rwa octombrie

www.artevino.ro octombrie 2009 | romanian WINE art | 3

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Colegiul ştiinţific:Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu -

preşedinteProf. univ. dr. Valeriu V. Cotea

Prof. univ. dr. Gheorghe GlămanProf. univ. dr. Dorin PopaProf. univ. dr. Aurel Popa

Prof. univ. dr. Viorel StoianLector univ. dr. Cătălin Galan

Dr. ing. Mihai MaciciDr. ing. ec. Ion Puşcă

Dr. Ing. Constantin CroitoruIng. Lucia Pârvu

Redactor şef:Marius CristianTel: 0724275577

[email protected]

Layout:sc Interface srl

Redactori:Aurora Dobrin

Laura DediuRăzvan Cruceanu

Cezar FilipColaboratori:

Carmen PascuEmilian Pascu

Foto:Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză:Corina Mogoşan

Director executiv:Somelier Marian Timofti

Tel: 0731 520 [email protected]

Publicitate:[email protected]

Distribuţie:Hachette Inmedio, distribuţie

proprie, abonamenteAdresa redacţiei:

Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4,Bucureşti

Tel: 021 231 52 63www.artevino.roISSN: 2066-7930

Tiparul:Megapress

editorial

Marius CRISTIAN

Mă bucuram în editorialul de lunatrecută în legătură cu progresele

evidente realizate de industria vitivinicolăromânească în ultimii 20 de ani. Desigur,ştiu că sunt un optimist incurabil, cutoate acestea n-am avut ezitări nici cândam scris articolul, nici mai târziu. Numaică zilele trecute am luat la recitit unautor foarte drag mie şi nu mi-a venit săcred citind vorbele următoare:"Aşadar România, care în privinţa pro-ducţiei e a patra ţară din lume, în privin-ţa consumaţiei e printre cele din urmă.Dacă ţinem seama de acest elocventamănunt, dacă ţinem seama că vinul ro-mânesc nu e cerut aiurea şi dacă ţinemseama mai ales că la el acasă e înlocuitcu rachiu şi bere, situaţia ne apare jalni-că din mai multe puncte de vedere.Cred că a sunat ceasul să se pregăteascăde război. Sifonul, berea şi alcoolurile detot felul sunt inamicii lui fireşti [...].Având de luptat, după cum se vede, cumulţi, vinul românesc trebuie să înceapăprin a se pregăti bine, înarmându-se se-rios. [...]Planul de mobilizare trebuie să aibă învedere, după a mea părere, trei puncteesenţiale:1. Punerea în valoare a contingenteloractuale, prin vigilentă recrutare, vinifica-re ştiinţifică (fermenţi selecţionaţi), justărepartizare după regiuni şi calităţi, obţi-nere de vinuri tip, conservare în pivniţicare să îndeplineascătoate condiţiile teh-nicii moderne etc.2. Purificarea cadrelor prin replantări ra-ţionale.3. Eliminarea producătorului direct dinrândurile oştirii, pentru inaptitudini con-genitale şi abateri grave de la legileonoarei viticole."

Parcă au fost scrise ieri, nu? Sigur, armai fi ceva nuanţe, totuşi încă nu-i

vine să cred că rândurile scrise de PăstorelTeodoreanu acum 75 de ani sunt şi astăzi,în covârşitoare măsură, valabile. Dupătrei sferturi de veac (e drept, trecuţi şiprin război sau comunism), am ajuns, înciuda evidentelor progrese din ultimii20 de ani, să ne confruntăm cu aceleaşiprobleme.

A cui să fie vina? Producătorul de vinaruncă pisica în curtea consumatorului,needucat şi care preferă berea şi votca,plus oribilitatea numită BFL, iar consu-matorul zice că, de fapt, n-are nici oşansă dacă vrea să bea un pahar de vinbun, pentru că ori e prea scump, ori eprea prost, ori îl obligă cârciumarul săbea o sticlă întreagă şi n-are nici un chef

să alerge de nebun după rarităţile cu unraport convenabil preţ-calitate.

Desigur, ambele părţi au într-o oare-care măsură dreptate, şi ambele greşescîntrucâtva. Dar mai bine să ne mai în-toarcem o dată la Păstorel, să vedem cespunea despre această luptă în anul degraţie 1943:"Întrebi un podgorean:– Ce te face pe dumneata să laşi vinulalb să capete această culoare întunecată,incertă şi inadmisibilă?Îţi va răspunde invariabil:– Apoi cum să-l fac deschis, domnule,dacă nu mi-l primeşte cârciumarul.Dumneata nu ştii că toţi băutorii pun si-fon, dacă-l ofer în culoare deschisă (adi-că aşa cum trebuie) îl refuză, zicând că-iapă chioară?Te adresezi apoi unui şpriţar:– De ce strici dumneata vinul cu sifon?Fii sigur că-ţi va răspunde la rându-i:– Apoi avem noi vinuri pe care să le pu-tem bea pure? Dacă nu le-am drege cupuţin sifon, nu s-ar putea bea!Dumnezeu să-i priceapă, că eu nu pot!"

Trecând peste faptul că tehnicile de fil-trare au evoluat spectaculos, înlocuind

culoarea cu tăria alcoolică şi turnândapă minerală în loc de sifon, tare mătem că discuţia e cât se poate de actuală.Fiindcă, haideţi să nu ne îmbătăm cuapă rece, dacă elita (nu neapărat finan-ciară) şi-a primit vinurile îndelung aş-teptate, nu la fel se poate spune despremarea masă de (posibili) consumatoride vin. Şi vorbesc aici, ca să mă exprimpreţios, despre educarea clientului. Ni-meni (sau aproape) n-o să-şi cumperezilnic o sticlă de 50-100 de lei ca să beaun pahar-două de vin la masă cu soţia(pardon, două-trei sticle, ca să le asociezeperfect cu felul întâi, felul doi şi, eventual,desertul). Nu mai zic de faptul că, înmod normal, consumatorul trebuie educatde tânăr, ori la vârsta aia n-are el banide rafinamente. Dacă nu i se oferă latimp un vin bine făcut, fără cine ştie cecalităţi (dar fără defecte!), care să repre-zinte foarte bine soiul şi zona (vorbeamde educaţie, nu?), atunci la o vârstă maiînaintată, când banii nu vor mai repre-zenta, poate, o problemă la fel de mare,va bea vin în cel mai bun caz din snobism,altminteri va rămâne la berile şi tăriilelui (şi atenţie, că au şi producătorii dindomeniu produse de fiţe, ştiu ei ce ştiu!).

Promitem ca, după puterile noastre,să încercăm să aducem consumatoriicătre minunata lume a vinului. Dar astanu ne împiedică să observăm că degeabaai un superb vârf al piramidei în materiede vinuri, dacă baza-i cam şubredă.

Actualitateaclasicilor

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 3

4 | roman›› www.artevino.ro

8 - Dorin POPA - Vinulspumant -„şampania“

9 - PNVV crede înînsănătoşireacomerţului cuproduse alimentare

10-11 - Dr. ConstantinCROITORU Vinandino2009

12-13 - Lucia PÎRVUConcursul Naţionalde vinuri"Strugurele de Aur"

14-15 - Creştereaeconomică va fireluată anul viitor

18-19 - MarianaMARICA, MariaMANIU Viticulturaecologică, un moftsau o necesitate?

22-25 - S-a deschisSalonul de VinuriA&V

26-29 - CătălinGALAN Degustările„Salonului de vinuriA&V“

30-31 - MarianTIMOFTI, rolulrevistelor de vin

34-36 - Dr. ConstantinCROITORU invadarearecoltelor de cătremucegaiuri, unpericol major pentrucalitatea vinurilor

38-41 - Aurel POPA,Cătălin GENOIU,Cornel DICU,

Hibrizii producătoridirecţi rămân înistoria viticulturii

româneşti o grea şinedorită moştenire

42-44 - Dr. ConstantinCROITORUGestionareaoperaţiunilortehnologice dinetapaprefermentativă învinificaţie

45 - Cătălin GALANreglementări noi încomerţul custruguri: carnetul deviticultor

52-53 - CarmenPASCU Emilian PASCUCà dei Frati – CasaCălugărilor

58-63 - MarianTIMOFTI În timpulexamenelor,subiectele nu seschimbă

66-67 - Otilia CHIRIŢĂCura de struguri,deliciul zilelor detoamnă

68-69 - RăzvanCRUCEANU Aventuri culinare înSantorini

72 - Cezar FILIP Gusturile nu sediscută

78-79 MarcelFLORESCUArhiepiscopiaromanului şiBacăului

76-77 - Viorel STOIANCarte frumoasă,cinste cui te-a scris!

d i n C U P r i N S

6-7- Bucuraţi-vă

Chestiunea ţărănească: belşugul care aduce criza

48-51 - Interviu cuJacopo Biondi Santi

Tradiţia BiondiSanti,reinterpretatămodern laCastelul Monte Pò

76-77 - DanMIHĂESCU

La un pahar devorbă...

20-21 - Primul Congres Internaţional SANABUNA

fotograf:Bogdan Mesesan

model:Beraru Miana

locatie:restaurant Baracca,

Cluj-Napoca



Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu

dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA

pentru că:n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani;n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit,

Fondului European de Garantare Agricolă;n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din

riscul de creditare asumat de băncile comerciale;n acordă garanţii în lei şi în valută;n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă;n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază

de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP;n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor.

Noutăţi în 2009:n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare

solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP;n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare be-

neficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice.

Pot fi garantaţi:n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole;n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii;

Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta:n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung;n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul

FEADR şi FEP;n maxim 50% pentru creditele de producţie.În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate deFond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrulfiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de ga-rantare.Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comi-sion de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit.Comisioanele se calculează astfel:n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ;n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de inves-

tiţii.Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?

Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentrugarantarea lui de către FGCR - IFN SA:Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC BankSA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBankSA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Ro-mania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA.

FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la:Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05;

021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: [email protected]; [email protected] , www fgcr.ro

FONDUL DE GARANTARE

A CREDITULUI RURAL S.A.


Cald, foarte cald. A fost o lungă vară fierbinte,

cu secetă, cu ploi, cu grindină,cu ceva inundaţii, cu alunecăride teren, cu mici cutremure,cu multă, multă vorbă, cu totmai puţină muncă şi multă,multă criză.

Zilele trecute am telefonatunui prieten. Întrebându-l ceface, mi-a răspuns foarte con-vingător :

„Încerc să supravieţuiesc“. Răspunzând imediat invita-

ţiei, l-am găsit în vie, iar discuţialungă şi grea îmi permit să orelatez în cele ce urmează.

Producătorul de vinuri şibunul meu prieten mi-a adusargumente la ceea ce ştiam.Majoritatea viticultorilor au osituaţie economico-financiarăgrea, au primit cu întârzieresubvenţiile, dar totuşi le-au pri-mit.

Deşi vinurile româneşti înfiecare an ridică trepte impor-tante pe scara calităţii, fiindapreciate şi obţinând medaliiimportante la expoziţiile şi târ-gurile internaţionale de vinuri,deşi majoritatea producătorilorromâni înlocuiesc cantitatea cucalitatea, nu reuşesc să se echi-libreze financiar.

Au credite la bănci, au lea-sing-uri de plată, au de cum-părat cele necesare pregătiriicramei şi instalaţiilor de vinifi-caţie pentru noua recoltă, aude plătit sume importante înaceastă toamnă pentru achiziţiastrugurilor sau au de returnatbanii cheltuiţi pentru propriaproducţie de struguri.

Au făcut cheltuieli mari cureplantările sau modernizareasuprafeţelor de viţă de vie saua combinatelor de vinificaţie.Sunt presaţi în principal de vi-

nurile inferioare, vinuri care seimportă în vrac, vinuri cu carepiaţa românească este invadată.Trăiesc într-o tensiune cum-plită, cu presiune din toate păr-ţile, presiune mai puternică de-cât cea dintr-o sticlă de şam-panie de cea mai bună calita-te.

Din păcate, autorităţile sta-tului n-au găsit modalitatea depunere în practică a măsurilorferme aplicate în majoritateaţărilor membre ale Uniunii Eu-ropene în ideea ca, printr-uncontrol sever, să nu permitempătrunderea pe piaţa româ-nească a vinurilor neconforme,iar, pe de altă parte, oprireaactelor criminale a unor „fa-bricanţi“ autohtoni de aşa zise„vinuri“, băuturi care blocheazăvinurile de calitate la producă-tori şi implicit reluarea cicluluide producţie vitivinicol.

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească,criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească:Belşugul care aduce criza


www.artevino.ro

Dintre toate câte li se în-tâmplă viticultorilor adevăraţi,presiunea cea mai mare vinenu de la ceea ce nu au, ci de laceea ce au. Cu excepţia zonelorafectate de ploile cu grindină,aproape că nu există podgoriestrămoşească mai mică sau maimare care să nu aibă o pro-ducţie mare de struguri în acestan, struguri de foarte bună ca-litate.

Numai că această mare avu-ţie vine peste stocurile mari devin, de foarte bună calitate, pecare le au încă nevândute ma-joritatea producătorilor.

În vreme ce, în majoritateadomeniilor de activitate, crizaare ca origine lipsa: lipsa dematerie primă, lipsa locurilorde muncă, lipsa banilor, în vi-ticultură criza se manifestă prinfaptul că există vin de bunăcalitate şi prin faptul că avemo producţie bună de struguri.Şi cu toate acestea speranţamoare ultima, producătorii ro-mâni au fost anul acesta multmai activi, au participat la târ-gurile şi concursurile româneştide vinuri, au ieşit cu mai multcuraj la export, au diversificattipurile de vin şi sunt pregătiţisă reangajeze credite, să rein-vestească în producţia de vin.

Aşteaptă, aşa cum aşteptămcu toţii, zile mai bune în careromânii să consume şi la festi-valuri şi la nunţi, cât şi la masade zi cu zi, un pahar cu vin decalitate.

Să ne bucurăm aşadar căavem o producţie bună de stru-guri, că avem vinuri de calitate,încurajând consumatorii, peorice cale, aşa cum încearcă şirevista noastră să o facă: con-sumaţi numai vinuri de bunăcalitate!

Să ne bucurăm aşadar că,în acest an de criză, viticultoriise alătură agricultorilor românişi, pe ansamblu, vor aduce ocontribuţie importantă la creş-terea produsului intern brut(PIB), greu lovit de criza mon-dială.

Bucuraţi-vă!

A journey to daily life of or-dinary people, which says thata crisis can have many causes:

lack of raw materials, lack ofmoney, lack of assets, but can

be a crisis caused by the abun-dance, as well.


8 | romanian WINE art | octombrie 2009 www.artevino.ro

de gustibus

Dorin POPA,preşedinte ASCER

(Asociaţia ConsultanţilorOenologi din România)

Cu tot efortul, nu ne putemdespărţi de acest termen „şam-panie“, revendicat pe bunădreptate de francezi, dar înfrăţitde atâta amar de vreme cu eve-nimentele noastre festive. Omula transformat vinul divin dintr-un moment de inspiraţie genialăîn această licoare volatilă şi ex-plozivă.

Nu demult se definea şam-pania ca fiind o băutură finăpe care o bea clasa muncitoareprin reprezentanţii ei. Şi astăziclasa muncitoare bea cam înacelaşi mod şampania. Vinulspumos era o alternativă maiieftină, acum acelaşi vin spumoss-a apropiat cu neruşinare devinul spumant până şi la preţşi asta pentru că... minte maifrumos. Cred că a venit vremeasă clarificăm puţin diferendul,pentru că „fardurile“ şi igno-ranţa ne pot împiedica să pre-ţuim ceea ce merită, în aceastădilemă vin spumos - vin spu-mant.

Vinul spumos este un produsobţinut dintr-un vin sănătos şistabil, fără pretenţii, care estesupus unui proces de impreg-nare cu bioxid de carbon. Înfinal, procesul de finisare seconcretizează prin adaosul uneilicori de expediţie care va în-cadra organoleptic produsul -sec, demisec, demidulce şi dul-ce şi, eventual, îi va conferi şio anumită aromă.

Vinul spumant se obţine prinprocesarea complexă şi înde-lungată a unui vin corect şi să-nătos vinificat, ales special pen-tru acest scop.

Originea vinului spumant seîmpleteşte cu istoria antică.Astfel, scriitorul Pliniu poves-teşte că împăraţii romani ser-veau la mesele lor festive vinulspumant „Dea augusta“ din so-iul Clairette de Die, care seproduce şi azi în departamentulDrome, Franţa.

În timpurile străvechi vinulspumant se obţinea îngropândîn pământ butoaiele de lemncu un vin care conţinea zahărnefermentat din struguri.Aceasta se făcea cu scopulmenţinerii unei temperaturiscăzute favorabile unei fermen-taţii lente şi pentru a prevenispargerea butoaielor, datorităcreşterii presiunii interioare.

Perioada modernă a evolu-ţiei acestui produs o putemconsidera ca începând cu anul1544, când se produce cel din-tâi vin spumant în butelie„Blanquette de Simoux“.

Paradoxal este faptul că apa-riţia şampaniei se datoreazăunui defect de refermentare,datorat sistării fermentaţiei dintoamnă, ca urmare a friguluitimpuriu din podgoriile dinChampagne. Primăvara, fer-mentarea se relua, aşa încâtvinul devenea înţepător, parti-cularitate dezagreabilă pentruacea vreme.

Pierre Perignon, încercândsă scape de acest „defect“ şinereuşind, l-a transformat într-ocalitate de excepţie.

Această transformare a vi-nului în „şampanie“, a devenito metodă de preparare denu-mită „champenoise“, pe careo datorăm abatelui domPerignon (1638 - 1715) de lamănăstirea d'Hautvillers dinregiunea viticolă Champagne,care după numeroase observaţiişi experienţe a reuşit să elabo-reze o tehnologie proprie obţi-nând un vin spumant agreabil,care a fost denumit după re-giunea de provenienţă – „cham-pagne“.

Paternitatea acestui produseste revendicată şi de englezi,prin Tom Stevenson, autor al„Enciclopediei şampaniei şivinului spumos“, susţinândcă deţin probe care dovedesccă britanicul Cristopher Mer-ret a făcut cerere către Socie-tatea Regală de Vinuri în anul1662 prin care solicita brevetpentru invenţia sa. Documen-

tele pe care le deţine descriucu exactitate procedeul dubleifermentări, specific fabricăriivinului spumant. Actul este cu20 de ani mai vechi decât datala care se consideră că domPerignon şi-a brevetat inven-ţia.

La sfârşitul secolului al XVI-II-lea, casele regale ale Franţeişi Angliei, precum şi nobilimea,preţuiau acest produs, iar în1775 o ordonanţă regală sta-bilea forma şi dimensiunea sti-clei, precum şi modul de îm-buteliere cu coşuleţ de sârmăpentru protejarea dopului.

Ce veţi oferi celor dragi şice vă veţi oferi Dumneavoastrăla aniversări şi Sărbători? Unvin spumant sau un vin spu-mos? Două produse apropiatesemantic, dar deosebite esenţialtehnologic şi calitativ.

Cred că trebuie să învăţămsă apreciem sau măcar să nuconfundăm excelenţa cu me-diocritatea.

Sparkling wine goes back along time, the Roman emperorsusing it as a special drink du-ring their festivities. Even ifwe tend to call „champagne“all sparkling wines, the real

champagne is to be found onlyin its native place, which isChampagne, France. Champag-ne first gained world renownbecause of its association withthe anointment of French kings.Royalty from throughout Eu-rope spread the message ofthe unique sparkling wine fromChampagne and its associationwith luxury and power. Thesparkling wine used to be ob-tained by burrying wood barrelswith unfermented wine, thusmaintaning a low temperature,favorable to a slow fermentationand in order to prevent thebreaking of barrels due to theinside pression. Although theFrench monk Dom Perignon(1638 - 1715) did not inventChampagne, it is true he deve-loped many advances in theproduction of this beverage,including holding the cork inplace with a wire collar (muse-let) to withstand the fermenta-tion pressure. In France, thefirst sparkling Champagne wascreated accidentally. Actually,in a sense, champagne is notdifferent from sparkling wine,because all champagnes aresparkling wines. However, notall sparkling wines are cham-pagnes.

Vinul spumant - „şampania“


www.artevino.ro

PNVV

Director general,Ovidiu GHEORGHE

Specialist PR, Dan ILIE

Cu siguranţă relaţiile comer-ciale între furnizori şi marilereţele de super/hypermarketurisunt şi vor rămâne o problemăde actualitate, atât în România,cât şi la nivel European. Dovada?„Declaraţia 88“ şi „RaportulBATZELI“, 2 documente dez-bătute la nivelul ParlamentuluiEuropean care constată şi con-damnă „o serie de practici decomercializare frecvente care de-naturează concurenţa loială însectorul alimentar şi contribuiela accentuarea decalajului dintreveniturile distribuitorilor şi celeale agricultorilor“.

Îmbucurător este faptul cala noi Comisia de Agriculturadin Camera Deputaţilor s-a im-plicat de la începutul lui 2009în rezolvarea acestei problemeşi a iniţiat un proiect de Legepentru comercializarea pro-duselor agroalimentare, pro-iect ce are la bază principiileCodului de bune practici pentrucomerţul cu produse agroali-mentare, semnat în iulie 2008atât de patronatele şi sindicateledin industria alimentară, cât şide marile reţele de magazine.Un rol esenţial l-a avut Minis-

terul Agriculturii, Pădurilor şiDezvoltării Rurale care, încădin primăvara lui 2008, şi-aasumat rolul de mediator întrefurnizori şi comercianţi, pentruca ulterior să conlucreze cuParlamentul pentru promovareaunui act normativ care sa re-glementeze aceste relaţii co-merciale şi sa aibă drept „câş-tigător“ final consumatorul ro-mân.

Astfel, la mai bine de un ande la semnarea Codului debune practici, după consultărirepetate cu toate părţile impli-cate, Comisia de Agriculturadin Camera Deputaţilor a datraport final favorabil proiectuluide act normativ, urmând apro-barea acestuia în Plenul Ca-merei în săptămâna 12 – 16septembrie. Adoptarea acestuiproiect de Lege în forma ne-gociată şi agreată de toate păr-ţile implicate ar duce la o „în-sănătoşire“ a comerţului cuproduse alimentare şi, în acelaşitimp, ar reprezenta şi o pre-miera la nivel european.

Pasul următor? Lobby prinasociaţiile patronale din indus-tria alimentară constituite lanivel european pentru întoc-mirea unui regulament comu-nitar, iar una din principalelesolicitări va fi ca, din ofertafiecărei reţele de super maga-zine, minimum 70% din pro-dusele alimentare comerciali-

zate să provină din ţara în careîşi desfăşoară activitatea.

Schimbând un pic registrul,putem informa agricultorii dinRomânia că, începând de la 1ianuarie 2010, ajutoarele destat în agricultură vor continuasa fie acordate, dar sub o altăformă. MAPDR, în urma dis-cuţiilor purtate la Bruxelles cuexperţii CE, a elaborat dejadouă proiecte de legi privindajutoarele de stat în sectorulagricol şi forestier: „Lege pen-tru aprobarea cadrului gen-eral de acordare a aju-toarelor de stat producăto-rilor agricoli, în conformitatecu Liniile directoare comu-nitare pri vind ajutoarele destat în sectorul agricol şiforestier 2007-2013“ şi„LEGE privind stabilireacadrului general de acordarea ajutoarelor de stat pre-văzute de RegulamentulComisiei Europene (CE) nr.1857/2006 de aplicare a art.87 şi 88 din Tra tat aju-toarelor de stat pentru în-treprinderile mici şi mijlociidin domeniul producţiei deproduse agricole şi de mod-ificare a Re gu lamentului (CE)nr. 70/ 2001“. Cele două pro-iecte de acte normative se aflăpostate pe site-ul MAPDR(www.madr.ro), la secţiuneaActe Normative aflate în dez-batere publică.

PNVV crede în însănătoşireacomerţului cu produse alimentare

Patronatul Naţional alViei şi Vinului (PNVV)

este o organizaţie caregrupează cei mai

importanţi producători,importatori şi

exportatori de vin dinRomânia, precum şi

societăţi comerciale dinindustria conexă,

formând alături deGuvern şi sindicatele din

ramură cadrul pentruparteneriatul social în

sectorul vitivinicol.Scopul asociaţiei este de

a identifica şi promovasistematic şi unitar

interesele profesionalespecifice viticulturii şi

industriei producătoarede vinuri din România

PNVV ca asociaţiepatronala reprezinta,

susţine şi apărainteresele membrilor ei

în relaţiile cu autorităţilepublice, cu sindicatele şicu alte persoane juridice

şi fizice, în raport cuobiectul şi scopul de

activitate, atât în plannaţional, cât şi

international, potrivitpropriilor statute şi înacord cu prevederile

legii 356/2001.

Ovidiu Gheorghe,directorul general al PNVV



Guvernatorul provinciei Mendoza, CPN Celso Jaque, la conferinţa de presă care aanunţat detaliile celei de-a IX-a ediţii a prestigiosului concurs argentinian de vinuri Participarea producătorilor

români la a IX-a ediţie aCocursului internaţional de

vinuri şi băuturi spirtoasede origine viticolă,

VINANDINO 2009, ce se vadesfăşura în perioada

1 – 7 noiembrie în oraşeleMendoza şi San Juan din

Argentina ar puteareprezenta o cotitură

importantă în afirmareainternaţională a vinurilor şi

produselor vinicoleromâneşti într-o ţară care

face parte din aşa-zisa„Lume Nouă“ a vinurilor. O

parte din producătoriiromâni de vinuri au primit

informaţiile necesare învederea participării cu

mostre la acest concurs prinpoşta electronică de la

semnatarul acestor rânduri([email protected]).

Întrucât nu deţincoordonatele de e-mail de

la toate societăţilevitivinicole care ar dori să

participe la un astfel deconcurs, îi rog pe cei

interesaţi să mă contactezeîn acest scop. În speranţa că

prezenţa românească laacest concurs va fi una

consistentă şi cu rezultateremarcabile, rog pe cititorii

acestei prestigioasepublicaţii să-mi îngăduie să

fac o scurtă prezentare aacestui concurs la care am

participat pentru primadată la ediţia anterioară.

Dr. ConstantinCROITORU

Membru al Academiei deŞtiinţe din New YorkMembru al Societăţii

Americane de Oenologie şiViticultură

OrganizatoriPrestigiosul concurs inter-

naţional VINANDINO, confrun-tare mondială a unor dintrecele mai apreciate vinuri pro-venite de pe cele şase conti-nente, este primul concurs in-ternaţional din emisfera sudicăa cărei primă ediţie s-a desfă-şurat în anul 1993. Acest con-curs membru fondator al Fed-eraţiei Mondiale a MarilorConcursuri Internaţionale deVinuri şi Băuturi Spirtoase(VINOFED). Este organizat înluna noiembrie la interval de

doi ani de către organisme na-ţionale argentiniene (InstitutulNaţional de Vitivinicultură– INV - şi Consiliul Federalal Investiţiilor - CFI) sub pa-tronajul unor organisme inter-naţionale (Organizaţia Inter-naţională a Viei şi Vinului –OIV, Uniunea In ternaţionalăa Oenologi lor – UIŒ şi VI-NOFED).

Concursul este monitorizatde un expert delegat desemnatde către conducerea OIV careveghează la respectarea strictăa reglementărilor actuale pri-vind organizarea şi derulareadegustărilor de vinuri şi băuturidistilate de origine vinicolă.

Selecţia experţilordegustători

Experţii degustători inter-naţionali care evaluează mos-trele de vinuri înscrise în acest

concurs sunt stabiliţi în funcţiede numărul de mostre prezenteîn concurs, dar şi de repartiza-rea geografică a provenienţeimostrelor. Din partea Româ-niei, în cadrul acestui concurs,va participa domnul profesorValeriu V. Cotea (cu mai mul -te prezenţe) şi semnatarul aces-tor rânduri (aflat la a doua par-ticipare consecutivă).

Obiectiveleconcursului

Derularea acestui concursinternaţional vizează următoa-rele obiective:m încurajarea producţiei de

vinuri şi băuturi spirtoasede origine vinicolă de cali-tate superioară.

m contribuţia la cunoaştereade către publicul larg con-sumator a profilurilor sen-zoriale tipice vinurilor şi


eveniment

Francisco del Carril (CFI), CatucoMolina (preşedintele COVIAR),

Guillermo García (preşedinteleINV), Celso Jaque (guvernatorulprovinciei Mendoza), José Uñac

(viceguvernatorul provinciei SanJuan), Raúl Benítez (ministrul

producţiei din San Juan), GustavoTrípodi (preşedintele Mendoza

Fiduciaria) şi Héctor Voena(vicepreşedintele INV)

băuturilor spirtoase de ori-gine vinicolă provenite dindiferite ţări aflate pe diferi-te continente.

m stimularea consumului mo-derat dar permanent de vi-nuri şi băuturi spirtoase deorigine vinicolă de calitatesuperioară ce reprezintăun factor de cultură şi civi-lizaţie.

m susţinerea promovării vinu-rilor şi băuturilor spirtoasede origine vinicolă de cali-tate superioară.

Evoluţiaconcursului

De-a lungul timpului, numă -rul de mostre participante înconcurs a cunoscut o evoluţieremarcabilă mai ales după ul-timele ediţii din anii 2005 şi2007 după cum se observă şiîn tabelul de mai jos:

Faţă de prima ediţie a con-cursului, la ultima ediţie din2007 numărul de mostre a cres-cut cu 220%. La acest capitol,o creştere spectaculoasă (circa69%) se înregistrează şi la adoua ediţie faţă de prima, semncă acest concurs a fost un sucesremarcabil încă de la primaediţie.

În ce priveşte numărul deţări participante, acesta a cu-noscut o creştere notabilă doarla a doua ediţie faţă de prima(22 faţă de 14 ţări participante),cu menţiunea că la acest capitolevoluţia s-a stabilizat la un numărde 18 care a devenit constantîncepând cu ediţia din 2005.

Merită a fi evidenţiat numărultotal de societăţi vitivinicole par-

ticipante care a crescut vertiginosdepăşind nivelul de 250 la ultimaediţie din 2007. Şi la acest capi-tol, în raport cu prima ediţie s-aînregistrat o creştere de 65%la a doua ediţie iar la ultimaediţie o creştere de peste 200%.

În privinţa medaliilor acor-date, îi las pe cititorii fideli aiacestei prestigioase reviste săelaboreze propriile analize com-parative pe baza datelor de maisus, cu menţiunea că, în ce măpriveşte, voi încerca în rândurileurmătoare o scurtă analiză asu-pra medaliilor acordate la ulti-ma ediţie a acestui concurs.

Despre medaliileacordate la ultima

ediţie

Marile medalii de aur la edi-ţia din 2007 a concursului aurevenit Germaniei cu două vi-nuri din anii de recoltă 2005 şi2006 (Anselmann, OrtegaBeerenauslese şi OrtegaTrockenbeerenauslese) a par -ţinând aceleiaşi companii(Weingut Werner, Edes heim)şi ţării organizatoare (cu vinulAnzelota Malbec 2006 apar-ţinând mărcii Casa Latina, pro-dus de compania Jesus C. Fan-telli e Hijos cu sediul în Men-doza).

În privinţa medaliilor de auracordate vinurilor acestea aurevenit în mod surprinzător Ar-gentinei într-o proporţie covâr-şitoare de 84% (58 de medaliidin 69 acordate), urmată de ţă-rile vecine Chile şi Brazilia (cucâte 2 medalii) şi apoi de Uru-guay, Franţa, Germania şi Re-publica Cehă (cu câte o medalie).La rândul lor, băuturile spirtoasede origine vinicolă ce au fostintroduse în concurs pentru pri-ma dată la această ediţie auprimit doar 3 medalii de aur.

Explicaţia numărului exa-gerat de mare de medalii primitde vinurile argentiniene se da-torează participării masive aproducătorilor din ţara organi-zatoare şi nicidecum a favori-zării acestora în vreun fel anu-me. Disciplina, rigurozitatea şiprofesionalismul după care s-a desfăşurat concursul au fostimpecabile, primind aprecierileunanime ale comunităţii vitivi-nicole internaţionale, atât înrândul specialiştilor cât şi înpresa de specialitate.

Alte informaţiiimportante

Data limită a înscrierii pro-belor în concurs este 5 octom-brie 2009, iar termenul limităpână la care se pot trimite eşan-

tioanele este 14 octombrie2009. Având în vedere derula-rea concursului în prima săp-tămână din luna noiembrie,există suficient timp de a re-flecta la oportunitatea unui ast-fel de demers.

Aspecte privind desfăşurareaconcursului, componenţa jurii-lor, programul voiajelor profe-sionale, însoţite de oenogas-tronomia argentiniană vă vorfi prezentate într-un articoldupă întoarcerea de la acestconcurs.

An invitation open to all theRomanian producers to partici-

pate in the international con-test Vinandino. An occasion to

prove the qualities of the Ro-manian wines, which can not

be otherwise verified, butthrough participation in such

events.

La ediţia din 2007, Româ-nia a câştigat o singură

medalie de argint, obţinu-tă de Cotnari. Lista com-pletă a premiilor de acumdoi ani poate fi consultată

la adresa http://www.vi-nandino.org.ar/premios.p

hp?que=buscar



eveniment

ing. Lucia PÎRVUexpert degustator

vicepresedinte Relatii siImagine ADAR

În perioada 7- 9 septembrie2009 s-a desfăşurat la AlbaIulia cea de-a treia ediție aConcursului Național de Vinuri,Strugurele de Aur, organizatorifiind, ca şi în anii trecuți, Aso-ciația Degustătorilor Auto -rizați din România (ADAR),Organizația Națională Inter-profesionala Vitivinicola(ONIV) şi Consiliul JudețeanAlba.

Concursul a avut loc în avan-premiera Festivalului Națion-al de Folclor, Strugurele deAur şi înaintea celui mai im-portant eveniment din calen-darul viticol, culesul viilor.

Anul acesta au participat laconcurs peste 100 de probede vinuri de la producătoridin toate zonele viticole aleţării dar, în premieră, au fostşi vinuri din Bulgaria şi Italia.Din totalul probelor de la aceas-ta ediție a concursului, vinurilealbe au avut o pondere de 60%.

Au fost înscrise 19 societățiproducătoare sau importatoarede vinuri. Sistemul de notare afost cel practicat de OIV, Or-ganizația Internațională aViei și Vinului, medaliile acor-date au reprezentat 30% dinvinurile înscrise în concurs.

Juriul a fost format din 5degustători: Mihai Baniţă,

Claudia Horsia, Lucia Pîrvu,Delia Stătescu şi Dorin Popa,iar preşedintele concursuluifost chiar preşedintele ADAR,Dan Boboc. Secretariatul şicomisia tehnică au fost asigu-rate de Diana Pavelescu, AdaNămoloşanu, Gabriela Arionși Dorin Heroiu.

Înscrierea în concurs a vi-nurilor a fost făcută pe secțiuni:vinuri liniştite, tinere şi de co-lecție, vinuri efervescente şi vi-nuri speciale. Probele au fostsecretizate şi prezentate în am-balaj neutru pentru a nu puteafi identificate. Precum spuneapreşedintele „a fost un concursgreu, deoarece probele au fostrelativ apropiate ca şi calitate“,iar sim țurile gusto-olfactive aufost cele care au departajat vi-nurile.

Degustătorii au selectat celemai bune vinuri şi au atribuitun număr de 44 medalii, dincare 14 au fost de aur şi 30 deargint. Cele 14 medalii de aurau fost decernate pentru: Jid-vei, Tenuta Odobești, Cra -mele Recaș, Vincon Vrancea,Vinarte, Rovit Valea Călugă -rească, Agroindustriala Bu-cium şi Speed Huși. Medaliide argint au obținut societățile:Tenuta Odobești, Jidvei, Cra -mele Recaș, SCDVV Blaj,Cra mele Halewood, VinexMurfatlar, Vincon Vrancea,S.E.R.V.E., Senator, Domeni-ile Boieru,Procer, Angelli,Promotion Blaj, Vinarte,Speed Huși şi Bessa Valley.

Concursul Naţional de Vinuri

Alba Iulia, septembrie 2009

Mihai Banita,dir. FGM Vinproduct Bucureşti

ing - şef. serviciu Delia Stătescu,L.C.C.C.I.V. Valea Călugarească

ing. Claudia Horsia,SC Jidvei SRL

dr. ing. Dorin Popa, preşedinte ASCER

ing. Lucia Pîrvu, director SC Vinvest SRL Timişoara



Vinurile medaliate la Concursul de vinuri „Strugurele de Aur“, ediţia 2009

Prof univ. dr. Dan Boboc, preşedinte executiv al ADAR şi preşedintele juriului

Dintre societățile care au maiînscris probe în concurs amin-tim: Stațiunea Viticola Bu-joru, Vinexport Focșani.

În tabelul cu medaliile acor-date (care poate fi consultat şipe site-ul www.adar.ro), putețiconstata soiurile, cupaje de vi-nuri şi spumantele care auintrat în competiție.Cele maimulte puncte, 92 şi medalie deaur, au primit Spumant Ro-mantine de la Jid vei şi Şarbade la Tenuta Odobești.

Nu pot spune că nu au fostşi vinuri de medalii de onoareşi de participare, VinexportFocșani, Rovit, Senator, vi-nuri cu probleme şi sincer so-licit oenologilor de la societățisă deguste vinurile, înainte deexpedierea probelor către ori-care concurs.

Pentru a doua oară din celetrei ediții, Pensiunea Preciosaa găzduit acest eveniment, ri-dicându-se la cel mai înalt stan-dard de asigurare a condițiilornecesare desfăşurării concur-sului, de cazare, iar în ceea cepriveşte arta gastronomică pu-tem spune că, pe parcursul atrei zile, a fost un adevărat re-cital.

Cum să nu te impresionezeservirea vinurilor în timpul con-cursului de către un somelierde mare profesionalism, tem-peratura optimă a spumantelorşi vinurilor, numărul de circa10 pahare la fiecare membrudin juriu.

Cine trece prin oraşul AlbaIulia ar fi păcat să nu vizitezecrama de la pensiune, o locațieconstruită cu mult bun gust,care sincer nu te lasă sa o pă-răseşti foarte repede!, precumşi colecția de vinuri aflată subcheia somelierului şi a expli-cațiilor acestuia. Cu siguranțămulți degustători au visat la oastfel de vinotecă şi iată că, dindragoste şi iubire pentru vin,proprietarul pensiunii a realizatun vis frumos şi adevărat !

În numele ADAR, mulțumimserviciilor prestate nu numaievenimentului dar şi vinului îngeneral.

Rezultatul pozitiv al eveni-mentului a fost dat şi de unireafortelor ADAR, ONIV şi ConsiliulJudețean Alba, care la rândullor au primit calificativul deprofesionişti !

Held as always under the ae-gis of ADAR, the National WineCompetition “The Golden Gra-

pe”, 2009 edition, took place inAlba Iulia; many manufacturerswere awarded for their winema-

king successes.



finanţe

Potrivit guvernatorului bănciicentrale, toate componenteleindicelui preţurilor de consumau înregistrat scăderi. „Se poateconstata o consolidare a dezin-flaţiei. Factorii principali careau contribuit la acest fenomensunt majorarea accizelor la tutun,rigiditata pieţei muncii, a bunu-rilor, serviciilor, cheltuielilor bu-getare, restructurării cererii in-terne, inflaţiei pozitive asuprapreţurilor alimentelor“, a decla-rat Mugur Isărescu.

Lucian Anghel, economistşef în cadrul BCR, şi-a exprimatpărerea că dezinflaţia va de-termina scăderea dobânzilor lacreditele şi depozitele în lei,precum şi reducerea dobânziide politică monetară. Anghel asubliniat că se aşteaptă la uncurs stabil pentru a doua partea anului, în concordanţă cumesajul guvernatorului BNR,Mugur Isărescu, care a vorbitdespre proiecţiile negative ve-hiculate de la începutul anuluicu privire la un curs de 4,7 leipentru un euro, prognoze carenu s-au îndeplinit.

Tendinţă clară spreeconomisire

„Consumul populaţiei s-a re-dus considerabil în al doilea tri-mestru datorită aşteptărilor pe-simiste la nivelul populaţiei înlegătură cu situaţia economică.Reducerea dramatică a vânză-rilor de bunuri, mai ales de fo-losinţă îndelungată s-a reflectatşi în reducerea importurilor,pentru că majoritatea acestorbunuri erau importate“, a de-clarat guvernatorul BNR.

Cauzele principale ale aces-tei tendinţe sunt considerate afi diminuarea venitului dispo-nibil, crearea unor aşteptăripesimiste la nivelul populaţieiîn legătură cu situaţia econo-mică şi în primul rând, faptulcă băncile nu au mai acordatla fel de uşor credite de con-sum. În general, în primele 6luni ale anului s-a înregistrat oreducere a cifrei de afaceri dincomerţ cu 20%.

Totodată, însă, românii auînceput să depună bani în de-

pozite la termen, înregistrân-du-se aproape o dublare a aces-tor depozite.

Singurele cheltuieli care aucrescut au fost însă cheltuielilebugetare cu personalul. „Dupăprimele şase luni ale anului sin-gurele cheltuieli care au crescutau fost cheltuielile bugetare cupersonalul, în timp ce cheltuielilecu investiţiile s-au diminuat. Ri-giditatea determinată de multi-tudinea de legi, hotărâri şi alteangajamente ne fac să înţelegemcă reforma în sistemul bugetarva fi extrem de greoaie“, a afir-mat Mugur Isărescu.

Prognoza pentru inflaţia lafinalul acestui an, revizuită deBNR de la 4,4% la 4,3% în ra-portul prezentat, ia în calculestimări de scădere a economieicu 8% şi un deficit de cont cu-rent de 5-6% din PIB pentruanul 2009, a anunţat vicegu-vernatorul BNR Cristian Popa.În plus, el estimează că numărulcreditelor neperformante vacontinua să crească în a douaparte din 2009 şi în prima partea anului 2010.

„Dacă economia continuă săse comprime, creditele neper-formante vor creşte, însă nu măaştept la o explozie a acestora.Evoluţia crescătoare poate fiînsă ceva mai pronunţată decâtpână în prezent. Este vorba însăde creşteri importante, mai alespe creditele pentru gospodării,de consum, de valoare mică şifără garanţii“, a afirmat CristianPopa.

Prognoze BNRReferitor la faptul că cea

de-a doua tranşă a împrumu-tului de la FMI va fi virată cătrebugetul de stat, în loc de BNR,Mugur Isărescu a afirmat că:„Gândit cum trebuie, pentru evi-tarea arieratelor, mişcarea ar fibenefică. În final, banii de laFMI vor ajunge tot la BNR. DacăMinisterul Finanţelor va cheltuiaceastă tranşă pe plan intern,va vinde valuta către BNR şi valua lei, iar moneda străină vaintra în rezervă. Dacă Finanţelevor utiliza banii pe plan extern,va scuti rezerva BNR de anumiteplăţi externe.“

Isărescu a precizat că ulti-mele date arată o reducere adeficitului de cont curent către5-6% din PIB în 2009, de la12,3% din PIB anul trecut, cuatât mai dureroasă cu cât estemarcată de trecerea sectoruluiprivat de la un deficit de 7%din PIB în 2008 la un eventualsurplus anul acesta.

Guvernatorul BNR a explicatcă deşi un deficit bugetar marenu este de dorit, acesta nu maipoate fi evitat, având în vederecontextul actual. „Asistăm ladeficite extreme şi la case maimari“, a accentuat acesta.

Potrivit Băncii Naţionale aRomâniei, nu este prognozatăo depreciere excesivă a leului,fapt explicat de îmbunătăţireaevidentă a fundamentelor eco-nomice care au determinat re-ducerea rating-ului şi presiunileasupra cursului şi a celor care

Rata inflaţiei este în scădere, iar procesul de dezinflaţie s-aconsolidat în trimestrul doi, a declarat Mugur Isărescu, la

prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat însă căşi în trimestrul doi inflaţia a rămas în afara intervalului ţintit de BNR.

Creşterea economică va fi reluată anul viitor



finanţe

au dus la reducerea volatilităţiicursului.

În contextul actual, reluareacreşterii economice implică undozaj de injecţie monetară, binecântărit, gradual, în economiaromânească. Atunci impactulnu va fi inflaţionist, ci de susţi-nere a creşterii economice.

Referitor la criza economică,Mugur Isărescu a declarat: „Nuştim cum va evolua criza eco-nomică. Sunt tot felul de prog-noze, iar în aceste condiţii nuputem şti cu certitudine cum vaevolua economia românească.Singura certitudine pe care neputem baza este acordul cu FMIşi CE. Avem şi incertitudini legatede cum va evolua preţul petro-lului, care până acum ne-auajutat. După ce câţiva ani amcheltuit mai mult decât am pro-dus, a venit momentul corecţiei.Este o dramă ce s-a întâmplatîn 2007 şi 2008, când am avutun deficit extern de peste 10%,nu ce s-a întâmplat în 2009,când a venit momentul corecţiei.Eu sunt mulţumit că s-a pututface o asemenea corecţie fără oexplozie a şomajului.“

La final guvernatorul BNRa făcut câteva prognoze privi-toare la economia românească:„Reluarea creşterii economiceva avea loc probabil în cursulanului viitor. Ajustarea s-a făcut,e foarte bine. Problema estedacă se va relua cu o inflaţiesănătoasă şi fără un deficit ex-tern foarte mare. În opinia mea,consumul se va relua odată cucreditarea de către bănci“.

BNR informează În şedinţa din 4 august 2009,

Consiliul de Administraţie alBăncii Naţionale a României ahotărât următoarele:

1. Reducerea ratei dobânziide politică monetară la ni-velul de 8,5% pe an, de la9 procente, începând cudata de 5 august 2009;

2. Reducerea ratei rezervelorminime obligatorii aplica-bile pasivelor în valută cuscadenţe reziduale de subdoi ani, ale instituţiilor decredit, la nivelul de 30%,de la 35%, începând cuperioada de aplicare 24 au-gust – 23 septembrie 2009;

3. Utilizarea activă a opera-ţiunilor de piaţă, în vede-rea gestionării adecvate alichidităţii din sistemulbancar şi reducerea sca-denţei principalului instru-ment de politică monetară,operaţiunile repo efectuateprin licitaţie, de la o lună,la o săptamână.

4. Consiliul de Administraţie(CA) al Băncii Naţionale aRomâniei (BNR) a analizatşi a aprobat Raportul tri-mestrial asupra inflaţiei.Rata anuală a inflaţiei a fost

de 5,86 la sută în luna iuniea.c., faţă de 5,95 la sută înluna precedentă şi 6,89 la sută,vârful din acest an, atins înluna februarie 2009. Inflaţiade bază CORE2 ajustat – cal-culată prin eliminarea impac-tului preţurilor administrate, alcelor volatile (legume, fructe,ouă şi combustibili) şi al taxeipe viciu – a coborât la nivelulde 4,79 la sută în luna iunie,faţă de 5,04 la sută în luna an-terioară.

Consolidarea procesului dedezinflaţie a fost rezultatul re-ducerii dinamicii preţurilorcombustibililor şi produseloralimentare în condiţiile scăderiicererii agregate şi a temperăriivolatilităţii cursului de schimbal leului.

Funcţionarea pieţei mone-tare a înregistrat evoluţii pozi-tive, ratele dobânzilor inter-bancare stabilizându-se în apro-pierea nivelul ratei dobânzii depolitică monetară, în timp ceratele medii ale dobânzilor la

credite şi la depozite pentruclienţii nebancari şi-au conti-nuat reducerea, având loc oatenuare în termeni relativi adistorsiunilor anterioare de po-ziţionare a acestora, în raportcu nivelul ratei dobânzii de po-litică monetară şi cu cele aleratelor dobânzilor interbanca-re.

Analiza indicatorilor finan-ciari externi relevă îmbunătăţirisemnificative, evidenţiate prinreducerea substanţială a defi-citului de cont curent, scădereanivelului datoriei externe pri-vate pe termen scurt şi creşte-rea rezervei valutare. Se re-marcă, totodată, modificareastructurii rezervei valutare, caurmare a diminuării ponderiiresurselor provenind din con-stituirea rezervelor minime obli-gatorii în valută.

Pe baza datelor disponibileşi a analizei evoluţiilor recenteşi de perspectivă, CA al BNR adecis reducerea ratei dobânziide politică monetară la nivelulde 8,5% pe an, de la 9%. Înaceste condiţii, începând cudata de 5 august 2009, ratadobânzii pentru facilitatea dedepozit se reduce la nivelul de4,5% pe an, de la 5%, iarrata dobânzii pentru facilitateade credit (Lombard) va fi de12,5% pe an, faţă de 13%.În acelaşi timp, rata dobânziipenalizatoare pentru deficitulde rezerve minime obligatoriiconstituite în lei se reduce la18,75%, începând cu perioadade aplicare 24 august – 23 sep-tembrie 2009, de la 19,5%.

CA al BNR a decis totodatăcontinuarea utilizării active aoperaţiunilor de piaţă pentrugestionarea adecvată a lichidi-tăţii din sistemul bancar şi re-ducerea scadenţei principaluluiinstrument de politică mone-tară, în prezent, operaţiunilerepo efectuate prin licitaţie, dela o lună, la o săptămână.

În vederea fluidizării fluxu-rilor de lichidităţi şi continuăriiprocesului de aliniere gradualăla standardele Băncii CentraleEuropene, CA al BNR a hotărât,de asemenea, reducerea rateirezervelor minime obligatoriiaplicabile pasivelor în valutăcu scadenţele reziduale de subdoi ani la nivelul de 30%, dela 35%, începând cu perioadade aplicare 24 august – 23 sep-tembrie 2009.

Creşterea economică va fi reluată anul viitor

Reluarea creşteriieconomice va

avea loc probabilîn cursul anului

viitor. Ajustarea s-afăcut, e foarte

bine. Problemaeste dacă se va

relua cu o inflaţiesănătoasă şi fărăun deficit extern

foarte mare.

Mugur Isărescu,Guvernatorul BNR



Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: MerlotProducător: RotenbergPreţ: 37 RON

Soi: Chenin BlancProducător: Africa de SudImportator: Cramele HalewoodPreţ: 36 RON

Soi: Sauvignon BlancProducător: Africa de SudImportator: Cramele HalewoodPreţ: 54 RON

Soi: MerlotProducător: RotenbergPreţ: 70 RON

Soi: RieslingProducător: VinartePreţ: 75 RON

Soi: Cabernet SauvignonProducător: VinartePreţ: 232 RON 1500 ml

73 RON 750 ml

Producător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 89 RON

Producător: Antinori ItaliaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 500 RON




cercetare

Lector univ. dr.Mariana MARICA

Conf. univ. dr.Maria MANIU

A ecologiza viticultura înspecial sau agricultura în ge-neral, nu înseamnă neapărat arenunța la utilizarea mijloacelormoderne de producţie. Sistemulde producţie ecologic trebuiesă fie în primul rând rentabil,dar totodată compatibil cu exi-genţele protecţiei mediului,scopul final fiind obţinerea unorproduse de calitate, mai alesîn cazul strugurilor de masăconsumați de către copii saugravide.

Numită şi viticultură biolo-gică, ecologică sau biodinami-că, este o metodă de producţiecare ţine cont de cunoştinţeletradiţionale ale podgorenilor şicare integrează progresul tehniccu domeniile ştiințelor agrico-le.

Acest sistem face apel la oserie de tehnici de producţiemoderne, care conservă şi îm-bunătăţesc fertilitatea soluluişi implicit calitatea strugurilorfără a agresa mediul. Pentruaceasta, fie că nu utilizeazăproduse chimice de sinteză înprocesul de obţinere a mate-riilor prime sau în transforma-rea ulterioară a acestora (mo-delul viticulturii organice saubiologice), fie le utilizează încantităţi strict dimensionate decerinţele plantelor şi de poten-ţialitatea condiţiilor agropedo-climatice (modelul viticulturiiintegrate).

Protejarea mediului,obiectivul major

Protecţia mediului înconju-rător a devenit una dintre pro-blemele întregii lumi. Asistăm,în ultimii ani, la manifestareaunor preocupări importante peplan mondial în ceea ce priveşteintegrarea cerinţelor de pro-tecţie a mediului în toate stra-tegiile şi politicile elaborate însfera economică şi nu numai.

De aceea unul din principa-lele obiective ale viticulturiiecologice este protejarea me-diului (biosferei) şi a resurselorplanetei. Ea exclude folosireaîngrăşămintelor chimice, a pes-ticidelor de sinteză şi a erbici-delor. Pe de altă parte, prinrotaţia culturilor, prin fixareaazotului din aer de către legu-minoase şi reciclarea sistema-tică a reziduurilor organice, depreferat, gunoi de grajd saucompost matur, se reduce con-siderabil risipa de energie: seconsumă mai multă energiesolară şi mai puţină energiefosilă, ceea ce ameliorează ran-damentul energetic al produc-ţiei agricole.

Totodată, tehnicile puse lapunct într-o regiune nu trebuietranspuse ca atare în alta. Pen-tru a practica o viticultură înarmonie cu natura, trebuie traseînvăţăminte din tehnicile bio-logice folosite în alte părţi, dartrebuie adaptate condiţiilor lo-cale, ţinând seama de realităţile

fizice şi socio-economice dinzonă şi valorificând optim re-sursele ecosistemelor.

Agrobiologii furnizează pro-duse alimentare apreciate deconsumatorii preocupaţi de ase hrăni numai cu elemente decalitate, fără reziduuri chimice.În plus viticultura biologică,chiar dacă uneori mai costisi-toare, mobilizează o mână delucru destul de numeroasă,creând noi locuri de muncă.Ea participă, de asemenea, larevitalizarea satelor şi la men-ţinerea personalului angajat înmediul rural, evitând exodulmasiv al acestora către aglo-meraţiile urbane.

Avantajeleviticulturiiecologice

Sol fertil şi sănătos.Acest obiectiv se realizează

prin reducerea pierderilor de

elemente nutritive datorate le-vigării (spălării) în profunzime,reducerea eroziunii solului, re-ducerea poluării.

Prezenţa pesticidelor în sola devenit o problemă din ce înce mai mare, viticultura con-venţională fiind principala sursăde contaminare a solului cunitraţi, nitriţi, metale grele, re-ziduuri de sinteză etc. şi de-terminând în mod frecvent scă-derea conţinutului de materieorganică, concomitent cu acu-mularea de compuşi toxici. Înpractica ecologică fertilitateaşi sănătatea solului sunt men-ţinute prin metode biologice,precum: rotaţia culturilor, lu-crări manuale, prăşit, compos-tare, mulcire.

Prin folosirea îngrăşămin-telor organice se măreşte şi semenţine procentul de materieorganică a solului. Eroziuneasolului este determinată şi descăderea conţinutului de ma-terie organică a solului datoratăutilizării excesive a îngrăşă-mintelor chimice de sinteză,acestea determinând şi distru-gerea structurii solului. Ame-liorarea structurii solului cât şireducerea eroziunii se poaterealiza prin menţinerea tere-nului acoperit cât mai multtimp posibil cu covor vegetal,prin mulcire, prin cultivareaunor culturi de acoperire etc.

Apa freatică, aerul şistrugurii sunt maipuţin contaminate.

Prin extinderea viticulturiiecologice, aerul prezintă o ca-litate mai bună în principal prinfaptul că nu se mai utilizeazăproduse chimice care se ad-ministrează prin pulverizare.

Neutilizarea îngrăşămintelorchimice şi aportul de îngrăşă-minte organice reduc risculspălării substanţelor nutritive,o problemă în multe ţări şi oameninţare pentru apa potabilă.În plus, neutilizarea pesticidelordetermină un risc mai mic decontaminare a strugurilor, mus-tului sau vinului.

Viticultura ecologicăun moft sau o necesitate?



cercetare

Condiţii mai sănătoasede muncă pentruviticultori .

Podgorenii care aplică teh-nologie ecologică sunt expuşimai puţin riscului contaminăriicu pesticide. Este cunoscut fap-tul că mulţi viticultori mor anualsau prezintă diverse afecţiunigrave, acestea fiind cauzate deutilizarea cotidiană a pestici-delor.

Copii sunt expuşi mai multdecât adulţii la efectul nociv alpesticidelor folosite în viticul-tura convenţională. Folosireaproduselor agroalimentare eco-logice în alimentaţia copiilorva avea un efect pozitiv asupradezvoltării acestora.

Biodiversitate.

Scăderea biodiversităţii însistemele viticole convenţionaleare următoarele cauze: specia-lizarea excesivă a fermelor, in-tensificarea proceselor tehno-logice, lipsa fermelor mixte,folosirea excesivă a pesticidelor(insecticide, erbicide, fungici-de). Utilizarea pesticidelor re-prezintă un pericol atât pentruplante cât şi pentru animale.Pesticidele ameninţă existenţaanumitor specii sălbatice deplante şi animale, cu implicaţiideosebite de-a lungul lanţuluitrofic.

Prin comparație, în fermeleecologice se observă o creşterea numărului şi a speciilor depăsări şi insecte. Rotaţia cul-turilor practicată în fermeleecologice menţine durabilitateasolului, determină un numărmai mic de probleme cauzatede boli, dăunători şi buruieni.

În plus, terenurile agricolecultivate în sistem ecologic re-zistă mai bine la intemperiileclimatice, plantele prezentândo toleranţă mai mare la factoriiclimatici restrictivi (secetă, ploiabundente). Astfel, viticulturaecologică contribuie la reali-zarea unui peisaj mult mai va-riat şi asigură o biodiversitatemai mare.

Utilizarea eficientă aapei.

Conţinutul ridicat al soluluiîn materie organică duce la omai bună reţinere şi conservarea apei în sol, ceea ce are caefect reducerea cheltuielilor cuirigarea, obligatorie mai alesla soiurile de struguri de masă.

Ameliorarea solului princreşterea conţinutului în ma-terie organică şi îmbunătăţireastructurii acestuia precum şi omai bună acoperire prin mulciresau prin covor vegetal conducla reducerea consumului deapă de către plantă cu implicațiieconomice importante mai alesîn zonele secetoase.

Calitate nutritivăsuperioară aproduselor ecologice.

Produsele ecologice se ca-racterizează printr-un conţinutmai ridicat în substanţă uscată,respectiv în aminoacizi, vita-mine, săruri minerale, oligoe-lemente. Produsele agroalimen-tare ecologice sunt lipsite demetale grele.

Etapeletransformării

(reconversiei) uneiplantaţii clasice în

plantaţie ecologică

a) - contactarea unei socie-tăţi acreditate pentru certifica-re

Societatea de certificare vapune la dispoziţia producăto-rului contra unei taxe, toatenormele legislative şi normati-vele tehnice ce trebuiesc res-pectate într-o exploatație „bio“.De asemenea va asigura in-struirea personalului cu privirela respectarea trasabilităţii uti-lajelor în fermă.

b) - efectuarea de analizepreliminare pentru sol, apă şipânza freatică, pentru a se eli-mina posibilitatea existenţeiunui poluator cu remanenţămare care să compromită re-conversia plantaţiei. Acest lucrueste obligatoriu, cunoscându-se faptul că în cazul plantațiilorviticole rădăcinile viţei de vieajung până la 7 m adâncime,iar multe produse de sintezădin vechea generaţie de tipulcelor fosfo-mercurice au rema-nenţă îndelungată. Levigate înprofunzime, substanțele chimi-ce pot constitui o sursă continuăde poluare care să compromităreconversia.

c) - reconversia propriu-zisă,ce constă în monitorizarea per-manentă şi continuă a para-metrilor bio-chimici ai solului,apei, plantelor şi produseloragricole.

Monitorizarea este făcutăde societatea acreditată pentrucertificare BIO, contra unei taxeanuale de aproximativ 100euro/ha, taxă ce este suportatăde producător.

d) – eliberarea unui „Certi-ficat de conformitate“ de cătresocietatea de certificare la sfâ-rşitul perioadei de reconversie.

Perioada de reconversie du-rează 3 ani, timp în care fer-mierul îşi poate vinde produselesub eticheta - produse de re-conversie.

În perioada de reconversiese vor respecta următoareleprincipii ale agriculturii ecolo-gice: eliminarea oricărei teh-nologii poluante, realizareastructurilor de producţie şi a

asolamentelor în cadrul cărorarolul principal îl deţin speciileşi soiurile cu înaltă adaptabili-tate, susţinerea continuă şiameliorarea fertilităţii naturalea solului, utilizarea economicăa resurselor energetice con-venţionale şi înlocuirea aces-tora în mai mare măsură prinutilizarea raţională a produselorsecundare refolosibile.

În loc deconcluzii…

Fără a avea pretenţia de adeveni un segment prioritar alviticulturii, eliminarea în tota-litate a folosirii îngrăşămintelorchimice şi a pesticidelor areşanse reale de a se dezvoltacontinuu în următorii ani.

Conform legislaţiei în vigoa-re, orice viticultor care doreştesă aplice tehnologie ecologicăşi să fie recunoscut ca produ-cător ecologic trebuie să se su-pună sistemului legal de in-specţie, care are în vedere ur-mătoarele: cunoaşterea şi apli-carea regulilor şi principiilorde producţie ecologică, înre-gistrarea activităţii în agricul-tura ecologică parcurgerea uneiperioade de conversie a pro-ducţiei convenţionale către ceaecologică, supunerea contro-lului unui organism de inspecţieşi certificare, etichetarea pro-duselor ecologice, comerciali-zarea pe piaţa internă sau ex-ternă în condiţiile prevăzutede legislaţie.

Conversia producţiei con-venţionale la cea ecologică vaavea în vedere realizarea unuiagrosistem viabil şi durabil, în-treaga fermă fiind transformatătreptat în concordanţă cu stan-dardele ecologice naţionale şiinternaţionale, a căror bazăeste practicarea unor tehnologiimoderne cum ar fi: randamen-tul proceselor biologice, sti-mularea proceselor intense dedescompunere în sol, fertiliza-rea preponderent organică, aso-cierea cu plante ierboase pe-doameliorative, lupta bioteh-nologică împotriva bolilor, dău-nătorilor, buruienilor etc.

The prestigious authors ex-plain how to recognize a trulybiological agriculture, its clas-sification criteria and its bene-ficial effects on human health

but also on nature.



După cum este cunoscut,există un consens pe plan mon-dial cu privire la faptul ca bu-năstarea populaţiei planeteinoastre este serios ameninţatăde numeroase dezvoltări carenu pot fi controlate doar lanivel guvernamental. Iată dece este nevoie de parteneriateresponsabile ca sa facă posibileîntâlnirea provocărilor actuale.Un astfel de parteneriat este şicel promovat de „mişcarea“naţională SANABUNA (unagent de schimbare), care con-firma faptul ca o perspectiva

de ansamblu (pornind în modfiresc de la „prima dintre li-bertăţi - sănătatea“) necesitălideri capabili să se adaptezeşi sa participe în managementulschimbării, atât în numele pro-fesiilor, cât şi în numele socie-tăţii în iîntregul sau. Ceea ce,în confruntarea cu problemelecomplexe de astăzi legate de« Sănătate - Alimentaţie - Bu-năstare », implica un parteneriatinterdisciplinar în educaţie, cer-cetare, producţie, distribuţie,consum ca şi în remediere şiîn rezolvare.

Parteneriatul SANABUNAşi-a propus (şi a adus deja oprima dovadă) sa acţioneze caagent de schimbare în mana-gementul schimbării şi în acestsens se afla pe drumul imple-mentării DECLARATIEI SANA-BUNA, provocând şi negociind,acţionând ca un promotor, mo-nitorizând şi evaluând, planifi-când o strategie şi tactici, in-formând opinia publica ca în-curajează participarea şi dez-voltarea simţului responsabili-tăţii

Primul Congres International„SANABUNA“ îşi va tine lu-crările la sfârşitul lunii octom-brie 2009 în Centrul de confe-rinţe „EUROPA“ al hoteluluiARO PALACE Braşov, ca ur-mare a parteneriatului dintreAcademia de ştiinţe Medicale,Universitatea de Medicina şiFarmacie Carol Davila - Bucu-reşti, Comitetul Roman al Dis-tribuţiei şi Asociaţia Interna-ţională a Distribuţiei (A.I.D.A.Bruxelles). Lucrările acestuiprim Congres Internaţional „SA-NABUNA“ se desfăşoară la treiani de la cel de-al 32-lea Con-

gres International al AIDA Bru-xelles (Parma, 4-7 iunie 2006,tema „Noile imperative ale se-curităţii alimentare“, „Eveni-mentul international al anului2006“, http://www.crd-aida.ro/stiri3.html; Journal ofMedicine and Life, no. 1, Ja-nuary-March 2008, Leon F.Wegnez, „Medicine and diet,a common purpose for humanhealth“, http://www.crd-aida.ro/stiri27.html).

Primul Congres International„SANABUNA“ este expresiaasumării responsabile a parte-neriatului pentru „alimentaţie- sănătate - bunăstare“ şi a res-taurării încrederii în viata şi înpiaţă Aceasta prestigioasa ma-nifestare completează în modfericit desfăşurarea cu succesa Conferinţei SANABUNA2009, din aprilie 2009, care aabordat imperativul reflecţieişi acţiunii responsabile asupraproblematicii „sănătate - ali-mentaţie - bunăstare“, cautândsa identifice o noua necesaradirecţie a atitudinilor de naturaa permite fondarea unui par-teneriat public-privat apt sa

Primul Congres Internaţional

„SANABUNA“m De ce este nevoie de parteneriatul SANABUNA ? m Primul Congres

Internaţional SANABUNA, octombrie 2009, Centrul de conferinţe EUROPA,hotelul ARO PALACE Braşov m Declaraţia SANABUNA cu privire la planul deacţiune în şapte puncte m Evenimentele asociate Congresului SANABUNA m



eveniment

ofere soluţii adecvate de influ-enţare a schimbării comporta-mentale pentru a îmbunătăţisănătatea şi responsabilitateaeconomico-sociala. De la bunînceput la lucrările ConferinţeiSANABUNA 2009 au avut locintervenţii pertinente: FlorianPopa (Membru titular al Aca-demiei de ştiinţe Medicale şiRectorul Universităţii de Me-dicina şi Farmacie „Carol Da-vila“ – Bucureşti), LaurenţiuMircea Popescu (PreşedinteleAcademiei de ştiinţe Medicaleşi Preşedintele Sectiei Medicalea Academiei Romane), TheodorValentin Purcarea (Preşedintele

Comitetului Roman al Distri-buţiei, Membru al ConsiliuluiA.I.D.A. Bruxelles, Profesor laUniversitatea Romano-Ameri-cana), Conf. Dr. Ing. Victor Sur-du (Deputat, Membru al Parla-mentul României), ConstantinOpran (Rectorul UniversităţiiLucian Blaga din Sibiu), Aca-demician Constantin Popa (şefulSecţiei de Medicina Interna aAcademiei de ştiinţe Medicale),Prof. Dr. A.V. Ciurea (Vicepre-şedintele Federaţiei Mondialea Societăţilor de Neurochirurgie- WFSN, Preşedintele de Onoa-re al Societăţii Romane de Ne-urochirurgie), Bogdan Dumi-trescu (Somelier) s.a.

Mass media a reflectat cuprofesionalismul consacrat Con-ferinţa SANABUNA 2009. Ast-fel, revista „Romanian WineArt“, numărul 30 din aprilie-mai 2009 – în articolul „SA-NABUNA 2009: la confluenţapreocupărilor pentru o viaţămai bună“– evidenţia impor-tanţa acestei angajări cu res-ponsabilitate în parteneriatulpentru „alimentaţie - sănătate- bunăstare“. După cum, „Să-nătatea TV“ (http://www.sana-tateatv.ro/stiri-medicale/prof-dr-florin-popa-schimbarea-alimentatiei-unui-popor-este-mai-grea-decat-o-revolutie/) re-liefa semnificaţia deosebită alucrărilor Conferinţei „SANA-BUNA 2009“, în contextul crizeide încredere, sănătatea fiindprima dintre libertăţi

La acest Prim Congres In-ternational „SANABUNA“, careva avea loc la sfârşitul lunii oc-tombrie 2009 în Centrul deconferinţe „EUROPA“ al hote-lului ARO PALACE Braşov, vorparticipa reprezentanţi ai Par-lamentului României, ai Minis-terelor de resort, ai AcademieiRomane şi ai Academiei de şti-inţe Medicale, ai ComitetuluiRoman al Distribuţiei şi ai

care ar putea îmbunătăţi sănă-tatea şi bunăstarea, construindşi susţinând încrederea consu-matorului în lanţul alimentar,cât şi al manierei de a direcţionacele mai bune minţi pentru orelaţie durabila « Sănătate -Alimentaţie - Bunăstare », fă-când din aceasta relaţie o preo-cupare culturala curenta. Suntaşteptate intervenţii pertinentecare sa argumenteze rolul şti-inţei în transformarea compor-tamentului de natura a producealimente, a oferi alimente şi apermite alegeri de alimente înechilibru cu sănătatea şi dura-bilitatea, înţelegând interacţiu-nea între stilul de viaţă alimen-tară şi aalţi factori de stil deviaţă, sănătatea oamenilor aflân-du-se în centrul dezvoltării du-rabile şi al adaptării afacerii înconsecinţă..

EvenimenteleasociateCongresului„SANABUNA“

Lucrările prezentate (şiacceptate de Comitetul şti-inţific, pana la data de 15octombrie 2009; redactarealucrării se va face în limbileromana şi/sau engleza saufranceza şi conform reco-mandărilor „Journal of Me-dicine and Life“ pentru au-tori: http://www.medandli-fe.ro/) vor fi publicate într-un volum care va apăreala Editura Universitara Ca-rol Davila. Totodată, o seriede lucrări semnificative vorfi publicate şi în „Journalof Medicine and Life“.

Dintre evenimenteleasociate Congresului „SA-NABUNA“ amintim atâtexpoziţia de carte, cât şi„surprize tematice“ legatade prezentarea de brandurialimentare confirmând fap-tul ca marketingul este unarhitect cultural al timpuluinostru.

DeclaraţiaSANABUNA cuprivire la planul deacţiune în şasepuncte:1. Creşterea conştientiză-rii importantei legăturiidintre « Sănătate - Ali-mentaţie - Bunăstare ».2. Crearea unei culturi amanagementului respon-sabil al acestei legături. 3. Educaţia pentru repon-sabilitatea cetăţenească înspiritul acestei culturi.4. Colaborarea pentruabordări interdisciplinare.5. Implicarea stakeholde-rilor.6. Menţinerea “miş-cării” SANABUNA (ca să-nătoasă şi justa din punctde vedere social şi am-biental şi viabila dinpunct de vedere econo-mic, ca expresie a uneicomunităţi durabile).

A.I.D.A. Bruxelles, ai unor Uni-versităţi (Universitatea Roma-no-Americana Bucureşti, Uni-versitatea Lucian Blaga din Si-biu, Universitatea PolitehnicaBucureşti, Academia de StudiiEconomice Bucureşti, şcoalaNaţională de Studii Politice şiAdministrative, Artifex Bucu-reşti, Universitatea Valahia Târ-govişte, Universitatea GeorgeBaritiu Braşov s.a.), precum şiai unor operatori economicicare îşi asuma în mod real re-ponsabilitatea sociala corpora-tiva şi dezvoltarea durabi-la. Caracterul interdisci-plinar al manifestării va permiteacoperirea unor aspecte de cer-ta actualitate, pornindu-se dela armonizarea preocupărilorlegate în mod efectiv de con-struirea unei vieţi cu adevăratmai bune, în contextul presiuniiconştientizării legăturilor dintresănătate, alimentaţie şi diferiteleaspecte ale afacerilor şi al im-perativului identificării răspun-surilor adecvate în confruntareacu reforma bunăstării, reconfi-gurând cai consistente cu valorifundamentale, educaţia aflân-du-se în inima adaptării, iarsolidaritatea neputând fi negli-jata. Dezbaterile vor aduce noiclarificări pe fondul abordăriiatât al activităţilor şi al acţiunilor


La un an de la inaugurareaunui magazin exclusivist de vi-nuri şi delicatese culinare, situatîn Aleea Alexandru, sector1, Bucureşti, inimosul agro-nom şi om politic Victor Surdua „recidivat“. Este vorba de in-augurarea „Salonului de vinuriA&V“, situat la parterul com-plexului „Carol Park Residen-ce“, b-dul Mărăşeşti, nr. 2B,proiect realizat în colaborarecu somelierul Marian Timofti.

Inaugurarea noii locaţii aavut loc marţi, 8 septembrie,în prezenţa unor importantepersonalităţi culturale şi a nu-meroşi oameni politici dintrecare amintim: Valeriu Tabără,Dacian Cioloş, Adrian Rădu -lescu, Sorin Oprescu (prima-rul general al capitalei), OvidiuGheorghe (Patronatul Naţionalal Viei şi Vinului), CristianPopescu – Piedone (primarulsectorului 4), Constantin

S-a deschis Salonul de Vinuri A&V


Croitoru, Florian Popa - rec-torul Universităţii de Medicinăşi Farmacie „Carol Davila“ –Bucureşti), Sergio Faleschini,Michael Rotenberg, Dan Mi-hăescu, Adrian Daminescu,Vasile Cepraga şi alţii.

Aşa cum declară chiar ini-ţiatorii proiectului, magazinuleste organizat după un nouconcept profesional, ce îmbinătradiţiile producătorilor şi alesomelierilor cu exigenţele mo-derne ale consumatorilor, do-rindu-se a fi o veritabilă inter-faţă producători-consumatori.

Aici poţi întâlni într-un spaţiugeneros, ce se întinde pe circa180 mp, nu mai puţin de 1000feluri de vinuri ale producă-torilor români şi străini. Vinurilepot fi achiziţionate atât en-de-tail, cât şi en-gros. Preţurilede vânzare variază de la 8lei/litru la vinurile vrac, pânăla 10.000 euro pentru un setde 6 sticle. În ciuda preţuluimodest al vinurilor vrac, acesteasunt de o calitate deosebită,meritând cu prisosinţă preţul.De altfel, calitatea produselorşi a servirii sunt elementele dela care nu se face nici o clipărabat la „Salonul de vinuriA&V“.

Spaţiul este dotat cu o masăde degustare şi un wine-bar,elemente ce permit organizareaunor degustări, atât pentru ini-ţiaţi, cât şi pentru publicul larg.

Trebuie menţionat faptul că,faţă de alte magazine similare,iniţiatorii proiectului au acordato atenţie deosebită păstrării şidepozitării vinurilor în condiţiioptime de temperatură. Astfel,magazinul e prevăzut cu aercondiţionat, iar vinurile vracsunt stocate în recipienţi deinox termostataţi de ultimă ge-neraţie.

În cazul în care nu cunoaşteţivinurile pe care doriţi să le co-mandaţi, un somelier cu expe-rienţă, pe care îl regăsiţi în per-soana lui Marian Timofti, văpoate orienta spre o alegerepotrivită. Cei interesaţi pot so-licita informaţii suplimentare latel. 021/2315263, 021/3063795,mobil 0731/520035, 0732905394sau email [email protected].

Inaugural ceremony of awine room hold by Arte &

Vino Srl: a simple, elegant sto-ry which raises even more thereputation of this wine saloon,unique so far in Bucharest and

Romania


eveniment

„Consider că Bucureştiul aveanevoie de o astfel de locaţiedeoarece se află în apropiereaunui important centru turistic,Parcul Carol, cu toate avanta-jele ce decurg din aceasta.Aşa cum este amenajat şi do-tat putem spune că este unmagazin etalon pentru toţiconsumatorii“, a declaratSorin Oprescu, primarulgeneral al capitalei.

„Aşa cum a spus şi domnulprimar general, şi noi «secto-riştii» apreciem astfel de ini-ţiative private, care nu pot decâtsă ne bucure, mai ales că, aşacum am aflat astăzi, penicilinaa vindecat omenirea, dar vinula făcut-o fericită“, a declaratCristian Popescu – Piedone,primarul sectorului 4.



eveniment

„Acest salon de vinuri dorima fi mai presus de un simpluspaţiu comercial, constituin -du-se într-un veritabil spaţiucultural, în care să se regă-sească, alături de clasicele şideja consacratele mărci euro-pene, şi tradiţionalele vinuriromâneşti. Sunt convins cărolul vinului românesc pe ma-rea scenă europeană este abiala început. Avem încă multelucruri de spus Europei. Deaceea am luat această iniţiati-vă, punând bazele celei maimoderne şi spaţioase enotecidin Bucureşti şi din ţară. Spe-răm ca, prin iniţiativa noastră,să venim în întâmpinarea tu-turor prietenilor vinului, fie eioaspeţi străini, turişti, produ-cători sau simpli consuma-tori.Am ales această locaţie pen-tru că este un loc bun. Era ne-voie de un salon de vinuridupă normele OrganizaţieiInternaţionale a Vinului,atât din punctul de vedere alconcepţiei, cât şi al calităţii.Interesul este să avem contac-te cu agenţii de turism care săne aducă turişti, iar aceştia săpoată aprecia vinurile româ-neşti la adevărata valoare“, adeclarat la deschidere VictorSurdu.

„Consider că un asemeneaspaţiu cu asemenea dotări nupoate fi decât visul oricărui so-melier care doreşte a-şi etalala un nivel superior profesiapentru care este pregătit. Ofe-rirea de consultanţă gratuităoricărui client, într-un cadruadecvat, nu face decât să ridicenivelul de prezentare a vinurilorşi să faciliteze trasnmiterea co-rectă a informaţiei de la pro-ducător la consumator. Astfel,consumatorul final este maiavizat şi mai bine pregătit pen-tru a discerne calitatea în de-favoarea cantităţii.

Concret, noi putem reco-manda clienţilor un anumit vinîn funcţie de eveniment, inter-valul orar la care este consumatvinul sau în funcţie de prepa-ratele culinare ale fiecăruia“, adeclarat Marian Timofti, so-melierul „Salonului de vinuriA&V“.



degustările A&V

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Pe parcursul a trei seri,societatea comercială

Arte&Vino a organizat înincinta propriului salon

de vinuri situat laparterul complexului

„Carol Park Residence“din b-dul Mărășești, nr.

2B, sector 4, București, odegustare maraton la

care au fost analizate șisupuse rigorilor

enologice circa 30 deprobe.

La degustare auparticipat somităţi din

lumea universitară șiștiinţifică cum ar fi prof.

univ. dr. Viorel Stoian,prof. univ. dr. V. Cotea,

conf. univ. dr. VictorSurdu, cercetător dr. ing.

Constantin Croitoru,Ovidiu Gheorghe

președinte al P.N.V.V.,Gheorghe Balaban

producător de vinuri șimembru A.D.A.R.,

somelieri, oameni deafaceri, dar și

consumatori obișnuiţi.Practic oricine a trecut

pragul magazinului aavut posibilitatea să

„completeze“ ad-hoccomisia de degustare.

Prima seară a fostdedicată unui singur

producător de vinuri dinregiunea Piemonte

(Asti): Fontanafredda.Deși au fost degustate

numai şapte probe,producătorul a

impresionat mai alesprin varietatea

produselor etalate,putând fi degustate

două spumante albe, unspumant rose și patru

vinuri albe liniștite.

Proba 1SPUMANT BRUT-Premium Pinot Brut Spumant alb cu o tă-rie alcoolică de11,5%, obținut înproporție de 100%din soiul Pinot Noirvinificat în alb.Repere enologi ce:Culoare alb-gălbuie,strălucitoare. Perlarefină, consistentă.Aromă neutrală, neimpresio-nantă. Echilibru gustativ ex-celent, astringență bună, ceeace îi imprimă prospețime şivioiciune, aşa cum îi stă bineunui spumant de clasă. Un vinlejer, sprințar, de vară. Nu de-geaba a fost cotat cu 85 punc-te Parker. Raportul calitate-preț excelent (preț de import30,0 lei fără TVA).Defecte sau reproșuri: Capersistență gustativă vinuleste prea „scurt“, prea lejer.

Proba 2SPUMANT EXTRA DRY -EsordioSpumant alb cu o tă-rie alcoolică de11,0%, obținut princupajarea soiurilorMuscato Bianco, Pi-not noir, Chardon-nay, Riesling.Repere enologice:Culoare galben stră-lucitoare. Aromă neutrală,gust echilibrat. Astringențăceva mai estompată, cu tentăuşor dulceagă în postgust. Unvin cu adevărat prietenos,care cu siguranță va „prinde“pe piața românească. Defecte sau reproșuri: aro-ma de Muscat este inexisten-tă iar perlarea este neconsis-tentă.

Proba 3SPUMANT BRUTPREMIUM Spumant rose cu o tă-rie alcoolică de11,0%, obținut din so-iul Pinot Noir.Repere enologice:Deşi în principiu vinul

este bine echilibrat gustativ,aciditatea nu este suficientăpentru un spumant premium.Nu are consistență. Defecte sau reproşuri: Culoa-re zmeurală, fără strălucire.Perlare neconsistentă. Aromăneutrală. Postgust uşor apos.Un vin prea „bătrân“ pentruun spumant.

Proba 42007 LANGHE-ArneisVin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,0%,obținut din soiul Ar-neis.Repere enologice:Culoare deosebită,galben strălucitoare,cu reflexe verzui. Teface să îl bei din pri-viri. Aromă neutrală cu uşoa-re tente de frunze verzi. Gustechilibrat, la limita dintre secşi demisec. Alcoolul îşi facesimțită prezența în postgustprintr-o senzație uşor arzătoa-re. Un vin „fără fițe“ destinatconsumatorului obişnuit, carenu caută neapărat vinurispectaculoase. Un vin unisex,netaninos şi neastringent, cese adresează unei palete largide consumatori. Un vin „cu-rat“, care chiar are gust devin.Defecte sau reproșuri: Preaslăbuț, prea echilibrat, fără di-namism.

Proba 5ROERO ARNEIS 2008Vin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,5%,obținut din soiul Ar-neis.Repere enologice:Culoare alb-gălbuie.Aromă persistentă,florală, deosebit dedelicată, ce te ducecu gândul la flori demăr şi salcâm. Un nas exce-lent. Gust proaspăt, echilibrat,rafinat. Un vin nobil în adevă-ratul sens al cuvântului. Ra-portul calitate-preț excelent(preț de import 36,0 lei fărăTVA). Defecte sau reproşuri: păcatcă nu are suficientă „greuta-te“ sau consistență. Deşi bine

structurat, este vinul momen-tului nerecomandându-sepentru învechire.

Proba 6GAVI 2008 DOC. Dinregiunea LangheVin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,0%,obținut în proporție de100% din soiul Corte-se.Repere enologice:Culoare galben-stră-lucitoare. Aromă tipi-că de soi, uşor con-trariantă, la limita dintre mi-neral şi vegetal, asemătoarecu izul de pământ ud de pă-dure. În ciuda anului de pro-ducție se prezintă ca un vinmatur, având chiar are o ten-tă de vin învechit în stejar.Preț de import 27,0 lei fărăTVA.

Seara Fontanafredda la



degustările A&V

Defecte sau reproșuri: Gustechilibrat, dar neimpresio-nant.

Proba 7GAVI 2008, D.O.C.G. Dinregiunea GaviVin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,0%,obținut din soiul Cor-tese.Repere enologice:Culoare alb-gălbuie,strălucitoare. Gustechilibrat, cu am-prentă de lemn. Vi-nul este mai bine structuratdecât precedentul, mai ro-tund. Alcoolul nu îşi trădeazădeloc prezența fiind „mascat“impecabil. Preț de import36,0 lei fără TVA.Defecte sau reproșuri: post -gust amărui, atipic şi neaştep-tat pentru un vin alb.

„Salonul de vinuri A&V“

De la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu,prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea şi primitoarea gazdă, conf. univ. Victor Surdu



degustările A&V

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Pe parcursul a trei seri,societatea comercială

Arte&Vino a organizat înincinta propriului salon de

vinuri situat la parterulcomplexului „Carol Park

Residence“ din b-dulMărășești, nr. 2B, sector 4,

București, o degustaremaraton la care au fost

analizate și supuse rigorilorenologice circa 30 de

probe.La degustare au participat

somităţi din lumeauniversitară și știinţifică

cum ar fi prof. univ. dr.Viorel Stoian, prof. univ. dr.

V. Cotea, conf. univ. dr.Victor Surdu, cercetător dr.

ing. Constantin Croitoru,Ovidiu Gheorghe

președinte al P.N.V.V.,Gheorghe Balaban

producător de vinuri șimembru A.D.A.R.,

somelieri, oameni deafaceri, dar și consumatoriobișnuiţi. Practic oricine atrecut pragul magazinului

a avut posibilitatea să„completeze“ ad-hoccomisia de degustare

A doua seară a fostdedicată regiunii Puglia,

fiind degustate în premierămai multe vinuri tinere

obţinute din soiuritradiţionale italienenecunoscute pieţei

românești și care auconstituit o veritabilă

premieră chiar și pentruspecialiști. Deși nu toate s-

au ridicat la nivelulexigenţelor degustătorilor,

au fost totuși câteva careau impresionat. Pentru toţi

cititorii interesaţiprezentăm mai jos câteva

impresii și observaţiiolfacto-gustative notate „lacald“. Facem menţiunea căprobele cele mai apreciate

vor putea fi degustate șicumpărate de publicul larg

începând de luna viitoarede la magazinul Arte&Vino.

Proba 1FAVUGNE 2008Vin alb, cu o tărie al-coolică de 11,5%obținut prin cupaja-rea soiurilor Bombi-no, Trebbiano şi Mal-vasia.Repere enologice:aromă şi fructozitateplăcută asemănătoa-re cu a Chardonnay-ului dar cu o tentă mai florală.Culoare galben-strălucitoare.Gust echilibrat, uşor plat înpostgust. Cele câteva gramede zahăr rezidual îl duc la li-mita dintre vin sec şi demi-sec. Uşoară amprentă delemn.

Proba 2ALTA 2008Vin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,5%obținut în proporțiede 100% din soiulitalian Bombino.Repere enologice:aromă neutrală, ne-impresionantă şiaproape inexistentă.Culoare mai intensă decâtproba precedentă ce vireazăspre galben-pai cu reflexe au-rii. Gust ceva mai astringent(aspru) comparativ cu primaprobă, uşor acrişor, situat lalimita superioară a echilibru-lui gustativ. Postgust amărui.După înghițire persistă o ten-tă uşor ierboasă, apropiatăgustativ cu a Chardonnay-uluimediteranean.

Proba 3ALTA 2008Vin alb sec, cu o tăriealcoolică de 13,0%obținut din soiul ita-lian Falanghina.Repere enologice:Culoare galben-stră-lucitoare. Aromă flo-rală delicată, fină, detei şi cais, destul depersistentă. Gust echilibrat.Tăria alcoolică este excelentestompată de o aciditatebună. Postgust uşor ierbos,specific vinurilor meditera-neene, dar nederanjant. Unvin complet.

Proba 4CANTICUM 2008Vin alb sec, cu o tăriealcoolică de 12,0%obținut prin cupaja-rea soiurilor Bombinoşi Malvasia.Repere enologice:Culoare alb-gălbuiecu reflexe străluci-toare. La primul nasşochează printr-o aromă mi-nerală, intensă. Atât de inten-să încât vinul riscă să fie de-punctat de către un neprofe-sionist. Dacă ai puțină răbda-re, după 2-3 minute vinul se„deschide“, intensitatea aro-matică „aşezându-se“ în limi-tele normale. Gust echilibrat,cu o aciditate excelentă ce„urcă“ vinul. Postgust desâmbure de caisă, pregnantdar nederanjant. Un vin ro-tund.

Proba 5OTRE 2008Vin alb sec, cu o tăriealcoolică de 14,0%,obținut prin cupaja-rea soiurilor Falan-ghina şi Chardonnay.Repere enologice:Culoare galben stră-lucitoare. Aromă cuamprentă tipică deChardonnay. În ciu-da tăriei alcoolice neobişnuitepentru un vin alb, gustativeste excelent echilibrat. Deşiîşi face simțită prezența, am-prenta de baric este bine pro-porționată nefiind agresivă. Înplus, aroma de lemn nu es-tompează tipicitatea Chardon-nay-ului. Un vin tânăr, puter-nic, excelent. Păcat că a fostgustat acum, deoarece abiapeste 2-3 ani îşi va dezvăluiadevărata valoare.

Proba 6CANTICUM 2008Vin rose sec, cu o tă-rie alcoolică de13,0% obținut dinsoiul italian Monte-pulciano.Repere enologice:Culoare atipică pen-tru un rose clasic, in-tensă, de zmeurăcoaptă. Aromă interesantă, destruguri proaspeți. Aciditatebună, consistentă, ce imprimăvinului o senzație de prospeți-me şi fructozitate. Păcat că al-coolul „urcă“ gustativ preamult, dominânt celelalte ele-

Recital de vinuri Pugliese



mente. Postgust interesant,cu uşoară asprime picantă ceconferă vinului unicitate.

Proba 7FAVUGNE 2008Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de13,5% obținut înproporție de 100%din soiul Montepul-ciano.Repere enologice:Culoare roşu-intens,cu reflexe rubinii.Gust prea echilibrat, la primaimpresie uşor plat, dar cu unpostgust puternic, intens, cuamprentă de ciocolată amăru-ie. Un vin „comercial“, fin,delicat. După unele opinii vi-nul poate fi depunctat tocmaipentru delicatețea sa, uşorexcesivă. Un vin ce se reco-mandă în special doamnelor.

Proba 8ALTA 2007Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de14,0% obținut dinsoiul Nero di Troia.Repere enologice:Culoare roşu-intens,cu nuanțe portocalii.Alcoolul îşi face si-mțită prezența încăde la primul nas, imprimândvinului o tentă de „farmacie“.Dacă ai curajul să treci pesteprima impresie, vei descoperio mare discrepanță între aro-mă şi gust. Gustul este exce-lent echilibrat, taninos, cuaciditate bună.

Proba 9CANTICUM 2007Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de14,0%, obținut dinsoiul Montepulciano.Repere enologice:Culoare roşu-rubi-nie, cu străluciriorange. Aromă ne-impresionantă, devin roşu cu tentă ta-ninoasă (tip Bordeaux). Gustexcelent, fin, delicat, ce îțiaminteşte de expresia „pumnde fier în mănuşă de catifea“.Un vin cu adevărat spectacu-los.

Proba 10ALTA 2007Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de14,5%, obținut dinsoiul Merlot.Repere enologice:Culoare roşu-rubi-nie, intensă. Aromăde Merlot, dar dinpăcate uşor atipicăce te direcționează spre aro-ma de rumeguş ud. Alcoolulîşi face simțită prezența încăde la primul nas, estompândaroma de fructe de pădure ti-pică soiului. Gustul este bun,raportul aciditate-alcool estebine proporționat conferindu-i vinului o catifelare deosebi-tă. Chiar dacă nu accede de-cât la o medalie de aur de 14k, vinul este unul comercialce va pătrunde uşor pe piațaromânească tocmai delicatețiisale.

Proba 11ALTA 2007Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de13,5%, obținut dinsoiul Cabernet.Repere enologice:Culoare roşie-inten-să, tinctorială, speci-fică vinurilor tip Bor-deaux. Aroma estetipică soiului, deşi se simtediscret şi tenta de baric(lemn). Gustativ se încadreazăîn categoria unui Cabernet ti-pic, dar nu impresioneazăprin nimic spectaculos. Dacăpentru unii consumatori poa-te fi o deziluzie, pentru iubito-rii de Cabernet este un vinclasic, obişnuit.

Proba 12TEANUM OTRE 2007Vin roşu sec, cu o tă-rie alcoolică de15,0%, obținut înproporție de 100%din soiul Primitivo. Repere enologice:Culoare roşie tincto-rială, intensă, semi-opacă. Aromă per-sistentă de baric şilemn verde. Deşi are o bază„primitivă“, este un vin deli-cat, fin. Gustativ este excelentechilibrat, armonios, rotund,dar totodată şi corpolent. Princomparație, putem spune căse apropie gustativ de un Shi-raz bine lucrat. Totuşi se dis-tanțează prin tenta iodată, denucă verde, mai ales în post -gust.

Deşi cele 15% tărie alcoolicăsunt bine mascate gustativ,după două pahare se simt înpicioare. Este un vin care tecucereşte încetul cu încetulsau mai simplu, „te fură“. Unvin de aur, care se poate înca-dra ca „frumusețe“ între soțieşi Claudia Schiffer.

Corida spaniolă

Cea de a treia seară a fostrezervată unei veritabile

„coride“ de spumantespaniole, la degustare

intrând 10 probeaparţinând unor mărci de

prestigiu. Dar despreacestea vom vorbi pe

larg în numerele viitoare.Până atunci, sperăm caatunci când cumpăraţi

un vin să nu luaţi înseamă zicala: un vin prost

este așa doar la primulpahar! Nu de alta dar e

păcat și de bani și desănătatea

dumneavoastră.

Some tasting description re-cently started by Arte&Vino

Wine Saloon presenting to theamateur new vineyards, new

wine assortments, which havenot entered yet the Romanian

market, but Arte & Vino istrying to promote contracts

between foreign manufacturersand Romanian importers.


www.artevino.ro

gânduri de somelier

SomelierMarian TIMOFTI

Revistele de vin, presade vin, si cei care-şi spun

părerile despre acestmiraculos produs,

credem că ar fi bine să-şidezvolte în principal

rolul pentru care au fostcreate sau pentru care s-

au creat din iniţiativaunor iubitori ai acestei„licori a zeilor“ – vinul.

Dar să mă explic mai bine.O apariţie lunară, ca a noas-

tră, trebuie să servească culturaîn lumea vinului, susţinând ima -ginea produsului care ne com-pletează prânzurile şi cinele detoate zilele, integrat de mii deani în dietă, fie ea meditera-niană, est-europeană, asiaticăsau americană, integrare carea demonstrat de fiecare datăpartea ei benefică pentru să-nătate.

Pentru aceasta, „RomanianWINE Art“ şi-a propus să sus-ţină cu convingere o linie edi-torială care să promoveze filo-zofia de a bea cu măsură şiconştiinţă.

Să fie contrară oricărui abuz,de orice fel, deoarece vinul (noisuntem convinşi), este o plăcereesenţială care, savurată fărăgrabă, cu ştiinţă putem spune,exact ca o hrană bună.

Statistica netaie optimismul

O apariţie lunară ca a noas-tră (şi mai sunt câteva care facacest lucru), intenţionează să-ifacă pe cititori să se apropiede acest teritoriu atât de vastal planetei, făcut din podgoriide viţă de vie, unde ţara noastră

ocupă un loc fruntaş ca supra-faţă; locul 5 în lume: 186.900de ha cultivate (date de pe site-ul PNVV-ului), loc unde se pro-duc circa 5,5 - 6 milioane dehectolitri de vin.

Datele statistice ale pieţeide vin în schimb, ne redau cutotul alte cifre: circa 1,2-1,5milioane de hectolitri (tot datePNVV), restul pierzându-se înautoconsum şi în piaţa ilegalăa vinului.

În această direcţie ne vomîndrepta atenţia de acum încolo.Către cei care nu încearcă decâtsă îndepărteze iubitorii de vinde acesta, prin produse prefă-cute, prin amestecuri care nuau nimic de a face cu aceastăminunată licoare, prin contra-facerea probelor de la concur-suri, prin adăugarea de ... „în-locuitori“ care nu fac decât săîndepărteze amatorii de vinadevărat, de producătorii cin-stiţi, realizatori de adevăratecapodopere oenologice. O lumeformată din bărbaţi şi femei,fără un procent bine precizat,care, cu pasiune şi perseve-renţă, generează produse caresunt poezii, muzică şi parfumuriadevărate ale vinurilor.

Revistele, ca şi cea a noastră,au rolul de a deveni rampelede lansare pentru tot acest sis-tem care înglobează podgorii,oenologi, agronomi, restauran-te, somelieri, ospătari, instituţiide stat şi mulţi alţi operatoricare muncesc şi care trăiescdin aceste servicii puse în slujbavinului.

Dorim să promovăm şi săapărăm produsele autohtone,sistemul românesc al vinului(pe unde trebuie schimbat s-ospunem şi să urmărim realiza-rea acestor schimbări), deoa-rece este unul de o importanţădeosebită în economia româ-nească, prin totalitatea facturăriişi a forţei de muncă implicateîn acest domeniu, care credemcă are nevoie nu de 3-4 reviste,ci de douăzeci de acest fel, de-dicate argumentului vin.

Un alt segment pe care artrebui să-l mai abordăm ar fiacela al pregătirii somelierilorşi al ospătarilor care sunt verigade legătură dintre producătorişi consumatori, o verigă foarteimportantă pentru valorizarea

Rolul revistelor de vin


www.artevino.ro

acestui produs, până nu demultconsiderat al zeilor, al celor cuputeri depline. Astăzi un produsal tuturor, dar nu întotdeaunafăcut...din struguri.

Vinul poate fi un prieten alomului. Este un aliment, recu-noscut ca un medicament şiun stimulent al creativităţii, alexuberanţei. Trebuie doar ac-ceptat ca „prieten“, băut cumăsură şi la bucatele potrivi-te.

Aici considerăm că este seg-mentul unde trebuie să acţio-năm noi, ca publicaţii oenolo-gice, nu pentru a ne combateunul pe altul şi ameţind cititorulcu idei şi păreri diferite. Dacăpublicaţia noastră a făcut-o,cerem scuze celor lezaţi.

Nu aceasta a fost intenţianoastră. Nu acesta a fost stiluleditorial cu care am pornit şinu aceasta este politica pe carene-am dorit să o abordăm. Dacăanumiţi angajaţi au făcut-o, nescuzăm noi pentru ei.

Dorim viaţă lungă tuturorcelor din media care, cu ones-titate, desfăşoară o activitatede promovare şi de susţinere acelor mai buni producători dinţara noastră, dar şi de încurajarea celor care doresc să devinăbuni producători.

Serviciul lung şi uşor, tuturorcelor care operează în acestsector, în această minunatălume.

Maestrul şiorchestra

Doresc să le spun tuturoriubitorilor de vin, doar că abea vinul, stimulând doar gustulpentru acest nectar, este ca şicum ai asculta „Eroica“ lui Be-ethoven la „pianoforte“. A uti-liza un singur instrument şi nutoată „orchestra“, la degustareaunui vin, ne permite să folosimnumai un aspect senzorial alvinului, ceea ce ne lipseşte deplăcerea şi magia care derivăde la complexa interacţiune asenzaţiilor noastre cu creierul,cu partea emotivă a creierului.Simfonia vinului se naşte dinactivarea celor două feţe alefiecărei medalii senzoriale.

Văzul pe de o parte, vineatras de culoarea rubinie a unui„Pinot Noir“ bine făcut, dar pede altă parte se pierde printredealurile de la Segarcea.

Auzul, este stimulat de su-surul curgerii în pahar a vinului

şi în acelaşi timp te face săauzi foşnetul frunzelor de viţăde vie, în liniştea podgoriei dela Ceptura.

Mirosul, se pierde sau seîmbată cu parfumurile unui„Merlot“ de la Rottenberg, darsimte şi prospeţimea munţilordin apropiere.

Pipăitul, cu buzele şi cu lim-ba, organe consacrate acesteiîndeletniciri, simt curbura uneicupe de şampanie, şi ne duccu gândul la duritatea fermă abobului cules la maturitate de-plină.

Gustul, ne trezeşte cu aro-mele sobre, catifelate, puter-nice, ale unui „Cabernet Sau-vignon“ de la Cramele Oprişor,dar în acelaşi timp simţim parcăşi terroirul din care viţa de viea extras ceea ce era mai pozitiv,mineralele de care avea nevo-ie.

Fiecare sens, în aspectelesale fizice, sau imaginate, re-prezintă un instrument muzicalcomplex pe care numai unmaestru excelent ştie să letransforme într-o formidabilăsimfonie.

Ei bine: Maestrul şi orches-tra eşti tu, iubitorule de vin.

Cu experienţa sau cu igno-ranţa, cu bucuriile şi cu durerile,cu victoriile sau înfrângerile,dar mai mult decât atât, cudragostea incontrolabilă pentrunectarul zeilor, eşti tu cel caredescoperă toate acestea.

Nu ajunge deci, să cumpă-răm un vin bun, pentru a trăiplăcerea degustării, trebuie săcreăm orchestra senzorială, înstare la rândul ei să compunăsimfonia perfectă.

Numai dacă vom fi în staresă respectăm şi să ne educămsenzaţiile, antrenându-le con-ştient şi dacă vom permite min-ţii să trăiască experienţe şi nou-tăţi continuii, numai atunci vomdeveni consumatori spirituali,în stare să trăiască şi să retră-iască, magia vinului.

Numai gânduri bune, de so-melier.

A sommelier is talking aboutthe role of wine magazines

and the close relation whichshould exist between them and

about some understandingsteps for a wine lover concer-

ning this drink, that gives us somuch enjoyment, if taken con-sciously and appreciated it at

its true value.



advertorial

Legenda spune ca ZeulVinului s-a nascut inTracia, in patria cea

veche a geto-dacilor.Aici suntem pe urmele

lui Dionysos, cum iispuneau grecii, si ale lui

Bachus pentru anticiiromani.

Dobrogea viticola, gastrono-mica si istorica este descope-rita prin povestea vinului deMurfatlar. Calatoria imaginaraincepe cu peste 2000 de aniin urma, cand Scythia Minor,denumirea antica a Dobrogei,era cunoscuta pentru cultiva-rea vitei de vie si producereavinurilor, care faceau obiectulschimburilor comerciale din-tre populatia autohtona, traciisi coloniile grecesti de pe ma-lul Marii Negre. Exilat de im-paratul roman Augustus incetatea Tomis, faimosul poetlatin Ovidiu (Publius OvidiusNaso, 43 i.C.-17 d.C.) a fostprimul care a cantat in poe-mele sale traditia vinului depe aceste meleaguri.

Ingheata vinulDe-l scoti in bolovani pastrandfigura oaleiSi-n loc de-a soarbe spuma,mananci bucati de vin

Ovidiu, Tristia, X

Traditia cultivarii vitei-de-vie afost continuata de catre pod-gorenii dobrogeni, transmi-tand din tata in fiu ceea cestiu sa faca cel mai bine: mes-tesugul viei si al vinului. Niciatacul filoxerei din 1880, nicirazboaiele, nici regimurile po-

litice, nu i-a impiedicat pe oa-menii din aceste locuri saduca mai departe misiunea lorancestrala. Gratie pasiunii sidedicarii lor, a reusit Murfat-lar Romania sa urce pe primulloc in ierarhia producatorilorde vin autohtoni. MurfatlarRomania este lider pe piata vi-nului, dispunand de cea maimare suprafata cultivabila dinRomania, 3000 de hectare.Crama Murfatlar din inimapodgoriei este locul perfectpentru a cunoaste Dobrogeadin punct de vedere artistic sigastronomic. In fiecare an, in-tre 8000 si 10000 de turisti,romani si straini, trec pragullocatiei, iar numarul acestoraeste intr-o constanta crestere.Restaurantul, construit pedoua nivele si reamenajatanul acesta, poate gazdui ininterior 400 de turisti, iar peterasa exista o capacitate de80 de locuri. Un festin demancaruri traditionale il vaface pe vizitator sa guste dinspiritul autentic dobrogean.Oferta gastronomica includepreparate traditionale, pre-

cum ghiudemul de oaie, cot-letul de berbec la gratar, pro-tap de batal, miel, purcelus,cefal prajit cu mamaliga si us-turoi, antricot de vacuta latava cu sos de vin, hrean si le-gume sote gujonul de salau,sarmalute în foi de varza,asortate cu placinte dobroge-ne şi papanasi cu smantana,cat si preparate din bucatariainternationala. Totul esteacompaniat de programul ar-tistic sustinut de ansamblulfolcloric “Murfatlar”. Pretulunui menu complet, care cu-prinde si degustare de vinuri,variaza intre 15-30 euro, infunctie de preferintele culina-re ale oaspetilor.

Unul dintre principalele punc-te de atractie ale unei vizite laMurfatlar il constituie degus-tarea. Degustarile se desfa-soara sub atenta indrumare aspecialistilor nostri, in limbaromana sau in limba engleza,iar o sesiune de degustarepoate cuprinde de la 5 pana la8 probe de vin si variaza intre8-10 euro.

Incinta Cramei gazduiestedoua expozitii permanente,de unde turistii au posibilita-tea sa achizitioneze vinuriMurfatlar sau obiecte traditio-nale specifice Dobrogei, crea-te de mesterii populari dinzona. Terasa cramei ofera ca-latorului un peisaj de o fru-musete incantatoare, linia ori-zontului terminand-se cu miide randuri de vita de vie. Dincolo de peisajul deosebit,un tur al Podgoriei Murfatlarar fi incomplet fara vizitareaMuzeului Viei si Vinului. Mu-zeul Viei si Vinului, situat ininima podgoriei Murfatlar, afost infiintat in anul 1970, subpatronajul Muzeului de IstorieNationala si Arheologie dinConstanta, una dintre celemai mari institutii de acestgen din tara. Scoase la luminagratie stradaniilor arheologi-lor, exponatele, unele de o re-marcabila valoare, atestapracticarea viticulturii pe teri-toriul dobrogean de peste2000 de ani. Piese valoroasesunt expuse, de la amforeleelene si vasele in care se pas-tra vinul in antichitate, panala presele de lemn din EvulMediu. O nota aparte face co-lectia de teascuri, una dintrecele mai mari din tara.

Murfatlar Cellar description,since its beginnings, over 2000years ago when Dobrogea was

called Scythia Minor. In thesame place, the Roman Empe-ror Augustus was exiled to thefortress now called Tomis. Thefamous Latin poet Ovidiu (Ovi-diu, 43 BC-17 AC) was the first

one who wrote in his poemsabout the locally wine tradition.

Murfatlar – între legendă şi prezent




Soi: Sauvignon Blanc+ParelladaProducător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 116 RON

Soi: ChardonnayProducător: ArgentinaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 34 RON

Soi: Sauvignon blancProducător: UngariaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 45 RON

Soi: MalbecProducător: ArgentinaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 37 RON

Soi: Cabernet SauvignonProducător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 170 RON

Soi: Sauvignon BlancProducător: ArgentinaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 25 RON

Soi: Cabernet SauvignonProducător: ArgentinaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 25 RON

Soi: TraminerProducător: UngariaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 45 RON

Soi: Tempranillo+merlot+malbecProducător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 1196 RON


www.artevino.ro

cercetare


Membru al Academiei deŞtiinţe din New York

Membru al SocietăţiiAmericane de Oenologie şi

Viticultură

În general, pagubele pro-duse de către mucegaiuri înplantaţiile viticole sunt atribuitedezvoltării speciei Botrytis ci-nerea. Această ciupercă dău-nătoare atacă pieliţele boabelorde struguri, le fragilizează, pro-vocând spargerea acestora. Pre-zenţa acestei specii pe strugurieste însoţită de apariţia altormicroorganisme (putregaiuri,drojdii, bacterii lactice şi ace-tice). Aceste microorganismedetermină o modificare radi-cală a compoziţiei strugurilor,care nu este niciodată beneficăpentru calitatea viitorului vin.Putregaiul cenuşiu determinăbrunificarea pieliţelor şi cră-parea acestora ce implică efectenedorite (formarea lacazei, în-soţită de pierderi de must, dezaharuri, de aciditate, de aromeşi de culoare). Acest putregaise poate transforma în alte for-me cum sunt putregaiurile albe,verzi, albastre, acide şi acre.La rândul lor, putregaiurile albeşi verzi determină apariţia mi-rosurilor şi gusturilor dezagrea-bile, iar cele acide şi acre inducprezenţa bacteriilor lactice şiacetice ce antrenează alterărinedorite de tipul înăcririlor lac-tice şi acetice.

Importanţaprotejării

precursorilor dearome

Aromele varietale tipice so-iului există la nivelul boabelorde struguri sub formă liberă(în concentraţii reduse), darmai ales sub formă de precur-sori (în concentraţii ridicate)localizaţi la nivelul pieliţelor.Protecţia aromelor varietale li-bere tipice soiului, dar mai alesa precursorilor de aromă (cese pot transforma în arome li-bere la sfârşitul fermentaţieialcoolice prin hidroliză enzi-matică cu preparate enzimaticeexogene dotate cu b-glucozi-daze) este o condiţie indispen-sabilă în vederea asigurării uneicalităţi senzoriale reproductibilea vinurilor albe seci provenitedintr-un anumit soi.

Se vor avea în vedere ur-mătoarele aspecte:l precursorii de aromă pot fi

uşor degradaţi ireversibil

la cel mai mic accident me-canic care determină spar-gerea boabelor de strugurideoarece aceştia sunt loca-lizaţi în pieliţă;

l obţinerea de struguri într-ostare fitosanitară perfectăla momentul recoltării esteun element determinant;

l calitatea potenţialului odo-rant (aromatic) este înstrânsă relaţie cu conduitaagronomică a plantaţiei şicu randamentul producţieide struguri la hectar;

l valoarea raportuluifrunză/fruct este capitalăpentru obţinerea unei ma-turităţi complete în planaromatic;

l incidenţa negativă a trata-mentelor cuprice asuprapotenţialului aromatic alsoiului Sauvignon a fostdemonstrată în sensul căprezenţa cuprului în mus-turile provenind din stru-gurii acestui soi determinăo combinare a acestuia cuprecursorii de aromă ce in-

duc obţinerea de vinuri cuun profil odorant nerepre-zentativ;

Mucegaiurile şiacizii organici din

struguril acizii malic şi tartric sunt

degradaţi în mod propor-ţional cu intensitatea dez-voltării acestei maladii; unatac de intensitate redusăpână la medie şi de scurtădurată va avea o incidenţăneglijabilă asupra recoltei,în timp ce un atac precoceşi intens va implica unefect destructiv semnifica-tiv.

l putregaiul acid determinăformarea unor concentraţiiimportante de acid gluco-nic, acid acetic şi acetat deetil.

l acidul gluconic este un ex-celent indicator al ataculuide putregai cenuşiu.

l variaţia concentraţiei înacid gluconic prezintă oimportanţă deosebită.Această variaţie este de câ-teva mg/l la musturi obţi-nute din recolte sănătoaseşi poate varia de la 5 la 15g/l la musturile obţinutedin struguri botritizaţi.

Mucegaiurile şicompuşii cu sulf

l musturile şi vinurile rezul-tate din recolte botritizatecombină mai mult SO2 caurmare a prezenţei în con-centraţii net superioare aacizilor cetonici.

l derularea proceselor fer-mentative în musturi botri-tizate provoacă formareaunor concentraţii ridicateîn acizi cetonici.

l aportul suplimentar de tia-mină (vitamina B1) şi azotamoniacal (săruri de amo-niu sub formă de sulfat şiazotat), cât şi de oxigen(prin microoxigenare) ală-

Invadarea recoltelor de cătremucegaiuri, un pericol majorpentru calitatea vinurilor

34 | romanian WINE art | octombrie 2009



turi de alţi nutrienţi (subforma unor activatori defermentare) asigură limita-rea îmbogăţirii în acizi ce-tonici în cursul fermenta-ţiei alcoolice.

Mucegaiurile şi uniicompuşi minerali şi

organiciDezvoltarea mucegaiurilor

determină:l o creştere a concentraţiei în

compuşi minerali, cumsunt sodiul, potasiul şi fos-faţii.

l o diminuare a compuşilorazotaţi sub formă amonia-cală ce reprezintă o resur-să nutriţională deosebităpentru celulele de drojdii.

l o creştere a compuşilorazotaţi sub formă proteică.

l o creştere a conţinutului înglicerol.

l o îmbogăţire a musturilor şivinurilor în substanţe co-loidale (dintre care trebuiemenţionaţi b-glucanii carepot fi eliminaţi prin trata-ment enzimatic cu b-gluca-

nază) care afectează înmod considerabil limpezi-rea şi filtrarea vinurilor.

Mucegaiurile şicompuşii odoranţi

(aromatici)l mucegaiul Botrytis contri-

buie în mod direct la de-gradarea aromelor varieta-le.

l apariţia deviaţiilor aromati-ce nedorite (cum sunt celede mucegai, de iodat, defenolic...) care sunt foartegreu de diminuat sau deeliminat. Aceste deviaţiinecesită un anumit timp(cca. 2 – 3 luni) pentru aputea fi semnalate în vinuriastfel încât unii producă-tori de vinuri sunt tentaţisă subestimeze consecinţe-le acestor atacuri de muce-gai după finalizarea fer-mentaţiilor alcoolice.

l deviaţiile aromatice nedori-te determinate de ataculmucegaiului Botrytis pot fiaccentuate în distilatele devin deoarece instalaţia(alambicul) are capacitatea

de a concentra potenţialularomatic al vinurilor utili-zate. Vinurile destinate dis-tilării cu un gust normal ladegustare dar obţinute dinrecolte botritizate pot ducela distilate cu un miros demucegai caracteristic.

Mucegaiurile şienzimele

l mucegaiul Botrytis provoa-că formarea în cantităţi im-portante a enzimelor pec-tolitice dintre care cea maicunoscută este lacaza.Această enzimă este locali-zată în pieliţele boabelor.În cursul recoltării şi al ve-hiculării recoltei ea esteimediat dispersată.

l lacaza posedă o acţiunedestructivă la nivelul poli-fenolilor. Ea reprezintă unpericol major pentru calita-tea vinurilor roşii.

l efectul destructiv al lacazeiare tendinţa de a se accen-tua în cursul etapei de ma-turare a vinurilor. Prezenţasa provoacă o învechireprematură şi o uzură acce-

lerată a structurii fenolicea vinurilor roşii.

l identificarea şi monitoriza-rea parcelelor viticole, a lo-turilor de recoltă, a reci-pienţilor cu musturi sau vi-nuri ce prezintă un nivel alactivităţii lacazei anormalde ridicat reprezintă oprioritate indiscutabilăpentru orice vinificator.

l o dozare a lacazei poate firealizată pe recolte sau pemusturi iar rezultatele tes-tului respectiv pot servi caindicator general al atacu-lui mucegaiului Botrytis.

l avantajele şi limitele doză-rii lacazei pe diferite şarjede recolte sau de musturivizează următoarele aspec-te:

fiabilitatea rezultatelordozărilor este în mod di-rect dependentă de cali-tatea prelevării mostre-lor pentru analiză.localizarea lacazei la ni-velul pielilţelor face şimai dificilă detectarea sape loturi de recoltă apa-rent slab botritizate (atac


cercetare

de Botrytis incipient doarîn aparenţă).sulfitarea benelor custruguri afectează corec-titudinea dozării lacazei. se recomandă izolarea şitrierea la recepţia calita-tivă a şarjelor de recoltăce prezintă riscul atacu-lui de Botrytis. lacaza este un indicatoral atacului de Botrytis laun moment dat, daraceastă enzimă nu estesuficientă pentru a ca-racteriza ansamblul mu-cegaiurilor ce pot afectacalitatea recoltei.

Produserecomandate la

protectia recoltelorafectate

Societatea Sodinal a testatîn producţia vinicolă din Ro-mânia un preparat enzimaticcomplex denumit EndozimAntibotrytis ce vizează urmă-toarele acţiuni tehnologice: hi-droliza b-1,3 şi b-1,6 glucanilor;hidroliza unităţilor ramificatede pectine ce conţin arabani şigalactani; proteoliza activităţilortirozinază şi lacază prin acţiu-nea proteazei acide a mucega-iului Aspergillus niger. Acestpreparat enzimatic pe langaactivitatile principale ( PL,PG, PE) mai contine activitati

b-1,3 şi b-1,6 glucanaze, acti-vităţi deramifiante (arabanazeşi galactanaze…) dar si activităţiproteolitice cum sunt exopep-tidaze (o activitate exopepti-dazică) şi endopeptidaze (treiactivităţi endopeptidazice).

Modul de acţiuneEnzima lacază prezentă în

strugurii atacaţi de mucegaiulBotrytis cinerea se instaleazăîn mediul prefermentativ şicreează complexe stabile cuparticulele solide, oxidează an-tocianinii distrugând cu rapi-ditate materia colorantă, iar înabsenţa unei imunităţi adecvate,distruge integral structura po-lifenolică a recoltei. ProdusulEndozim Antibotrytis acţio-nează direct asupra polifeno-loxidazelor (tirozinază şi lacază)prezente în must şi le inacti-vează în mod energic, astfelîncât asigură protecţia pre-cursorilor aromatici şi a anto-cianilor (pigmenţilor coloranţi).

Caracteristicitehnologice

Endozim Antibotrytis tre-buie folosit în asociere cu pre-paratele enzimatice de extracţiea culorii şi de limpezire normalăa mustului. Tratamentul cu En-dozim Antibotrytis este de-cisiv în mustul obţinut din stru-guri atacaţi de mucegai, cecreează probleme ce nu pot firezolvate prin tratamentul cu

dioxid de sulf sau prin alte so-luţii tehnologice. Acţiunea fa-vorabilă a produsului EndozimAntibotrytis este evidenţiatăde puternica activitate b-glu-canazică, care permite descom-punerea b-glucanilor şi facili-tează limpezirea şi filtrareamusturilor şi vinurilor procesatedin struguri mucegăiţi.

Dozare şi mod deutilizare

Se recomandă doze de 2 - 4g / 100 kg de struguri zdrobiţisau 2 - 4 g / hl de must. Dozarecomandată variază în funcţiede temperatura mustului sau astrugurilor zdrobiţi. Prin folo-sirea dozelor mari poate fi di-minuată influenţa nefavorabilăa temperaturilor scăzute. Pe-rioada de acţiune variază înfuncţie de temperatură şi con-ţinutul în SO2. Folosit în dozenormale, tratamentul cu SO2nu are nici o influenţă asupraactivităţii enzimatice. Se di-luează cantitatea de preparatenzimatic direct în 20-30 părţide must la care nu s-a adăugatSO2 sau direct în aceeaşi pro-proţie de apă demineralizată.În mod alternativ, suspensiade preparat enzimatic se poateadministra direct pe strugurizdrobiţi sau in must. Se reco-mandă a se utiliza pe măsuraumplerii recipientului cu mustîn cazul deburbării acestuia.

În loc de concluziiEste foarte importantă ca-

racterizarea eficace a prezenţeimucegaiului la nivelul recolteişi al musturilor. În acest sensse recomandă o abordare a maimultor parametri în vedereaidentificării acestor mucegaiuridăunătoare:l determinarea lacazei carac-

terizează activitatea muce-gaiului Botrytis la un anu-mit stadiu.

l determinarea acidului glu-conic caracterizează efec-tul cumulat al mucegaiuluiBotrytis şi al altor microor-ganisme secundare careproduc putregaiul acid.Dozarea acestui acid peeşantioane de recoltă saude must poate fi sistemati-zată.

l determinarea acidităţii tota-le este un indicator al ata-cului putregaiului acid princomparaţie cu valoareaacidităţii totale a struguri-lor sănătoşi.

l determinarea acidităţii vo-latile poate caracteriza pu-tregaiul acru. La momentulrecoltării, musturile rezul-tate din recolte sănătoaseprezintă o aciditate volatilăinferioară cu 0,1 g/l acidacetic faţă de aciditatea vo-latilă a musturilor atacatede putregaiul acru.



cercetare

prof. dr. ing. Aurel POPA,dr. ing. Cătălin GENOIU,

drd. ing. Cornel DICU

Hibrizii viţei de vie pot finaturali sau artificiali, dupăcum încrucişarea s-a făcut pecale naturală sau prin inter-venţia omului.

Inainte de apariţia filoxerei,formele botanice sub care seprezintă flora viticolă a globuluipământesc sunt în majoritatealor forme hibride. Multiplelevarietăţi de viţe, în special celecultivate de om, ca soiuri nobile,de regulă nu sunt unităţi bota-nice pure, ci creaţiuni rezultatedin hibridarea făcută prin in-termediul factorilor naturali sauvariaţiuni născute pe calea ete-rogenezei totale sau parţiale.

Instabilitatea caracterelormacroscopice şi frecvenţa mu-taţiilor la viţa de vie ne probeazăacest lucru cu prisosinţă, su-bliniind faptul că natura cro-mozomică a celor mai multesoiuri de viţă este de o consti-tuţie instabilă, heterogenă şiincapabilă de a transmite ladescendenţi complexul carac-terelor sale prin sămânţă, adicăde a ne da o linie pură.

Hibrizii naturali au deci untrecut de sute şi mii de ani,spre deosebire de aceştia, hi-brizii artificiali sunt de o pro-venienţă relativ recentă.

Pe noi ne interesează hibriziiproducători de origine ameri-cană şi mai ales hibrizii pro-ducători franco-americani, nu-miţi direcţi, pentru faptul că eipot fi cultivaţi pe rădăcini pro-prii, spre deosebire de viţelenobile, care nefiind rezistentela filoxeră, trebuie altoite peportaltoi, ce întruneşte aceastăcalitate şi cultivate ca atare.

Hibrizii producători direcţiau ajuns în prim plan dupăapariţia filoxerei în Europa, cao simplă încercare de refacerea viilor distruse cu hibrizi aduşidin America. Intrucât acest de-ziderat nu a fost posibil, dat fi-ind calitatea slabă a recolteide struguri şi lipsa de rezistenţă

a acestor hibrizi la bolile crip-togamice, am consultat bazade date cuprinsă în cazierul vi-nurilor din România şi datelestatistice cumulate de-a lungultimpului, care reflectă faptulcă pentru ţara noastră hibriziiproducători direcţi reprezintăun adevărat flagel pentru viti-cultura României, punând-oîntr-o situaţie extrem de deli-cată faţă de viticultura lumii,putându-se prăbuşi reputaţiape care aceasta şi-a câştigat-ode-a lungul timpului, Româniafiind recunoscută ca una dinţările cu cele mai vechi viticul-turi şi cu o mare vocaţie pentruobţinerea vinurilor de calitatealbe, aromate şi roşii.

Factorii careau favorizatrăspândirea

hibrizilorproducători

direcţi în cultură.Introducerea hibrizilor pro-

ducători direcţi în cultură estegreu de presupus că ar fi pututfi concepută în afara cadruluiproblemei filoxerice, cu toatecă în lupta cu bolile şi dăunătoriiplantelor cultivate, speranţelecele mai mari sunt îndreptateîn primul rând spre hibridiza-re.

Este deci de înţeles că, chiardacă nu ar fi apărut filoxera,sistemul hibridizărilor nu putearămâne neîncercat pentru com-baterea indirectă a bolilor crip-togamice la viţa de vie. Acestehibridizări însă ar fi putut sărămână eventual exclusiv îndomeniul viţelor nobile. Panicaprodusă în rândul viticultorilorde dezastrul filoxeric, lipsa mo-mentană de alte soluţii sigurepentru restaurarea podgoriilor,necunoaşterea defectelor des-coperite ulterior la hibrizii pro-ducători direct, neîncredereaîn eficacitatea mijloacelor deluptă cu filoxera şi teama viti-cultorilor că nu vor putea aplica

acele mijloace – iată complexulde cauze care a silit pe podgo-reni să facă primul pas spreacceptarea culturi de hibriziproducători direcţi în locul vi-ţelor nobile.

După introducerea în culturăa hibrizilor producători direcţi,alt tip de factori au stimulatextinderea lor, cum ar fi: 1. lupta cu bolile criptogami-

ce;2. reclama agresivă, ce s-a fă-

cut în jurul hibrizilor pro-ducători direcţi de pepinie-rişti şi negustorii de viţe, învederea asigurării unuicâştig cât mai uşor şi câtmai mare;

3. posibilitatea de a preparaşi pune în comerţ vinuri ro-şii atât de apreciate înaintede a exista hibrizii produ-cători direcţi, dar acumdescalificate de către ace-ştia;

4. uşurinţa cu care este ac-ceptată la noi orice inova-ţie venită de peste hotare;

5. costurile mai mici pentruînfiinţarea unei exploataţiiviticole cu hibrizi producă-tori direcţi faţă de cea cuviţe nobile, altoite pe por-taltoi;

6. extinderea viilor la şes,unde lipsa de podgorenibăştinaşi şi pricepuţi încultura viţei de vie facilitaînmulţirea hibrizilor produ-cători direcţi;

7. tendinţa noilor împroprie-tăriţi (Legea reformei agra-re din 1921) de a-şi fixa lo-turile primite (stabilitateaproprietăţilor viticole legal-mente a fost la noi mai asi-gurată decât aceea a pro-prietăţilor agricole);

8. lipsa unui gust rafinat alconsumatorilor, care foarteadesea a dus la paritate depreţuri intre vinurile dinviţe nobile şi din hibriziproducători direcţi;

9. lipsa unui control severasupra pepinieriştilor şi anegustorilor de viţă;

10. preţul ridicat al viţelor al-toite;

11. falsificarea vinurilor pen-tru care produsele de hi-brizi producători direcţi aufost căutate de negustorica materie primă achiziţio-nată la preţuri mici şi su-puse la operaţiuni de deco-lorare, aromatizare, etc. şiapoi puse în consum dândcâştiguri nebănuite;

12. atitudinea când favorabi-lă, când nehotărâtă, cândechivocă a specialiştilornoştri faţă de hibrizi pro-ducători direcţi.

Efectele extinderii încultură a hibrizilor

producători direcţiExtinderea hibrizilor produ-

cători direcţi în ţara noastră s-a făcut atât de rapid, încât pen-tru mulţi specialişti ea a con-stituit un fenomen parţial şiprea puţin alarmant.

Creşterea suprafeţelor de viiplantate cu hibrizi producătoridirecţi a avut ca prim efect oinversare a raportului numericîntre aceştia, pe de-o pare şisuprafeţele cu vii plantate cuviţe altoite, pe de altă parte.La nivelul anului 1929 din 29judeţe viticole mai importanteale ţări, numai în 9 suprafaţaviilor altoite este mai mare cacea a hibrizilor producători di-recţi, iar în restul de 20 judeţe,viile plantate cu hibrizi produ-cători direcţi întrec suprafaţaviilor altoite (46,03 % vii nobilefaţă de 53,97 % hibrizi produ-cători direcţi). Acest raport însăse schimbă şi mai mult în de-favoarea viilor altoite, când estevorba de plantaţiile tinere.

Răul pe care l-a pricinuitaceastă înmulţire exagerată ahibrizilor producători direcţi lanoi în ţară, a urmat o curbă decontinuă agravare a viticulturiidin România, înregistrându-setotuşi o anumită îmbunătăţireîn perioada 1975-1990 (tabelul1.).

Hibrizii producători direcţi rămânîn istoria viticulturii româneşti ogrea şi nedorită moştenire



cercetare

Inceputul a fost făcut princompromiterea totală a vinurilorroşii care în câţiva ani de zilede la apariţia hibrizilor şi-aupierdut faima seculară pentrua fi scoase din comerţ aproapecu desăvârşire. Renumitele so-iuri ca Rară neagră, Seina, Ne-gru vârtos, Fetească neagră,Negru bulgar, astăzi sunt aproa-pe uitate (Gherasim Constan-tinescu, 1932).

A trebuit să treacă mult timp(cca.40 de ani) până când con-sumatorii s-au dezmeticit, iarvinurile roşii (nu cele din soiu-rile autohtone) şi-au locul defrunte, unde le aşezase trecutulprin aprecierile sale multimi-lenare (Popa Aurel, 2008).

După deprecierea vinurilor,a urmat degenerarea gusturilorconsumatorilor. Invazia vinu-rilor de hibrizi producători di-rect prin localurile de consu-maţie şi mai ales variabilitateaacestor vinuri, au avut darulsă deruteze publicul consuma-tor, nemaiavând nici o normăde orientare.

Vinurile de calitate în pe-rioada 1930-1950 sunt căutatedin ce în ce mai puţin, înve-chirea lor nu mai este rentabilă,căci diferenţele de preţuri faţăde vinurile curente sunt preamici pentru a putea acoperitoate cheltuielile pe care le re-clamă conservarea.

Vechea situaţie când comer-ţul de vinuri dirija gustul con-sumatorilor este dizlocată, iardeprinderile câştigate în de-cursul vremii răsturnate, astfelîncât în această perioadă chiar

negustorii cei mai abili sunttârâţi de torentul gusturilor de-plasate şi siliţi să se conformezeacestora.

Dar răul nu s-a oprit aici. Avenit supraproducţia însoţităde cea mai intensivă falsificarea vinurilor (1935-1948). Amân-două sunt în cea mai mareparte consecinţa extinderii hi-brizilor producători direcţi.

„ Valul de zeamă roşie cese scurge toamna de sub pi-cioarele ţăranului de la şes,din strugurii producători direcţipe de o parte şi scamatoriilede chimie cârciumărească prac-ticate în beciurile bodegilor şia restaurantelor pe de altă par-te, au făcut ca a patra ţară viti-colă din lume – România, săfie pusă în imposibilitatea de atrimite peste graniţă câteva va-goane de vin sau ceea ce esteşi mai trist – să nu ofere con-sumatorilor din ţară un vin ab-

solut natural, igienic şi sănătos.Iar în acelaşi timp podgoreniibăştinaşi gem sub povara crizeia cărei gravitate este redublatăde problema hibrizilor produ-cătorilor direcţi şi însuşi exis-tenţa viilor cu renume istoriceste periclitată“ (I.C.Teodores-cu, 1928).

Intevenţia hotărâtă a oame-nilor de ştiinţă (I.C.Teodorescu,1930) izvorâtă dintr-o deosebităgrijă ce o purtau viticulturii na-ţionale, a făcut să fie promovată„Legea pentru oprirea plantăriiviilor cu hibrizi producători di-recţi“ votată de Adunarea De-putaţilor în şedinţa din 4 iunie1930, promulgată cu InaltulDecret Legal nr. 2345 din 26iunie 1930 şi publicată în Mo-nitorul Oficial nr.141, p.I din28 iunie1930).

Se apreciază pe bună drep-tate că ţara noastră, în specialcu condiţiile ei climatice favo-

rabile culturii de viţelor nobile,cu nevoile ei urgente de a seîncadra în rândul statelor ex-portatoare de vinuri este indi-cată cel mai puţin de a fi ospi-talieră pentru hibrizii produ-cători direcţi.

Abia după al doilea războimondial, în mod deosebit dupăanul 1970 suprafeţele cultivatecu hibrizi producători direcţiau început să nu mai fie pre-dominante, aceasta ca urmarea intervenţiei statului pentrureabilitarea viticulturii româ-neşti, reuşindu-se de a înscrieRomânia în rândul ţărilor ex-portatoare de vinuri de calita-te.

O nouă explozie a suprafe-ţelor ocupate cu hibrizi produ-cători direcţi o înregistrăm dupăanul 1990 (tabelul 2.) dreptconsecinţă a reconstituirii pro-prietăţii private şi în viticultu-ră.

Tabelul 1



cercetare



cercetare

Măsurile întreprinse de sta-tul român în vederea aderăriila Comunitatea Europeană, darmai ales după aderarea laaceastă Comunitate, a condusla schimbări radicale şi în viti-cultura României. Se restrângsuprafeţele cu hibrizi produ-cători direcţi (tabelul 3.), aparexploataţii viticole moderne cuun grad ridicat de rentabilitate.Rămân totuşi suprafeţe mariocupate cu hibrizi producătoridirecţi din care rezultă producţiiapreciabile de vin, care, deşi îieste interzisă comercializarea,pentru consum el se consumă(face obiectul consumului cas-nic dar şi al liberului schimbcare nu se supune reglemen-tărilor legale). Drept urmare,viticultura de calitate suferă,consumul intern al produselorei fiind diminuat cu cel puţin45 – 50% (tabel 2.).

Necesitateainterzicerii şi a

lichidării din culturăa hibrizilor

producători direcţiîn viticultură

Observaţiile, studiile siste-matice făcute în ultimii 100 deani în toate ţările mari viticole,dar şi în România, au condusferm la concluzia că hibriziiproducători direcţi trebuie li-mitaţi în cultură şi chiar lichi-daţi, ei neasigurând vinuri decalitate (inclusiv hibrizii pro-ducători direcţi din noua ge-neraţie).

Cel mai mare cusur al hi-brizilor producători direcţi esteinferioritatea produselor lor dinpunct de vedere calitativ. Gustulfoxat, ierbos, specific tuturorhibrizilor producătorilor direcţieste cu atât mai pronunţat cucât aceştia prezintă suficientărezistenţă la filoxeră şi bolicriptogamice.

Gustul foxat al hibrizilorproducătorilor direcţi în ţaranoastră este mult mai pronunţatca urmare a condiţiilor climaticede care dispunem. Acest gusteste efectul conţinutului demalvină (diglicozidul de mal-vidină) ridicat al strugurilor dehibrizi producători direcţi.

Că diferenţa de calitate întreprodusele hibrizilor producătoridirecţi şi a viţelor nobile esteenormă, ne-o probează cu pri-sosinţă faptul că în Franţa ni-meni, până astăzi, nu a cutezatsă spună un singur cuvânt depledoarie în favoarea hibrizilorpentru renumitele regiuni viti-cole ca: Bourgogne, Champag-ne, Bordeaux etc.. Cultul fran-cezilor pentru sortimenteleacestor podgorii stă ca un zidchinezesc în faţa hibrizilor (Ni-colae Constantinov, 1932). Ace-laşi fenomen îl întâlnim şi înRomânia unde hibrizii produ-cători direcţi nu au pătruns înarealul cu vocaţie calitativă almarilor regiuni viticole ci aurămas în zonele de şes.

Un alt defect al hibrizilorproducători direcţi se referă ladegenerarea soiurilor, aspectdemonstrat de cei mai înfocaţişi valoroşi hibridofili.

După numai 8 ani, SEIBL1020, considerat regele hibri-zilor producători direcţi îşi pier-de calităţile sale de vigurozitate,imunitate contra bolilor crip-togamice, regularitatea pro-ducţiei.

Strugurii de hibrizi produ-cători direcţi asigură un procentmic de must, boabele au unnumăr mare de seminţe, gro-simea pieliţei boabelor esteexagerată, la maturitate boabelese scutură uşor de pe ciorchine.Drept consecinţă a procentuluimare de pieliţă al boabelor, vi-nurile au un conţinut foarte ri-dicat de alcool metilic, produscu influenţe nefaste asupra ner-vului optic.

Aciditatea mustului şi vinuluila foarte mulţi producători di-recţi, în special la hibrizii cusânge de Rupestris, este foartescăzută, ceea ce face păstrareaculorii şi învechirea vinurilorfoarte dificilă.

Rezistenţa hibrizilor produ-cători direcţi la filoxeră esteaşa de slabă, încât nu-i putemcultiva în siguranţă decât al-toiţi.

Rezistenţa la bolile cripto-gamice este suficientă la va-rietăţile mai ordinare, însă cutotul insuficientă la varietăţilemai bune.

Rezistenţa la ger este deasemenea insuficientă. Aşadarcrearea hibrizilor producătoridirecţi în vederea salvării viţeide vie de la atacul filoxerei şi abolilor criptogamice s-a soldatcu un mare eşec.1. După un secol suntem pe

deplin convinşi că hibriziiproducători direcţi rămânîn istoria viticulturii româ-neşti şi europene o paginăde tristă memorie.

2. In prezent în lume existăsupraproducţie de vinuride calitate cele de consumcurent îşi găsesc loc greupe piaţă. Desigur este vor-ba de vinuri rezultate dinsoiurile nobile de struguri.

3. Menţinerea consumului devin la cote cât mai înaltefaţă de alte produse concu-rente (berea , băuturile dis-tilate, etc) nu se poate rea-liza decât cu vinuri de foar-te bună calitate

4. Pentru ca viticultura Ro-mâniei să-şi câştige loculde frunte pe care îl merită,trebuie să interzicem şiapoi să lichidăm din cultu-ră hibrizii producători di-recţi

5. Interzicerea şi apoi lichida-rea din cultură a hibrizilorproducători direcţi trebuiesă fie sprijinită de stat prin

RezumatHibrizii producători direcţi

sunt viţe-de-vie rezultate dinîncrucişarea şi reîncrucişareaviţelor nobile cu diferite speciide viţă-de-vie sălbatice, de re-gulă americane, în speranţaobţinerii unor soiuri produ-cătoare şi în acelaşi timp re-zistente la filoxeră şi boli crip-togamice.

Observaţiile, studiile siste-matice făcute în ultimii 100de ani, în toate ţările mari vi-ticole, dar şi în România, aucondus ferm la concluzia căhibrizii producători direcţi tre-buie limitaţi în cultură şi chiarlichidaţi, ei neasigurând vinuride calitate (inclusiv cei dinnoua generaţie).

Strugurii de hibrizii produ-cători direcţi au gust foxat, ier-

bos, soiurile degenerează foarterepede. La vinificare au un pro-cent mic de must, boabele auun număr mare de seminţe,grosimea pieliţei boabelor esteexagerată, la maturitate boabelese scutură uşor de pe ciorchine.Vinurile au un conţinut ridicatde alcool metilic – produs cuinfluenţe nefaste asupra ner-vului optic. Aciditatea este foar-te scăzută – cea ce face ca păs-

trarea culorii şi învechirea vi-nurilor să fie dificilă.

Rezistenţa hibriziilor produ-cători direcţi la filoxeră, boli crip-togamice şi ger este deficitară.

Pentru ca viticultura Ro-mâniei să-şi câştige locul defrunte pe care-l merită în ie-rarhia ţărilor cu vechi tradiţiiviticole, trebuie să interzicemşi apoi să lichidăm din culturăhibrizii producători direcţi.

reglementări şi stimulăripentru cultivatorii de viţenobile (impozite diferite,subvenţionarea materialu-lui săditor din viţe nobile şia lucrărilor de pregătire asolului în vederea plantăriiviţelor nobile, instituireaunui control sever privindtransabilitatea vinurilor dehibrizi producători direcţi,stimularea producătorilorce exportă vin de calitatesau au câştigat un segmentimportant din piaţa inter-nă).

6. Asigurarea până la lichida-re a valorificării vinurilorde hibrizi producători di-recţi prin industrializare(oţet, distilare, etc)

7. Producătorii de vinuri decalitate din soiuri nobile săasigure, mai ales pentruconsumul intern, vinuri lapreţuri acceptabile.

BibliografieConstantinescu Gherasim,1932, Problema hibrizilor pro-ducători direcţi în România.Popa Aurel, 2008, Secretulvinului bun, Editura Alma,CraiovaTeodorescu I.C., 1928, Pro-ducţia şi importul viţelor în Ro-mânia, Buletin InternaţionalD’Agriculture, Roma.

Item of particular importancefor Romanian viticulture,

which indicates that repeatedcross of the noble varieties

with different species of wildvines, in order to protect themfrom vine diseases, led to de-

crease quality of wines produ-ced from them.


www.artevino.ro

cercetare

Gestionarea operaţiunilor tehnologice din etapaprefermentativă în vinificaţie


Membru al Academiei deŞtiinţe din New York

Membru al SocietăţiiAmericane de Oenologie şi

Viticultură

Obiective prioritarel Protejarea împotriva oxidă-

rii a recoltelor imediatdupă cules şi pe întreg flu-xul tehnologic de procesa-re a strugurilor şi mustuluiprin sulfitare şi protecţiede gaze inerte.

l Adaptarea cadenţei de re-coltare la posibilităţile teh-nologice ale cramei în cepriveşte capacitatea deprocesare a recoltei şi ca-pacitatea de gestionare ter-mică a acesteia.

l Valorizarea potenţialuluiodorant varietal al soiurilorprin tratament enzimaticde extracţie cu preparateadecvate, cu sau fără ma-ceraţie peliculară la rece.

l Separarea ciorchinilor încondiţii menajante, protec-ţia antioxidantă a mustuie-lii şi derularea ciclurilor depresare a boştinei cu varia-ţii reduse de presiune.

l Gestionarea eficientă a ope-raţiunii de deburbare.

l Asigurarea condiţiilor deigienă necesare în ce pri-veşte fluxul tehnologic şispaţiile de procesare, îm-preună cu echipamenteleşi vasele vinicole.

Protecţia recolteil Se recomandă folosirea dio-

xidului de sulf sau metabi-sulfitului de potasiu la pro-tecţia recoltei proaspăt cu-lese.

l Se recomandă protecţia cugaze inerte (de regulă cuCO2) a loturilor de mustu-ială destinate maceraţiilorpeliculare cu scopul de asubstitui dioxidul de sulfce poate provoca extracţiaunor compuşi care pot

masca profilul aromatic alviitorului vin.

Extracţiacompuşilor

odoranţi varietali şia precursorilor

acestora din pieliţel Valorizarea potenţialului

aromatic este posibilă nu-mai în cazul recoltelor per-fect sănătoase care auatins maturitatea deplină.În cazul recoltelor afectate,cu o stare fitosanitară maiprecară, atingerea acestuiobiectiv este mai dificilă.

l Derularea maceraţiilor peli-culare la temperaturi sub15°C (de preferinţă, la 10 –12°C) pe durate scurte (4 –8 ore) în condiţii de protec-ţie a mustuielii cu gazeinerte.

l Efectuarea tratamentelorenzimatice cu preparateadecvate (în doze de 2 – 3g/hl, funcţie de tipul prepa-ratului) ce asigură o ex-tracţie eficientă a aromelorvarietale libere dar maiales a precursorilor acesto-ra (tratamente cu ZYMO-CLAIRE CG sau. ZYMO-CLAIRE HIGH CG sau ZY-MOCLAIRE DCG oferite desocietatea SODINAL).

Gestionareaoperaţiunii de

presarel Se recomandă folosirea

unor presiuni reduse înetapa de extracţie a mustu-lui cu separarea obligatoriea mustului ravac de celedouă fracţiuni de must depresă.

l Asigurarea rapidă a protec-ţiei antioxidante a fracţiu-nilor de must separate (fieprin sulfitare, fie prin pro-tecţie cu gaze inerte) în re-cipienţii de colectare aacestora.

l Evitarea supraîncărcăriipreselor pneumatice (de-oarece este favorizată ex-tracţia excesivă a burbe-lor).

l Se recomandă cicluri depresare adaptate (cu creş-teri de presiune lente şiprogresive) îbn cazul recol-telor provenite din strugurisupramaturaţi sau botriti-zaţi ce necesită durate pre-lungite de separare a frac-ţiunilor de must.

Gestionareaoperaţiunii de

deburbarel Este o operaţiune obligato-

rie care facilitează eviden-

ţierea potenţialului aroma-tic al soiului şi al arealuluiviticol de provenienţă şiimplantarea în mediul fer-mentativ a drojdiilor selec-ţionate.

l Intensitatea deburbării tre-buie să fie suficient de ridi-cată, fără însă a urmări cuorice preţ obţinerea uneilimpidităţi excesive ce poa-te ulterior afecta derulareaFA.

l Eficacitatea deburbării de-pinde în mare măsură degeometria vasului. Se reco-mandă receipienţi cu o va-loare mai mică a raportuluiînălţime/diametru.

l Operaţiunea de deburbarese poate realiza prin proce-dee statice şi dinamice, iarcontrolul calităţii şi eficaci-tăţii sale este indispensa-bil.

Procedee statice dedeburbare

l Tratamentul cu SO2 (uneorieste asociat cu bentoniza-rea mustului); dozele varia-ză funcţie de starea fitosa-nitară a recoltei de la 4 la 8g/hl.

l Tratamentul cu preparateenzimatice (de regulă, pre-paratele enzimatice de ex-tracţie sunt capabile să asi-gure şi limpezirea mustu-lui); dozele administratepot varia de la 0,5 la 2 g/hl,funcţie de caracteristicilepreparatului ales.

l Refrigerarea (adeseori estecuplată cu tratamentul en-zimatic); o răcire a mustu-lui sub limita critică de15°C va impune creştereadozei de preparat enzima-tic; permite reducerea do-zelor de SO2 dacă se asi-gură protecţia mustului cugaze inerte.

l Tratament cu cazeină şiPVPP (în cazul musturilorprovenite din regiunile cal-de care sunt foarte suscep-tibile la oxidare).

Recomandări la vinificaţia în alb

42 | romanian WINE art | octombrie 2009


www.artevino.ro

Procedee dinamice dedeburbare

Sunt agreate de marile so-cietăţi producătoare de vinuricare realizează în acelaşi reci-pient 3-4 cicluri de fermentareîn cursul campaniei de vinifica-ţie. Nu blochează vasul de de-burbare pe o perioadă mai lungăde timp necesară sedimentăriisuspensiilor, dar necesită efor-turi financiare în vederea dotăriicu echipamentele necesare. Din-tre aceste procedee menţionăm:l Filtrarea rotativă sub vid pe

strat de perlită. Asigură de-burbarea rapidă a unor vo-lume mari de must într-untimp foarte scurt.

l Separarea prin flotaţie. Ne-cesită tratamente prealabi-le ale mustului în vedereaobţinerii eficacităţii dorite.

l Centrifugarea. Eficacitateaeste evidentă în cazul mus-turilor care nu sunt preabogate în suspensii. Se re-comandă mai degrabă lalimpezirea sedimentelor deburbe rezultate în urmaunei deburbări statice.

l Filtrarea tangenţială. Asigu-ră o limpezire excesivă amustului ce determină difi-cultăţi la declanşarea FA cenu se justifică nici dinpunct de vedere tehnic şinici economic.Unii producători de vinuri

suspectează aceste procedeede limpezirea excesivă a mus-tului ce determină în final ob-ţinerea unor vinuri albe cu oconcentraţie mai redusă a ex-tractului nereducător.

Controlul operaţiuniide deburbare

Controlul calităţii şi eficaci-tăţii operaţiunii de deburbareeste indispensabil în vedereadesfăşurării în condiţii optimea FA a mustului. În practica vi-nicolă curentă se utilizează exa-minarea vizuală a mustului.Unele societăţi evaluează lim-piditatea mustului prin controlulnefelometric al turbidităţii (laun must deburbat în condiţiioptime, valoarea NTU poatevaria de la 70 la 150 unităţi).Există societăţi specializate carepun la dispoziţia producătorilorde vin kituri de evaluare com-parativă a turbidităţii mustuluice constau într-o gamă de eşan-tioane etalon cu valori diferiteale turbidităţii.

Continuare în pagina 44


cercetare

Obiective prioritarel Recoltarea unor loturi de

struguri cu o calitate omo-genă pentru a optimiza ge-stionarea extracţiei compu-şilor fenolici.

l Adaptarea cadenţei de re-coltare la posibilităţile teh-nologice ale cramei în cepriveşte capacitatea deprocesare a recoltei şi ca-pacitatea de gestionare ter-mică a acesteia.

l Efectuarea în condiţii me-najante a operaţiunilor dedesciorchinare şi de pom-pare a recoltei.

l Efectuarea operaţiunii detriere a boabelor şi de se-parare a impurităţilor re-prezintă o practică oenolo-gică complementară, însăcosturile ridicate ale aces-teia reduc posibilităţile deaplicare în producţia vini-colă.

l Valorizarea potenţialuluipolifenolic şi a potenţialu-

lui odorant varietal al soiu-rilor prin tratament enzi-matic de extracţie cu pre-parate adecvate efectuat înetapa prefermentativă.

l Efectuarea unor maceraţiiprefermentative la rece serecomandă numai în cazulrecoltelor sănătoase şi încondiţii de protecţie cores-punzătoare cu gaze inerte.

l Asigurarea condiţiilor deigienă necesare în ce pri-veşte fluxul tehnologic şispaţiile de procesare, îm-preună cu echipamenteleşi vasele vinicole.

Tehnica adaptatăde macerare prin

tratamentenzimatic

În situaţiile tehnologice foar-te frecvente în care pieliţeleboabelor nu pătează degeteleeste întotdeauna util să se poatăefectua macerări prefermenta-tive la rece asociate cu utilizareaunor preparate enzimatice exo-gene de extracţie (cum sunt

ZYMOROUGE EG şi ZYMO-ROUGE SEG oferite de socie-tatea SODINAL). Aceste pre-parate enzimatice trebuie fo-losite în doze suficient de ridi-cate. Este preferabil tratamentulenzimatic doar a câtorva reci-piente din cramă dar cu o dozăoptimă (suficient de ridicată)decât aplicarea tratamentuluituturor recipienţilor din cramădar cu doze prea mici. Obţine-rea unor diferenţe semnificativeîntre cele două situaţii tehno-logice relevate mai sus şi careapoi să devină stabile în timpeste posibilă numai prin utili-zarea unor doze suficient demari de preparate enzimaticede până la 5 - 6 g/ hl.

Gestionareafenomenelor

oxidativeÎn must şi mustuială, feno-

menele oxidative sunt de 7până la 11 ori mai rapide decâtîn vinul rezultat. Oxidarea en-zimatică este specifică pentrumust şi mustuială, în timp ce

în cazul vinului e vorba doarde oxidare chimică. Din acestmotiv, mustuiala trebuie pro-tejată cu elemente kamikazecare sunt nişte produse de sa-crificiu.

Aceste elemente kamikazevor suferi din plin oxidările şivor proteja compuşii calitativiai strugurelui. Drept elementekamikaze se recomandă utili-zarea unor doze de 7 - 10 g/hlde taninuri (taninuri bicompo-nente de origine galică şi ela-gică în amestec cu metabisulfitde potasiu cum este produsulNOXITAN sau tricomponentede origine galică, elagică şiproantocianidolică cum esteprodusul FERMOTAN, oferitede societatea SODINAL) în tim-pul macerării prefermentativela rece şi în timpul FA. Acestetaninuri kamikaze au capacita-tea de a diminua treptat capa-citatea de oxidare a enzimeilacază care în final nu-şi vamai putea exercita funcţia oxi-dativă asupra compuşilor uşoroxidabili din compoziţia vinuluica urmare a „sacrificiului“ aces-tor taninuri.

Recomandări la vinificaţia în roşuContinuare din pagina 43


legislaţie

Lector univ. dr. Catalin GALAN

În încercarea de a faceordine în comerţul cu

struguri de vin, ministerul aemis la sfârșitul lunii iulie o

nouă reglementarelegislativă. Este vorba de

Ordinul ministruluiagriculturii nr. 487 ce a fost

publicat în MonitorulOficial din 30.07.2009.

Conform acestui ordin toţiproducătorii de struguri de

vin din România suntobligaţi să își procure

carnetul de viticultor. Înplus, la comercializare și

transport, strugurii de vinvor fi însoţiţi în modobligatoriu de o filă

detașabilă din acest carnet.Prezentăm în cele ce

urmează cititorilorinteresaţi informaţii

suplimentare despre acestordin.

Pentru cine esteobligatoriu?

Conform art. 2. alin. (1) dinOrdinul nr. 487 cultivatorii desuprafeţe viticole cu cel puţin0,5 ha cultivate cu soiuri nobilede vin, înscrise în Registrulplantaţiilor viticole (R.P.V.), cecomercializează din propria re-coltă producţia de struguri devin către persoane fizice sau

juridice, au obligaţia deţineriişi completării carnetului de vi-ticultor.

Carnetul de viticultor estealcătuit din foi fixe, autocopia-tive, înscrise cu seria ce repre-zintă indicativul rutier al ju-dețului şi numerotate cu 3 cifreîncepând cu 001 pentru fiecareserie. Prima filă a carnetuluiconține suprafețele cultivate cuviță-de-vie defalcate pe soiurisau amestec de soiuri.

Cine eliberează șicompletează

carnetul ?Carnetul de viticultor este

tipărit de către ministerul agri-culturii şi pus gratuit la dispo-ziția viticultorilor prin interme-diul D.A.D.R. În vederea elibe-rării carnetului, solicitanții vordepune la D.A.D.R. o cereretip în care vor menționa pro-ducția estimată de struguri dinsoiuri nobile pentru vin pe fie-care soi deținut în cultură. Evi-dența carnetelor de viticultordistribuite de D.A.D.R. se țineîntr-un registru special deschisîn acest sens, fiecare carnet de

viticultor primind un număr deidentificare ce va fi înscris pecopertă.

Prima filă a carnetului estevizată de consilierul registruluiplantaţiilor viticole din cadrulD.A.D.R. şi asumată prin sem-natură proprie de cultivator,rămânînd nedetaşabilă din car-netul de viticultor.

Completarea filelor din cu-prinsul carnetului se va facede către producător la momen-tul vânzării strugurilor cu ca-ractere lizibile şi de neşters,iar eliberarea originalului dinfila aferentă fiecărui transportde struguri este obligatoriepentru fiecare cantitate de stru-guri de vin în momentul livrăriicătre beneficiar (persoană fizicăsau juridică).

ATENȚIE: Producătorii carevinifică întreaga cantitate destruguri în spațiile de vinificareproprii NU COMPLETEAZĂcarnetul de viticultor în cazultransportării strugurilor de lavie la cramă, chiar dacă acestespații sunt amplasate pe alt te-ritoriu administrativ.

În atenţiatransportatorilor și

a procesatorilorConform art. 3 orice trans-

port al unor cantități de struguridin soiuri nobile pentru vin ceface obiectul unei activități co-merciale care nu este însoțitde fila originală din carnetulde viticultor, în care să fie în-

scrise corect şi complet dateleprevăzute în rubricile acesteia,se consideră transport ilicit.

Orice transport de struguridin soiuri nobile pentru vin vafi însoțit în mod obligatoriu, dela cultivator până la centrul deprocesare, de fila în originaldin carnetul de viticultor, co-respunzatoare cantităților trans-portate.

Pentru strugurii achiziționațide la cultivatori şi/sau comer-cianți, unitățile de procesareau obligația să rețină filele ori-ginale ale fiecărui transportcare se vor înregistra în registrulde intrări/ieşiri pentru struguriireceptionați. Filele originale dincarnetul de viticultor ce au în-soțit transporturile de struguriprecum şi copia acestora ra-masă la cultivatori vor fi păstrateşi arhivate de către aceştia min.5 ani de la încheierea anuluiviticol în care au fost emise.

Cine face controluldocumentelor?

Conform art. 4. verificareaşi controlul respectării preve-derilor legale se face de cătreministerul agriculturii prin In-specția de Stat pentru ControlulTehnic Vitivinicol (I.S.C.T.V.V.)din cadrul D.A.D.R.

An article about the viticultureRomanian legislation, about

the obligation and responsibili-ty of the farmers, who issuesthe license and how, the roleof the legislative documents

Reglementări noi în comerțul custruguri: carnetul de viticultor




Soi: Sangiovese,cab.,mer.,syrahProducător: Antinori ItaliaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 91 RON

Producător: VinartePreţ: 59 RON

Soi: Fetească neagrăProducător: VinartePreţ: 73 RON

Soi: MerlotImportator: VinartePreţ: 152 RON 1500 ml


Soi: Pinot noir, cabernet, merlotProducător: VinartePreţ: 21 RON

Soi: Sauvignon BlancProducător: Noua ZeelandăImportator: Cramele HalewoodPreţ: 68 RON

Producător: Cramele HalewoodPreţ: 50 RON

Producător: Cramele HalewoodPreţ: 50 RON



podgorii de vis

Jacopo Biondi Santi aacceptat să ne primească

pentru un interviu, demult timp programat şi

dorit de către redactorul-somelier al revistei,

Marian Timofti. Ideea aapărut după vizitarea, la

VinItaly, a standuluiAziendei Agricole

Monte Pò, situată înprovincia de Grosseto-Toscana-Italia, aziendăcare aparţine ultimului

urmaş al celebruluiFranco Biondi-Santi, cel

care a reuşit să facăsingurul vin italian

selecţionat printre celedouăsprezece vinuri ale

secolului trecut: Brunellodi Montalcino - Tenuta Il

Greppo, 1955.

Un adevărat„Super-Tuscan“

Jacopo Biondi Santi, un„Toscan DOCG“, urmează ca-riera de oenolog moştenită dinmoşi strămoşi (circa 300 deani de istorie are această fami-lie), alăturându-se tatălui săupentru a continua „mitul-Bru-nello“, născut cu mulţi ani înurmă la Montalcino.

După căsătoria sa cu fiicaunui mare comerciant de petrolal italiei, Tagliabue, şi acceptultatălui său, dr. Franco, de acrea o societate pe acţiuni cucuscrul său (la rându-i produ-cător de vinuri), Jacopo şi-adat seama că socrul său nu aurmărit, prin crearea lui BION-DI SANTI S.p.a., decât pro-movarea propriilor sale vinuri,profitând de brand-ul Biondi-Santi.

Să mai crezi în socri!Iată ce ofertă a găsit Jacopo

la cea mai renumită vinotecădin SUA, vinotecă care deser-veşte circa 7 restaurante: „Rossodi Montalcino Villa Poggio Salvi,Biondi-Santi. Din antica şi re-numita podgorie Toscană tenutaIl Greppo, vă oferim acest vinroşu deosebit de structurat, cu

Tradiţia Biondi Santi,reinterpretată modernla Castelul Monte Pò

Povestea unei mici societăţi cu mulltevinuri mari şi unul absolut „de rasă“



arome ....etc etc.“ Era dovadacă socrul foloseşte numeleBiondi-Santi pentru promovareavinurilor de la societatea sa.

Cum a luat naştereAzienda Monte PòO dată fotografiată oferta

cu telefonul, Jacopo, spirit în-treprinzător şi fire aprinsă, de-cide de a crea propria societate,propriul vin, din clonurile BBS-11 ale familiei, dar moderne,elegante, cu o altă viziune: cevaîntre lumea nouă şi lumea tra-diţională. Aşa s-a născut Azien-da Monte Pò.

Castelul străvechi, proprie-tatea unui englez, a fost binerestructurat, terenul a fost testatpe sume uriaşe, cu teste efec-tuate din satelit care au detestatcu exactitate orele de luminănaturală pe fiecare parcelă, căl-dura de-a lungul unui an în-treg, împărţită pe parcele,curenţii de aer care ventilauzona dintre Mediterană (circa20 Km –linie dreaptă) şi mun-tele Monte Amiata (circa 35-Km linie dreaptă) etc.

Fiecare parcelă de viţă devie a fost săpată, s-au luat mos-tre de teren pe adâncimi de1,5-2,5 metri, sau analizat şiabia după aceea au fost plantatăvia. Iar vinurile rezultate suntîntr-adevăr de mare clasă.„Viţa“ de oenolog din generaţieîn generaţie nu s-a dezminţit.Ambiţia şi cunoştinţele, spiritulde aventură şi tenacitatea, dra-gostea pentru vin şi nu în ulti-mul rând posibilităţile finan-

ciare, l-au ajutat să atingă ade-vărate culmi oenologice în doarcâţiva ani de activitate.

Dar anul 1997 fiind consi-derată una dintre cele mai bunedin acest secol l-a făcut să cree-ze un blend, care a demonstrattoată forţa acestui teren, toatăcultura lui despre oenologie şimarea calitate a clonilor selec-ţionaţi. Reţeta? Sangiovese40%, Cabernet Sauvignon40% şi Merlot 20%, iar vini-ficarea separată în butoaie dinlemn de Tronçais de medietostatură, a durat 19 luni dezile. Apoi crearea blendului ininox 4 luni de zile, iar la final aurmat îmbutelierea şi cele 12luni de maturare fină la sticlă.

Muncă tenace desfăşuratăîn vie, vinificarea perfectă, apoivinul, structura, eleganţa, per-fectul echilibru al tuturor com-ponentelor au dus la realizareaunui vin de „rasă“, pentru olongevitate de peste 50 ani.

Bijuteria SchidioneAl-III-lea Mileniu

Anul 1999, acest excepţionalvin „riserva“, îl împing pe crea-tor să caute o prezentare de-osebită pentru el, în primulrând sticla; tot vinul îmbutelietîn Magnum, pentru o mai bună„afinare“ de-a lungul timpului.

O serigrafie în aur cu sem-nătura lui Jacopo şi emblema„al III-lea mileniu“ vor îmbogăţisticlele, pentru a confirma in-teresul şi munca depusă. Apoiblazonul şi eticheta. O etichetă

În imaginea din pagina alăturată, castelul Monte Po. Jos,intrarea pe domeniu, iar sus, beciul în care sunt adăpostite

câteva mii de sticle Magnum cu Schidione Al-III-lea Mileniu



în aur de 23 k, în greutate de3,5g, face din această sticlă oadevărată bijuterie.

Nimic nu e preamult când crezi

în ceea ce faci-De ce aţi ales o etichetăatât de importantă?-Este un omagiu adus aces-

tei „riserve“ particulare, pecare o consider dintre cele maibune din acest secol. Aveamdatoria să-i creez o etichetăspecială. Fiecare sticlă este nu-merotată şi va avea o istoriepersonală, care va putea fi re-constituită pe certificatul de în-soţire, pe care apoi, la desfa-cerea ei, va fi trecut numeletuturor celor care au degustat-o, iar eticheta va fi dezlipită depe sticlă şi lipită pe certificatpentru a putea fi înrămată (ovom face noi) şi înapoiată pro-prietarului. Pe fiecare certificatexistă un spaţiu unde, la cerere,voi face o dedicaţie personală.

-Pentru cutia care vaconţine sticla, la ce v-aţigândit ?-Fiecare sticlă, va avea o

cutie de lemn cu marca proprieinscripţionată la cald şi un si-giliu de garanţie pe care se varepeta şi numarul progresiv alsticlei.

-Oare nu este prea multpentru un vin ?-Pentru un asemenea an,

pentru toată grija depusă la vi-nificare, maturare, îmbuteliere,nu cred că este prea mult. Şinimic nu este prea mult atuncicând crezi şi iubeşti ceea cefaci.

-Planuri de viitor?-Singurul lucru pe care mi-l

mai doresc este să pot aveaparte încă o dată de un aseme-nea an. De o asemenea recoltă,pentru a putea să reeditez unvin mai bun sau măcar egal cuacesta. Au trecut 12 ani, darnu am mai avut încă aceastăocazie.

-Un gând de a vinifica înafara Italiei?-L-am avut întotdeauna.

Prietenul meu, Antinori, ştiucă a găsit locuri bune în ţaradumneavoastră. Cine ştie ?

-Veniţi în vinotecanoastră pentru oprezentare personală avinurilor pe care leproduceţi?

Viile Aziendei Monte Pò, vazute de pe terasa castelului

Marian Timofti, împreună cu Jacopo Biondi Santi

Masa prânzului, a degustărilor şi a interviului


www.artevino.ro

-Promit. Cu primul importpe care-l veţi face şi care săconţină toată gama noastră devinuri, vin să o prezint personalîn România.

Preţul corectpentru o sticlă

de excepţiePrintre câteva glume spuse

în timpul prânzului, servit cala carte şi „udat“, că nu se maiputea spune asortat, cu vinurilelui Jacopo, am întrebat zâm-bind:

-Va fi obligatorieachiziţionarea deSchidione al III-leaMileniu ?-Nu, o voi aduce eu personal

pentru prezentare. Merită.Întrebarea o pusesem de-

oarece aflasem preţul aceleisticle Magnum de SchidioneAl-III-lea Mileniu semnată Ja-copo Biondi-Santi: 750€. Într-a -devăr, merită.

Pe curând, înRomânia

A fost un prânz şi o după-amiază minunată, am glumitşi am râs, aducându-mi amintede zilele când lucram la TenutaIl Greppo a tatălui său, mi-apus multe întrebări despre so-iurile noastre de struguri şidespre vinurile noastre. Amrăspuns cu plăcere şi chiar cumândrie, iar la sfârşit l-am rugatsă nu ceară cumva diurnă pen-tru faptul că devenise el re-dactor şi eu intervievatul. Apromis că n-o face, decât dacă-lvoi însoţi într-o vizită prin pod-goriile româneşti. Am „bătutpalma“ în această problemă şine-am despărţit.

Un adevărat „om-DOCG“.Iubitorii de vin vor înţelege.Iar în numărul viitor veţi puteaciti despre o altă vizită, tot laun „podgorean“ DOCG, ColleMassari.

MarianTimofti,înconjurat de

Schidione


www.artevino.ro

Carmen PASCUEmilian PASCU

Rămânem tot în zona laculuiGarda, mai exact la extremita-tea sudică, în localitatea Lu-gana di Sirmione, situată lajumătatea distanţei dintre De-senzano şi Peschiera. Nu estevorba despre agroturism sauvreun restaurant rustic, ci de orealitate vitivinicolă autohtonă,producătorul Cà dei Frati, pecare îl prezentam în continua-re.

Societate vinicolă cu originiîndepărtate, atestată documen-tar în anul 1782 ca fiind „ocasa cu beci, poziţionată înLugana, numită şi loculcălugărilor“, deoarece ei, că-lugării carmelitani devotaţiSfintei Maria del Carmine,au fost cei care au adus şi cul-tivat Vitis vinifera, pentru a sa-tisface nevoia de vin, necesarcelebrării slujbelor religioase,dar şi pentru consumul perso-nal.

Pe locul vechilor edificii alecălugărilor s-a născut societateavinicolă Cà dei Frati. În anul1939, Felice Dal Cero, un vi-ticultor cu tradiţie, a cumpăratclădirile şi terenul aferent, in-tuind imediat marele potenţialvinicol al zonei, iar după 30 deani, în anul 1969, fiul său,Pietro, se bucura, cu deplinăsatisfacţie, la naşterea primeisticle de vin Lugana Casa deiFrati DOC.

Astăzi, producţia şi calitateavinurilor sunt urmărite cu marepasiune şi devotament de cătrefiul lui Pietro, Igino Dal Cero.Este o coincidenţă fericită faptulcă Dal Cero (care în traducereînseamnă Din Cer), produce

vinuri de mare calitate în Càdei Frati - Casa Călugărilor!

Care este secretul zonei deproducţie? În primul rând com-poziţia terenului, bogat în cal-car, pietriş şi săruri mineraleîn straturile inferioare, argilosîn cele superioare. Se obţin vi-nuri cu o puternică mineralitate,elegante şi longevive. Climaeste blândă, mediteraneană;dealtfel în zonă cresc şi măslini,lămâi sau palmieri. Un rol fun-damental îl joacă prezenţa vân-tului, numit Pelér, care suflăde la nord (Riva del Garda)către sud, generând diferenţetermice ce permit o producţiede struguri cu o mare perso-nalitate varietală. Foarte im-portant este şi lacul, care ac-

Un alt aspect interesantcu care se mândreşte fa-milia Dal Cero este faptulcă o parte din podgorie(circa 30 ha), este situataîn localitatea San Martinodella Battaglia, faimoasăpentru lupta în care armataregelui Victor Emanuel alII-lea, ajutată de trupele luiNapoleon al III-lea, a învins,în ziua de 24 iunie 1859,trupele austriece, în bătăliade la Solferino şi San Mar-tino, care a rămas cunos-cută drept cea mai sânge-roasă din cel de-al doilearăzboi italian de indepen-denţă. În amintirea ei a fostconstruit turnul de 74 mînălţime, numit şi Spia d’Ita-lia (Spionul Italiei), pentrucă din el se poate vedeatoata zona înconjurătoare.

Cà dei Frati –Casa Călugărilor

Dacă deguşti unvin Lugana şi eşti

un bun degustător,nu poţi sa-l uiţi.

Luigi Veronelli


Vinul care a făcut cunoscutăsocietatea şi valoa-rea ei, este un vinalb, obţinut 100%din strugurele au-tohton Turbiana.

Este creat pentru afi consumat tânăr,

dar se exprimamai bine după

ani de maturareîn sticla. Este

fin, elegant, cuarome de flori

albe şi balsami-ce, gust de cai-

se şi migdale.

Un cupaj obţinutdin Turbiana,

Chardonnay şiSauvignon

Blanc, intere-sant, cu aromede fructe tropi-

cale, gust vege-tal şi note mine-

rale care mă-resc fineţea şi

eleganţa.

Un vin Chiaret-to de înalt nivel,

proaspăt şi delicat,dar incisiv, cu aro-me de măr verde,migdale, păducel

şi cireaşă, gustde fructe roşii şi

aciditate mar-cantă, este obţi-nut din strugu-

rii autohtoni:Groppello,

Marzemino,San giovese şi

Barbera.

Un vin roşu (o sur-priza plăcută, deoa-

rece zona este vo-cata pentru produc-ţia de vinuri albe),

este un cupaj rea-lizat din soiurile

Marzemino,Sangiovese şiCabernet, cuarome intense

de afine, fructede pădure, vişi-ne, arome bal-samice şi mar-

meladă.


ţionează ca un termoregulator,contribuind la crearea unei mi-croclime ideale pentru viţa devie, chiar dacă terenul pe carese află podgoriile, întinse pe osuprafaţă de 110 ha., este plat,în cea mai mare parte.

Societatea vinicolă Cà deiFrati deţine şi un hotel cu res-taurant pe malul lacului, Parcoal Lago, tot în localitatea Lu-gana di Sirmione, unde doritoriipot să deguste vinurile, asortatecu reţetele specifice zonei. Noivă recomandăm: „I Frati Lu-

gana DOC“ cu aperitive recisau calde, sau cu peşte dinlacul Garda (fiert în aburi saufript pe grătar), „Rosa deiFrati“ Riviera del GardaBresciano DOC cu salam nufoarte gras, carne albă saupeşte preparat mai elaborat,„Pratto“ Benaco Bresciano IGTcu foie gras, carne albă, peştecu mirodenii, dar şi cu brânze-turi şi, în fine, „Ronche done“Benaco Bresciano IGT, cucărnuri roşie, preparate vână-toreşti şi brânzeturi. m

„I Frati Lugana DOC“ „Pratto“ BenacoBresciano IGT

„Rosa dei Frati“Riviera del GardaBresciano DOC

„Ronchedone“Benaco Bresciano IGT

Igino Dal Cero, actualul proprietar al Cà dei Frati

Ciorchini de Turbiana (Trebbiano)

Igino Dal Cero (stânga) şi Emilian Pascu




Producător: Rotherfield PropertiesPreţ: 22 RON

Soi: Fetească neagrăProducător: Rotherfield PropertiesPreţ: 54 RON

Soi: MerlotProducător: Tenuta OdobeştiPreţ: 19 RON

Soi: Cabernet SauvignonProducător: Rotherfield PropertiesPreţ: 62 RON

Soi: Cab.Sauv., merlot, syrahProducător: ItaliaImportator: Arte&VinoPreţ: 320 RON, 1500 ml

Soi: ChardonnayProducător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 46 RON

Soi: Pinot noirProducător: Rotherfield PropertiesPreţ: 45 RON

Producător: Tenuta OdobeştiPreţ: 16 RON

Soi: MerlotProducător: Tenuta OdobeştiPreţ: 15 RON



fotoreportaj

Recunoscut pe plan interna-ţional, ultra-recunoscut în Ro-mania, apreciat de toţi cunos-cătorii dar şi de amatori, careau fost în număr foarte mare(circa 40.000) în cele 3 zilede concurs de la Cluj, acesteveniment a devenit deja unsimbol pentru marii maeştri aiartei culinare, care doresc săîmpărtăşească din tainele lor,tuturor celor care trec şi-i ad-miră atunci când îşi prezintăun „demo“. O demonstraţiede gătit pe viu.Bucătari din multe ţări ale lu-mii au pregătit preparatele lorculinare, cu care au încântatmiile de vizitatori din faţaCentrului Comercial POLUS,unde la această ediţie a con-cursului, au fost înregistratediverse recorduri.De la ediţia precedentă (Bu-cureşti – parcul Izvor), unplus de frumuseţe, eleganţă şispectaculozitate a fost creat şiprin iniţiativa unui somelierde a crea Standul Somelier-ilor, unde publicul şi amatoriiau avut posibilitatea de a aflacâte ceva din tainele vinului şia asortării lui cu mâncarea.Apărut pe fondul unui vid to-tal în zona artei culinare,Campionatul îşi propune săaducă în România conceptulde „bucătărie-cultură“. Fiecă ne place sau nu, bucătăria,generic vorbind, ocupă un

Campionatul internaţional de



fotoreportaj

spaţiu extrem de important înviaţa fiecăruia dintre noi. Ri-dicarea gătitului de la rangulde „obligaţie conjugală“ lastatut de artă presupuneschimbarea unei mentalităţiîmpământenită. CampionatulInternaţional de Gătit în AerLiber se adresează atât spe-cialiştilor, cât şi amatorilor(celor pasionaţi de gătitul înaer liber).Conceptul îşi propu-ne să scoată bucătarul dinspaţiul său tradiţional de lu-cru, transformându-l într-ovedetă, iar celui pasionat degătit să-i stimuleze imagina-ţia, să-i ofere ocazia să-şiexerseze talentul, altfel decâto face de obicei. Campionatulle oferă, astfel, amândurora,oportunitatea de a se întâlni şide a da frâu liber creativităţii(nu este impusă tematica încompetiţie)Specialişti în gastronomie dinţară şi din străinatate, precumLady Chef a României, Cor-nelia Ghişoi, Petrişor Tă-nase, Nicolae Urs si Du-mitru Burtea, de la ABCT,maeştrii Antonio Passarelli,Jakob Hausmann şi MichelJoffre, în frunte cu RobertRainford, celebra vedeta aemisiunii „Licence to grill“,în calitate de preşedinte al ju-riului, au fost atenţi atât lagustul preparatelor, cât şi laaspectul acestora, al bucătari-lor şi al standului.

gătit în aer liber – Cluj 2009



Somelier Marian TIMOFTI

Poate mulţi sevor întreba ce

doresc să spunprin acest titlu.Nu ştiu. Vreau

doar să văpovestesc ceva.

StandulSomelierilor s-a

născut la BucureştiLa Concursul Internaţional

de gătit în aer liber din primă-vara acestui an desfăşurat înParcul Izvor din Bucureşti, i-am rugat pe organizatori să neajute, pe noi, somelierii, să neevidenţiem şi noi ca meserie,ca aptitudini, deoarece un ase-menea eveniment nu poate de-cât să fie benefic pentru toţiOameni deschişi, aşa cum îiştiam, au acceptat să ne ofereaceastă posibilitate, iar eu lemulţumesc din suflet.

Aşa a luat fiinţă Standul So-melierilor, unde aveam de gândsă stăm de vorbă cu oamenii,

să le explicăm câte ceva dinceea ce ştim despre vinuri des-pre asezonări etc.

Cu mici eforturi, am reuşitsă conving 9 (nouă) somelierisă vină la standul lor. Oamenicare au venit pe banii proprii,din Cluj, Braşov, Bucureşti

La acest stand au fost bine-veniţi toţi cei care au dorit, cubannere, cu roll-upuri proprii,constituind ad-hoc un grup pro-fesional, cred că destul de unit,încercând să implementăm cul-tura de a consuma un paharcu vin în mod corect şi con-ştient.

Până aici totul OK.

La Cluj, vântulbătea deja altfel

La acelaşi concurs, dar dedata aceasta la Cluj (septembrie2009), am ajuns cu puţină în-târziere şi am fost plăcut im-presionat să văd că deja standul

somelierilor era ridicat din par-tea ASR-ului, în sfârşit, cu roll-up, cu bannere,cu revista devin, cu dotări, ce mai aşa cumtrebuie de fapt să fie făcut unstand.

Am scos şi eu bucuros re-vista şi am pus-o alături de ce-lelalte, pentru a aduce un plusacestui stand. Nu mică mi-afost mirarea, când mi s-a spuscă trebuie să iau revista de lastand, că nu este acceptată deasociaţie, deoarece ei au unparteneriat cu una şi... atât.Oare de ce nu cu toate ?

ASR-ul este la început dedrum, are de dat multe exa-mene, de combătut multe pă-reri şi de acceptat tot atât demulte, doar aşa va reuşi să seimpună.

Noi am invitat asociaţia săpublice gratis în revistă, săanunţe evenimentele care ur-mează, premiile acordate, în-tâlnirile conducerii etc. Aşacred că este bine şi corect .

În timpul examenelor, subiectele nu


www.artevino.ro

Dar sprijinul nostru a fost re-fuzat.

Concluzia? Pe lângă faptulcă au pus în aplicare o ideecare nu le-a aparţinut, au maişi înlăturat pe cel care o iniţiaseNu-i nimic, mi-am zis. Bine căau început să se unească şi săfacă ceva, cu toate că asociaţiaa adunat la un loc mai puţinisomelieri.

Piramidele seconstruiesc doar cuvoie de la stăpânire

Am venit cu o altă iniţiativă,care a avut un succes foartemare şi anume construirea uneipiramide din flute de spumant.Datorită sprijinuluii celor de laCramele Halewood,cărora lemulţumesc şi pe această cale,am reuşit o performanţă: ceamai mare piramidă din flute,construită vreodată înRomânia..Record neomologat, totuşi unrecord.

În ziua precedentă am cerutsprijinul somelierilor de lastand, la construirea acesteipiramide, dar stupoare: „Nueste o iniţiativă a asociaţiei,motiv pentru care nu mă bag,dar fiecare somelier face ce vrea.Deci, dacă colegii mei vor, suntliberi să o facă“, a declarat re-prezentantul ASR.

A lipsit Keops,dar a fost mult

mai bine cu VladAm rămas mut… A acceptat

doar somelierul din Cluj, VladMureşan, cel care de fapt afost şi motorul organizator pen-tru crearea piramidei, interve-nind pe la reprezentanţii celorde la Cramele Halewood în ve-derea furnizării a 1250 de fluteşi a 120 de sticle de spumantrosé.

Poate fi numită întradevărPiramida lui Vlad.

Ni s-a alăturat şi singura fe-meie somelier din România (pecare o cunosc), doamna OanaMureşan (in afară, fireşte, dedoamna profesoară Toma, ceacare a pregătit-o), somelier carea făcut tot ce a putut ca să neuşureze eforturile şi căruia do-resc să-i mulţumesc şi pe aceas-tă cale.

se schimbă


www.artevino.ro

Piramida bunăse cunoaşte

de dimineaţaA doua zi la ora 8.00, când

toţi se odihneau, după searaprelungită, ne-am apucat detreabă şi cu ajutorul organiza-torilor (al personalului lor defapt, oameni foarte săritori şipricepuţi) am reuşit după 2,5ore de muncă să facem o bazădin lemn, perfect orizontală,unde apoi, am lucrat circa 5-6ore pentru ridicarea acestei pi-ramide.

A fost nemaipomenit degreu. Aplecaţi asupra paharelorde la bază, căţăraţi pe mese,pentru a ajunge la un anumitnivel, pe o scară nesigură pen-tru a o termina, dar am reuşit-o.

A fost minunat. Apoi a urmat valul de spu-

mant rosé să se reverse prinpahare, în aplauzele asistenţeiemoţionate, ca un mic fluviucare-şi căuta parcă destinaţiafinală. Destinaţia lui era bazapiramidei. Se ştie că o piramidăeste considerată reuşită, cândmăcar un pahar de la bază esteplin. La noi au fost 6(şase) pa-hare pline. Spumantul curgeaperfect pe centru iar cascadade rosé arăta splendid.

Dar la fiecare coborâre şiurcare de pe masă sau scară,în timpul construcţiei ei, ca să-mi iau o altă cutie cu paharegoale, mă întrebam : DE CE ?.

De ce trebuie să muncimsinguri, doar noi, (şi Oana cândera liberă) când eram atâţiaacolo ? De ce acest refuz ne-justificat? Puerila explicaţie –“nu a fost iniţiativa asociaţieişi nu ne băgăm“- nu m-a con-vins. Oare chiar acesta este şipuntul de vedere al asociaţiei,sau doar al celui care a repre-zentat-o acolo ca purtător decuvânt?

Este adevărat că fac partedintr-o altă „generaţie“ de so-melieri, pentru că am o vârstă,dar mai este adevărat că înce-putul de drum al asociaţiei,poate fi netezit, uşurat de ini-ţiativa unora mai în vârstă, caremai au şi avantajul de a fi lucratprin alte lumi, cu alte mentali-tăţi, la care şi noi vom ajungecu timpul. De ce să lungimaceşti timpi, când putem să fo-losim cunoştinţele tuturor pen-tru ca acest pionierat în Ro-



mânia să-şi ia avânt cât maicurând ?

Eu am dedicat public, lamicrofon, această piramidă, tu-turor somelierilor din Româniaşi ASR-ului în special, deoarece,am convingerea că ASR-ul vareuşi mult mai mult, acceptân-du-i pe toţi somelierii, cu pă-catele şi cu calităţile lor, cuştiinţa sau cu dorinţa de a în-văţa, cu bune şi cu rele la unloc, cu premiile sau cu muncalor din culise care a dus la pre-mierea altora, premii care defapt ar fi frumos să aparţinăasociaţiei, indiferent cine le-aprimit, aşa cum Cupa Campio-nilor Europeni aparţine lui Mi-lan, echipa, nu celui care a în-scris golul.

Sper ca la anul, să foloseascăasociaţia această iniţiativă, săle reuşească, să omologhezeun nou record şi să-i aplaud şieu de pe margine.

Dar eu o voi face cu suflet,cu căldură şi din toată inima.

Cât despre titlu, să înţeleagăfiecare ce vrea.

At an outdoor International Co-oking Contest, held in Cluj - Ro-mania, sommeliers Vlad Mure-

san and Marian Timofti builtthe biggest glasses pyramid of

sparkling wine in Romania.



Compania Paolo Consult şi-a începutactivitatea in România în urmă cu 3 ani,oferind servicii in domeniul plantaţiilorviticole si pomicole. Înca de la înfiinţares-a identificat cu excelenţa în servicii deconsultantă şi înfiinţarea plantaţiilor.

Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLAN-TAŢIILE LA CHEIE încheiate în Dobrogea,Oltenia, Dealu Mare sau Prahova.

Cu ocazia accesării FONDURILOR EU-ROPENE DE RECONVERSIE SI RES-TRUCTURARE VITICOLĂ, Paolo Consulteste în gradul de a efectua toate tipurilede servicii de care aveţi nevoie pentru înfi-inţarea sau modernizarea plantaţiilor viticole

si pomicole. Păstrându-şi aceeaşi viziuneşi având o calitate a serviciilor incontestabilă,datorită echipei formate din personal cali-ficat, acum are o ofertă de toamnă pentrutoţi cei interesaţi în efectuarea unei PLAN-TAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOREUROPENE .

Acum puteţi efectua o PLANTAŢIE LACHEIE cu 13.500 euro.

În această ofertă vi se furnizează atâtserviciile de consultantă cât si cele deprestări servicii . Asta insemnând că vi seva pregăti terenul (scoaterea plantelorvechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri,nivelarea se va efectua cu grapă rotativă

înaintea plantării), se va efectua procesulde plantare ( plantat plante, instalare tutori),asta pentru MĂSURA I .

Iar pentru MĂSURA II vi se va furnizasistemul de conducere şi palisaj instalat(şpalieri capăt, şpalieri intermediari, sistemulde ancorare, 5 sârme si întinzători) . Plataunui asemenea contract se va face cu unavans cuprins între 0-30% , iar restul seva plăti la încasarea subvenţiilor pentrufiecare măsura de la Agenţia de Plăţi şi In-tervenţie în Agricultură .

Pentru mai multe detalii contactaţi De-partamentul Comercial:

[email protected]




Soi: Fetească regalăProducător: Tenuta OdobeştiPreţ: 13 RON

Soi: Cabernet sauvignonProducător: ChileImportator: Cramele HalewoodPreţ: 70 RON

Soi: Merlot, cabernetProducător: DavinoPreţ: 55 RON

Soi: Cabernet sauvignonProducător: ChileImportator: Cramele HalewoodPreţ: 399 RON

Soi: Fetească albă, şarbăProducător: Tenuta OdobeştiPreţ: 13 RON

Soi: Fetească, cabernet, merlotProducător: DavinoPreţ: 85 RON

Soi: Fetească albăProducător: Tenuta OdobeştiPreţ: 16 RON

Soi: Riesling italicoProducător: DavinoPreţ: 65 RON

Soi: Sauvignon blanc, SemillonProducător: FranţaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 266 RON



vinul şi sănătatea

Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ

Unul din deliciile zilelorde toamnă este cura de

struguri, apreciată dincele mai vechi timpuri

pentru efectele curativeşi revigorante. În

perioada interbelică, înţările mari producătoare

de struguri ale Europei,au apărut numeroase

staţiuni uvale în cadrulcărora se puteau face

tratamente cu struguriatât în scop preventiv

cât şi curativ. Epocamodernă vine cu

fundamentareaştiinţifică a efectelor

benefice asupraorganismului a acestor

tratamente.

Ampeloterapia,cunoscută încă din

antichitateUnul din deliciile zilelor de

toamnă este cura de struguri,apreciată din cele mai vechitimpuri pentru efectele curativeşi revigorante. Insuşirile fizio-logice şi dietetice ale mustuluisunt cunoscute încă din anti-chitate, unele din reţetele încăutilizate datează dinaintea ereinoastre.

Mi-am propus să vă vorbescmai întâi despre curele de stru-guri, urmând ca pe parcurs sădesluşim legăturile care unescdomeniile oenologiei si medi-cinei. Vinul şi sănătatea esteun subiect mult discutat înzilele noastre motiv pentru carevrem să vă aducem la cunoş-tinţă prin această serie de arti-cole cele mai noi descoperiridin domeniu. Până să ajungemla vin vom începe cu tratamen-tele cu struguri – numite cureuvale, urmând ca în numereleurmătoare să vă prezentăm oserie de tratamente în funcţiede efectele lor şi de recoman-dările medicilor.

Cura de struguri, denumităşi ampeloterapie (ampelos =vita) sau cura uvala (uva = stru-gure) este practicată de milenii.În lucrarea „Strugurii, vinulşi sănătatea“, autorii Alexan-dru şi Gheorghe Mihalceavorbesc despre evoluţia de alungul istoriei umanităţii a uti-lizării strugurilor ca metoda detratament. Sunt reamintiţi în-temeietorii medicinei, Hip-pocrate şi Plinius, care aulaudat efectele acestei cure, înscrierile lor regăsindu-se nu-meroase referiri la efectele siimportanţa ei. Medicii arabi şicei romani recomandau frec-vent aceste cure. Egiptenii, apoigreci şi romanii foloseau mustulpentru condimentarea unormancaruri. Tot din acele vre-muri este cunoscută utilizareastrugurilor pentru reglarea di-gestiei.

În Europa abia în secolul alXVI-lea medicii germani au in-dicat şi prescris cura de stru-guri. Secolul al XIX-lea, prindezvoltarea metodelor ştiinţificede analiză, pune bazele raţio-nale ale acesteia, lucru ce asprijinit înfiinţarea de staţiuniuvale analoage staţiunilor bal-neo-climaterice.

Explozia interbelicăLa începutul anilor ’30 Fran-

ţa care poseda cele mai marisuprafeţe de vii, avea un numărconsiderabil de staţiuni uvale,printre care Fontainbleau curenumitele Thor, Avignon,Prayssac, Montpellier, Lam-bou, Colmar, Ribeauville,Moissac şi altele.

În Germania cele mai renu-mite erau: Durkheim în Pala-tinatul bavarez, Creuznach şiRudesheim pe Rin, cât şi toatăregiunea Rinului de la Koblenzla Mainz, Grunberg, Wies-baden, Baden-Baden, Wild-bad.

La Yalta exista un centrurus de tratament cu struguri şivin încă de la sfârşitul secoluluial XIX-lea, începutul secoluluiXX (Pavlenko N., 1997) iar înOlanda la Schevening.

Suc de strugurişi uraniu

Timp de mai multe deceniioenologul francez MichelFlanzy, pionierul oenologiei

moderne, a urmărit şi impul-sionat cercetările în favoareacurei uvale. El a creat la sta-ţiunea oenologică INRA de laNarbonne o staţie pilot deproducere a unui suc de stru-guri de înaltă calitate din soiu-rile Alicante Bouschet 25%şi Aramon 75%. Staţiunea fur-niza sucul spitalelor, scolilorşi statiunilor uvale din zone.Mulţi ani la rând acest suc afost furnizat şi uzinei de afinarea uraniului de la Malvezi, aproa-pe de Narbonne, pentru mun-citorii uzinei, pentru prevenireadiverselor boli profesionale(Alex si Gh. Mihalcea, 1999).

În România era cunoscut vi-nul (roşu) medicinal produs laStaţiunea de Cercetări Viti-Vinicolă de la Valea Călugă -reas că care era recomandatpacienţilor în diverse afecţiuni– cardiovasculare, anemie, creş-terea imunităţii organismului.

Epoca reinventăriimedicinei

tradiţionaleÎn anii ’80-’90, Organizaţia

Internaţională a Viei şi Vin-ului de la Paris redevine inte-resată de redresarea sistemuluide staţiuni uvale din perioadainterbelică. Este epoca rein-ventării medicinei tradiţionalebazată pe utilizarea în cadrultratamentelor a fructelor şi le-gumelor proaspete. Aportulacestora în vitamine şi alteprincipii biologic active este

deliciul zilelor de toamnă !

La noi în ţară, în septem-brie 1931 s-a inaugurat sta-ţiunea uvala de laOdobeşti, iar la 1 septem-brie 1932 s-a deschis laBucureşti, în parcul Cişmi-giu, o staţiune de cură destuguri. Inaugurarea s-a fa-cut în prezenţa Ministrului

Agriculturii, dr. VoicuNiţescu, acest fapt dove-dind importanţa pe care oacorda statul problemei ali-mentare. În Basarabia în1930 s-au creat 5 staţiuniuvale la Străşeni, Costin-jeni, Chişinău, Saba şiCetatea Albă.

Pe vremuri, România era aliniată pe deplin tendinţelor



noul subiect de studiu al me-dicilor şi la mare căutare înrândul consumatorilor. Printrefructele cele mai râvnite suntşi strugurii, în special struguriinegri, datorită conţinutului multmai ridicat în polifenoli, com-puşi chimici cu efecte beneficeasupra organismului. Preacu-noscutul resveratrol, acea fi-toalexina apărută în strugurica reacţie a acestora la ataculde Botrytis, vine de asemeneaîn sprijinul conceptului că stru-gurii sunt printre cele mai bi-nefăcătoare fructe cu care nebucură natura. Fitoalexina res-veratrol s-a descoperit pentruprima dată în pieliţa bobuluide strugure şi mai apoi în vin.Cercetarea conţinutului de res-veratrol s-a datorat interesuluiimpotriva cancerului şi a bolilorde inima prin ingerarea agen-ţilor chimici pentru a reduceriscul cancerogenezei. Resve-ratrolul inhibă evenimentelecelulare asociate cu declanşareatumoriilor şi avansarea aces-tora. Compusul funcţioneazăde asemenea ca şi un antimu-tagen şi are proprietăţi anti-fungice.

Rezultatespectaculoase în

lupta împotrivamultor boli

Cercetările ştiinţifice din ul-timii ani fundamentează cre-dinţa asupra impresionantei va-lori a curelor de struguri. Por-nind de la analiza compoziţiechimice şi continuând cu studiiclinice de specialitate despreefectele tratamentelor cu stru-guri asupra organismului uman,cercetătorii moderni dezleagămisterele acestei licori, suculde struguri, şi o recomandă înprevenirea şi în recuperareaunei palete destul de largi deboli. Printre acestea se numărăafecţiuni gastrointestinale, afec-ţiuni hepato-biliare, ictere, bolicardiovasculare, boli renale,afecţiuni ale aparatului respi-rator, boli de nutriţie, diabetboli infecţioase şi mai ales pen-tru întărirea sistemului imunitar.Tratamentul Gerson împotrivacancerelor recomandă de ase-meni cura de struguri datorităcapacităţii acestora de revigo-rare a organismului. Pentru a

Tratamentele uvale variazăîn funcţie de fiecare pacient şide boală. De la copii până labătrâni, de la muncitori, sportivipână la intelectuali, cura destruguri este un energizant şimedicament de neînlocuit.

Va urmaÎn numărul următor vom ex-

pune o serie de cure recoman-date de medici în prevenireaşi chiar tratarea diferitelor boli.Până atunci vă urez să aveţiparte de zile însorite şi să văbucuraţi de bogăţiile toamnei!

Looking inside of benefits ofconsuming grapes and wine on

a regular basis; the authortalks about their use since an-

cient times and also abouttheir therapeutically values.

vindeca trupul, pentru ca or-ganele vitale să poată funcţionadin nou, organismul trebuiedetoxifiat cu ajutorul minera-lelor ionizate şi a alimentelornaturale, lipsite de chimicale.Terapia constă în 13 paharede suc natural proaspăt, defructe şi zarzavaturi, consumatede bolnav zilnic, din oră în oră.

Strugurii la sfârşitul perioa-dei de maturare au o compozitiechimică foarte complexă. Eicontin apă în proporţie de 78-85 %, zaharuri 15-25 %, aciziorganici 0,2 – 5 %, substanţeazotate 0,5 – 1,2 %, compuşifenolici 0,2 - 1%, lipide 0,08 -0,2 %, substanţe minerale 1-3%, subtanţe odorante, enzimeşi nu în utimul rând vitamineledin grupele B, C, H si PP. Eleau un rol important în creştereaşi dezvoltarea organismelorprin stimularea şi reglarea prin-cipalelor procese metabolicedin organism. Dinamica acu-mulării depinde de soi, pod-gorie, condiţii climatice şi lu-crările de întreţinere a plantaţieiviticole.



turism gastronomic

Răzvan CRUCEANU

Cât mai departe de„Land of Choice“

Vrând să evadăm măcarpentru o scurtă perioadă dinrealitatea „Land of Choice“,am decis împreună cu Ralucasă plecăm o săptămână în Gre-cia - mai exact în insula Santo-rini din Marea Egee. Aşa că,într-o frumoasă dimineaţă deseptembrie, tocmai bună pentrua-ţi lua zborul spre zări maipropice unei vieţi normale, amajuns în aeroportul Băneasa.

În prima fază am crezutcă am nimerit în angro-ul Eu-ropa: lumea claie peste grămadăse împingea să ajungă la bi-rourile de check-in, mormanelede bagaje te împiedicau să în-aintezi şi aerul era irespirabil.Încep să cred că, deşi suntemuna din puţinele ţări care auMinister al Turismului, singurarealizare a acestuia este că afăcut ca majoritatea românilorsă-şi dorească să plece din ţarăpentru a-şi putea petrece va-canţa, lucru probat şi de nu-mărul mare de români pe carei-am întâlnit în Santorini.

Poate şi din cauza crizeieconomice românii nu-şi maipermit să meargă în concediuîn propria ţară!

Prima ţeapăOdată ajunşi în Santorini,

ne-am cazat în staţiunea Ka-mari, şi fiind ora prânzului, i-am rugat pe cei de la recepţiesă ne recomande un restaurant.

Mare greşeală!Am fost îndrumaţi către o

terasă aflată pe malul mării

care, deşi arăta bine, avea olistă menu interminabilă şihaotică ce conţinea preparatedin toate colţurile lumii. Amreuşit să identificăm nişte pre-parate cât de cât tradiţionaledar care, când au ajuns lamasă, păreau proaspăt scoasedin conservă.

Pe deasupra mai erau şi îne-cate în nişte sosuri cu un coloritdubios.

De exemplu, salata de icreera roz bonbon, iar la gustamintea de praful de cretă. Amcomandat şi doua pahare cuvin, unul alb şi unul roşu desprecare chelnerul nu a ştiut săspună din ce soiuri sunt şi careerau un pic mai bune decâtoţetul. Ne-am dat seama că amnimerit într-o „tourist trap“ şideşi ghidul ne mai recoman-dase alte două restaurante, amdecis ca o ţeapă pe concediueste suficientă, drept pentrucare am plecat să căutăm pecont propriu un loc decent undesă putem mânca preparate tra-diţionale, noi considerând mân-carea tradiţională un mod de acunoaşte ţara pe care o vizităm.

Zis şi făcut. Pentru cină, am luat la pu-

ricat toate terasele de pe malulmării şi am constatat că, la felca peste tot în zona meditera-neeană, fiecare local, are postatla intrare un om al cărui jobeste să te facă să intri cu oricepreţ.

Dai un ban, da’ nu vezi nimic

Cred ca aceşti „salesmen“cunosc toate limbile pământuluisau cel puţin câteva cuvintedin fiecare, limba română ne-făcând exceptie. Desşi cunoş-team acest gen de abordare,de fiecare dată ne este foartegreu să-i convingem noi pe ei,că vrem să vedem şi altcevaînainte de a ne decide.

În prima seară am ales pen-tru cină Taverna Irini, aflatăpe malul marii. Am ales aceastatavernă deoarece pe post de„agent de vânzări“ era o băbuţătrecută de 70 ani, ea părând afi şi proprietara. Alte motive arfi că taverna, exista în acelaşiloc de peste 40 ani (din 1965),iar 99% din mese erau ocupate.Aici am fi vrut să comandămnumai un platou pentru douăpersoane cu diferite tipuri depeşte şi fructe de mare la grătar,dar cum socoteala de acasă nuse potriveşte cu cea din târg,

Aventuri culinare în Santorini

Platoul cu peşti şi fructe de mare de la Taverna Irini

În planul îndepărtat, icre roz-bonbon cu gust de cretă


www.artevino.ro

la insistenţele ospătarului ammai comandat şi nişte creveţicu sos de roşii si brânză desprecare ne spusese că doar acoloîi găsim - lucru care ulterior s-a dovedit a fi fals, acest preparatfiind prezent în meniurile tu-turor tavernelor. Ambele pre-parate au fost delicioase doarcă a trebuit să plătim şi vedereala mare, deşi nu s-a văzut nimic,fiind întuneric.

Nota de plată care a maiconţinut şi jumătate de litru devin şi o sticla de apă s-a apropiatbine de 100 euro.

Următoarele două-trei zileam colindat insula în lung şi-nlat. Am fost la Oia unde se spu-ne ca e cel mai frumos apusde soare din lume şi de undemiile de gură-cască adunaţipentru „marele eveniment“ auplecat dezamăgiţi: soarele apu-nând (cel putin în acea seară)ca peste tot în lume, nefiindnici un spectacol deosebit - lu-cru care încă o dată dovedeştecă grecii pot vinde şi soarelede pe cer cu mare succes!

Byzantio, tavernafără agent de

vânzăriAm vizitat atât capitala Fira

cât şi principalele localităţi dinSantorini şi din insulele dinjur, în fiecare dintre ele încer-când preparate culinare tradi-ţionale cum ar fi: fava, roşiiumplute, salată de vinete albe,kleftiko, supă de peşte şi fructede mare pe săturate.

Dar pentru că „sediul“ nos-tru era în Kamari trebuia săgăsim şi aici un loc cu mâncarebună şi proaspătă unde să nesimţim bine.

Acest loc l-am descoperitîntamplător în timpul unei plim-bări pe străduţele din staţiune.

Creveţii cu sos de roşii si brânză,prezenţi în meniul tuturor tavernelor

Roşiile umplute de la Byzantio

Sus, caracatiţă la grătar, jos, kleftiko

Trecând prin faţa tavernei By-zantio am auzit vorbindu-segreceşte la mese şi mi-am amin-tit de sfatul pe care domnulBogdan Teodorescu îl dă încartea sa 54/24 şi care sunacam aşa: să alegi restaurantelefrecventate de localnici şi înspecial acelea în care îşi duc şicopiii să mănânce!

Spre surprinderea şi bucuriamea, această tavernă nu avea„agent de vânzări“ la intrare,aşa că am putut să consult înlinişte meniul afişat la intrare.În următoarele zile, aici amdescoperit nu numai mâncaretradiţionala foarte bună, pre-parată în ziua respectivă, darşi o atmosfera foarte caldă, îm-prietenindu-ne atât cu proprie-tarii cât şi cu alţi clienţi care,ca şi noi, veneau zi de zi aicipentru a se delecta cu prepa-ratele realizate de bucătarul-proprietar.

Sub presiunea fluxului deturişti veniţi din toată lumea,atât proprietarii de restaurantecât şi de magazine, tind să seorienteze spre produse de tipindustrial de calitate îndoielni-că şi gust aproape standardizat.

Un loc ca taverna Byzantiopoate fi considerat deja „perladintr-o specie de scoică pe calede dispariţie“.

Deja s-a făcut ora cinei şideşi v-aş mai povesti, mi-e camfoame şi mă duc la taverna By-zantio pentru că am o întâlnirecu nişte languste care mi-aufacut ieri cu ochiul.

Poftă bună!

A funny story told by two Ro-manian tourists in Greek

Islands; there, they had the op-portunity to taste traditional

products, as well as all kind ofother foodstuff, based on a

wrong utilization of the ingre-dients.


www.artevino.ro

sarea-n bucate

Cezar FILIP

Aproape întodeauna cândeste vorba de un restaurant,se formulează dou întrebări:ce fel de gastronomie practicăşi cărui segment de consuma-tori se adresează.

Prima întrebare este foartejustificată, pentru că, fiecarevrea să ştie, atunci când intrăîn restaurant, la ce fel de gas-tronomie se aşteaptă.

A doua întrebare mi se paretotal nejustificată.

Să pui în aceeaşi „oală“ ogrămadă de individualităţi şisă le spui segment, să spui căte adresezi tuturor standardeste o mare greşeală. Fiecareoaspete vrea să te adresezi lui.

Chiar dacă sunt o familie de 4-5 persoane, care acasă mănân-că acelaşi fel de mancare, cândvin la restaurant vor să fie trataţiindividual, fiecare manifestân-du-şi preferinţele.

Acelaşi fel de mâncare esteapreciat în moduri diferite deoameni care ar trebui să con-stituie un „segment“ de con-sumatori.

De aceea, când concepi unmeniu şi mai ales atunci cândte hotărăşti ca felurile de man-care pe care le serveşti să fiecomplete, adică să conţină nunumai produsul principal cuingredinetele de rigoare, ci şigarnitura, sosul şi părţile or-namentale, totul trebuie să fiepe gustul cât mai multor po-tenţiali oaspeţi. În momentul

în care ai un produs standar-dizat, adică pe care poţi să îlserveşti de nenumărate ori, subaceeaşi formă şi calitate, esteintersant de urmărit cum acestaeste apreciat, de la oaspete laoaspete.

Aceeaşi mâncare,mai multe reacţii

De exemplu, restaurantulnostru are un produs care senumeşte Creveţi Black Tigercu biscuiţi de polenta. (îl pu-teţi vedea în fotografia de maijos). A fost de nenumărate oricomandat şi, iată, câteva reacţiişi comentarii ale unor oaspeţii.O tânăra care vine cu părinţiişi ia masa la noi l-a comandatde mai multe ori. La prima in-

cercare a savurat tot ce era pefarfurie. La următoarele vizite,şi-a dorit în loc de doi biscuiţide polenta, patru. Un tânărdomn, deşi în meniu scrie clarcă este vorba de biscuiţi depolentă, a mâncat, pur şi simplucei 8 creveţi, iar biscuiţii auramas neatinşi. Aş fi dorit săştiu de ce a procedat aşa, darnu am îndrăznit să-l întreb,pentru că întrebarea noastrăputea să deranjeze.

Încă o varianta a felului încare acest fel de mâncare afost apreciat este aceea făcutăde o tânără dintr-un grup carea luat masa la restaurantul nos-tru. Aceasta a lasat pe farfurievreo 2 creveţi şi o parte dinbiscuiţi. Şi, deoarece cunoşteampe cineva din grup, am avutîndrăzneala să întreb cum aufost apreciaţi creveţii. Răspun-sul a fost surprinzător: eu ammâncat la restaurantul X, altfelpreparaţi. Deci nu a fost maibine sau mai rău, ci pur şi sim-plu altfel.

De fiecare dată când constatcă un fel de mâncare nu a fostpozitiv apreciat, ceva care demai multe ori a fost consumatsau chiar savurat, mă duc labucătărie şi discut cu bucătarii.Primele cuvinte sunt: Ce aţi fă-cut ? Aţi respectat exact reţe-ta?

De multe ori, pentru a măconvinge că nu s-a uitat ceva,îi rog să prepare pe loc acelaşifel de mâncare pentru a verificacă, într-adevăr, toate compo-nentele lui sunt corespunza-toare.

Câteodată a fost vorba, poa-te, numai de puţină sare, lacare bucătarii îmi spun: de astasunt olivierele pe masă şi căorice vom face nu putem mul-ţumi pe toată lumea. Eu lespun, de fiecare dată, că totuşimerită încercat dacă vrei săfaci gastronomie adevărată.

Deci şi mâncărurile, ca şivinurile, sunt apreciate de unjuriu în mod diferit, după zicalagusturile nu se discută.

Un restaurant debun simţ

Este o mare o artă cum seserveşte la masa într-un res-

Gusturile nu se discută



taurant, de la o cârciumă undeîţi aruncă pe masă mâncareaşi îţi pune în faţă o sticlă, şidacă ai noroc, şi un pahar,până la restaurante de lux, şimă refer la cele de lux adevărat,unde există personal şcolit, cumultă experinţă, lucru rarisimîn România.

Ginger nu este nici cârciu-mă, nici restaurant de lux.Acum, aproape la şase luni dela deschidere, dacă cineva, carenu ştie nimic despre el, mă în-treabă ceva în acest sens, îirăspund, foarte sigur pe mine,că este un restaurant de bunsimţ.

Noi, românii suntem nişteoaspeţi destul de dificili, eu,însumi fiind unul dintre aceştia.În străinătate, personalul deservire respectă nişte reguli,iar tu, ca oaspete, te supui purşi simplu acestora.

Servitul unui coniac pare săfie ceva simplu, iar dacă acestaeste de calitate plăcerea savu-rării lui poate fi deosebită. Noine-am şcolit personalul să-lserveasca cât mai simplu.

Da, spun bine, ne-am şcolit,pentru că atunci când am an-gajat personal, primul criteriua fost gradul de amabilitate şiflexibilitate a persoanelor se-lecţionate, adică mai mult tră-sături de caracter decât însuşiriprofesionale.

De aceea coniacul se ser-veşte, la noi, clasic: paharul pemasa şi direct din sticlă, even-tual aceasta prevăzută cu undozator pentru a nu se face ogreşeală în aprecierea cantităţii.Pot arăta asta scris negru pealb ca părere a mai multor spe-cialişti în ceea ce priveşte con-iacul, care spun că încălzirealui la o flacără mică îl omoarăpur şi simplu, pentru că atunci

când ajunge în mâinile oaspe-telui şi acesta îl testează olfactiv,aromele cele mai fine, care suntşi cele mai volatile, au dispărutdemult. Ni s-a cerut să servimastfel coniacul şi ne-am supusdorinţei oaspetelui. Am găsitchiar o soluţie de compromispentru a nu elimina total spec-tacolul cu sfeşnicul şi lumâna-rea, încălzind foarte puţin pa-harul, după care îl punem pemasă, dând posibilitatea con-iacului să-şi dezvolte aromelemai rapid şi poate să satisfacăastfel nerăbdarea oaspetelui.

Cum se„înnobilează“

coniaculCea mai inedită formă sub

care am servit însă coniacul, şinu unul oarecare, ci un Dela-main XO, a fost unui personajfoarte hotărât, care a spus os-

pătăriţei, când aceasta a întinsmâna după „balon“, să ia unpahar drept. Aceasta s-a supusşi a turnat cei 50 de ml în pa-harul dorit. A primit un ordinscurt să mai toarne încă 50 deml şi apoi încă unul, şi maiscurt, să toarne peste el o sticlade cola.

Coniacul, astfel „înnobilat“,a fost „executat“ pe loc şi aceas-tă modalitate de servire a intratîn istoria restaurantului.

Gusturile nu se discută.

A broad description of a res-taurant owner, of the Roma-nian customers, who though

not having a culinary or wine-making culture, claim what is

not properly and do not acceptadvices or guidance.

Chiar dacă specialiştii nu recomandă încălzirea coniacului, am găsit chiar o soluţie de compromis pentru a nuelimina total spectacolul cu sfeşnicul şi lumânarea, încălzind foarte puţin paharul, după care îl punem pe masă



tehnologie

Cu toate calităţile splendi-delor pahare Riedl, cu toatecreaţiile celor de la Bormiolisau de la alţi producători dinlume, care se ocupă cu acce-soriile pentru servit vinul, iatăcă este posibil ca să mai aparăşi noutăţi. Noutăţi care credemnoi, cei de la Romanian WINEArt, că vin în sprijinul degus-tătorilor, al somelierilor sau alamatorilor de vin.

Un producător italian de pa-hare, probabil plictisit de oxi-genat vinul prin acea mişcarede rotaţie făcut din poanier,sau poate dornic să simtă dinplin aromele pentru care a des-făcut o anumită sticlă, a inventatun pahar care ajută la aceastăoxigenare realizând-o de 2-3ori mai repede decât în modnormal.

În interiorul paharului, acreat nervuri elicoidale,de josîn sus, în sensul invers de rotireal paharului ;dacă rotirea, deobicei, se efectuează în sensulopus acelor de ceasornic, ner-vurile urcă de jos în sus, însensul acelor de ceasornic. Decicontrar mişcării de rotaţie efec-tuată de noi.

Vă veţi întreba: Şi care-iavantajul ?

Avantajul constă în creareaunei mici „furtuni“, cu valurimici, care duc la o oxigenaremai rapidă şi la o eliberare maispontană a parfumurilor dinvin. La deschiderea mai efi-cientă a „buchetului“, pe carecu atâta trudă încercăm noisă-l identificăm la o degustaresau chiar la o cină la care ser-vim un vin mai deosebit. Apro-po de oxigenare, am citit demulte ori cuvântul „aerisire“,care în somelărie nu este folosit,

deoarece doar ceva care esteîmbâcsit, stricat, alterat, se ae-riseşte; un aşternut folosit, opătură scoasă din cufăr (cinemai are cufăr, căci pături poatemai are careva) dar vinul seoxigenează. Adică îi oferimacea „gură“ de oxigen, de careoricine are nevoie după ce astat închis într-o încăpere er-metică, sau o perioadă maimare în apnee.

Şi vinul are nevoie de acestoxigen, care-l ajută să-şi eli-bereze aromele şi parfumurilepe care le-a avut în grijă pânăa destupa noi sticla.

Prin oxigenare, vinul se ca-tifelează, devine mai plăcut,gustul etalează tot ceea ce aremai bun, mirosul este mai pu-ternic ajutându-ne să desco-perim calităţile adevărate aleacestei licori.

Prezentarea acestor noi pa-hare la Verona m-a făcut curios,motiv pentru care am cumpăratcâteva pentru a le proba şi numică mi-a fost mirarea să vădcă mai şi funcţionează.

Am făcut câteva probe, amacceptat adevărul prezentat,iar pentru cititorii noştri, amîncercat cu mijloacele de caredispunem, să fotografiemaceastă „furtună“ din pahar,pe care o prezentăm alăturat.

Un somelier amator devinuri. Bune.

The author talks about the va-lue of the new discoveries inglasses producers field. The

new models help the wine tas-ters to oxygen wine more quic-

kly, which in turn show itsqualities in a much shorter

time.

Mai apar noutăţi şi în lumea vinului



SomelierMarian TIMOFTI

Cred că doar aşa poate fidenumită acea zi în care l-amcunoscut personal pe RobertoCipresso. Un om care aparţineviitorului. Un oenolog desprecare însuşi Robert Parker aavut numai cuvinte de laudă şiunul dintre puţinii oenologi înfaţa căruia „şi-a scos pălăria“.

Acesta este Roberto Ci-presso, unul dintre cei mai im-portanţi oenologi din lume, au-torul a multor vinuri pluri-pre-miate şi celebre.

Cariera lui, începută în anul1986 la Montalcino, l-a purtatîntr-un tur nesfârşit al globuluipământesc. Succesul său laMontalcino cu câteva mari case

producătoare de Brunello, darşi în Statele Unite, l-a determi-nat să fondeze în 1999 o so-cietate numită Winemaking,prin care a reuşi să-şi descătu-şeze filozofiile sale despre fa-cerea vinului, în modul săuparticular de a interpreta ter-roir-ul şi vinul.

A fost invitat de curând laLivorno, pentru a prezenta lahotel Palazzo câteva din vinurileproduse sub directa sa supra-veghere, din toată Italia şi pen-tru a le vorbi somelierilor des-pre filozofia sa de Winemaker,o întâlnire stimulatoare pentrusomelierii din această localitate,care s-au confruntat cu o per-sonalitate adevărată a viticulturiiinternaţionale.

Roberto Cipresso apără ti-picitatea vinului numai dacă

are ca punct de referinţă şi deexprimare un anumit terroir,mai mult decât istoria şi tradi-ţiile locului. „Vinul, îmi spuneala Vinitaly, trebuie proiectat dejaîn vie, activitatea din beci trebuieredusă la maxim“.

Experimentează, lucru foarteriscant de altfel, asamblări lacald între soiuri diferite înaintede fermentare. Şi îi reuşeştede minune. Se face plăcut şiprin pasiunea lui pentru vin, opasiune care pleacă din interiorşi pe care o transmite celuicare-l ascultă, pasiune destinatădoar „vinurilor care au caracter,suflet, care redau expresia te-renurilor unice şi care fac partedintr-o natură pe care trebuiesă o ascultăm cu toată atenţia“.

Un om creativ la 360 degrade : muzician – îi place mult

acordeonul, scriitor – umblăprin toată lumea şi îşi prezintăcea de-a doua carte, intitulatăVinosofia (şi prima, şi a douale am cu autograf de la el per-sonal), carte în care povesteştedespre 38 de vinuri de neuitat,cu istoria lor, cu senzaţiile pecare le oferă atunci când lebei, carte dedicată celor careau înţeles că : „nu trebuie săbem pentru a uita, ci ca să neaducem aminte“.

Acesta este Roberto Cipres-so. Un om, între vii. Un omîntre oameni.

The article author is meetingone of the largest winemaker

in the world, presenting hisview about wine, wine produc-tion and the connection betwe-en soil and vines, which is the

most important thing for achie-vement of oenological master-

pieces.

O întâlnire de neuitat


Se spune că, figura alienilora fost descoperită ... într-unpahar de şampanie şi că doaraici îi putem vedea adevărata...faţă.

Champagne, una dintre bău-turile cele mai extraordinare,sinonimul de sărbătoare, deeleganţă, al luxului, şi de cenu al seducţiei, este şi una din-tre băuturile care ne-a dezvăluitaceastă miraculoasă viziune acelor care trăiesc „alături“ denoi în univers.

Când am auzit, am crezutdoar o parte din poveste.

Încercarea de a prezenta înSalonul de vinuri ARTE & VINO,un nou tip de pahar (fotografiadin stânga), dedicat acestei mi-raculoase băuturi care esteşampania, acestui „vin“ plinde „bollicine“, pahar caruiaprin prelucrare cu un laser, i s-a adîncit în interior (în piciorulpaharului) cavitatea , dând po-sibilitatea unui „perlaj“ multmai prelungit al băuturii.

Am turnat spumantul nostruromânesc (nu-l putem denumi„champagne“ dar e foarte bunde altfel) în acest pahar şi amînceput să-l fotografiez, ca unamator, din diferite poziţii.

Perlajul, datorită paharuluidin imagine, (fotografia de jos)a fost prelungit cu circa 15 deminute faţă de paharul normal

Alienii la şcoalade Champagne

ceea ce mi-a confirmat utilitateaacestui nou model.

Încercând să văd mai deaproape „perlajul“, iată ce amdescoperit (fotografia de sus).O „frumuşică“ figură...cunos-cută doar în filmele s.f.

Am redat această imaginecititorilor pentru a trage singuriconcluziile.

Oare cum arată această fi-gură când turnăm în pahar oşampanie adevărată de la PolRoger , Krug, Roederer, Bolligersau altele ?

Cu prima ocazie am să pro-bez şi o voi publica. Promit.(Un somelier)

An image description that ap-pears only within champagneglasses, being said the SF filmproducers inspired themselves

from it.




Soi: Merlot, Cabernet sauvignonProducător: FranţaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 59 RON

Soi: CarmenereProducător: ChileImportator: Cramele HalewoodPreţ: 43 RON

Soi: TempranilloProducător: ChileImportator: Cramele HalewoodPreţ: 598 RON

Producător: OenotteraPreţ: 37 RON

Soi: Merlot, Cabernet SauvignonProducător: SpaniaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 312 RON

Soi: Sangiovese 100%Producător: ItaliaImportator: Arte&VinoPreţ: 335 RON

Soi: Sangiovese 100%Producător: ItaliaImportator: Arte&VinoPreţ: 351 RON

Soi: Trebiano toscano, chardonnayProducător: ItaliaImportator: Arte&VinoPreţ: 30 RON

Soi: Cabernet, MerlotProducător: FranţaImportator: Cramele HalewoodPreţ: 53 RON



sare şi piper

Dan MIHĂESCU(aspirant la Ordinul de

„Cavaler al Vinului“)

De când n-am mai stat la obăută, s-a încălzit vinul în pa-hare. Eu, măcar, am făcut niştedrumuri prin oraş, cu folos,acasă la Firică, un prieten carea reuşit să prindă în bucheţelulvieţii 94 de trandafiraşi. În ti-nereţe a fost agent de poliţiela Prefectura din Bucureşti, cu-noaşte oraşul ca pe o iubităveche, ştie oameni interesanţi,ştie foste cârciumi renumite,este cunoscător de vinuri bune,din care mai gustă şi acumdintr-un pahar cu fundul gros.Eu de la el ştiu şi el ştie de laPapa Ioan al XXIII-lea că oa-menii sunt ca vinurile. Cu tim-pul, devin fie din ce în ce maibune, fie se transformă în oţet.Moş Firică nu s-a acrit.

Din tinereţile luiMoş Firică

Mi-a istorisit pentru o cartea mea, tipărită în 1992, despre„Casa Capşa“ de pe vremeacând prin saloanele ei au ză-bovit Caruso, Josef Schmidt,Harry Baur, Josephine Baker,Louis Barthou, Robert deFlers, generalul Gamelin,Pietro Mascagni, Take Iones-cu, Dinu Brătianu, I.G. Duca,Gheorghe Tătărăscu, Ar-mand Călinescu, Nottara,George Enescu, Tonitza, Re-breanu, Topârceanu, Arghe -zi, Victor Eftimiu, Puiu Ian-covescu, Iancu Brezeanu,Ionel şi Păstorel Teodoreanuşi câţi alţi oameni importanţi.Care beau vin!

Cofetarul „Casei Capşa“ alansat celebrele „Joffre“, încinstea mareşalului francez cu

acest nume, venit în vizită laBucureşti în 1920.

După primul război mondial,într-un salon de la „Capşa“ i s-a servit ambasadorului german,pe o tavă uriaşă, o balerină denumai 16 ani de la „Cărăbuş“,virgină. În jurul ei, pe tavă,multe trufe, făcute de cofetardin cea mai fină ciocolată.

Aproape de „Capşa“, la„Continental“ au cântat mariinstrumentişti ca: GrigoraşDinicu, Cristache Ciolac,Ionescu Găină, Jean Marcu.Ţambalagiul Petrache, celcare-i zicea la ureche mareiSarah Bernard, acoperea ţam-balul cu un şervet pentru sur-dină. Pe aceşti virtuozi veneausă-i asculte, la un pahar de vinromânesc, la concurenţă doarcu cel franţuzesc, Titulescu,Madgearu, Dr. Lupu, Arge-toianu, Ionel Perlea, GeorgeGeorgescu, Sadoveanu, Oc-tavian Goga, Victor Ion Popa,Cincinat Pavelescu, Constan-tin Tănase…

Ieşeai de la „Continental“şi ajungeai mintenaş la „Athe-nee Palace“, cum au ajunscândva, Zogu, regele Albaniei,Jacques Thibaud, YehudiMenuhin, David Oistrach,Tito, Shirley Temple, baroanaEdith von Köhler, verişoaralui Himmler, spioană ca şiTester, alt mare spion,

Dacă ajungeai pe Covaci,la „Iordache“, te puteai întâlnicu nenea Iancu Caragiale,Ranetti şi, mai târziu, cu Geor -ge Enescu.

Moş Firică ştia lucruri ne-ştiute, despre cârciuma „LaIancu din Blănari“. IancuLabă! Chiar peste drum de „Ha-nul cu Tei“. Au scris desprecârciuma aceasta şi doi veteranidin branşă, Ion Paraschiv şiTrandafir Iliescu, dar fără săcunoască toate cele aflate, defostul poliţist.

Carol al II-lea voiamurături de la

Iancu LabăIancu a ţinut deschisă câr-

ciuma din Blănari, până prin1948, la naţionalizare. Dacă văspun ce se frigea zilnic, pe gră-

tar, salivaţi. Antricoate de vacăîn floare, pudrate cu cimbru,patricieni în mustul lor, toateorganele de viţel, porc, vacă,miel. Parfumate, exact cât tre-buie, cu mujdei de usturoi, sauîn anturaj de murături felurite.Despre murăturile lui Iancu,se ştia în vremea aceea, căsunt fără rival (atenţie!) în Eu-ropa. Aflat în vizită la Londra,Regele Carol al II-lea, a poftitla murături şi i s-au adus spe-cial, din ţară, de la Iancu Labă.

Loteria dintre sâniPentru alegerea vinului, exis-

ta aici un fel de loterie, de caren-am mai auzit la nici un altrestaurant. Iancu nu aduceadecât vinuri din Vrancea, 20de sortimente. 10 albe, 10 roşii.Numele lor era imprimat penişte fise de sidef, aflate îndouă punguliţe de la gâtul adouă tinere şi frumoase picoliţe.Una cu şorţ roşu, cealaltă cuşorţ alb. O chemai la masă, pecea purtând culoarea vinuluitău preferat, scotoceai în pun-guliţa legată între sâni, scoteaio fisă şi era servit cu vinul scrispe fisa aceea.

(Mai ieri, navigând pe Inter-net, am aflat că podgoriile dinVrancea şi-au pierdut vigoa-rea şi productivitatea. Tot maimulţi producători sunt tentaţisă renunţe la exploataţii, dincauza costurilor ridicate deîntreţinere. După aprecierileunui corespondent al Realită-ţii TV, peste 30% din supra-feţele cu viţă de vie au fostabandonate. Cred însă căprietenul Victor Surdu, alesdeputat, în zonă, prin vot uni-nominal, va ajuta din toateputerile lui ca prin locurileunde a dat de băut Ancuţa, laHanul ei vestit, să-l mai pu-tem aminti pe Istrate DabijaVoievod, care rostea, pringura lui Eminescu:„Că ce sunt recile madamuri,Ce aur, pietre şi sidefPe lângă vinul copt de vremuri,Pe lângă-un haz, pe lângă-unchef?“

Aşa cum îl cunosc eu pe Vic-tor, la degustare, pot avea lo-cul lor şi niscai „madamuri“.Obligatoriu!)

Dar să ne întoarcem la câr-ciuma lui Iancu din Blănari.Contemporanii lui Gavrilă Ma-rinescu, fostul Prefect al PoliţieiCapitalei, spuneau că dacă nuera la Prefectură, îl găseai aici.Ştia asta şi şeful lui cel mare,regele Carol al II-lea.

Exemplul prefectului era ur-mat de mulţi alţi poliţişti, printrecare şi Firică, omul meu. Deaici, el l-a arestat odată pe fai-mosul Lică Cercel, escroc detalie internaţională, care a in-ventat „Sistemul Grand“, ră-mas în istoria poliţiei noastrejudiciare. O escrocherie carese desfăşura ca o piesă de tea-tru, fiecare participant avândun rol precis şi obligaţia să-ljoace cât mai credibil. Lucrurilese petreceau cam aşa:

„Sistemul Grand“,pas cu pas

Odată cu înserarea apăreape o stradă locuită de oameniceva mai înstăriţi un „ţăran“,cu înfăţişare modestă. Pândindpână ce îl ajungea din urmăvreun trecător bine îmbrăcat,arunca pe jos, pe neobservate,un inel cu o piatră sclipitoare.Când trecătorul era lângă el,ridica inelul cu o uimire zgo-motoasă:

- Io-te, mă, io-te ce giuvaierecreşte pe strada asta…

„Fazanul“ se uita la inel,murind de ciudă că nu l-a găsitel. „Ţăranul“ îşi începea reci-talul:

- Aolică, vărule, să vezi cecocoş o s-arăt cu coasa în mânăşi ghiulul aista-n deşt. Sau, maibine, i-l dau lu’ Safta mea, săşi-l puie când mulge vaca…

- Nu-i mai bine să-l vinzi,bade, se interesa viclean tre-cătorul.

- Apăi, să-mi vânz norocu’,domnu’ dragă?

- La ce-ţi trebuie?- Păi, nu-i de trebuinţă, da’

dacă-i de aur adevărat, cineştie cât coastă?...

- Ne înţelegem noi…- Numa’ dacă merem la o

prăvălie de aur, să ne spuieaurarul.

- Ce să mai mergem?- Ba, zău!...Altminteri îl duc

popii de la noi din sat, să-l pre-

De toate pentru toti ai nostri (7)

La un pahar de vorbă...



sare şi piper

ţăluiască el, că ştie să dreagăşi ceasornice…

Amatorul de chilipiruri n-avea încotro şi îl însoţea pe„norocos“ până la primul giu-vaergiu. Era în apropiere. Ni-mereau tocmai când proprie-tarul verifica dacă a închis binegrilajul prăvăliei.

Acum intra în scenă LicăCercel, cu perucă, mustaţă fal-să, sprâncene tot aşa, ochelaricu sticle groase. El juca rolulgiuvaergiului, care tocmai îşiînchidea prăvălia.

- Sara bună, începea „ţăra-nul“ ţinând căciula-n mână.

- Am închis…Veniţi mâine,dacă aveţi ceva cu mine, îl re-pezea Lică.

- O întrebare, numai, seamesteca în vorbă şi victima…Doar o mică evaluare, dacăsunteţi bun. Omul ăsta a găsitpe stradă un inel şi vreau să-lcumpăr. Cât poate să coste,aşa, cu aproximaţie?

Lică Cercel, sucea inelulpe toate părţile şi aprecia com-petent:

-E un inel din aur marcat.24 de carate. Piatra pare veri-tabilă, un rubin. Să tot aibă, cagreutate, vreo 15-20 de gra-me…

- Cât poate să coste aşaceva, întreba iar naivul, cu res-piraţia tăiată.

- Veniţi mâine, îl cântărim,îl vedem cu lupa, plătiţi o taxăşi vă spun…

- Nu-l iei tălică, boierule?...îlîntreba „ţăranul“ pe bijutier,cu o căutătură şireată.

- N-am eu, mă, nea Gheor-ghe, sau cum ţi-o zice, banipentru o bijuterie aşa de scum-pă. Nu vezi ce dugheană am?Cât o nucă!

- Domnu’ maistru, sărea în-tărâtat trecătorul, uite, ţine unsutar, taxă de evaluare şi zi-miaşa, cu aproximaţie, cât de cât,cam la ce sumă se ridică?

- Ce-i aia „cu aproxima-ţie“?...Ce, vindem obleţi?

Mai lua Lică, o dată, ineluldin palma ţăranului îl mai în-vârtea, îl punea în lumină, îlstrângea în dinţi şi-l dădea în-apoi.

- Nu ştiu ce să zic…Veniţimâine şi vă spun, tandi pemandi. Salut!...

Apoi bolborosea, ca pentrusine, dar cu grija să fie auzit:

- Dacă zic 25 de miare, zicjumate din cât merită…

Pleca „preţuitorul“ şi înce-pea între cei doi, o tocmealăpe viaţă şi pe moarte. Până laurmă, trecătorul îl lua pe „ţă-ran“ la el acasă, îi număra înpalmă, treizeci de miare, toateeconomiile lui, pentru un inelcare valora cincizeci şi care adoua zi…se înegrea pe deget.Dădea o fugă la bijutier. Acologăsea un bătrân pe nume Weisssau Schwartz, care habar n-avea cine se prefăcuse că în-chide grilajul prăvăliei, cu oseară înainte. Nu cunoştea pe

nimeni cu înfăţişarea lui LicăCercel.

Jupânul privea milos inelulmuşteriului şi îl lămurea că erafăcut din „aur de trâmbiţă“ şi„rubinul“ era şlefuit dintr-o sti-clă de sifon.

Povestindu-vă toate acestea,mă gândeam ce frumos a pro-gresat ţara noastră. Astăzi es-crocii dau tunuri pe plaiul mio-ritic, care l-ar fi făcut pe Al Ca-pone să intre în şomaj şi săcânte duminica în corul biseri-cii.

Dar noi să ne vedem de-alenoastre şi să rostim, cu ochiila vinul rece din pahar, versurilepoetului ieşean, Mihai Codrea-nu:„Vin vechi, vin generos, buchetde vise,Bătrân sfătos de înţelepciuneplin,Rugină nobilă, Cotnar senin,Tu porţi blazon de Soare-n sti-cle-nchise;Salut, tovarăş şi prieten bun...“

Josephine Baker, pe vremea când putea fi întâlnită la Casa Capşa



viaţa spirituală

Marcel FLORESCU

La Catedrala episcopalădin Roman a avut loc în

ziua de 13 septembrieridicarea la rangul de

Arhiepiscopie a EpiscopieiRomanului, care a primit

titulatura oficială de„Arhiepiscopia

Romanului şi Bacăului“.De acum înainte, la

slujbele religioase, cei doiierarhi de la Roman vor fipomeniţi şi cinstiţi astfel:

Înalt PreasfinţitulPărinte Eftimie,

ArhiepiscopulRomanului şi Bacăului,

respectiv PreasfinţitulPărinte Ioachim

Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei

Romanului şi Bacăului.

Catedrala episcopală din Ro-man a îmbrăcat ieri straie desăbătoare când a avut loc fes-tivitatea de proclamare şi ridi-care a Episcopiei Romanuluila rang de Arhiepiscopie, cutitulatura de ArhiepiscopiaRomanului şi Bacăului. SlujbaSfintei Liturghii a fost săvârşităpe un podium special amenajatlângă vechea biserică voievo-dală închinată Sf. Cuv. Paras-cheva, începând cu ora 9:00,de Preafericitul PărinteDaniel, alături de Înalt Preas-finţitul Părinte Teofan, Arhi -episcopul Iaşilor şi MitropolitulMoldovei şi Bucovinei, IPS Pe -tru, Mitropolitul Basarabiei,IPS Mitropolit Nifon al Arhi -episcopiei Târgoviştei şi ExarhPatriarhal, IPS ArhiepiscopIoan al Episcopiei Covasnei şiHar ghitei, PS Epifanie, Epis-copul Buzăului şi Vrancei, PSCalinic, Episcopul Argeşuluişi Muscelului, PS Corneliu,E piscopul Huşilor, PS Am-brozie, Episcopul Giurgiului,PS Visarion, Episcopul Tulcii,PS Calinic Botoşăneanul,Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei

Iaşilor, PS Andrei Făgărăşan-ul, Episcop-Vicar al EpiscopieiSibiului, PS Gurie Gorjeanul,Episcop-Vicar al ArhiepiscopieiCraiovei, şi de PS IoachimBăcăuanul, înconjuraţi de unnumeros sobor de preoţi şi dia-coni. La slujba Sfintei Liturghiiau mai participat peste 300 depreoţi purtând epitrahile dincele cinci protopopiate ale Ar-hiepiscopiei Romanului şi Ba-căului. Răspunsurile la stranăau fost date de Corul „Ieroth-eos“ al preoţilor Protopopia-tului Oneşti.

Din motive de sănătate,Înalt Preasfinţitul Părinte

Eftimie n-a putut fi prezent

ArhiepiscopiaRomanului şiBacăului

Preafericitul Părinte Daniel a oficiat Sfânta Liturghie

Catedrala episcopală a îmbrăcat straie de săbătoare

Tomosul patriarhal a fost citit de către IPS Mitropolit Teofan

Actele oficiale ale înălţării EpiscopieiRomanului la rangul de Arhiepiscopie



viaţa spirituală

De ce a avut locridicarea la rangulde Arhiepiscopie?La finalul slujbei, Preaferic-

itul Părinte Daniel a explicatfaptul că ceremonia de ridicareîn rang de Arhiepiscopie a Epis-copiei Romanului presupuneridicarea în rangul de Arhie-piscop a PS Episcop Eftimieşi cea de Episcop-Vicar a PSIoachim Băcăuanul. „Acestmoment solemn este rezultatulhotărârii Sfântului Sinod al Bi-sericii Ortodoxe Române, carela propunerea noastră, în con-sultare cu Sinodul Permanent,a aprobat ca venerabila şi vred-nica Episcopie a Romanului sădevină Arhiepiscopie, cu titula-tura Arhiepiscopia Romanuluişi Bacăului“, a spus PF Daniel.

A urmat citirea Tomosuluipatriarhal de către IPS Mitro-polit Teofan, prin care au fostamintite motivele care au statla baza deciziei ca EpiscopiaRomanului să devină Arhiepis-copia Romanului şi Bacăului.

„Cele două ţinuturişi-au conjugat

destinele şiaspiraţiile“

Apoi, Patriarhul României aînmânat însemnele de episcop-vicar Preasfinţitului IoachimBăcăuanul: mantia de arhie -reu, crucea pectorală, en-golpionul şi cârja arhiereas -că. PS Ioachim Băcăuanul, deacum Episcop-Vicar al Arhie-

piscopiei Romanului şi Bacău-lui, a adresat un cuvânt în carea mulţumit pentru prezenţa laacest eveniment solemn Pa-triarhului României, celorlalţiarhierei prezenţi, domnului Tra-ian Băsescu, preşedintele Ro-mâniei, preoţilor şi credincio-şilor, făcând în acelaşi timp ocronologie a evenimentelor is-torice care au marcat EpiscopiaRomanului până în prezent.„De acum putem să spunem căRomanul este istoria şi tradiţiaacestei eparhii, iar Bacăul îm-plinirea şi prelungirea ei. Ţarade Jos de altădată, cu Bacăul,centru social-politic, şi Romanul,centru spiritual şi cultural alstrăvechiului teritoriu românesc,se reactivează şi se regăsescîmpreună în lucrarea lor depeste veacuri. Cele două ţinuturicare şi-au conjugat destinele şiaspiraţiile o vor face pe deplinşi de acum înainte“, a spusEpiscopul-Vicar al Arhiepisco-piei Romanului şi Bacăului.

Întâistătătorul Bisericii noas-tre le-a urat Înalt PreasfinţituluiEftimie, Arhiepiscopul Roma-nului şi Bacăului, şi PS IoachimBăcăuanul „ani mulţi cu sănă-tate, fericire, ajutor de la Dum-nezeu în lucrarea sfântă, pasto-rală a acestei Arhiepiscopii“. PSIoachim Băcăuanul a oferit Pă-rintelui Patriarh din partea Cen-trului Eparhial o reproduceremurală a icoanei Sf. Cuv.Parascheva, pictată în Cate-drala episcopală din Roman.

Preasfinţitul Eftimien-a putut fi de faţăSoborul de ierarhi s-a în-

dreptat apoi spre Reşedinţaepiscopală unde PF Părinte Da-niel i-a înmânat PreasfinţituluiEftimie care, din motive de să-nătate nu a putut participa laceremonie, însemnele episco-pale: mantia de arhiereu, cruceapectorală, engolpionul şi cârjaarhierească.

Credincioşii s-auînchinat la

moaştele SfântuluiTeodosie de la Brazi

Credincioşii din Roman, darşi din alte zone ale ţării, careau participat la festivitatea deproclamare şi ridicare a Epis-copiei Romanului la rang deArhiepiscopie, s-au rugat întimpul Sfintei Liturghii şi s-auînchinat la moaştele Sf. IerarhTeodosie de la Brazi.

La eveniment au fost de faţă peste 6.000 de credincioşi

Credincioşii s-au închinat la racla cumoaştele Sfântului Teodosie de la Brazi

Patriarhul României a înmânat însemnele deepiscop-vicar Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul

PS Ioachim Băcăuanul a adresat uncuvânt de mulţumire celor prezenţi



biblioteca

Prof. univ. dr.Viorel STOIAN, membru titular al

Academiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

Cartea doctorului ConstantinCroitoru invită la o analizămult mai profundă, mai alesîn privinţa opticii noastre des-pre ceea ce ar trebui să în-semne „tehnologia de elab-orare, maturare şicondiţionare a vinurilor“.Când la tinereţe am intrat înlumea mirifică a oenologiei,am fost învăţat că însuşirilevinului sunt legate indisolubilde calitatea strugurilor mate-rie-primă şi că datoria omu-lui, a tehnologului, este aceeade a nu afecta cumva calitateamateriei prime.Aşa stând lucrurile, tratatelede œnologie au analizat pro-cesele care au loc în viţa devie şi în strugure, în must înfaza prefermentativă, fenome-nele care se petrec în vin încursul fermentaţiei alcooliceşi a fermentaţiei malolactice,procesele din cursul maturăriişi învechirii vinului, modalită-ţile de asigurare a stabilităţiibiologice şi fizico-chimice avinului. Am fost cu toţii foarte fericiţiatunci când s-a obţinut câteun vin care a reuşit să punăpe deplin în evidenţă calitateamateriei prime – strugurii. În ultimele decenii însă, auapărut o serie de vinuri careau dezvăluit însuşiri senzoria-le cu totul remarcabile venitede undeva din afara materieiprime – stugurii. A apărut, deexemplu, moda baricurilor.

De la vechilebaricuri lainstant-uri

Bătrânele baricuri franţuzeştişi-au reafirmat virtuţile, iaraceste virtuţi au fost, culmea,remarcate de către austra-lieni. Astăzi, după moda re-lansată de australieni, toatălumea vrea vinuri roşii forma-te la baric. Francezii înşişi augăsit o expresie mai conve-nientă „aromatisation enbarrique“. Astăzi, consuma-torii din toată lumea preferăvinurile roşii cu influenţă debaric în dauna vinurilor roşiiclasice, la care caracterul desoi iese în evidenţă. Cum „él-evage en barriques“ (matu-rarea la baricuri) pentru în-treaga recoltă este foarte cos-tisitoare, majoritatea produ-cătorilor au trecut la soluţii al-ternative, adică la folosirea defragmente de stejar (mai marisau mai mici, mai „rumenite“sau mai „crude“…), imersateîn vin: scândurele, şipci,aşchii, abricht, talaş,rumeguş, „chipsuri“ sau„copeaux“, granulate, toateîn diferite stadii de prăjire. Vi-nul extrage taninurile elagicedin lemnul de stejar, pleacăcu ele în evoluţie, ajungându-se la componente olfactive cesugerează scorţişoara, ca-feaua sau cuişoarele, oricumproduse exotice de băcănie.S-a ajuns până acolo încât săse ofere oenologului un liofili-zat de stejar, produs „in-stant“, soluţie foarte uşor defolosit şi cu efect imediat. În prezent este destul de greude depistat prin degustare şichiar analitic dacă acel carac-ter gusto-olfactiv de bariceste rezultatul influenţei bari-cului, al macerării împreunăcu „chipsurile“ sau al adaosu-lui de produs instant. Un alt exemplu edificator! Totla tinereţe am învaţat de laprofesori sau din tratate că în-tre multiplele avantaje ale le-vurilor selecţionate este şiacela al unui randament supe-

rior în alcool. Marele câştignu era numaidecât faptul căvinul rezulta cu 0,1 – 0,2 %vol. mai alcoolic, ci că, încompensaţie, rezultau maipuţini compuşi secundari ne-doriţi (acid piruvic, acid -ce-toglutaric, acetaldehidă, acidacetic). Nu plus de alcool eracel care ne bucura, ci acura-teţea superioară a vinului.

Levuri care aducarome neaşteptate

şi foarte plăcuteÎn ultimi ani au apărut o seriede vinuri cu arome secundarede fermentaţie absolut remar-cabile, altele decât cele a so-iului. Colegii de la Recaş auobţinut câţiva ani la rând oFetească regală cu o aromăde excepţie. Este adevărat căFeteasca regală are ea în-săşi o aromă, un caşeu pro-priu, dar ceea ce s-a obţinutla Recaş depăşeşte cu multresursele Feteştei regale şiacest „nas“ nu poate veni de-cât de la levuri. Talentatul oenolog BalaGeza de la Baraţca obţine decâţiva ani un Riesling italiancu o aromă care o concureazăpe cea a Sauvignonului şi oMustoasă de Măderat pecare nu am descoperit-o ni-ciodată până acum. De unde ?Că doar pe aceste două soiurinu le „copleşeşte“ aroma ? La Niculiţel şi chiar înDealul Mare la CrameleHalewood apar unele vinuricu un caşeu excepţional pro-venite din soiul Aligoté lacare, afară de gustul „pămân-tos“, nu le-a dat niciodată afa-ră din casă vreo aromă anu-me. La „Clubul Podgorenilor“din Odobeşti apare oFetească albă cu o bogăţiede aromă care te duce cugândul la Sauvignon. Esteadevărat că Feteasca albăstrăluceşte prin fineţe, prindelicateţe, dar în nici un cazprin aromă. Şi exemplele potcontinua. De unde altundeva

aceste arome care nu aparţinsoiului decât de la levuri ?De câteva decenii, enzimelehidrolizante au ajuns să seutilizeze în mod frecvent, atâtla elaborarea vinurilor roşii,cât şi a celor albe: enzimepectolitice, enzime proteoliti-ce, glucanaze. Ele favorizeazăextracţia de culoare, de aro-me, facilitează limpezirea pre-fermentativă sau postfermen-tativă. Se face tot mai simţită în ulti-mii ani ofensiva derivatelor delevuri: drojdia inactivată, au-tolizatul de drojdii, extractulde levuri, scoarţele (pereţiicelulari) de levuri. Aportulacestora la buna desfăşurareaa fermentaţiei alcoolice estedovedit.

Italienii nearată că se poate

Este absolut remarcabilă per-formanţa italienilor care,dintr-un soi de mâna a treia(Sangiovese) izbutesc săscoată un vin de certă reputa-ţie intrenaţională, Brunellodin Montalcino. Evident, înacest caz mai importantă de-cât calitatea strugurelui – ma-terie primă este intervenţiatehnologică care se practică. Toate aceste elemente denoutate nu se găsesc însă înnici un tratat de œnologie,nici măcar în tratatul „uriaşi-lor“ Jean Ribereau-Gayon şiEmil Peynaud, cu siguranţăcel mai elevat şi complet tra-tat de œnologie scris vreoda-tă, indiferent dacă este vorbade prima, a II-a sau a III-aediţie.

Ajungem iar laconcluzia că

meseria se fură?Aceste noutăţi sunt păstratecu grijă de către producători,constituind un fel de „secretde fabricaţie“ aşa cum deexemplu sunt păstrate cu ca-racter secret reţetele de

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!Aprecieri asupra cărţii intitulate: Tratat de ştiinţă şi inginerie oenologică –

Produse de elaborare şi maturare a vinurilor, autor dr. Constantin Croitoru



biblioteca

„Coca“, de „Pepsi“, de „Bit-ter“ sau de diferite vermuturi. Iată deci că încetul cu încetulam ajuns din nou la zicala bă-trânilor noştri: „Meseria nuse învaţă, meseria se fură“.Adică, românul îşi aducea co-pilul la oraş şi îl dădea pemâna meşterului la croitorie,la rotărie, la cofetărie, la ciz-mărie. Meşterul nu îi explicanimic, fie că nu vroia, fie căavea altceva de făcut, fie căpur şi simplu nu se pricepeasă explice. Ucenicul trăgea cuochiul ce făcea meşterul şiîntr-un an, în 3 ani, în 5 aniori în 10 ani afla meseria.

Soluţia? Carteadoctorului Croitoru

Ar fi caraghios ca în anul2009 să ajungem să furămmeseria ca pe vremuri. Ei bine, tocmai o astfel decarte ne oferă Dr. Constan-tin Croitoru: Un tratat alnoutăţilor. Un mijloc „grupat“de informare cu tot ce este destrictă actualitate în ştiinţa şipractica oenologică – deciexact ceea ce ne era necesaracum şi nu mai târziu. Evident, doctorul ConstantinCroitoru este un favorizat alsorţii:l Dr. Croitoru este înzestrat

cu o minte foarte ascuţită,foarte pătrunzătoare.

l Dr. Croitoru este dotat cu operseverenţă şi o putere demuncă ieşite din comun.

l Dr. Croitoru a avut şansa,datorită societăţii la carelucrează, să aibă acces lainformaţie şi să ştie să folo-sească această informaţie:să o stocheze, să o evalue-ze, să o clasifice şi să o re-dea apoi într-o formă ex-trem de accesibilă.

l Dr. Croitoru a avut şansa săse „aerisească“, să iasă lasimpozioane, la concursuriinternaţionale, să contacte-ze, să vadă pe viu diversepersonalităţi, să evalueze,să compare, să preţuiascăla valoarea reală.

Aşadar, s-a dus vremea lui„Ce-o vrea Dumnezeu !“.Azi, dacă vrem să „stăm înfaţă“ în producerea de vinuritrebuie să fim în stare să stă-pânim procesul. Cum ? Cu le-vuri selecţionate, cu enzime,cu derivate de levuri ca adju-vanţi ai fermentaţiei alcoolice,

cu baricuri sau cu produse al-ternative. Pe toate acestea trebuie săştim cum să le folosim. Or’,taina lor nu o desluşim în niciunul din tratatele clasice, nicimăcar în celebru tratat al şco-lii de la Bordeaux. O găsim înTratatul Dr. ConstantinCroitoru.

Păcat că am văzut cartea nu-mai pe „pe bucăţi“. Abia aş-tept să o văd în întregimea eişi trebuie să mărturisesc căaşteptările mele sunt uriaşe.

Până atunci zic şi eu: „Cartefrumoasă, cinste cui te-ascris, laudă celui care te-atipărit“.

Continuing the book of Mr.Constantin Croitoru, on pro-

ducts developing and matura-tion of wines and on wine trai-ning fields. A real textbook ofoenological science and engi-

neering.


rwa octombrie

Documents