Colegiul Național ” Unirea”

Sănătatea mintală

Cloanță Andreea Marilena

Clasa a XI-a C

Târgu-Mureș

2014

Sănătatea mintală

Sistemul nervos (latină Systema nervosum ) al unui animal (incluzând omul) coordonează activitatea mușchilor, monitorizează organele, primește și prelucrează informațiile primite prin organele de simț și inițiază acțiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menținerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului).

Sănătatea mintală înseamnă modul în care o persoana işi poate armoniza dorinţele, ambiţiile, capacităţile, idealurile, sentimentele şi conştiinţa pentru a putea face faţă cerinţelor vieţii. Bolile mintale sunt dereglări ale sănătații mintale(sistemului nervos) ce necesită un tratament și o îngrijire adecvate.

Demența Alzheimer

Este o demență degenerativă primară , manifestată morfologic prin atrofie corticală generalizată dar ce evidenta accentuare temporo-parietală , prin prezenta plăcilor amiloide si prin aglomerari neurofibrilare generate de proteine tau anormale. Aceasta poate avea un debut presenil (inainte de 65 de ani ) sau senil ( dupa 65 de ani ),care este,de alfel,mult mai des intalnit.Dementa Alzheimer este cea mai fregventă afecțiune de acest fel ,reprezentând aproximativ 50% din totalul demențelor .

Manifestări clinice

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demența cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive

Tulburări de memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.

Tulburări de vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple. Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai știe" cum

să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc. Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale. Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii. Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și

spațială, pierderea inițiativelor.

Simptome non-cognitive

Agitație și agresivitate fizică sau verbală. Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuție, de gelozie, de

abandon etc.). Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate, stări de euforie exagerată. Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creștere exagerată a apetitului,

alimentație neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.

Cauze :

Factori de risc : vârsta înaintată , factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de colesterol, fumatul - Nivel crescut de homocisteină în

sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 și acid folic , expunerea la metale ușoare (de ex. deodoranți cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor decedați cu demență Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relație cauzală , traumatisme cranio-cerebrale repetate grave, unele bacterii (Chlamidii) și unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plăci senile.

Factori genetici

- Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Mutații ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 și ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă foarte agresivă în cazurile familiale de boală.

- Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului Down), dar este posibil să existe și alte legături cromozomiale. Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care participă la transportul colesterolului și intervine în procesele de reparație neuronală, este considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boală Alzheimer.

Tratament

Deși nu există încă un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace trebuiesc folosite pentru a îmbunătăți calitatea vieții bolnavului și a-i menține pe cât posibil activitatea în familie și societate: medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei(Clorhidratul de Donepezil,Rivastigmina, Galantamina; preparate antagoniste ale NMDA (Memantina -Axura, Ebixa), vaccin therapeutic,preparate extrase din plante etc.

Tulburările anxios-fobice Fobia reprezintă o stare patologică de frică irațională ,care apare numai în anumite situații ce o declanșează,acestea fiind ,defapt,lipsite de periculozitate.Spre deosebire de anxietatea generalizată ,prezența indiferent de circumstanțe,fobia este declanșată numai în prezența anumitor situatii ,animale sau obiecte .Din punct de vedere clinic,manifestările sunt asemanatoare unui atac de anxietate ,dar se manifestă în legatură directă cu stimulul fobic.Pacienții încep sa evite împrejurările care declanșează starea,desi realizează perfect absurditatea situației respective .

Aceste tulburări sunt clasificate astfel : fobii specifice sau simple (de animale,insecte,obiecte ascuțite-aihmofobia,stomatolog,de a zbura cu avionul etc.) , fobia socială , agorafobia .

Agorafobia

Agorafobia sau fobia de spații deschise este de a fi singur în situații sau locuri, mai ales în locuri publice, care nu pot fi părăsite imediat sau în care ajutorul poate să nu fie disponibil în eventualitatea că ar apărea un atac de panică .Subiectul dezvolta un comportament de evitare ,care ii poate limita in diverse grade viata sociala in sensul ca nu mai paraseste locuinta pentru perioade lungi sau nu mai iese decat insotit ,deveind astfel dependent de un membru al familiei . Debutul are loc la 20-40 de ani si este mai frecventă la femei.

Tratament

Tratamentul constă in asocierea terapiei cognitive-comportamentale cu antidepresivele ,cele mai eficiente s-au dovedit a fi inhibitorii recaptării de serotonina,antidepresivele triciclice (clomipramina),si preparatele IMAO.

Bibliografie :

1. Dănăila,Leon,Boala Alzheimer,Editura Militara ,București,1996

2. Georgescu,Marie,Psihiatrie,Editura Medicală Națională,București,2003

3. Vrasti,Radu,Depresii-Noi perspective ,Editura All,București ,2012

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer

5. http://www.la-psiholog.ro/info/tulburari-de-anxietate