rreeÞeelele de socializare lele de socializare ªii …

44 CONFERINÞA CONFERINÞA ªTIINTIINÞIFICĂ INTERNAIFICĂ INTERNAÞIONALĂ IONALĂ GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂGÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ

REREÞELELE DE SOCIALIZARE ELELE DE SOCIALIZARE ªI AMENINI AMENINÞÃÞÃRILE RILE LA ADRESA SECURITLA ADRESA SECURITÃÞÃÞII UMANE II UMANE

– DEEP FAKE – DEEP FAKE ªI FAKE NEWS –I FAKE NEWS –

Colonel prof.univ.dr. Filo eia REPEZ

Conf.univ.dr. Maria-Magdalena POPESCUFacultatea de securitate și apărare⁄Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Bucureș

Proliferarea armelor neconvenționale, determinate de progresul tehnologic, a sporit amenințările la nivelul individului și al societății prin nesiguranța generată de ges onarea cuvântului și a imaginii, prin algoritmii de inteligență ar ficială și prin tehnicile de inginerie socială. Ex nderea rețelelor de socializare a permis ca diseminarea și iden ficarea informațiilor să aibă loc în mod necontrolat. Deep fake, centrat pe atacuri economice sau poli ce, și fake news, care acționează pe democrație și sisteme sociale, sunt produsele unor actori statali și non-statali, care au ca obiec v slăbirea securității, în general, și a securității umane, în par cular. Deep fake și fake news, instrumente principale pentru războiul hibrid, au devenit subiecte importante pentru cultura de securitate și securitatea umană. În acest context, rețelele de socializare generează nenumărate dezavantaje asupra societății, în general, prin u lizarea lor os lă. Pornind de la aceste premise, ar colul de față prezintă, alături de delimitările conceptuale, implicațiile generate de u lizarea rețelelor de socializare asupra securității umane.

Cuvinte-cheie: rețele de socializare, deep fake, fake news, cultura de securitate, securitatea umană.

45

Reþelele de socializare şi ameninþările la adresa securităþii umane Reþelele de socializare şi ameninþările la adresa securităþii umane – DEEP FAKE şi FAKE NEWS –– DEEP FAKE şi FAKE NEWS –

INFORMAŢII ŞI SECURITATEINFORMAŢII ŞI SECURITATE

INTRODUCEREProliferarea fulminantă a aplicațiilor ce încurajează comunicarea și sindicalizarea

generează, în contrapar dă, simultan, dar și în mod dezavantajos, spații comune, în care tocmai exercitarea acestor acțiuni, care au la bază o serie de deprinderi, devin vulnerabilități. Facebook, Twi er și Linkedin pot reprezenta, de cele mai multe ori, riscuri de securitate și amenințări. Un studiu din anul 2011 (Ponemon), legat de problemele de securitate pe care social media le poate genera, realizat în douăsprezece țări, indica faptul că mai mult de 50% dintre respondenți au raportat atacuri ciberne ce frecvente, cu deosebire în aplicațiile folosite pentru comunicarea atât a actorilor statali, cât și a celor non-statali, în mp ce studiile efectuate de Kaspersky Labs (2009) au arătat că rețelele de socializare sunt de zece ori mai eficiente în distribuirea de malware și a altor puri de amenințări (Ibid), aducând ca argumente colecțiile de aproxima v 45.000 de fișiere os le iden ficate ca distribuite în cadrul rețelelor de socializare

Varietatea amenințărilor este în con nuă creștere, odată cu progresul tehnologic, tot mai ie in pe măsură ce este sprijinit de inteligența ar ficială. Printre nenumăratele puri de amenințări se află: nivelul scăzut de măsuri de auten ficare; scurgerea de informații; atacurile de inginerie socială, precum: phishing (preluarea frauduloasă de date personale), spearphishing (atacuri țin te pentru distrugerea sistemului sau extragerea informațiilor), bai ng (extragerea datelor personale sub promisiunea unor false recompense), scareware (postări sau mesaje care bombardează vic mele cu alarme false și amenințări fic ve, induceri în eroare), precum și atacurile aplicațiilor web (Jakobsson, Myers, 2006).

Atacurile de inginerie socială, al căror ciclu de viață este prezentat în figura nr. 1 (conform Impreva), exploatează încrederea indivizilor în semenii lor (Granger, 2002), ceea ce facilitează viteza de proliferare a mesajelor și, deopotrivă, dimensiunea impactului acestora asupra securității umane. Se observă, în imaginea din figura 1, că etapa de inves gație (inves ga on) se referă la pregă rea terenului pentru atac – iden ficarea vic melor, adunarea informațiilor, selectarea metodelor de atac; etapa următoare, atragerea (hook) este reprezentată de înșelarea vic melor pentru stabilirea unei poziții în relație cu ținta și cuprinde angajarea țintei, derularea unei narațiuni și preluarea controlului interacțiunii; etapa următoare, acțiunea (play) se referă la obținerea informației pentru o perioadă de mp și se manifestă

46

Filofteia REPEZ • Maria-Magdalena POPESCUFilofteia REPEZ • Maria-Magdalena POPESCU

CONFERINÞA CONFERINÞA ªTIINTIINÞIFICĂ INTERNAIFICĂ INTERNAÞIONALĂ IONALĂ GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂGÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ

prin ex nderea statutului, executarea atacului și întreruperea acțiunilor țintei sau scurgerea informațiilor. Ul ma etapă, ieșirea (exit), închide interacțiunea, în mod ideal fără a stârni suspiciuni, prin îndepărtarea urmelor de malware, acoperirea urmelor și aducând narațiunea la final.

Figura nr. 1: Ciclul de viață al unui atac de inginerie socială (conform Impreva)

Toate aceste metode, împreună cu nenumărate altele, acționează după un plan bine determinat, iden ficând vic mele, adunând informații despre acestea, pentru ca, apoi, să trimită atacuri personalizate prin angajare sau prin generarea unei narațiuni care să atragă ținta căreia, ulterior, să îi destabilizeze coordonatele de securitate personală, economică, poli că, socială etc. U lizarea acestor narațiuni cu ajutorul sistemelor de învățare automată (machine learning) pentru a genera campanii propagandis ce sunt extrem de frecvente astăzi în spațiul virtual.

Concepte precum deep fake (termen care face referire la orice secvență audio sau video falsă creată prin u lizarea tehnicilor de rețea neurală din cadrul machine learning, precum și a rețelelor genera ve antagonice responsabile cu siguranța asupra faptului că deep fake-ul creat este imposibil de iden ficat) sau dezinformarea prin fake news (campanii de dezinformare țin te, determinate a dezorienta societatea în favoarea câș gurilor poli ce și care se manifestă prin mesaje intenționat eronate, diseminate ca informații valide, mai ales în condițiile în care s-a dovedit că boții ‒ aplicație so care operează sarcini repe ve, cum ar fi mesaje generate automat, idei promovate, acțiuni de urmărire a u lizatorilor sau conturi false care atrag iden tățile virtuale ale conturilor actuale ‒ diseminează

47



ar cole false și adevărate la aceeași viteză. Ar colele false se diseminează de șase ori mai rapid decât ar colele adevărate (Fillion, 2018), afectând securitatea umană din mul ple perspec ve ‒ economică, socială, poli că, individuală.

SECURITATEA UMANĂ UN CONCEPT ETALON PE AGENDA DE SECURITATENoua regândire a securității, în viziunea Programului Națiunilor Unite pentru

Dezvoltare (PNUD), a fost inclusă în conceptul de securitate umană, detaliat în Raportul asupra Dezvoltării Umane din anul 1994, unde se prevedea că „securitatea umană este relevantă pentru oamenii de pretu ndeni, din națiunile bogate și din cele sărace” (Kaul et al., 1994).

Acest raport evidențiază cele șapte componente ale securității umane: securitatea economică (asigurarea unui venit minim fiecărui om); securitatea alimentară (accesul fizic și economic, în orice moment, la alimente de bază); securitatea sănătății (garantarea unei minime protecții medicale); securitatea de mediu (protejarea față de ravagiile naturale sau față de implicațiile deteriorării mediului); securitatea personală (protejarea indivizilor față de violență, cu deosebire, față de violența fizică); securitatea comunității (protejarea comunităților și membrilor pentru a-și menține și perpetua relațiile și valorile tradiționale); securitatea poli că (asigurarea unui standard de viață în acord cu drepturile umane fundamentale, precum și asigurarea libertăților individuale și de grup în fața oricăror încercări guvernamentale de a exercita controlul asupra lor). Prin acest document, securitatea umană a devenit un etalon pentru o nouă agendă de securitate și, treptat, s-a stabilit ca un concept-cheie în agenda securității internaționale (Edstrom, 2011). Securitatea umană subliniază, as el, relația triunghiulară (figura nr. 2) dintre securitate, dezvoltare și drepturile omului și consideră că acestea sunt elementele de bază ale securității umane și ale securității naționale

Figura nr. 2: Relația triunghiulară a securității umane (Edstrom,2011)

48



Securitatea umană completează securitatea națională, îmbunătățește drepturile omului și consolidează dezvoltarea umană; securitatea umană înseamnă protejarea libertăților fundamentale, libertăți care sunt esența vieții. În acest context, domeniul securității umane a devenit un nou domeniu de studiu, ca o sub-secțiune a studiilor de securitate și, în mp, cu deosebire în prac că, acest domeniu se dovedește a fi complex, dinamic și în con nuă evoluție. Progresul de necontestat al tehnologiei influențează toate sferele vieții și, implicit, ale securității naționale, internaționale, la nivel de societate și individ. Actori os li, maligni, străini și domes ci manipulează adevărul prin distorsionarea informației, devierea de la subiect, jocul cu faptele și opiniile, precum și prin apelul la acțiunea produselor de inteligență ar ficială, toate în scopul subminării rezilienței sociale. Mediul extrem de prolific pentru toate cele menționate ca oportunități de replicare, de diseminare fulminantă, dar și de credibilitate prin validarea mijlocită de grupurile de cunoș nțe este cel al rețelelor de socializare.

DE LA EFECTELE POZITIVE ALE REȚELELOR DE SOCIALIZARE LA DEEP FAKE, FAKE NEWS ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SECURITĂȚII UMANEAccesul la internet, devenit un fenomen definitoriu și reformator al prezentului,

presupune instrumente de comunicare, spații comune de interacțiune, mediu de cercetare și infinite posibilități de replicare a realității imediate, cu efecte asupra securității umane, privită în complexitatea ei. Potrivit sta s cilor, aproxima v 4,57 de miliarde de persoane (figura nr. 3), adică 59% din populația globului, u lizau internetul în iulie 2020, iar cifrele se modifică în con nuare, în sens ascendent (Clement, 2020). Se observă că prima coloană, a u lizatorilor de internet ac vi, este cel mai bine reprezentată, cu o cifră de 4,57, miliarde compara v cu u lizatorii de internet mobil, cu o cifră de 4,17, u lizatorii de rețele de socializare, cu 3,96, iar u lizatorii de rețele sociale pe mobil, cu o cifră de reprezentare de 3.91 miliarde, concluzia fiind că cea mai mare u lizare a internetului este cea a accesărilor de pe terminale mobile.

Tehnologiile emergente, sursele deschise și ubicuitatea accesării permit diseminarea și mul plicarea, co-crearea și co-par ciparea, care, cu sprijinul inteligenței ar ficiale, al agenților so ware și prin programe de învățare a acțiunilor u lizatorilor, a fizionomiei și reacției acestora, dar și a comportamentului în mediul online, transformă rețelele de socializare într-un fenomen fără precedent. De asemenea, aceste facilități tehnologice au deschis atât oportunități, cât și riscuri și provocări pentru milioane de oameni din întreaga lume. Acest lucru a fost posibil datorită funcției de conec vitate și de apropiere între u lizatori,

49



dar și prin facilitarea atacurilor la țintă, ca urmare a disponibilității de informații sensibile și a bazei mari de u lizatori. Conform es mărilor, numărul u lizatorilor rețelelor de socializare la nivel mondial a ajuns la 3,5 miliarde în aprilie 2019 (Ibid.).

Figura nr. 3: Populația digitală la nivel global ‒ sta s ca din iulie 2020(Clement, 2020)

Pornind cu o influență pozi vă asupra securității umane, cu deosebire asupra securității personale și securității sănătății, rețelele de socializare își dovedesc impactul mai ales în rândul populației de vârsta a doua și a treia, potrivit sta s cilor (Fineberg, 2018). De exemplu, în SUA, 64% dintre americanii cu vârsta peste 50 de ani și 37% dintre americanii cu vârsta de peste 65 de ani folosesc rețelele de socializare în mod regulat (Sauer, 2020).

Focalizând în proximitatea spațială, în România, un exemplu elocvent este blogul „Vârsta a patra”, editat de Pompiliu Sterian (Vlad, 2018), rezident al Căminului Moses Rosen. Implicarea în proiect și u lizarea blogului aduc numeroase beneficii: schimbarea percepției asupra bătrâneții prin încurajarea unei abordări pozi ve asupra trecerii mpului, s mularea crea vității în grup, arhivarea istoriilor personale și a celor colec ve.

Pe de altă parte, u lizarea excesivă a rețelelor de socializare afectează securitatea sănătății personale: vorbim aici despre u lizatorii pasivi, ținte ușoare și sigure ale atacurilor, bazate pe slăbirea încrederii, pe anxietate generată de calitatea

50



slabă a somnului, scăderea s mei de sine, superficialitatea dezvoltată în acordarea atenției, hiperac vitatea, toate acestea cons tuindu-se în factori facilitatori pentru racolarea în diverse grupări extremiste. Tot aici se poate menționa și afectarea performanței academice prin impactul asupra sănătății u lizatorilor – tulburarea mentală denumită Pathological Internet Use (PIU), dar și abordarea potrivit căreia Facebook-ul a devenit, prin excelență, un instrument de putere, care manipulează indirect, prin intermediul comunității virtuale, și creează dependență, viziune susținută, de asemenea, de dr. Virgiliu Gheorghe, biofizician și doctor în bioe că, în contextul implicațiilor rețelelor de socializare asupra componentelor securității umane (securitatea sănătății și securitatea personală). (Andreiana, 2018).

Dincolo de implicațiile din punctul de vedere al efectelor benigne pe care u lizarea excesivă a internetului o are asupra comportamentului uman și asupra u lizatorilor, ca ființe sociale, asupra securității personale și a celei legate de sănătate, prezența zilnică și modul de existență definit de rețelele de socializare expun u lizatorii și la alte puri de pericole, generate de cei aflați în spatele baricadei, actorii generatori de conținut os l, malign. Cele mai frecvent disputate și considerate a fi un complex pericol din punctul de vedere al efectelor colaterale sunt u lizările de p deep fake și fake news.

Deep fake sau secvențele video false sunt create folosind o tehnică de învățare automată (machine learning), denumită rețea adversarială genera vă (GAN), mai exact un algoritm care generează noi puri de date din seturi de date existente. Secvența video cu Barack Obama sau cea cu Donald Trump, care afirmă într-un mod extrem de informal că se retrage din acordul de mediu cu Franța, sunt dintre cele mai comentate (von der Burchard, 2018). Mai mult, o nouă tehnică ce produce portrete deep video se manifestă sub forma unui ventrilocvism facial, prin care o persoană, un u lizator, poate controla mimica unei alte persoane, reușind, as el, să poată spune sau face ceva la comanda inițiatorului. Deep fake-urile afectează procesul democra c, cu ramificații poli ce și sociale, și generează o apa e a realității, prin care contactul constant cu dezinformarea determină u lizatorii să își piardă încrederea în ceea ce văd și aud, ducând la un fenomen în care indivizii vor privi tot ceea ce îi înconjoară ca fiind informație falsă. Previziunile menționau, încă de anul trecut, că, în anul 2020, deep fake-urile vor fi foarte dese, cu atât mai mult, cu cât u lizările biometrice sunt tot mai frecvente ca instrument de auten ficare (The Medium, octombrie 2019). În plus, potrivit studiilor (Poremba, 2020), experții în ciberne ca criminală îmbunătățesc caracteris cile deep fake pentru a imita indivizi în scopul fraudelor financiare. Problemele cu deep fake vor fi cu atât mai mari și mai frecvente, cu cât recunoașterea facială pe care se bazează aceste secvențe video false este tot mai u lizată pentru deblocarea telefoanelor sau iden ficare la biroul de imigrări în aeroporturi, generând, as el, numeroase oportunități de fraude.

51



Cercetătorii de la McAfee consideră însă că progresul tehnologic este atât de partea impactului agenților pozi vi, cât și a celor nega vi și, as el, se vor găsi soluții din partea celor care generează deep fake ca să evite agenții de recunoaștere facială (Povolny, 2019). Această tehnologie, cu impact asupra securității umane, va face dificilă aplicarea legii, de la polițistul ru er sau de comunitate până la fraudele electorale la nivel de stat, întrucât diferențierea pe care cei implicați în aplicarea legii va trebui să o aplice va fi foarte greu de făcut. Mai mult, comentariile video publice pot fi folosite ca sursă pentru un model de învățare automată ce poate, as el, dezvolta un deep fake video reprezentând o persoană care rostește cuvintele ce au fost anterior ros te de altcineva. În acest fel, securitatea individului, atribuirea spuselor și iden tatea personală sunt supuse unui număr tot mai mare de amenințări.

Pe de altă parte, folosirea extrem de frecventă a produselor de p fake news și a dezinformării pe care acestea o generează în rândul u lizatorilor în cadrul rețelelor de socializare reprezintă amenințări la adresa stabilității sociale, a dezvoltării economice și a democrației. Fake news, ca termen, nu poate fi definit în sine, din cauza complexității sale (Wardle, 2017, Zuckerman, 2017, Danah Boyd, 2017, Jack, 2017), care face trimitere simultan la dezinformare, mis-informare (informare greșită prin omisiune) și mal-informare (informare cu rea-voință), cu diferențieri asupra felului în care mesajul menit a induce în eroare este construit. Dezinformarea este în mod deliberat menită a produce dezechilibre cogni ve, iar cel ce transmite informația este conș ent de deserviciul pe care îl produce, în mp ce mis-informarea transmite o informație falsă prin omisiune, ignoranță sau orice alt factor care intervine în livrarea mesajului într-o manieră trunchiată, iar persoana care diseminează este convinsă că transmite adevărul, chiar dacă mesajul este fals; mal-informarea, pe de altă parte, acoperă afirmații reale, dar care, odată făcute publice, vor avea impact nega v, dăunător, asupra indivizilor.

Figura nr. 4 prezintă, în viziunea UNESCO 2018, relaționarea dintre purile de conținut de p fake news definite mai sus și modul acestora de manifestare, precum și elementele lor comune. Rațiunea pentru care se produce dezinformarea include mo vele pecuniare, poziția de putere în sfera poli că, național sau internațional, sau conflicte sociale; mis-informarea se produce pentru mo ve socio-psihologice ‒ dorința de conexiune socială, fie poli că, fie de credințe comune sau valori împărtășite (vaccin, religie, schimbare clima că) și se bazează pe conexiuni false și conținut înșelător; mal-informarea se bazează pe deformarea informației și pe recontextualizare, manifestate sub forma unor scurgeri de informație, a hărțuirilor sau a discursului urii, pe când dezinformarea este reprezentată de contexte false, conținut de impostor, conținut manipulat sau fabricat. Împreună, toate acestea au impact asupra drepturilor fundamentale, asupra libertății de exprimare, a democrației.

52



Figura nr. 4: Manifestări de p fake news și efectul lor (Manualul UNESCO pentru Educație Media că și Pregă re)

Pe lângă numeroasele so uri de detectare și a unor proceduri intens diseminate de iden ficare și contracarare a dezinformării, a apărut o nouă arie de cercetare, denumită securitatea cunoașterii (Cogni on Security/CogSec), care studiază impactul a tot ceea ce intră sub denumirea generală de ș ri false asupra cunoașterii umane (aici se menționează percepția greșită, achiziția nesigură a elementelor de cunoaștere, formarea sau schimbarea adaptată și direcționată a opiniei cu intenția de schimbare a comportamentului, formarea unei a tudini păr nitoare în procesul de luarea deciziilor, în vederea stabilirii unor măsuri de contracarare a acestora). În plus, studiile asupra memoriei și a proceselor cogni ve încearcă să explice cum acționează acest p de informații asupra indivizilor și ce îi face pe aceș a să fie atât de ușor atrași și determinați să creadă ceea ce li se spune.

Faptul că indivizii, astăzi, se bazează puternic pe informația socială și pe un set de anxietăți ce contextualizează erorile, manipularea și valurile de influență, furtuna informațională (Cha ield, 2019) ca alterna vă la narațiunile iraționale aplicate în contextul fake news și al diviziunilor online, explică disponibilitatea indivizilor de a se lăsa pradă fenomenului fake news tot mai mult. Fake news, ca fenomen, se bazează tocmai pe incapacitatea indivizilor de a procesa valul imens de informație pe care trebuie să îl ges oneze zilnic. Această incapacitate generează tendința de a ne sprijini pe decodificările co-par cipanților la fluxul informațional, măcar pentru acele secvențe pe care nu avem mp să le verificăm și pentru explicarea cărora

53



ne lipsește aparatul cri c de validare (informația insuficientă). Agenții generatori de fake news au, pe lângă interese poli ce sau sociale, economice, demografice, interese pecuniare, care transformă miliarde de date în profit. Traficul postărilor, ra ngul, aprecierile sau analiza de sen ment mone zează reputația. Neatenția cu care informația este parcursă sau selectată din abundența de noutăți în cadrul rețelelor de socializare, gândirea lentă sau, pur și simplu, alinierea la valul de opinii și ideologii împărtășite ale membrilor grupului din care facem parte sunt doar câteva dintre mo vele care se adaugă șirului de păr niri (bias) de decodificare, confirmare, iluzia mulțimii, analizele post-factuale sau biasul retrospec v, la fel ca și oboseala decizională (Baumeister, 2003) sau încărcătura cogni vă (Sweller, 2010). Toate acestea sunt elemente facilita ve pentru vic mele fenomenului fake news.

Definit ca fiind cuvântul anului în 2017 (Collins Dic onary, 2017), fake news pun probleme de securitate a sănătății (vaccinarea), de securitatea mediului (schimbările clima ce), de securitate poli că (alegerile) și securitate economică (stabilitatea prețurilor și a acțiunilor). Mai mult, dezinformarea sau propaganda prin intermediul fake news cu impact asupra securității naționale și internaționale s-au reflectat și în situația implementării controalelor capitale făcute de guvernul Turciei, cu efecte asupra trendului valutei naționale, care a scăzut cu 20% față de dolarul american (Financial Times, august 2018), generând consecințe economice importante, sau în informațiile legate de granița dintre Grecia și Macedonia de Nord, care a avut un impact asupra securității sociale a emigranților și refugiaților direct implicați (Radio Free Europe, septembrie 2018). La acestea, se pot adăuga atacul terorist din Manchester, din anul 2017, când o serie de mesaje de dezinformare au circulat despre copii dispăruți și atacatori în libertate (The Guardian, mai 2017). În contextul dezinformării, menționarea Rusiei este deja un loc comun, cu referire frecventă la fabricile de troli, iar denumirile Sputnik și Russia Today sunt recunoscute drept indicatori de influențare a opiniei publice internaționale (i.e. mesaje an -Hillary Clinton etc.) (Vasu et al., 2018), aducând, în acest fel, a ngere democrației și dreptului de decizie colec vă a indivizilor.

CONCLUZIIAvansul pe care tehnologia îl are față de capacitatea umană de a ține pasul

cu toate fațetele ascunse ale inteligenței ar ficiale, care, prac c, se bazează pe funcționarea neuronală prin procesarea limbajului natural în cadrul so urilor învățării automate (machine learning), face ca puținele produse, mul -fațetate însă, cu care societatea se confruntă astăzi, să fie pericole de necontestat pentru multe dintre componentele securității umane. Vola litatea și versa litatea aplicațiilor care generează produsele de comunicare malignă ce însoțesc mesajele în cadrul comunicării zilnice mediate, de masă, facilitate de rețelele de socializare, fac ca

54



deep fake și fake news să fie armele cel mai frecvent u lizate în acțiunile non-kine ce ale războiului informațional, afectând, as el, securitatea umană, prin faptul că u lizatorii pasivi devin ținte ușoare și sigure ale atacurilor, bazate pe slăbirea încrederii, anxietate și scăderea s mei de sine, hiperac vitate, un fond potrivit pentru racolarea în grupări extremiste. Prezența tulburării de p u lizarea patologică a internetului este o dovadă că securitatea umană și cea personală sunt afectate. Procesul democra c cu ramificații poli ce și sociale este influențat de dezinformare, care atacă încrederea indivizilor în ins tuțiile statului prin dezechilibrele cogni ve pe care le generează. Contracararea fake news ar trebui să vină prin educație media, prin sporirea gândirii cri ce și prin profunzimea decodificării mesajului, într-o cursă contracronometru, în care rețelele neuronale umane trebuie măcar să poată ține pasul cu ele, dacă nu chiar să depășească procesarea limbajului natural în cadrul învățării automate.

BIBLIOGRAFIE:1. Andreiana, S. (2018). Reţelele de socializare online şi influenţa lor asupra societăţii.

Doctor Virgiliu Gheorghe: „Ceea ce trăim astăzi este un alt fel de comunism”, h ps://evz.ro/retelele-socializare-online.html, accesat la 3 august 2020.

2. Boyd, D. (2017). Google and Facebook can’t just make Fake News Disappear, Wired, h ps://www.wired.com/2017/03/google-and-facebook-cant-just-make-fake-news-disappear, accesat la 23 septembrie 2020.

3. Von der Burchard, H. Belgian socialist party circulates ‘deep fake’ Donald Trump video, h ps://www.poli co.eu/ar cle/spa-donald-trump-belgium-paris-climate-agreement-belgian-socialist-party-circulates-deep-fake-trump-video/), accesat la 23 iulie 2020.

4. Edström, B. (2011). Japan and the Challenge of Human Security The Founding of a New Policy 1995-2003. Ins tute for Security and Development Policy.

5. Fillion, R.M. (2018). Figh ng the Reality of Deep fakes. NiemanLab, h ps://www. niemanlab.org/2018/12/figh ng-the-reality-of-deepfakes/, accesat la 11 septembrie 2020.

6. Fineberg, N.A., Demetrovics Z., Stein, D.J., Ioannidis, K., Potenza, M.N., Grünbla , E., Brand, M., Billieux J., Carmi, L., King, D.L., Grant, J.E., Yücel, M., Dell'Osso, B., Rumpf, H.J., Hall, N., Hollander, E., Goudriaan, A., Menchon, J., Zohar, J., Burkauskas, J., Mar no , G., Van Ameringen, M., Corazza, O., Pallan , S., Chamberlain, S.R. (2018). Manifesto for a European research network into Problema c Usage of the Internet. European Neuropsychopharmacology. Vol. 28, nr. 11.

7. Granger, S. (2002). Social Engineering Fundamentals, Part II: Combat Strategies, www.securityfocus.com/infocus/1533, accesat la 14 septembrie 2020.

8. Jack, C. (2017). Lexicon of Lies, Data & Society, h ps://datasociety.net/pubs/oh/DataAndSociety_LexiconofLies.pdf, accesat la 18 august 2020.

9. Jakobson, M., Mayers, S. (2006). Phishing and Counter-Measures: Understanding the Increasing Problem of Electronic Iden ty The , h ps://www.researchgate.net/publica on/298091713_Phishing_and_Counter-Measures_Understanding_the_Increasing_Problem_of_Electronic_Iden ty_The , accesat la 16 septembrie 2020.

55



10. Kaldor, M. (2010). Securitatea umană. Cluj-Napoca: Editura CA Publishing.11. Kaspersky Labs (2009). Kaspersky Security Bulle n: Malware Evolu on 2008, www.

securelist.com/en/analysis?pubid¼204792051, accesat la 16 septembrie 2020.12. Kaul, I. et al. (1994). Human Development Report. New York: Oxford University Press,

h p://hdr.undp.org/sites/default/files/reports/255/hdr_1994_en_complete_nostats.pdf, accesat la 16 iulie 2020.

13. Ponemon (2011). Ponemon Ins tute Research Report: Global Survey on Social Media Risks Survey of IT & IT Security Prac oners, www.websense.com/content/ponemonins tute-research-report-2011.aspx, accesat la 13 septembrie 2020.

14. Povolny S., (2019). Threat Predic ons Report, h ps://www.mcafee.com/blogs/other-blogs/mcafee-labs/mcafee-labs-2020-threats-predic ons-report/, accesat la 24 septembrie 2020.

15. Roceanu, I., Dragomir, A.M. (2019). Rețelele sociale și provocări la adresa securității naționale. Sibiu: Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.

16. Sauer, A. (2020). 6 Must Follow Blogs for Seniors, h ps://www.leisurecare.com/resources/blogs-for-seniors/, accesat la data de 05 august 2020.

17. Vasu, N., Ang, B., Terri, A.-T., Shashi. J., Muhammad, F., Juhi, A. (2018). Fake news: Na onal security in the post-truth era. Policy Report January 2018, RSIS.

18. Vlad, R. (2018). Bătrânul jurnalist de 99 de ani care a devenit blogger, 10 aprilie 2018, h p s : / / w w w . l i b e r t a t e a . r o / s r i / p o m p i l i u - s t e r i a n - b a t r a n u l -jurnalist-de-99-de-ani-care-devenit-blogger-2206322, accesat la 5 august 2020.

19. Wardle, C. (2017). Fake News. It’s Complicated, First Dra , h ps://firstdra news.com/fake-newscomplicated/, accesat la 12 august 2020.

20. Zuckerman, E. (2017). Stop Saying Fake News, It’s not Helping, My Heart is in Accra, h p://www.ethanzuckerman.com/blog/2017/01/30/stop-saying-fake-news-its-not-helping, accesat la 12 august 2020.

21. Global digital popula on as of July 2020 (în miliarde), h ps://www.sta sta.com/sta s cs/617136/digital-popula on-worldwide/, accesat la 3 august 2020.

22. Social Engineering, h ps://www.imperva.com/learn/applica on-security/social-engineering-a ack/, accesat la 14 septembrie 2020.

23. www. securelist.com/en/analysis?pubid¼204792051, accesat la 14 septembrie 2020.24. www.websense.com/content/ponemonins tute-research-report-2011.aspx,

accesat la 14 septembrie 2020.25. h ps://www.niemanlab.org/2018/12/figh ng-the-reality-of-deepfakes/, accesat la

14 septembrie 2020.26. h p://www.opera onspaix.net/DATA/DOCUMENT/4150~v~Japan_and_the_

Challenge_of_Human_Security__The_Founding_of_a_New_Policy_1995-2003.pdf, accesat la 14 septembrie 2020.

27. h ps://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/91BAEEDBA50C6907C1256D19006A9353-chs-security-may03.pdf, accesat la 14 septembrie 2020.

28. h ps://www.leisurecare.com/resources/blogs-for-seniors/, accesat la 4 septembrie 2020.29. h ps://www.rsis.edu.sg/wp-content/uploads/2018/01/PR180313_Fake-News_

WEB.pdf, accesat la 14 septembrie 2020.

rreeÞeelele de socializare lele de socializare ªii …

Documents