forei de munc a avut un trend descrescator intre anii 2004-2011, de la 71,7% la 69,5%. ntre cele dou state diferena a fost destul de mare, ajungnd s fie de chiar i 14 puncte procentuale.Unemployment rate %

GEO/TIME2003200420052006200720082009201020112012

Romania6.88.07.27.36.45.86.97.37.47.0

United Kingdom5.04.74.85.45.35.67.67.88.07.9

g) Rata omajului

Dupa cum putem observa, in perioada de timp avuta in vedere, rata somajului in Romania incepe prin a o depasi pe cea din Marea Britanie cu 1.8% in anul 2003, ajungand in anul 2012 sa fie sub aceasta cu 0.9%. In anul 2004 Romania cunoaste o crestere a ratei somajului, ajungand pana la 8%, in timp ce Marea Britanie cunoaste o scadere de 0.3%. In perioada 2005- 2012 Romania oscileaza intre 7.3% si 5.8%, cea mai mica valoare stabilindu-se in anul 2008, in timp ce Marea Britanie cunoaste o continua crestere a ratei somajului, cu o mica exceptie in anul 2007. Unul din motivele inregistrarii unei asemenea rate a somajului, in cazul Romaniei este faptul ca investiile straine nu sunt suficiente pentru a acapara forta de munca existenta pe piata.h) Salariul minim (euro/luna)geo\time200420052006200720082009201020112012

Romania68.0378.789.67115.27138.59149.16141.63157.2161.91

United Kingdom1054.21134.671212.611314.971242.24995.281076.461136.221201.96

Romania/Marea Brutanie*1006.4532356.9359377.3947938.76597911.1564614.9867413.1570113.8353513.4705

Salariul minim din cele dou state este n cretere pe perioada analizat, cu excepia anilor 2008 si 2009, cnd n Marea Britanie a fost o scdere. Cea mai mica valoare atins n Romnia a fost de 68,03 euro/lun n anul 2004, iar cea mai mare n anul 2012, de 169,91 euro/lun. Salariul minim din Marea Britanie a crescut liniar de la 1054,2 euro/lun n anul 2004, la 1201,96 euro/lun n anul 2012.

Aa cum se poate observa diferena dintre cele dou state este foarte mare, salariul minim din Romnia reprezentnd n medie 7% din cel al Marii Britanii.i) Balan comercialTrade balance in million ECU/EURO

geo\time200420052006200720082009201020112012

Romania-4159-5399-7248-6448-7400-2996-2488-1884-1058

United Kingdom-51213-48635-79385-79703-74882-73655-78787-69864-96963

Balanta comerciala reprezinta un tablou statistico-economic in care se inscriu si prin care se compara importul si exportul de marfuri ale unei tari. Dupa cum se poate observa, ambele tari inregistreaza o balanta negativa. Marea Britanie este unul dintre statele cu cele mai mari comerturi intra-UE, dar a avut si cel mai mare deficit de bunuri in anul 2012. Acest lucru se traduce intr-un deficit bugetar mai mare prin plata sumelor cuvenite tarilor cu care desfasoara activitati economice. 3. Indicatorii la nivelul agriculturii

Potential agricol

a) Suprafata Agricola pe categorii de folosinta:

Aria agricola:

Area (1000 Ha)

Agricultural area

country20042005200620072008200920102011

Romania1413014180140391363013634136211415613982

United Kingdom1705116956178381764717684173251722417164

Suprafata agricola a unei tari reprezinta potentialul agricol al acesteia. Precum vedem in tabelul de mai sus, Romania are o suprafata agricola apropiata de cea a Regatului Unit. Observam ca suprafaa agricol a Romniei a sczut uor de la un an la altul. Transferul suprafeelor de teren ctre sectorul forestier i al construciilor a constituit cauza principal a reducerii suprafaei agricole n ultimii ani. In schimb Regatul Unit are o suprafata agricola aproximativ constanta.

Din care:

Teren arabil:

Area (1000 Ha)

Arable land

country20042005200620072008200920102011

Romania89158985893986758721878991468995

United Kingdom58195729609460856005604959706062

Vii si livezi:

Area (1000 Ha)

Permanent crops

country20042005200620072008200920102011

Romania429510469461463460463444

United Kingdom4947454646434645

Pasuni si fanete

Area (1000 Ha)

Permanent meadows and pastures

country20042005200620072008200920102011

Romania47864685463144944450437245474543

United Kingdom1118311180116991151611633112331120811057

Observam ca in cazul Romaniei, cea mai mare parte a suprafeei agricole este arabil (64,3% in anul 2011) iar punile i fneele dein de asemenea ponderi importante (32,5% in anul 2011). Podgoriile i livezile, inclusiv pepinierele, reprezint restul de 3,2%. In ceea ce priveste Regatul Unit, domina pasunile si fanetele, avand o pondere de 64,4% (in anul 2011), in timp ce terenul agricol reprezinta 35,3% iar viile di livezile 0,3%.b) Suprafee irigate

Area (1000 Ha)

Agricultural area irrigated

country20042005200620072008200920102011

Romania3274696.5320.325729683.3103.4

United Kingdom

La capitolul irigaii Romnia se afla mult in urma celorlalte state europene aceasta detinand la nivelul anului 2011 1.034.000 ha teren irigat. In schimb, Marea Britanie nu are nevoie de o astfel de tehnologie, clima fiind moderata, oceanica, cu multe ploi in timpul anului.c) MecanizareIn Use

Agricultural tractors, total

country200420052006200720082009

Romania171811173043174563174003174790176841

Condiiile tehnico- materiale reprezentate de mecanizare i chimizare, indic faptul Romnia se afl mult n urma altor ri. Marea Britanie, nu se confrunta cu astfel de probleme, deoarece aici domina pasunile si fanetele care nu au nevoie de astfel de tehnologii.Incarcatura pe tractor = (Teren arabil + Vii si livezi) / Numar de tractoare

Incarcatura pe tractor( 2004 )= 0,054






d) Chimizare (substan activ la hectar)

Consumption (tonnes)

Total Fertilizers + (Total)

country19951996199719981999200020012002

Romania363400422000315000360000237000304279369417326123

United Kingdom21910002376000227000020810001996000176400018700001801000

Consumption

Total fertilizers

country2004200520062007200820092010

Romania270131299195252201265487279886296055305757

Romania9407313813793846103324102418100546123331

Romania15800240601683718405156612960651500

Romania380004461392362884387216397965426207480588

United Kingdom106100010030001008000100600091300010160001029000

United Kingdom259000235000224000215000129000184000192000

United Kingdom352000325000317000325000208000251000263000

United Kingdom1672000156300015490001546000125000014510001484000

Consumul de ingrasaminte chimice este de aproximativ 4 ori mai mic in Romania decat in Marea Britanie, in situatia in care suprafata arabila este mai mare. Acest lucru poate fi favorabil tarii noastre, deoarece excesul de substante chimice are efecte nefavorabile atat asupra produselor cat si asupra solului.

Consum de ingrasaminte chimice/ha: Consum de ingrasaminte chimice / Suprafata agricola:Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2004)= 26,89342

Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2005)= 32,53822






Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2004)= 98,05876





Consum de ingrasaminte chimice/ha (UK2009)= 83,7518


e) Efective de animaleBovine

country20042005200620072008200920102011

Romania28970002808000286200029340002819000268400025123002001110

United Kingdom105510001077020010579000103040001010700010025000101120009933000

Porci

country20042005200620072008200920102011

Romania51450006495000662200068150006565000617400057934005428270

United Kingdom51606004863600493300048340004714000454000044600004441000

Oi

country20042005200620072008200920102011

Romania74470007425000761100076780008469000888200091415008417440

United Kingdom3584800035253000347220003394600033131000314450003108400031634000

Capre

country20042005200620072008200920102011

Romania6780006610006870007270008650008980009173001240790

United Kingdom8900092000980009500092000880008450085000

Efectivele de animale reprezint totalitatea animalelor domestice crescute pentru producie, reproducie i traciune. n Romnia, efectivele de bovine au nregistrat cel mai mare numr n anul 2007, cu 2,934 mil. capete, dup care numrul lor a nceput s scad de la an la an, cel mai mic numr fiind chiar n 2011, cnd s-a nregistrat 2,001 mil. capete. Efectivele de bovine din 2011 fa de 2007 au sczut cu 31,8%. Comparativ, Marea Britanie dispune de un numr mai mare, nregistrand pierderi an de an al numrului de capete, pana in 2011 cand efectivul de bovine a scazut la 9,93mil. capete de animale. Efectivele de bovine ale Marii sunt cu aproximativ 7,931 mil mai multe dect ale Romaniei.

n ceea ce privete efectivele de porci, n Romnia a inregistrat un trend descrescator de la un an la altul, atingnd valoarea maxim de aproximativ 6,81 mil capete n 2007. Marea Britanie dei dispune de un numr mai mic, cea mai mare valoare a fost de 4,44 capete de animale n 2011.

Efectivele de capre n Romnia cresc constant si sunt de 14 ori mai multe decat efectivele Marii Britanii, la nivelul anului 2011. Cea mai mare valoare este n 2011 cnd s-a nregistrat un numr de 1,24 mil. capete.

f) Animale la 100 de hectare = (Nr de animale pe fiecare specie / Suprafata agricola) * 100RO: Animale la 100 de ha(bivine 2004)= 20,5RO: Animale la 100 ha(oi 2004)= 52,7

Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 19,8Animale la 100 ha(oi 2005)= 52,4







UK: Animale la 100 de ha(bovine 2004)= 61,9UK: Animale la 100 ha(oi 2004)= 210,2








RO: Animale la 100 de ha(porci 2004)= 36,4RO: Animale la 100 ha(capre 2004)= 4,8

Animale la 100 de ha(porci 2005)= 45,8Animale la 100 ha(capre 2005)= 4,7


Animale la 100 de ha(porci 2007)= 50Animale la 100 ha(capre 2007)= 5,3





UK: Animale la 100 de ha(porci 2004)= 30,3UK: Animale la 100 ha(capre 2004)= 0,52





Animale la 100 de ha(porci 2009)= 26,2Animale la 100 ha(capre 2009)=0,50



In urma calculelor efectuate in tabelul de mai sus, observam ca la 100 de hectare sunt in jur de 123 animale in Romania, in timp ce in Marea Britanie sunt in jur de 270. Acest lucru se datoreaza faptului ca tara noastra nu are inca un numar asa de mare de ferme, practicandu-se inca cresterea animalelor in sistem traditional. a) Rezultate economiceb) Producii medii la principalele culturi vegetale

20042005200620072008200920102011

Grau

Romania3477429985277371610034222243052700036650

United Kingdom7775479609803657224682814793017673077486

Porumb

Romania4549839816357541703032271341694317645292

United Kingdom

Sfecla de zahar

Romania323938291595294311263277348899386073387430351403

United Kingdom587143586959564886538640626807741842553136752566

Floarea soarelui

Romania168301401015544730614465144271606718015

United Kingdom

Legume

Romania1670002400085263111258128840126806108540138952

United Kingdom108460105892122848124702138653124576138996131222

Pentru inceput, observam ca in Marea Britanie nu se cultiva porumb si floarea soarelui. In ceea ce priveste sfecla de zahar si culturile de grau, in tara noastra productia obtinuta este aproximativ la jumatatea celei obtinute in Marea Britanie. Totusi productia Romaniei de legume este aproximativ egala cu cea a Marii Britanii. Aceste rezultate economice sunt efectele industrializarii, a practicarii agriculturii de tip intensiv.c) Producii totale la principalele produse de origine vegetal20042005200620072008200920102011

Grau

Romania78124307340660552619030444607180980520253058118107131590

United Kingdom1547300014863000147470001322100017227000140760001487800015257000

Porumb

Romania14541600103885008984730385392078490807973260904203011717600

United Kingdom

Sfecla de zahar

Romania6727237296581152200748839706660816814837895660497

United Kingdom90420008687000740000067330007500000845700065270008504000

Floarea soarelui

Romania1557810134094015262305469221169940109805012629301789330

United Kingdom

Legume

Romania16700012000298422821537093264772333637406

United Kingdom141237157695181054190170207356206610219099210113

Indicatorul productiei totale / locuitor = Productia totala la fiecare produs / PopulatieRO: Indicatorul produciei totale/locuitor(grau 2007)= 0,14

Indicatorul produciei totale/locuitor(grau 2008)= 0,33




UK: Indicatorul produciei totale/locuitor(grau 2007)= 0,22





RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2007)= 0,035

Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2008)= 0,033




UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2007)= 0,11





RO: Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0013

Indicatorul productiei totale(legume 2008)= 0,0017




UK: Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0031




d) Producii medii la principalele produse de origine animal

20042005200620072008200920102011

Lapte

Romania77937889914684866919639154675886

United Kingdom6824772448723477176671865743137611478490

Oua

Romania8364370439747016486475743689436964868777

United Kingdom132912127463128476124305138417144387142442139477

Carne e bovine

Romania15911501137813841390163016361626

United Kingdom30663158320433153275331533513298

Carne de porc

Romania816812826831830826816820

United Kingdom769770766779785798802801

Producatorii din Marea Britanie sunt mult mai eficienti decat cei din Romania, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus. Numai in cazul productiei de carne de porc, Romania inregistreaza valori mai mari decat Marea Britanie.

e) Producii totale la principalele produse de origine animal20042005200620072008200920102011

Carne de porc

Romania374039436424451832470223439029470567428891454415

United Kingdom708000706000696549739000740000720253758000806000

Oua

Romania369050365500371450326124344849310561309960316372

United Kingdom637125625000610648593171613480616000671000678000

Carne de bovine

Romania161618190196159313164642149660155199154464142306

United Kingdom719000762000847281882000862000833000908000936000

Lapte

Romania55041005552200666224062898426125043580915450621575159473

United Kingdom1455500014473000143160001402300013719000138520001408100014246000

Indicatorul produciei totale / locuitor = Productia totala lafiecare produs / populatieRO: Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2007)= 0,0076

Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2008)= 0,0069

Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine2009)= 0,0072



UK: Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2007)= 0,0144


Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine2009)= 0,0134



RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2007)= 0,022

Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2008)= 0,020

Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc2009)= 0,022



UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2007)= 0,012





RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2007)= 0,29

Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2008)= 0,28




UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2007)= 0,23





RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2007)= 0,015

Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2008)= 0,016




UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2007)= 0,0097





Efectul industrializarii, a sporirii cantitatii de produse il reprezinta si productia pe cap de locutior. Observam ca la carne de vaca Marea Britanie are productii mult superioare Romaniei. In schimb, tara noastra produce mai multe oua si carne de porc.Consum alimentar

Romania - 2009

Elemente

countryitemProducie (1000 tone)Importuri (1000 tone)Exporturi (1000 tone)Produse alimentare (1000 tone)Cantitatea de alimentare alimente (kg / cap de locuitor / an)

Grau520380823842984138.5

Orez484311723.3

Orz1182218543361.7

Porumb7973838170386340.1

secara33186321.5

Ovaz2961010.1

Mei200

Alte cereale9817140.2

Cartofi40041406206495.8

Cartofi dulci0000

Trestie de zahar

Sfecla de zahar8170

Zahar si indulcitori1565728260428.1

Zahr, non-centrifugal

Alti indulcitori426117462.1

Miere20111100.5

Fasole22360552.6

Mazare302140.2

Soia84211000

Floarea- soarelui1098141564

Ulei de soia1644231

Ulei de foarea soarelui24110310222810.6

Ulei de masline4040.2

Rosii756157587940.8

Ceapa37822239418.3

Portocale, mandarine141171215.6

Lamai230211

Grapefruit351331.5

Banane730693.2

Mere517385545020.9

Ananas6060.3

Struguri990330914.2

Cafea547472.2

Boabe de cacao334291.3

Ceai3120.1

Piper1010.1

Cuisore3510361.7

Vin496131248722.6

Bere18091817190088.2

Carne de bovine1552311687.8

Carne de oaie i de capr7112693.2

Carne de porc471267768731.9

Carne de psri de curte3711183745321

Unt990170.8

Smantana5050.2

Oua31126626912.5

Lapte5809382565872272.6

Pete de ap dulce1660200.9

Pete marin0120120.6

United Kingdom - 2009

element

countryitemProducie (1000 tone)Importuri (1000 tone)Exporturi (1000 tone)Produse alimentare (1000 tone)Cantitatea de alimentare alimente (kg / cap de locuitor / an)

Grau1407625253210610198.6

Orez6491933806.1

Orz66681911056490.8

Porumb01023201843

Secara3390200.3

Ovaz744271173445.6

Mei130

Alte cereale955457210.3

Cartofi639916913336467104.5

Cartofi dulci393

Trestie de zahar00

Sfecla de zahar8457350

Zahar si indulcitori20162083808231837.5

Zahr, non-centrifugal

Alti indulcitori700462171180.3

Miere8302370.6

Fasole13776100.2

Mazare15136251522.5

Soia910540.1

Arahide cu coaja10951021.7

Seminte de floarea sorelui711

Ulei de soia125123282063.3

Ulei de foarea soarelui0311271792.9

Ulei de masline595560.9

Rosii87117314124220.1

Ceapa355353765210.5

Portocale, mandarine2692118254741.2

Lamai12821212

Grapefruit11951121.8

Banane9425484113.6

Mere229155338171927.8

Ananas224231943.1

Struguri17442369611.2

Cafea280931873

Boabe de cacao3281082193.5

Ceai149311181.9

Piper8170.1

Cuisore8170.1

Vin1111444107217.3

Bere4514774475481377.8

Carne de bovine850490114122519.8

Carne de oaie i de capr303116963235.2

Carne de porc7201080179162226.2

Carne de psri de curte1652675291199232.2

Unt11996271893

Smantana366564370.6

Oua6131111563510.3

Lapte132376123233915376248.5

Pete de ap dulce149135871953.2

Pete marin1134100.2

Odata cu criza financiara consumul a nceput s scad la mai toate alimentele. A scazut consumul de pine, carne proaspt, preparate din carne (salamuri), brnzeturi i smntn, cacaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez i lapte i a crescut doar la pete. Pe ansamblu, in 2011, consumul s-a redus la unele alimente (paine,orez) si a urcat la cateva produse (peste, lapte,carne).Alimente 200620072008200920102011

Paine8,58,38,38,287,8

Malai0,330,310,370,370,340,36

Orez 0,430,410,410,390,40,4

Carne proaspt1,571,731,922,172,252,2

Preparate din carne0,690,750,80,860,870,84

Lapte0,410,440,480,5230,570,59

Pete 3,63,53,844,24,2

Brnzeturi i

Smntn0,690,7240,7880,8420,8890,869

Brnz de vac

(telemea)0,2360,2430,2530,280,290,27

Cacaval 0,0590,0680,080,0820,0830,081

Cantitatea medie lunar pe persoan- kilograme

Cea mai dezastruoas situaie se ntalnete n cazul pinii. n 2011, un romn manaca, n medie, 7,8 kilograme de pine pe luna. Este cea mai redusa cantitate din 2006 si pn in prezent. n plus, anul 2011 este singurul n care consumul mediu lunar de pine a scazut sub 8 kilograme de persoana.

Situaii asemntoare ntlnim i n cazul orezului si mlaiului printre cele mai mici consumuri din ultimii zece ani.

n privina crnii proaspete, consumul a urcat usor in 2011 fa de 2010. In schimb, n cazul preparatelor din carne, brnzeturilor si cacavalului, acestea au scazut putin fata de 2010.

Consumul de carne i preparate din carne n Romnia se situeaz la un nivel relativ sczut comparativ cu standardele din rile dezvoltate. Carnea de porc este cea mai cautata in Romania, acoperind aproape jumatate din consumul de carne, de circa 60 de kilograme pe cap de locuitor pe an, fiind urmata de cea de pasare (15-20 kg) si vita, categorie care reprezinta doar 10% din total.

Fiecare roman mananca anual 30-32 de kilograme de carne de porc, fata de media europeana de 40-45 de kilograme. Consumul de carne de pasare este de 15-20 de kilograme pe an, de asemenea sub media europeana, de 23-24 kilograme. Carnea de vita reprezinta doar 10% din consumul total de carne din Romania, fata de 40% in UE.

Petele este singurul aliment al crui consum a continuat s creasc. In 2011, romnii mncau, n medie, 0,59 kilograme de pete pe luna de persoana. Cea mai mare valoare din ultimii zece ani. Dar, la o privire i mai atent, vom observa ca ritmul de cretere a fost unul dintre cele mai reduse din aceast perioad, mentinandu-se la acelasi nivel in 2011 ca in 2010. Dac analizm ntregul interval 2006 2011, observm c a crescut consumul de carne proaspat si pete, iar cel de cacaval aproape s-a dublat. i consumul de lapte, brnzeturi a crescut, cu aproximativ 12%.Concluzii:

In concluzie intre Romania si Marea Britanie sunt diferente foarte mari. In primul rand, din punct de vedere economic, Marea Britanie fiind mult deasupra Romaniei. In al doilea rand, suprafata arabila a Romaniei este mult mare in comparatie cu cea a Marii Britanii. Romania are un mare potential agricol, in trecut fiind denumita granarul Europei dar datorita lipsei tehnologiilor si a interesului pentru aceasta ramura, astazi ne aflam in urma Marii Britanii.

4. Principale reglementri pe pieele agricole

Organizarea comun a pieelor agricole

Uniunea European a stabilit norme comune n ceea ce privete pieele agricole. Aceste norme privesc n special interveniile publice pe piee, regimurile de cote i de ajutor, standardele de comercializare i de producie, precum i schimburile cu rile tere.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP).SINTEZ

Organizarea comun a pieelor agricole denumete cadrul juridic stabilit la nivel european pentru anumite sectoare agricole. Uniunea European prevede astfel norme comune cu privire la gestionarea pieelor agricole, standarde de comercializare a produselor agricole, precum i pentru exporturile i pentru importurile Uniunii Europene (UE).

PIAA INTERN

Intervenia asupra pieei

Pentru a se asigura stabilitatea pieelor i un nivel de trai satisfctor pentru comunitatea agricol, a fost pus n aplicare un mecanism de sprijinire a preurilor, n paralel cu introducerea regimurilor de sprijin direct.

Mecanismul de sprijinire a preurilor ia n considerare nevoile fiecrui sector agricol, precum i interdependena lor. Msurile iau forma urmtoarelor:

intervenii publice pe pieele produselor agricole;

plata de ajutoare pentru depozitarea privat a cerealelor, a orezului, a zahrului, a uleiului de msline i a mslinelor de mas, a crnii de vit i de mnzat, a laptelui i a produselor lactate, a crnii de porc, de oaie i de capr.

Msuri speciale de intervenie

Uniunea European poate lua msuri excepionale pentru a sprijini pieele n criz. Aceste msuri sunt, de exemplu, necesare n caz de propagare a bolii animale sau de calamitate natural ale crei efecte se manifest pe pieele agricole.

Regimul de cote

Cotele naionale de fabricare pentru zahr i lapte sunt stabilite. Statele membre le repartizeaz apoi ntre ntreprinderile productoare. Prezentul regulament definete n special modalitile de transferare a cotelor ntre mai multe ntreprinderi i gestionarea produciei excedentare. Aceasta cuprinde, ntre altele, taxe aplicate productorilor de ctre statele membre.

Regimul de ajutor financiar

De asemenea, sunt prevzute ajutoare pentru sectoarele urmtoare:

zahrul (msuri de restituire la producie);

laptele i produsele lactate, uleiul de msline i mslinele de mas, fructele i legumele, precum i produsele apicole;

programele n favoarea consumului de fructe sau de lapte la coal;

sectorul vitivinicol i sectorul hameiului;

creterea viermilor de mtase.COMERCIALIZARE I PRODUCIE

Comisia poate s impun standarde de comercializare pentru anumite produse agricole. Aceste standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul acestora, la stocare sau la transport.

Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producia i comercializarea produselor care beneficiaz de o marc de protecie n sectorul vinului. Aceste mrci sunt denumirile de origine controlate, indicaiile geografice i meniunile tradiionale. Regulamentul descrie procedura prin care productorii care doresc s beneficieze de o astfel de marc trebuie s i depun cererea.

Organizaiile de productori sau interprofesionale

Prezentul regulament stabilete normele cu privire la recunoaterea i la funcionarea organizaiilor de productori i interprofesionale.

Organizaiile de productori trebuie n special s permit elaborarea unei programri comune a produciei i s poat s o adapteze n funcie de cerere.

n ceea ce le privete, organizaiile interprofesionale nu sunt alctuite n principal din productori. Ele pot reuni reprezentani ai activitilor economice asociate produciei, comerului sau transformrii produselor agricole. Organizaiile interprofesionale au ca obiectiv n special optimizarea costurilor de producie i de transformare a produselor.

SCHIMBURILE COMERCIALE CU RI TERE

n principiu, orice tax cu efect echivalent unei taxe vamale, precum i orice restricie cantitativ sau msur cu un caracter echivalent sunt interzise n schimburile comerciale cu rile tere.

Importuri

Comisia poate solicita prezentarea de licene de import pentru produsele din anumite sectoare: cereale, orez, zahr, semine, ulei de msline i msline de mas, in i cnep, fructe i legume proaspete i transformate, banane, vin, plante vii, carne de vit i mnzat, carne de porc, carne de oaie i de capr, carne de pasre de curte, lapte i produse lactate, ou i alcool etilic de origine agricol.

Taxele la import din Tariful vamal comun se aplic acestor produse, dei pentru unele dintre ele sunt prevzute dispoziii particulare. n anumite cazuri, taxele la import pot fi suspendate sau se pot aplica taxe suplimentare.

Aceste dispoziii particulare se aplic n special importurilor de amestecuri de cereale, de orez sau de cereale i de orez i taxa la import este stabilit n funcie de compoziia amestecului. n plus, pentru zahr este stabilit un regim preferenial, iar pentru cnep i hamei sunt fixate anumite condiii de import.

De altfel, Comisia poate s prevad contingente tarifare de import, adic limite privind volumele de mrfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt gestionate de Comisie i administrate astfel nct s se evite orice discriminare.

Exporturile

Comisia poate cere prezentarea unor licene de export pentru produsele din sectorul cerealelor, al orezului, zahrului, uleiului de msline i mslinelor de mas, al fructelor i legumelor proaspete sau transformate, al vinului i al crnii de vit i mnzat, al crnii de oaie i de capr, al crnii de pasre de curte, al laptelui i produselor lactate, al oulor i al alcoolului etilic de origine agricol.

Exportul anumitor produse poate fi susinut prin restituiri la export care acoper diferena dintre preurile de pe piaa global i cele din UE. Acestea pot fi difereniate n funcie de destinaie i sunt fixate de ctre Comisie periodic, innd cont de evoluia pieelor Uniunii i de pieele mondiale. Restituirile la export pentru malul aflat n stoc, pentru cereale i carnea de vit i mnzat sunt reglementate prin dispoziii specifice.

Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui i al produselor lactate i tratamentul special la import n rile tere sunt, de asemenea, reglementate.

Concurena

Se aplic dreptul comunitar al concurenei. Exist totui excepii, prevzute n articolul 176 al regulamentului, pentru care Comisia tolereaz acorduri sau practici concertate. De asemenea, regulamentul prevede acest gen de excepii n sectorul fructelor i al legumelor, precum i n cel al tutunului.

De altfel, regimul european n materie de ajutor de stat se aplic din principiu sectoarelor agricole. Regulamentul prevede totui dispoziii particulare pentru ajutoarele de stat n sectorul laptelui i al vinului.

Context

nainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o organizare comun a pieei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de organizaii ale pieelor agricole. Prezentul cadru juridic simplific i unific diferitele reglementri care existau nainte.

Eurobarometru: Ce cred europenii despre securitatea alimentar, despre calitatea produselor alimentare i despre relaia dintre agricultur i mediul rural

Pentru mai mult de 90% dintre europeni, criteriile cele mai importante la cumprarea de produse alimentare sunt calitatea i preul, mai importante dect originea (71%) i marca (47%); potrivit unei noi anchete EUROBAROMETRU privind securitatea alimentar, calitatea produselor alimentare i mediul rural, calitatea i preul au fost considerate foarte importante de 65% i, respectiv, 54% dintre respondeni. Etichetele de calitate sunt importante pentru dou treimi dintre cei intervievai, constatndu-se o mbuntire fa de anii precedeni n ceea ce privete recunoaterea diferitelor sigle de calitate ale UE. Potrivit anchetei, 24% dintre respondeni recunosc deja sigla ecologic a UE la mai puin de 2 ani de la introducerea acesteia. n ceea ce privete securitatea alimentar, trei sferturi dintre cetenii UE i-au exprimat ngrijorarea cu privire la problema hrnirii populaiei de pe glob, ns proporia celor preocupai de capacitatea UE i a statelor membre de a satisface necesitile alimentare ale locuitorilor lor este sub 60%. Majoritatea cetenilor UE consider c agricultura aduce o contribuie pozitiv la conservarea zonelor rurale, prere mprtit n majoritatea statelor membre i a grupurilor sociodemografice. Exist deci un larg consens cu privire la rolul benefic al agriculturii. n cadrul anchetei, au fost intervievai peste 26 500 de ceteni europeni, cu vrste de cel puin 15 ani, din toate cele 27 de state membre ale UE.

Principalele concluzii:

Securitatea alimentar: Aproximativ 56% dintre respondeni nu sunt preocupai de nivelul produciei alimentare din ara lor, iar n ceea ce privete UE n ansamblu, procentul este de 57%. n schimb, 76% dintre respondeni sunt preocupai de nivelul produciei alimentare la nivel mondial. Ca urmare a acestor rezultate, 84% dintre ceteni opineaz c UE ar trebui s ajute alte ri s-i sporeasc producia alimentar. Aproximativ 81% consider c UE ar trebui s-i sporeasc propria producie alimentar pentru a depinde ntr-o mai mic msur de importuri, iar 77% apreciaz c UE ar trebui s produc mai mult pentru a satisface att necesitile propriilor ceteni, ct i cererea rilor tere.

Calitatea alimentelor: Pentru 96% dintre respondeni, calitatea alimentelor reprezint un criteriu important n luarea deciziilor de cumprare, mai important chiar dect preul, care este menionat de 91% dintre cei intervievai. Originea produsului conteaz mai puin, dar este important pentru 71% dintre respondeni. n schimb, marca este considerat important de 47% dintre respondeni, n timp ce pentru 50% dintre ei, aceasta nu prezint importan. Etichetele de calitate sunt importante pentru 67% dintre respondeni.

Agricultura i mediul rural: ntrebai n legtur cu relaia dintre agricultur i mediul rural, 81% dintre respondeni au rspuns c, n opinia lor, agricultura are efecte benefice asupra mediului, 86% apreciaz c ea contribuie la nfrumusearea peisajului rural, iar 89% consider c agricultura contribuie la protejarea zonelor rurale.

Modificri de importan practic privind procedura de scoatere din circuitul agricol a terenurilor

Executarea lucrrilor de construcii asupra unui teren este permis numai dac respectivul teren este ncadrat n categoria de folosin corespunztoare, respectiv curi construcii. Procedura de autorizare a lucrrilor de construcii pentru terenuri agricole, relevant de exemplu n cazul dezvoltrii parcurilor fotovoltaice sau eoliene, presupune n principiu scoaterea anterioar a terenului din circuitul agricol. ncepnd cu 27.07.2012 ns, sunt aplicabile pentru terenurile situate n intravilan, norme simplificate, care ridic totui o serie de probleme.

Reglementri contradictorii privind obligativitatea scoaterii din circuitul agricol

Obligativitatea scoaterii din circuitul agricol se stabilete de la caz la caz la nceputul procedurii de autorizare a lucrrilor de construcii, prin certificatul de urbanism (denumit n continuare pe scurt CU"), care corespunde n principiu noiunii de Bauvorbescheid" din dreptul german.

n general trebuie remarcat c prevederile legale referitoare la obligativitatea scoaterii din circuitul agricol i respectiv procedura corespunztoare au suferit de-a lungul anilor modificri succesive i n parte incoerente. Pentru acest motiv, obligativitatea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan este nc de mai mult timp un subiect de dezbateri. n acest context, ns i din pricina lipsei de experien i de cunotine juridice a autoritilor locale competente, nu exist o practic unitar privind cazurile n care scoaterea din circuitul agricol este obligatorie, precum i cu privire la procedura de urmat.

Comparaie ntre vechea i noua reglementare. Efecte

Pn de curnd, art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii prevedea c scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate n intravilan se realizeaz conform legii". Trimiterea se referea la prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar i ale Regulamentului privind coninutul documentaiilor pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol (aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 897/ 2005, denumit n continuare Regulamentul"). Acestea reglementeaz o procedur de scoatere din circuitul agricol specific, separat i laborioas, care presupune obinerea a numeroase avize. De pild, avizul Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar, al Ageniei Naionale a mbuntirilor Funciare, al Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale .a. Care dintre aceste avize sunt necesare se stabilete de la caz la caz n funcie de suprafaa terenului, de clasa acestuia de calitate, de existena mbuntirilor funciare pe teren, precum i de alte mprejurri. Procedura este condiionat de plata unei taxe de scoatere din circuitul agricol.

Ca urmare a unei modificri din 27.07.2012 a art. 23 al Legii nr. 50/1991, scoaterea din circuitul agricol se realizeaz prin autorizaia de construire.

n consecin, scoaterea din circuitul agricol nu mai presupune n opinia noastr parcurgerea unei proceduri separate. Deoarece aceasta decurge n afara cadrului Legii nr. 18/1991, nu va fi necesar, n opinia noastr, nici plata taxei de scoatere din circuitul agricol. Aceasta ar conduce la o simplificare substanial a procedurii de scoatere din circuitul agricol n cazul terenurilor situate n intravilan i, totodat a ntregii proceduri de autorizare a lucrrilor de construcii. Efectele modificrilor legislative descrise mai sus sunt de importan practic pentru investitori n ceea ce privete timpul i costurile implicate.

Domeniu de aplicare. Context

Noile reglementri privind scoaterea din circuitul agricol n temeiul Legii nr. 50/1991 privesc exclusiv terenurile care se afl n intravilanul localitilor. Imobilele situate n extravilan fac n continuare obiectul prevederilor Legii nr. 18/1991 i ale Regulamentului, astfel c, n cazul acestor din urm terenuri, procedura descris mai sus, inclusiv investiia de timp i cheltuielile aferente rmn obligatorii.

Intravilanul unei uniti administrativ-teritoriale este reglementat prin Planul urbanistic general - PUG i poate fi extins prin Planul urbanistic zonal - PUZ. De regul, pentru obinerea unei autorizaii de construire pentru terenuri situate iniial n extravilan este necesar aprobarea prealabil a unui PUZ.

Aprecieri

Noua reglementare a art. 23 din Legea nr. 50/1991 este binevenit. Totui, ea nu a condus i la o modificare corespunztoare expres a Regulamentului. ntr-adevr, acesta se refer n continuare la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan. Astfel se creeaz , n opinia noastr, premisele pentru diverse interpretri din partea autoritilor competente.

Din punct de vedere juridic, contradicia actual ntre cele dou reglementri ar trebui, n opinia noastr, s fie rezolvat n favoarea Legii nr. 50/1991, n sensul de a considera c scoaterea din circuitul agricol se face direct prin autorizaia de construire. Exist argumente solide n acest sens, de pild acela c Legea nr. 50/1991 are un rang superior n ierarhia normelor juridice, modificarea menionat fiind de asemenea adoptat ulterior Regulamentului.

Din punct de vedere practic ns, dezvoltatorul unui proiect (de exemplu al unui parc solar) nu va putea s se bazeze pe o practic unitar a autoritilor competente n domeniul construciilor. Conform experienei noastre, autoritile nu numai c nu fac o aplicare unitar a normelor juridice, ci dovedesc n anumite cazuri chiar o necunoatere a intrrii n vigoare a noilor reglementri.

Din motive ce in de securitate juridic, opinm c este necesar o modificare corespunztoare a Regulamentului.

Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare ruralaPlanul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor de dezvoltare rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai dezbatute in cadrul Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un amendament care propune ca toate cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor si care depasesc 10 000 EUR se reduc in fiecare an, pana in 2012, cu urmatoarele procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% si 2012 7%.

De mentionat ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare in 2012, in timp ce Romania si Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata a platilor directe. Revizuirea cotelor de lapte In perspectiva modificarii reglementarilor privind cotele de lactate, incepand din 2015, ar fi bine sa se acorde in prealabil producatorilor de lapte posibilitatea sa se adapteze modificarilor si sa investeasca in functie de cerintele pietei, avand in vedere in special faptul ca termenele pentru solicitarile de ajutoare pentru investitii sunt relativ lungi.

Limitata de plafoanele cotelor de lapte, productia comunitara totala de lapte tinde sa urmeze un declin treptat, desi modest, pe termen mediu, avand in vedere ca restructurarea continua din statele membre care nu au fost membre ale Comunitatii inainte de extinderea din 2004 va duce la o scadere a productiei de lapte pentru consum, in timp ce cresterea productiei ramane limitata din cauza existentei cotelor. In acelasi timp, se anticipeaza cresterea cantitatii de lapte livrat laptariilor in vederea prelucrarii in perioada avuta in vedere. Cresterea cotelor de lactate, astfel cum este prevazut (cu 2% pentru anul de comercializare 2008/2009 si cu 1% pentru anii de comercializare 2009/2010 si 2014/2015) ar oferi posibilitatea sa se dispuna de elementele necesare pentru a realiza o evaluare adecvata a situatiei pietei din sectorul laptelui.

Incepand din 2009, sprijinul acordat investitiilor efectuate de producatorii de lapte nu ar mai trebui limitat la cota stabilita, pentru a permite producatorilor sa isi sporeasca investitiile in functie de cerintele pietei. (am5).

Membrii PE doresc ca statele membre sa aiba posibilitatea de a mari pentru o anumita perioada de timp cotele de lapte daca aceste cote sunt sub-utilizate in alte state membre. De asemenea, deputatii s-au exprimat pentru crearea unui fond pentru lapte menit sa sprijine restructurarea acestui sector.

Cotele nationale de lapte pentru Romania, propuse de Comisie nu au fost modificate si anume: 3 118 140,000 tone pentru 2008/2009, 3 149 321,400 tone pentru 2009/2010 si 3 180 814,614 tone pentru 2010/2011.

Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul bugetului national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare mai afectate precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia la scheme de asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante.Statele membre pot decide, pana la 1 august 2009 cel tarziu, sa utilizeze, incepand cu 2010, pana la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor agricultorilor in ceea ce priveste promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:

* tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea mediului,

* imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau

* imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile

* a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in sectoarele sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic

* regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de dezvoltare, cu scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza terenuri cu valoare ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului agricol in zonele defavorizate care sufera de pe urma unor dezavantaje structurale grave si permanente.Eco-conditionalitateStatele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele de eco-conditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba flexibilitatea de a face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a avut beneficii care se vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca cel mai mare beneficiu adus de scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a fost valoarea de habitat pentru animale (nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in care in care exista putine habitate seminaturale si in care aceasta a contribuit la diversitatea botanica a peisajelor arabile.Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in crestereMinistrii agriculturii din UE s-au reunit in 2009 pentru a moderniza politica agricola comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei au incercat sa gaseasca modalitati de crestere a productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.

Suntem, asadar, departe de amintirea lacurilor de vin si a muntilor de unt, simboluri ale unei perioade in care productia scapata de sub control a dus la reducerea dramatica a preturilor si i-a lasat pe multi producatori dependenti de subventiile UE.

Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca sa faca fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile comunitare ar trebui sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin cresterea exporturilor.

Ministrii de resort au analizat mai multe modificari propuse care vizeaza, printre altele, reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare, noile masuri isi propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a raspunde unei cereri in crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile climatice, gospodarirea apelor, protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.

Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003, cand UE a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau pe agricultorii europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa in continuare veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si adapta productia la cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze normelor privind protectia mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor alimentare.

Comisia Europeana va directiona catre dezvoltare rurala banii economisiti prin reformarea politicii agricole. Acestia vor fi bineveniti in 12 dintre noile state membre, care, odata cu aderarea, au fost nevoite sa-si modernizeze foarte rapid sectorul agricol.

PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta, pentru a garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva patrimoniul rural al Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara activitatea aproximativ 5% din populatia activa a Uniunii.

Noul PAC, care va intra n vigoare din 2014, va duce la creterea treptat a plilor directe la hectar pentru fermierii din noile ri UE, ns la niveluri anuale mai mici dect se preconizase iniial. Acest lucru, mpreun cu creterea costurilor fixe, determinat de aprecierea accelerat a activelor pe fondul unui interes n cretere pentru sectorul agricol, i va mpinge pe agricultorii din aceste ri s creasc producia pentru a rspunde nevoilor lor de venit. n acest context va avea loc i o consolidare pe scar larg a fermelor din statele noi membre ale UE se precizeaz n raport.Consider ca pentru a produce o crestere a gradului de acceasre a fondurilor structurale este nevoie de nlesnirea condiiilor de eligibilitate a poiectelor;

facilitarea instalrii tinerilor fermieri; stimularea ocuprii forei de munc n mediul rural; o mai

mare atenie acordat zonelor fragile; investiii supimentare pentru cercetare i inovare;

ncurajarea plilor de agro-mediu.

Pentru a crete nivelul de accesare al fondurilor europene propun s fie avute n vedere- o mai bun strategie de comunicare pe durata de implementare n ceea ce privetecalendarul de lucru ;- analiza detaliat a problemei i a caracteristicilor acesteia;

- definirea unui sistem de prioritizare a problemelor ;- detalierea corespunztoare a modului n care se definesc scopul i obiectivele proiectelor;- dezvoltarea unui model de comunicare i diseminarea a informaiilor legate de posibilitile de accesare a fondurilor;- optimizarea modului n care se identific problemele i se stabilete sistemului denevoi;- definirea unor proceduri concrete care s elimine, pe ct posibil, lipsa de uniformitatei coeren n aprecierea (punctarea) proiectelor, n procesul de evaluare a propunerilor;

- simplificarea documentaiei necesar a fi depuse n cadrul solicitrii de finanare;

- eliminarea, pe ct posibil, a sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene nchise itransformarea lor n sesiuni cu depunere continu;- eliminarea elementelor birocratice inutile;- optimizarea sistemului de urmrire a progresului proiectului prin intermediulrapoartelor de progres- reorganizarea procesului de evaluare a documentaiei de proiect prin gruparea unor etape.

Din puctul meu de vedere Un alt impediment care a stat la baza cotei reduse de accesare a fondurilor europene pn lanivelul anului 2012 a constat i n gradul mare de frmiare al terenului agricol. Pentru a combate aceasta problema se poate apela la asocieri intre fermierii agricoli astfel incat suprafata cultivata sa fie mai mare iar acestia sa poata accesa fondurile structurale.Pentru majorarea gradului de accesare a fondurilor europene ncepnd cu anul 2012, auvenit n ajutorul micilor agricultori i bncile. Mai exact, agricultorii i nu numai trebuie doar s i demareze afacerea finanat din

fonduri europene nerambursabile, iar partea de bani cu care, pn acum acetia trebuiau s o

aduc, poate fi obinut foarte uor de la orice banc, care acord astfel de credite, punnd drept

gaj afacerea respectiv, care este dezvoltat din banii UE i ai bncii.

CUPRINS1. Scurt prezentare a rii Regatului Unit

2. Indicatori la nivelul economiei naionale

3. Indicatori la nivelul agriculturii

3.1.Potenial agricol

3.2. Rezultate economice

3.3. Consum alimentar

4. Principale reglementri pe pieele agricole

BIBLIOGRAFIE

www.insse.ro, accesat la data de 19.03.2013 www. Eurostat. Ec.europa.eu, accesat la data de 18.03.2013 www.wikipedya.org, accesat la data de 20.03.2013 http://faostat.fao.org, accesat la data de 20.03.2013 http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/agricultural_products_markets/l67001_ro.htm#amendingact, accesta la data de 22.03.2013 http://ec.europa.eu/romania/news/06072012_eurobarometru_securitatea_alimentara_ro.htm, accesta la data de 22.03.2013

Sursa Wikipedia.org

_1425402008.xls

_1425406980.xls

_1425408729.xls

_1425401385.xls

romania si marea brit

Documents