romanian hcube manual - webgate.ec.europa.eu · sunt raportate exclusiv pentru cele mai bune...
TRANSCRIPT
M
cam
Manual
mpaniil
lul de b
le de pr
w
bune pr
revenir
www.hc
1
ractici p
re a infe
cube‐pr
privind
fecţiilor
roject.e
d progra
r VHB, V
eu
amele
VHC şi
şi
HIV
3
Index
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 5
1. BULGARIA ........................................................................................................................................ 9
2. CIPRU ............................................................................................................................................. 19
3. REPUBLICA CEHĂ ........................................................................................................................... 26
4. GRECIA ........................................................................................................................................... 37
5. UNGARIA ....................................................................................................................................... 49
6. ITALIA ............................................................................................................................................. 54
7. LITUANIA ....................................................................................................................................... 63
8. MALTA ........................................................................................................................................... 73
9. POLONIA ........................................................................................................................................ 77
10. ROMÂNIA .................................................................................................................................. 87
11. SLOVENIA ................................................................................................................................... 97
CONCLUZII ........................................................................................................................................... 105
LISTA DE ABREVIERI ............................................................................................................................. 109
5
INTRODUCERE
CONTEXT Manualul de bune practici privind programele şi campaniile de prevenire a VHB, VHC şi HIV
(“Manual of the best practices about HBV, HCV and HIV programmes and prevention campaigns”)
a fost elaborat în cadrul proiectului H‐CUBE si are ca scop realizarea unei baze solide pentru
monitorizarea factorilor implicaţi în răspândirea BTS (boli cu trasmitere sexuală) în rândul tinerilor.
Proiectul implică parteneri din 11 ţări europene, dintre care nouă sunt noi state membre: Bulgaria,
Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia, precum şi Italia şi Grecia.
Acest manual furnizează informaţii şi date referitoare la cele mai bune practici în: serviciile pentru
prevenția VHB, VHC şi HIV, şi acţiunile de creştere a gradului de conştientizare şi prevenire a celor
trei infecții în rândul tinerilor.
Manualul face parte dintr‐o serie de activităţi interconectate, cu concepţie clară şi logică, pentru a
garanta un înalt nivel de calitate şi cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte prevenirea BTS.
PRIN CE ESTE DEOSEBIT ACEST MANUAL Manualul este o colecţie de informaţii referitoare la serviciile pentru prevenția VHB, VHC şi HIV, şi
acţiunile de creştere a gradului de conştientizare şi prevenire a celor trei infectii în rândul tinerilor
din Uniunea Europeană şi, în special, din ţările participante la proiectul H‐CUBE. Practicile raportate
au fost selectate ca fiind cele mai bune dintre toate serviciile oferite şi dintre toate acţiunile derulate
în fiecare din cele 11 ţări implicate, pe baza unei strategii metodologice comune.
Această colectare de informaţii şi cartografiere a serviciilor şi campaniilor a permis partenerilor să
identifice strategii inovatoare pentru a promova sexul protejat în rândul adolescenţilor, inclusiv al
celor aflati la risc, pentru a creşte gradul de conştientizare a infecţiilor cu transmitere sexuală şi a
prevenirii lor şi pentru a crea servicii pentru tratarea persoanelor infectate sau prevenirea infecţiilor
noi. Aceste strategii inovatoare vor fi utile nu doar partenerilor pentru realizarea altor activităţi
legate de acestea în cadrul proiectului H‐CUBE, ci şi tuturor factorilor de decizie implicaţi în
prevenirea BTS sau în furnizarea de servicii ţintite în întreaga Europă şi, în special, în noile state
membre UE.
Mulţumită informaţiilor furnizate şi formatului uşor de citit, Manualul va fi un instrument util pentru
autorităţile publice, ONG‐uri şi alte asociații implicate în organizarea serviciilor şi campaniilor care
se adresează tinerilor şi care vizează nevoile locale, dar la standarde de calitate validate la nivel
european. Aceste bune practici vor ajuta ONG‐urile şi autorităţile publice din noile state membre
care participă la proiect să abordeze, în cel mai bun mod, organizarea viitoarelor campanii de
prevenire şi să îşi optimizeze rezultatele pe termen mediu.
METODOLOGIE Initial, partenerii de proiect au stabilit o definiţie comună pentru următoarele categorii conceptuale,
conform obiectivelor H‐CUBE şi rezultatelor aşteptate:
“ Targeted services” (Serviciile țintite) sunt cele care abordează prevenirea şi tratarea VHB, VHC
şi/sau HIV. Concret, această categorie poate include servicii de: consiliere, testare, tratament,
6
programe de asigurare de ace şi seringi de unică folosință, îngrijiri medicale, etc. şi activităţi pentru
comunitate. Serviciile țintite incluse în Manual nu se adresează exclusiv tinerilor.
“Acţiuni de creştere a gradului de conştientizare în legătură cu VHB, VHC şi HIV şi de prevenire a
acestora în rândul tinerilor” pot fi considerate drept acţiuni singulare (cum ar fi un curs de formare,
un seminar sau un eveniment) sau o combinaţie de diferite activităţi în cadrul unui proiect mai larg
sau al unei campanii. Toate acţiunile raportate în Manual se adresează direct sau indirect tinerilor
(prin profesori sau părinţi).
Conceptul de “cele mai bune practici” a fost formulat pe baza următoarei definiţii: „toate
activităţile care, în ultimii 5 ani, au dat un rezultat pozitiv în prevenirea VHB, VHC şi HIV în rândul
tinerilor (metodologia lecţiilor învăţate). Conform obiectivelor proiectului H‐CUBE, partenerii au
clasificat drept „cele mai bune practici” cele mai inovatoare şi eficace experienţe constând în servicii
țintite şi acţiuni de conştientizare şi de prevenire, în ceea ce priveşte: a) atingerea rezultatului
aşteptat de prevenire a răspândirii BTS în rândul tinerilor; b) realizarea, pe bază de dovezi, a unui set
prestabilit de criterii şi indicatori introduşi într‐o schemă comună şi comparabilă de analiză a datelor
identificate de partenerii H‐CUBE.
Analiza datelor a fost efectuată cu instrumente calitative şi cantitative.
Analiza calitativă s‐a concentrat pe colectarea de informaţii referitoare la cele mai bune practici
legate de:
a. partenerul principal care a furnizat serviciul sau care a realizat acţiunea;
b. titlul serviciului / acţiunii;
c. scopurile serviciului sau ale acţiunii;
d. o scurtă descriere a metodologiei realizării acţiunii, inclusiv informaţii despre tipurile de activităţi /
asistenţă şi competenţele personalului implicat;
e. comentarii suplimentare referitoare, de exemplu, la numărul de persoane care au primit serviciul
sau rezultatele obţinute prin acţiunea de conştientizare şi de prevenire.
De asemenea, au fost colectate și informaţii suplimentare precum website‐uri, fotografii şi broşuri
pentru a evidenţia mai bine practicile descrise şi pentru a permite utilizatorilor Manualului să obţină
mai multe informaţii pe internet.
În ceea ce priveşte analiza cantitativă, partenerii au creat 2 seturi de indicatori pentru a identifica
cele mai bune practici pe criterii bazate pe dovezi, introduse într‐o schemă comună şi comparabilă de
analiză a datelor.
Mai exact, setul de indicatori de bază pentru clasificarea celor mai bune practici în cadrul serviciilor
țintite este structurat conform următoarelor criterii de analiză:
a. acoperirea: nr. de persoane incluse, nr. de centre VCT din ţară (Consiliere și testare voluntară ‐
Volluntary Counseling and Testing); nr. de persoane testate, nr. de persoane care îşi retrag
rezultatele testelor, implicarea ONG‐urilor, disponibilitatea testelor pentru HIV / VHB / VHC;
procentul de femei şi bărbaţi care au venit la centru; nr. de persoane cu rezultate pozitive pentru HIV
/ VHB / VHC; nr. de centre VCT în raport cu populaţia);
b. procedurile (existenţa consilierii înainte şi după testare, coordonarea procedurilor de trimitere
la specialist, proceduri de garantare a anonimatului, nr. de cursuri de formare urmate de personal)
c. accesul egal pentru ambele sexe şi grupurile marginalizate (nr. de programe existente pentru
grupurile marginalizate, nr. de mediatori culturali / de sănătate existenţi, nr. de ONG‐uri implicate în
furnizare).
7
În acelaşi timp, setul de indicatori de bază pentru clasificarea celor mai bune practici în acţiunile de
creştere a gradului de conştientizare pentru VHB şi VHC şi pentru HIV este structurat conform
următoarelor criterii de analiză:
a. acoperirea (prezenţa pe internet şi acoperirea geografică)
b. implicarea tinerilor în conceperea şi aplicarea iniţiativei şi procedurile interne
c. durabilitatea acţiunii (durata şi repetarea activităţilor)
d. canalele de comunicare (nr. de tipuri diferite folosite)
e. rentabilitatea (valoarea bugetului, tinerii incluşi şi infecţiile detectate)
f. evaluarea (nr. de persoane intervievate, nr. de chestionare, existenţa unui chestionar înainte şi
după testare);
g. transparenţa (accesul la rezultate pentru părţile implicate şi public)
Acest set de bază de indicatori a fost aplicat pentru a separa acţiunile realizate pentru hepatită de
cele realizate pentru HIV (pentru ţările care au înregistrat ambele tipuri de acţiuni).
Fiecare practică, selectată prin cartografierea experienţelor naţionale / locale, a fost analizată cu
ambele metode (calitativă şi cantitativă). Din motive de disponibilitate, în versiunea completă a
Manualului (disponibilă online, în limba engleză, pe website‐ul oficial H‐CUBE), datele cantitative
sunt raportate exclusiv pentru cele mai bune practici identificate ca fiind cele mai reprezentative,
în fiecare ţară şi pentru fiecare tip de experienţă (serviciu, acţiune VHB / VHC, acţiune HIV). Alegerea
celor mai reprezentative bune practici s‐a făcut conform categoriei conceptuale definite mai sus şi pe
baza analizei datelor cantitative. Cele mai reprezentative bune practici sunt experienţele care
respectă şi ţin seama, în desfăşurarea lor, de majoritatea criteriilor şi indicatorilor.
În versiunea tipărită a Manualului, sunt raportate exclusiv cele mai bune practici identificate,
separate pe ţară şi pe tip (serviciu, acţiune VHB / VHC, acţiune HIV) acolo unde au existat.
Sursele de informare consultate au fost: internetul, baza de date de contact şi experienţa directă a
partenerilor H‐CUBE. Toate informaţiile colectate pe internet au fost verificate prin poştă sau la
telefon cu partenerul principal care a realizat fiecare acţiune sau care a furnizat fiecare serviciu.
AVANTAJELE MANUALULUI Pe de o parte, manualul include informaţii validate şi verificate de partenerii H‐CUBE, cu privire la
experienţa lor directă în fiecare context local. Această furnizare directă de date bazate pe
experienta partenerilor garantează veridicitatea si calitatea lor. De asemenea, cele mai
reprezentative „bune practici” au fost selectate printr‐o strategie clară şi pe baza unei metodologii
a cărei eficacitate a fost deja dovedită în alte proiecte europene de prevenire a BTS, precum
SUNFLOWER1. Prin urmare, calitatea informaţiilor şi garanţia eficacităţii şi adecvării celor mai bune
practici raportate reprezintă punctele forte şi valoarea adăugată ale Manualului H‐CUBE.
1 www.sunflower‐project.eu
8
CUM TREBUIE FOLOSIT MANUALUL Urmărind să ofere autorităţilor publice, ONG‐urilor şi altor organizaţii implicate activ în prevenirea
BTS un instrument uşor de citit, Manualul a fost structurat pe ţări şi în ordine alfabetică.
De asemenea, au fost create o versiune tipărită şi una online ale Manualului. Versiunea tipărită este
în toate limbile partenerilor şi cuprinde exclusiv cele mai bune practici alese ca fiind cele mai
eficiente, cu datele calitative şi cantitative aferente. Versiunea online este disponibilă exclusiv în
limba engleză şi poate fi accesată pe webiste‐ul oficial H‐CUBE: www.hcube‐project.eu (secţiunea
DOCUMENTS). Versiunea online raportează în totalitate cele mai bune practici identificate pe ţară şi
pe tip.
În această ediţie tipărită, utilizatorul va găsi raportat pentru fiecare ţară cele mai bune practici legate
de serviciile țintite şi acţiunile de creştere a gradului de conştientizare în legătură cu VHB, VHC şi HIV
în rândul tinerilor (separat pentru hepatită şi pentru HIV). Aceste practici au fost identificate ca fiind
cele mai reprezentative conform criteriilor metodologice prezentate mai sus şi, prin urmare, sunt
raportate împreună cu datele provenite din analiza calitativă şi cantitativă şi cu justificarea motivului
pentru care au fost selectate dintre altele ca fiind cele mai inovatoare şi eficiente.
În acest fel, utilizatorii pot avea acces rapid la ediţia tipărită şi pot consulta versiunea online pentru
a avea mai multe informaţii şi mai multe exemple de cele mai bune practici pe care să le urmeze.
Manualul este destinat utilizării ca sursă de inspiraţie pentru conceperea unor servicii şi acţiuni
adecvate şi mai eficiente. Prin citirea informaţiilor exacte furnizate şi prin cunoaşterea contextului la
care se referă datele, utilizatorii vor putea combina şi corobora metodologii diferite, identificate ca
cele mai bune practici, şi îşi vor putea optimiza rezultatele pe termen lung.
9
1. BULGARIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: BULGARIA
Partener principal Fundaţia Inițiativă pentru sănătate (Initiative for Health Foundation)
Denumirea serviciului Programul de VCT şi de distribuire de echipamente sterile de injectare
Scopurile serviciului Programul se desfăşoară în mod permanent şi include servicii care au ca
scop:
• reducerea incidenţei infectiilor HIV, VHB şi VHC în rândul
consumatorilor de droguri injectabile din Sofia;
• asigurarea de servicii VCT (Consiliere și testare voluntară ‐ Volluntary
Counseling and Testing) pentru grupele de persoane expuse la risc;
• creşterea cunoştinţelor legate de HIV şi alte boli infecţioase în rândul
consumatorilor de droguri injectabile.
Scurtă descriere Serviciile sunt oferite comunităţii consumatorilor de droguri injectabile
din Sofia de către Fundaţia Initiative for Health în colaborare cu ONG‐uri
locale.
Fundaţia desfăşoară activităţi zilnice în peste 10 locuri din Sofia.
Activităţile din cadrul programului includ: distribuirea de echipamente
sterile de injectare şi de materiale dezinfectante, consiliere şi testare
pentru HIV, hepatita B şi C, sifilis, depistare şi testare pentru cazurile de
tuberculoză, susţinere socială şi psihologică pentru persoanele infectate
cu HIV, educaţie în domeniul sănătăţii şi indrumare catre serviciile de
tratament. De asemenea, mai multe ONG‐uri oferă consiliere şi testare
voluntară.
Din anul 2003, functioneaza si o unitate mobila, ce sporeste eficienta
serviciile oferite.
Toate serviciile pentru clienţi sunt gratuite şi respecta anonimatul.
Pentru a se integra mai bine în comunitate, organizaţia implică foşti
consumatori de droguri injectabile, aceştia având rolul de mediatori
pentru comunitate. Această abordare este esenţială pentru construirea
încrederii reciproce şi pentru o mai bună acoperire a persoanelor expuse
la risc.
Comentarii Chiar dacă principalul grup ţintă este reprezentat de comunitatea
consumatorilor de droguri injectabile, serviciul se adresează şi altor
grupe de risc, în special lucrătorilor din industria sexului (bărbaţi, femei
şi transsexuali), deoarece, în multe cazuri, persoanele respective sunt şi
consumatoare de droguri injectabile.
O problemă importantă pentru proiectul din 2010 a fost lipsa testelor
10
pentru VHB şi VHC, care ar fi trebuit iniţial să fie furnizate de programul
Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei din
Bulgaria.
Fundaţia Initiative for Health are ca scop principal dezvoltarea de
practici şi metodologii pentru prevenirea infectiei HIV în rândul
consumatorilor de droguri injectabile. Printr‐un număr de seminarii,
cursuri de formare, vizite de studiu, practici pilot, publicaţii şi activităţi
ale experţilor, aceasta fundatie a susţinut demararea unui număr de
nouă programe distincte de schimbare a acelor în ţară, precum şi
elaborarea unei politici naţionale în domeniul prevenirii HIV in randul
consumatorilor de droguri injectabile.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE‐UL INITIATIVE FOR HEALTH:
http://initiativeforhealth.org/bg/
Serviciul următor ‐ Programul VCT şi de distribuire de echipamente sterile de injectare – a fost ales
ca fiind cel mai eficient din Bulgaria, deoarece acoperă cele mai vulnerabile grupuri: lucrătorii din
industria sexului şi consumatorii de droguri injectabile. De asemenea, programul reprezintă o
lucrătorii din industria sexului şi consumatorii de droguri injectabile. De asemenea, acest program s‐a
considerat a fi o bună practică, deoarece implică în prestarea de servicii ONG‐uri şi persoane cu
experienţă în comportamente riscante, lărgind astfel aria de aplicare şi eficienţa serviciilor oferite.
Unitatea mobilă de VCT face ca intervenţiile să fie foarte eficiente.
DENUMIREA SERVICIULUI VCT and needle exchange programme (Programul VCT şi de
distribuire de echipamente sterile de injectare)
PARTENER PRINCIPAL Fundaţia Initiative for Health
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în activităţile
pentru comunitate 6.000
Nr. de centre VCT din ţară 1
Nr. de persoane testate prin VCT 1.200 (în 2009)
Nr. de persoane care îşi retrag
rezultatele testelor Nu sunt disponibile date
Implicarea ONG‐urilor în furnizarea de
VCT Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da (în 2009)
Se fac teste pentru VHC? Da (în 2009)
% de femei şi bărbaţi 60% femei, 40% bărbaţi
Nr. de persoane cu rezultate pozitive
pentru HIV, VHB şi VHC
Aprox. 45‐55%: infectate fie cu VHB
sau VHC (cazul cel mai des întâlnit),
fie cu HIV. (datele pentru 2008)
Nr. de centre VCT în raport cu numărul 1 la 2 milioane de locuitori (Sofia)
11
de persoane din regiune /district
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi după testare? Da
Procedurile de trimitere sunt
coordonate? Da
Există proceduri pentru garantarea
anonimatului? Da
De câte ori pe an personalul care
furnizează servicii urmează cursuri de
formare?
1
ACCES EGAL
PENTRU AMBELE
SEXE ŞI GRUPURI
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente pentru
grupuri marginalizate
6 (lucrători din industria sexului,
consumatori de droguri injectabile,
romi, persoane infectate cu HIV,
tineri, imigranţi)
Nr. de mediatori culturali / de sănătate
implicaţi
20 (foşti consumatori de droguri
injectabile sau persoane cu
experienţă în alte comportamente
riscante ce implica transmiterea
HIV / hepatitei).
Nr. de ONG‐uri implicate în furnizarea
de informaţii 15
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
INFECTIILOR CU VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIREA A ACESTORA
ÎN RÂNDUL TINERILOR
Ţara: BULGARIA
Partenerul principal Hepasist ‐ Asociaţia Naţională de Combatere a Hepatitei (National
Association for Fighting Hepatitis)
Titlul proiectului “Am I number 12?”(Sunt numărul 12?)
Scopurile proiectului Campania are ca ţintă creşterea gradului de conştientizare a VHB, VHC şi
HIV şi prevenirea acestor ITS în rândul tinerilor.
Scurtă descriere
Campania a fost realizata prin intermediul participanţilor la emisiunea
de televiziune “VIP Brother 3”. Emisiunea a fost difuzată într‐un interval
orar cu audienţă maximă, iar participanţii, sau „colegii de cameră” au
fost vedete din Bulgaria. În fiecare săptămână „colegii de cameră”
strângeau fonduri pentru diferite probleme sociale. O săptămână a fost
dedicată în întregime campaniei de prevenire a hepatitei şi a altor ITS.
Pentru a arăta publicului larg importanţa preventiei, toate vedetele au
Comen
INFORM
SUPLIM
Acţiunea
prevenir
publiculu
impactu
persoan
ntarii
MAŢII
MENTARE
a următoare
rea VHB şi V
ui larg. Imp
l campaniei,
e cu hepatita
făcut
ridica
bani.
gratu
Pentr
postu
de se
difuz
acest
perso
asem
Hepa
WEBS
http:
BROŞ
‐ AM I NUM
VHC din Bulg
licarea vede
, aceasta av
a.
t teste pentr
ate, această
Sumele don
uite in vedere
ru a creşte ş
uri naţionale
ecunde num
at de peste
tei campanii,
oane au fost
menea, în m
asist prin linia
SITE HEPASIS
//hepasist.o
ŞURĂ:
MBER 12 (Sun
garia, deoar
etelor în po
vând ca rezu
12
ru hepatita
acţiune a pe
nate sunt fol
ea depistarii
i mai mult g
e de televiziu
it ‘Am I Num
e 850 de ori
, mulţi tiner
diagnostica
medie 100 d
a telefonică
ST:
org/
nt numărul 1
rece modul
pularizarea
ultat diagnos
B şi C. În afa
ermis strang
losite în prez
hepatitei B
radul de con
une au difuza
mber 12?’ (S
i în cele do
i şi‐au făcut
te cu hepatit
e persoane
şi pe website
12) – a fost a
de abordare
problemelo
sticarea unu
ară de obţin
gerea unor s
zent pentru
şi C, în întrea
nştientizare a
at un filmule
unt număru
uă luni de c
analizele şi
tă şi au încep
pe zi au in
e.
aleasă ca fiind
e a avut un
r legate de
ui număr de
nerea unei a
sume import
efectuarea d
aga ţară.
al publicului
eţ de treizeci
ul 12?). Filmu
campaniei. I
aproximativ
put tratame
ntrat în con
d cea mai ef
mare succe
VHB / VHC
aproximativ
audiente
tante de
de teste
larg, 10
şi două
ul a fost
In urma
v 600 de
ntul. De
ntact cu
ficientă în
es asupra
C a mărit
v 600 de
13
DENUMIREA PROIECTULUI Am I number 12? (Sunt numărul 12?)
PARTENERUL PRINCIPAL Hepasist (National Association for Fighting Hepatitis – Asociaţia
Naţională de Combatere a Hepatitei)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐ului
campaniei 7.000
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Nu
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Nu
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative Nu se aplică
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
Nu se aplică
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea
proiectului
Nu
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 3 luni
Nr. de repetare a activităţilor O ediţie
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de canale
de comunicare 3 (TV, internet, media tipărită)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Aproximativ 20.000 ‐ 30.000 EUR
Nr. de tineri incluşi Necunoscut. Audienţa totală a emisiunii
a fost de 2.000.000 de persoane.
Nr. infecţiilor diagnosticate pe
perioada programului 600
EVALUARE
Nr. de persoane intervievate Nu se aplică
Nr. de chestionare distribuite Necunoscut
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test
Doar un chestionar prealabil pentru
conceperea spotului
TRANSPARENŢĂ
Accesul persoanelor interesate
la rezultatele intervenţiei Da (site Internet)
Accesul publicului la rezultatele
intervenţiei Limitat (site Internet)
14
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
INFECTIILOR CU VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIREA A ACESTORA
ÎN RÂNDUL TINERILOR
Partenerul principal Bulgarian Family Planning and Sexual Health Association (Asociaţia
pentru Planificare Familială şi Sănătate Sexuală din Bulgaria) (BFPA)
Titlul proiectului “Play It Safe” (Nu riscaţi) O reţea informaţională pentru tineri
Scopurile proiectului Scopul proiectului a fost reprezentat de creşterea gradului de
conştientizare în rândul tinerilor cu privire la sănătatea şi drepturile
sexuale şi reproductive. Până în prezent, au fost realizate 7 ediţii ale
proiectului.
Scurtă descriere
BFPA a susţinut şi a organizat o reţea de tineri din 15 oraşe din Bulgaria,
pentru a pune în aplicare activităţi locale legate de preventia infectiei
HIV şi BTS (boli cu transmitere sexuala). Programul de formare al
tinerilor implicaţi a inclus teme legate de HIV, VHB şi VHC. De asemenea,
tinerii care s‐au integrat în reţea au participat la conceperea materialului
de informare.
In funcţie de contextul local, campania a initiat diferite activităţi, de la
sesiuni pe teme de siguranţă în relaţiile sexuale, la evenimente
promoţionale în locuri frecventate de tineri. Această abordare a avut la
bază sentimentul spontan de empatie între semeni, această
metodologie fiind mai eficienta şi mai directă.
In cadrul proiectulului au fost implicate şcolile, mass‐media, autorităţile
municipale şi autorităţile de sănătate publică.
Comentarii Reţeaua de tineri funcţionează şi in prezent si este susţinută de BFPA. De
mai mulţi ani, aceasta asociatie s‐a ocupat cu formarea de grupuri de
tineri din marile oraşe ale Bulgariei, oferindu‐le sprijin financiar pentru a
le stimula independenţa şi creativitatea. Pe durata campaniei “Play it
Safe”, reţeaua de tineri a fost autorizată să decidă unde, când şi cum să
organizeze activităţile. Acest lucru a contribuit la reflectarea nevoilor
grupului ţintă în cadrul campaniei. În timpul alegerii activităţilor, peste
350 de locuri din 15 oraşe din ţară au purtat sloganul şi însemnele
vizuale ale campaniei.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE BFPA:
http://www.safesex.bg/
FLUT
IMAG
FOTO
INFO
TURAŞ:
GINI ŞI AFIŞE
OGRAFII ALE
RMATIVĂ:
15
:
EVENIMENTTELOR DIN CADRUL CAMMPANIEI, BRROŞURĂ
17
Acțiunea ‐ PLAY IT SAFE – a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă în prevenirea HIV şi a altor BTS, în
rândul adolescenţilor din diferite oraşe din Bulgaria. Mai exact, problemele legate de BTS şi HIV au
fost abordate în cadrul activităţilor din şcoli şi din afara acestora. Unele dintre activităţile din afara
şcolilor au fost puse în aplicare pentru prima dată în ţară şi au fost folosite ca model de către alte
campanii.
DENUMIREA PROIECTULUI “Play It Safe” (Nu riscaţi) O reţea informaţională pentru tineri
PARTENERUL PRINCIPAL Bulgarian Family Planning and Sexual Health Association (Asociaţia
pentru Planificare Familială şi Sănătate Sexuală din Bulgaria) (BFPA)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐
ului campaniei
25.000 (pentru versiunea veche a site‐
ului)
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Da
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 35
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
665 (în medie 95 pe an, timp de 7 ani)
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea
proiectului
Da (garantat de regulamentul intern al
BFPA)
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 84 de luni (7 ani)
Nr. de repetare a activităţilor
7 ediţii ale campaniei
(93 – evenimente promoţionale
50 – sesiuni în şcoli pentru promovarea
sexului protejat)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. diferitelor tipuri de canale
de comunicare
7
(sesiuni în şcoli, sesiuni informative în
cluburi, afişe în staţii de autobuz, fluturaşi
distribuiţi în stradă, comunicarea de la
egal la egal, difuzări la TV / radio şi în
ziare, teatru şcolar)
18
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului 72.000 EUR
(aproximativ şi pentru toate ediţiile)
Nr. de tineri incluşi 35.000
(aproximativ şi pentru toate ediţiile)
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului
Nu se aplică (doar campanie informativă /
de conştientizare)
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate
2260
(60 de persoane prin interviuri şi 2200
prin chestionare)
Nr. de chestionare distribuite
2.200
(diferite tipuri de chestionare pentru
fiecare acţiune specifică din cadrul
proiectului)
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Da (buletin informativ, website)
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei Da (website)
19
2. CIPRU
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: CIPRU
Partenerul principal Ministerul Sănătăţii din Cipru
Denumirea serviciului Centre regionale de îngrijire primară pentru controlul bolilor şi
vaccinare (Regional Primary Care Centres for Disease Control and
Vaccination)
Scopurile serviciului
Scopul centrelor este de a furniza informaţii exacte publicului larg
(indiferent de vârstă, sex sau statut) şi de a oferi acces rapid la testare şi
consiliere. Obiectivul general este de a îndepărta obstacolele existente
în calea acordării celui mai bun tratament şi a opţiunilor de îngrijire.
Scurtă descriere
Ministerul cipriot al Sănătăţii administrează 5 Centre de îngrijire primara
pentru Controlul bolilor şi Vaccinare în colaborare cu Unităţile regionale
de Control al Infecţiilor. Fiecare centru este responsabil de desfăşurarea
următoarelor activităţi:
1. diseminarea de informaţii prin publicarea de broşuri şi alte materiale
informative pe internet şi în mass media, pentru a obţine audienţă
generală;
2. identificarea grupurilor ţintă specifice, prin cooperare cu partenerii
sociali, poliţie, unităţi de dezintoxicare, serviciul de imigraţie şi unităţile
educaţionale / ocupaţionale ce adăpostesc un număr important de
persoane străine;
3. furnizarea de analize şi consiliere gratuite tuturor pacienţilor
interesaţi în cadrul unor şedinţe individualizate şi confidenţiale.
Serviciile de testare şi consiliere sunt oferite publicului larg de toate
vârstele, de orice sex, statut etc. Atunci când testele arată rezultate
pozitive, acestea sunt raportate în mod confidenţial, iar pacienţii sunt
trimişi la echipa interdisciplinară specializată.
Comentarii Nu sunt disponibile date detaliate referitoare la vârstă in functie de
centru şi de boală.
Serviciul este doar de stat, coordonat de Centrele regionale de îngrijire
primara şi supervizat de băncile de sânge şi de autorităţile de sănătate
publică.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE WEBSITE‐UL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:
http://www.moh.gov.cy/
20
Serviciul – CENTRE REGIONALE DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ – a fost selectat ca fiind cel mai eficient
dintre cele oferite în Cipru. Aceste Centre sunt singurele facilităţi din Cipru care oferă asistenţă
completă pentru BTS (testare, tratament şi consiliere). Reţeaua publică existentă de servicii de
prevenire a BTS este o strategie complexa, care îi implică pe toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii
şi autorităţile de reglementare ale Statului. Centrele oferă un serviciu deschis tuturor pacienţilor şi
permite accesul gratuit şi rapid la echipa de intervenţie interdisciplinară, garantând, în acelaşi timp,
nivelul necesar de anonimat şi de confidenţialitate. Cu toate că testele nu sunt disponibile dincolo de
Centrele de îngrijire primara specifice, există câteva politici de includere a populaţiile marginalizate la
aceste servicii.
DENUMIREA SERVICIULUI Centrele regionale de îngrijire primara
pentru controlul bolilor şi vaccinare
PARTENERUL PRINCIPAL Ministerul Sănătăţii din Cipru
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru comunitate
Centrele acordă asistenţă unui număr de
aproximativ 400.000 de pacienţi pe an
pentru toate aspectele legate de controlul
bolilor şi vaccinare; aproximativ 4.000 de
imigranţi trimişi de serviciul pentru imigranţi
în ultimii 4 ani şi câteva sute de donatori de
sânge voluntari din zonele rurale sunt
vizitaţi de medici primari la fiecare 3‐6 luni.
Nr. de centre VCT din ţară 5
Nr. de persoane testate prin
VCT
Total pentru toate centrele regionale:
imigranţi: aprox. 1000 / an
lucrători din industria sexului: aprox. 100 /
an Consumatori de
droguri injectabile: aprox. 100 / an
Nr. de persoane care îşi retrag
rezultatele testelor
Datele nu sunt disponibile, pentru
respectarea politicii de confidenţialitate
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de VCT Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi 53% bărbaţi, 47% femei
21
Nr. de persoane cu rezultate
pozitive pentru HIV, VHB şi VHC
HIV+: în total 419 (aproximativ 15‐25 de
cazuri noi pe an) HBV+: aproximativ 1000
de cazuri în total
HCV+: aproximativ 150 de cazuri în ultimii 3
ani
Nr. de centre VCT în raport cu
numărul de persoane din
regiune /district
1 centru la 170.000 de locuitori
(la un total de 5 centre la nivel naţional)
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi după
testare? Da (gratuit)
Procedurile de trimitere sunt
coordonate?
Da
(printr‐un algoritm prestabilit care implică
îngrijirile primare, serviciul de control al
infecţiilor şi unităţile de trimitere
specializate).
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului?
Da
(mostrele sunt prelevate prin sesiuni
individualizate şi fişe codificate, rezultatele
sunt transmise în plicuri personale sigilate)
De câte ori pe an personalul
care furnizează servicii urmează
cursuri de formare?
Asistentele şi medicii participă la seminarii
specializate de 1‐2 ori pe an, plus ateliere de
lucru suplimentare de actualizare, asigurate
de câte ori este necesar
ACCES EGAL
PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU
GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente
pentru grupuri marginalizate
3 (imigranţi, lucrători din industria sexului,
consumatori de droguri injectabile) pe
regiune
Nr. de mediatori culturali / de
sănătate implicaţi
Centrele cooperează cu toate ambasadele
străine, poliţia regională, autoritatea
aeroportuară şi portuară şi cu toate şcolile şi
industriile care găzduiesc cetăţeni străini)
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii 5 (unităţi de dezintoxicare)
22
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
INFECTIE HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTEIA IN RÂNDUL TINERILOR
**NU EXISTĂ CAMPANII / PROIECTE SPECIFICE DE PREVENIRE A VHB / VHC
Ţara: CIPRU
Partenerul principal Cyprus Family Planning Association (Asociaţia de planificare familială
din Cipru)
Titlul proiectului Safe Sex and STIs Prevention Actions addressing young people (Sexul
protejat şi acţiuni de prevenire a BTS adresate tinerilor)
Scopurile proiectului Proiectul are ca scop:
Diseminarea de informaţii şi oferirea de consiliere tinerilor cu
privire la BTS şi la sexul protejat;
Formarea specialistilor din domeniul sănătăţii şi a părinţilor
pentru a‐i îndruma pe tineri în legătură cu sexul protejat şi
prevenirea BTS.
Scurtă descriere Scopurile proiectului sunt urmărite prin editarea şi diseminarea de
broşuri specifice distribuite gratuit şi organizarea de sesiuni de
informare.
Există diferite tipuri de broşuri, toate adresate adolescenţilor, ce
cuprind atât text cât şi ilustraţii. Fiecare broşură oferă informaţii
referitoare la diferite subiecte, reprezentative fiind:
1. “Growing Up” (Creşterea) este o broşură de 20 de pagini, care oferă
informaţii despre: stadiile de dezvoltare prin care trece organismul
în timpul adolescenţei şi schimbările biologice care survin atat la
băieţi cat şi la fete în timpul pubertăţii; ce înseamnă menstruaţia;
lucruri legate de sarcină, sexualitate şi parteneri sexuali / relaţii
sexuale; masturbarea; bolile cu transmitere sexuală (include o listă
cu 25 de astfel de boli, printre care HIV / SIDA şi hepatita virală,
simptomatologie comună, moduri de prevenire şi tratament) şi
metode de preconcepţie.
2. “Sexually Transmitted Diseases” (Bolile cu transmitere sexuală) este
o broşură de 36 de pagini, care descrie bolile cu transmitere
sexuală, pentru o creşte a gradului de conştientizare în rândul
tinerilor. Temele abordate sunt următoarele: planificarea familială,
bolile cu transmitere sexuală şi sarcina, cine îşi asumă riscul de a se
infecta, simptomatologie, ce trebuie să facă cineva care crede că a
contactat o boală, cum ne protejăm de infecţii, o listă de boli şi
explicaţii pentru fiecare (gonoree, negi genitali, trichomonias,
herpes genital, păduchi pubieni, sifilis, hepatita B, HIV / SIDA) şi
informaţii de contact.
În ceea ce priveşte sesiunile de formare, activităţile de educaţie de la
23
egal la egal, activităţile legate de HIV / SIDA, acestea sunt organizate
anual. Formările sunt puse în aplicare în fiecare district din Cipru, an de
an, pentru a atinge un număr cât mai mare de tineri la nivel naţional.
Formarea are ca scop dobândirea, de catre tineri, a abilităţilor de
comunicare şi asertivitate, instruirea lor pe teme legate de HIV / SIDA,
prevenire a altor BTS, sexualitate şi relaţii sănătoase. Ca o continuare a
formărilor, participanţii iau parte la activităţi pentru comunitate, în
calitate de instructori sunt implicaţi în prezentări, formări etc., pentru a
disemina cunoştinţele dobândite.
De asemenea, proiectul oferă activităţi de conştientizare şi de educare a
adulţilor, în legătură cu tinerii şi sexualitatea acestora (practici sexuale,
pericolul reprezentat de BTS, sarcina etc.).
Comentarii Scopul broşurilor este de a creşte gradul de conştientizare şi de a oferi
tinerilor oportunitatea de a discuta informaţiile şi imaginile conţinute.
Broşurile sunt distribuite în şcoli în cadrul secţiunilor de educaţie
sexuală şi, până în prezent, a fost acoperit un număr important de
tineri.
De asemenea, proiectul are ca rezultat educarea unui numar important
de instructori, aceştia dobândind abilităţi de diseminare a cunoştinţelor
obţinute în legătură cu prevenirea HIV / SIDA şi sănătatea sexuală
reproductivă în rândul altor tineri.
Principalul dezavantaj al proiectului este că nu are o metodă specifică
prin care să ajungă şi la grupurile marginalizate.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE CFPA:
http://www.cyfamplan.org/
Acțiunea – ACŢIUNI PENTRU SEX PROTEJAT ŞI DE PREVENIRE A BTS – a fost aleasă ca fiind cea mai
eficientă pentru prevenirea BTS în Cipru, deoarece: 1) Asociaţia de Planificare Familială din Cipru este
foarte activă în acest sector şi desfăşoară numeroase activităţi individuale de‐a lungul anului, ce
vizează educarea tinerilor în legătură cu practicile de sex protejat şi BTS; 2) aceste acţiuni folosesc
mai multe cai de diseminare a informaţiilor şi acoperă o gamă largă de grupuri ţintă; 3)acţiunile
utilizeaza o metodă adaptată, care vizează un grup ţintă specific‐ tinerii (fluturaşi, evenimente,
elemente jargon); 4) acţiunile includ formarea de instructori care să poată oferi educaţie de la egal la
egal (4 tineri); 5) eficacitatea lor a fost demonstrată prin faptul că această campanie s‐a desfăşurat cu
continuitate în ultimii cinci ani.
24
DENUMIREA PROIECTULUI
Safe Sex and STIs Prevention Actions addressing young people
(Acţiuni pentru sex protejat şi de prevenire a BTS adresate
tinerilor)
PARTENERUL PRINCIPAL
Cyprus Family Planning Association (Asociaţia de Planificare
Familială din Cipru)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐ului
campaniei
Nu se aplică (nu există website
specific)
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Da
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 4 pe an
Nr. de tineri implicaţi în punerea
în aplicare a acestei iniţiative 20 pe an
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea proiectului
Regulamentul intern al Asociaţiei:
Statutul şi existenţa unui grup de
tineri şi a unui responsabil pentru
programul adresat tinerilor.
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) Campania se află în desfăşurare din
anul 2005
Nr. de repetare a activităţilor Minim 1 curs de formare pe an
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de canale de
comunicare
3
(diseminarea de material informativ
şi de fluturaşi şi broşuri; conferinţă
naţională la Universitatea din Cipru;
prezenţă pe internet)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Nu este disponibilă
Nr. de tineri incluşi Aproximativ 10.000
Nr. infecţiilor diagnosticate pe
perioada programului
Nu se aplică (nu au fost oferite
servicii de testare)
25
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 0
Nr. de chestionare distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi post‐
test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor interesate la
rezultatele intervenţiei
Nu s‐a realizat o evaluare a
activităţilor
Accesul publicului la rezultatele
intervenţiei Nu
26
3. REPUBLICA CEHĂ
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: REPUBLICA CEHĂ
Partenerul principal Spitalul Masaryk ‐ Ústí nad Labem
DENUMIREA
SERVICIULUI Centrul SIDA din Ústí nad Labem
Scopurile serviciului Scopul centrului este de a oferi îngrijiri medicale şi terapie
antiretrovirala persoanelor afectate de HIV / SIDA.
Scurtă descriere
Centrul SIDA asigură diagnosticarea şi acordarea de îngrijiri medicale
persoanelor bolnave de HIV / SIDA din regiunile Ústecký şi Liberecký.
Centrul are o înaltă specializare în ingrijirea medicala a persoanelor
bolnave de HIV / SIDA, inclusiv terapie antiretrovirală.
De asemenea, centrul furnizează publicului larg analize anonime cu plată
şi consiliere anterioară şi ulterioară analizelor, precum şi o linie
telefonică de ajutor.
Centrul SIDA prezentat este situat în regiunea Ústecký, care are o
populaţie de 836.198 de locuitori. Acest centru face parte dintr‐o reţea
de 7 centre SIDA active în Republica Cehă, pentru acoperirea nevoilor
întregii populatii (10 milioane de locuitori).
Comentarii Centrul SIDA local din Ústí nad Labem a furnizat asistenţă unui număr de
35 de persoane infectate cu HIV în anul 2007: 19 pacienţi au fost trataţi
cu terapie antiretrovirală, iar ceilalţi 16 au fost puşi sub observaţie.
În ceea ce priveşte situaţia epidemiologică a infectiei HIV din Republica
Cehă, reţeaua de centre SIDA este bine organizată şi suficientă pentru a
acoperi toate cererile de asistenţă.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE‐UL SPITALULUI MASARYK:
http://www.mnul.cz/cs/start.asp
Serviciul – CENTRUL SIDA DIN ÚSTÍ NAD LABEM – a fost ales ca fiind cel mai eficient furnizor de
servicii, deoarece reţeaua de Centre SIDA oferă asistenţă medicală completă în Republica Cehă, iar
Centrul SIDA din regiunea Ústí nad Labem este reprezentativ. Acesta este un departament medical
specializat, cu personal instruit şi calificat. Serviciile furnizate de centru sunt exacte şi garantează o
acoperire totală a nevoilor pacienţilor. Într‐adevăr, asistenţa include servicii la cele mai ridicate
standarde ‐de la consiliere la tratament, pentru persoanelor bolnave de HIV / SIDA. De asemenea,
este o reţea specializată exclusiv în boli infecţioase, şi în special HIV / SIDA şi complicaţiile medicale
aferente.
27
DENUMIREA SERVICIULUI Centrul SIDA din Ústí nad Labem
PARTENERUL PRINCIPAL Spitalul Masaryk ‐ Ústí nad Labem
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru
comunitate
Nu există date disponibile
Nr. de centre VCT din ţară 7 centre SIDA în Republica Cehă (la 10
milioane de locuitori)
Nr. de persoane testate
prin VCT
Nu există date disponibile.
35 de persoane infectate cu HIV în anul
2007 (19 cu tratament antiretroviral, 16
fără tratament antiretroviral)
Nr. de persoane care îşi
retrag rezultatele testelor Nu există date disponibile
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de VCT Nu
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi Nu există date disponibile
Nr. de persoane cu
rezultate pozitive pentru
HIV, VHB şi VHC
Nu există date disponibile
Nr. de centre VCT în raport
cu numărul de persoane
din regiune /district
1 Centru SIDA la 836.198 de locuitori (în
regiunea Ustecky)
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi
după testare? Da
Procedurile de trimitere
sunt coordonate? Da
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
28
De câte ori pe an
personalul care furnizează
servicii urmează cursuri de
formare?
Nu există date disponibile.
Sistemul de educaţie pentru asistente şi
medici este dat de Legile 95 şi 96/2004
Coll însă nu sunt disponibile date
referitoare la numărul de cursuri de
formare asigurate
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente
pentru grupuri
marginalizate
0
Nr. de mediatori culturali /
de sănătate implicaţi 0
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii 0
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: REPUBLICA CEHĂ
Partenerul principal GlaxoSmithKline
Titlul proiectului Yellow weeks in Czech towns (Săptămâni galbene în oraşele Cehiei)
Scopurile
proiectului
Campania a avut ca scop creşterea gradului general de conştientizare în
legătură cu hepatita virală şi modurile de prevenire a acesteia în rândul
publicului larg şi, în special, al tinerilor.
Scurtă descriere
Campania a fost realizată în anul 2010 în 14 oraşe cehe şi a durat 14 zile.
Scopul campaniei a fost creşterea gradului de conştientizare în rândul
populaţiei generale cu privire la hepatită şi s‐a numit “Yellow weeks”
(Săptămâni galbene), amintind de culoarea tegumentelor persoanele
infectate.
In piaţa principală a oraşelor respective sau în locuri de întâlnire cu aflux
mare de populaţie (precum supermarketuri, alei pietonale etc.) au fost
amplasate structuri mobile constând în corturi galbene. Pe corturi au fost
dispuse afişe, iar tineri cu tricouri şi şepci galbene au înmânat trecătorilor
fluturaşi şi au furnizat informaţii legate de prevenirea hepatitei. Tinerii au
fost atraşi şi invitaţi să intre în cort de către „oameni galbeni” pe
picioroange. De asemenea, au fost făcute fotografii „oamenilor galbeni”
împreună cu tinerii, fotografii ce au participat la concursul pentru cea mai
bună poză, premiul constand intr‐o bicicletă galbenă. Concursul a fost un
Comen
INFORM
SUPLIM
ntarii
MAŢII
MENTARE
mod efic
Această
la radio,
Informa
A şi B,
modulu
toate m
Întrucât
date ref
disponib
fiind înr
INFORM
FOTOGR
BROŞUR
cace de a atr
campanie a
, datorită me
ţiile furnizat
deoarece p
i similar de t
aterialele de
campania a
feritoare la
bile. De asem
egistrată ca
MAŢII PE INTE
RAFII ALE CA
RĂ:
29
rage atenţia
avut un imp
etodologiei s
te prin aceas
pentru aces
transmitere
e informare a
a fost organ
rezultate şi
menea, con
proprietate
ERNET: http:
MPANIEI:
tinerilor şi d
pact importa
sale de aplica
stă acţiune a
te infecţii e
cu VHB, a fo
ale campanie
izată de un
la gradul d
ceperea cam
a GlaxoSmit
//www.zlute
e a‐i implica
nt în media,
are.
au fost conc
există vaccin
ost menţiona
ei.
producător
e acoperire
mpaniei nu p
hKline.
etydny.cz/
a.
, în special în
centrate pe h
n. În plus,
ată şi infectia
de vaccinur
al acţiunii
poate fi rep
n ziare şi
hepatita
datorita
a VHC în
i, multe
nu sunt
produsă,
Acțiunea
prevenir
Combina
nouă, in
datorită
a ‐ YELLOW W
rea infectiilo
aţia de elem
teresantă şi
acoperirii sa
WEEKS (SĂP
or cu VHB ş
mente amuza
atractivă pe
ale geografic
PTĂMÂNI GA
şi VHC din
ante şi furni
entru tineri.
e‐ s‐a desfăş
30
ALBENE) – a
Republica C
zarea de inf
De asemen
şurat în 14 o
a fost aleasă
Cehă datorita
formaţii pe
ea, campan
raşe mari din
ca fiind cea
a metodolog
baze ştiinţifi
ia a fost deo
n Republica C
mai eficient
giei sale ino
ice reprezint
osebit de im
Cehă.
tă pentru
ovatoare.
tă o idee
mportantă
31
DENUMIREA PROIECTULUI Yellow weeks in Czech towns (Săptămâni galbene în oraşele Cehiei)
PARTENERUL PRINCIPAL GlaxoSmithKline
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐
ului acţiunii Nu este disponibil
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Nu
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
5
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea
proiectului
Contracte pe termen scurt pentru
studenţi, furnizate de o agenţie care a
oferit acestora formare şi salariu.
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 14 zile (2010)
Nr. de repetare a activităţilor 1 ediţie cu 14 repetări ale activităţilor
în 14 oraşe din Cehia
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de canale
de comunicare
5 canale folosite în regiunea Usti nad
Labem (Interviuri la radio cu
personalul ZU UL, materiale de presă
cu date despre incidenţa hepatitei,
informaţii la ştirile TV, afişe, fluturaşi)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Nu este disponibilă
Nr. de tineri incluşi Nu este disponibil
Nr. infecţiilor diagnosticate pe
perioada programului
Nu este aplicabil (în cadrul campaniei
nu au fost oferite servicii de testare)
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 0
Nr. de chestionare distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Nu
Accesul publicului la Nu.
32
rezultatele intervenţiei Rezultatele nu au fost prezentate
publicului. Informaţiile care au circulat
în ziare şi la radio s‐au referit doar la
incidenţa hepatitei şi la prevenire, nu
şi la activităţile campaniei
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal Institutul Naţional de Sănătate Publică, Praga
Titlul proiectului “Game against AIDS” (Jocul împotriva SIDA)
Scopurile proiectului
“Game against AIDS” este o campanie naţională de prevenire, adresată
adolescenţilor cehi şi are ca scop creşterea gradului de conştientizare şi
a cunoaşterii în legătură cu HIV / SIDA şi alte BTS. Campania promoveaza
atitudinile pozitive de prevenire în rândul tinerilor, invitându‐i să adopte
comportamente „mai sigure”.
Scurtă descriere
Proiectul a fost initiat ca o soluţie la problemele ridicate de Programul
Naţional pentru HIV / SIDA pe perioada 2008‐2012.
Campania se realizată prin intermediul unui „joc” neconvenţional, liber
şi uşor, interactiv, care se concentrează pe preventia primară a sarcinilor
nedorite, a BTS şi a HIV, folosind principii precum umorul, atitudinea
ludică şi competitivitatea tinerilor.
Jocul durează aproximativ 100 de minute şi participa grupuri de 60‐70 de
elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Jocul cuprinde cinci „staţii de
lucru” care abordează teme diferite şi înrudite: 1) modul de transmitere
a HIV: poze care descriu diferite situaţii de risc, iar participanţii folosesc
culorile semaforului pentru a identifica nivelul riscurilor. 2) Dragoste,
sexualitate şi protecţie: printr‐un joc cu zaruri, sunt adresate, clarificate
şi discutate întrebări legate de protecţia împotriva BTS şi HIV şi atitudini
îndreptate spre parteneriat. 3) Protecţia împotriva sarcinilor nedorite:
accentul este pus pe diferenţa dintre metodele preventive de tip barieră
şi metodele de alt tip. 4) Limbajul corpului şi sexualitatea – pantomimă:
scopul acestei staţii este de a exprima sentimente personale legate de
dragoste, parteneriate şi sexualitate prin limbajul corpului. 5) Viaţa cu
HIV: o persoană infectată cu HIV, în calitate de asistent pentru această
staţie de lucru, îi ajută pe participanţi să înţeleagă problemele zilnice ale
persoanelor bolnave de HIV / SIDA.
Până în prezent, peste 30 de mii de tineri din toate regiunile Republicii
Comen
INFORM
SUPLIM
Acțiunea
pentru p
ntarii
MAŢII
MENTARE
a ‐ GAME A
prevenirea H
Cehe
Dato
profe
preve
În iun
prima
din 1
Versi
fost a
trans
INFO
http:
BROŞ
IMAG
AGAINST AID
IV în Republ
e au luat part
rită răspuns
esorilor, „Joc
enirea HIV.
nie 2003, „jo
are, 6.841 de
4 districte di
unea origina
apoi transfer
sfrontalieră.
RMAŢII PE IN
//www.aids‐
ŞURĂ:
GINI DIN CAM
DS (Jocul împ
ica Cehă, de
33
te la acest „jo
sului bun d
cul împotriv
ocul” a fost
e elevi de lic
in Republica
ală a acestu
rată Republic
NTERNET:
‐hiv.cz/
MPANIE:
potriva SIDA
eoarece are u
oc”.
in partea g
va SIDA” rep
organizat pe
ceu, 5.112 de
Cehă, inclus
i proiect a f
cii Cehe în 1
A) – a fost a
una dintre ce
grupului ţint
prezintă un
entru 12.853
e ucenici şi 4
siv din capita
fost elaborat
998, ca parte
aleasă ca fiin
ele mai eficie
tă şi a pări
instrument
3 de elevi ai
450 de tineri
ala ţării‐ Prag
tă în Germa
e dintr‐o col
nd cea mai
ente abordă
inţilor /
bun în
şcolilor
i militari
ga.
ania şi a
aborare
eficientă
ri faţă de
34
adolescenţi şi comportamentul sexual protejat al acestora, graţie metodologiei sale constând în
stabilirea unui dialog deschis şi interactiv cu privire la teme legate de sex, cu tinerii.
Principalele avantaje ale proiectului sunt: 1) este uşor de accesat, de implementat şi de organizat; 2)
permite participarea persoanelor cu acelaşi statut şi a persoanelor infectate cu HIV / SIDA; 3)
corespunde mentalităţii adolescenţilor; 4) este acceptat de elevi, profesori şi părinţi; 5) este efiienta
în îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi în inducerea / modificarea atitudinilor. În sfârşit, „Jocul
împotriva SIDA” este un bun model de colaborare între vest şi est, demonstrând că transferul de
cunoştinţe de specialitate legate de prevenirea BTS / HIV este atât posibil, cât şi economic.
DENUMIREA PROIECTULUI Game against AIDS (Jocul împotriva SIDA)
PARTENERUL PRINCIPAL Institutul Naţional de Sănătate Publică (Praga)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐ului
acţiunii NU SE APLICĂ
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Nu
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 0
Nr. de tineri implicaţi în punerea
în aplicare a acestei iniţiative
14
(date disponibile numai pentru
campania aplicată la nivel local în Ústí
nad Labem)
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea proiectului
Regulile interne ale proiectului.
Elevii s‐au oferit să participe la
punerea în aplicare a campaniei în
calitate de voluntari.
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni)
25 de luni (din nov. 2005 până în nov.
2007. Aceste date sunt disponibile
numai pentru campania aplicată la
nivel local în Ústí nad Labem)
Nr. de repetare a activităţilor 3 ediţii ale campaniei (2005, 2006,
2007)
35
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de tipuri diferite de canale de
comunicare
4
(prezentări active cu tineri, interviuri
la radio, articole în ziare, spoturi TV).
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Nu este disponibilă
Nr. de tineri incluşi
1.030
(Tineri incluşi din 2005 până în 2007
numai în regiunea Ustecky. La nivel
naţional, aproape 35.000 de
adolescenţi au fost incluşi)
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului
Nu este aplicabil. A fost o campanie de
creştere a gradului de conştientizare.
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 0
Nr. de chestionare distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi post‐
test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor interesate la
rezultatele intervenţiei
Au fost prezentate rapoarte anuale
asupra rezultatelor acţiunii
Ministerului Sănătăţii şi Directorului
naţional pentru activităţile de
prevenire a HIV. De asemenea, au fost
prezentate rapoarte parţiale asupra
unor activităţi singulare, către
Directorul naţional pentru activităţile
de prevenire a HIV.
Accesul publicului la rezultatele
intervenţiei
Rezultatele au fost transmise în ziare
locale şi la radio (Litoměřický deník,
Ústecký deník, Deník Směr, Český
rozhlas Sever)
37
4. GRECIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: GRECIA
Partenerul principal PRAKSIS NGO (sub auspiciile Centrului pentru Controlul şi Prevenirea
Bolilor ‐ KE.EL.P.NO., cu sprijinul Societăţii Greceşti pentru Studierea şi
Tratarea SIDA ‐ E.E.M.A.A., şi al Agenţiei de Sănătate şi Bunăstare din
Municipiul Atena)
DENUMIREA
SERVICIULUI
Mobile Unit information and examination on HIV (Unitatea mobilă de
informare şi testare HIV)
Scopurile serviciului
Serviciul are ca scop creşterea gradului de conştientizare în rândul
populaţiei cu privire la modurile de transmitere şi prevenire ale HIV,
consilierea cu privire la testul rapid de HIV / SIDA şi intervenirea în
grupurile cu risc ridicat (bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi
bărbaţi, imigranţi, grupurile cu comportament la risc)
Scurtă descriere PRAKSIS este un ONG din Grecia care furnizează teste rapide pentru HIV,
gratuit si anonim, în policlinicile din Atena şi Salonic. De asemenea,
organizaţia oferă o linie telefonică de ajutor pentru consilierea în legătură
cu HIV (8001111600).
PRAKSIS organizează anual o campanie de conştientizare de către
populaţie numită “Ask First” (Întreabă mai întâi), în cadrul căreia
desfăşoară programul “Mobile Unit information and examination on HIV”
(Unitatea mobilă de informare şi testare HIV). Unitatea mobilă este
dotată pentru a furniza teste rapide HIV gratuite şi în condiţii de
anonimat. De asemenea, în cadrul acesteia lucrează voluntari şi personal
PRAKSIS care furnizează informaţii generale referitoare la HIV şi la
consilierea pentru testare. Aceste servicii pentru comunitate, oferite în
cadrul unei campanii mai cuprinzătoare, sunt foarte utile pentru
grupurile cele mai vulnerabile, care nu merg frecvent la spital.
Comentarii Metodologia Unităţii mobile este bazată pe importanţa analizelor de
laborator pentru prevenirea HIV / SIDA.
Campania „Ask First” include şi alte activităţi de încurajare a persoanelor
să îşi facă analizele în unitatea mobilă: spoturi în media, distribuţia de
materiale informative, proceduri de consiliere prealabilă şi ulterioară.
Eficacitatea acestui serviciu pentru comunitate este determinată de
numărul tot mai mare de persoane care îşi fac testul în timpul activităţii
„Unităţii mobile”.
Următorul pas anunţat pentru Unitatea mobilă a PRAKSIS va fi
organizarea de intervenţii ţintite în cadrul grupurilor sociale cu
INFORM
SUPLIM
MAŢII
MENTARE
comp
alţi bă
întâln
WEBS
SPOT
http:/
UNITA
ABŢIB
AFIŞE
ortamente r
ărbaţi. Acest
ire, parade a
SITE PRAKSIS
TV DISPONIB
//www.youtu
ATEA MOBILĂ
BILDURI:
:
38
riscante, pre
e activităţi in
ale homosex
: http://www
BIL LA:
ube.com/use
Ă:
cum bărbaţi
novatoare vo
ualilor, baru
w.praksis.gr/
er/praksisngo
i care întreţ
or fi puse în
ri de homose
/
o#p/u/3/UV
ţin relaţii sex
aplicare în lo
exuali.
V‐72dGGCSs
xuale cu
ocuri de
Următor
din urmă
1. unitat
unităţi m
2. activit
3. eficac
persoan
4. cu toa
număr c
testul în
5. a inclu
Activitat
Sociale.
[1]PRAKS
rul serviciu ‐
ătoarele mot
tea mobilă a
medicale la n
tatea propus
citatea aplică
e care şi‐au f
ate că iniţiati
considerabil
perioada re
us consiliere
tea a asigur
SIS, Conferin
ACTIV
PREZE
‐ MOBILE UN
tive:
a colaborat
ivel naţional
să a asigurat
ării pilot a u
făcut testul î
iva este aplic
de persoane
spectivă);
prealabilă şi
rat colabora
nţa de presă
VITĂŢI PLANIF
ENTAREA ÎN
NIT (Unitatea
cu 2 policlin
l.
acces egal ş
nităţii mobil
în perioada d
cată la nivel
e şi‐au făcut
i ulterioară p
area dintre
referitoare l
39
FICATE ÎN CA
CADRUL CON
a mobilă) –
nici din Aten
i grupurilor m
le în Atena ş
dintre 21.09.
regional, im
testul într‐o
pentru cei int
ONG‐uri, HC
la testul rapi
ADRUL CAMP
NFERINŢEI D
a fost ales c
na şi Salonic,
marginalizat
şi Salonic a f
.2010 până î
pactul a fost
o perioadă sc
teresaţi;
CDCP şi Mi
d
PANIEI DE PR
E PRESĂ
ca fiind cel m
, considerate
e.
fost demons
n 24.09.2010
de mare im
curtă (97 de
nisterul Săn
REVENIRE
mai eficient î
e cele mai a
strată de nu
0[1];
mportanţă, în
persoane şi
nătăţii şi So
în Grecia,
accesibile
mărul de
trucât un
‐au făcut
lidarităţii
40
DENUMIREA
SERVICIULUI
Mobile Unit information and examination on HIV (Unitatea mobilă
pentru informare şi testare HIV)
PARTENERUL PRINCIPAL
ONG PRAKSIS (sub auspiciile Centrului pentru Controlul şi Prevenirea
Bolilor ‐ KE.EL.P.NO., cu sprijinul Societăţii Greceşti pentru Studierea şi
Tratarea SIDA ‐ E.E.M.A.A., şi al Agenţiei de Sănătate şi Bunăstare din
Municipiul Atena)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru
comunitate
Nu este disponibil
Nr. de centre VCT din ţară
Acest serviciu este furnizat de 1 Unitate
mobilă cu 1 policlinică din Atena şi 1 din
Salonic. De asemenea, există 20 de unităţi
SIDA în Grecia iar servicii de VCT sunt
furnizate în 74 de spitale
Nr. de persoane testate
prin VCT
97
(date disponibile pentru implementarea
serviciului din iunie până în septembrie
2010)
Nr. de persoane care îşi
retrag rezultatele testelor Nu este disponibil
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de VCT Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Nu
Se fac teste pentru VHC? Nu
% de femei şi bărbaţi
19,4 % femei; 80,6% bărbaţi
(date disponibile pentru implementarea
serviciului din iunie până în septembrie
2010)
Nr. de persoane cu
rezultate pozitive pentru
HIV, VHB şi VHC
Nu este disponibil
Nr. de centre VCT în raport
cu numărul de persoane
din regiune /district
Unitatea mobilă funcţionează ca studiu‐
pilot, în principal în Atena (4.088.447 de
locuitori în 2009). Pe durata campaniei,
unităţile mobile au funcţionat câteva zile şi
în Salonic (populaţia din Kentiki
Makedonia: 1.944.793 locuitori în 2009) [2]
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi
după testare? Da
Procedurile de trimitere Da
41
sunt coordonate?
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
De câte ori pe an
personalul care furnizează
servicii urmează cursuri de
formare?
Cel puţin de două ori pe an
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente
pentru grupuri
marginalizate
Serviciul este în totalitate adresat
grupurilor marginalizate
Nr. de mediatori culturali /
de sănătate implicaţi 0
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii
2
(ONG PRAKSIS NGO şi Societatea pentru
Studiul şi Tratamentul SIDA din Grecia)
[2] Eurostat (2009), Population and Social Conditions, Demography ‐ National data (Populaţie şi
condiţii sociale, Demografie – Date naţionale)
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: GRECIA
Partenerul principal Ministerul Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale, Centrul Elen pentru
Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP), Consiliul Naţional pentru
Imunizare din Grecia (NBI) alcătuit în principal din medici pediatri şi
reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.
Titlul proiectului HBV National Immunization Programme (Programul Naţional de
Imunizare pentru VHB)
Scopurile proiectului Programul are două obiective principale:
(a) prevenirea infecţiei cronice şi acute cu VHB;
(b) eliminarea transmiterii VHB în toate grupele de vârstă, prin:
testarea femeilor însărcinate pentru depistarea HBsAg ca parte
din îngrijirile prenatale de rutină şi înregistrarea vaccinării cu
VHB şi cu imunoglobulină (HBIG) pentru hepatita B la toţi nou‐
născuţii din mame cu HBsAg pozitiv.
Scurtă descriere Vaccinarea recomandată pentru VHB la toţi sugarii a fost introdusă în
42
Programul Naţional de imunizare din Grecia (NIP) de la 1 ianuarie 1998,
în scopul prevenirii infecţiei cronice şi acute cu VHB şi pentru a se
elimina transmiterea VHB la toate grupele de vârstă. HCDCP este
responsabilă de actualizarea recomandărilor pentru vaccinarea pentru
VHB şi, de asemenea, sprijină aplicarea programelor de management
pentru prevenirea infecţiei perinatale cu VHB.
Programul de vaccinare din Grecia recomandă vaccinarea împotriva VHB
la 2, 4 şi 6‐18 luni. Doza la naştere este dată numai nou‐născuţilor cu
mame cu HBsAg pozitiv şi este urmată de două doze ulterioare la 1‐2 şi
6‐18 luni.
Această procedură este obligatorie pentru toţi nou‐născuţii raportaţi şi
este gratuită în Sistemul Naţional de Sănătate din Grecia.
Broşuri, fluturaşi şi afişe în spitale publice, clinici private, maternităţi şi
centre de îngrijiri medicale furnizează informaţiile necesare mamelor şi
publicului general. Printre alte canale de comunicare sunt anunţarea în
şcoli, zile de informare în spitale şi centre de îngrijiri medicale,
publicarea de articole în ziare, campanii de prevenire, întrebări
frecvente şi informaţii utile pe website‐ul HCDCP.
În ceea ce priveşte rolul HCDCP, aceasta este responsabilă de
actualizarea recomandărilor pentru vaccinarea împotriva VHB şi, de
asemenea, sprijină aplicarea de programe de management pentru
prevenirea infecţiei perinatale cu VHB.
Programul include depistare universală a antigenului HBs la femeile
însărcinate şi vaccinarea universală a sugarilor. În Grecia sunt disponibile
atât vaccinuri monovalente, cât şi vaccinuri combinate.
Comentarii În 1982, Grecia a pus în aplicare un program de vaccinare pentru VHB,
care se adresează grupurilor expuse unui risc ridicat, inclusiv lucrătorii
din domeniul îngrijirilor de sănătate, consumatorii de droguri injectabile,
lucrătorii din industria sexului, pacienţii cu hemofilie şi care fac dializă.
Din nefericire, această strategie a avut un impact mic asupra incidenţei
sau prevalenţei bolii, iar printre motivele eşecului s‐au numărat: teama
de apariţie a unei epidemii de HIV, costul ridicat al vaccinului şi, în
special, dificultăţii în accesarea şi abordarea persoanelor expuse unui
risc ridicat. În cazul a 35% din infecţiile acute cu VHB nu a putut fi
identificat nici un factor de risc pentru infecţia cu VHB.
Apoi, în 1993, mai multe asociaţii ştiinţifice şi medicale au început o
campanie comună pentru vaccinarea universală împotriva VHB a
sugarilor şi adolescenţilor din Grecia, astfel că Guvernul şi‐a declarat
intenţia de a integra vaccinul VHB în Programul Naţional de Imunizare
iar pediatrii privaţi au început vaccinarea. Ulterior, între 1995 şi 1997,
preluarea vaccinului împotriva VHB pentru copiii care intrau în şcoala
primară a crescut de la 36,3% la 56,9%. Vaccinările au fost efectuate în
principal de medici pediatri privaţi (62%), în timp ce doar 29% au fost
efectuate de serviciile de sănătate publică.
43
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
REFERINŢE:
Kattamis C, Papaevangelou G. Workshop group: Greece. Vaccine
1995; 13 (Suppl 1) :S97‐8
Papaevangelou G. Hepatitis B immunization programme: lessons
learnt in Greece. Vaccine. 1998; 16 (Suppl):S45‐7
Papageorgiou V, Van Damme P (2008), "Hepatitis A and B and
Immunization Programmes in Greece", Viral Hepatitis, vol.16, no1,
April 2008, pp.21
INFORMAŢII PE WEB:
http://www.euvac.net/graphics/euvac/vaccination/greece.html
Acţiunea HBV NATIONAL IMMUNIZATION PROGRAMME (Programul Naţional de Imunizare
împotriva VHB) – a fost selectată ca fiind cea mai eficientă pentru prevenirea VHB, datorită: 1)
acoperirii sale: activităţile sunt concepute şi puse în aplicare la nivel naţional. Acesta se adresează
direct şi indirect grupului nostru ţintă, întrucât este aplicat tuturor nou‐născuţilor şi femeilor
însărcinate şi, astfel, previne transmiterea VHB la toate grupele de vârstă; 2) activităţile sunt
concepute de HCDCP, care reprezintă sistemul naţional de raportare pentru BTS în Grecia (politica
aplicată de HCDCP este în conformitate cu Politica Naţională de Sănătate a Ministerului Sănătăţii şi
Solidarităţii Sociale); 3) iniţiativa este concepută pe baza supravegherii epidemiologice pe termen
lung a răspândirii VHB în Grecia; 4) rezultatele sunt publicate şi diseminate în rândul populaţiei
generale şi al părţilor implicate (raport anual, publicarea datelor epidemiologice, publicarea de
articole în ziare); 5) eficacitatea iniţiativei poate fi demonstrată mai întâi prin faptul că, după o scurtă
perioadă de implementare pilot a programului de imunizare (1982), campania a început oficial în
1993 şi, de atunci, face parte din strategia naţională de sănătate. De asemenea, numărul de cazuri de
VHB a scăzut considerabil de la aplicarea iniţiativei.
DENUMIREA PROIECTULUI HBV National Immunization Programme (Programul Naţional de
Imunizare împotriva VHB)
PARTENERUL PRINCIPAL
Ministerul Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale, Centrul Elen pentru
Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP), Consiliul Naţional pentru
Imunizare din Grecia (NBI) alcătuit în principal din medici pediatri şi
reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii Nu este disponibil
Nivel: naţional, regional,
local Naţional
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a
tinerilor în conceperea
acestei iniţiative?
Nu
44
Există implicare a
tinerilor în punerea în
aplicare a acestei
iniţiative?
Nu
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei
iniţiative
0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a
acestei iniţiative
0
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la conducerea
proiectului
Nu există proceduri interne
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni)
Implementare pilot din 1982 până în 1992. În
1993, Guvernul grec a declarat intenţia de a
integra vaccinul împotriva VHB în Programul
Naţional de Imunizare. Vaccinarea împotriva
hepatitei B a tuturor nou‐născuţilor a
devenit obligatorie din 1.1.1998 (Legea
4543/10‐9‐97)
Nr. de repetare a
activităţilor
Programul de vaccinare din Grecia
recomandă vaccinarea împotriva VHB la 2, 4
şi 6‐18 luni. Doza la naştere se administrează
numai nou‐născuţilor cu mame cu HBsAg
pozitiv şi este urmat de două doze ulterioare
la 1‐2 şi 6‐18 luni
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de tipuri diferite de
canale de comunicare
Cele mai reprezentative tipuri de canale de
comunicare sunt următoarele: broşuri de
informare în spitale şi centrele de îngrijiri
medicale, anunţuri în şcoli, zile de informare
în spitale şi centre de îngrijiri medicale,
articole în ziare, campanii de prevenire,
website informativ al HCDCP (numărul total:
6)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Nu este disponibilă
Nr. de tineri incluşi
În 2008, a avut un număr de 118.502 de
naşteri. Conform Programului Naţional de
Imunizare, vaccinarea împotriva hepatitei B
la toţi nou‐născuţii este obligatorie din
1.1.1998 (Legea 4543/10‐9‐97)
45
Nr. de infecţii detectate
pe perioada
programului
Nu există date disponibile pentru perioada
respectivă. Cu toate acestea, conform
datelor celor mai recente (2008), 31 de
persoane au fost raportate ca fiind infectate
cu VHB.
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate 0
Nr. De chestionare
distribuite 0
Există un chestionar
pre‐ şi post‐test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Da, prin date epidemiologice; studii de
cohortă asupra VHB aflate în derulare la
nivel naţional; studii naţionale de acoperire a
vaccinării; rapoarte anuale
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei
Da, prin raport anual; publicarea de date
epidemiologice; articole publicate în
cotidiene pe tema infectării cu VHB şi VHC.
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal ONG PRASKIS şi ONG KENTRO ZOIS sub auspiciile Centrului Elen pentru
Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP) şi Ministerului Sănătăţii şi
Solidarităţii Sociale,
Titlul proiectului “AIDS DAY 2010” Info Day on HIV/AIDS („Ziua SIDA 2010” Ziua de
informare cu privire la HIV / SIDA)
Scopurile proiectului Campania este ediţia din 2010 a evenimentului organizat anual, “Info
Days on HIV/AIDS”. Aceasta vizează creşterea gradului de conştientizare
de către populaţiei cu privire la HIV / SIDA şi prevenirea acesteia,
informarea cu privire la HIV pentru a creste numarul persoanelor care
doresc să îşi facă testul rapid.
Scurtă descriere S‐a instalat un chioşc în locurile cu cea mai mare afluenţă a populaţiei
largi şi, în special, a tinerilor, precum pieţe şi staţiile de metrou.
Personalul din chioşc a fost instruit să informeze oamenii cu privire la
HIV / SIDA, modurile sale de transmitere şi de prevenire şi la modul de
Comen
INFORM
SUPLIM
ntarii
MAŢII
MENTARE
folos
De a
Testi
ZOIS
desfă
punc
urilor
drept
drept
de a‐
socia
impli
De
demo
din G
sport
distri
Mesa
speci
infec
pe an
Greci
INFO
http:
FOTO
ILUST
“MOT
ACCEhttp://
http://
http://
ire a prezerv
asemenea, a
ng" (Preveni
i‐au invitat
ăşurată la da
te discutate
r şi program
tul la „Conşt
tul persoane
‐şi păstra lo
lă la care su
cării cetăţen
asemenea,
onstraţia “FR
Grecia precum
tivi etc.; o
ibuit broşuri
ajul campani
ial de tineri,
ţie cu HIV /
n, sub nume
ie
RMAŢII PE W
//www.keel
OGRAFII DE L
TRAŢII PEN
TTO” FOR LIF
ES LA SPOTU/www.youtube
/www.youtube
/www.youtube
46
vativului.
având ca m
ire – Protecţ
t pe oamen
ata de 1 dece
e la conferin
mul evenime
tientizare – P
elor infectate
ocurile de m
unt supuse a
nilor activi în
campania
REE HUGS” (Î
m "Generati
paradă pe
şi prezervat
iei şi al activi
, care şi‐au
SIDA. Acest
le de „Ziua S
WEB:
.org.gr şi htt
LA EVENIMEN
NTRU “PREV
FE”
RI TV: e.com/watch?v
e.com/watch?v
e.com/watch?v
mesaj princip
ţie – Testare
ni să partici
embrie la Lib
nţă au fost:
entelor; situ
Prevenire – T
e cu HIV / SID
muncă, cu re
cestea; o an
implementa
a inclus
Îmbrăţişări g
on of 592 eu
străzile din
ive
ităţile aceste
arătat inter
tip de camp
SIDA”, iar acţ
tp://www.pr
NTELE “FREE
VENTION,
=5iiR2sKOpQY
=W5cg2_uYcZY
=kx8aliX8pGo
pal "Prevent
), ONG‐urile
ipe la o Co
brăria Ianos (
campania d
uaţia curent
Testare” al po
DA de a prim
ferire specia
naliză financi
area acestei c
evenimente
gratuite) în P
uros" de pe p
Atena, în
eia a fost bine
esul în legă
pania se desf
ţiunile se de
raksis.gr
HUGS” ŞI PA
PROTECTION
Y
tion ‐ Prote
PRAKSIS şi K
onferinţă de
(Atena). Prin
e pionierat
tă a HIV în
opulaţiei gen
mi tratament
ală la stigm
iară a contri
campanii.
e sociale
iaţa Corai cu
postul Mega
cadrul căre
evenit şi acc
tură cu risc
sfăşoară de d
esfăşoară în î
ARADĂ:
N, TESTING
ection ‐
KENTRO
e presă,
ncipalele
a ONG‐
Grecia;
nerale şi
(ART) şi
atizarea
buţiei şi
precum
u vedete
a, actori,
eia s‐au
ceptat în
urile de
două ori
întreaga
G: OUR
47
http://www.youtube.com/watch?v=‐LvmLDHwxxs (cu intervenţia
Shakirei) COMUNICAT DE PRESĂ:
http://www.praksis.gr/default.asp?pid=16&la=1&did=110
Acțiunea – AIDS DAY 2010 (Ziua anti‐SIDA 2010) – a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă pentru
prevenirea HIV, datorită: 1. acoperirii sale: activităţile sunt concepute şi desfăşurate la nivel naţional,
se adresează direct grupului ţintă al H‐CUBE (tinerii); peste 170 de voluntari au luat parte la punerea
în aplicare a proiectului, în timp ce un număr considerabil de tineri au fost incluşi în campanie; 2.
metoda folosită a sugerat implementarea de activităţi interactive, atragerea tinerilor (multimedia,
festivaluri pentru tineri, concerte, distribuţia de prezervative, concursul “Auction for Love” (Licitaţie
pentru dragoste) cu Shakira, chioşcuri amplasate în locuri de întâlnire ale tinerilor; transmisii în direct
de la postul radio; conferinţă de presă organizată într‐o librărie; paradă şi „îmbrăţişări gratuite”; 3.
campania a folosit „limbajul tinerilor”, fără subiecte tabu şi prejudecăţi, şi, de asemenea, fără mesaje
negative sau prohibitive; 4. activităţile au fost concepute de o echipă de tineri profesionişti, pe baza
rezultatelor din trecut ale acţiunilor şi conform liniilor directoare furnizate de Ministerul Sănătăţii şi
Solidarităţii Sociale din Grecia, pentru a garanta intervenţia ONG‐urilor şi a societăţii; 5. rezultatele au
fost publicate şi diseminate în rândurile populaţiei generale şi ale părţilor interesate (Comunicat de
presă, sporturi TV; afişe, broşuri, buletine informative referitoare la HCDCP şi website‐ul ONG‐ului);
6. eficacitatea a fost demonstrată prin faptul că campania a fost realizată cu continuitate din 2003.
DENUMIREA PROIECTULUI “AIDS DAY 2010” Info Day on HIV/AIDS (Zilele anti‐SIDA 2010 –
Ziua informativă cu privire la HIV / SIDA)
PARTENERUL PRINCIPAL
ONG PRASKIS şi ONG KENTRO ZOIS sub auspiciile Centrului
Elen pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (HCDCP) şi
Ministerului Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐
ului acţiunii Nu este disponibil
Nivel: naţional, regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Nu
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
(tineri cu vârste între 15 şi 35 de ani)
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
Peste 170
48
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducerea
proiectului
Nu există proceduri interne
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni)
2‐4 zile
(în fiecare an şi, din 2003, campania se
desfăşoară pe o durată mai mică de o
săptămână şi cu ocazia Zilei mondiale
anti‐SIDA)
Nr. de repetare a activităţilor 8 ediţii până în 2010 (campania este pusă
în aplicare anual, din 2003)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de canale
de comunicare
10
(Comunicat de presă, spoturi TV, afişe,
broşuri, buletin informativ despre HCDCP
şi website‐ul ONG, transmisie în direct de
la postul radio, conferinţă de presă
organizată într‐o librărie, parada şi
demonstraţia de „îmbrăţişări gratuite”,
chioşcuri în locurile principale)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului Nu este disponibil
Nr. de tineri incluşi Nu este disponibil
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului
Nu se aplică
(nu au fost oferite servicii de testare)
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 0
Nr. de chestionare distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Da, prin comunicat de presă (inclusiv
publicarea în ziare importante şi pe
website‐uri medicale) şi rapoarte anuale.
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei
Da, prin publicarea de articole în ziare sau
pe internet, şi a unui buletin informativ
pe website‐ul ONG.
49
5. UNGARIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: UNGARIA
Partenerul principal Anonymous AIDS Association (AATSZ) (Asociaţia Anonimă SIDA)
Titlul proiectului AIDS anonymous screening service (Serviciul de depistare a SIDA în
condiţii de anonimat)
Scopurile serviciului
Serviciul vizează reducerea răspândirii SIDA şi a altor BTS în rândul
populaţiei generale, prin acordarea posibilităţii de a depista aceste boli
transmisibile, în condiţii de anonimat.
Scurtă descriere În baza AASTZ din Budapesta, există medici disponibili pentru a examina
orice persoană care doreşte acest lucru, indiferent de sex, naţionalitate,
orientare sexuală sau consum de droguri. Personalul specializat
răspunde tuturor întrebărilor legate de BTS şi furnizează teste de
depistare a HIV fără a cere numele pacientului sau date personale. De
asemenea, din decembrie 2000, centrul este dotat pentru a depista
hepatita şi sifilisul.
Dubla siguranţă este garantată pentru anonimatul pacienţilor: AASTZ
foloseşte coduri de cuvinte şi nu numele pacientului şi un cod de bare
personal, astfel încât nu se pot confunda datele unui pacient cu cele ale
altuia.
Serviciul de depistare este structurat după cum urmează:
Consiliere înainte de testare: o primă întâlnire, care are rolul de a
estima expunerea la HIV şi de a identifica comportamentele de risc ale
pacientului.
Testare: dacă este necesar, şi cu acordul pacientului, se realizează un
test prin injecţie în venă şi cu ace de unică folosinţă. Centrul nu
sterilizează şi nu refoloseşte echipamentele. Probele de sânge sunt
testate de colegi din laboratoare speciale, cu echipament şi reactanţi de
înaltă calitate şi moderni. Proba este stocată într‐un tub cu vacuum de
unică folosinţă, cu un cod de bare unic pe el. Toate datele sunt accesibile
numai pe bază de parolă.
Consiliere după testare: pacientul îşi poate afla rezultatele numai în
cadrul unei alte întâlniri faţă în faţă cu un consilier. În cazul în care
rezultatul este negativ, consilierul îl informează pe pacient cu privire la
măsurile de precauţie pe care trebuie să le ia pentru a‐şi păstra acest
statut negativ. Dacă rezultatul este pozitiv, se realizează un test de
confirmare şi alte investigaţii, pentru a verifica rezultatul pozitiv şi
50
pentru a evita rezultatele fals‐pozitive. Aceste proceduri decontate,
precum furnizarea de tratament antiretroviral, pot fi oferite numai de
spitalul special Szent László, din Budapest. În acest caz, pacientul trebuie
să renunţe la anonimat pentru a primi tratament. În orice caz, medicii şi
asistentele vor păstra confidenţialitatea pacientului.
Comentarii De la deschiderea centrului în anul 1985, 1340 de bărbaţi, 223 de femei
şi 208 de necunoscuţi au avut rezultate pozitive la depistare.
O perioadă îndelungată, AATSZ a fost singurul centru din ţară care a
furnizat servicii de depistare a SIDA în condiţii de anonimat. În prezent,
intimitatea pacientului este respectată în aproape toate instituţiile de
sănătate publică, însă numai cu anumite ocazii, precum Ziua Mondială
anti‐SIDA, Sf. Valentin şi Festivalul “Sziget Fesztival”.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
MAI MULTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE PE WEBSITE‐UL OFICIAL AL
AASTZ:
http://www.anonimaids.hu/englhlp.htm
NU EXISTĂ DATE DISPONIBILE CONFORM CRITERIILOR H‐CUBE PENTRU ALEGEREA
BUNELOR PRACTICI
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB – VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: UNGARIA
Partenerul principal Comitetul Naţional pentru SIDA, Forumul Civil pentru SIDA, diferite
ONG‐uri care au ca grup ţintă bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu
alţi bărbaţi, Crucea Roşie
Titlul proiectului STDs Prevention and Information Programme (Programul de prevenire şi
informare în legătură cu BTS)
Scopurile proiectului
Scopul programului este acela de a preveni noile infecţii cu HIV prin: 1)
depistarea persoanelor eventual infectate şi furnizarea de informaţii şi
consiliere acestor persoane; 2) organizarea de acţiuni de conştientizare
adresate bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi şi tinerilor.
Scurtă descriere
Programul este alcătuit din mai multe acţiuni, desfăşurate de diferiţi
actori implicaţie:
1. Serviciul de depistare a SIDA în condiţii de anonimat conform
programului şi metodologiei internaţionale. Serviciul este oferit de
Anonymous AIDS Association (AATSZ) după cum se prezintă în secţiunea
51
de serviciu.
2. Acţiuni de conştientizare adresate bărbaţilor care întreţin relaţii
sexuale cu alţi bărbaţi. ONG‐urile specializate în lucrul cu acest grup ţintă
desfăşoară acţiuni de conştientizare, distribuind prezervative gratuite şi
fluturaşi cu informaţii despre BTS.
3. Acţiuni de conştientizare adresate tinerilor. În fiecare an, sunt
organizate sesiuni educaţionale de la egal la egal în mai multe şcoli, cu
ocazia Sf. Valentin. De asemenea, tinerii care participă în programul de
la egal la egal al Crucii Roşii sunt implicaţi în organizarea de diferite
evenimente pentru tineri, pentru a informa cu privire la BTS şi pentru a
distribui material informativ. În 2010, Crucea Roşie a organizat
“Competition on HIV/AIDS Prevention” (Concursul de prevenire a HIV /
SIDA) în colaborare cu MTV Ungaria şi programul MTV online “Staying
alive”. Concursul s‐a desfăşurat la nivel naţional, mai întâi pe internet şi
apoi cu o întâlnire faţă în faţă în Budapesta. Tinerii au concurat pe baza
cunoştinţelor lor despre BTS. O altă acţiune de mare succes în rândul
tinerilor a fost “Sziget Fesztival 2010” în cadrul căruia ONG‐urile care au
luat parte la program au distribuit material de informare, au organizat
mese rotunde pe teme legate de BTS, au oferit servicii de testare
voluntară.
Comentarii Acest program a fost conceput pentru a accesa cât mai mulţi tineri
posibil. Pentru a realiza acest obiectiv, programul a fost structurat în
diferite tipuri de activităţi implementate de diferiţi actori cu experienta
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII DESPRE “COMPETITION ON HIV / SIDA PREVENTION”:
http://www.mivk.hu/component/content/article/47‐hivaids‐prevencio‐
/151‐viii‐hivaids‐prevencios‐verseny‐2010‐.html
LINK CĂTRE PROGRAMUL MTV “STAYING ALIVE”:
http://www.mtv.co.hu/stayingalive/
INFORMAŢII DESPRE “SZIGET FESZTIVAL 2010”:
http://szigetfesztival.blog.hu/2010/07/16/helyszin_magic_mirror
52
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB – VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal Szülészeti‐Nőgyógyászati Prevenciós Tudományos Társaság (SzNPTT) şi
Hungarian Preventive Scientific Society of Obstetrics and Gynaecology
(HPSSOG) (Societatea de Preventie Ştiinţifică in Obstetrică şi Ginecologie
din Ungaria)
Titlul proiectului A‐HA! Programme (Programul A‐HA)
Scopurile serviciului
A‐HA! Programme se adresează tinerilor cu vârste între 13 şi 18 ani.
Obiectivul său general este de a creşte gradul ce conştientizare de către
aceştia a vieţii sexuale sănătoase şi a planificării familiale. În special,
programul vizează reducerea răspândirii BTS în rândul tinerilor şi a
numărului de avorturi la grupa cu vârste sub 18 ani.
Scurtă descriere “A‐HA!” este o combinaţie complexă de diferite tipuri de activităţi
desfăşurate pentru a garanta atingerea obiectivului programului.
Programele A‐HA includ următoarele acţiuni:
Crearea şi administrarea unui website (www.a‐ha.hu)
A fost înfiinţat un website pentru a stabili un contact direct cu tinerii şi
pentru a le furniza acestora informaţii legate de viaţa sexuală şi BTS.
Principalele secţiuni sunt: “Teenagers’ Vade mecum”, “Ask Web Doctor”,
“Teen Secrets” şi “A‐HA! Quiz”. “Ask Web Doctor” (Întreabă doctorul)
este deosebit de important, deoarece oferă posibilitatea de a pune
întrebări directe experţilor (obstetricienii şi ginecologii din cadrul
programului) cu păstrarea anonimatului. Răspunsurile sunt trimise prin
e‐mail. Cele mai utile şi educative întrebări şi răspunsuri sunt, de
asemenea, publicate pe website.
Seminarii şcolare cu privire la Educaţia privind igiena sexuală şi
mentală
Seminariile sunt organizate de două ori pe an (în septembrie şi
februarie) în şcolile primare şi licee din ţară şi acoperă în medie 3.300 de
elevi pe an. Prin aceste activităţi educative, experţii în domeniul
sănătăţii furnizează informaţii despre prevenirea bolilor cu transmitere
sexuală şi despre modul de recunoaştere a simptomelor. Un accent
special este pus pe infecţiile cu VHB şi HPV. De asemenea, se oferă
informaţii despre planificarea familială, pentru prevenirea avorturilor.
Sunt distribuite „pachete pentru elevi” cu indicaţii specifice referitoare
la igiena sexuală şi mentală. Experţii care ţin seminariile sunt ginecologi,
asistente sau studenţi la medicină. Seminariile sunt oferite tuturor
53
şcolilor care le solicită.
“A‐HA! Quiz” (Testul A‐HA)
Testul A‐HA! Quiz a fost conceput pentru a stimula participarea activă a
tinerilor în Program şi este, poate, cea mai interesantă activitate. La
testul A‐HA! Quiz se poate participa prin completarea unui formular de
înregistrare disponibil pe website. Întrebările testului sunt transmise
atât pe website cât şi pe dispozitivele de comunicaţii mobile. Temele
acoperite sunt legate în special de dragoste, sex, prevenirea BTS şi
relaţii. La fiecare 4‐5 săptămâni sunt furnizate noi întrebări, mulţumită
colaborării voluntare a specialiştilor. Jocul durează 9 luni (un an şcolar) şi
se pot aduna puncte prin rezolvarea mai multor activităţi. Punctele
strânse pot fi apoi schimbate cu o gamă de cadouri.
Comentarii Până în prezent, Programul a obţinut rezultate semnificative:
în 2010, website‐ul a înregistrat 96.134 de vizite şi au fost puse
2.090 de întrebări prin secţiunea „Întreabă doctorul web”;
De la lansarea Programului A‐HA! şi graţie educaţiei furnizate
prin seminariile din şcoli, numărul de avorturi la fete sub 19 ani a
scăzut cu aproape 20%;
în cursul a 8 ani şcolari, au fost organizate în total 16.500 de
seminarii în 1.860 de şcoli din Ungaria şi un total de 800.000 de
elevi din şcoli primare şi licee au fost acoperiţi (cifrele pentru
2010 sunt următoarele: 750 de şcoli; 125.511 studenţi şi 4.087
seminarii);
numai în 2010, Testul “A‐HA Quiz” a avut 2.100 de participanţi.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII DISPONIBILE PE WEBSITE‐UL OFICIAL:
http://www.a‐ha.hu/
NU EXISTĂ DATE DISPONIBILE CONFORM CRITERIILOR H‐CUBE PENTRU ALEGEREA
BUNELOR PRACTICI
54
6. ITALIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: ITALIA
Partenerul principal Spitalul “Amedeo Di Savoia” – Torino
DENUMIREA
SERVICIULUI
“Centro Malattie Sessualmente Trasmesse” (Centrul pentru Bolile cu
Transmitere Sexuală)
Scopurile serviciului Consiliere înainte şi după testare, depistare şi tratament pentru BTS.
Scurtă descriere Serviciul oferă asistenţă şi consiliere înainte şi după testare. Testarea
este gratuită, fără obligaţia de a face rezervare şi se poate efectua în
condiţii de anonimat, dacă se solicită acest lucru. Testarea şi tratamentul
sunt oferite rapid, pentru a opri propagarea noilor infecţii cât mai
repede posibil. Se poate furniza şi testul Papanicolau şi vaccinuri pentru
hepatita B. În fiecare dimineaţă, este disponibil un operator care oferă
informaţii despre prevenirea BTS. Echipa este formată din doctori cu
înaltă specializare, cu cariere la nivel internaţional în domeniul BTS; un
ginecolog care să depisteze patologiile legate de BTS şi un dermatolog.
Comentarii Pentru a oferi asistenţă adecvată şi soluţii la probleme străinilor, centrul
se sprijină pe sprijin din partea a doi mediatori culturali, unul pentru
Europa de Est şi unul pentru Africa de Nord. Printre alte activităţi ale
centrului se numără educaţia sanitară în şcoli, formarea personalului
medical pentru BTS şi HIV şi sesiuni de formare pentru mediatorii
culturali şi pentru educaţia de la egal la egal.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE‐URI: http://www.asl3.to.it/ospedali/as/asmst.asp ;
http://www.perlasalutesessuale.it/
Următorul serviciu ‐ CENTRO MALATTIE SESSUALMENTE TRASMESSE – a fost ales ca fiind cel mai
eficient dintre cele oferite în Italia, deoarece: 1) furnizează asistenţă completă pacienţilor, oferind
posibilitatea de a efectua teste pentru toate BTS (gratuit, în condiţii de anonimat şi voluntariat), de a
primi consiliere (înainte şi după testare) şi tratament; 2) este un centru specializat exclusiv în BTS şi în
complicaţiile medicale aferente (precum cancerul cervical); 3) asistenţa este oferită de personal
medical cu înaltă specializare; 4) se adresează populaţiei generale, cu o atenţie deosebită acordată
grupurilor mai expuse riscurilor, precum imigranţii, graţie colaborării cu doi mediatori culturali; 5)
atât personalul medical cât şi mediatorii culturali sunt instruiţi periodic; 6) eficacitatea acestuia a fost
demonstrată prin continuitatea serviciului (din 1977); 7) prin anii şi activităţile sale, a ajuns la un
număr mare de pacienţi (aproape 1.600 pe an).
55
DENUMIREA SERVICIULUI “Centro Malattie Sessualmente Trasmesse” (Centrul pentru
Bolile cu Transmitere Sexuală)
PARTENERUL PRINCIPAL Spitalul “Amedeo di Savoia” ‐ Torino
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru comunitate 1.600 (aproximativ, pe an)
Nr. de centre VCT din ţară 1
Nr. de persoane testate prin
VCT 1.332 (în 2009)
Nr. de persoane care îşi retrag
rezultatele testelor 942 (în 2009)
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de VCT Nu
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi F 39% ‐ B 61% (în 2009)
Nr. de persoane cu rezultate
pozitive pentru HIV, VHB şi
VHC
HIV pozitivi= 18 pacienţi (în 2009)
Nr. de centre VCT în raport cu
numărul de persoane din
regiune /district
1 Centru VCT la 2.299.103 de locuitori
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi
după testare? Da
Procedurile de trimitere sunt
coordonate? Da
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
De câte ori pe an personalul
care furnizează servicii
urmează cursuri de formare?
1 şedinţă de echipă pe lună
1 curs de formare pe an
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente
pentru grupuri marginalizate 1 (imigranţi)
Nr. de mediatori culturali / de
sănătate implicaţi 2 mediatori culturali
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii 0
56
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: ITALIA
Partenerul principal AISF (Asociaţia Italiana pentru Studiul Ficatului), SIGE (Societatea
Italiană de Gastroenterologie), SIMG (Societatea Italiană de Medicină
Generală), SIMIT (Societatea Italiană de Boli Infecţioase şi Tropicale),
cu sprijinul financiar al Bristol‐Myers Squibb.
Titlul proiectului “Epatite B: il tour” (Turneul Hepatitei B)
Scopurile proiectului Promovarea nevoilor de informare ale populatiei generale / pacientului;
informarea populaţiei generale asupra stadiului cercetărilor în domeniul
tratamentului pentru VHB; îmbunătăţirea dialogului medic‐pacient;
creşterea gradului de conştientizare în rândul cetăţenilor cu privire la
importanţa prevenirii VHB şi la tratamentul corect. Campania s‐a
adresat opiniei publice generale, pacienţilor infectaţi care nu urmează
tratament şi mass‐mediei.
Scurtă descriere Campania a durat două luni şi s‐a desfăşurat în mod itinerant: 2
caravane personalizate s‐au plimbat pe întreg teritoriul ţării, de la sud la
nord (26 de oraşe din 10 regiuni), rămânând între 2 şi 7 zile în fiecare
oraş şi fiind deschise publicului 10 ore pe zi. La fiecare oprire, asistente
specializate ofereau material informativ publicului general, iar un medic
era disponibil pentru a furniza consiliere şi informaţii specifice despre
hepatita B. Caravanele se mutau în fiecare zi, chiar şi în acelaşi oraş,
pentru a garanta o abordare largă a diferitelor tipuri de public. Locurile
alese au fost cele în care veneau în principal localnici şi imigranţi, mai
puţin turistice şi pieţele centrale.
Comentarii Referitor la participarea populaţiei generale la ediţia din 2009, trebuie
să subliniem că: 18.000 de persoane au solicitat informaţii despre
campanie, 50.000 au solicitat material informativ despre hepatita B,
4.300 au primit în mod privat consiliere de specialitate. Nu au fost
desfăşurate activităţi de testare. Dacă medicul a considerat că era
necesară testarea, pacientul era trimis la centrele medicale specializate.
Numai 22% din public a fost format din tineri cu vârste între 20 şi 40 de
ani, din cauza faptului că vaccinul este obligatoriu în Italia din 1991.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.epatiteb.info/
IMAGINEA CARAVANEI PERSONALIZATE:
Acţiunea
deoarec
informat
a adresa
a EPATITE B
e: 1) a folo
tivă); 2) a ac
at publicului
HAR
COM
B: IL TOUR
osit o metod
operit o part
general înce
RTA STADIILO
MUNICATE D
a fost aleas
dologie inov
te important
ercând să ac
57
OR:
E PRESĂ:
să ca fiind c
vatoare pent
tă a teritoriu
copere grup
cea mai efici
tru abordar
ului naţional
urile de pers
ientă în pre
ea publiculu
(26 de oraşe
soane aflate
evenirea VHB
ui general (C
e din 10 regiu
e la risc (cara
B şi VHC,
Caravana
uni); 3) s‐
avana s‐a
58
oprit în locuri frecventate mai mult de tineri şi imigranţi); 4) a oferit o consiliere completă (această
activitate a fost desfăşurată de asistente specializate, precum şi de personal medical – 134 de
medici); 5) a implicat mass media în promovarea activităţilor sale (TV, radio şi ziare); 6) eficacitatea
sa a fost demonstrată de faptul că această campanie a fost organizată repetat (2 ediţii).
DENUMIREA PROIECTULUI "Epatite B: il tour" (Turneul Hepatitei B)
PARTENERUL PRINCIPAL
AISF (Asociaţia Italiana pentru Studiul Ficatului), SIGE (Societatea
Italiană de Gastroenterologie), SIMG (Societatea Italiană de
Medicină Generală), SIMIT (Societatea Italiană de Boli Infecţioase
şi Tropicale), cu sprijinul financiar al Bristol‐Myers Squibb.
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii
Nu se aplică – campania nu a avut website
(informaţiile au fost publicate pe website‐
urile partenere)
Nivel: naţional, regional,
local
Naţional (26 de oraşe italiene în 2010 şi 24
în 2009)
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a tinerilor
în conceperea acestei
iniţiative?
Nu
Există implicare a tinerilor
în punerea în aplicare a
acestei iniţiative?
Nu
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei
iniţiative
0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a
acestei iniţiative
0
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la conducere
Nu există
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 2 (în 2010)
Nr. de repetare a
activităţilor
A 2‐a ediţie în 2010
(prima s‐a desfăşurat în 2009)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de
canale de comunicare
5 (puncte de informare în 26 de oraşe din
Italia, printr‐o caravană itinerantă, spot TV,
spot radio, comunicat de presă în ziarele
naţionale şi locale, website‐uri partenere)
59
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului 440.000 EUR
Nr. de tineri incluşi 16.000 (aproximativ în 2009)
Nr. de infecţii detectate
pe perioada programului Nu se aplică din motive de confidenţialitate
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate 2.000
Nr. de chestionare
distribuite 2.500
Există un chestionar pre‐
şi post‐test Nu – doar chestionar post‐test
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Nu
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei Da – Publicarea unui comunicat de presă
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal ANLAIDS Lombardia
Titlul proiectului “Progetto Scuola” (Proiectul Şcoala)
Scopurile proiectului Scopul proiectului este de a oferi programe educative asupra
aspectelor ştiinţifice şi psihologice ale prevenirii HIV şi asupra
comportamentelor periculoase. Proiectul se adresează elevilor de
liceu din Regiunea Lombardia.
Scurtă descriere Din anul 1994, proiectul programează o intervenţie adaptată nevoilor
şi intereselor grupului ţintă din Regiunea Lombardia. Acesta cuprinde
întâlniri în şcoli, cu un specialist în boli infecţioase cu abilităţi de
comunicare, pentru a se adapta substratului emoţional şi cultural al
60
studenţilor. Metodele didactice sunt definite în funcţie de vârsta
studenţilor şi includ: scenete şi activităţi recreative pentru primele
clase de liceu, fluturaşi informativi pentru clasele terminale. Dacă
elevii arată un interes ridicat, prima întâlnire poate fi urmată de o a
doua, mai specifică, pe teme intime şi sociale.
Comentarii Campania include un proiect pilot naţional pentru studenţii
Institutelor de Turism, referitoare la conferinţele despre BTS şi bolile
tropicale. De asemenea, aceasta oferă: cursuri de reîmprospătare a
cunoştinţelor pentru profesori, cursuri ţinute de lideri de opinie
adresate tinerilor care sunt interesaţi de educaţia de la egal la egal cu
privire la HIV şi întâlniri cu părinţii privind conţinutul proiectelor
şcolare. Activităţile şi rezultatele acestora sunt continuate de o echipă
de pedagogi care analizează şi programele ministeriale, pentru a
identifica mai bine lipsurile de educaţie. Toate rezultatele sunt
publicate într‐un buletin informativ periodic.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE INFORMAŢII PE NET: www.anlaids.org
Acţiunea ‐ PROGETTO SCUOLA – a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă în prevenirea HIV, deoarece:
1) foloseşte o metodologie adaptată pentru a aborda grupul ţintă (jocuri, fluturaşi, limbaj adecvat); 2)
se adresează grupului ţintă direct (întâlniri cu studenţii) şi indirect (prin profesori şi părinţi); 3)
include formarea de instructori care să asigure educaţie de la egal la egal; 4) activităţile sunt
concepute de o echipă de pedagogi pe baza rezultatelor acţiunilor trecute şi conform liniilor
directoare ale Ministerului Educaţiei din Italia, pentru a garanta completarea între public şi privat; 5)
rezultatele sunt publicate şi diseminate publicului general şi părţilor interesate (buletine informative
periodice); 6) eficacitatea campaniei a fost demonstrată prin faptul că s‐a derulat continuu din 1994
(16 ediţii).
DENUMIREA PROIECTULUI "Progetto Scuola" (Proiectul Şcoala)
PARTENERUL PRINCIPAL ANLAIDS Lombardia
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐ului
acţiunii 8.000 (aproximativ)
Nivel: naţional, regional, local Regional (Lombardia)
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Da
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
61
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 20
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
110
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la conducere
Da, alocarea de activităţi şcolilor şi
gestionarea grupului de lucru.
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 9 luni (în fiecare an)
Nr. de repetare a activităţilor 16 ediţii (din 1994)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de canale
de comunicare
3 (Conferinţe, lucrări şcolare,
website).
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului 65.000 EUR
Nr. de tineri incluşi 5.200
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului
Nu se aplică – nu există acţiuni de
testare
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 980
Nr. de chestionare distribuite 1.960
(980 înainte şi 980 după intervenţie)
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor interesate
la rezultatele intervenţiei Da (prin buletin informativ periodic)
Accesul publicului la rezultatele
intervenţiei Da (prin buletin informativ periodic)
63
7. LITUANIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: Lituania
Partenerul principal Centrul SIDA din Lituania (sub autoritatea Centrului pentru Boli
Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009)
DENUMIREA
SERVICIULUI DEMETRA
Scopurile serviciului Scopul acestui serviciu este de a furniza îngrijiri şi sprijin medical
grupului ţintă specific, şi anume cel al lucrătorilor din industria sexului,
pentru a reduce prevalenţa HIV, a hepatitelor virale şi a altor BTS în
rândul acestora şi în rândul populaţiei generale.
Scurtă descriere
Centrul lucrează cu femei care furnizează servicii sexuale şi cu alte
grupuri marginalizate ale societăţii, care nu pot fi abordate prin
programele de reducere a daunelor sociale, de prevenire a bolilor, de
instruire în domeniul igienei şi de asistenţă psihologică.
Serviciile sunt furnizate în Unitatea de Sănătate a Femeilor din Centrul
SIDA din Lituania, 5 zile pe săptămână, de la ora 8.00 la ora 16.00.
Serviciile sunt gratuite, nu este necesară rezervarea sau reţetă medicală,
se garantează confidenţialitatea maximă şi anonimatul, la solicitarea
pacientului. Personalul centrului este alcătuit din 2 medici, 1 psiholog şi
1 asistent social. În cabinet, aceştia efectuează analize pentru HIV şi BTS,
furnizează tratament pentru boli şi dau consultaţii. Schimbările
comportamentale la acest grup de persoane vulnerabile sunt stimulate
prin furnizarea de informaţii utile cu privire la consecinţele HIV, SIDA,
BTS şi cu privire la metodele de prevenire a acestor boli. De asemenea,
aceste servicii oferă: consultaţii pe teme de sănătate şi sociale, în scopul
prevenirii contactării de boli cu transmitere sexuală de către persoanele
vulnerabile, diagnosticul timpuriu şi tratamentul bolilor, informaţii
despre instituţiile sociale, juridice şi guvernamentale existente,
consultaţii pe teme psihologice, contracepţie, planificare familială, stil de
viaţă sănătos şi alte teme, caritate: mâncare, haine, duş etc.
Pentru atingerea scopurilor sale DEMETRA organizează diferite cursuri
de formare, seminarii, pregăteşte, publică şi distribuie material
informativ. Lucrătorii şi voluntarii desfăşoară, adesea, activităţi de
stradă, comunicând direct cu grupul ţintă care, frecvent, nu primeşte nici
un sprijin social.
Comentarii Centrul SIDA din Lituania a fost înfiinţat în 1989. În octombrie 2009,
INFORM
SUPLIM
Următor
serviciilo
sănătate
persoan
margina
medicale
voluntar
MAŢII
MENTARE
rul serviciu –
or sale, care
e ci şi sprijin
e vulnerabile
lizat repreze
e uşor de f
ri.
acest
este
Minis
Centr
Boli T
Activ
best
progr
WEBS
http:
FOTO
DIDŽ
– DEMETRA
variază de la
n psihologic,
e şi margina
entanţi de lu
olosit de că
ta a devenit
o instituţie
sterului Sănă
rul SIDA din
Transmisibile
vităţile cabin
practices i
ramului UNA
SITE‐UL FUR
//demetra.lt
OGRAFIA VIZ
IULIS) LA CEN
– a fost ale
a consiliere g
social şi jur
lizate care n
ucrătorii din
ătre utilizato
64
parte a Cent
de stat, fina
ătăţii. Prin u
n Lituania şi
e.
netului „Dem
n the worl
AIDS.
NIZORULUI D
t/
ZITEI UNUI C
NTRU ÎN 200
es ca cel ma
generală la t
ridic. De ase
u primesc as
industria sex
ori şi activită
trului pentru
anţată de la
urmare, serv
este încă fu
metra” sunt
d” (Cele m
DE SERVICII:
CÂNTĂREŢ F
09:
i eficient din
tratament. C
menea, DEM
sistenţă soci
xului este ga
ăţi stradale
u Boli Transm
bugetul de
viciul a fost î
urnizat de că
prezentate
ai bune pr
FAIMOS DIN
n Lituania pe
entrul nu of
METRA impli
ală şi medica
arantat prin
de comunic
misibile şi SID
stat şi subo
înfiinţat în 1
ătre Centrul
în publicaţ
ractici din l
N LITUANIA
entru exhaus
feră numai în
ică în activit
ală. Accesul
furnizarea d
care, desfăş
DA, care
rdonată
1998 de
l pentru
ţia „The
ume) a
(JURGIS
stivitatea
ngrijiri de
ăţile sale
la grupul
de servicii
urate de
65
DENUMIREA SERVICIULUI DEMETRA
PARTENERUL PRINCIPAL Centrul SIDA din Lituania (sub autoritatea Centrului pentru
Boli Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru
comunitate
150 (datele disponibile pentru 2009)
Nr. de centre CTV din ţară 1
Nr. de persoane testate
prin CTV 42 (datele disponibile pentru 2009)
Nr. de persoane care îşi
ridica rezultatele testelor 42
Implicarea ONG‐urilor în
CTV Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi 100% femei
Nr. de persoane cu
rezultate pozitive pentru
HIV, VHB şi VHC
HIV+: 0
HBV+: 7
HCV+: 16
(date disponibile numai pentru 2009)
Nr. de centre CTV în raport
cu numărul de persoane
din regiune /district
1 Centrul CTV în oraşul Vilnius la
546.733 de locuitori
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi
după testare? Da
Procedurile de trimitere
sunt coordonate? Da
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
De câte ori pe an
personalul care furnizează
servicii urmează cursuri de
formare?
2 cursuri de formare în 2009
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI PENTRU
GRUPURILE
Nr. de programe existente
pentru grupuri
marginalizate
1 program pentru lucrătorii din
industria sexului
1 program pentru imigranţi
66
MARGINALIZATE Nr. de mediatori culturali /
de sănătate implicaţi
1 mediator cultural şi 1 mediator de
sănătate
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii 3
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: Lituania
Partenerul principal Centrul SIDA din Lituania (sub autoritatea Centrului pentru Boli
Transmisibile şi SIDA de la 1 octombrie 2009)
Titlul proiectului “You could not wash everything” (Nu totul se poate spăla)– Carti
postale cu mesaje de prevenire a BTS la studenţi
Scopurile proiectului
Proiectul a avut ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor populaţiei generale,
şi, în special, ale tinerilor, cu privire la modurile de transmitere a HIV /
SIDA, prin forme atractive şi inovatoare de activităţi preventive pentru
HIV / SIDA şi BTS.
Scurtă descriere
Această campanie de prevenire creativă s‐a desfăşurat în 2004, în
colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi cu agenţia de publicitate
Advista, care aparţine Media Cards System. Studenţii de la universităţile
din Lituania au fost implicaţi în conceperea campaniei, acestora
cerându‐li‐se să creeze vederi pe calculator, pe tema prevenirii HIV /
SIDA şi a altor BTS. Cele mai bune desene au fost imprimate pe vederi şi
distribuite în locurile publice cu cel mai mare aflux de tineri din oraşele
Vilnius şi Klaipeda. De asemenea, vederile au fost distribuite în 13
universităţi, 3 cinematografe, 19 baruri şi cafenele şi 9 cluburi de fitness.
Aproximativ 12.700 de vederi au fost date unui număr de 44 de instituţii
publice.
Comentarii Profilul universitar al celor care s‐au arătat cei mai interesaţi de vederi a
fost cel al asistenţilor sociali şi al marinarilor din Klaipeda şi al
designerilor, economiştilor, profesorilor şi ofiţerilor militari din Vilnius.
O astfel de atenţie specială din partea anumitor studenţi poate fi
explicată prin faptul că, pentru viitorii asistenţi sociali şi profesori,
vederile erau un exemplu de marketing social, care ar putea fi util în
domeniul lor de lucru sau ca mijloc de impact pentru stimularea tinerilor
să se gândească la comportamentul lor de risc şi la consecinţele
acestuia. Marinarii şi ofiţerii militari au fost interesaţi din cauza mediului
INFORM
SUPLIM
Acţiunea
mai efic
strategie
cunoştin
private,
mare nu
informaţ
dovedite
primi inf
DENU
PAR
ACOPE
IMPLIC
MAŢII
MENTARE
a ‐ YOU COU
ientă pentru
e bună pen
nţele genera
în desfăşura
umăr de oam
ţii utile atât
e de interesu
formaţii lega
UMIREA PRO
RTENERUL PR
CRITERII
RIRE
CAREA TINER
speci
tiner
profi
grupu
conse
Stude
expre
dove
publi
În sf
camp
de BT
EXEM
ULD NOT WA
u prevenirea
ntru implica
le cu privire
area sa; 4) i
meni şi comu
în cariera lo
ul arătat de s
te de BTS şi
OIECTULUI
RINCIPAL
Nr
ulu
Niv
loc
RILOR Exi
în
ific de studi
ii care pot av
luri profesio
uri a arăta
ecinţele com
enţii la desi
esie artistică
dit necesitat
că în Lituani
fârşit, inter
panie a dove
TS.
MPLE DE VED
ASH EVERYTH
a VHB şi VHC
rea tinerilo
la BTS în râ
nstrumentul
nicarea unui
or cât şi în v
studenţii car
transmiterea
“You coul
p
Centrul S
INDICA
. de accesări
ui acţiunii
vel: naţional,
cal
istă implicare
conceperea
67
u, a sexului
vea comport
onale. Cere
at faptul că
mportamente
gn au fost
ă, iar cerere
tea aplicării
a.
esul studen
edit necesitat
DERI:
HING (Nu tot
C, deoarece
r şi pentru
ândul tinerilo
l de comuni
i mesaj, clar
viaţa person
re au luat pa
a lor către ce
ld not wash
postale cu me
SIDA din Litu
Transmisibi
ATORI
i ale website
, regional,
e a tinerilor
acestei
şi a obiceiu
tamente risc
rea ridicată
ă aceşti stu
elor lor de ris
interesaţi d
ea ridicată d
acestui inst
nţilor legat
tea acestora
tul se poate
: 1) a încura
captarea a
or; 3) a impl
care ales (v
şi eficace; 5
nală. În sfârş
rte la acţiun
ei asemenea
everything”
esaje de prev
uania (sub au
le şi SIDA de
e‐NU S
urilor din tim
ante îşi aleg,
de vederi
udenţi se g
sc.
e vederi po
din partea l
trument ino
de inform
de a se info
spăla) – a fo
ajat creativit
atenţiei ace
icat instituţi
ederile) a pe
) a furnizat s
şit, rezultate
e şi şi au dem
lor.
(Nu totul se
venire a BTS
utoritatea Ce
la 1 octomb
E APLICĂ (nu
Naţio
Nu
mpul liber; d
, în principal
în rândul
gândesc ad
oate şi ca fo
or pentru v
ovator de inf
aţiile furniz
orma pe tem
ost aleasă ca
tatea, ceea c
estora; 2) a
ii publice şi
ermis atinge
studenţilor a
ele campanie
monstrat ne
poate spăla)
la studenţi
entrului pent
brie 2009)
u există web
onal
u
de fapt,
l, aceste
acestor
esea la
ormă de
vederi a
formare
zate de
e legate
fiind cea
ce este o
a crescut
companii
erea unui
abilităţi şi
ei au fost
voia de a
)– Carti
ru Boli
site)
68
iniţiative?
Există implicare a tinerilor
în punerea în aplicare a
acestei iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei
iniţiative
0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a
acestei iniţiative
Peste 1.000
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la conducere
Regulile interne ale proiectului (în
colaborare cu Ministerul Educaţiei şi
Ştiinţei, invitaţie de a stimula
participarea tinerilor, trimisă prin poştă
şi telefonic departamentelor de
educaţie ale autorităţilor locale)
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 4 luni (în 2004)
Nr. de repetare a
activităţilor 1 ediţie (2004)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de
canale de comunicare
2
(website‐urile universităţilor şi ale
partenerilor principali, ziarele
universităţilor)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului NU SE APLICĂ
Nr. de tineri incluşi 10.000
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului
0
(nu au fost furnizate servicii de testare)
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate 0
Nr. de chestionare
distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Nu
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei
Cele mai bune vederi au fost distribuite
în locurile publice şi de întâlnire a
tinerilor din Vilnius şi Klaipeda
69
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal Centrul SIDA din Lituania (Centrul pentru Boli Transmisibile şi SIDA de
la 1 octombrie 2009), în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al
Republicii Lituania şi Centrul pentru Tineri din Lituania
Titlul proiectului “We against AIDS” (Noi împotriva SIDA)
Scopurile proiectului Acţiunea este o campanie de prevenire care are ca scop creşterea
cunoştinţelor tinerilor în legătură cu HIV şi reducerea stigmatizării
persoanelor infectate cu HIV / SIDA.
Scurtă descriere
Ediţiile campaniei s‐au derulat anual din 1999 până în 2009 în toată ţara
şi s‐au adresat grupului ţintă de tineri cu vârste între 11 şi 19 ani. Ca
exemplu de acoperire a campaniei, ediţia din 2009 a implicat
participarea a aproximativ 100 de şcoli generale.
În colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, invitaţia de a stimula
participarea tinerilor a fost trimisă prin poştă şi telefon departamentelor
de educaţie ale autorităţilor locale.
Tinerilor li s‐a cerut să participe la un concurs de comunicare cu privire la
HIV / SIDA care se adresează persoanelor sau marketingului social. Au
fost permise următoarele instrumente de comunicare: desenatul cu
mâna, desenatul pe calculator, fotografia, scrisul. În 2009, 792 de tineri
au luat parte la concurs.
Rezultatul a constat în crearea de afişe, fluturaşi şi filmuleţe de un minut
legate de HIV / SIDA. Cele mai bune videoclipuri au fost difuzate la TV şi
în timpul evenimentelor pentru Ziua anti‐SIDA. Afişele şi fluturaşii au
fost distribuiţi în spaţii publice şi şcoli.
Comentarii Câştigătorii concursurilor au fost invitaţi la concertele celor mai populare
vedete şi formaţii organizate gratuit în cea mai mare sală de concerte
din Lituania. Aceste invitaţii au crescut extrem de mult interesul tinerilor
de a participa la proiect. De asemenea, campania a dat tinerilor ocazia
de a vedea munca creativă a celor ca ei, de a găsi idei noi, de a dialoga
cu artiştii etc.
Concursurile au aprobat numai lucrări care au stimulat toleranţa şi
sprijinul acordat persoanelor infectate cu HIV / SIDA. De exemplu, au
fost binevenite mesaje precum „Nu fi indiferent”, „Putem, împreună”,
„Nu‐ţi pierde speranţa”, în timp ce mesaje precum „Plaga SIDA” au fost
excluse imediat.
În 2008, campania a fost realizată în cadrul proiectului UE pentru tineri
„World without AIDS” (Lumea fără SIDA).
INFORM
SUPLIM
Acţiunea
prevenir
şi SIDA,
creştere
infectate
implicare
exemplu
număr m
populaţi
MAŢII
MENTARE
a ‐ WE AGAI
rea HIV, deoa
cunoştinţele
a gradului d
e cu HIV / S
ea tinerilor;
u, campania a
mare de şco
ei generale ş
WEBS
FOTO
CATA
INST AIDS (N
arece: 1) s‐a
e privind mo
de conştient
SIDA, 3) a în
4) a avut o s
a fost cel ma
li din întreag
şi al părţilor
SITE‐UL CAM
OGRAFII DIN
ALOGUL CON
Noi împotriv
adresat tine
odul de a se
tizare şi pen
ncurajat cre
strategie efic
ai mare even
ga ţară; 6) r
interesate.
70
MPANIEI: http
EDIŢIILE DIN
NCURSULUI Ş
va SIDA) – a
erilor şi a pe
proteja; 2)
ntru reducer
ativitatea, ia
cace de com
niment cu oc
rezultatele sa
p://www.aid
N 2006 ŞI 200
ŞI EXPOZIŢIEI
fost aleasă
rmis măsura
a introdus o
rea stigmati
ar acest luc
municare pen
azia Zilei mo
ale au fost p
ds.lt/konkurs
07 ALE CAMP
DE DESENE:
ca fiind cea
rea percepţi
o metodolog
zării şi discr
ru a fost de
tru atingere
ondiale anti‐S
publicate şi
sas/
PANIEI:
:
mai eficient
iilor lor legat
gie inovatoar
riminării per
eosebit de e
a unui publi
SIDA; 5) a im
diseminate î
tă pentru
te de HIV
re pentru
rsoanelor
eficace în
c larg, de
mplicat un
în rândul
71
DENUMIREA PROIECTULUI "We against AIDS" (Noi împotriva SIDA)
PARTENERUL PRINCIPAL
Centrul SIDA din Lituania (Centrul pentru Bolile Transmisibile şi
SIDA de la 1 octombrie 2009) cu colaborarea Ministerului
Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Lituania şi Centrul pentru Tineri
din Lituania
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii Nu există date disponibile
Nivel: naţional, regional,
local Naţional
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a tinerilor
în conceperea acestei
iniţiative?
Nu
Există implicare a tinerilor
în punerea în aplicare a
acestei iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei
iniţiative
0
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a
acestei iniţiative
792 (date disponibile pentru ediţia din
2009)
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la conducere
Regulile interne ale proiectului (în
colaborare cu Ministerul Educaţiei şi
Ştiinţei, invitaţie de a stimula participarea
tinerilor, trimisă prin poştă şi telefonic
departamentelor de educaţie ale
autorităţilor locale)
DURABILITATEA
ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 5 luni pe an, din 1999 până în 2009
Nr. de repetare a
activităţilor 11 ediţii (din 1999 până în 2009)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de
canale de comunicare
7
(lucrări şcolare, buletine informative
locale, website, comunicări prin poştă,
evenimente sociale, TV, radio)
RENTABILITATEA Valoarea bugetului Aproximativ 9.000 EUR (pe an)
72
Nr. de tineri incluşi
În jur de 21.900 în fiecare an (datele se
bazează pe invitaţiile de participare la
concurs trimise tuturor şcolilor)
Nr. de infecţii detectate
pe perioada programului
0
(nu au fost furnizate servicii de testare)
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate 0
Nr. de chestionare
distribuite 0
Există un chestionar pre‐
şi post‐test Nu
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Da. Publicarea unui catalog al concursului
de desenat; expoziţie şi circularea celor
mai bune proiecte propuse de
participanţii la concurs.
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei
Da. Organizarea de concerte cu cele mai
populare vedete şi formaţii gratuit şi în
cea mai mare sală de concerte din
Lituania, cu 13.000 de participanţi.
Proiectele câştigătoare ale concursurilor
şi rezultatele campaniei au fost
comunicate în ziare, la radio şi la TV
73
8. MALTA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: MALTA
Partenerul principal Health Promotion & Disease Prevention Directorate (Direcţia pentru
Promovarea Sănătăţii şi Prevenirea Bolilor)
Titlul proiectului STIs Testing & Counselling at the Genitourinary Clinic of Boffa Hospital
(Testare şi Consiliere pentru BTS la Clinica Genito‐urinară a Spitalului
Boffa)
Scopurile serviciului
Scopul serviciului este de a oferi consiliere şi testare gratuite şi în
condiţii de anonimat pentru bolile cu transmitere sexuală.
Scurtă descriere Clinica Genito‐urinară a Spitalului Boffa oferă o politică a uşilor deschise
pentru toate persoanele care doresc să primească consiliere şi /sau
testare pentru orice infecţie cu transmitere sexuală. Testele se
efectuează pe loc iar rezultatele sunt date după aproximativ două zile.
Anonimatul complet este garantat, întrucât persoanele sunt identificate
prin coduri. De asemenea, se efectuează consiliere prealabilă şi
ulterioară de către consilierii de la Caritas Malta. De asemenea, este
disponibil un serviciu voluntar pe internet pentru trimiterea la clinică,
prin serviciul de email al Unităţii de Promovare a Sănătăţii. Tinerii au
acces la serviciu chiar dacă sunt minori. Clinica GU este singurul Serviciu
de Consiliere şi Testare voluntară disponibil în Malta.
Comentarii Serviciul beneficiază de o publicitate ridicată, ceea ce înseamnă că
populaţia generală îl cunoaşte. Persoanele expuse riscului folosesc mai
frecvent serviciul, un lucru important pentru limitarea răspândirii BTS.
Clinica este situată în cadrul Spitalului pentru pacienţii cu cancer, iar
acest lucru aduce stigmatizare pentru persoanele care doresc să
folosească serviciul. Ar trebui să existe oportunităţi de angajare de
profesionişti cu mai multă instruire pentru a lărgi serviciul şi pentru a
garanta continuitatea acestuia. Politica de sănătate sexuală încurajează
oferirea serviciului dintr‐un loc mai central, mai uşor accesibil şi complet
separat de Spital.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
MAI MULTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE LA:
http://www.sahha.gov.mt/pages.aspx?page=173
74
Următorul serviciu – STIs TESTING & COUNSELLING (Consiliere şi testare pentru BTS) – a fost ales ca
cel mai eficient serviciu, deoarece este singurul Serviciu de Consiliere şi Testare Voluntară disponibil
în Malta şi oferit de Stat şi este gratuit. Acesta oferă un serviciu excelent, cu asigurarea în
permanenţă a anonimatului. Tinerii care solicită serviciul sunt programaţi imediat şi, dacă este
necesar, sunt consiliaţi şi testaţi imediat. Tinerii care solicită serviciul pot suna la telefon pentru
robotul de răspuns al serviciului şi/sau pot contacta clinica prin email.
NU EXISTĂ DATE DISPONIBILE CONFORM CRITERIILOR H‐CUBE DE ALEGERE A BUNELOR
PRACTICI
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
În Malta, campaniile pentru sănătatea sexuală au început să fie organizate numai în ultimii ani şi
abordează toate infecţiile cu transmitere sexuale şi nu o anumită boală. Majoritatea campaniilor
se concentrează pe sănătatea sexuală în general, având în vedere faptul că populaţia Maltei este
de 400.000 de locuitori şi că accentul a fost pus, de asemenea, pe măsurile de prevenire, care
sunt comune pentru multe BTS. Cu toate acestea, în 2010 au fost publicaţi trei fluturaşi pe teme
de VHB, VHC şi HIV iar aceştia sunt împărţiţi în rândul populaţiei expuse riscului, inclusiv
persoanelor despre care se ştie că sunt infectate cu VHC, consumatorilor de droguri şi tinerilor
prin facilităţi educative, educaţie de la egal la egal şi echipe pentru comunitate.
Ţara: MALTA
Partenerul principal Health Promotion & Disease Prevention Directorate (Direcţia pentru
Promovarea Sănătăţii şi Prevenirea Bolilor)
Titlul proiectului ABCD (Abstain, Be Faithful, Use Condoms, Do not do Drugs) (Practică
abstinenţa, Fii credincios, Foloseşte prezervative, Nu consuma droguri)
Scopurile proiectului
Scopul proiectului a fost de a creşte gradul de conştientizare în legătură
cu Infecţiile cu transmitere sexuală în general şi VHB, VHC şi HIV în
special.
Scurtă descriere
A existat nevoia de a creşte gradul de conştientizare cu privire la Bolile
cu transmitere sexuală şi a fost planificată o campanie în mass media
pentru a ajunge la un public cât mai larg. Mesajul campaniei a fost
‘Abstain, Be Faithful, Use Condoms’ iar campania s‐a desfăşurat între
decembrie 2009 şi februarie 2010. Campania a fost concepută în cadrul
Comen
INFORM
SUPLIM
ntarii
MAŢII
MENTARE
unui
mijlo
Au fo
spot
serie
216
partic
dispu
de t
distra
tiner
de op
Tiner
stude
moaş
Evalu
însă
ABCD
în ma
AFIŞE
grup temat
acelor de co
ost utilizate
radio, un afi
de anunţuri
anunţuri. L
cipat la prog
us şi în staţiil
ineri, inclus
acţii şi străzi
i şi adaptată
pinia publică
rii au fost im
enţi la medic
şe au vorbit c
uarea campa
le lipseau m
D. Campania
ass media.
E ALE CAMPA
75
tic organizat
omunicare. C
diferite can
iş şi anunţur
i radio scurte
La televizor,
grame de de
le de autobu
siv Universit
ile principale
ă în mod core
ă. Campania
mplicaţi în ac
cină, la farma
cu tinerii des
aniei în mass
mesajele des
a deschis u
ANIEI:
t cu tineri, c
Campania s‐a
ale de comu
ri în staţiile d
e, cu o frecve
profesioniş
ezbateri împ
uz pe durata
tatea şi împ
e. Ideea a fo
espunzător î
a durat 3 lun
ctivităţi pent
acie, la asiste
spre campan
s media a ar
schise. De fa
şi pentru dia
care au cont
desfăşurat î
unicare, inclu
de autobuz. C
enţă de 6 ori
ştii din dom
preună cu tin
campaniei,
prejurimile
ost testată in
n cadrul con
ni şi a fost ev
tru comunita
enţă medica
nie.
ătat că tiner
apt, aceasta
alogul public
tribuit la se
în anii următ
usiv un spot
Campania a
i pe zi, zilnic,
meniul sănă
neri. Anunţu
în zone frec
acesteia, lo
niţial cu un
nstrângerilor
valuată.
ate în cadru
ală şi la studi
rii au înţeles
a a ilustrat m
c deschis de
lectarea
tori.
t TV, un
inclus o
, în total
tăţii au
ul a fost
cventate
ocuri de
grup de
impuse
l cărora
i pentru
s‐o bine,
modelul
sfăşurat
Acțiunea
mesajul
este un
pentru s
tineri şi,
unui com
satisfăcă
NU EXIS
PRACTIC
a ‐ ABCD –
este clar, co
fapt relativ
sănătatea se
prin urmar
mpromis înt
ător atât pen
STĂ DATE
CI
FOTO
a fost aleas
oncis şi la ob
v recent în M
exuală în gen
e, foloseşte
tre contribu
ntru tineri cât
DISPONIBIL
OGRAFII DIN
ă ca fiind ce
biect şi menţ
Malta, cu re
neral şi, în sp
terminologi
ţiile profesi
t şi pentru p
LE CONFOR
76
CAMPANIE:
ea mai repr
ţionează pre
estricţii pent
pecial în cele
a pe care ac
oniştilor şi
rofesionişti.
RM CRITER
ezentativă p
ezervativele.
tru mesajele
e pentru BTS
ceştia o înţe
cele ale tin
RIILOR H‐CU
pentru preve
Folosirea te
e explicite ch
S. Campania
eleg. Ilustraţi
erilor. Rezul
UBE DE ALE
enirea HIV, d
ermenului pr
hiar şi în ca
a fost conc
iile au fost r
ltatul gener
EGERE A B
deoarece
ezervativ
ampaniile
epută de
rezultatul
al a fost
UNELOR
77
9. POLONIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: POLONIA
Partenerul principal National AIDS Centre (Centrul Naţional pentru SIDA)
DENUMIREA
SERVICIULUI Voluntary Counselling and Testing (Consiliere şi testare voluntară)
Scopurile serviciului Scopul principal al serviciului este de a oferi consiliere şi testare pentru
HIV gratuite şi cu respectarea anonimatului (consiliere prealabilă şi
ulterioară).
Scurtă descriere
Reţeaua de centre VCT a crescut în ultimii ani. Până la sfârşitul anului
2009, existau 28 de centre înfiinţate în Polonia. Toate facilităţile
funcţionează la standardele stabilite de Centrul Naţional pentru SIDA şi
sunt controlate permanent de acesta. Conform standardelor
internaţionale acceptate, serviciul include consiliere furnizată de
profesionişti înainte şi după testarea pentru HIV, în special furnizează
informaţii privind practicile sexuale mai sigure şi sfaturi pentru situaţiile
individuale ale pacienţilor. Mulţumită acestor servicii, pacienţii au
posibilitatea de a lua decizii conştiente şi responsabile privind testarea
pentru HIV, de a obţine toate informaţiile necesare privind statutul lor
serologic şi de a primi sprijin psihologic pentru a controla anxietatea.
Personalul medical implicat oferă şi datele de contact ale instituţiilor şi
organizaţiilor care furnizează asistenţă medicală şi socială.
Comentarii Centrele VCT sunt cei mai buni furnizori de date statistice şi
epidemiologice referitoare la evoluţiile ITS. Aceste informaţii le permit
altor organizaţii să identifice şi să conceapă acţiuni de prevenire mai
eficace şi să aloce resursele în mod corespunzător.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE‐UL CENTRULUI NAŢIONAL PENTRU SIDA:
http://www.aids.gov.pl/
Serviciul – Consiliere şi testare voluntară – a fost ales ca fiind cel mai eficient din Polonia deoarece:
1) un client VCT primeşte o posibilitate unică de a lua o decizie conştientă şi responsabilă cu privire
la efectuarea testului HIV gratuit şi cu respectarea anonimatului, primeşte toate informaţiile
necesare despre statutul său serologic, primeşte sprijin şi îşi reduce nivelul de anxietate, fapt ce, în
rândul populaţiilor celor mai vulnerabile la discriminare şi stigmatizare, este foarte apreciat. De
asemenea, sunt furnizate datele de contact ale instituţiilor şi organizaţiilor care furnizează asistenţă
medicală şi socială persoanelor care sunt infectate cu HIV / SIDA. 2) Fiecare test este precedat de o
discuţie cu un consilier, un medic sau psiholog cu experienţă, cu studii înalte, cu formare constantă şi
78
certificat de Centrul Naţional pentru SIDA, a cărui sarcină este de a evalua riscul individual de
infectare cu HIV. În cazul în care rezultatul testului este negativ, consilierul îi reaminteşte pacientului
care sunt situaţiile pe care trebuie să le evite pentru a preveni infecţia cu HIV. Cu toate acestea, dacă
rezultatul este pozitiv, consilierul vorbeşte despre posibilităţile de tratament şi informează persoana
infectată că va primi tot ajutorul posibil; 3) se adresează publicului general, cu o atenţie deosebită
acordată grupelor mai expuse riscului; 4) eficacitatea sa a fost demonstrată de continuitatea
serviciului (acesta este oferit din 2000); 5) în ultimii ani, un număr important de pacienţi (peste
20.000 pe an) au vizitat centrele VCT.
DENUMIREA SERVICIULUI Consiliere şi testare voluntară
PARTENERUL PRINCIPAL Centrul Naţional SIDA
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru
comunitate
aprox. 50.000 (date disponibile numai
pentru anul 2009)
Nr. de centre VCT din ţară 28 (la data curentă)
Nr. de persoane testate
prin VCT
25.512 (date disponibile numai pentru anul
2009)
Nr. de persoane care îşi
retrag rezultatele testelor aprox. 24.000
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de VCT Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Nu
Se fac teste pentru VHC? Da, periodic
% de femei şi bărbaţi
B: 54%; F: 46%
(datele se referă la pacienţii cărora li s‐a
acordat asistenţă în 2009)
Nr. de persoane cu
rezultate pozitive pentru
HIV, VHB şi VHC
321 pentru HIV (date disponibile numai
pentru anul 2009)
Nr. de centre VCT în
raport cu numărul de
persoane din regiune
/district
1 sau 2 centre VCT în fiecare voievodat; 3 în
Varşovia; media pentru 1 VCT este de aprox.
1.099.500 de persoane cu vârste de minim
18 ani
79
PROCEDURI
Există consiliere înainte şi
după testare? Da
Procedurile de trimitere
sunt coordonate? Da
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
De câte ori pe an
personalul care
furnizează servicii
urmează cursuri de
formare?
1 sau 2
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe
existente pentru grupuri
marginalizate
0
Nr. de mediatori culturali
/ de sănătate implicaţi Nu există date disponibile
Nr. de ONG‐uri implicate
în furnizarea de informaţii28
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: POLONIA
Partenerul principal Social AIDS Committee (SKA) (Comitetul Social pentru SIDA)
Titlul proiectului SKA Street – Cursuri de formare preventivă pentru ITS în licee
Scopurile proiectului Obiectivul general al proiectului este de a îmbunătăţi accesul la
informaţii şi consiliere cu privire la bolile cu transmitere sexuala (BTS),
de a minimiza daunele şi de a preveni răspândirea BTS prin activităţi
informaţionale şi educaţionale. Acţiunile de formare au avut ca scop:
organizarea şi verificarea cunoştinţelor legate de BTS în rândul
tinerilor;
înţelegerea implicaţiilor practice ale cunoştinţelor obţinute;
înţelegerea rolului pe care îl are fiecare în reducerea răspândirii
infecţiei, pentru a le permite tinerilor să îşi dea seama că orice decizie de
a se angaja într‐o activitate sexuală este, de asemenea, o decizie de
80
siguranţă personală şi de siguranţă pentru partener.
Scurtă descriere
Programul educaţional este alcătuit din trei întâlniri cu elevii, a câte 1,5
ore fiecare. Programul este organizat într‐un mod interactiv. Principalele
teme acoperite de sesiunile educaţionale sunt Sexul şi aşteptările pe
care le avem de la el, „fete vs. băieţi” şi „cum să spui nu”; cunoştinţe
generale legate de bolile cu transmitere sexuala; riscurile legate de sex şi
consiliere pentru sexul protejat; testarea pentru HIV. Toate sesiunile au
cuprins elemente de prevenire a BTS, incluzand si hepatita C. În anul
2010, hepatita B si C au fost extensiv mediatizate.
Sesiunile pentru elevi sunt însoţite de întâlniri informaţionale pentru
părinţii şi profesori. Conştientizarea de către părinţi a programului este
esenţială: aceştia trebuie să îşi dea acordul pentru participarea copilului
la program (după cum prevede legislaţia poloneză); este important ca
aceştia să înţeleagă conţinutul şi să îi perceapă pe formatori ca aliaţi
care le susţin eforturile.
În Polonia, educaţia sexuală nu face parte din curriculumul oficial. Din
acest motiv, programul educaţional este inovatoar. Şcoala poate
introduce curriculumul de educaţie socială din proprie iniţiativă, cu
condiţia ca părinţii să îşi dea acordul pentru participarea copiilor. Astfel
de acţiuni sunt finanţate de autorităţile locale (nu centrale).
Comentarii In 2008 programul s‐a desfăşurat în 5 şcoli din Varşovia, cu participarea
unui număr de 256 de tineri. În 2009, programul a fost organizat în alte 5
şcoli şi la el au participat 570 de elevi.
Ca evaluare, a fost efectuată o testare pre si post program, pentru a se
verifica cunoştinţele tinerilor despre HIV / BTS înainte şi după sesiunile
de formare. Rezultatul a fost o creştere a nivelului de cunoaştere cu 14%
în 2008 şi cu aproximativ 30% în 2009.
În 2010, programul a fost organizat în regiunea Mazowsze sub numele
“H‐CUBE: Aware Mazowsze”. Acesta s‐a desfăşurat în 4 şcoli (în total 24
de seminarii), în care au participat 284 de studenţi. În ceea ce priveşte
testarea pre si post program, media de răspunsuri corecte cu privire la
VHB / VHC / HIV înainte de seminar a fost 16, iar după seminar aceasta a
crescut la 27.
În Varşovia, în anul 2010, programul s‐a desfăşurat sub denumirea
“Seminars on HIV / SIDA and STIs”. Desfăşurarea programului în Varşovia
a acoperit 4 şcoli (34 de seminarii) cu participarea unui număr de 512
elevi. Media de răspunsuri corecte la testarea initiala a fost 21, iar la
testarea finală aceasta a fost de 26.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
WEBSITE‐UL SKA:
http://www.skastreet.org/
Acţiunea ‐ SKA STREET – a fost aleasă ca fiind cea mai reprezentativă pentru preventia infectiilor cu
VHB şi VHC în Polonia, din următoarele motive: 1) preventia BTS în licee este un program unic pentru
81
Polonia, în special din cauza faptului că educaţia sexuală nu este asigurată pe scară largă din diferite
motive de natură legală şi morală; 2) programul este organizat într‐un mod interactiv, cu participarea
activă a studenţilor, cu impact pozitiv asupra modului în care aceştia îşi însuşesc informaţiile; 3)
programul este realizat de formatori cu vârste între 20 şi 39 de ani, apropiate de cea a elevilor, ceea
ce îi face mai credibili în ochii elevilor.
DENUMIREA PROIECTULUI SKA Street – Cursuri de preventie a BTS în licee
PARTENERUL PRINCIPAL Social AIDS Committee (SKA) (Comitetul Social pentru SIDA)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii Nu este disponibil
Nivel: naţional, regional,
local Local (Varşovia)
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a
tinerilor în conceperea
acestei iniţiative?
Da
Există implicare a
tinerilor pentru punerea
în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei
iniţiative
1
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a
acestei iniţiative
2
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la guvernare
Nu
DURATA ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 2‐3 luni pe an (din 2008 până în prezent)
Nr. de repetari a
activităţilor 3 ediţii, în jur de 100 sesiuni educaţionale
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de
canale de comunicare
3
(organizarea de întâlniri şi prezentări;
informaţii publicate pe website‐ul
partenerului principal, fluturaşi distribuiţi în
licee)
RENTABILITATEA Valoarea bugetului
5.000 EUR pentru ediţia din 2008
13.000 EUR pentru ediţia din 2009
14.250 EUR pentru ediţiile din 2010
82
Nr. de tineri incluşi
256 în ediţia din 2008
579 în ediţia din 2009
796 în ediţiile din 2010
Nr. de infecţii detectate
pe perioada
programului
0 – nu au fost efectuate servicii de testare
EVALUARE
Nr. de persoane
intervievate
256 în ediţia din 2008
579 în ediţia din 2009
796 în ediţiile din 2010
Nr. de chestionare
distribuite
256 în ediţia din 2008
579 în ediţia din 2009
796 în ediţiile din 2010
Există un chestionar pre
si post program Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
programului
Da, printr‐un raport către donatori
Accesul publicului la
rezultatele programului
Da, prin publicarea de informaţii pe website‐
ul SKA
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul
principal National AIDS Centre (Centrul Naţional pentru SIDA)
Titlul
proiectului
“Come back without HIV” (Întoarce‐te fără HIV) O campanie multimedia
adresată persoanelor care călătoresc în străinătate dar şi în întreaga Polonie
Scopurile
proiectului
Campania socială de preventie desfăşurată în întreaga ţară “Come back without
HIV” a avut ca scop reducerea răspândirii HIV / SIDA şi creşterea nivelului de
cunoaştere legat de HIV / SIDA. Aceasta a fost realizată în 2008 şi 2009 şi s‐a
adresat în principal tinerilor care făceau turism.
Scurtă
descriere
Punerea în aplicare a campaniei a durat 2 ani, din cauza proiectului
multidimensional şi a implicării a numeroase instituţii şi companii (multe dintre
aceste nu aveau experienţă în prevenirea HIV).
Campania a fost concepută pe baza considerentului că principalul mod de
infectare cu HIV în Polonia este comportamentul sexual la risc si grupa de vârstă
cea mai afectata de infectia cu HIV / SIDA este cea a tinerilor. De asemenea,
83
cercetările efectuate de Departamentul Central de Statistică au arătat că tinerii
cu vârste între 18 şi 35 de ani reprezinta cel mai numeros grup de persoane care
pleaca din Polonia cel puţin 2 luni, fie pentru a lucra (peste 80%), fie în scop
turistic, majoritatea plecand fara parteneri sexuali. Acest grup este caracterizat,
de asemenea, printr‐un nivel ridicat de activitate sexuală şi dispoziţia de a‐şi
schimba partenerul sexual sau de a‐şi căuta unul nou. Toate aceste date
statistice, precum şi observaţiile de zi cu zi, au influenţat decizia de a viza prin
această campanie tinerii care călătoresc.
Programele campaniei au fost concepute în aşa fel încât să se adreseze unui
număr de patru subgrupuri diferite ale tinerilor care călătoresc în străinătate
şi/sau în întreaga Polonie:
1. “Dream holidays. 2099 PLN. HIV for free.” (Vacanţe de vis. 2099 PLN. HIV
gratuit) adresată persoanelor care călătoresc în scop turistic,
2. “Work abroad. 1250 €. HIV for free.” (Lucraţi în străinătate. 1250 €. HIV
gratuit) adresată persoanelor care pleacă la muncă,
3. “A stop on the road 50 PLN. HIV for free.” (O oprire în drum 50 PLN. HIV
gratuit) adresată clienţilor lucrătorilor din domeniul sexului
4. “Business trip. Allowance 45 €. HIV for free.” (Călătorie de afaceri. Diurna 45
€. HIV gratuit) adresată persoanelor care călătoresc în interes de serviciu.
Toate programele erau legate între ele printr‐un semn simplu şi universal – o
valiză purtând menţiunea clară “Come back without HIV” (Întoarce‐te fără HIV).
Acest semn a apărut în toate materialele campaniei, la fel ca şi acum
binecunoscutul semn “Don’t give AIDS a chance. Take an HIV test” (Nu da nici o
şansă HIV. Fă‐ţi testul HIV).
Campania a avut un caracter multimedia. Abordările folosite au fost: reclame la
radio şi pe internet; semne stradale, afişe, fluturaşi, calendare, pachete
educaţionale cu prezervative inserate, un joc pe internet.
Comentarii Mesajele generale ale campaniei au fost următoarele:
‐ Oricine ai fi, oriunde ai fi, orice ai face, orice studii sau credinţe ai avea, HIV
şi SIDA pot deveni problema ta.
‐ Evită comportamentul riscant întotdeauna şi peste tot.
‐ HIV şi SIDA nu au graniţe.
‐ Sexul, la fel ca şi turismul, este o experienţă minunată şi îşi poate aduce
multă satisfacţie şi plăcere, dacă ne asigurăm protecţia.
‐ Foloseşte‐ţi cunoştinţele despre HIV în practică. Negociază tehnicile de sex
protejat, foloseşte prezervativul. Nu‐ţi fie frică să vorbeşti despre trecutul
sexual cu partenerul tău, chiar dacă nu este o relaţie de viitor.
‐ Fă‐ţi testul HIV, cunoaşte‐ţi statutul serologic.
Rezultatele campaniei au detectat prin teste post companie că doi din cinci
respondenţi au intrat în contact cu informaţiile despre HIV / SIDA din
săptămânile anterioare.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII PE INTERNET:
http://www.aids.gov.pl/
Acțiunea
pentru p
extinder
A
h
i
F
a ‐ COME BA
prevenirea H
rea vizibilităţ
ACCES LA RA
http://www.
i_2009.pdf
FLUTURAŞI:
ACK WITHOU
HIV în Polonia
ţii şi a inclu
APORTUL DE
aids.gov.pl/f
UT HIV (Întoa
a, deoarece:
uderii tinerilo
84
EVALUARE:
files/badania
arce‐te fără
1) varietate
or; 2) călăto
a/Raport_z_
HIV) – a fost
ea de progra
oriile sunt,
badania_efe
t aleasă ca fi
me din cadru
mai mult de
ektywnosci_k
iind cea mai
ul campanie
ecât orice, d
kampan
eficientă
i a dus la
domeniul
85
tinerilor iar programele au reflectat situaţiile specifice în care tinerii din Polonia se regăsesc foarte
des; 3) campania a fost, de asemenea, bine primită de tineri din cauza sloganului „HIV gratuit” şi a
imaginilor interesante; 4) tinerii s‐au identificat cu problemele şi persoanele prezentate în campanie,
fapt reflectat în studiul asupra eficacităţii acestei campanii sociale; 5) campania a fost, de asemenea,
destul de vizibilă pe Internet, în reviste şi pe semnele stradale, iar aceste mijloace de comunicare
sunt deosebit de populare în rândul persoanelor care au alcătuit grupul ţintă al campaniei.
DENUMIREA PROIECTULUI
“Come back without HIV” (Întoarce‐te fără HIV)
O campanie multimedia adresată persoanelor care călătoresc în
străinătate, dar şi în întreaga Polonie
PARTENERUL PRINCIPAL National AIDS Centre (Centrul Naţional pentru SIDA)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii Mai multe mii (nu există date precise)
Nivel: naţional,
regional, local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a
tinerilor în conceperea
acestei iniţiative?
Da
Există implicare a
tinerilor în punerea în
aplicare a acestei
iniţiative?
Nu
Nr. de tineri implicaţi
în conceperea acestei
iniţiative
3
Nr. de tineri implicaţi
în punerea în aplicare
a acestei iniţiative
0
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la guvernare
Da.
Conform Programului Naţional pentru combaterea
SIDA şi prevenirea Infecţiilor cu HIV pentru 2007‐
2011.
DURATA ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 24 de luni
Nr. de repetare a
activităţilor 4 ediţii în 2 ani
86
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de
canale de comunicare
8
(reclame la radio şi pe internet, semne stradale,
afişe, fluturaşi, calendare, pachete educaţionale cu
prezervative introduse, jocuri pe internet)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului
262.500 €
(suma pentru cei 2 ani în care s‐a desfăşurat
campania)
Nr. de tineri incluşi Mai multe mii (nu există date precise)
Nr. de infecţii
detectate pe perioada
programului
aproximativ 1.500
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate 1.241
Nr. de chestionare
distribuite 1.241
Există un chestionar
pre si post campanie Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la
rezultatele campaniei
Acces deplin conform legislaţiei poloneze.
Rezultatele acţiunii au fost adunate într‐un studiu
asupra eficacităţii acestei campanii sociale şi
publicat pe website‐ul Centrului Naţional pentru
SIDA.
Accesul publicului la
rezultatele campaniei
Acces deplin conform legislaţiei poloneze.
Rezultatele acţiunii au fost adunate într‐un studiu
asupra eficacităţii acestei campanii sociale şi
publicat pe website‐ul Centrului Naţional pentru
SIDA.
87
10. ROMÂNIA
ACCESUL LA SERVICIILE ŢINTĂ
Ţara: ROMÂNIA
Partenerul principal Fundaţia Baylor – Marea Neagră
DENUMIREA
SERVICIULUI
Centrul pentru Consiliere şi Testare Voluntară (VCT) pentru HIV şi
hepatită din Dobrogea
Scopurile serviciului Acest serviciu are mai multe scopuri:
De a oferi testare pentru HIV şi hepatită în spitalele judeţene
din Constanţa şi Tulcea
De a furniza informaţii despre HIV şi hepatită profesioniştilor
din domeniul sănătăţii şi reprezentanţilor principali ai
comunităţii.
De a furniza sprijin psihosocial complet tuturor persoanelor
expuse la risc, identificate prin acest program
De a înfiinţa un sistem eficace pentru depistarea HIV şi a
hepatitei şi pentru îngrijirea, tratarea şi sprijinirea persoanelor
infectaţe din Dobrogea.
Scurtă descriere Serviciile oferite de Fundaţie au făcut parte dintr‐un program de testare
derulat în trei centre medicale din judeţele Constanţa şi Tulcea, din
2007 până în 2009.
Oferta completă de servicii a inclus: consiliere pre şi post testare,
semnarea acordului informat pre testare, realizarea testului rapid,
furnizarea rezultatului şi informarea pacientului cu privire la riscurile de
expunere la HIV şi hepatita virală.
Serviciile au fost realizate de profesionişti cu sprijinul voluntarilor.
Mulţi pacienţi au venit din comunitate după ce au aflat de această
oportunitate din diferite surse, inclusiv de la medicii din spitalele locale.
Comentarii Pe durata programului (2007‐2009), 100% din teste au fost însoţite de
consiliere pre şi post testare; 84% din pacienţii detectaţi cu HIV în cadrul
programului au primit sprijin psihologic şi medical; au fost împărţite
7.000 de prezervative gratuite. Testele au rămas gratuite pe durata
întregului proiect.
Centrul de Excelenţă Baylor şi Spitalul Regional de Boli Infecţioase au
infiintat o reţea eficace de asistenţă pentru persoanele infectate cu HIV,
identificate prin testare. Cu toate acestea, pentru pacienţii infectaţi cu
hepatită, nu a putut fi asigurata asistenţă completă deoarece sistemul
medical nu era pregătit să preia cazuri noi. În prezent, lista de aşteptare
88
pentru tratarea hepatitei poate ajunge la 2 ani. Trebuie creată o reţea
eficace care va permite pacienţilor cu hepatită să aibă acces rapid la
tratament.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.test‐hiv.ro/
Următorul serviciu – SERVICIUL VCT PENTRU HIV ŞI HEPATITĂ – a fost ales ca fiind cel mai eficient în
România deoarece: 1) a furnizat asistenţă completă pacienţilor, a oferit posibilitatea testării pentru
toate infecţiile virale cu hepatită şi HIV (gratuit, în condiţii de anonimat şi voluntariat) şi de a primi
consiliere (pre‐ si post‐testare); 2) asistenţa a fost oferită de personal medical cu înaltă specializare;
3) s‐a adresat publicului general, cu o atenţie deosebită acordată grupurilor mai expuse riscului; 4)
personalul medical a urmat instruiri periodice; 5) eficacitatea serviciului a fost demonstrată de
continuitatea oferirii serviciului (2007‐2009); 6) de‐a lungul anilor şi prin activităţile sale a ajuns la un
număr important de pacienţi – 10.665 (din 2007 până în 2009); 7) programul de testare oferit este
unic datorită dedicării echipei şi a atitudinii respectuoase a acesteia faţă de persoana testată.
DENUMIREA SERVICIULUI Serviciul VCT pentru HIV şi hepatită în Dobrogea
PARTENERUL PRINCIPAL Fundaţia Baylor ‐ Marea Neagră
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru comunitate 10.665 (din 2007 până în 2009)
Nr. de centre VCT din ţară 11 centre de acelaşi tip, active
în România
Nr. de persoane testate prin VCT 10.665 (din 2007 până în 2009)
Nr. de persoane care au primit
rezultatele testelor 10.665 (din 2007 până în 2009)
Implicarea ONG‐urilor în VCT Da
Se fac teste pentru HIV? Da
Se fac teste pentru VHB? Da
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi
VHB şi VHC: 60% femei ‐ 40%
bărbaţi;
HIV: 54% femei ‐ 46% bărbaţi
(procentele se referă la
perioada din 2007 până în
2009)
Nr. de persoane cu rezultate
pozitive pentru HIV, VHB şi VHC
HIV: 64
VHB:31
VHC:23
89
Nr. de centre VCT în raport cu
numărul de persoane din regiune
/district
1 centrul VCT pentru 971.643
de locuitori (în Dobrogea)
METODOLOGIE
Există consiliere pre si post testare? Da
Exista un plan metodologic pentru
testare? Da
Există proceduri pentru garantarea
anonimatului? Nu
De câte ori pe an personalul care
furnizează servicii urmează cursuri
de formare?
De 6 ori pe an pentru
infectarea cu HIV şi de două ori
pe an atât pentru infectarea cu
VHB câr şi pentru cea cu VHC
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI PENTRU
GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente pentru
grupuri marginalizate Nu este disponibil
Nr. de mediatori culturali / de
sănătate implicaţi Nu este disponibil
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii Nu este disponibil
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Ţara: ROMÂNIA
Partenerul principal Fundaţia Alături de Voi România, în colaborare cu UNICEF România,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi Centrul pentru prevenire,
evaluare şi consiliere anti‐drog din Iaşi şi Market Research Iaşi.
Titlul proiectului Cunoştinţe, atitudini şi practici privind infecţia HIV / SIDA, hepatitele B
şi C şi consumul de droguri injectabile în rândul elevilor din liceele din
Iaşi”
Scopurile serviciului Campania a avut ca scop măsurarea percepţiei elevilor de liceu în
legătură cu hepatitele B şi C şi a cunoştinţelor lor cu privire la relaţia
dintre transmiterea hepatitei şi consumul de droguri injectabile.
Scurtă descriere
Proiectul a fost realizat pe un eşantion de 934 de elevi de liceu,
reprezentativ pentru Iaşi, pe o perioadă de trei luni (din noiembrie 2005
până în ianuarie 2006).
Comen
INFORM
SUPLIM
Acțiunea
CONSUM
fiind cea
avut o m
privire la
informaţ
autorităţ
ntarii
MAŢII
MENTARE
a – CUNOŞTI
MUL DE DRO
a mai eficien
metodologie
a un segme
ţiile produse
ţilor locale ş
Date
între
prev
desp
răsp
pers
De a
in ca
Fina
Info
insti
urilo
dezv
INFO
FOTO
INŢE, ATITUD
OGURI INJEC
ntă pentru pr
bună de ab
ent de popu
e prin activită
i centrale şi O
ele au fost c
ebări genera
venirea şi sim
pre consum
pândirea hep
sonalul organ
asemenea, p
are au fost im
nţarea acest
rmaţiile pro
tuţiilor de s
or care lucre
volte program
ORMAŢII PE I
OGRAFII:
DINI ŞI PRAC
TABILE ÎN RÂ
revenirea BT
ordare a pu
laţie import
ăţile de proie
ONG‐urilor.
90
olectate dup
ale referitoar
mptomele a
ul drogurilo
patitei. Ches
nizaţiilor imp
proiectul a in
mplicati elev
tei campanii
oduse prin a
ănătate pub
ază în acest
me de preve
INTERNET: h
CTICI PRIVIN
ÂNDUL ELEV
TS şi, în spec
blicului gene
tant: elevii d
ect au furniz
pa distribuire
re la VHB şi
acestora. De
or injectabile
stionarul a f
plicate.
nformat elev
ii care au pa
a fost asigur
ctivităţile di
blică, autorit
domeniu şi
enţie în funcţ
http://www.a
ND INFECŢIA
VILOR DIN LI
cial, a VHB şi
eral; 2) a cre
de liceu; 3)
zat date utile
ea unui ches
VHC şi la că
asemenea,
e şi la relaţ
fost distribu
vii,a fost orga
rticipat la ca
rată de UNIC
n proiect fu
ăţilor locale
le permit ac
ie de nevoile
antidrogiasi.r
HIV / SIDA,
CEELE DIN IA
VHC în Rom
escut gradul
a oferit con
e instituţiilor
stionar care
ăile de trans
a cuprins î
ţia dintre a
it în licee d
anizat un gr
mpanie.
CEF România
urnizează da
şi centrale
cestor organ
e adolescenţ
ro/
HEPATITELE
AŞI – a fost
mânia, deoar
de conştien
nsiliere com
r de sănătate
a inclus
smitere,
ntrebări
cesta şi
de către
up tinta
.
ate utile
şi ONG‐
nizaţii să
ţilor.
E B ŞI C ŞI
aleasă ca
rece: 1) a
ntizare cu
mpletă; 4)
e publică,
91
DENUMIREA PROIECTULUI
Cunoştinţe, atitudini şi practici privind infecţia HIV / SIDA,
hepatitele B şi C şi consumul de droguri injectabile în rândul
elevilor din liceele din Iaşi
PARTENERUL PRINCIPAL
Fundaţia Alături de Voi România, în colaborare cu UNICEF
România, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi Centrul pentru
prevenire, evaluare şi consiliere anti‐drog din Iaşi şi Market
Research Iaşi.
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐
ului acţiunii
O medie de 300 de vizitatori pe lună
(297 de vizitatori în ianuarie 2011)
Nivel: naţional, regional, local Local
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei iniţiative? Da
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative Nu este disponibil
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
Nu este disponibil
Procedurile interne existente
pentru garantarea participării
tinerilor la guvernare
Regulile interne ale proiectului
DURATA ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 3 luni (din 11/2005 până în 01/2006)
Nr. de repetare a activităţilor O ediţie
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr. de diferite tipuri de canale
de comunicare 2 ( întâlniri cu elevi în licee, website)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului
NU SE APLICĂ
(Finanţarea pentru acest studiu a fost
asigurată de UNICEF România)
Nr. de tineri incluşi 934
92
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului NU SE APLICĂ
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 934
Nr. de chestionare distribuite 934
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
proiectului
Proiectul a inclus informarea elevilor si
organizarea unui grup tinta compus
din elevii care au participat la
campanie.
Accesul publicului la
rezultatele proiectului Da
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
Partenerul principal Fundaţia Romanian Angel Appeal – (RAA) Cu sprijinul Ministerului
Sănătăţii Publice, al autorităţilor judeţene de sănătate şi al Fondului
Global de luptă împotriva HIV / SIDA, tuberculozei şi malariei
Titlul proiectului “Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil” (PMTCT)
Scopurile proiectului Având ca obiectiv general reducerea ratei de transmitere pe verticală a
HIV, proiectul a vizat:
Informarea femeilor însărcinate internate în maternităţi cu
privire la beneficiile testării HIV, atât a mamei cât şi a copilului,
încurajându‐le să îşi facă testul;
Creşterea competenţelor profesionale ale personalului medical
în legătură cu acordarea asistenţei femeilor însărcinate infectate
cu HIV şi copiilor acestora şi modul de prevenire a transmiterii
verticale a HIV;
Asigurarea accesului egal şi nediscriminatoriu la serviciile
medicale şi de asistenţă socială, femeilor însărcinate şi furnizarea
întregului pachet de măsuri pentru prevenirea transmiterii
93
verticale a HIV .
Scurtă descriere
Campania face parte dintr‐un proiect derulat în 18 ţări, în parteneriat cu
22 de maternităţi spital. Campania s‐a adresat tuturor femeilor
însărcinate, în special celor care accesează rar serviciile medicale.
Campania a fost realizată din 2004 până în 2005. În această perioadă, 18
centre de testare voluntara,CTV, au fost deschise în România şi încă
funcţionează. Fiecare CTV a fost dotat în mod corespunzător, inclusiv cu
autovehicul pentru activităţi adresate comunităţii. De asemenea, pentru
creşterea gradului de conştientizare, au fost difuzate sporturi de
prevenire la 3 posturi TV şi la un post de radio, fiind difuzate în
parteneriat cu reţelele media locale. Un scurt documentar educaţional
(15 minute) a fost rulat în maternităţi. Acesta oferea consiliere cu privire
la avantajele testării femeilor însărcinate pentru HIV şi furniza motive
pentru a le încuraja să îşi invite partenerii să efectueze testul.
Multe femei însărcinate au fost consiliate şi testate voluntar pentru HIV,
împreună cu partenerii lor şi/sau cu alţi membri ai familiei.
Comentarii
Din octombrie 2004, până în 2008, au fost consiliate 120.000 de femei
însărcinate pentru testarea voluntară pentru HIV. Protocolul de
intervenţie PMTCT a fost aplicat atât pentru cazurile de HIV pozitiv nou
diagnosticate, cât şi pentru cele vechi. Sprijin psiho‐social a fost oferit de
Clinicile de îngrijiri de zi “Sunflower Smile” deschise tot de Fundaţia RAA.
Din martie 2006, centrele CTV au fost preluate treptat de sistemul de
sănătate local. Procesul de preluare este de durată şi încă se află în
desfăşurare, până când centrele CTV sunt integrate în structura sanitară
locală iar reţeaua de consilieri este asimilată asistenţei comunitare.
În proiect au fost implicate mai multe instituţii şi a fost înfiinţată o reţea
de colaborare între ONG‐uri, voluntari şi autorităţile de sănătate publice.
Au fost folosite fonduri din partea Fondului Global de luptă împotriva HIV
/ SIDA, tuberculozei şi malariei pentru dotarea centrelor de testare şi
consiliere, pentru a se ajunge la persoanele din zonele rurale. Graţie
acestui proiect, toate persoanele aflate în dificultate au putut beneficia
de aceste servicii.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII PE INTERNET:
http://www.raa.ro/portofoliu/proiecte‐incheiate/programul‐de‐
prevenire‐a‐transmiterii‐infectiei‐cu‐hiv‐de‐la‐mama‐la‐copil‐
pmtct.html
Acţiunea
deoarec
importan
vulnerab
complet
ediţii; 6)
a femei
transmit
voluntar
a – PMTCT
e: 1) a folosi
ntă a teritor
bil de persoa
ă; 5) eficacit
a crescut co
lor însărcina
terii verticale
ri şi autorităţ
REŢEA
FOTO
– a fost ale
it o metodol
riului ţării (u
ane din zone
tatea sa a f
ompetenţele
ate infectat
e a HIV; 7) a
ţile de sănăta
AUA DE CENT
OGRAFIA UNE
easă ca fiind
ogie adaptat
un parteneri
le rurale şi le
ost demonst
e profesional
e cu HIV şi
a implicat m
ate publică.
94
TRE CTV:
EI FEMEI CĂR
d cea mai e
tă pentru a s
iat de 22 de
e‐a asigura a
trată de fap
e ale person
i a copiilor
mai multe ins
REIA I SE OFE
eficientă pen
se adresa gru
e maternităţ
accesul la ac
ptul că aceas
nalului medic
lor şi în p
stituţii şi a lă
ERĂ CONSILIE
ntru preveni
upului ţintă;
ţi‐spital); 3)
este servicii;
stă campanie
cal în privinţa
rivinţa mod
ărgit colabor
ERE:
rea HIV în R
2) a acoper
s‐a adresat
; 4) a oferit c
e s‐a desfăş
a modului de
dului de pre
rarea dintre
România,
it o parte
grupului
consiliere
urat în 2
e asistare
evenire a
ONG‐uri,
95
DENUMIREA PROIECTULUI “Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil” (PMTCT)
PARTENERUL PRINCIPAL
Fundaţia Romanian Angel Appeal(RAA) Cu sprijinul
Ministerului Sănătăţii Publice, al autorităţilor judeţene de
sănătate şi al Fondului Global de luptă împotriva HIV / SIDA,
tuberculozei şi malariei.
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale
website‐ului acţiunii NU SE APLICĂ
Nivel: naţional,
regional, local Naţional
IMPLICAREA TINERILOR
Există implicare a
tinerilor în conceperea
acestei iniţiative?
Da
Există implicare a
tinerilor în punerea în
aplicare a acestei
iniţiative?
Da
Nr. de tineri implicaţi
în conceperea acestei
iniţiative
17
Nr. de tineri implicaţi
în punerea în aplicare
a acestei iniţiative
35
Procedurile interne
existente pentru
garantarea participării
tinerilor la guvernare
Regulile interne ale proiectului
DURATA ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 51 (din 2004 până în 2008)
Nr. de repetare a
activităţilor 2 ediţii în 5 ani: 2004‐2008.
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de
canale de comunicare
5 canale de comunicare (spot TV, spot radio,
comunicat de presă în presa naţională şi
locală, website‐uri partenere, documentar
difuzat în maternităţi)
RENTABILITATEA Valoarea bugetului NU SE APLICĂ
96
Nr. de tineri incluşi
Au fost consiliate aproximativ120.000
de tinere (din octombrie 2004 până în
decembrie 2008)
Nr. de infecţii
detectate pe perioada
programului
315 cazuri de femei însărcinate infectate cu
HIV (din 2004 până în 2008 şi 240 de cazuri de
transmitere de la mamă la copil
EVALUAREA
Nr. de persoane
intervievate
aproximativ 120.000
(nu există date exacte disponibile)
Nr. de chestionare
distribuite
aproximativ 120.000
(nu există date exacte disponibile)
Există un chestionar
pre testare si post
testare
Da
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la
rezultatele proiectului
Datele obţinute prin activităţile de proiect au
fost analizate de Autorităţile judeţene de
sănătate publică şi de Institutul Mama şi
Copilul
Accesul publicului la
rezultatele proiectului
Da, prin publicarea şi diseminarea unui raport
public
97
11. SLOVENIA
ACCESUL LA SERVICIILE VIZATE
Ţara: SLOVENIA
Partenerul principal Clinica de Boli Infecţioase (Ljubljana)
DENUMIREA
SERVICIULUI “Free testing for HCV” (Test VHC gratuit)
Scopurile serviciului Serviciul de testare acordat printr‐o campanie de preventie vizează:
Promovarea depistării VHC;
Creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei
generale cu privire la VHC;
Creşterea detectării timpurii a VHC.
Scurtă descriere În fiecare an din 2007, Clinica de Boli Infecţioase, în colaborare cu ONG‐
uri locale, organizează o campanie de preventie în Ljubljana şi în alte
oraşe din Slovenia. Campania începe de obicei la data de 19 mai, adică
ziua mondială anti‐hepatită, şi durează trei zile.
Graţie acestei acţiuni, populaţia generală are şansa de a putea face teste
gratuite pentru VHC şi primeşte o reducere de 10% pentru vaccinul anti‐
VHB.
Grupurile ţintă sunt informate despre beneficiile acestor servicii, precum
şi despre importanţa conştientizării pericolului VHC, prin spoturi la radio
şi prin articole publicate în presă.
Testarea gratuită pentru VHC este oferită în diferite locuri din oraşele
implicate în acţiune. Oricine doreşte să îşi facă testul poate veni.
Comentarii Ca urmare a acestei acţiuni, în fiecare an sunt detectate până la 10 cazuri
noi de infecţie cu VHC .
Campania de conştientizare a devenit importantă mulţumită acoperirii
media largi iar cu timpul s‐a extins în noi centre de testare şi în noi oraşe,
cu implicare din ce în ce mai mare din partea ONG‐urilor şi a tinerilor.
Cu toate acestea, principalul obstacol în calea răspândirii testării pentru
VHC în Slovenia îl constituie faptul că testul este gratuit o singură dată
pe an, prin această acţiune. O altă barieră este data de lipsa de resurse,
care nu permite acoperirea întregului teritoriu naţional şi, prin urmare,
are un impact negativ asupra detectării timpurii a VHC în rândul
persoanelor neinformate.
INFORMAŢII
SUPLIMENTARE
INFORMAŢII PE INTERNET: http://www.premagal.si/
Forum despre VHC: http://hcvjevci.mojforum.si
COMUNICAT DE PRESĂ: http://www.delo.si/clanek/80758
98
Următorul serviciu ‐ FREE TESTING FOR HCV (Test VHC gratuit) – a fost ales ca fiind cel mai eficient,
chiar dacă nu este un serviciu oferit în permanenţă în cadrul unei structuri de îngrijiri de sănătate ci
este doar parte a unei campanii de prevenire, deoarece este singurul serviciu de testare pentru
hepatită oferit gratuit şi cu respectarea anonimatului în Slovenia. Testarea pentru hepatita virală nu
este acoperită de asigurarea medicală, fapt ce are efecte negative evidente asupra prevenirii
hepatitei. Drept consecinţă, în fiecare an, Clinica de Boli Infecţioase organizează o campanie de
furnizare de servicii gratuite de testare. De asemenea, dacă ne referim la testarea cu respectarea
anonimatului, trebuie să avem în vedere faptul că numai 3 centre CTV din întreaga ţară garantează
această posibilitate de păstrare a confidenţialităţii.
DENUMIREA SERVICIULUI “Free testing for HCV” (Test VHC gratuit)
PARTENERUL PRINCIPAL Clinica de Boli Infecţioase (Ljubljana)
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de persoane incluse în
activităţile pentru
comunitate
5.000
Nr. de centre CTV din ţară
10 centre CTV pentru HIV, oricine poate
primi trimitere pentru testul HIV de la
medicul său. Pentru CTV pentru VHB şi
VHC de poate primi trimitere de la medici
de medicină generală în 5 clinici de boli
infecţioase din ţară
Nr. de persoane testate prin
CTV 500
Nr. de persoane care îşi
primesc rezultatele testelor 450 (90%)
Implicarea ONG‐urilor în
furnizarea de CTV Da
Se fac teste pentru HIV? Nu
Se fac teste pentru VHB? Nu
Se fac teste pentru VHC? Da
% de femei şi bărbaţi 80% bărbaţi, 20% femei
Nr. de persoane cu rezultate
pozitive pentru HIV, VHB şi
VHC
Nu există date disponibile
Nr. de centre CTV în raport
cu numărul de persoane din
regiune /district
NU SE APLICĂ
Metodologie
Există consiliere pre si post
testare? Da
Exista un plan metodologic
pentru testare? Da
99
Există proceduri pentru
garantarea anonimatului? Da
De câte ori pe an personalul
care furnizează servicii
urmează cursuri de formare?
0
ACCES EGAL PENTRU
AMBELE SEXE ŞI
PENTRU GRUPURILE
MARGINALIZATE
Nr. de programe existente
pentru grupuri marginalizate
1 program specific pentru consumatorii
de droguri injectabile (diferit de cel oferit
publicului larg)
Nr. de mediatori culturali /
de sănătate implicaţi NU SE APLICĂ
Nr. de ONG‐uri implicate în
furnizarea de informaţii
1
(Asociaţia Stigma)
ACŢIUNI DE CREŞTERE A GRADULUI DE CONŞTIENTIZARE A
VHB, VHC ŞI HIV ŞI DE PREVENIRE A ACESTORA ÎN RÂNDUL
TINERILOR
**NU EXISTĂ CAMPANII / PROIECTE SPECIFICE DE PREVENIRE A VHB / VHC
DESFĂŞURATE ÎN SLOVENIA**
Ţara: SLOVENIA
Partenerul
principal Ministerul Sănătăţii din Republica Slovenia
Titlul
proiectului
“Prenašaj sporočilo, ne virusa!” (Împrăştie vorba, nu virusul) – Campania
naţională de prevenire a SIDA în rândul tinerilor şi al bărbaţilor care întreţin
relaţii sexuale cu alţi bărbaţi
Scopurile
proiectului
Obiectivele generale ale campaniei sunt prevenirea şi controlul HIV în rândul
tinerilor şi a bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi din Slovenia.
Scurtă descriere Campania reprezintă un răspuns la numărul tot mai mare de infecţii cu HIV din
Slovenia şi este rezultatul acordului de colaborare dintre Ministerul Sănătăţii
din Republica Slovenia, Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii Ljubljana,
Institutul de Sănătate Publică din Republica Slovenia şi organizaţiile
neguvernamentale precum ŠKUC, DIH şi Legebitra. Ulterior, s‐au alăturat
proiectului şi alte organizaţii care lucrează cu tinerii, precum CARS şi DŠMS.
Campania a fost concepută în iunie 2009 de un grup de şase studenţi ai
Facultăţii de Ştiinţe Sociale din Ljubljana în colaborare cu toţi partenerii
mentionati si a început la sfârşitul anului 2009 şi a durat 12 luni.
Campania a cuprins acţiuni de comunicare care au vizat în primul rând tinerii şi
bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi. Sloganul folosit a fost
Comen
INFORM
SUPLIM
ntarii
MAŢII
MENTARE
„Împrăştie v
a pericolulu
comportame
Campania a
flash mob ş
invitaţi tiner
pentru cel m
Succesul ca
instituţii imp
şi persoane.
Chiar dacă a
în ultimii ze
financiare lim
trebuia să d
care întreţin
efectuată ni
Datorită niv
priorităţi de
sunt suficie
activităţile d
acoperirii n
transmiterii
cu alţi bărba
şi întărirea p
al bărbaţilor
schimbarea
trebuie asig
conducere p
bărbaţilor ca
finanţare de
WEBSITE‐UL
ÎNSEMN:
vorba nu viru
i generat de
entul sexual
folosit instr
i un grup pe
ri care să pa
mai bun sloga
ampaniei a
plicate, atât
această camp
ece ani, ace
mitate şi lips
dureze doi a
n relaţii sexua
cio evaluare
elului scăzut
sănătate pu
nte. Cele m
de prevenire
naţionale a
HIV pe cale
aţi; promova
prevenirii po
r care întreţ
comportam
gurată finanţ
pentru ONG‐
are întreţin
e stat nu a m
L CAMPANIEI
100
usul!” Scopu
e infectia H
responsabil
rumente soc
e Facebook
articipe la co
an, organizat
provenit d
din sectorul
panie este re
easta a întâm
sa de vizibilit
ni, însă a du
ale cu alţi bă
.
t al epidemie
ublică, resurs
mai importan
e a HIV din
intervenţiil
sexuală în r
area testării
ozitive în rân
ţin relaţii sex
mentului sex
ţare durabil
‐urile care lu
relaţii sexua
ai crescut de
I: http://ww
l a fost crest
IV în rându
şi folosirea p
ciale modern
care este în
onceperea c
te pe Facebo
in excelent
guvername
elevantă ca f
mpinat mult
tate în mass
urat un singu
ărbaţi nu a fo
ei HIV în Slov
sele pentru a
nte problem
n Slovenia r
lor de bun
ândul bărba
pentru HIV
ndul persoan
xuale cu alţi
xual într‐unu
lă şi suficien
ucrează în do
ale cu alţi bă
e la sfârşitul
ww.stop‐aid
terea gradul
l grupurilor
prezervativu
e precum do
că activ. De
campaniei pr
ook.
a colaborar
ntal cât şi di
fiind singura
te obstacole
media. De as
ur an, grupu
ost subliniat s
venia şi din c
activităţile de
me de sănăt
rămân urmă
nă calitate
ţilor care înt
pentru diag
elor infectat
i bărbaţi, inc
ul mai sigur
ntă din part
omeniul prev
ărbaţi. Din p
anului 2008.
ds.si/
ui de conştie
ţintă şi încu
ului.
ouă evenim
e asemenea,
rin două con
re dintre d
in cel al ONG
a desfăşurată
e, precum re
semenea, ca
ul ţintă al bă
suficient şi n
cauza numer
e prevenire a
tate publică
ătoarele: asi
pentru pre
treţin relaţii
gnosticarea t
te cu HIV, în
clusiv sprijin
r. Din acest
tea autorită
venirii HIV în
păcate, aces
.
entizare
urajarea
ente tip
au fost
ncursuri
iferitele
G‐urilor,
ă în ţară
esursele
ampania
ărbaţilor
nu a fost
roaselor
a HIV nu
pentru
gurarea
evenirea
sexuale
timpurie
n special
n pentru
t motiv,
ţilor de
n rândul
st tip de
Acțiunea
prevenir
în ultimi
folosită:
tinerii d
concepe
a ‐ PRENAŠA
rea HIV, deo
i 10 ani. Cu
1) implicar
din Universit
erea campan
ETICHETĂ PE
AFIŞ:
AJ SPOROČI
arece este s
toate aceste
ea instituţiil
tate; 2) folo
iei şi în elabo
ENTRU PREZ
ILO, NE VIR
ingura camp
ea, putem id
or publice ş
osirea reţele
orarea sloga
101
ERVATIVE:
USA! – a fo
panie referito
dentifica une
şi ONG‐urilo
elor sociale
nului; 4) dist
ost aleasă ca
oare la BTS c
ele elemente
or, creându‐s
de pe inte
tribuirea de p
a fiind cea m
care a fost o
de bune pr
se o colabo
ernet; 3) im
prezervative
mai eficient
organizată în
ractici în met
rare între a
mplicarea tin
e şi lubrifianţ
tă pentru
Slovenia
todologia
cestea şi
nerilor în
i gratuit.
102
DENUMIREA PROIECTULUI
“Prenašaj sporočilo, ne virusa!” (Împrăştie vorba, nu virusul)
Campanie Naţională de prevenire a SIDA pentru tineri şi bărbaţii
care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi
PARTENERUL PRINCIPAL Ministerul Sănătăţii din Republica Slovenia
CRITERII INDICATORI
ACOPERIRE
Nr. de accesări ale website‐
ului acţiunii
77.679 (din 1/12/2009 până în
28/1/2011)
Nivel: naţional, regional,
local Naţional
IMPLICAREA
TINERILOR
Există implicare a tinerilor în
conceperea acestei
iniţiative?
Da
(a fost concepută de studenţi ai Facultăţii
de Ştiinţe Sociale, sub conducerea unui
profesor de marketing social)
Există implicare a tinerilor în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative?
Da
(voluntari de la 5 ONG‐uri)
Nr. de tineri implicaţi în
conceperea acestei iniţiative 6
Nr. de tineri implicaţi în
punerea în aplicare a acestei
iniţiative
30
Procedurile interne existente
pentru garantarea
participării tinerilor la
guvernare
Da
DURATA ACŢIUNII
Durata (nr. de luni) 12
Nr. de repetari a activităţilor o ediţie a campaniei (acţiunile unice au
fost repetate de două ori)
CANALELE DE
COMUNICARE
Nr.de tipuri diferite de
canale de comunicare
5 (comunicat de presă online; website;
materiale tipărite precum afişe,
abţibilduri, vederi etc.; flash mobs;
circularea unui film; grup pe Facebook)
RENTABILITATEA
Valoarea bugetului 25.000 €
Nr. de tineri incluşi 50.000
Nr. de infecţii detectate pe
perioada programului 36
EVALUAREA
Nr. de persoane intervievate 0
Nr. de chestionare distribuite 0
Există un chestionar pre‐ şi
post‐test Nu
103
TRANSPARENŢA
Accesul persoanelor
interesate la rezultatele
intervenţiei
Nu
Accesul publicului la
rezultatele intervenţiei Nu
105
CONCLUZII
Cartografierea experienţei locale a fiecărei țări participante la H‐CUBE ne‐a permis să facem unele
comparaţii cu referire la accesul la serviciile țintite şi la calitatea lor, precum şi punerea în aplicare a
unor campanii specifice de prevenire. De cealaltă parte, graţie selectării celor mai bune practici,
echipa de proiect a putut formula unele recomandări pentru autorităţile publice şi ONG‐urile care
doresc să organizeze acţiuni de conştientizare şi de prevenire.
ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE ŢĂRILE PARTICIPANTE LA H‐CUBE În conformitate cu experienţele raportate de fiecare partener H‐CUBE, serviciile țintite pentru
prevenirea şi tratarea BTS sunt furnizate aproape în toate ţările în mod similar în ceea ce priveşte
protocoalele de intervenţie (pentru consiliere şi testare) şi confidenţialitatea pacienţilor. De
furnizarea acestora se ocupă, de obicei, sistemul naţional de sănătate cu sprijinul ONG‐urilor locale. Diferenţele dintre ţări se referă, în principal, la accesul la serviciile oferite de unităţile de sănătate
publică: testarea nu este gratuită în toate ţările (vezi Slovenia), iar existenţa unor programe specifice
de stimulare a accesului egal pentru ambele sexe şi pentru grupurile marginalizate este încă limitată
(aproape în fiecare nou stat membru participant). Adesea, ONG‐urile care deţin cunoştinţe de
specialitate în prevenirea BTS organizează fie zile de testare în care oferă acest serviciu gratuit
populaţiei generale, fie servicii pentru comunitate, pentru a oferi acces la VCT anumitor grupuri
expuse riscului (consumatorii de droguri injectabile, lucrătorii din industria sexului, populaţia rurală,
grupurile minoritare etc.). Implicarea ONG‐urilor în furnizarea de servicii VCT este deosebit de
puternică în Bulgaria, România şi Slovenia. De asemenea, există servicii specifice de VCT pentru
consumatorii de droguri injectabile, care sunt garantate de organizații cu susținere economică privată
în aproape toate ţările.
O altă diferenţă importantă a fost observată în furnizarea de servicii VCT pentru hepatita virală şi
HIV / SIDA: în timp ce pentru HIV / SIDA există centre HIV care funcţionează în principalele oraşe sau
care sunt organizate ca reţele, serviciile VCT pentru hepatită sunt oferite în unităţile de sănătate
publică în cadrul unei game mai largi de servicii generice pentru controlul bolilor transmisibile şi
vaccinare sau prin unităţile specializate în BTS. Reţelele de centre SIDA sunt eficiente în special în
Italia, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Lituania şi Polonia. De obicei, aceste centre oferă VCT şi
tratament şi funcţionează în cadrul sau anexat unui spital public. În ţările menţionate mai sus, aceste
centre sunt organizate pentru a oferi o bună acoperire naţională şi dispun de personal şi dotări de
înaltă specializare.
Cu toate acestea, aproape toate ţările şi, în special, noile state membre suferă de lipsa formării
pentru personalul implicat în aceste servicii. Un model eficient de furnizare a serviciilor ar trebui să
fie acela care asigură participarea universităţilor, aşa cum se întâmplă în Italia, de exemplu, unde
optimizările terapeutice sunt legate de cele din cercetare. De asemenea, există o nevoie tot mai mare
de mediatori culturali, din cauza migraţiilor recente. În sfârşit, mai ales în ţările în care populaţia
rurală are acces limitat la unităţile publice (aşa cum este cazul în România şi Grecia) se consideră că
este necesară o ofertă mai bună de servicii pentru comunitate.
106
Aceste aspecte trebuie analizate foarte bine de către administraţiile publice care se ocupă cu
planificarea serviciilor de sănătate pentru prevenirea şi tratarea BTS, în special pentru VHB, VHC şi
HIV.
În plus, comparând acţiunile de conştientizare şi de prevenire, există unele puncte relevante pe care
trebuie să le analizăm: 1) în unele ţări, nu este nevoie să se organizeze campanii de prevenire a VHB
adresate tinerilor, deoarece vaccinarea sugarilor a devenit obligatorie la începutul anilor 90 (de
exemplu, în Bulgaria, Grecia sau Italia); 2) mesajele campaniilor sunt influenţate de credinţele etice şi
religioase (de aceea, în unele ţări precum Bulgaria, este promovată folosirea prezervativului, în timp
ce în altele, precum Polonia, abstinenţa este considerată cea mai bună metodă de prevenire); 3)
acţiunile de prevenire nu sunt neapărat incluse în programe ale Ministerului Sănătăţii (numai Italia,
Grecia şi Slovenia au raportat acţiuni realizate cu fonduri publice). În majoritatea ţărilor, aceste
acţiuni sunt finanţate de ONG‐uri, organizaţii internaţionale sau companii farmaceutice. De
asemenea, în multe ţări participante, şi în special în Grecia şi România, se organizează acţiuni
preventive adresate grupurilor expuse unui risc ridicat de infecţie (precum consumatorii de droguri
injectabile) sau grupurilor izolate (precum populaţia rurală), incluzând, de asemenea, furnizarea de
servicii pentru comunitate, precum VCT.
Cartografierea experienţelor ţărilor participante a demonstrat faptul că, în special noile state
membre (precum Cipru, Lituania, România şi Slovenia) înregistrează o lipsă de campanii de prevenție
specifice pentru hepatitele virale, deoarece informaţiile despre aceste boli sunt oferite în cadrul unor
acţiuni generale de prevenire a BTS. Un fapt important este acela că acţiunile specifice pentru VHC au
fost raportate numai în Italia şi Polonia (2 ţări din 11). Aceste generalizări permit realizarea unei
acţiuni complete şi eficiente de creştere a gradului de conştientizare în rândul tinerilor şi al populaţiei
generale în legătură cu răspândirea hepatitei şi modalități de prevenire. Situaţia acţiunilor de
prevenire a HIV / SIDA este uşor diferită, dat fiind faptul că această infecţie este abordată direct în
majoritatea campaniilor şi proiectelor organizate în întreaga Europă.
Avantajele identificate în experienţele raportate de partenerii H‐CUBE vor fi subliniate în următoarele
recomandări adresate autorităţilor publice sau altor actori publici şi privaţi care doresc să organizeze
acţiuni de prevenire şi de conştientizare.
RECOMANDĂRILE H‐CUBE Pentru a transfera bunele practici identificate în ţările neparticipante şi pentru a organiza cea mai
bună Campanie europeană H‐CUBE de prevenire în ţările participante, partenerii de proiect au
formulat „RECOMANDĂRILE H‐CUBE”, 10 puncte utile pentru autorităţile publice sau ONG‐urile care
abordează teme legate de BTS, dar mai ales VHB, VHC şi HIV sau implicate în organizarea şi punerea
în aplicare a activităţilor de prevenire adresate tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani.
Recomandările următoare au fost identificate conform cartografierii experienţelor şi a selectării celor
mai eficiente bune practici pe baza criteriilor identificate de grupul de proiect şi validate de 3 experţi
independenţi în domeniu. Aceste recomandări trebuie să fie considerate drept sugestii sau puncte de
plecare care, în cooperare cu partenerii locali cu vastă experienţă în prevenirea BTS, trebuie adaptate
la situaţia locală, cu respectarea strictă a valorilor sociale, culturale şi religioase şi din sistemul
educaţional.
107
1. Implicarea grupului ţintă in acțiunea de prevenție ‐ atât în conceperea acţiunilor, pentru a
concentra mai bine intervenţia asupra nevoilor lor şi pentru a evita diferenţele culturale, precum şi în
derularea acţiunilor, pentru a aborda şi a ajunge mai bine la beneficiarii acţiunilor; stimularea
participării directe şi active a tinerilor, precum jocurile de rol şi activităţile recreaţionale, pentru a‐i
responsabiliza;
2. Furnizarea numai de informaţii verificate ştiinţific, într‐un limbaj uşor de înţeles, în funcţie de
vârsta grupului ţintă. Acţiunile care vizează prevenirea primară a VHB/VHC/HIV trebuie să includă
informaţii privind modurile de transmitere şi, în ceea ce priveşte hepatita, informaţii privind
prevenirea cancerului hepatic. Acţiunile de prevenire secundară trebuie să furnizeze informaţii
practice despre procedurile de testare şi implicaţiile rezultatelor;
3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive atunci când tinerii sunt informaţi despre BTS. Mesajul nu
trebuie să fie înspăimântător sau prohibitiv, ci să îi încurajeze pe tineri să adopte comportamente
pozitive în legătură cu propria lor viaţă sexuală şi cu cea a persoanelor la care ţin;
4. Folosirea de materiale vizuale pentru a promova o abordare practică. Folosirea de materiale
vizuale precum filmuleţe şi seturi educative (inclusiv prezervative şi alte instrumente de protecţie) îi
ajută pe tineri să asimileze / să reţină informaţiile furnizate şi să combine cunoştinţele cu experienţa
practică. Folosirea unor imagini cu impact (în afişe, fluturaşi şi materiale informative) şi a unor mici
obiecte pentru recompensă (dispozitive USB, tricouri, şepci, insigne) sunt importante pentru a‐i
atrage pe tineri şi a le stimula interesul pentru VHB, VHC şi HIV.
5. Informarea, susţinerea şi motivarea instituţiilor de conducere, autorităţilor de elaborare a
politicilor şi tuturor organizaţiilor implicate, pentru a se dedica prevenirii VHB/VHC/HIV prin
realizarea de activităţi complementare sau prin sprijinirea celor derulate. Aceste instituții pot fi
sensibilizate prin furnizarea de informaţii referitoare la aceste infecţii şi la modul în care trebuie să
acţioneze; ei pot fi convinşi să ia parte la eforturile de prevenire a BTS prin activităţi de lobby şi
motivaţi prin producerea de date care îi interesează.
6. Dezvoltarea unei colaborări la mai multe niveluri cu alte iniţiative care abordează aceeaşi temă
şi realizarea unor reţele de parteneriat cu părţi implicate multiplu, pentru a garanta diseminarea
rezultatelor acţiunii şi pentru a asigura durabilitatea acesteia pe termen lung.
7. Pentru a obţine un public cât mai larg, acţiunea trebuie:
să iși asigure prezenţa pe internet (printr‐un website dedicat) şi în mediile sociale (prin
reţelele de socializare) pentru a permite acceptarea campaniei şi difuzarea în rândul tinerilor.
implicarea mijloacelor de comunicare cu popularitate în rândul tinerilor (TV, reviste pentru
adolescenţi, etc.) prin elemente interesante, precum şi participarea la acţiune a vedetelor care
să furnizeze informații.
8. Includerea unui proces de evaluare încă de la începutul acţiunii, care să implice atât grupurile
ţintă cât şi personalul intern şi experţi externi;
108
9. Asigurarea vizibilităţii rezultatelor obţinute prin acţiune, prin publicarea lor pe website‐ul
proiectului sau pe reţele sociale, diseminarea către populaţia generală şi părţile interesate prin
buletine informative, comunicate de presă, publicaţii ştiinţifice, etc.;
10. Dezvoltarea unei acţiuni care să poată fi repetată la scară largă şi pe termen lung pentru a
genera un efect multiplicator şi pentru diseminarea rezultatelor către grupurile ţintă.
109
LISTA DE ABREVIERI
ABREVIERE INTELES
BTS Boala cu Transmitere Sexuala
HIV Virusul Imunodeficientei Umane
HPV Virusul Papiloma
ONG Organizatie Non‐guvernamentala
PMTCT Prevenirea transmiterii de la mama la copil
SIDA Sindromul Imunodeficientei Dobandite
VCT Consiliere si testare voluntara
VHB Virusul Hepatitei B
VHC Virusul Hepatitei C