salvator montan, monitor schi snowboard sporturi alunecare zapada - paula posea - general 2

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE

AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007 - 2013

Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR SI A ÎNTREPRINDERILOR”Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile"

Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Beneficiar: Ministerul Educaţiei NaţionaleContract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132

GHID PENTRU CERTIFICAREA ŞI RECUNOAŞTEREA UNOR PROFESII DIN

SECTORUL TURISM, AGREMENT ŞI SPORT SALVATOR MONTAN

MONITOR DE SCHI, SNOWBOARD ŞI SPORTURI DE ALUNECARE PE ZĂPADĂ

Autor: Paula Posea

DOMENIUL GENERAL II

1

1

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



CUPRINS

Introducere 41. Situaţia reglementării în România şi în

alte state membre ale Uniunii Europene 7

1.1 Situaţia reglementării în România a profesiei de Salvator montan

7

1.2 Situaţia reglementării profesiei de Monitor de schi în România şi alte SM ale UE

10

2. Procedurile de validare/certificare a competenţelor aplicate de autorităţile competente din ţările în care profesia este reglementată

17

2.1 Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în România

17

2.2. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în Italia

17

2.3 . Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Europa

26

2.3.1. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în România

29

2.3.2. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Austria

32

2

2

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.3.3.Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Germania

33

2.3.4. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Italia

36

3. Procesele de recunoaştere a calificărilor

dobândite în alte state membre ale UE

41

3.1 Procesul de recunoaştere în România a calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi dobândite în alte state membre ale UE

42

3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a calificării de Monitor de schi dobândită în alte state membre ale UE

42

3.3 Procesul de recunoaştere în Germania a calificării de Monitor de schi dobândită în alte state membre ale UE

45

4.SOLVIT 50

5.Concluzii 556. Lista abrevierilor utilizate în lucrare 577. Bibliografie 58

3

3

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



INTRODUCERE

Ghidul pentru certificarea şi recunoaşterea unor profesii din

sectorul Turism, agrement şi sport, respectinv Salvator montan şi

Monitor de ski, snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă, este unul

din rezultatele proiectului IMIPQNET care se doreşte a veni în sprijinul

autorităţilor competente care gestionează aceste profesii.

În cadrul proiectului IMI PQ NET România au fost analizate şi

dezvoltate împreună cu autorităţile competente procedurile de validare

şi certificare a competenţelor şi procesele de recunoaştere a calificărilor

pentru fiecare profesie reglementată în parte şi s-au stabilit elemente

comune de procedură pe fiecare autoritate competentă. Prin cumularea

şi sintetizarea acestora au fost stabilite apoi elemente comune de

procedură pe fiecare domeniu si, pe această bază, au fost dezvoltate

proceduri standard de validare şi certificare a competenţelor

corespunzătoare tuturor profesiilor reglementate şi de recunoaştere a

calificărilor.

Analiza a fost realizată pentru România şi încă 8 state membre ale

Uniunii Europene ( Austria, Cehia, Danemarca,Germania, Italia, Marea

Britanie, Olanda şi Spania). Au fost efectuate cercetări în legislaţia

europeană şi a statelor respective referitor la modul de dobândire a

calificărilor, sistemul de educaţie şi formare profesională, tipuri de

documente ( diplome, certificate, atestate de competenţă,etc) care pot fi

4

4

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



obţinute la certificarea pregătirii, reglementări privitoare la validare,

certificare şi recunoaştere a calificărilor, profesii reglementate conform

directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Pentru câteva dintre aceste state ( Danemarca, Germania, Italia, Marea

Britanie,Olanda şi Spania) au fost organizate în cadrul proiectului vizite

de studiu la care au participat specialiştii din grupurile de lucru

constituite în cadrul proiectului, precum şi experţii din cadrul

Ministerului Educaţiei Naţionale şi Autorităţii Naţionale pentru

Calificări.În cadrul acestor vizite a fost extinsă baza de colectare a

informaţiilor în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor

competente din ţările gazdă.

Scopul acestei analize este de a facilita instituţiilor responsabile, dar şi

persoanelor interesate,cunoaşterea şi înţelegerea profesiei ( profesiilor)

analizate în mai multe state europene, comparativ cu România în scopul

adaptării legislaţiei şi facilitării mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de

muncă.Acest ghid este realizat pe baza termenilor de referinţă standard

orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a competenţelor

şi procesele de recunoaştere a calificărilor, elaboraţi în cadrul

proiectului şi validaţi în atelierele grupurilor de lucru desfăşurate la

Sinaia în perioada 24-27 aprilie 2013..

Realizarea ghidului pentru certificarea şi recunoaşterea profesiilor

de Salvator montan şi Monitor de schi, snowboard şi sporturi de

alunecare pe zăpadă are ca scop:

5

5

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Sprijinirea autorităţilor competente din Romania în eforturile de

standardizare a proceselor de certificare şi recunoaştere a

profesiilor reglementate pe care le gestionează prin informarea

lor cu privire la practicile din alte state membre ale UE

Informarea tuturor persoanelor care au dobândit calificări în

domeniul respectiv de activitate în România şi doresc să

practice profesia respectivă într-unul din statele membre ale

UE prezentate în ghid.

În realizarea acestui ghid am beneficiat de sprijinul reprezentanţilor

celor două autorităţi competente în grupul de lucru pentru domeniul

General II al proiectului IMIPQNET,cărora le mulţumesc pe această

cale.

6

6

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1. Situaţia reglementării în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene

1.1 Situaţia reglementării în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene a profesiei de

Salvator montan

Profesia de Salvator montan este considerată în mod diferit în statele

membre ale Uniunii Europene, fiind profesie reglementată numai în

România [2]. Activitatea desfăşurată de salvatorii montani este în

majoritatea ţărilor o activitate organizată mixt cu angajaţi permanenţi,

angajaţi sezonieri şi colaboratori - voluntari, aceştia din urmă fiind însă

bine remuneraţi pentru serviciile prestate sau beneficiind de reduceri de

taxe şi impozite. În Europa salvatorii montani sunt organizaţi în peste

60 de instituţii sau servicii publice naţionale, regionale sau asociaţii care

asigură activitatea de prevenire a accidentelor montane, serviciul de

urgenţă pentru turişti şi activităţi de educaţie privind

securitatea/siguranţa deplasărilor pe munte. Lista acestor instituţii se

află pe pagina web a Comitetului Internaţional de Salvare Alpină ,

CISA-IKAR , http://www.ikar-cisa.org.[1]

În România există Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani

din România –ANSMR, membră de gradul I a Comitetului

Internaţional de Salvare Alpină , CISA-IKAR şi care potrivit Legii

nr.200/ 2004 [2] este Autoritate Competentă pentru

această profesie în România.

7

7

http://www.ikar-cisa.org/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Ocupaţia Salvator montan este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din

România [3] în Grupa minoră 541-Lucrători în servicii de protecţie,

având codul 541904. Pentru ocupaţiile incluse în această grupă nivelul

de instruire /formare solicitat este de studii medii.

În România profesia de Salvator montan este reglementată prin legea

nr. 200/2004 completată cu OUG nr. 109/2007, însă nu este

reglementată în toate statele membre ale Uniunii Europene.

În România această profesie este încadrată la Profesiile

reglementate pentru care durata de studii este inferioară

duratei de 3 ani de studii superioare [2].

Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor

măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea

activităţii de salvare în munţi precizează câteva din atribuţiile Asociaţiei

Naţionale a Salvatorilor Montani din România –ANSMR

privitoare la formarea, evaluarea şi autorizarea Salvatorului montan,

precum şi condiţiile de acces în profesie, astfel:

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are, în

domeniul prevenirii accidentelor montane şi organizării activităţii de

salvare în munţi, următoarele atribuţii:

a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare

montană din întreaga ţară, având dreptul de a emite norme tehnice

obligatorii în activitatea de salvare montană;

8

8

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



b) organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;

c) organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor

montani;

d) organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor

montani;

e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică în profesia de salvator

montan;

f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;

g) organizează echipe speciale de salvatori montani;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statutul său.

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este

recunoscută ca asociaţie de utilitate publică.

Poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii:

a) are vârsta de cel puţin 18 ani;

b) nu are antecedente penale;

c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fişa

medicală;

d) a parcurs formele de pregătire profesională şi a efectuat un stagiu

de aspirantură, stabilite de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani

din România;

e) are o conduită demnă şi morală;

9

9

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia

Naţională a Salvatorilor Montani din România.

Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România la examene de

reconfirmare a dreptului de liberă practică în profesia de salvator

montan.

Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevăzute duce la

pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator

montan[13].

Dintre ţările studiate Italia are o profesie similară bine definită-

Operatore di soccorso alpino- (Operator de salvare montană).

1.2 Situaţia reglementării profesiei de Monitor de schi în România şi alte state membre ale UE

În România ocupaţia Monitor de schi, snowboard şi sporturi de

alunecare pe zăpadă este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din

România [3] în Grupa minoră 342-Lucrători în domeniul sportului şi al

pregătirii fizice, având codul 342214.Pentru ocupaţiile incluse în această

grupă nivelul de instruire /formare solicitat este de studii medii sau

postliceale.

Profesia de Monitor de schi ( Ski Instructor) nu este reglementată încă

în România, însă este reglementată în Elveţia şi 3 state membre ale

Uniunii Europene ( Austria, Germania, Italia) după cum rezultă din

imaginea de mai jos[4].

10

10

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Sursa: http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

Deşi în ţara noastră profesia nu este încă reglementată, România este

semnatară alături de alte 8 SM a Memorandumului de întelegere

privind instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care

va eliberat instructorilor de schi [5].

Memorandumul de înțelegere (MoU) își propune să instituie un

proiect–pilot pentru emiterea de carduri profesionale instructorilor de

schi profesioniști în contextul Directivei 2005/36/CE privind

recunoașterea calificărilor profesionale.

Memorandumul de înțelegere se aplică între nouă state membre ale UE, și anume Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia,

România, Spania și Regatul Unit. În ceea ce privește Italia,

11

11

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



memorandumul nu se aplică provinciilor autonome Bolzano și Trento.

În acest moment memorandumul de înțelegere nu implică alte state

membre ale Uniunii Europene .Memorandumul de înțelegere își

propune să înlocuiască și să ușureze cerințele naționale complexe și

cuprinzătoare privind recunoașterea profesională a instructorilor de

schi profesioniști care sunt aplicate în prezent de statele membre ale

UE menționate mai sus. Fiind un proiect–pilot, memorandumul de

înțelegere are o aplicare limitată în timp.

MoU se aplică de la 15 septembrie 2012 până la 30 iunie 2013. Prin

urmare, este vorba de un proiect–pilot al cărui efect ar trebui să fie

testat în cursul unui sezon de iarnă.

o Memorandumul de înțelegere prevede că instructorii de schi care au

promovat „Eurotest” și au dobândit în statul lor membru de origine

competențele legate de siguranță în conformitate cu cerințele testului

„Euro-Security”, precum și competențele pedagogice necesare pentru

diploma de cea mai înaltă calificare ca instructor de schi profesionist

vor primi un card profesional pilot în țara lor de origine.

Cardul profesional va fi recunoscut de toate cele nouă state membre ale

UE care aplică MoU. Acest lucru le va permite instructorilor de schi să

beneficieze de recunoașterea automată a calificărilor lor în țările în

cauză [5]

Punctul naţional de contact este în România CNRED, www.cnred.edu.ro

12

12

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



În tabelul nr.1 este redată situaţia acestei profesii conform Directivei

2005/36/EC privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Tabelul nr.1

SMDenumirea

profesiei SM/ENDenumirea AC Nivel de calificare

Recunoaşterea conform

Directivei 2005/36/CE

ROMÂNIA - - - -

AUSTRIA

Schneesportlehre

r / (Ski

instructor)/instru

ctor de schi

BUNDESLÄNDER (details

available from Contact

Point Bundesministerium

für Wirtschaft, Familie und

Jugend/Regiuni/ detalii la

Punctul de contact al

Ministerului Economiei,

Familiei şi Tineretului

SEC - Certificat care atestă absolvirea cursului secundar , Art. 11 b

Sistemul general de recunoaştere – prima aplicaţie

GERMANIA

(Skilehrer/in) / Ski instructor/instructor de schi

Zentralstelle für

ausländisches

Billdungswesen/Biroul

central de educaţie

Lennénstr. 6

53113 Bonn

SEC - Certificat care atestă absolvirea cursului secundar , Art. 11 b


ITALIA Maestro di sci;

snowboard/Ski

instructor/monito

r de schi şi

snowboard

Presidenza del Consiglio dei MinistriUfficio per lo Sport/Preşedinţia Consiliului de ministry, Biroul pentru SportVia del Corso n. 184 (Galleria RAS) - Scala B - 00186 RomaTel: +39 06 6779 7995Fax: +39 06 6779 6198

DSE - Diploma (educaţie post-secondară), inclusiv Anexa II (ex 92/51, Anexa C,D) , Art. 11 c


13

13

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



SMDenumirea

profesiei SM/ENDenumirea AC Nivel de calificare

Recunoaşterea conform

Directivei 2005/36/CE

www.sportgoverno.it/come-fare-per/maestri-di-sci---snowboard.aspx

Din punct de vedere al mobilităţii profesioniştilor între ţările membre

ale Uniunii Europene, cele două grafice din figurile 1 şi 2 arată care sunt

primele cinci ţări din care provin persoanele calificate ca monitorde ski

( Marea Britanie, Franţa, Germania, Slovenia,România) şi care au

solicitat stabilire în ţările gazdă care sunt Italia şi Austria şi unde li s-a

recunoscut calificarea.

Figura nr. 1 prezintă sub formă de grafic primele cinci ţări din care

provin persoanele calificate ca monitor de schi. Figura nr. 2 ilustrează

ţările în care aceste persoane calificate s-au stabilit pentru a profesa şi

unde li s-a recunoscut calificarea obţinută în ţara de origine.

În tabelul nr.2 este ilustrat numărul de recunoaşteri/ persoane migrate şi

stabilite în altă ţară pentru perioada 2001/2002-2011, pentru primele

cinci ţări de provenienţă.

Graficele se bazează pe statistici furnizate de SM şi sunt

actualizate în acord cu criteriile de căutare introduse ( perioada

2001/2002-2011, toate SM) [4].

14

14

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Figura nr.1 Primele cinci ţări în care profesioniştii care au migrat şi-au dobândit calificarea*

Tabelul nr. 2

Calificarea obţinută în: Recunoaşterea în ţara gazdă

Austria Italia

Austria - 6

Germania 11 3

România - 13

Marea Britanie 3 35

Franţa - 15

* Figurile nr.1, nr.2 şi tabelul nr.2 au fost realizate de autor prin prelucrarea datelor de pe site-ul CE

15

15

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Figura nr.2 Primele ţări în care profesioniştii şi-au recunoscut calificarea

Pentru mobilitatea temporară în cursul anului 2010 pentru ţara gazdă

Austria au fost înregistrate 10 cereri, 4 din Slovenia şi 6 din Marea

Britanie.

16

16

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2. Procedurile de validare/certificare a competenţelor aplicate de autorităţile competente din ţările în care

profesia este reglementată

2.1. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în România

În România conform HG nr.77/23 ianuarie 2003 formarea iniţială şi

continuă, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului montan

sunt în sarcina Asocaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România

( ANSMR). Statutul ANSMR [14]stabileşte că această organizaţie :

-organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;

-organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor montani;

-organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor montani;

-conferă şi ridică dreptul de practică în profesia de salvator montan;

Asociaţia dispune de o bază de pregătire în zona Padina din Munţii

Bucegi, unde se asigură condiţiile pentru formarea şi atestarea

salvatorilor montani.Programul de formare, precum şi procedurile de

certificare/atestare nu sunt prezentate sub forma unor documente

oficiale, publice, pe site-ul asociaţiei.

17

17

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.2.Procedura de validare/certificare a competenţelor în

vederea exercitării profesiei de Salvator montan în Italia

În Italia salvatorul montan nu reprezintă o profesie reglementată,

activitatea salvatorilor montani fiind organizată de CNSAS- Corpo

nazionale soccorso alpino e speleologico ( “Corpul naţional pentru

salvare alpină şi speologică”). Activitatea acestei organizaţii este

organizată în baza Legii nr.74 din 21 martie 2001, publicată în Gazeta

Oficială nr.74 din 29 martie 2001, care modifică Legea nr. 91 din 26

ianuarie 1963. Republica Italiană recunoaşte valoarea solidarităţii

sociale şi rolul de serviciu de utilitate publică a CNSAS şi a Clubului

Alpin Italian (CAI).

CNSAS este o structură operativă a Clubului Alpin Italian ( CAI) care

posedă autonomie organizativă funcţională şi patrimonială în sensul

art.6 al decretului lege nr. 419/99 [6].

CNSAS în calitate de structură naţională operativă a Sistemului

Naţional de Protecţie Civilă în baza Legii nr.225 din 24 februarie 1992,

modificată succesiv, contribuie la salvarea în caz de dezastre împreună

cu structurile de protecţie civilă, ca parte a expertizei lor tehnice şi

instituţionale.Totodată CNSAS lucrează în strânsă colaborare cu

Serviciul Sanitar Naţional.

Formarea profesională, certificarea profesioniştilor precum și

verificarea periodică a funcționării tehnice a unităţilor de câini ale

18

18

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



CNSAS sunt guvernate de școlile naționale menționate în continuare.

Activitatea de formare, certificare, actualizare şi verificare

periodică sunt atestate prin înscrierea în livretul personal.

Organizaţiile care operează în sectorul salvării alpine şi speologice pot,

prin acorduri speciale cu CNSAS să ofere formare tehnică personalului

propriu.CNSAS propune Autorităţii Naţionale de Siguranţă a Aviaţiei

Civile ( ENAC) certificarea persoanelor calificate ca Tehnician salvare

cu elicopterul.

În cadrul CNSAS sunt identificate şi recunoscute următoarele şcoli

naţionale:

a) Şcoala naţională tehnică de salvare alpină

b) Şcoala naţională tehnică de salvare speologică;

c) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul montan;

d) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul subteran;

e) Şcoala naţională pentru câini de cercetare în avalanşă;

f) Şcoala naţională pentru câini de cercetare la suprafaţă;

g) Şcoala naţională de salvare din canioane;

h) Şcoala naţională conducători de operaţiuni de salvare.

Activitatea şcolilor naţionale este reglementată prin regulamente

operative specifice. Sunt identificate şi recunoscute următoarele

calificări furnizate de școlile naționale menționate mai sus:

a) tehnician salvare montană- TESA;

b) tehnician salvare cu elicopterul;

19

19

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



c) conductor de câini pentru avalanşe

d) conductor de câini pentru căutare la suprafață;

e) medic de urgență în mediul montan ;

f) medic de urgență în mediu subteran;

g) tehnician salvare în peşteri;

h) tehnician salvare în canioane ;

i) director de operaţiuni de salvare[6].

Pentru a accede la una din aceste calificări este obligatorie o pregătire

iniţială ca Operator de salvare montană ( OSA- Operatore di

soccorso alpino) [7].

Procedura de certificare ca Operator de salvare montană (OSA) al

CNSAS

(1) Candidatul depune o cerere la autoritatea provinciei proprii

completată cu: curriculum alpinism, certificat medical şi declarație

pe proprie răspundere asupra abilităţilor de alpinism şi schi alpin.

(2) Candidatul participă la o evaluare tehnică/practică (V1) care va

demonstra abilităţile alpine declarate în cerere. Evaluarea se va

concentra pe: alpinism pe stâncă cu grad de dificultate de cel puțin 4 °

în sistem UIAA, deplasare cu colţari integrali pe pantă până la 60 °,

prepararea unui ancoraj, schi pe toate tipurile de zăpadă, manevrele

elementare cu corzile de alpinism, etc.

(3) în cazul în care evaluarea este de succes, solicitantul este înrolat în

lista de aspiranţi voluntari CNSAS ai provinciei. În această calitate va

20

20

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



participa în următoarele 12 luni la toate activitățile organismului ca

observator, prezentând propria atitudine faţă de obiectivele şi scopurile

instituționale. În această perioadă, va participa la cursul de formare

pentru OSA în interiorul CNSAS.

4) la sfârşitul cursului OSA va lua parte la un examen final pentru

dobândirea calificării propriu-zise. După ce a dobândit calificarea OSA

și este considerat corespunzător din punct de vedere al aptitudinilor, va

fi inserat în lista CNSAS a provinciei.

Conţinutul programului de Formare - Evaluare pentru obţinerea

calificării de OPERATOR SALVARE MONTANĂ ( OSA)

1.Selecţia ( 2 zile)

Selecţia pe partea de stâncă ( 1 zi)

Căţărare pe stâncă în cap de coardă pe un traseu de 4° UIAA

Pregătirea atelierului şi i executarea coborârii în coardă dublă

Pregătire punctului de ancorare utilizând puncte naturale şi

artificiale

Noduri , metode de auto-asigurare şi asigurare a coechipierului pe

stâncă

Selecţia pe partea de zăpadă-gheaţă ( 1 zi)

Deplasare cu colţari pe teren clasic şi mixt

Pregătire punctului de ancorare pe zăpadă şi /sau gheaţă

21

21

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Deplasare în urcare şi coborâre cu schiuri de tură pe diverse tipuri

de zăpadă

2.Modulul de formare ( 6 zile)

2.1 Formare partea de stâncă (2 zile)

• Proba de căţărare pe stâncă în traseu de dificultate 4°UIAA

• Asigurări naturale şi artificiale

• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare

• Coborârea în coarda dublă

• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghie şi cu încărcătură

• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea

unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)

• Montajul şi folosirea tărgilor de salvare.

2.2 Formare partea de zăpadă (2 zile)

• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism

pe diverse tipuri de zăpadă

•Utilizarea de echipamente ARVA (analogic şi digital)

• Probă de test de sensibilitatea în utilizarea sondei de avalanşe

• Sisteme de sondaj individuale şi de echipă

• Puncte de ancorare/asigurare pe zăpadă

• Prezentarea și utilizarea brancardei pentru transportarea

rănitului pe un teren acoperit cu zăpadă

22

22

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.3 Formarea partea de gheaţă (1 zi)

• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau

amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)

• Noduri de bază

• Lucru în coardă pe gheaţă şi pe teren cu mixt gheaţă/zăpadă

• Puncte de ancorare/asigurare pe gheaţă

• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste

2.4 Partea de formare pentru căutare dispăruţi (1 zi)

• orientare pe teren cu folosirea suportului cartografic şi a

instrumentelor specifice (altimetru şi busolă GPS)

• metodologie şi tehnica de căutare

•simularea intervenţiei de căutare personae dispărute, pe diverse

tipologii de teren

• comunicarea radio

3.Modulul de evaluare (2 zile)

3.1 Evaluarea părţii de stâncă –căutare dispăruţi (1zi)

• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA

• Ancore naturale şi artificiale


• Coborâre în coardă dublă

• Coborărea individuală cu joncţiune de frânghie şi cu încărcătură

23

23

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU





• Montarea şi folosirea tărgilor de transport

• probă practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)

3.2 Evaluarea părţii zăpadă-gheaţă (1zi)

• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau

amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)

• Noduri de bază



• Sisteme de ancorare pe gheaţă


• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA

• Tehnici de intervenţie în avalanşă

4. Modulul de verificare a calificării de O.S.A

4.1 Verificarea părţii de lucru pe stâncă (1 zi)

• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA

• Puncte de ancorare naturale şi artificiale


• Coborâre în frânghie dublă

• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghiei şi încărcătură

24

24

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU





• Montarea tărgii de salvare montană

• proba practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)

4.2 Verificarea părţii de lucru pe zăpadă-gheaţă (1zi)

• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și\/sau mixt

• Noduri de bază



• Sisteme de ancorare pe gheaţă


• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA

• Tehnici de intervenţie în avalanşă

S-a prezentat toată această procedură aplicată în Italia[7] deoarece

aceasta este asemănătoare cu aceea practicată şi în România pentru

formarea, evaluarea, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului

montan.

Din analizele efectuate şi discuţiile purtate cu reprezentanţii ANSMR în

cadrul atelierelor de lucru desfăşurate prin proiect a reieşit că procedura

practicată în România este apropiată de cea din Italia. Este însă necesar

ca ANSMR să facă publică această procedură prin intermediul site-ului

propriu pentru a fi accesibilă celor interesaţi.

25

25

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.3. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Europa

În majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene competenţele

monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă fac obiectul unei

reglementări.Aceasta se dovedeşte necesar deoarece aceste competenţe

sunt asociate unui anumit număr de riscuri. Există totuşi diferenţe

notorii în formarea monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă între

diferitele ţări ale UE. Un acord semnat în 28.03.2000 de zece asociaţii

profesionale impune ca formarea să conţină obligatoriu trei module :

Competenţe tehnice, Zăpadă şi securitate şi Competenţe în

comunicare.Având în vedere mediul şi pericolele care însoţesc

practicarea acestor sporturi, nivelul formării profesionale trebuie

menţinut la cel mai înalt standard de exigenţă posibil.

În exercitarea acestei profesii protecţia clienţilor presupune achiziţia

unui anumit număr de competenţe considerate ca şi competenţe tehnice

indispensabile.Dacă e cazul, măsurile de adaptare necesare trebuie

urmărite şi validate de un test de aptitudini profesionale care să justifice

un nivel suficient faţă de cel definit de dispoziţiile legale şi

reglemetări.Acesta permite evaluarea în deplină siguranţă şi neutralitate

a cunoştinţelor şi deprinderilor practice.Examenul de aptitudini

26

26

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



profesionale EUROTEST este cel mai bun mijloc de a asigura că,

candidatul dispune în acelaşi timp de tehnici şi aptitudini pentru a pune

în practică dispozitive de salvare şi prim ajutor.

În cadrul deciziilor din 25.07.2000 şi 01.06.2001 şi pe o cerere de

derogare făcută de Germania, Franţa, Italia şi Austria la articolul 14 al

Directivei 92/51/CEE pentru recunoaşterea anumitor formări

profesionale în domeniul sportului, Comisia Europeană recunoaşte că

profesia de monitor de schi şi sporturi de zăpadă prezintă un caracter

particular de periculozitate şi că astfel asigurarea securităţii poate fi

invocată ca motiv imperios de interes general.Conform acestor decizii,

statele membre menţionate sunt autorizate să deroge dreptul migrantului

de a alege liber între proba de aptitudini şi stagiul de adaptare, dacă

formarea acestuia prezintă diferenţe substanţiale în raport cu ceea ce

este cerut în statul membru gazdă şi această lacună nu poate fi

îndeplinită prin experienţa sa profesională.După Comisia Europeană

proba de aptitudini EUROTEST reprezintă un mijloc sigur şi obiectiv

de verificare a modului în care candidatul actionează într-o situaţie

reală.Instaurat după anul 2000, EUROTEST este de atunci pus în

practică pentru toţi participanţii cu o totală transparenţă şi într-un mod

total profesionist.Acesta garantează în special înalta competenţă a

organizaţiilor profesionale care îl gestionează în Germania, Franţa, Italia

şi Austria.Modulul de tehnică a schiului introdus de Franţa, Marea

Britanie, Italia şi Austria şi care face parte din testul de aptitudini,

27

27

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



corespunde la cel mai înalt nivel exigenţelor minimale de cunoştinţe

tehnice de schi cerute pentru monitorul de schi şi sporturi pe zăpadă

profesionist.Federaţiile monitorilor de schi profesionişti,Uniunea

Europeană şi autorităţile competente pot să ceară rezultatele

Eurotestelor.

Modulul EUROSECURITATE

Cunoştinţele tehnice şi practice pentru o mobilitate în deplină siguranţă

în spaţiul schiabil şi cunoştinţele asupra pericolelor alpine reprezintă un

modul indispensabil pentru recunoaşterea profesiei de monitor de schi şi

sporuri pe zăpadă [8].

Federaţia Europeană a Monitorilor Profesionişti de Schi-FEMPS

Pe baza acordului din 28.03.2000 FEMPS continuă activităţile şi

parteneriatul solid cu Comisia Europeană în problema calificărilor

profesionale.

Principalele activităţi în care se angajează FEMPS reprezintă garanţia

înaltei calităţi cerute la nivelul exigenţelor minimale pentru monitorii de

schi şi sporturi pe zăpadă ( monitori/instructori profesionişti de schi) la

nivelul securităţii clienţilor şcolilor de schi, precum şi punerea în

aplicare a adaptărilor indispensabile a celor trei module prevăzute în

acordul din 28.03.2000.

Cardul verde pentru monitorul de schi

28

28

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



La nivel European mai multe ţări şi-au exprimat interesul în lărgirea

accesului la "EUROTEST" a mai multor ţări, pentru a face mai simplă

promovarea examenului pentru aspiranţii la profesia de monitor de schi.

Comisarul UE pentru piaţa internă, Michel Barnier a găzduit câteva

întâlniri cu reprezentanţii monitorilor de schi europeni pentru a fi de

acord cu reformarea Eurotestului. Austria, Belgia, Germania,Franţa,

România, Spania şi Marea Britanie au semnat un memorandum de

înţelegere în februarie 2011 pentru a stabili un proiect pilot pentru

cardul profesional care va fi eliberat monitorilor de schi din UE.

Memorandumul stabileşte că monitorii de schi care au trecut

"Eurotestul" şi şi-au dobândit în statele lor de origine competenţele

legate de siguranţă în acord cu cerinţele testului "Euro-security", precum

şi competenţele pedagogice cerute pentru o diplomă de cea mai înaltă

calificare, vor primi un card profesional pilot de la ţara de origine.Acest

card professional va fi recunoscut de toţi semnatarii memorandumului şi

va permite monitorilor de schi să beneficieze de recunoaşterea automată

a calificării lor în ţările semnatare.

2.2.1. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în România

În inventarul european al formărilor profesionale pentru monitorul de

schi, realizat cu prilejul Memorandumului de întelegere privind

instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va

eliberat instructorilor de schi [5], în descrierea cadrului instituţional din

29

29

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



România, se precizează că pentru formarea profesională a monitorilor de

schi sunt autorizate, conform legii mai multe organizaţii şi anume:

- Federaţia Română de schi şi biatlon

- Şcoala Română de schi- ANSMR/ANSSR ( aflate în proces de

autorizare)

- AMPSR

Şcoala Română de schi a fost liderul în monitorizarea şcolilor de schi şi

în formarea monitorilor de schi sub tutela Federaţiei Române de schi şi

biatlon. Şcoala Română de schi a dezvoltat sistemul metodic oficial

pentru învăţarea schiului alpin în România[5].Școala Română de Schi este un concept național, unitar, elaborat de

Asociația Națională a Școlilor de Schi din România (ANSSR) și

Asociația Națională a Monitorilor de Schi din România (ANMSR), ce

are ca scop oficializarea sistemului metodic comun pentru predarea

tehnicii schiului alpin, promovarea școlilor de schi autorizate și a

monitorilor de schi / snowboard, atestați. Conceptul se aplică atât în

organizarea și desfășurarea activităților de învățare specifică pe

zăpadă, cât și în formarea și specializarea monitorilor de

schi, snowboard și sporturi de alunecare pe zăpadă.

Sistemul metodic de predare a tehnicii schiului alpin, elaborat de Școala

Română de schi, are o structură pe trei nivele graduale în cadrul cărora

30

30

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



există subdiviziuni (clase) ce evidenţiază modulul de bază (A) şi cel

avansat (B) [15].

Cele trei nivele tehnice corespund stagiilor de învățare: începător

(nivelul I), intermediar (nivelul II) şi avansat (nivelul III) și implică

obiective specifice, de nivel. În cadrul fiecărui nivel tehnic există

diviziuni ale acestuia (A, B), unde clasa A reprezintă modulul de

bază, respectiv acţiunile fundamentale de intrare, iar B modulul avansat

al nivelului tehnic. Nivelul tehnic III, respectiv nivelul avansat, prezintă

trei clase (A, B, C), unde A reprezintă modulul de bază, B modulul

avansat, iar C modulul competiţie ce presupune iniţiere în tehnica

competiţională. Această structură este utilizabilă eficient atât în procesul

de învăţare cât şi în cel de control (evaluare), identificându-se mai uşor

nivelul tehnic la care se află la un moment dat un cursant.

Organizarea examenelor în domeniul tehnicii schiului

Există patru categorii pentru Monitorul de schi: Monitor de schi

categoria I,II,III,IV, în care nivelul cel mai înalt de calificare este pentru

categoria I, monitorul de schi categoria IV fiind monitorul de schi

stagiar.Accesul la formare pentru Monitor de schi categoria IV este

condiţionat de reuşita la testul de aptitudini ( eliminatoriu). Probele sunt:

- Slalom uriaş cronometrat

- Probe de demonstraţie (tehnici de bază în schi)

Rezultatul testului este evaluat cu admis/respins.

31

31

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Examenul pentru obţinerea categoriei I ( Monitor de schi categoria

I) conţine:

- O probă teoretică şi metodică

- Testul EUROSECURITATE

- EUROTESTUL

Eurotestul este introdus în programul de formare pentru Monitorul de

schi categoria I şi este organizat în scopul aplicării dispoziţiilor anexei

nr. 1 a Memorandumului de întelegere privind instituirea unui proiect-

pilot pentru un card profesional, care va eliberat instructorilor de schi

[15].

2.2.2. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Austria

În Austria calificarea de Monitor de schi certificat (monitori de schi

autorizaţi de stat) este limitată prin lege. Punerea în aplicare a cursurilor

de formare pentru examenul de certificare ca monitori este transferată

către asociațiile Landesskilehrer. Asociațiile Landesskilehrer și

guvernele de stat au fost de acord cu guvernul federal ca formarea

monitorilor să fie realizată la Institutul Federal de Educație Fizică

(National Sports Academy- BMUKK).

Furnizarea formării pentru calificarea de monitor de schi certificat a

fost delegată la National Sport Academy în Innsbruck. Formarea este

divizată în două semestre (conţinuturi teoretice și practice).Parte

32

32

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



integrantă a instruirii este "Euro- test" și o formare completă alpină

"Euro-Securitate". Formarea profesională polivalentă este un factor

major în formarea pentru schi organizată de stat în Austria.

Participanții primesc instruire care constă nu numai întro educație

excelentă şi completă de schi alpin dar, de asemenea, o educație de

calitate în snowboarding, schi nordic si sporturi de zăpadă alternative

(Sporturi extreme). În plus, absolvenții monitori de schi de stat au

oportunitatea de a finaliza Skiführerausbildung ( formarea pentru

ghidul montan de schi).

Condiţii de înscriere pentru certificare:

• formare ca monitor de schi local

• formare complementară pentru snowboard

• Vârsta 18 ani

• certificat oficial medical

• test de aptitudini absolvit pozitiv [9]

2.2.3. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Germania

În Germania există mai multe calificări de monitor de schi, funcţie de

nivelul la care activează persoana calificată ( local, regional, naţional).

Structura de formare pentru "monitori de ski"este redată în

continuare pentru cele patru tipuri de monitori.

33

33

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Calificarea Organizarea

cursului

Zile de formare UD (unităţi

didactice)*

Monitor de schi local (cu pregătire elementară)

Cursul de formare şi examenul regional în locaţia asociaţiei DSV

14 90

Monitor de schi regional

Cursul de formare şi examenul regional în locaţia asociaţiei DSV

20 130

Monitor de schi certificat de asociaţie

Cursul de formare și testarea la nivel central prin Asociaţia DSV şi Facultatea deStiintă a Sportului de la Universitatea TehnicăMunchen

37,5 296

Monitor de schi certificat naţional


Monitor de schi certificat naţional


*1 UD ( unitate didactică) este egal cu 90 minute

Pentru accesul la cursul de formare în vederea certificării ca Monitor

de schi autorizat la nivel naţional trebuie îndeplinite următoarele

condiţii preliminare:

Absolvirea unui curs de 5 zile întro şcoală de schi pentru

calificarea de ajutor de monitor de schi

34

34

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Cursul de prim ajutor la locul accidentului cu durata de 2 zile

Teste de aptitudini în : Tehnica schiului; Slalom uriaş; Schi

fond; Pedagogie

Formarea monitorilor în cadrul DSV , care poate fi împărţită în

licenţiere şi formare este orientată către activităţi sportive competitive în

cluburi sportive, asociaţii sau baze sportive şi e divizată în trei sau cinci

etape. În conformitate cu stagiile autorizate DOSB formarea are loc

pentru :

Nivelul întâi de licenţă pentru Antrenor C.

Nivelul al doilea de licenţă pentru Antrenor B

Al treilea nivel de licenţă pentru Antrenor A

în cooperare cu Academia de Training din Cologne şi cu Universitatea

din Leipzig şi pentru:

Nivelul al patrulea diplomă de antrenor certificat

Nivelul al cincilea pentru licenţă/master în sport în cooperare cu

Academia de instruire în Köln și Universitatea din Leipzig

Sinteza treptată a calificărilor de coaching C / B / A / Diplomă / ajută la

identificarea adecvată pentru promovarea în topul acestor calificări în

sport [10].

În figura următoare este ilustrat parcursul de formare pentru

calificările de antrenor A/B/C în cadrul Asociaţiei Germane de schi

35

35

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



( Deutscher Skiverband-DSV).

Sursa:http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html

2.2.4. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Italia

36

36

http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Legea care reglementează profesia de monitor de schi ( maestro de sci)

este legea cadru naţională nr.81 din 8 martie 1991 [16], care

stabileşte principiile fundamentale pentru legislaţia regiunilor cu privire

la profesia de monitor de schi. Această lege precizează următoarele

referitor la profesia de monitor de schi:

1.Monitorul de schi este persoana care predă profesional, chiar şi în

mod non-exclusiv şi ne-continuu, persoanelor fizice şi grupurilor de

oameni, toate tehnicile şi stilurile de schi, cu orice tip de echipament, pe

pârtii de schi, trasee pentru schi şi chiar excursii de schi fără

dificultate folosind materiale specifice tehnicilor de alpinism,cum ar fi

frânghie, topor de gheaţă, ţevi integrale.

2.Regiunile sunt responsabile pentru identificarea şi delimitarea zonele

de schi în care îşi desfăşoară activitatea monitorii de schi.

Registrul Profesional al monitorilor de schi

1.Exercitarea profesiei de monitor de schi este condiţionată de

înscrierea în registre profesionale speciale deţinute la nivel regional,

sub supravegherea regiunii, de către respectivele colegii regionale

definite la art.13.

2.Înregistrarea se efectuează în registrul regiunii în care intenţionează

să exercite profesia.

. Condiţiile de înscriere în registru

1.Pot fi înscrise în registrul de monitori de schi persoanele care sunt în

posesia de certificate relevante, obţinute în conformitate cu modalităţile

37

37

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



prevăzute la articolul 6, precum şi care îndeplinesc următoarele

cerinţe:

a.Cetăţenia italiană sau a altui stat care aparţine Comunităţii

Economice Europene ( Uniunii Europene);

b.vârsta majoratului;

c.aptitudinile fizice şi psihice atestate prin certificate emise de unităţi

sanitare locale de reşedinţă;

d.posesia diplomei de şcolarizare;

e.nu au raportat condamnări penale care implică interdicţia, chiar

temporară, de exercitare a profesiei, cu excepţia cazului în au

participat la reabilitare.

Transferul

1.Condiţiile pentru transferul de la un registru profesional regional la

altul, precum şi pentru permisiunea de a funcţiona temporar în alte

regiuni decât cele de înregistrare sunt stabilite prin legi regionale, care

pot să facă transferul mai dificil decât cerinţele pentru cei care solicită

înregistrarea în conformitate cu articolul 3 şi articolul 4.

Abilitarea tehnică, didactică şi culturală

. Cursurile sunt organizate pe regiuni, cu colaborarea colegiilor

menţionate la articolul 13, precum şi de organele tehnice ale Federaţiei

Italiene pentru Sporturi de Iarnă, în conformitate cu normele stabilite

prin legi regionale.

Conţinutul formării

38

38

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1.Cursurile au cel puţin 90 de zile efective de predare şi oferă

tematicile următoarele:

a.Tehnici de schi;

b.Didactică;

c.Pericolele muntelui;

d.Orientarea topografică, mediul montan şi cunoştinţe despre

teritoriul regional de competenţă;

e.Concepte de medicină şi prim ajutor;

f.Drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile monitorului;

g.Legile şi reglementările profesionale.

Competenţele Federaţiei Italiene pentru Sporturi de Iarnă.

1.Federaţia Italiană pentru Sporturi de Iarnă, ca emanaţie a

Comitetului National Olimpic Italian, defineşte şi actualizează politica

şi nivelurile tehnice care fac obiectul de predare a schiului. De

asemenea, oferă instruire instructorilor naţionali, care reprezintă

corpul personalului

tehnic specializat, pentru scopurile prevăzute la articolul 6, articolul 7,

articolul 9, articolul 10 şi articolul 11 din prezenta lege.

2.Regiunile prevăd respectarea, în cursurile menţionate la articolul 6,a

criteriilor şi nivelurilor menţionate la alineatul (1) din prezentul

articol, pentru a asigura o efectivă egalitate a pregătirii tehnice şi de

predare.

Comisiile de examinare

39

39

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1.Comisiile de examen sunt numite de către regiuni, de comun acord cu

colegiile regionale; evaluarea tehnică şi didactică a candidaţilor revine

unei subcomisii compuse din instructori naţionali şi monitori de schi.

2.Testele de examen includ trei secţiuni: tehnică, de predare şi

culturală. Examenul este trecut numai în cazul în care candidatul

obţine calificativul suficient la fiecare dintre cele trei secţiuni.

3.Sectiunea culturală include, printre altele, aspectele legate de

cunoaşterea pericolelor muntelui, ajutorul de urgenţă şi drepturile,

obligaţiile şi responsabilităţile unui monitor de schi.

Specializari

1.Regiunile pot stabili cursurile şi examenele de specializare pentru monitori.

40

40

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



3. Procesele de recunoaştere a calificărilor dobândite în

alte state membre ale UE.

Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale directiva oferă trei

regimuri de recunoaştere, şi anume:

Un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului

formării şi care prevede recunoaşterea automată.

Acest sistem este aplicabil pentru profesiile de asistent medical, medic

dentist, medic veterinar, moaşă, arhitect, farmacist şi medic.

Un sistem bazat pe încrederea reciprocă între statele membre

(cunoscut sub numele de Sistem General). Acest sistem este

aplicabil pentru un număr de profesii, care poate varia între

statele membre deoarece directiva nu impune statelor membre

nicio obligaţie de reglementare.Se aplică în cazul în care

profesia este reglementată în Italia şi, dacă profesionistul a

exercitat-o sau e abilitat să o exercite în statul său de origine.

.Recunoaşterea nu este automată, ci necesită o comparaţie între cursurile

de formare profesională - prevăzute în cele două state, precum şi

posibilitatea în caz de "diferenţe substanţiale", la măsuri compensatorii

(test de aptitudini sau perioada de adaptare - articolul 23 din Decret).

.Un regim bazat pe experienţa profesională dobândită în statul

de origine. Sistemul se aplică activităţilor de tip

artizanal,comercial sau industrial în mod specific enumerate în

anexa IV din Directivă şi prevede recunoaşterea automată în

41

41

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute în mod expres

pentru fiecare categorie profesională.

3.1 Procesul de recunoaştere în România a calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi dobândite în alte SM ale UE

Nu există o procedură legiferată pentru recunoaşterea în România a

calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi deţinute de

cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului

Economic European şi dobândite de aceştia în ţările de origine.

3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a calificării de Monitor de schi dobândită în alte SM ale UE

Italia este statul care a transpus primul directiva europeană

2005/36/CEE in legislatia internă. Decretul legislativ nr. 206/2007

abrogă parţial sau total legislaţia naţională care reglementează problema

recunoaşterii calificărilor profesionale. Textul transpunerii se referă la

asa numitele profesii “reglementate” si definirea profesiilor

reglementate italiene este încredinţată art. 4,alineatul 1, litera a) din d.

LGS. n.206/07. Transpunerea normelor Directivei 2005/36/CE

(Directiva 89/48/CE și Directiva 92/51/CEE, ale Consiliului

Europei), în legislația națională a Italiei s-a efectuat astfel prin: Decreto

Legislativo n. 206, 6 novembre 2007, Gazzetta Ufficiale n. 261 del 9

novembre 2007, Supplemento ordinario n. 228.

42

42

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Pentru recunoaşterea în sistemul general, cererea de recunoaştere este

adresată Autorităţii Competente din Statul Membru gazdă ( Italia).

Această cerere trebuie să fie însoțită de o serie de documente și

certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE.

De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetățenii UE care

doresc să se stabilească în această țară sunt:

• O copie a unui document de identitate valabil, în care nu există

semnătura persoanei în cauză.

• O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu

indicarea examenelor susţinute necesare pentru a determina posibila

existență a unor diferențe semnificative față de formarea națională,

prevăzute la articolul 14 din directivă)

• O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când

este prevăzută de țara în care s-a obținut calificarea;

• O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care

titlul a fost obţinut, numai dacă sunt furnizate în această țară;

• Declarația de valoare în original emisă de către Autoritatea

diplomatică sau Consulatul Italian din țara unde a fost distins cu titlul

pentru care se solicită recunoașterea, precizând:

1. că titlul a fost emis de către o autoritate competentă din țara de

origine;

2. cerințele de acces pentru curs (educația de bază);

43

43

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



3. că titlul este abilitat pentru a practica în țara în care acesta a fost

eliberat;

4. durata programului de formare pentru titlul în cauză;

5. autenticitatea semnăturii pe titlu (în lipsa autenticităţii este necesară

legalizarea titlului de către autoritățile competente);

6. activități profesionale pe care titlul le permite exercitarea în țara de

origine.

Ar trebui remarcat, în acest sens, faptul că, în general, nu mai este

necesar acest document cetățenilor UE, ci doar non-UE.

.• Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în

exercitarea profesiei, eliberat de autoritatea competent din ţara de

origine și / sau de proveniență.

• Certificat care prezintă in detaliu orice activitate de muncă în țara de

origine, ca urmare a absolvirii calificării pentru care se solicită

recunoașterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată).

Toate documentele într-o limbă străină trebuie să fie însoțite de o

traducere în limba italiană. Această traducere trebuie să aibe certificată

conformitatea cu textul original prin ambasada sau consulatul italian în

ţara în care a fost emis documentul, sau să fie atestată sub jurământ în

faţa unui tribunal italian.

În cazul în care o copie certificată este necesară, cetățenii Uniunii

Europene pot produce, în conformitate cu articolele. 47 și 76 din D.P.R.

445/2000, documentele ca fotocopii [11].

44

44

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



3.3. Procesul de recunoaştere în Germania a calificării de Monitor de schi dobândită în alte SM ale UE

În Germania Federaţia germană de schi împreună cu DSV-Deutcher

Skiverband au introdus cardul DSV şi licenţa de exercitare a profesiei

DOSB.Pentru obţinerea acestora este descrisă procedura prezentată în

continuare [10].

I. Procedură

Solicitanţii trimit o copie a probelor de test (note de evaluare 2.5 sau

mai mult), împreună cu certificatul de prim-ajutor, cardul DSV și cerere

de licență de DSV. O prezentare a cardului DSV, licența de asigurare de

bază DSV și o licenţă activă DOSB valabile pentru fiecare preţ al

pachetului de servicii. O atribuire a licenței DOSB este posibilă numai

cu calitatea de membru de club.

II Aplicarea

Se ia legatura cu:

Card DSV și licența de serviciu

Tel: 089-85790-450

Fax: 089-85790-451

e-mail: [email protected]

www.deutscherskiverband.de

Cost:

45

45

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Pachet de servicii constând în:

- Card DSV

- asigurare DSV de bază (durata de 1 an)

- licență DOSB

Costul pachetului de beneficii: € 45

Licența DOSB poate fi eliberată numai pentru membrii clubului.

Documentele necesare:

- formular de cerere DSV (disponibil prin download ca un fișier PDF)

- Copie după certificatul de prim ajutor

- Copie a evaluării în arta sporturilor de iarnă

- Confirmarea clubului (în cazul în care este un membru al unui club de

schi)

- O fotografie pașaport

III. Recunoaștere / formare

Cursanţii obțin DSV-Grundstufe/Trainer - Sporturi de agrement C, după

o perioadă de 3 ani (licență DOSB: 4 ani). Reînnoirea licenței vine după

o pregătire finalizată (2-sau 3-zile), în domeniul de schi. Pentru a

înregistra această pregătire o condiție prealabilă este de membru al

asociației.

Termenul de valabilitate

Perioada de valabilitate a cardului DSV şi licenţei DOSB începe cu

finalizarea formării profesionale în sporturile de iarnă, inclusiv

46

46

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



promovarea tuturor examenelor (pistă de audit), în conformitate cu

disciplinele din planul de învăţământ DSV si este valabil timp de 3 ani /

de licenţă DOSB: 4 ani (întotdeauna calculată de la finalizarea formării

de specialitate în sporturi de iarnă).

IV Universităţi partenere

- Universitatea Tuebingen

- Universitatea Berlin

- Universittatea Erding

- UniversitateaSaarland

- Universitatea Potsdam

Din analiza informaţiilor prezentate este evidentă importanţa acordată în

Germania formării instructorilor de schi şi antrenorilor, federaţia de

specialitate, împreună cu organizaţia DSV-Deutcher Skiverband şi o

serie de universităţi colaborând pentru asigurarea formarii,

certificării, validării şi recunoaşterii acestor profesii dedicate

sporurilor de iarnă.Apartenenţa candidaţilor la un club de schi şi

deţinerea cardului DSV şi a licenţei de serviciu sunt condiţii

obligatorii pentru practicarea acestor profesii.

Procedura standard de recunoaştere a unei calificări

Pe baza analizei procedurilor de recunoaştere a calificărilor pentru

fiecare profesie în parte au fost identificate elemente comune de

procedură pentru fiecare Autoritate Competentă Prin analiza

47

47

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



elementelor de procedură specifice fiecărei profesii au fost

stabilite o serie de elemente comune de procedură specifice

fiecărui domeniu. Pe baza generalizării rezultatelor obţinute pe

fiecare autoritate competentă, dar şi a unor date direct cunoscute

din cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor

/profesiilor reglementate s-a dezvoltat o procedură standard de

recunoaştere a profesiilor reglementate care poate fi reprezentată

schematic ca în figura nr.3.

Această procedură este conţinută în Termenii de referinţă standard

orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a

competenţelor şi procesele de recunoaştere a calificărilor,

obţinuţi ca rezultat al proiectului.

48

48

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Figura nr. 3 Procedura standard de recunoaştere a unei calificări

49

49

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



4.SOLVIT

SOLVIT [12] este o reţea de soluţionare a problemelor, în

cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a rezolva, fără

utilizarea procedurilor legale, problemele survenite datorită aplicării

necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile

publice. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere apărute între

o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe

de altă parte, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să

fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai

frecvent tratate de SOLVIT sunt:

Recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor;

Accesul la educaţie;

Permise de şedere;

Drepturile la vot;

Securitatea socială;

Drepturile de ocupare a unui loc de muncă;

Permisele de conducere;

Înregistrarea vehiculelor cu motor;

Controlul de frontieră;

Accesul pe piaţă al produselor;

Accesul pe piaţă al serviciilor;

Stabilirea ca independent;

Achiziţiile publice;

50

50

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Impozitarea;

Libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.

Când se înaintează un caz către SOLVIT, centrul local

SOLVIT (cunoscut ca şi Centrul SOLVIT “de origine”) va verifica mai

întâi detaliile plângerii solicitantului pentru a se asigura că este într-

adevăr vorba de o aplicare necorespunzătoare a regulilor pieţei interne şi

că toată informaţia necesară a fost pusă la dispoziţie. După aceasta,

acesta va introduce cazul respectiv într-o bază de date electronică şi

informaţia va fi automat transmisă centrului SOLVIT din celelalte state

membre în care a survenit problema (cunoscut drept centrul SOLVIT

“responsabil”).

Centrul SOLVIT responsabil ar trebui să confirme în termen de

o săptămână dacă va prelua cazul prezentat. Acest lucru depinde în mare

parte de măsura în care cazul este considerat ca fiind bine fondat şi de

existenţa posibilităţii de a fi soluţionat în mod pragmatic. Dacă

soluţionarea unei probleme implică abrogarea unei legi naţionale – şi nu

doar aplicarea ei în mod corespunzător – acest lucru necesită uneori o

acţiune juridică formală. În unele cazuri însă, SOLVIT poate lua măsuri

pentru a convinge statul membru să renunţe la aplicarea regulilor

incorecte, chiar înainte de abrogarea legii în cauză.

Cele două centre SOLVIT vor conlucra în încercarea de a

soluţiona problema, iar centrul SOLVIT “de origine” va ţine la curent

solicitantul cu evoluţia cazului.

51

51

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



În continuare se prezintă Centrele naţionale SOLVIT ale

statelor membre ale Uniunii Europene analizate:

Tabelul 4.

Statul membru al

Uniunii EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact

Republica Cehă

Odbor vnitřního trhu a služeb EU,

Ministerstvo průmyslu a obchodu/

Departamentul de piața internă și politică

în domeniul serviciilor, Ministerul

Industriei și Comerțului/ Na Františku 32

CZ - 11015 Praha 1, Tel. +420 22

4221701,Fax. +420 22 485 3079,

[email protected]

Barbora Hanáková

Zuzana Bakotová

Tomáš Stehlík

Danemarca

Danish Business Authority

(Internal Market Centre)/ Autoritatea Daneză

de Afaceri ( Centrul Piaţa Internă),

Langelinie Allé 17 DK - 2100 Copenhagen,

Tel. +45 35 46 62 00 (the hotline)

Tel. +45 35 46 66 16

Tel. +45 35 46 66 73, [email protected]

Jens Kasper

Rasmussen

Sofie Freilev

Karin Kragshave

Kristian Yde Agerbo

Germania

Bundesministerium für Wirtschaft

und Technologie/ Ministerul Federal al

economiei şi tehnologiei , Scharnhorststr.

34-37, DE - 10115 Berlin, Fax. +49 3018

6155379,[email protected]

Lisa Teichmann

Spania SOLVIT - España

Ministerio de Asuntos Exteriores y de

Cooperación /SOLVIT Spania, Ministerul

Afacerilor Externe şi cooperării, Serrano

Ana Iglesias

Ana María Hernández

Javier Pascual

Pontones

52

52

mailto:[email protected]



UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Galvache 26

ES - 28033 Madrid, Tel. +34 91 379 9999

Fax. +34 91 394 8684, [email protected]

Statul membru al

Uniunii EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact

Italia

Presidenza Consiglio Ministri

Dipartimento Politiche Comunitarie/

Preşedinţia Consiliului de Miniştri,

Departamentul de politică

comunitară, Piazza Nicosia 20

IT - 00186 Roma,

Tel. +39 06 677 95 844

Fax. +39 06 677 95 044,

[email protected]

Giuseppina VALENTE

Francesco CIPRI

Massimo SANTORELLI

Olanda

SOLVIT Nederland

Ministerie van Economische Zaken,

Landbouw en Innovatie/ SOLVIT

Olanda, Ministerul Afacerilor

Economice, Agriculturii și Inovării

Bezuidenhoutseweg 30

Postbus 20101

NL - 2500 EC Den Haag,

Tel. +31 70 379 7708

Fax. +31 70 379 7014

[email protected]

Koen van Ginneken

Austria Bundesministerium für Wirtschaft,

Familie und Jugend, SOLVIT

Center,/ Ministerul Federal al

Sylvia Vana

Alexandra Gaudmann-

Heber

53

53




UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Economiei,Familiei şi Tineretului,

Centrul Solvit, Abteilung C1/2,

Stubenring 1

AT - 1010 Wien,

Tel. +43 1 71100-5119

Tel. +43 1 71100 - 5293

Tel. +43 1 71100-5187

Fax. +43 1 71100-2207

[email protected]

Christian Müller

Stat membru al Uniunii

EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact

România

Ministerul Afacerilor Europene,

Guvernul României

Bvd. Aviatorilor nr. 50A, Sector 1,

Bucureşti 011854,

Tel. +40 21 308 53 40

Tel. +4021 308 53 71

Tel. +40 37 410 45 23

Fax. +40 21 308 53 96

[email protected]

Romulus BENA

Karina STAN

Ramona-Maria CIUCĂ

Marea Britanie

Department for Business, Innovation and Skills/ Departamentul pentru afaceri, inovare şi abilităţi

1 Victoria Street

UK - London SW1H 0ETTel. +44 20 7215 2833

Fax. +44 20 7215 2234

[email protected]

Chris Korcz

54

54




UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



5. Concluzii

1.În prezenta lucrare au fost cercetate documentar şi analizate două

profesii din sectorul Turism, agreement şi sport, respectiv Salvatorul

montan şi Monitorul de schi, snowboard şi sporturi de alunecare pe

zăpadă, din perspectiva directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea

calificărilor profesionale.

2. Situaţia celor două profesii analizate este diferită din punct de vedere

al Legii Nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi

calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România,

Salvatorul montan fiind profesie reglementată în România, dar

nereglementată în statele membre ale UE, iar Monitorul de schi,

snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă fiind profesie încă

nereglementată în România, dar reglementată în Elveţia şi 3 state

membre ale UE.

3. Din studiul efectuat rezultă că în România, deşi pentru ambele

profesii există asociaţii profesionale cu preocupare în domeniul formării

profesionale, certificării/licenţierii profesioniştilor, nu există o legislaţie

care să reglementeze deplin toate aspectele care privesc formarea

profesională, certificarea şi validarea competenţelor, precum şi

55

55

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



recunoaşterea acestor două calificări pentru persoane din statele membre

UE care doresc să presteze în România.

4. Aşa cum se constată din studiul efectuat, în statele europene care

reglementează profesii din acest sector există organizaţii profesionale

foarte puternice, afiliate la organizaţii europene şi exemplul acestor

organizaţii trebuie urmat.Colaborarea cu instituţii similare la nivelul

Uniunii Europene este recomandată, iar demersul României de

acceptare a participării la Memorandumul de întelegere privind

instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va

eliberat instructorilor de schi poate fi un exemplu de bună practică, care

trebuie continuat şi finalizat prin adoptarea unui pachet legislativ care să

permită recunoaşterea calificării de Monitor de schi,snowboard şi

sporturi de alunecare pe zăpadă.

56

56

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



6. Lista abrevierilor utilizate în lucrare

MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale

ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări

IPS – Institutul de Politici Sociale

CE-Comisia Europeană

SM- Stat membru

AC- Autoritate Competentă

EQF- European Qualifications Framework ( Cadrul European al

Calificărilor)

SEE- Spaţiul Economic European

CNRED-Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor

CNSAS- Corpul Naţional de Salvare Alpină şi Speologică

UIAA-Uniunea Internaţională a Asociaţiilor de Alpinism

57

57

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



7. Bibliografie

1. http://www.ikar-cisa.org2. Legea nr 200/25 mai 2004 privind recunoasterea diplomelor si

calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania

3. Clasificarea Ocupaţiilor din România

4.. http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

5.www.frschibiatlon.ro

6. . http://www.cnsasmolise.it

7. http://www.soccorsoalpinospeleobasilicata.com

8.www.femps.org

9. www.bspa.at/Innsbruck

10. http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html

11. Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento per

l’informazione e l’editoria - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva

2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali

Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER LE

POLITICHE EUROPEE, Ufficio per il mercato interno e la

competitività

12. http://ec.europa.eu/solvit/site

58

58

http://ec.europa.eu/solvit/site



http://www.soccorsoalpinospeleobasilicata.com/

http://www.cnsasmolise.it/

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

http://www.ikar-cisa.org/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



13. Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea

unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea

activităţii de salvare în munţi

14. http://www.0salvamont.org/

15. www.scoala-romana-schi.ro

16.http://www.turismo.provincia.tn.it/binary/pat_turismo_new/

Norme/legge%208%20marzo

%201991,%20n._81.1179407170.pdf

59

59

http://www.turismo.provincia.tn.it/binary/pat_turismo_new/Norme/legge%208%20marzo%201991,%20n._81.1179407170.pdf



http://www.scoala-romana-schi.ro/

http://www.0salvamont.org/

salvator montan, monitor schi snowboard sporturi alunecare zapada - paula posea - general 2

Education