s t e n o g r a m a - senat.ro fileparis privind un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 mai 2015

S U M A R

1. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 4 – 9 mai 2015. 4-10;44

2. Aprobarea ordinii de zi. 10

3. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 30 aprilie 2015, a următoarelor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea

activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; (L45/2015)

- Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de

vot în afara teritoriului României. (L72/2015)

11

4. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii

legislative pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţ ii

de Conturi. (b94/2015)

12

5. Dezbateri asupra Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr.1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiectul de hotărâre referitor la Comunicările incluse în Pachetul privind Uniunea

Energetică:

- Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic

şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind O

strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în

domeniul schimbărilor climatice – COM(2015) 80 final;

- Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la

Paris privind Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după

2020 – COM(2015) 81 final;

- Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Realizarea

obiectivului de interconectare electrică de 10% – Pregătirea reţelei de energie

electrică a Europei pentru 2020 – COM(2015) 82 final.

(Retrimitere la Comisia pentru afaceri europene.)

13

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind eliberarea domnului Horia

Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

23-24;

27

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.

(L136/2015)

24-27;

27-29

- 2 -

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri. (L112/2015)

29

9. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu

privire la actele de stare civilă. (L100/2015)

37

10. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod

de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 15 iulie 2010,

în vigoare din 1 februarie 2014. (L101/2015)

37

11. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003,

Legea partidelor politice, republicată. (L97/2015)

38

12. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a

audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie

2002, cu modificările şi completările ulterioare. (L113/2015)

38

13. Respingerea Propunerii legislative privind practica elevilor şi studenţilor. (L136/2014) 38

14. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 2 din Legea nr. 73/1993 pentru

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. (L118/2015)

39

15. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L351/2014)

39


educaţiei naţionale. (L608/2014)

40

17. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1 din 5

ianuarie 2011, a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18,

Partea I, din data de 10 ianuarie 2011, actualizată. (L616/2014)

40

18. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind

organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului. (L170/2014)

41

19. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 35/1997 privind

organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. (L175/2014)

42

20. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 9 şi alin. (4) din

Legea nr. 393/2004 privind S tatutul aleşilor locali. (L719/2013)

43

21. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393 din 2004 privind

Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7

octombrie 2004. (L181/2014)

43-44;

44-45

22. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. (L117/2014)

45

- 3 -

23. Respingerea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei

publice locale. (L523/2013)

45

24. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23

aprilie 2001, a administraţiei publice locale. (L543/2013)

46


naţionale nr. 1/2011. (L512/2013)

46

26. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5

ianuarie 2011, a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din

18 ianuarie 2011. (L553/2013)

46

27. Respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a articolului 77 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L555/2013)

47

28. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea

educaţiei naţionale nr.1/2011. (L559/2013)

47

29. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L560/2013)

47



48



48


naţionale nr. 1/2011. (L179/2014)

48

33. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L176/2014)

48

34. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011

privind educaţia naţională. (L177/2014)

49

35. Respingerea Propunerii legislative privind sprijinirea şi orientarea elevilor în carieră.

(L178/2014)

49

36. Respingerea Propunerii legislative pentru stimularea elitelor cercetării ştiinţifice. (L125/2015) 49

37. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Gabriela Creţu, Doina-Elena Federovici, Vasilica-Steliana Miron, Dumitru-Marcel

Bujor, Octavian Motoc, Mario-Ovidiu Oprea, Valer Marian.

50

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 mai 2015

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele

Senatului, şi domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion

Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen. Rog şi reprezentanţii ministerelor să îşi ocupe

locurile în banca specială.

Îl rog pe domnul senator Pereş, secretarul de astăzi… unul dintre secretarii Senatului de astăzi,

să facă o prezenţă, aşa, în viteză. Nu chiar ca la meciul de aseară, dar oricum.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Agrigoroaei Ionel delegaţie

2. Andronescu Ecaterina prezentă, mulţumesc frumos

3. Anghel Adrian

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă, mulţumesc

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo prezent, mulţumesc

12. Badea Viorel-Riceard prezent, mulţumesc

13. Banias Mircea-Marius

14. Barbu Daniel-Constantin prezent, mulţumesc

15. Barbu Tudor prezent, mulţumesc

17. Bădălău Niculae

- 5 -

18. Bălu Marius prezent, mulţumesc

19. Belacurencu Trifon prezent, mulţumesc

20. Bereanu Neculai prezent, mulţumesc

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru prezent, mulţumesc

26. Bodog Florian-Dorel prezent, mulţumesc

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent, mulţumesc

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent, mulţumesc

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent, mulţumesc

31. Bumbu Octavian-Liviu

32. Burlea Marin prezent, mulţumesc mult

33. Butnaru Florinel

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent, mulţumesc

35. Cadăr Leonard concediu medical

36. Calcan Valentin-Gigel prezent, mulţumesc

Câmpeanu Mariana prezentă, mulţumesc

37. Chelaru Ioan prezent, mulţumesc

38. Chiriac Viorel prezent, mulţumesc

39. Chiru Gigi Christian prezent, mulţumesc

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian prezent, mulţumesc

44. Constantinescu Florin prezent, mulţumesc

45. Cordoş Alexandru

46. Corlăţean Titus

Coste Marius prezent, mulţumesc

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel prezent, mulţumesc

50. Creţu Gabriela prezentă, mulţumesc

51. Cristache Iulian prezent, mulţumesc

52. Cristina Ioan prezent, mulţumesc

- 6 -

53. Croitoru Cătălin

56. Deneş Ioan prezent, mulţumesc

58. Dincă Mărinică

59. Dobra Dorin-Mircea prezent, mulţumesc

60. Dobriţoiu Corneliu

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent, mulţumesc

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, mulţumesc

64. Dumitrescu Florinel prezent, mulţumesc

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen prezent, mulţumesc

67. Duruţ Aurel prezent, mulţumesc

70 Ehegartner Petru prezent, mulţumesc

71. Federovici Doina-Elena prezentă, mulţumesc

72. Fifor Mihai-Viorel prezent, mulţumesc

73. Filip Petru prezent, mulţumesc

74. Firea Gabriela concediu medical

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe

78. Frătean Petru-Alexandru prezent, mulţumesc

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă prezent, mulţumesc

81. Ghişe Ioan prezent, mulţumesc

82. Grapă Sebastian prezent, mulţumesc

84. Grigoraş Viorel prezent, mulţumesc

86. Haşotti Puiu prezent, mulţumesc

87. Ichim Paul prezent, mulţumesc

88. Igaş Traian-Constantin

89. Iliescu Lucian prezent, mulţumesc

90. Ilieşiu Sorin prezent, mulţumesc

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent, mulţumesc

93. Isăilă Marius-Ovidiu

94. Jipa Florina-Ruxandra

- 7 -

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent, mulţumesc

97. Luchian Dragoş prezent, mulţumesc

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent, mulţumesc

101. Marin Nicolae prezent, mulţumesc

102. Markó Béla prezent, mulţumesc

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio prezent, mulţumesc

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent, mulţumesc

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent, mulţumesc

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă, mulţumesc

110. Mitu Augustin-Constantin prezent, mulţumesc

111. Mocanu Victor prezent, mulţumesc

113. Moga Nicolae prezent, mulţumesc

114. Mohanu Nicolae prezent, mulţumesc

116. Motoc Octavian prezent, mulţumesc

117. Mutu Gabriel prezent, mulţumesc

118. Nasta Nicolae

Năstase Ilie prezent, mulţumesc

119. Neagu Nicolae prezent, mulţumesc

120. Neculoiu Marius

121. Nicoară Marius-Petre prezent, mulţumesc

122. Nicolae Şerban prezent, mulţumesc

124. Nistor Vasile prezent, mulţumesc

125. Niţă Mihai prezent, mulţumesc

126. Niţu Remus-Daniel prezent, mulţumesc

127. Obreja Marius-Lucian

130. Oprea Dumitru

131. Oprea Gabriel Guvern

- 8 -

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent, mulţumesc

134. Oprea Ştefan-Radu prezent, mulţumesc

135. Paşca Liviu-Titus prezent, mulţumesc

137. Paşcan Emil-Marius prezent, mulţumesc

Pataki Csaba delegaţie

Pavel Marian prezent, mulţumesc

Păran Dorin prezent, mulţumesc

Păunescu Teiu prezent, mulţumesc

Pelican Dumitru delegaţie

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent, mulţumesc

Popa Constantin

Popa Florian prezent, mulţumesc

Popa Ion delegaţie

Popa Mihaela prezentă, mulţumesc

Popa Nicolae-Vlad prezent, mulţumesc

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

Purec Ion-Simeon prezent, mulţumesc

Rădulescu Cristian prezent, mulţumesc

Rogojan Mihai-Ciprian prezent, mulţumesc

Rotaru Ion prezent, mulţumesc

Saghian Gheorghe prezent, mulţumesc

Savu Daniel

Sârbu Ilie delegaţie

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei prezent, mulţumesc

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

- 9 -

Tămagă Constantin prezent, mulţumesc

Tătaru Dan prezent, mulţumesc

Tătaru Nelu prezent, mulţumesc

Teodorovici Eugen-Orlando Guvern

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca prezentă, mulţumesc

Ţapu Nazare Eugen

Ungureanu Mihai-Răzvan

Valeca Şerban-Constantin prezent, mulţumesc

Vasiliev Marian prezent, mulţumesc

Vâlcov Darius-Bogdan

Vegh Alexandru prezent, mulţumesc

Verestóy Attila prezent, mulţumesc

Vochiţoiu Haralambie

Voinea Florea prezent, mulţumesc

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Zisu Ionuţ-Elie prezent, mulţumesc


Mulţumesc.

Îl rog şi pe domnul secretar Rotaru să poftească în prezidiu.

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc, să putem deschide şedinţa de astăzi. Vă rog să luaţi loc.

Îl rog şi pe domnul Şerban Nicolae să finalizeze şedinţa.

Vă rog. (Discuţii la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor senatori,

Permiteţi-mi să deschid şedinţa plenului Senatului de astăzi şi să vă anunţ că, din totalul de 168

de senatori, şi-au înregistrat participarea şi prezenţa 116, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit,

acesta fiind de minimum 85 de colegi.

Vă anunţ că sunt prezenţi, în calitate de oaspeţi, la lucrările şedinţei Senatului de astăzi

studenţii Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti.

- 10 -

În şedinţa Biroului permanent de astăzi, s-a hotărât modificarea programului de lucru pentru

săptămâna în curs. (Rumoare în sală.)

Am să vă rog, puţină atenţie. Modificăm programul pentru săptămâna în curs. Poate-i

interesează pe colegi.

Luni: 9.00 – 11.00, comisiile permanente; la ora 12.30, şedinţa pregătitoare a Biroului; la ora 13.00,

şedinţa Biroului permanent; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 15.50, o şedinţă urgentă a

Biroului permanent al Senatului; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00 – oră de vot pentru

legi organice; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări. (Discuţii la prezidiu.)

Mâine, marţi: 9.00 – 13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00 – 15.00, pauză; 15.00 – 17.00…

Stimaţi colegi…

Domnule Şerban Mihăilescu… domnule Şerban Mihăilescu, vă rog…

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Şerban Nicolae.


Domnule Şerban Mihăilescu, vă rog…

Domnule secretar Vărgău, vă rog să poftiţi în banca ce vă e rezervată.

Mâine: 15.00 – 17.00, lucrări în plenul Senatului; 17.00 – 18.30, declaraţii politice. Repet,

mâine, 17.00 – 18.30, declaraţii politice.

Miercuri, de la ora 9.00 – lucrări în comisiile permanente.

Joi, de la ora 9.00 la 14.00 – lucrări în comisiile permanente.

Vineri – activităţi în colegiile electorale.

Sâmbătă – activităţi în colegiile electorale.

Sunt intervenţii pe acest program? Nu sunt.

Stimaţi colegi, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru din această săptămână.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi.

Din sală: Nu merge.


Vă rog să votaţi.

94 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Programul pentru această săptămână a fost aprobat.

*

Ordinea de zi pentru astăzi v-a fost distribuită, stimaţi colegi.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru astăzi.


- 11 -

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Şi ordinea de zi de astăzi a fost aprobată.

La punctul 1, Secţiunea I din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea

şi adoptarea unor iniţiative legislative.

Există o singură asemenea propunere – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii

din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele

de stat şi private cu program normal de 4 ore.

Reprezentantul Guvernului susţine procedura de urgenţă? (Discuţii la prezidiu.)

A, nu, nu Guvernul. Iertaţi-mă, iertaţi-mă, am văzut că- i ordonanţă de urgenţă, m-am gândit la

Guvern.

Iniţiatorii susţin procedura de urgenţă? Nu susţin.

Rămâne pe procedură obişnuită.

*

Punctul 2, Secţiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 30 aprilie

2015, a următoarelor iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii

partidelor politice şi a campaniilor electorale;

2. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de vot în

afara teritoriului României.

Iniţiativele respective urmează a fi transmise la Camera Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare,

în calitate de Cameră decizională.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Dă şi o explicaţie la asta.


Aşa cum bine ştiţi, există constituită la nivelul Parlamentului României o comisie de cod, intitulată

Comisia pentru elaborarea proiectelor de Cod electoral. Majoritatea propunerilor au fost înaintate…

(Domnul senator Şerban Nicolae solicită cuvântul.)

Procedură în timp ce vorbesc?! Totuşi! Totuşi!

Toate proiectele – şi au fost cred că în jur de 12 – care erau pe parcursul procesului legislativ au

fost trimise la comisia respectivă pentru a completa, îmbunătăţi proiectele care au fost aprobate, o

parte deja de Senat, o parte fiind în procedura legislativă pentru a fi prezentate Senatului. De aceea,

cele două acte pe care le-am citit şi care au intrat în adoptare tacită le vom trimite Camerei Deputaţilor.

Pe procedură, domnul Şerban Nicolae, microfonul 3.

- 12 -

Domnul Şerban Nicolae:


Eu am respectat cutuma. Voiam doar să fac o chestiune procedurală, să pun în discuţia plenului,

de principiu.

Chestiunea pe care dumneavoastră aţi precizat-o puţin mai devreme a fost valabilă şi când am

dezbătut Legea privind finanţarea partidelor politice. Apar însă în spaţiul public discuţii legate de

faptul că Senatul adoptă tacit proiecte de lege în materie electorală, în materie de partide politice, în

materie de finanţare de campanii electorale. Unul dintre aceste două proiecte cred că este al meu, cel

privind exercitarea votului pentru cetăţenii români aflaţi în afara teritoriului României.

Şi aş vrea, poate, să facem un comunicat de presă, în numele Senatului, în care să clarificăm

exact ce aţi spus dumneavoastră, că toate aceste chestiuni nu mai intră în dezbatere, ele respectă

termenul constituţional de adoptare tacită, dar să nu dăm impresia că adoptăm propuneri legislative

contradictorii. Sunt chestiuni care se exclud. Dacă le-am adopta pe amândouă, ar fi ca şi cum am avea

două acte normative care se exclud. Şi-atunci, pentru opinia publică să existe o informare clară că ăsta

este motivul pentru care am adoptat tacit, nu pentru că n-am lucrat, nu pentru că nu am luat în

dezbatere cu atenţie proiectele legislative în această chestiune, ci pentru că ele merg toate la Comisia

pentru Cod electoral, care lucrează după un calendar convenit în ambele Camere, astfel încât să nu mai

existe această discuţie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Vreau să ştiţi că de asta am şi simţit nevoia să intru un pic în amănunte. O să încerc, prin

Departamentul de comunicare, să facem şi un comunicat care să mai limpezească, dacă există undeva

asemenea chestiuni.

Mulţumesc tare mult.

*

Supun la punctul 3… (Discuţii la prezidiu.)… punctul 3, aprobarea transmiterii către Camera

Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a unei iniţiative legislative. Este vorba de o iniţiativă care se

referă la completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Ea a fost analizată în Comisia juridică, s-a constatat că primă Cameră sesizată este, în mod

firesc şi constituţional, Camera Deputaţilor.

Supun aprobării dumneavoastră această transmitere.


93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

- 13 -

Senatul a aprobat transmiterea către Camera Deputaţilor a acestui proiect.

Stimaţi colegi,

S-ar părea că e o zi plină de oaspeţi astăzi. Avem de la Oradea, de la Facultatea de Ştiinţe

Politice, Universitatea din Oradea, prezenţi, de asemenea, studenţi, oaspeţi astăzi la lucrările plenului

Senatului şi le dorim „Bine au venit!”. Sper să facem o bună impresie. Nu chiar atât de bună cum am

avut-o în presă… (Aplauze.)… sau cum o avem în presă. Şi poate, în viitor, mulţi dintre ei vor alege

cariera politică şi vor ajunge în una din Camerele Parlamentului.

*

Punctul 4, Proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale conform

Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

Stimaţi colegi,

Avem trei comunicări, primite la pachet, privind Uniunea Energetică.

Din acest punct de vedere, discutăm de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de

Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în

domeniul schimbărilor climatice – COM(2015) 80 final.

A doua: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la Paris

privind Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 – COM(2015) 81 final.

Şi, în sfârşit, a treia : Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind

Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% – Pregătirea reţelei de energie electrică a

Europei pentru 2020 – COM(2015) 82 final.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene este prezentă doamna vicepreşedinte.

Vă rog, doamna senator, aveţi cuvântul.

Doamna Mihaela Popa:


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport privind Comunicările din Pachetul

privind Uniunea Energetică.

Dezbaterile au avut loc în şedinţele comisiei din datele de 21 şi 28 aprilie 2015, în prezenţa

majorităţii senatorilor.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene a fost desemnat ca raportor domnul senator

Octavian Motoc.

De asemenea, la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 21 aprilie 2015 au participat

reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei şi Întreprinderilor Mici şi

Mijlocii, ANRE, Transelectrica şi Enel.

- 14 -

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei

opinii la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social

şi Comitetul Regiunilor – Pachetul privind Uniunea Energetică.

Pentru atingerea ţintelor de decarbonizare, multe state membre au nevoie de opţiune nucleară şi

dreptul libertăţii de a alege propriul mix energetic, inclusiv în plan nuclear. Susţinem şi solicităm dreptul

libertăţii României şi a fiecărui stat membru de a-şi alege propriul mix energetic, ţinând cont de

specificităţile fiecărui stat membru, armonizate, bineînţeles, pe politicile generale ale Uniunii Europene.

Dragi colegi,

Ne exprimăm dezacordul faţă de poziţiile adoptate de o serie de state membre din regiunea

Comunităţii Energetice Europene, care nu acceptă participarea României ca membru cu drepturi

depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene.

Este necesară şi solicităm, din partea autorităţilor şi instituţiilor Uniunii Europene, o schimbare

de atitudine, în sens pozitiv, care să respecte principiile egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu

între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte participarea României ca membru cu

drepturi depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est

europene şi acceptarea entităţilor române în acest proiect ca membri cu aceleaşi drepturi şi obligaţii

egale cu ale celorlalte entităţi reprezentând celelalte state membre din cadrul Uniunii Europene.

Comisia pentru afaceri europene supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului hotărârea de

adoptare a acestei opinii.


Mulţumesc.

Există discuţii?

Vă rog, domnule senator Barbu. Microfonul central.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a spune că-i invidiez pe colegii senatori de Bihor pentru minunata asistenţă pe care o

au astăzi în sală.

Vin, ca senator, dintr-un judeţ – mă refer la judeţul Gorj – care îşi regăseşte în spusele doamnei

senator Popa foarte multe din problemele pe care le are, pentru că acolo, nu doar la Turceni sau la

Rovinari, dar acolo, în inima Olteniei, se produce sau s-ar putea produce atât de mult curent electric,

care să plece la export, încât România ar avea beneficii inestimabile.

Şi nu este decât unul dintre multele exemple şi mi-aş dori ca tinerii din Bihor să audă, cu

subiect şi predicat, ce se vorbeşte aici, pentru că este vorba de viitorul lor şi al copiilor lor.

- 15 -

Faptul că Europa a înţeles „democraţia” de după 1989 din România – şi am pus ghilimelele de

rigoare la cuvântul „democraţie” – perfect este relevat şi de faptul că după ce privatizările au operat în

sistemul energetic românesc din plin, acum România este, oarecum, scoasă – limbajul meu nu este

tocmai academic –, scoasă de la masa aceea unde se vorbeşte de piaţa energetică europeană.

România nu are capacităţi, tehnic vorbind, nu are fire, nu are sârme – asta, în exprimarea cea mai

empirică – suficiente, pentru că vecinii noştri, membri, de aşişderea, ai Uniunii Europene, nu ne-au

permis în decursul vremii. Şi asta pentru că, succesiv, guvernările României nu au fost în stare să

gestioneze această problemă.

Şi v-o spun în cunoştinţă de cauză şi mă fac portavocea, repet, a energeticienilor din Gorj, care,

odată soluţionată această problemă de export curent electric şi de interconectare a României cu Europa

din care se spune că facem parte, ar avea o pită mai albă şi mai bună pe masa copiilor.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Valeca. Urmează domnul senator Şerban Mihăilescu.

Domnul senator Valeca, microfonul 3.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:


Aş vrea să apreciez proiectul de poziţie pe care l-a propus comisia, având în vedere că energia

este o componentă importantă a securităţii naţionale, or, impunerea de către alte ţări a ce tip de energie

să folosească fiecare ţară este în afara oricăror norme internaţionale.

România a ales să aibă un mix energetic. Asta înseamnă să aibă un procent din fiecare tip de

producere – hidro, cărbune şi nuclear – şi eu zic că a ales foarte bine, inclusiv regenerabile, care, după

părerea mea, sunt prea multe. Pentru că altfel riscăm ca atunci când creşte petrolul, scade cărbunele

sau mai ştiu eu… sau preţul uraniului pe piaţa mondială să devenim dependenţi sau să nu mai putem să

asigurăm necesarul energetic.

Să nu uităm că energia înseamnă atât program social, dacă ne gândim la case şi la spitale, cât şi

producţie. De aceea, cred eu că România trebuie să-şi păstreze mixul hidro, nuclear, cărbune şi

regenerabile şi să insistăm ca această poziţie a Parlamentului să fie cât mai mult auzită.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Şerban Mihăilescu, microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:


- 16 -

Aici aş vrea să temperez puţin elanul discuţiilor şi mai ales ce s-a spus acolo. Poziţia noastră

este o fază destul de incipientă, deci putem spune ce dorim noi privind celelalte ţări. Atrag atenţia la

două chestiuni.

În general, nu se acceptă tacit, dacă doriţi, ca o anumită ţară, în loc să-şi rezolve problemele

interioare cu prioritate, să facă un atac că celelalte ţări ar avea ceva cu noi. Eu trebuie să vă spun că

celelalte ţări nu au nimic cu noi.

V-aş ruga să vă amintiţi că, tot în aceste săli, chiar dacă la ora actuală putem discuta foarte

mult, s-au luat nişte decizii privind distribuţia energiei şi tot ce se întâmplă, care nu au fost fericit puse

de comun acord cu Uniunea Europeană, şi doi ani de zile noi am funcţionat acolo cu liniuţă la

legislaţia privind energia. Şi o ştiţi cu toţii. Aceste chestiuni trec greu. Aici noi suntem în funcţie de

judeţe, în funcţie de tot ce doriţi dumneavoastră, fiecare are dreptatea lui. Dar trebuie să ţinem cont că

suntem în Uniunea Europeană şi trebuie să ne armonizăm.

În ceea ce priveşte textul în sine, vă atrag atenţia că, dacă colegii mei s-ar uita în propunerile de

interconectivitate ale României valabile din 2014 până în 2020, ar vedea că la reţele, la acele sârme de care

spune domnul senator, noi nu avem nicio propunere care să depăşească cadrul ţării. Noi avem reţele

propuse doar de Transelectrica, de la stâlpu’… la Ciorani, de la nu ştiu unde… nu ştiu unde, şi o singură

legătură externă la gaze, cea cu Moldova, pe care o ştim, s-a mediatizat foarte mult. Deci deocamdată…

Nu am nimic împotrivă cu ce trimitem noi acolo, ăştia sunt prea puternici ca să se oprească că

am spus noi două fraze. Dar vă reamintesc: încă nu avem strategie energetică, încă nu avem foarte clar

ce avem de făcut, iar o analiză complexă, dacă o lăsăm numai la nivelul consultanţilor străini, nu va

avea nicio şansă să ne rezolve problemele, indiferent că suntem pro nucleari, indiferent că suntem pro

cărbune, indiferent că suntem pro regenerabile. (Rumoare, discuţii în sală.)

Oricum, folosesc prilejul ca să vă anunţ că, pe 23 iunie în acest an, Comisia economică a

Senatului împreună cu Comisia pentru energie organizează primul workshop pe probleme de energie

în această clădire, în prezenţa şefului Eufores şi a trei europarlamentari străini. Şi invit toţi colegii să

ne spunem punctul de vedere acolo, ca să vedem ce spun şi partenerii noştri din Uniunea Europeană,

până la urmă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Urmează la microfon domnul senator Ghişe. Urmează, după domnul senator Ghişe, doamna

Creţu, domnul Motoc… (Discuţii în sală.)

Vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că mai avem 10 minute din programul destinat acestor

dezbateri. La ora 17.00 avem 41 de proiecte de acte cu caracter organic. Riscăm să nu votăm nici

- 17 -

măcar proiectul de hotărâre privind eliberarea domnului Horia Georgescu din funcţie dacă dezbatem

mai mult decât am putea circumscrie câtorva minute fiecare punct de vedere.

Vă rog, domnule Ghişe. Dacă se poate…

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc.

În ciuda acestei situaţii, o să vă rog să aveţi îngăduinţa să îmi acordaţi două-trei minute, pentru

că sunt două chestiuni care, la această fază a dezbaterilor, merită precizate.

Plecând de la prevederile constituţionale, Guvernul face politica externă şi internă, Preşedintele

României reprezintă statul. Acum, chestiunea este următoarea: într-un mod nefericit, ani de zile, la

Consiliul European, unde participă de regulă şefii de stat şi de guvern, mergea fostul preşedinte şi, cu

de la sine putere, în numele statului român, decidea. Acea abordare încalcă prevederile Constituţiei.

Acum, de curând, la ultimul Consiliu European, preşedintele României a făcut acelaşi lucru.

Există situaţii – şi este important că sunt aici reprezentanţii ministerului şi ai Guvernului –,

există situaţii, cum este cea prezentată de colegul nostru senator de la Gorj, când este esenţial dialogul

între reprezentanţii ministerului şi ai Guvernului şi parlamentari. De ce? Pentru că noi venim cu

percepţii, cunoaşteri şi experienţe din toate judeţele ţării. (Rumoare, discuţii în sală.)

Şi acum vă dau un exemplu. Am avut un proiect de lege care propune decuplarea consumului

de energie, în sensul de eficienţă energetică, politici de eficienţă energetică, de creşterea consumului

de energie.

În urmă cu vreo şase ani… cinci-şase ani, s-a desfiinţat Agenţia Română de Conservare a

Energiei. Această agenţie, după modelul politicilor europene, avea, printre alte scopuri esenţiale,

eficienţa energetică. Numai că sunt două obiective aparent contradictorii: cel de eficienţă energetică şi,

respectiv, cel de dezvoltare economică, ceea ce presupune şi creşterea consumurilor.

Proiectul de lege la care mă refer, pe baza unor surse de la Guvern, la Senat a fost, cu multă

hărnicie, respins în toate comisiile – aviz negativ.

Acum, România este în situaţia procedurală de infringement, pentru că tocmai politicile din

Directiva 27 privind eficienţa energetică nu s-au transpus în practică în România. (Discuţii în sală.)

Aşadar, folosesc ocazia acestui cuvânt ca să solicit două lucruri:

1. Când se mai merge la Consiliul European, România să fie reprezentată de primul ministru,

pentru că Guvernul face politica internă şi externă şi, oricât de mult i-ar plăcea preşedintelui să-şi facă

poza acolo, nu el este cel care reprezintă Guvernul în politicile energetice. (Rumoare, discuţii în sală.)

2. Solicit sau vă rog, dacă acceptaţi, ca, pe viitor, în privinţa politicilor energetice, obiectiv de

siguranţă naţională, dialogul dintre Guvern, minister şi Parlament să fie mult mai strâns, pentru că una

este viziunea asupra acestor politici din perspectiva Guvernului, şi alta este viziunea…

- 18 -


Vă mulţumesc tare mult, domnule senator.

Domnul Ioan Ghişe:

… pe care o avem noi, colegii, cu toate cunoaşterile din judeţele ţării…


Cele două-trei minute au fost şase-şapte, da? Foarte bine.

Domnul Ioan Ghişe:

… de la cetăţeni.

Mulţumesc.


Doamna senator Creţu, microfonul 3.

Urmează domnul senator Motoc. Şi alţi colegi.

Vă rog.


Neagu.


Domnul senator Neagu.

Doamna Gabriela Creţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâi, o chestie procedurală. Este foarte bine să păstrăm regula ca membrii comisiei şi raportorii

să ia cuvântul întâi, că poate au ceva de spus punctual pe textul în discuţie, după care oricare dintre

colegi este bine-venit.

Mă bucur însă că a luat cuvântul…


Să înţeleg că este o observaţie către preşedintele şedinţei?

Din sală: Exact.


Mai concret, că nu avem a ne reţine.

Din sală: Da.


Aşa…


Eu nu am în Regulament ce spuneţi dumneavoastră, probabil în Regulament la Parlamentul

European aşa e.

- 19 -


Dar poate că este bine să introducem acest lucru, în special să ia cuvântul raportorul.

Îmi cer scuze colegului Motoc, dar eram oricum înscrisă de la început. (Discuţii în sală.)

Vreau să fac o precizare. Deja colegul Mihăilescu a luat cuvântul şi ne-a mai adus puţin cu

picioarele pe pământ. Eu mă voi abţine la această poziţie, pentru că ea dovedeşte încă o dată că avem

orgolii, dar nu avem interese, iar gândirea cu perspectivă largă şi pe termen lung este deficitară. Nu

suntem interesaţi în mod foarte, foarte urgent de unificarea pieţei de energie, întrucât suntem pe locul 2

în Europa la acoperirea necesarului din surse proprii. În schimb, la acest moment, nu există niciun

studiu de impact cu privire la efectele asupra preţurilor, cu privire la efectele asupra acoperirii cererii

interne, lucruri pe care le-am solicitat, de altfel, ministerelor şi Guvernului în vederea unei discuţii

serioase pe acest document. (Discuţii în sală.)

Suntem însă într-o fază incipientă, este vorba de o comunicare a Comisiei, dar care vine după al

treilea pachet energetic, despre care unii dintre colegi ştiu ce înseamnă, şi cred că este bine să urmărim

acest aspect şi să nu privim numai pe termen scurt la faptul că anumite investiţii în reţele s-ar putea face,

eventual chiar anumite proiecte să fie selectate în cadrul Fondului european de investiţii strategice. S-ar

putea ca după aceea să nu mai putem da înapoi şi să regretăm măsurile pe care le-am adoptat.

Mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu doamnei senator Creţu pentru competenta luare de poziţie. (Rumoare, discuţii

în sală.)

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Motoc.

Vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Mă simt dator să intervin în calitate de raportor pe acest pachet de COM-uri, care, doresc să vă

reamintesc, se referă, primul dintre ele, la Uniunea Energetică, al doilea – la combaterea schimbărilor

climatice pe raporturile cu energia şi, al treilea, pe interconectarea electrică. (Rumoare, discuţii în sală.)

Deci este vorba, în fapt, de un pachet legislativ în care interesul nostru este de a găsi o

armonizare efectivă între interesul naţional, la care se refereau colegii mei de mai înainte, de a folosi

acel surplus de energie pe care îl putem produce şi acele obiective globale pe care le avem în privinţa

opririi sau diminuării schimbărilor climatice care intervin în această perioadă.

Urmează o conferinţă importantă la Paris, în care se stabilesc nişte obiective în privinţa…


Stimaţi colegi, vă rog să daţi atenţie vorbitorului.

Stimaţi colegi, vă rog.

- 20 -


… în privinţa schimbărilor climatice, limitelor emisiilor de gaze cu efect de seră şi este foarte

important să luăm în considerare, atunci când realizăm mixul energetic la nivel naţional, şi aceste

obiective pe care urmează să le respectăm.

Aş dori să amintesc – şi e un lucru pe care trebuie să ni- l aducem mereu aminte – că, pentru a

atrage investitori la un moment dat în domeniul energiilor regenerabile, am asigurat nişte facilităţi

acestor investitori – de exemplu, în zona energiei eoliene – pe care suntem nevoiţi, am fost nevoiţi,

după aceea, să le retragem într-o anumită măsură, ceea ce nu demonstrează consecvenţă, strict

necesară într-un domeniu atât de sensibil.

Şi, de aici, vă rog să luaţi în considerare că elementul esenţial a ceea ce colega mea, doamna

senator Popa, v-a prezentat ca nemulţumire din partea noastră şi e o poziţie pe care şi-a însuşit-o şi

Guvernul României, şi anume aceea că România nu este luată în considerare…


Este ora 17.00, stimate coleg…


… de anumite ţări care nu acceptă participarea sa ca membru cu drepturi depline la Proiectul de

cuplare a pieţelor de electricitate şi lucrul ăsta dorim să fie menţionat într-o poziţionare foarte clară

către Comisie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Neagu Nicolae, microfonul 2.

Domnul senator Cotescu… aş vrea totuşi…


Un reprezentant de grup.


… am spus un reprezentant de grup.

Eu i-am spus doamnei, i-am atras atenţia doamnei senator Mihaela Popa că a deschis Cutia

Pandorei. Nu a mai contat. Asta este. Probabil o să terminăm şedinţa mâine.

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:


Eu aş vrea, în primul rând, să felicit intenţia, care cred că e bună, în sensul că România trebuie

să aibă voce pe acest subiect, chiar dacă – chiar dacă! – ea nu are un plan, şi nu are un plan energetic

într-o strategie naţională, pe care eventual să- l discutăm. Dar nu- l are sau nu l-a avut niciodată.

- 21 -

De la Revoluţie, din nefericire, până în prezent, economia românească a funcţionat fără motor.

Pentru că, dacă energia e un impuls pentru un motor economic, lipsa strategiei energetice eu cred că s-a

văzut în detrimentul a ceea ce astăzi putem constata ca efect economic naţional. Dar asta nu înseamnă

că ar trebui să lăsăm abordarea lăsată doar pe faptul că guvernele României, din nefericire, până astăzi

nu au prezentat un plan energetic naţional.

Eu cred că timp există şi eu aş încuraja acest Guvern şi viitorul guvern să se axeze pe a discuta

despre… serios problema energetică şi viitorul energiei româneşti, pentru că există în fiecare segment

capacităţi de producţie. Bineînţeles că pentru asta e nevoie şi de partener. Europa este un consumator,

în special în zona centrală de energie şi – de ce nu? – România ar putea pivota într-un plan strategic

naţional pe energie, alături de Polonia, de aşa natură, încât să găsim un punct de reper puternic

geostrategic pe zona care ne defineşte de Sud-Est şi de Balcani.

În rest, eu cred că trebuie să votăm acest raport, bineînţeles, cu această mare rugăminte.


Mulţumesc.

Ultimul vorbitor la acest punct al ordinii de zi, domnul senator Cotescu.

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:

Mulţumesc.

Nu aş fi luat cuvântul, dacă nu aş fi sesizat că noi suntem… nici orgolioşi măcar, suntem încrezuţi.

Nu ştiu ce vrem noi. La ce să participăm?

Aceste…

Această interconectare presupune o reţea de sârme, cum a spus colegul nostru, performantă.

Noi nu putem interconecta fără această reţea şi ei, de aia ne-au dat afară, că le cade şi sistemul lor,

dacă se întâmplă să treacă cumva pe la noi.

Noi nu ne putem interconecta nici la reţele de transport, nici pe CFR, nici pe autostrăzi.

Reţelele astea sunt autostrăzile energetice şi noi nu le avem. Cum vrem să ne interconectăm?

Iar apoi, în ceea ce priveşte producerea energiei din surse: cărbune, gaze şi chiar şi nucleară,

peste tot în Europa se propune reducerea ei, trecerea la energii regenerabile.

O mie de miliarde investeşte Germania în Marea Nordului pe eoliene, şi noi am făcut câteva şi

nu ne ţinem de cuvânt.

Îmi pare rău că trebuie să… că ne credem, nu ştiu, centrul, buricul, focus pointul Europei pe

energie. Nu suntem. Suntem vai şi amar de noi.

Toate aceste centrale sau marea lor majoritate nu sunt tehnologizate, produc în pierdere şi

vedeţi ce se întâmplă. Se bucură că vând reziduurile, adică aburul pentru încălzirea populaţiei. Ăla- i

cel mai scump produs energetic al României acum, nu curentul.

- 22 -


Procedură…


Mulţumesc tare mult.

30 de secunde, domnule Şerban Mihăilescu. Vă rog.


Procedură.


Scuzaţi-mă, domnule preşedinte.

Potrivit procedurii, Senatul trimite un punct de vedere şi Camera Deputaţilor trimite alt punct

de vedere.

Bănuiesc că a vorbit cineva, că devenim de pomină. Dacă textul ăsta că Senatul respinge cu

îndârjire nu ştiu ce… iertaţi-mă, e din ăla de Charlie Hebdo.


Am înţeles.


Or, o daţi la comisie să vedem exact cum e treaba.

Propunerea… Nu sunt lider de grup, dar vă spun că ar fi corect să găsim un text mai moale.

Înţeleg că e şi un reprezentant al ministerului. Trebuie să vorbească cineva că, pur şi simplu, nu

putem accepta ca două Camere să dea două puncte de vedere diferite.


Mulţumesc.


Noi am avut-o în comisie şi nu a fost vorba de aşa ceva.

Mulţumesc.


Eu am primit şi observaţiile doamnei senator Creţu, care a dorit să vorbească numai specialiştii

sau membrii comisiei la acest punct de vedere.

Suntem totuşi în Senatul României, în care firesc este ca fiecare senator, indiferent de

pregătirea pe care o are, să se exprime.

Din acest punct de vedere, sper că nu am depăşit foarte mult Regulamentul.

O rog pe doamna preşedinte al comisiei să explice de ce una aţi discutat la comisie, dacă aţi

discutat, cum spuneţi dumneavoastră, şi alta a apărut în raport.

Eu cred că nu se pune problema în aceşti termeni. (Discuţii în sală.)

- 23 -


La Cameră.


La Camera Deputaţilor.

Bun. În aceste condiţii, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră propunerile făcute de comisia de specialitate. (Discuţii la prezidiu.)


Doamna Silistru.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie.


Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.



Aţi votat degeaba, aţi vorbit degeaba.



Puteaţi să faceţi propunerea la începutul dezbaterilor. (Discuţii în sală.)

Are dreptate colegul nostru.

66 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Pentru o săptămână, se retrimite la comisie.

*

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 25 lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, preşedintele Agenţiei

Naţionale poate fi eliberat din funcţie ca urmare a demisiei prezentate de acesta.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 26, Senatul dispune, prin hotărâre, eliberarea din funcţie la

propunerea Consiliului Naţional de Integritate.

Vă aduc la cunoştinţă că respectivul Consiliu Naţional a înaintat Senatului demisia din funcţia

de preşedinte al agenţiei depusă de domnul Horia Georgescu, iar Biroul permanent, în şedinţa din 23

martie, a hotărât sesizarea Comisiei juridice pentru întocmirea raportului.

Este prezent reprezentantul Comisiei juridice, domnul vicepreşedinte Ovidiu Donţu, pe care-l

rog, pe scurt, să prezinte raportul pentru a putea discuta acest subiect, pentru ca, ulterior, să trecem şi

la legi organice.

- 24 -

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

În şedinţa din 28 aprilie 2015, Comisia juridică a examinat documentele transmise de Biroul

permanent şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil solicitării preşedintelui

Consiliului Naţional de Integritate, în sensul eliberării din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale

de Integritate a domnului Horia Georgescu, ca urmare a demisiei sale.

În consecinţă, Comisia juridică propune plenului Senatului eliberarea domnului Horia

Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Dacă nu există, stimaţi colegi, propun votului dumneavoastră un proiect de hotărâre privind

eliberarea domnului Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

(Rumoare în sală.)

Vă rog să luaţi loc pentru a putea vota.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

103 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Constat că votul dumneavoastră a fost aproape unanim. Am luat act de demisia fostului

preşedinte al agenţiei.

*

Distinşi colegi,

Vă aduc aminte că, astăzi, Biroul permanent, la cererea reprezentantului Guvernului, a solicitat

să introducem pe ordinea de zi legislativă a Parlamentului un proiect de lege care răspunde unei

directive europene.

Biroul permanent a fost în totalitate de acord. Dumneavoastră aţi aprobat ordinea de zi de astăzi

şi iniţiativele legislative.

Aş vrea să-l discutăm pe acesta şi să trecem, după aceea, la votul pe legi organice.

Dacă sunteţi… Nu are nimeni nimic împotrivă, consider că există un consens al liderilor

grupurilor şi discutăm…

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

… discutăm…Numai o secundă, vă rog. (Discuţii la prezidiu.)

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003

privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.

Declar dezbaterile generale deschise.

- 25 -

Îl rog pe reprezentantul Guvernului…

Vă rog, domnule ministru, luaţi cuvântul.

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională art. 2 din Directiva 2014/27/UE a Parlamentului

European şi a Consiliului de modificare a Directivelor 92/58 CEE, 92/85 CEE, 94/33 CE, 98/24 CE ale

Consiliului şi a Directivei 2004/37 CE a Parlamentului European.

Prin prezentul proiect de act normativ se asigură alinierea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 96/2003 atât la Regulamentul 1272/2008, cunoscut şi sub numele de Regulamentul CLP,

cât şi la legislaţia naţională în vigoare din domeniile conexe, precum şi protejarea sănătăţii salariatelor şi

eliminarea riscurilor cauzate de expunerea la anumite substanţe chimice la locul de muncă.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

susţine prezentul proiect legislativ.


Mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, preşedintele comisiei.

Domnule senator Mitu, vă rog.

Domnul Augustin-Constantin Mitu:


Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de şanse, Comisia

pentru sănătate publică, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru buget, finanţe.

În şedinţa din 28 aprilie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un

raport de admitere.

În concluzie, supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere şi

proiectul de lege.


Mulţumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?


Motoc.


Domnule senator Motoc, microfonul central.

Vă rog să poftiţi.

- 26 -



De foarte multe ori, ni se aduc în faţă nişte ordonanţe de Guvern cu nişte titluri extrem de complicate,

de sofisticate, uneori, de neînţeles, nu numai pentru noi, ci şi pentru cel care trebuie să le aplice.

De data aceasta însă, eu am o oarecare nemulţumire legată de limba română aici.

Această Ordonanţă se numeşte a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la

locurile de muncă.

Nu maternitatea este protejată la locul de muncă, ci femeia însărcinată, gravidă, şi cea lăuză.

Nu maternitatea este cea care are nevoie de protecţie, ci aceste femei aflate în situaţiile respective.

Poate nu sună bine, dar sună româneşte. Sunt cuvintele care reproduc ceea ce dorim să spunem

şi cred că cea mai potrivită denumire era protecţia femeii însărcinate şi lăuze la locul de muncă.

Propunerea mea ar fi de schimbare a acestei denumiri care nu respectă, din punctul de vedere al

limbii române, esenţa acestei legi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Sigur că nimic nu vă împiedică să faceţi un amendament la titlul legii.

Sper că se va face la Camera Deputaţilor şi urmare a sesizării dumneavoastră.


Popa Vlad.


Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Mulţumesc.

Aş da o explicaţie. Este vorba de aplicarea acquis-ului comunitar.

Într-adevăr, în foarte multe texte, s-au preluat traduceri, s-au făcut traduceri forţate la un moment

dat şi se ajunge la asemenea situaţii, după care, se preiau şi se duc în alte legi aceleaşi expresii.

Eu vreau să spun însă altceva. Este, din punctul meu de vedere, o reacţie întârziată. Eu cred că

Guvernul trebuia să reacţioneze imediat, după ce această directivă a fost modificată.

Faptul că noi, acum, trecem peste toate regulile şi de la Biroul permanent ajunge direct în vot

este un exemplu pozitiv, dar viteza aceasta trebuia să fie preluată de Guvern în momentul în care au

venit textele de la Bruxelles.


Mulţumesc.

Există alte puncte de vedere, poziţii exprimate de grupurile parlamentare?

- 27 -

Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Stimaţi colegi,

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală.)

E lege organică.

100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

*


Doamna Anghel vrea să intervină.


Aveam o datorie la doamna senator Anghel, dacă mai este.

Vă rog, microfonul 2. 3, pardon.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:



Dacă se poate, pe scurt.

Vă rog.


Vreau să explic votul în privinţa domnului Georgescu.


Deci explicaţia votului. Asta am sărit eu.


A fost preşedinte al ANI.

Nu am votat din răzbunare şi ca să mă scap de dumnealui, ci pentru că mi se pare normal. Este

anormal ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi, pentru că avem un principiu de drept: simetria.

Cine numeşte, acela trebuie să şi poată retrage legislatura sau votul respectiv. Or, noi avem

struţo-cămila CNI şi trebuie să ne gândim foarte bine dacă nu ar fi cazul să expediem la coşul de gunoi

acest CNI şi să facem ceea ce trebuie.

*


Mulţumesc.

Domnule senator Vochiţoiu, tot un minut, vă rog. (Discuţii în sală.)

- 28 -

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Legat de ultimul proiect de lege supus dezbaterii şi adoptării noastre, vreau să apreciez toţi

colegii care au luat cuvântul, sigur, experţi în limba română, în virgule, punct şi virgulă şi aşa mai

departe. Un lucru esenţial însă nu s-a spus şi am simţit nevoia să vin să- l spun, trebuie felicitat

Guvernul Ponta, trebuie felicitat Ministerul Muncii, pentru că, iată, în România se întâmplă şi lucruri

bune şi eu cred că – atâtea câte sunt – trebuie să ne oprim o secundă să le nominalizăm.

Felicitări!


Mulţumesc.

Îl rog pe domnul preşedinte al Senatului, domnul senator Tăriceanu, domnul preşedinte al

Senatului să poftească la conducerea şedinţei.

Intrăm în ultima parte a şedinţei de astăzi, la legislativ, vot pe legi organice.

Vă aduc la cunoştinţă că sunt 41, sunt foarte multe.

Aş ruga, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală, pentru că

pentru legi organice, aşa cum bine ştiţi, e nevoie de minimum 85.

Mulţumesc.

(Doamna senator Cristiana-Irina Anghel solicită cuvântul. Conducerea şedinţei este preluată

de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna senator Anghel, am înţeles că doriţi să luaţi cuvântul pe procedură? (Discuţii în sală,

aplauze.)


Domnule preşedinte,

Tocmai îmi spuneau cei din opoziţie să vă inoportunez cu lucrul acesta.


Vă rog.


Era o chestiune de procedură, dacă s-ar putea numi procedură.

Ne-am uitat vreodată să vedem ce dimensiune are steagul care este pus pe cea mai mare clădire

– una singură, nu cinci clădiri cum e Pentagonul – din lume? Păi, cred că are un metru pe un metru.

N-ar fi cazul să luăm un steag ca lumea ca poate, poate, şi prin steagul acela, dacă- l vedem mai

bine şi mai des, realizăm că suntem în slujba ţării şi a poporului.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)


Mulţumesc.

- 29 -

Dacă consideraţi, stimaţi colegi, acest lucru ca necesar nu ezitaţi să faceţi o propunere oficială,

pe care s-o... pe care s-o discutăm şi s-o aprobăm.

*

Suntem la Secţiunea a III-a, votul final.

La punctul 1, reluarea votului privind Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte

măsuri. (L 112/2015)


Procedură.


Procedură, da. Domnul senator Popa.


Stimaţi colegi,

Aici avem de-a face cu o greşeală, din punctul meu de vedere, o încălcare a Regulamentului şi

o să vă explic de ce.

Este vorba de o reluare de vot. Noi suntem primă Cameră. Vedeţi... La textul din program

vedeţi că termenul de adoptare tacită este pe 7. 05, adică în câteva zile.

Eu cred că este o greşeală, pentru că asta înseamnă că, dacă astăzi, din nou, această super

ordonanţă compusă din 26 de ordonanţe nu trece, ea va fi adoptată tacit.

Ea trebuie respinsă şi trebuia respinsă data trecută când nu a întrunit... când nu a întrunit numărul de

voturi necesar, nici raportul, nici textul... Evident că nu se putea întruni numărul de voturi pentru

respingere, dar în niciun caz amânarea nu poate fi făcută la infinit şi... astfel, intră adoptarea tacită.

(Replici neinteligibile din sală.)


Domnule senator, mulţumesc.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că este un punct de vedere, îl pot respecta, însă, în final, votul

majorităţii este cel care va decide în acest sens.

Aşadar, vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa plenului din 21.04.2015, în

şedinţa plenului din 28.04 s-au supus votului atât proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei, cât şi

proiectul de lege privind respingerea ordonanţei şi nu au întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiţii, reluăm votul asupra proiectului de lege.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei.

Votul este deschis.

76 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

- 30 -

Nu s-a întrunit numărul necesar, majoritatea fiind de 85 de voturi.

În acest caz, supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanţei.

Votul este deschis.

37 de voturi pentru, 74 de voturi împreună, nicio abţinere. Niciuna din…

De la prezidiu: Împotrivă.


Împotrivă? Ce am spus?

De la prezidiu: Împreună.


A, împreună. Împotrivă.

74 de voturi împotrivă.

Dacă niciuna din dintre aceste două variante nu a întrunit numărul de voturi necesar, în mod

normal, ar trebui să reluăm votul, dar va intra în termenul de adoptare tacită.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi...


Dincă.


Domnul senator Dincă, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Mărinică Dincă:


S-a dat un vot, plenul a decis aşa cum a decis, aveţi obligaţia, pe procedură, având în vedere că

nu suntem Cameră decizională, s-o înaintaţi Camerei Deputaţilor.

Vă rog să comunicaţi acest lucru.

Săptămâna trecută am mai avut o greşeală de procedură, s-a remediat, preşedintele de şedinţă a

făcut-o.

Vă rog să înaintaţi,... Numai în măsura în care eram Cameră decizională repetam votul. Acum

suntem sesizaţi în primă Cameră, ca şi primă Cameră. Drept urmare, înaintaţi proiectul de lege la

Camera Deputaţilor iar acolo, în măsura în care apare o situaţie similară, vor repeta votul până când se

va da o soluţie fie de respingere, fie de admitere, dar nu putem să ţinem acest proiect, să-l mai

supunem, eventual şi a treia oară, mâine sau poimâine, pentru că suntem obligaţi să- l înaintăm

Camerei, cu votul pe care- l avem.

Vă mulţumesc.


Domnule senator Coca.

- 31 -

Domnul Laurenţiu Florian Coca:


Voiam să-l informez pe mai tânărul meu coleg că această iniţiativă îşi va urma cursul, dar

atunci când îşi îndeplineşte termenul. Dânsul a vorbit de Regulament. Ar trebui să ştie treaba asta.

Atât voiam să vă spun. Când îndeplineşte termenul, se duce mai departe.

Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa solicită cuvântul.)


Domnule senator Popa, vă rog.



Avem două... această procedură introdusă prin Constituţia din 2003, adică adoptarea tacită în prima

Cameră sau Camera care nu are dreptul la decizia finală, care ce înseamnă că dacă într-un termen de... nu

se discută, nu se poate discuta şi nu se supune la vot, atunci e considerată adoptare tacită. Dar aici nu e

cazul. Noi am supus-o de două ori la vot. Chiar dacă există această situaţie absolut paradoxală sau mai

bine-zis stupidă că dacă nu trece nicio parte nici alta ea rămâne la vot, ordonanţa funcţionează, şi spun că

această Ordonanţă 2 cuprinde 26 de ordonanţe, ele funcţionează şi noi nu putem face nimic, deşi nu există

nici prima oară nici a doua oară numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Deci dumneavoastră, într-adevăr, aveţi soluţia să constataţi că s-a supus de două ori la vot

termenul nu a avut voturile necesare şi se transmite în această formulă Camerei Deputaţilor.


Deci... stimate

(Domnul senator Şerban Nicolae solicită cuvântul.)

O clipă, domnule senator, imediat.

Şi la reluarea votului avem exact aceeaşi situaţie ca şi pe 28. Nu s-a întrunit numărul de voturi

nici pentru adoptare, nu s-a întrunit nici votul necesar, majoritatea, pentru respingere.

Prin urmare, ea o să meargă în continuare şi pe 7 se adoptă tacit, pentru că noi nu am ajuns la o

soluţie în această privinţă. Asta este constatarea pe care pot s-o fac.

Domnul senator Şerban Nicolae, microfonul 3.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi.

Îmi pare rău că trebuie să fac o precizare absolut banală.

Potrivit art. 115 din Constituţia României, ordonanţele se aprobă sau se resping de Parlament

printr-o lege. Legea presupune adoptare. Noi nu am întrunit numărul necesar fiind vorba de le ge

- 32 -

organică, nici pentru adoptare, nici pentru respingere şi, practic, nu am putut adopta o formulă,

respectiv de aprobare a ordonanţei sau de respingere.

În aceste condiţii, să transmitem proiectul de lege la acest moment la Camera Deputaţilor, nu putem

să facem în niciuna din variante: nici ca lege de aprobare a ordonanţei, nici ca lege de respingere, întrucât

nu a întrunit numărul necesar de voturi prevăzut tot de Constituţie pentru legea organică.

De aceea, soluţia nu este una nouă, ea este una corectă, dacă mai avem timp să punem la vot

într-o sesiune plenară următoare bine, dacă nu, ea va urma procedura de adoptare tacită. Dar nu este o

noutate. Repet, câtă vreme nu am reuşit să întrunim numărul necesar de voturi pentru o lege de

aprobare, respectiv pentru o lege de respingere asta este soluţia procedurală corectă.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Dincă. Microfonul 2. (Discuţii în sală.)



Constat că de ceva vreme, colegii mei nu pot să spună decât că sunt prea tânăr, dar despre

lucrurile concrete nu discută.

Altceva voiam să vă spun. Avem nişte decizii ale Curţii Constituţionale şi avem şi practica

anterioară, din lunile anterioare sau din sesiunile anterioare ale Senatului, când, în situaţia de faţă, pe

care o avem de dezbătut acum, Senatul, preşedintele de şedinţă al Senatului a luat decizia să înainteze

Camerei decizionale acest proiect de lege.

Colegul meu Şerban spunea că noi putem admite... că legea este de admitere sau de respingere.

Da, dar nu suntem noi Cameră decizională. Aşa este. Legea este de admitere sau de respingere. Nu

există un alt tip de lege, dar nu suntem noi Cameră decizională.

Iar, în ceea ce priveşte acest tip de comportament al Senatului, poate exista, trebuie să existe,

pentru că decizia Curţii Constituţionale este în sensul acesta numai când suntem Cameră decizională,

în sensul că, dacă nu se întruneşte numărul necesar de voturi pentru o lege organică sau ordinară pentru

aprobarea unei ordonanţe, ea se va supune din nou la vot până când, eventual, va fi adoptată tacit. Dar

în situaţia în care nu suntem Cameră decizională noi nu adoptăm o lege de admitere sau de respingere.

Dacă vă mai aduceţi aminte această situaţia am avut-o şi în sesiunile trecute, şi asta în lumina

deciziilor Curţii Constituţionale şi a Constituţiei.

Ce-i drept, colegul meu corect a spus că adoptăm lege de admitere sau de respingere, dar,

deocamdată, nu suntem noi Cameră decizională. Noi am dat de două ori vot, după care avem obligaţia

să o înaintăm Camerei decizionale, Camera Deputaţilor. (Rumoare, discuţii în sală.)

- 33 -

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu, vociferări în sală. Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă.)


Domnule senator Dincă! Domnule senator! Domnule senator Dincă, să ştiţi că nu am auzit să se

invoce tinereţea.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă.)

Sigur că tinereţea este o calitate, din păcate, trecătoare, problema este legată de cunoştinţe şi de

experienţă politică, dar nu am auzit pe cineva să vă reproşeze lucrul ăsta, cel puţin astăzi.


Aveţi un punct de vedere... (Rumoare, discuţii în sală.) Aveţi un punct de vedere, am să vă dau

imediat citire deciziei Curţii Constituţionale să vă lămuresc în această privinţă.

Vă rog, domnule senator Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:


Stimaţi colegi,

Este de domeniul evidenţei că textul constituţional şi procedura constituţională ne aduc într-o

situaţie de ambiguitate, dar, bazându-ne totuşi pe logică, atâta timp cât Senatul nu este Cameră

decizională, putem face următorul exerciţiu.

Dacă, de exemplu, Senatul respinge, poate totuşi Camera decizională, Camera Deputaţilor, să

aprobe. Şi legea e în vigoare. Şi invers. Dacă Senatul aprobă această ordonanţă, este posibil ca la

deputaţi să fie respinsă legea şi rămâne respinsă, pentru că sunt Cameră decizională. Şi atunci, noi

suntem în situaţia, cum se spune în matematică, a terţului exclus. Noi nu putem să fim în acelaşi timp

şi în situaţia de a nu aproba legea, şi în situaţia de a nu exprima vot pentru, adică respingere sau

aprobare a legii. (Discuţii la prezidiu.)

Şi atunci soluţia este: din moment ce două voturi s-au exprimat şi ele au arătat aceeaşi realitate

în privinţa numărului de voturi, rămâne ca proiectul de lege să meargă la Camera Deputaţilor. Este, în

opinia mea, singura formă logică.

Mulţumesc. (Rumoare, discuţii în sală.)


Domnul senator Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Aş putea să fac nişte remarci legate de tinereţe. Nu este vorba aici de tinereţe, este vorba, pur şi

simplu, de înţelegerea juridică a lucrurilor. Legea şi ordonanţa au ca efect acelaşi lucru. (Râsete,

discuţii în sală.) Natura juridică este diferită.

- 34 -

Prima emană de la Guvern, de la iniţiator. A doua emană tot de la Guvern, printr-o delegare de

competenţă în vederea legiferării.

Spre deosebire de lege... (Discuţii, vociferări în sală.)… care atâta timp cât se află în procesul

legislativ de adoptare nu produce niciun efect, ordonanţa produce efecte. Lucru pentru care legiuitorul

şi mai ales constituţionalistul a stabilit că această formă de delegare a competenţei Parlamentului

Guvernului nu poate să înceteze sau să-şi urmeze cursul decât printr-o decizie a Parlamentului, care

înseamnă o lege de aprobare sau o lege de respingere. Dacă nu există lege de aprobare sau lege de

respingere, atunci efectele se produc în continuare. Cine ar putea altfel decât Parlamentul, să oprească,

fără ca să aibă repercusiuni, aplicarea şi rezultatele unei ordonanţe care este în vigoare?

Aceasta este natura pentru care noi suntem obligaţi, când suntem decizionali, să o scoatem de

pe ordinea de zi când putem, dacă este lege organică, sau niciodată, dar ea produce efecte.

Nu avem niciun motiv şi nu avem nicio posibilitate şi legiuitorul constituţionalist nu o prevede

să aplicăm altă natură asupra procesului de aprobare a ordonanţei sau de respingere a ordonanţei când

nu este vorba de Cameră decizională, ci este vorba de prima Cameră sesizată.

Singura modalitate prevăzută de Constituţie este termenul de adoptare tacită. Iată de ce noi

putem să facem… mai putem să nu mai facem ceva, adică să nu o mai supunem la vot până se adoptă

tacit. Dar eu cred că este normal şi corect să încerci ca până se adoptă tacit, poate reuşeşti să obţii ceea

ce este natura fundamentală a Parlamentului, să adopţi sau să respingi.

De aceea, domnule coleg, că mi-aţi lipsit, când sunt acolo vă aud aşa de clar când ţipaţi din

bancă, că mi-aţi lipsit, aproape nu am putut să mă concentrez, vreau să vă spun că, dacă veţi merge la

un profesor de drept constituţional sau la un jurist care are competenţă, vă vor explica despre această

natură a ordonanţei de urgenţă care o diferenţiază nu prin efect, ci prin mod de a se adopta faţă de

legea obişnuită.

Iată de ce noi nu putem să facem ceea ce doriţi dumneavoastră, deşi vreau să sp un că

argumentul a fost atât de puternic susţinut vocal, încât aproape că era să accept.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnule senator Verestóy, microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi,

Sigur că, din punct de vedere procedural, cei care au luat cuvântul au dreptate, dar, din punct de

vedere politic, suntem într-o fază în care sper totuşi că vom elabora o nouă Constituţie. (Discuţii la

prezidiu.) Problema aici rezidă în faptul că aceste ordonanţe de urgenţă curg val, oricine ar fi la

- 35 -

guvernare. Când am fost noi, într-o parte, când am fost în partea cealaltă, tot timpul am ştiut că nu facem

chiar un lucru politic corect. În momentul în care, cu o singură ordonanţă de urgenţă, de fapt, operăm

asupra mai multor ordonanţe de urgenţă, de fapt, diminuăm posibilitatea legiuitorului de a decide în

problemele care, de fapt, ne privesc pe noi. Şi eu admir abilitatea Guvernului, oricine ar fi în vârful lui,

oricând, în orice componenţă ar fi, dar trebuie să ţinem cont că această etapă este tranzitorie şi va urma,

cât de curând, domnilor colegi, o perioadă în care ordonanţa de urgenţă va fi, într-adevăr, o excepţie bine

motivată, justificată şi, într-adevăr, sustenabilă. Atunci vom avea foarte puţine probleme de acest gen.

Până atunci, în schimb, onoratul antevorbitor are perfectă dreptate.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi, având în vedere faptul că suntem totuşi la votul final, nu uitaţi acest lucru.

Am încheiat votul.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că vă puteţi edifica luând Decizia nr. 971/31 octombrie 2007

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate, decizie emisă de Curtea Constituţională, şi acolo, dacă

veţi avea răbdarea şi curiozitatea să citiţi, vă veţi edifica asupra acestei chestiuni.

Nu confundaţi faptul că Senatul este acum primă Cameră sesizată cu faptul că mecanismul la

care s-a referit domnul senator Dincă este valabil, să spunem, ar fi valabil atunci când… numai în

cazul în care Senatul ar fi fost Cameră decizională.

Având în vedere situaţia în care ne găsim, la expirarea termenului de 45 de zile, evident, este

adoptare tacită, intră în funcţiune mecanismul pe care îl cunoaşteţi şi proiectul de lege pentru

aprobarea ordonanţei de urgenţă trece la Cameră, şi Camera va tranşa acest subiect.

Haideţi să nu mai zăbovim inutil asupra acestei chestiuni.

Este doamna senator Anghel întâi.

Eu vă dau cuvântul, dar să ştiţi că îmi pare rău nu pot să fac abateri de la lege. (Discuţii în sală.)


O frază, vă rog, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.

Există trei variante atât: admitere, respingere sau adoptare tacită. În momentul în care noi

transmitem celeilalte Camere, dacă s-ar uita pe site-ul Senatului sau al Camerei Deputaţilor, domnul ar

vedea că, Senatul a admis sau Senatul a respins sau a trecut prin adoptare tacită. Păi, dacă nu avem

admitere, nu avem respingere, ce ne rămâne? Adoptarea tacită. Şi dacă nu am lucra pe ea până la

adoptare tacită, ce s-ar spune? Că ne-a fost lene sau că am avut un anumit interes.

De fapt şi de drept, efectele se produc. Domnul nu poate să priceapă lucrul acesta… (Rumoare,

discuţii în sală.)… că nu poate să existe respingere tacită.

- 36 -

Iar în privinţa ordonanţelor de urgenţă, da. Sunt multe şi se spune că în aceasta sunt 28. Păi, dar

am văzut asumare de răspundere... (Discuţii, rumoare în sală.)

Constituţia spune că pe un singur proiect de lege, şi noi le-am băgat pe toate, gen Monica

Macovei sau domnul Boc. (Discuţii, rumoare în sală.)


Mulţumesc.

Domnul senator Barbu. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru a nu genera vreun drept la replică, nu am să spun nume, numai că am să spun aşa: nu

este suficient să-ţi jigneşti un coleg pentru a-ţi proba faptul că ai dreptate.

Şi ca să profităm de faptul că ne dăm lecţii unii altora, nu se numeşte asumarea răspunderii, ci

angajarea răspunderii Guvernului. Asta pentru o mai curată exprimare în Senatul României. Angajarea

răspunderii Guvernului. (Rumoare, discuţii în sală.)

Pledez şi eu, alături de mai experimentatul – mult mai experimentatul – meu coleg, domnul

Dumitrescu, pentru nevoia stringentă de a... iertaţi-mă, Verestóy Attila… pentru nevoia stringentă de

a schimba Constituţia, în sensul de a o aduce acolo unde trebuie să fie în 2015.

Şi am să justific acest lucru prin două exemple cât se poate de clare. Unul este cel pe care îl

discutăm acum. Dacă repetăm votul acesta de 4, 5, 6, 7 ori în termenul celor 45 de zile, şi niciodată

Senatul, în înţelepciunea lui, nu va găsi acel vot majoritar, la Cameră pleacă, aşa cum bine s-a spus, ca

fiind adoptată de Senat. Cum? Tacit. Ceea ce este un fals. Senatul, neadoptând-o niciodată prin vot, o

adoptă tacit – un fals în ceea ce înseamnă mandatul pe care ni l-au dat alegătorii. Bun. (Rumoare,

discuţii în sală.)

Iar al doilea exemplu pentru colegii mei... şi atunci când se va modifica legea fundamentală,

trebuie luat în discuţie şi acest aspect, legile pe care le-am dat în decursul vremii – nu noi, predecesorii

noştri, pentru că eu nu am participat, cel puţin în ultimii doi ani jumătate, după ştiinţa mea, la niciun

vot în Senat – pentru un proiect de lege anticonstituţional. Vădit anticonstituţional. Aşa cum a fost cel

pe care, mai dăunăzi, l-am modificat în înţelepciunea noastră şi l-am adus la prevederile Constituţiei,

mă refer la Statutul senatorului şi Statutul deputatului – o lege care a plecat evident neconstituţională

din Parlamentul României la momentul adoptării şi, bineînţeles, trimiterii spre promulgare. (Rumoare,

discuţii în sală.)


Domnule senator, vă rog foarte mult…

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult. (Rumoare, discuţii în sală.)

- 37 -


… faceţi divagaţii de la subiect.

Suntem la votul final.

Propun plenului sistarea acestor discuţii şi revenirea la votul final.


Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cine se abţine? (Rumoare, discuţii în sală.)

Votul e deschis.

(Discuţii, vociferări în sală. Intervenţie neinteligibilă a doamnei Cristiana-Irina Anghel.)

Suntem la votul final, îmi pare foarte rău.

72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Dezbaterile le-am sistat.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei Cristiana-Irina Anghel. Rumoare, discuţii în sală.)

*

Suntem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996

cu privire la actele de stare civilă.

Stimaţi colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în

şedinţa plenului din 22 aprilie. În aceste condiţii, trecem la votul asupra propunerii legislative.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei Cristiana-Irina Anghel. Rumoare, discuţii în sală.)

Raportul comun...

Am sistat discuţiile, doamna Anghel.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră...

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Deci rămâne aşa. (Rumoare, discuţii în sală.)


...raportul de respingere.

Votul este deschis.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei Cristiana-Irina Anghel. Discuţii la prezidiu.)

93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de

procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din

1 februarie 2014.

- 38 -

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în şedinţa plenului din 22 aprilie.

Trecem la votul asupra propunerii legislative în aceste condiţii.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Votul este deschis.

105 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003, Legea

partidelor politice, republicată.


În aceste condiţii, trecem la votul asupra propunerii legislative.


Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.


Votul este deschis.

106 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.


*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a

audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu

modificările şi completările ulterioare.


Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.


Votul este deschis.

103 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 4 abţineri.


*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 73/1993…

- 39 -


Punctul 6.


Am zis 7? Îmi cer scuze, am sărit la punctul 7.

Ne întoarcem la punctul 6, Propunerea legislativă privind practica elevilor şi studenţilor.

Dezbaterile au avut loc şi au fost finalizate în şedinţa plenului din 22 aprilie.

Trecem la vot.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor.


Proiectul legislativ face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun votului raportul de respingere.

Votul este deschis.



*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 73/1993 pentru

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

Dezbaterile au fost finalizate în şedinţa plenului din 22 aprilie.

În aceste condiţii, trecem la vot.





Votul este deschis.



Nu, îmi cer scuze. 82. Scuzaţi, scuzaţi!

OK. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, întrucât raportul de respingere nu a

întrunit numărul necesar de voturi, adică 85.

Votul este deschis.

33 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă, 2 abţineri.

Propunerea nu a putut fi adoptată, prin urmare, ea este respinsă.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011.

- 40 -

Dezbaterile au avut loc în şedinţa plenului din 22 aprilie.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.




Votul este deschis.

103 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri.


*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei

naţionale.

Dezbaterile au fost finalizate în 22 aprilie.



Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră

decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

92 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 5 abţineri.

Propunerea este respinsă.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1 din 5 ianuarie

2011, a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18, Partea I, din data de 10

ianuarie 2011, actualizată.

Dezbaterile au fost finalizate în 22 aprilie a.c.

Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaţilor.



Se supune la vot raportul de respingere.

Votul e deschis.

75 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abţinere.

Prin urmare, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Votul este deschis.


- 41 -

Propunerea legislativă a fost respinsă. (Discuţii în sală.)

Punctul 11…


Să se verifice, că acuză că nu merg toate aparatele. (Rumoare în sală.)

În spate, acolo.


Spuneţi, domnule senator, că nu v-am înţeles.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)


Nu a întrunit numărul de voturi.


Nu a întrunit numărul de voturi. Deci nu a fost adoptată şi, atunci, implicit, ştim bine ce se

întâmplă.

Punctul 11, Propunerea… (Discuţii în sală.)

Doamna Gabriela Creţu (din sală):

Votăm şi nu se înregistrează.


Le-am spus.


Vă rog, secretariatul, să ţineţi cont de reclamaţia făcută de doamna senator, că nu funcţionează

corect aparatele de vot. (Rumoare în sală.)


Mutaţi-vă în altă parte.


Nu, dar sunt mai mulţi. Doi, trei au spus.

*


Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi

funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

Dezbaterile au avut loc în 22 aprilie a.c.




decizională.

- 42 -


Votul este deschis.

Din sală: E blocat.


105 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri.


E blocat aparatul şi la…




Sunt mai mulţi.


Scoateţi- i cartela şi băgaţi încă o dată… ca să iniţializaţi încă o dată aparatul de vot. (Discuţii în

sală.)


Să schimbe locurile, domnule preşedinte.

*


Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi

funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa plenului din 22 aprilie a.c.




decizională.


Votul este deschis.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Nicolae-Vlad Popa.)


Explicaţia votului.




Explicaţia votului. Domnul senator Popa.

- 43 -



Stimaţi colegi,

Alaltăieri, am aflat cum funcţionează Avocatul Poporului din declaraţia prim-ministrului, care

spune: „I-am spus domnului Ciorbea să atace ordonanţa”. Aşa, funcţionează Avocatul Poporului!

(Vociferări în sală.)

*


Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 9 şi alin. (4) din

Legea nr. 393/2004 privind S tatutul aleşilor locali.

Dezbaterile au fost finalizate în şedinţa plenului din 22 aprilie a.c.





Votul este deschis.



*

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393 din 2004 privind Statutul

aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.

Dezbaterile au avut loc, de asemenea, în şedinţa plenului din 22 aprilie.


Raportul comun al comisiilor este de respingere.


decizională.


Votul este deschis.


Prin urmare, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Votul este deschis.


(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Nicolae-Vlad Popa.)

- 44 -

Domnule coleg, domnule senator, dacă propunerea nu a fost adoptată şi Senatul e Cameră

decizională, înseamnă că a fost respinsă.

Mulţumesc. (Discuţii în sală.)

*


Domnul Verestóy.


Domnul Verestóy, domnul senator Verestóy.

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi,

Vă rog să prelungim programul cu câteva minute, pentru că avem posibilitatea să terminăm

acest pachet care ne este în faţă.

Vă rog să supuneţi la vot, ca să fim în bună regulă. (Discuţii la prezidiu.)


Mulţumesc, domnule senator Verestóy.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator, de prelungire a programului.

Votul este deschis. (Rumoare în sală.)

82 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 5 abţineri.

Prelungirea programului a fost aprobată.

*

Domnul Mărinică Dincă (din sală):

Domnule preşedinte, explicaţia votului.


Imediat, imediat.

Îl rog pe domnul senator Chelaru să preia conducerea şedinţei şi vă dă cuvântul.


Nu v-a pronunţat numele. Nu am auzit, eu...

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă. Conducerea şedinţei este

preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.)


Vă rog, dacă se poate, pe scurt.


Astăzi, fără vot, am legiferat o procedură care se va întoa rce împotriva celor care au votat-o.

- 45 -

Astăzi, am stabilit că orice ordonanţă, indiferent cine va fi cel care va conduce Guvernul, va

putea trece prin plenul Senatului, care nu va fi Cameră decizională, fără să avem două treimi.

Drept urmare, de acum înainte, să ştiţi că cei care vor fi la guvernare vor putea trece prin Senat

orice ordonanţă care presupune două treimi, dar Senatul nu- i va da două treimi.

Vă mulţumesc frumos.


Mulţumesc.

*

Punctul 15, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii administraţiei

publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Stimaţi colegi, dezbaterile au fost în 22 aprilie.



Legea are caracter organic.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.



Raportul de respingere a întrunit 36 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Nu a fost numărul necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.




Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar, a fost respinsă… ca atare, a fost respinsă.

*

Punctul 16, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei

publice locale.

Dezbateri, 22 aprilie.





68 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi o abţinere. Raportul nu a fost adoptat.

- 46 -





*

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23

aprilie 2001 a administraţiei publice locale.

Dezbaterile, în 22 aprilie.




68 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi o abţinere. Raportul de respingere nu a întrunit

numărul de voturi necesar.



Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.


Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de voturi necesar.

*


nr. 1/2011.

Dezbaterile au fost pe 22 aprilie.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a

propunerii legislative.




Raportul nu a întrunit numărul necesar.

Supun aprobării propunerea legislativă.


33 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.


*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie

2011, a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 18 ianuarie 2011.

- 47 -

Dezbaterile, 22 aprilie.





Raportul a fost respins.

Supun aprobării propunerea legislativă.




*

Punctul 20, Propunerea legislativă de modificare şi completare a articolului 77 din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Raportul este de respingere.




93 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat.


*

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.



Raportul nu a întrunit numărul necesar.

Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul... propunerea legislativă. Iertaţi-mă!


33 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.


*

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

- 48 -


98 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul a fost adoptat.

Propunerea a fost respinsă.

*


educaţiei naţionale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.




Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării şi propunerea legislativă.




*


educaţiei naţionale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.





*


nr. 1/2011.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de resp ingere.



Raportul de respingere a fost adoptat.


*

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

- 49 -

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere, cu amendamente respinse, care nu au

fost susţinute.


96 de voturi pentru, niciun de vot împotrivă şi o abţinere.



*

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 privind

educaţia naţională.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.




Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării şi proiectul.


Propunerea legislativă. Iertaţi-mă!




*

Punctul 28, Propunerea legislativă privind sprijinirea şi orientarea elevilor în carieră.


Vă rog să votaţi raportul.

89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, şi 2 abţineri.



*

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru stimularea elitelor cercetării ştiinţifice.






- 50 -

La rugămintea insistentă a domnului vicepreşedinte Nistor, care conduce următoarea parte a

şedinţei, declar închisă şedinţa de astăzi pe legislativ.

Urmează partea cu întrebări, interpelări, care este radio-difuzată. Pe când şi televizate?!

Mulţumesc.

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Vasile Nistor:

Avem la ultimul punct pe ordinea de zi: întrebări şi interpelări adresate Guvernului.

Dăm cuvântul doamnei senator Creţu Gabriela. Se pregăteşte domnul senator Bujor Marcel.

(Discuţii la prezidiu.)



Bună seara, stimaţi colegi!

Întrebarea din această zi este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei

naţionale şi cercetării ştiinţifice, şi se referă la „Şcolile din mediul rural”.

A. Având în vedere inegalităţile de venit în creştere care caracterizează România, inegalităţi

care afectează direct posibilitatea copiilor şi tinerilor de a urma studiile, şi situaţia îngrijorătoare a

performanţelor generale care ţin de educaţie în comparaţie cu alte state ;

B. Subliniind că România şi-a asumat obiectivul de reducere a părăsirii timpurii a şcolii până la

11,3%, conform Strategiei Uniunea Europeană 2020;

C. Amintind că nu s-au luat măsuri speciale de către guvernele anterioare pentru atingerea ţintei

– foarte modestă, de altfel, se situează cu 1,3 puncte procentuale peste obiectivul european de 10%

părăsire timpurie a şcolii în 2020;

D. Luând în considerare rolul pe care şcoala ca instituţie şi oamenii ei l-au avut pentru

progresul comunităţilor rurale de-a lungul timpului şi prevenirea abandonului şi părăsirii timpurii a

şcolii;

E. Exprimându-ne îngrijorarea că acest factor integrator al comunităţii, care este şcoala, dispare

din foarte multe localităţi, drept urmare a politicilor de eficientizare ale guvernelor anterioare;

F. Convinsă că efectele educative, sociale şi culturale ale desfiinţării multor şcoli din mediul

rural sunt grave şi că aceste efecte deja se văd la nivelul comunităţilor;

În vederea evaluării amplorii fenomenului, vă solicităm următoarele informaţii:

1. Care este numărul şi, respectiv, ponderea localităţilor rurale în care nu există şcoală (a fost

desfiinţată sau nu a existat niciodată); solicitarea priveşte localităţile în care sunt înregistraţi copii de

vârstă şcolară.

- 51 -

2. Care este numărul de elevi care sunt obligaţi să se deplaseze în localităţile învecinate pentru

a putea urma cursurile învăţământului obligatoriu? Câţi dintre aceştia sunt elevi de şcoală primară?

3. Pentru câte din aceste cazuri este asigurat transportul organizat cu microbuz şcolar?

4. Şi, un ultim aspect, care este poziţia ministerului în legătură cu aportul educativ comparativ

pe care- l poate aduce într-o localitate mică prezenţa permanentă a unui învăţător, în comparaţie cu a

unui şofer de microbuz?

Considerăm că dispariţia cadrelor didactice din sate lipseşte comunitatea de repere şi standarde

valorice.

Aşteptăm răspunsul în scris.

Cu aleasă consideraţie, senator Gabriela Creţu, Senat 2, Vaslui, Grupul parlamentar al PSD:


Mulţumesc, doamna senator.

Aşa cum v-am obişnuit, îmi cer scuze domnului senator Bujor, n-am văzut că fetele sunt în sală…

Haideţi să le dăm… se grăbesc. Noi mai avem timp să ajungem şi acasă.

Invit la microfon pe doamna Federovici Doina-Elena şi se pregăteşte doamna Miron Vasilica-Steliana.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Interpelarea mea din această seară este adresată doamnei Gabriela Szabo, ministrul tineretului

şi sportului, obiectul interpelării fiind: „Înfiinţarea la Botoşani a unui Centru Sportiv Naţional”.

Stimată doamnă ministru,

Aduc în atenţia Domniei Voastre problematica Clubului Sportiv Botoşani care, încă de la

înfiinţare, s-a dovedit a fi un etalon în viaţa sportivă a judeţului Botoşani, fiind entitatea din judeţ cu

cele mai multe rezultate sportive la competiţiile naţionale şi internaţionale, începând de la nivel de

copii şi juniori până la seniori.

După anul 2000, rezultatele Clubului Sportiv Botoşani au fost într-un continuu progres,

ajungându-se în ultimii 3 ani la un număr impresionant, de peste 500, de medalii ce au dus la clasarea

clubului în primele zece judeţe ale ţării, cele mai multe medalii fiind obţinute la competiţii de juniori,

dar şi la cele de seniori.

Incontestabil, toate aceste rezultate constituie o dovadă a profesionalismului antrenorilor,

resurselor umane cu potenţial pentru sportul de performanţă. Însă, după terminarea junioratului, cei

mai valoroşi sportivi pleacă la cluburi puternice din ţară, care au condiţii şi puterea financiară să

susţină pregătirea acestora.

- 52 -

Baza sportivă a clubului în care îşi desfăşoară efectiv activitatea este formată din săli de

pregătire dotate cu materiale şi echipamente necesare antrenamentelor, cantină proprie şi spaţii de

cazare.

Anul trecut, erau propuse a fi înfiinţate prin hotărâre de guvern şapte centre sportive naţionale,

dintre care unul la Botoşani. A fost atunci un efort de echipă, deoarece am beneficiat de sprijinul

miniştrilor de resort care au considerat că pepiniera de campioni de la Botoşani merită toată atenţia.

Deşi toate documentele solicitate de minister de la Clubul Sportiv Botoşani au fost transmise,

prelucrarea informaţiilor trenează, iar întârzierea punerii lui în practică privează pepiniera de sportivi

de la nivel local şi regional de obţinerea de performanţe. Nu mai vorbim de faptul că, în structura

viitorului Centru Sportiv Naţional ar urma să intre şi tabăra „Codrii de Aramă”, situată la Agafton, la 7

kilometri de municipiul Botoşani, care, fără un sprijin din partea Proiectului Centrului Sportiv

Naţional, se va degrada şi mai mult.

Ideea înfiinţării la Botoşani a unui Centru Sportiv Naţional a fost intens mediatizată şi foarte

bine îmbrăţişată de toate organismele implicate, de la nivel local, care, după un an de zile de la

iniţierea demersului, solicită informaţii de ce acest proiect atât de important pentru Botoşani şi, aş

putea spune, pentru Regiunea de Nord-Est nu se mai materializează.

Luând în considerare baza sportivă şi materială, rezultatele sportive şi faptul că cei de la Clubul

Sportiv Botoşani sunt o pepinieră de sportivi-campioni ce reprezintă România la marile întreceri ale lumii,

vă rog, doamnă ministru, să urgentaţi modificarea cadrului legislativ, astfel încât Centrul Sportiv Naţional

de la Botoşani să se materializeze. Acest lucru ar fi mai mult decât necesar, având în vedere faptul că, din

2007, în baza sportivă de la Botoşani, îşi desfăşoară activitatea Centrul Naţional de Selecţie şi Pregătire

Fete, precum şi loturile naţionale de junioare şi cadete ale Federaţiei Române de Haltere.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, senator Doina-Elena Federovici.

Am şi o întrebare...


Vă rog, doamnă senator.


...dar o las doar...


Vă rog.


Nu. Nu. Nu. Pentru colegi, renunţ la susţinerea întrebării.

- 53 -

Mulţumesc.


Întrebarea, nu? Ca să o trec aici.


Da.


Bine. Mulţumesc mult.

La microfon, doamna senator Steliana…

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Da. Mulţumesc.


Se pregăteşte domnul senator Bujor Marcel.

Aveţi cuvântul, doamnă senator.

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

România este ţara bufoniadelor televizate.

După ce, săptămâna trecută, reprezentanţii marilor retaileri au comunicat în faţa presei

comisiilor parlamentare că preţurile la produsele alimentare nu au crescut şi că doar s-au anulat

ofertele promoţionale de Paşti, domnul ministru al agriculturii a plecat împreună cu televiziunile în

hipermarketuri pentru a confirma acest „mare adevăr”.

Nu cred că acest lucru se mai întâmplă în vreo ţară europeană. Nu-mi închipui că în Bundestag,

la vreo comisie parlamentară s-au prezentat reprezentanţii retailerilor ca să răspundă de ce au crescut

preţurile. Nu-mi închipui că acest lucru se poate întâmpla în Parlamentul Italiei sau al Poloniei. Nu-mi

închipui nici că în Congresul Statelor Unite vreo comisie discută cu marii retaileri scăderea preţurilor

produselor alimentare.

Dacă s-ar întâmpla acum acest lucru, cred că ar exploda planeta.

La noi, marii retaileri fac legea. Fac legea prin contracte de exclusivitate cu producătorii, cu

furnizorii, prin clauze care elimină orice concurenţă. Prin taxe de raft, prin taxe de poziţie de raft, prin

taxe de listă sunt crescute artificial preţurile de desfacere a produselor alimentare. Marii retaileri

profită mai ales de poziţia lor, rezultată din vadurile comerciale cele mai bune, pe care le deţin în

oraşe, obţinute, de cele mai multe ori, cu sprijinul total şi iresponsabil al autorităţilor locale. Astfel,

orice concurenţă nu ar mai avea nici cea mai mică şansă de supravieţuire într-o competiţie cu aceştia.

- 54 -

Cu toate acestea, retailerii vor mai mult. Vor ca românii să cheltuiască toate veniturile lor, tot

ce câştigă doar în magazinele lor.

Consiliul Concurenţei nu a analizat niciodată contractele încheiate de producători cu retaileri,

de furnizori cu retaileri, pentru a se pronunţa dacă aceste contracte sunt anticoncurenţiale.

Dacă comportamentul retailerilor în Europa este unul onest, în România nu putem vorbi de

acest lucru, ci, din contră, putem vorbi de inflexibilitate şi, dacă vreţi, chiar de feroc itate. Nu poţi să

creşti arbitrar preţurile în România, cel puţin la produsele alimentare de bază, pentru ca acestea să fie

mai scumpe cu circa 30 – 40% faţă de Germania, în condiţiile în care veniturile românilor sunt sub o

cincime faţă de veniturile germanilor.

Nicio autoritate a statului român nu a reacţionat sau, dacă a reacţionat, a făcut-o doar pentru

televizor.

Domnule prim-ministru, acum ceva vreme, un director de la CFR a încheiat contracte prin care

marfa achiziţionată a fost la valori astronomice. A fost o metodă prin care s-a început devalizarea

CFR-ului. Acest director a arătat că statul român reacţionează greu şi întotdeauna prea târziu, CFR-ul

trăind astăzi prin „perfuzii”.

În aceste condiţii, ţinând cont de evoluţia preţurilor în ţara noastră, de lipsa reacţiilor reale ale

autorităţilor statului român, în cât timp credeţi că românii vor ajunge să se împrumute nu pentru

autostrăzi, nu pentru dezvoltare economică, ci doar pentru mâncare?


Mulţumesc, doamnă senator.

Aţi avut o declaraţie politică şi nu o întrebare. Cred că aţi vrut să câştigaţi ziua de mâine, dar,

mă rog, se mai întâmplă.

Invit la microfon pe domnul senator Bujor. Se pregăteşte domnul senator Motoc Octavian.

Aveţi cuvântul, domnule senator. Şi v-aş ruga şi întrebarea, şi interpelarea, ca să...

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.


Cu multă plăcere.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Întrebarea este adresată doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Obiectul întrebării: „Personalul insuficient din sistemul de asistenţă socială”


- 55 -

În România, serviciile sociale au nevoie de dezvoltare şi diversificare constantă fiind nevoie de

mecanisme coerente, care să garanteze calitatea, sustenabilitatea şi adaptarea serviciilor la nevoile

reale ale populaţiei.

Sistemul public românesc de asistenţă socială este unul depăşit, cu personal insuficient în raport

cu volumul de muncă sau necalificat, lipsa performanţelor profesionale şi remunerarea salarială

neatractivă.

Având în vedere importanţa deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societăţii

româneşti, precum şi faptul că serviciile sociale au scopul de prevenire şi limitare a situaţiilor de

dificultate sau vulnerabilitate, vă întreb:

1. Care este stadiul implementării Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale?

2. Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi pentru criza de personal cu care se

confruntă sistemul public de asistenţă socială pentru o mai bună desfăşurare a serviciilor sociale?

Solicit răspuns scris.

A doua întrebare, tot doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi

persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Prevenirea şi combaterea fenomenului de violenţă în familie”


Violenţa în familie reprezintă un fenomen grav, cu care se confruntă România, statisticile fiind

alarmante.

Astfel, cifrele arată că 1,2 milioane de femei sunt anual victime ale violenţei domestice, însă

numărul real al cazurilor de violenţă în familie este mult mai mare. În perioada 2004 – 2012, 941 de

femei au murit din cauza violenţei domestice. Violenţa în familie este o realitate cruntă şi o gravă

încălcare a drepturilor omului, iar estimările ONU arată că abuzurile nu doar persistă, ci sunt în

continuă creştere.

În anul 2004, în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, a

fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei în scopul prevenirii şi combaterii violenţei

în familie, iar unul din principalele proiecte prevedea organizarea unor adăposturi publice destinate

victimelor violenţei în familie şi care ar fi asigurat protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere a

victimelor. Doar în teorie. În practică, în România, există numai 590 de locuri în adăposturi pentru

victimele violenţei domestice, asigurate de organizaţii non-guvernamentale şi fundaţii.

Având în vedere amploarea acestui fenomen, vă rog să aveţi amabil itatea de a-mi preciza:

1. Câte dintre centrele de primire în regim de urgenţă şi centrele de recuperare pentru victimele

violenţei în familie funcţionează la nivelul întregii ţări?

- 56 -

2. Care este strategia ministerului pe care îl conduceţi în vederea elaborării şi implementării

unor programe în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie?

Şi interpelarea.

Interpelarea este adresată domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Industria românească tăiată la fier vechi”

Stimate domnule prim-ministru,

În ultimii 20 de ani, industria românească a ajuns la stadiul de ruină prin rafinării, uzine,

combinate şi fabrici închise, tăiate la fier vechi. Rafinăriile privatizate au intrat, rând pe rând, în

faliment, în contextul în care România a ajuns să importe motorină şi benzină de miliarde de euro.

Judeţul Bacău se confruntă cu un dezastru economic şi social. Acţionarul majoritar al RAFO a

decis începerea procedurii de desfacere (vânzare) a activelor şi ut ilajelor aferente ale companiei din

cauza situaţiei financiare cu care se confruntă rafinăria.

Carom Oneşti, singurul combinat de cauciuc sintetic din România şi din Sud-Estul Europei, a

ajuns şi el într-o situaţie critică, provocând un declin accentuat al industriei din zonă, alături de

rafinăria RAFO Oneşti.

Din păcate, latura socială şi economică legată de salariaţii acestor mari unităţi industriale a fost

uitată de guvernanţi, în condiţiile în care promisiunile nu s-au materializat, iar locuitorii municipiului

Oneşti şi cei din localităţile învecinate au rămas fără locuri de muncă şi, implicit, fără venituri.

Având în vedere această decădere a industriei, nu numai în judeţul Bacău, ci la nivelul întregii

ţări, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi comunica:

1. Există o analiză la nivelul Guvernului în vederea identificării unor soluţii pentru

detensionarea problemelor sociale din zonele care se confruntă cu decăderea industriei?

2. Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi pentru încurajarea investiţiilor în astfel de

zone şi pentru dezvoltarea industriei?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregăteşte domnul senator Ovidiu-Mario

Oprea.

Aveţi cuvântul, domnule senator.



- 57 -

Interpelarea mea se adresează domnului preşedinte Gelu Ştefan Diaconu de la Ministerul

Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Obiectul interpelării: „Organigramele filialelor ANAF din judeţe nu trebuie să fie schimbate

după interesul unor persoane din conducerea centrală!”


Se discută prin ANAF despre faptul că unul dintre vicepreşedinţii săi s-ar fi săturat să tot stea în

biroul de la Bucureşti şi că vrea să se întoarcă „la firul ierbii grase” din teritoriu, pe o poziţie

corespunzătoare. Cum această poziţie nu există în organigrama de la ANAF Constanţa, unde acesta

vrea să se „detaşeze”, s-ar încerca desfiinţarea Direcţiei pentru contribuabili mijlocii de la Tulcea,

pentru a fi redistribuită jumătate către ANAF Constanţa şi jumătate către ANAF Galaţi.

În calitate de senator de Tulcea, nu fac altceva, stimate domnule preşedinte, decât să vă atrag

atenţia că un astfel de demers ar fi un abuz grosolan, atâta timp cât acţiunea ar fi una singulară la nivel

naţional, cu repercusiuni nefaste pentru organizarea ANAF la nivelul judeţului Tulcea şi că, dacă va fi

„pusă în operă”, voi protesta în consecinţă.

În aceste condiţii, vă adresez rugămintea de a rezista eventualelor presiuni care se fac în

susţinerea acestui demers, pentru că judeţul Tulcea nu trebuie să mai fie considerat un fel de

„Cenuşăreasă” pe care s-o umilească fiecare după bunul plac sau interes.

În speranţa evitării susţinerii unui astfel de demers, doresc să vă asigur, stimate domnule

preşedinte, de întreaga mea consideraţie.

Solicit răspuns în scris.



Îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu-Mario Oprea. Se pregăteşte domnul senator

Valer Marian.


Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării

rurale.

Obiectul interpelării îl reprezintă: „Tergiversarea repunerii în funcţie a fostului director al

Filialei de Îmbunătăţiri Funciare Dolj”.

Domnule ministru,

Apreciez ca fiind juste măsurile dispuse prin Nota de Control a Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale în cazul reintegrării pe postul deţinut anterior a doamnei Veta Păsculescu, fost

- 58 -

director al Filialei de Îmbunătăţiri Funciare Dolj. Însă, deşi răspunsul dumneavoastră a fost unul

favorabil acesteia în repetate rânduri, el nu a fost luat niciodată în considerare şi aplicat în mod le gal

de către ANIF pe plan local, hotărârea unei instanţe fiind încă sfidată cu neruşinare.

Vă reamintesc că magistraţii au decis şi dispus în anul 2014 reintegrarea pe postul deţinut

anterior concedierii a doamnei Păsculescu şi au obligat ANIF la plata drepturilor salariale cuvenite

de la data concedierii şi până la data reintegrării efective, actualizate la data plăţii, în cadrul

Dosarului nr. 15864/63/2012. Aş dori să cred că nu avem de-a face cu tergiversarea executării unui

ordin judecătoresc, la care ar fi părtaşe instituţii ale statului de drept, pe care le reprezentaţi încă, graţie

unui vot de încredere.

Cu toate că dispoziţiile dumneavoastră, cuprinse în Adresa nr. 207024/2015 adresată doamnei

în cauză, sunt perfect valabile, s-a dovedit faptul că ele au rămas pe o hârtie, valoarea lor legală nefiind

respectată.

Consider că este vorba de un grav abuz şi doresc să vă întreb dacă sunteţi dispuşi să corectaţi

legal această situaţie şi să vă pronunţaţi, în sfârşit, pe linie disciplinară asupra angajaţilor din subordine

care evită cu nonşalanţă atât ordinele dumneavoastră, cât şi o hotărâre irevocabilă a instanţei, care

trebuia pusă în executare de foarte mult timp. Un răspuns pozitiv neconcretizat în realitate reprezintă o

neregulă care nu trebuie scăpată din vedere.

Solicit răspunsul în scris.

Sunt Mario-Ovidiu Oprea, senator PNL de Dolj, şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.



Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian.


Domnul Valer Marian:


O să prezint o întrebare adresată domnului vicepremier şi ministru al afacerilor interne, Gabriel

Oprea, având ca obiect: „Identificarea şi sancţionarea poliţiştilor care l-au agresat pe cetăţeanul

Miculaş Iacob Florin din judeţul Satu Mare.”.

Conform unei reclamaţii primite verbal şi în scris de la cetăţeanul Miculaş Iacob Florin,

domiciliat în satul Iojib, nr. 229, comuna Medieşul Aurit, judeţul Satu Mare, în seara zilei de 1 aprilie

2015, în jurul orelor 21.30, în urma unor discuţii aprinse în familie cu soţia sa, Miculaş Luminiţa, sus-

numitul a fost ridicat de la domiciliul său de către doi poliţişti şi a fost dus la Postul de Poliţie

Medieşul Aurit, unde, fără a i se lua vreo declaraţie sau a i se întocmi proces-verbal de contravenţie, a

- 59 -

fost lovit cu brutalitate, cu pumnii în faţă şi în cap, precum şi cu bastonul peste picioare de către cei doi

poliţişti.

Sus-numitul a fost bătut în faţa soţiei sale, Miculaş Luminiţa, care a fost avertizată să nu spună

nimic de cele întâmplate. După agresarea sa, sus-numitul a fost scos afară din postul de poliţie şi

aruncat pe bordură, unde a trebuit să stea o perioadă lungă de timp din cauza durerilor mari şi

incapacităţii de a se deplasa, fiindu-i fisurată tibia piciorului stâng. După ce a reuşit să ajungă cu greu

la domiciliu, a sunat la 112, iar în jurul orei 2.30 a sosit o ambulanţă care l-a transportat la Spitalul

Judeţean Satu Mare, unde a primit îngrijiri medicale la Serviciul Urgenţe.

Conform certificatului medico- legal, care i-a fost eliberat de Serviciul Medico-Legal Satu Mare

în urma examinării sale în data de 2 aprilie 2015, sus-numitul prezenta leziuni traumatice care

necesitau 16-18 zile de îngrijiri medicale.

Pentru motivele expuse, având în vedere că organele de poliţie au avut o conduită nele gală,

inexplicabilă şi inacceptabilă într-un stat membru al Uniunii Europene, solicit să dispuneţi verificări în

vederea identificării şi tragerii la răspundere a poliţiştilor vinovaţi de agresarea cetăţeanului Miculaş Iacob

Florin, să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse, inclusiv sub aspect sancţionator.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Mulţumesc.



Să înţeleg că aţi făcut doar interpelarea şi întrebarea nu o aveţi?

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Valer Marian.)

Atunci, citesc că o depuneţi, da?

Vă mulţumesc.

Vă doresc o seară bună să aveţi!

Constat că în sală nu mai sunt colegi, deci şi Domniile Lor au depus interpelările:

- Silistru Doina, Lazăr Sorin-Constantin, Cordoş Alexandru, Isăilă Marius-Ovidiu – Grupul

parlamentar al PSD;

- Tişe Alin-Păunel, Igaş Traian-Constantin, Flutur Gheorghe, Tătaru Nelu, Oprea Dumitru,

Cotescu Marin-Adrănel, Ghilea Găvrilă, Ungureanu Mihai-Răzvan, Pereş Alexandru, Andrei-Liviu

Volosevici – Grupul parlamentar al PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Mihai Neagu – Grupul parlamentar Liberal Conservator.

- Valer Marian – senator independent.

De asemenea, întrebări:

- 60 -

- Coca Laurenţiu, Bodog Florian, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Federovici Doina,

Cordoş Alexandru, Constantin Popa – Grupul parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Cotescu Marin-Adrănel, Tişe Alin, Ungureanu Mihai-Răzvan, Pereş Alexandru,

Ghilea Găvrilă, Igaş Traian-Constantin, Oprea Dumitru, Bălu Marius, Popescu Corneliu – Grupul

parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen – Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- Valer Marian – senator independent.

De asemenea, în şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări, din nefericire, am avut pe

domnul secretar de stat George Turtoi, dar domnul senator Florinel Butnaru, a absentat la această

întâlnire.

De asemenea, Ministerul Justiţiei cere amânare pe soluţia emisă în Dosarul nr. 29/P/2013,

domnul senator Marian Valer va primi această informare sau… o va primi, dacă este prezent, dacă nu,

o s-o citească pe site.

Mai avem şi şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări:

Domnul Marian Valer s-a înţeles cu domnul secretar de stat Liviu Stancu.

Ministerul Muncii cere amânare în cazul doamnei senator Rozalia Biró, UDMR.

De asemenea, Ministerul Muncii cere amânare domnului senator Marian Valer.

Vă mulţumesc.

Declar închisă sesiunea de întrebări şi interpelări.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.

s t e n o g r a m a - senat.ro fileparis privind un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor...

Documents