satire politice

118

Click here to load reader

Upload: anca-hatiegan

Post on 08-Sep-2015

399 views

Category:

Documents


30 download

DESCRIPTION

satira, politica

TRANSCRIPT

  • SATIRE

    POLITICECARE AU CIRCULAT IN PUBLIC, MANUSCRISE SI ANONIME,

    24. EDITURA TIPOGRAFIEI MODERNE GRIGORE LUIS, STRADA ACADEMIEI 24.1884.

    INTRE ANTI

    1840 -1800

    CULLESE ,

    DE

    C. D. ARICESCU.

    BUCURESCI

    www.dacoromanica.ro

  • SATIRE

    POLITICECARE AU CIRCULAT IN PUBLIC, MANUSCRISE SI ANONIME,

    INTRE ANT/

    1840-180(3CULT-ESE

    DE

    C. D. ARICESCU

    BUCURESC1

    EDITURA TIPOGRAFIEI IIIODERNE GRIGORE LUIS, STPADA ANDEMIEI H 2i1884.www.dacoromanica.ro

  • Din tate garantule politice ale Ithe#4.td, eea mat enema st mat stgurlleste hbertatea presseT Cl a ztarelor. Pressa este farnta poporelor modern. A.sal-wane pre,ssa, este a suprtma tote libertattle.

    M. Ed,. Lab ulaye.

    www.dacoromanica.ro

  • P HEFACA.Restrictiunile facute libertatii pressei de D -nii revi-

    sionisti din Senatt, in edinta de la 1Aprilie corentu,m'at decis a publica satirele din acesta collectiune,,carl all circulat anonime i mar, iscuse (afar, de Gate-va, tipante sea lithografiate) in timpii cand cugetareaera pusa sub controlulil C nsuref sail al Avertismmtelor.

    In lipsa de libertate a pressei, conViqa publica sevedea silita aV manifesto, opimunea in modil clandes-tint, contra actelor arbitrare, scandaldse sail perfide aleoamenilor public! ; critica atuncf, sub forma de sattra,be respindea repede in publica grin manuscrise

    Cazanulii, ca sa nu faca splosiune, are nevoe desupapa sail de resuflatOre ; libertatea pressei este su-papa con iintei publice intr'o societate bine organisata.

    Cine nuV adduce aminte de efectula ce a produs inpublicil, inainte de 48, iliacquiu i Florae, 1 satira luiDuhamel, ambe de Eliade ? lax dupe 48, Blestemul Bo-metniei ') ki Oda la Halcinski 2), prima de subscrisulil,'aduoa de fabulistulii Alexandrescu, una contra. lul

    Nicolae Pavlovici, alta contra cellui mai pocitil i crudilproconsuls al acellui Czar in Prmcipate ? Scriitoril dingeneratiunea actuala, can profit, Para piedica de bine-facerile liberty ii pressei, nii'i pots face o idee de suf-ferinta moray a scriitorilor din timpil de trista me-morie al Censure!.

    1) Ve(11 opera Esflulti meal la Snagoval2) Tiparita, far' mime propriii, in ultima editiune de poeeil

    a Dlul Gr. Alexandiescu.www.dacoromanica.ro

  • EatA duce esemple :Poetul Cretenu a tip nt la 1855 prima sa colequme

    de poesii, sub titlulti. Melodai intime ; aruncand ocluip'acelle poesii, vedem c Censura a tersu vorbele li-bertate, dreptate, neatirnare, tiranie, sclavie, on -unde1E-a intalmt '), chiar poesule unde se tratezA su-biecte din alte terri 2).

    Versunle puntate din Melanie intime atestA, fOrfecaCensurei, care une-ori impingea escesul de zelti pinla ndicolti ; ast-fel, de esemplu, la pag. 14, Censura asuers vorbele urmatOre

    Vinrul cu trel tumrI "

    La pag. 189, se vedu terse lese versuii, intre cal eacestea

    Cand viata se duce, cand vOdu pe sti emu,Domnmd in cetatea cu marl suvenin 3) "

    Stirbei, recunosc ,torii. guvernului austriacil, ce'lu re-stabihsse pe trona la 1854, credea indatorezA prmasemenea platitudme.

    La pagina 191, Censura a F4tersu aceste versuri :cetatea aurata

    Genie 'n ghiaie de tiraniLibertatea e pe male,Iar sclavia pre pamint."

    In fine, la pagma 197, Censura a suers urm4toruluverso, cu totult mofensiva :

    .,Cand viele fete voescu 'ngrOpe."Ce ? Unu anu care more in cantwi de ballu"

    Ne oprim aci in ce privesce poeshle D lui G. Cretenu.

    1) Pag. 16, 145, 182, 183, 191, 200, 2062) 0 nopte la Venetia, pag 188-206.3) Adica in Venetia, pag 1904) Venetia.

    i

    i in

    i :

    cal

    ,Csel 4)

    sti'l

    www.dacoromanica.ro

  • 5I'm la Arpa rom4na, colleqiune de alegorii, fabuleballade, de subscrisul, tipArite la 1852.Censura lui Stirbei le-a mutilat in mode barbaril ').Fiord ca lectorult n'are 'Ate sub ochi broura ara-

    tata in notth,, vom reproduce dupa, dinsa cite -va ver-sun forfecate de Censura lui Stirbei.

    Din poesia Ruga poetube 2), pag 9, s'a tersu acesteduoe versuri :

    A.maia o painea on -cArui spionu,spinosu e sceptrulu unui tiranu Domnu !"

    Din poesia Costumuln nationalu, s'a tersti acestastrofa :

    ,.Tsai -vom eu, o DOmne, ca sa mat v5du aiceaVre-un Mihai, vr'un Radu, vr'un Tepesu sau vr'un Mircea,

    Saclificand viata pentiu patua forI eta Cm cubeulu peste Oarpati se'rialta

    E semnul libertatil o semuul de viata,, Ce-anuntA Romaine.' un splendid vntorti "

    Din poesia Femeea sublime (alusiune la Romania) Cen-sura 'mi-a ters data 1821 (pag. 48, nota), lasand Insdata 1848.

    Din poesia Consolare la femeea sublima, Censura aters strofa urmatOre :

    ,Ralidare Omenirea e 'n oia invierli;Veritatea pe tronu se va uica;

    ,Putin Inca, si 'nc6ta impermlu dureril,Atunci mci tu, femee, nu vei mai suspina!"

    Din poesia Fallanga, pag. 60, s'a suers aceste versuri :Lasa, bumcuto, ea m6 facu en mare ,Vol vedea atuncea, la cmci-cleci de am,..Cum o sa dad dreptulti cellui co it are,F,,i cum o sa aparu po bietulu teranu;

    1) Ire@ blosura Esplicaiea allegorriloi din Arpa Romanci, si,yassagele steise do Censma, 1859 "

    2) Veqi Arpa Boincina pentiu mai bung intelegere.

    i

    *i

    9

    f

    Putm, si

    www.dacoromanica.ro

  • 6Jar pe al Clocoi,Scorpfl si strigol,Cum o sal juponi.Ca pe rusce of ")

    Tot din acea poesie, pag. 70, Censura a ters urma-tOrea strofa :

    Credem eu atuncea, o santa Dreptate,C'or sa vie-o data niece tempi iubitl,Sa suferii esilulii pentru veritate,Aparand tribunii eel nedreptatiti9"

    In fine, din poesia Suvenirea loculuf natali, pag. 99's'a Iters strofa ai.:esta :

    ,Ast-fel al meu suflet intr'acest tristu locu ')Incet se consuma de unu dolt' de focu :Dorulii Orrei melle unde sunt nascut;,Astifel al meu sufletii, in asta 'nclusore,,Gemer lipsa d'aerfi, lips& de recdre :,Aerulu de munte care m'a crescut!"

    Ne oprim aci.Ei bine ? va dice lectorult, atunci guverna Rus-

    sia. Domnii regulamentari erau la ordinile Consolilorrule ; 'apoI licenta pressei de aqi pOte fi ea tolerata ?

    Respundem :Dar Ore sub Voda Alecu Ghica din Muntenia, i sub

    Voda Grigorie Ghica din Moldova, nu tot Russia dom-nea in Principate prin consolii s61" ? Nu Ore sub AlecuGhica, Eliad a palmuit in publicil pe Censorul Picolu ?Nu Ore sub Grig. Ghica s'a tiparit cronica lig incai '?'

    Dar ce va Bice lectorult cand va afla ca o opera.istorica, trecuta prin censura, a fost secuestrata deVoda Stirbei ? E vorba de Istoria Campulungulur, par-tea I, tiparita la 1854 de subScrisul 8).

    1) Aceste patru versurl meritad a fi sterse2) Snagovulii. Vecli opera Est/u`/ meu la Snagovil3) Vecli articolulii meu Legea sub Yodel Stirbel, publicatu in

    Reform a D. Valentindnu, No. 10 din 1859.www.dacoromanica.ro

  • 7Dar aci lectorul Imi pOte astupa gura cu actula ar-bitrar al D-luI Cogalnicenu de la 1869.

    Este de notorietate publica la trebuinta, o putemproba cu acte) a giarula Adunarea nationals a fostpatronata de D. Cogalnicenu ; el bine ! am Inceput inmelu giara unti studio istorica despre administratialul Stirbei ; am publicata acelt studio, basata pe acteistorice, de la No. 4 papa la No. 38 ; atunci D. Pascali(fost institutora) redactorula de pale alt acelel foi, mOanunta, printr'unti bileta ca D. CogalnicOnu a ordonatsuspendarea publicarii acelul studio, avend interes amenagia pe nntenitorfl Printului Stirbei. Am protestatIn qiarulti Traian al D-luI Hajdetl, No. 64 din 1869,contra acestuI acta arbitrara.

    Cat, despre licenta presse), acesta nu autorisa, peD-nii revisionisti, a_pune botnita libertai it pressei ; cacTea este singura garantie a tuturor libertatilor ; supn-mata, tote cele-l-alte sunt ilusoni, cum dice Laboulaye.Licenta omOra licenta.

    Dar Ore numal in timpil de censura a fost la nor cuge-tarea sugrumata ? Nu; ci i in timpulti avertismentelor.

    Dam ca exemplu suspendarea qiarului Curierula ro-nan4, la Decembre 1859, pentru o ghicitOre. MmisterulIOn Ghica disolvasse Camera, care alessese pe AlecuCuza Domnti peste ambele Principate. Eliade a pro-testata atunci in 115ea sa pnn acesta, ghicitOre

    ,,Este o CaniarACare se deschide,*i no d:t afarii;

    iarhsi se 'nchideCu aceeasi cheie;Ghici Ciimara ce e?

    A trecut o larra,A trecut s'o var5.;Va mai trece o iasna,Si in pi imavai a

    (li

    :

    *1

    www.dacoromanica.ro

  • 8Va vedea RomanuluGine i-e stapinulu."

    Merita Ole acesta poesie sa provOce suspendarea unuicliaril ?

    Este de mirare cum tocmai D. Ion G-hica, care s'arecomandat Romandor prin alegerile libere de la 1867,stl, suspende tin qiaru pentru o ghicitore. Fost-a D-saliberala la 1867 spre a se recomanda Romani lor, 'ale capata inciederea ? On passiunile politice intunecaratiunea cbiar a unor barbati de Stan ca D. I. Mica?

    Eliad V-a re'sbunat prin poesnle 24 lanuarie 1860,Socrul i Gznez ele., i Camara z- !S'Oreeit, ce figureza inacesta colectiune.

    Ada dar, in timpii de sugrumare a cugetaril, con-scnnta publica se vede silita aV mamfesta opinia inmod clandestin ; ciitica, sub fOrma de satira, se res-pinclesce in publicti cu repediciunea fulgerului ; i sco-pulu este ajunsii ; iar efectulu este mai mare decatdaca s'ar fi respindit prin cliare ; esemplu, sate ele dinCliarele umoristice dela 1859 theca, can cele mai multetrecu neluate in sema ; pe cand satire ca Mace uitt Sica Blestemula Romeinzef, sari ail circulat manascrise, anfacut male efettu in timpil cand au aparut.

    Ne remane a slice cate-va cuvinte despi e satirele ceport, titlul Laglierulit de la ,S'epte-nuci, Pltieinta bu-getara, ki 11 Eebruarze 1866.

    Aceste tree satire anomme s'au adressat subscrisuluipe cand colaboram la Pressa ; dhectorula acestei foia refuzat a le publica ; le -am pastrat pana acli, cand-am crequt ca pot figura i ele in acesta colectiune desatire.

    Termmand, mei pe cei ce vor fi possedand satire defelul celor ce figureza in acesta colleqiune, a le C011111-nica, subscrisului, spre a se publica in a doua editiune.

    1881, Aprilie 10. C D. Aricescu.www.dacoromanica.ro

  • PARODIA POESIET LUi ELIADLA RODOLFO 1)

    DE IOAN VAOARESQU

    0 ! Domnule propice,Cu joculti de popice,Te-al apucat cu-ardOre

    bei meretCa Ursulu investrtt.

    Te-a hotArit DestmultAmar st bei pelinulu ,La nimeni a nu place,Caci fOrte audace

    Tu ceri sa flu vestitil.

    Cocont-balsanugene,Prea mult te umfli 'n pene,Voind ca floricellaSA nu te-arAti acella

    Pe care toti te stun.

    L'attractia'ti codace,Vrei, ca poetti dibac,e,Nuoul a face anticil,Precoce 1 prbicti,

    Precum not te numnn.

    1) Veql acesta poesie in Curterul de ambe-sexe, editta 1862,periodula IV ( 842-1844) pag 135

    ]more,i

    www.dacoromanica.ro

  • 10

    Eterno-CreatOre,Trimite cu amoreAngelul t6t splenditid,Curend sa scape terra,i tOta atniosfera

    D'astfel de romanitil.

    Si va 'nflori verdura,FOrte frumos NaturaAtunci va schintilla.

    lIeI! dragul meti vecine,Cu tote bine ;Dar ce sa facti lui ma ?Sa i'l lasam vinTaCu icre Ski halva

    RESPUNSUL LUI ELIAD

    LA PAROIXIA VACARESCULLTI.

    1843.

    CINCI EPIGRAME, BSI UNA PE D'ASUPRA.

    I.

    amestici ski pelinultCand vorbesci de mosaicu?Ori vrei sa te'nspire

    Poetaple piticti?

    1) Ca opera de spirit, acesta parodie pote avea meritula seu ;adeverulu insa este in partea lul Eliad, care, prin poesia laBodolfo, a dat seinnalul radicalismului in limba romans; ast-fel c romanismul a invms pina 'n fine slavomsmulu, al chruiapAratorl se facusera intre altil poetulu Vcarescu, urtandca poetulu e percursoiulu progresului in limba si in nationa-litate

    sfiqiiti

    Ce'T

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 11

    Cum'V-e vorb'ma to pOrta,Ori vorbesce dupe, porn ;Movlifti-a deschis o pOrta

    Care n'o s'o yap nici morta.

    III.

    ingrozi,11 bietele Muse,Profanatoril de Parnasst,ScalamlAnd din capti, din buze,

    Scrintitule de Pegasti.

    IV.Mosaiculti eLimbagiul 'ti-e arlechm ;Nu'V simV titlul papagalict,

    PA.c6htule de plus?

    V.

    Regala porfira-aurtiN'o mai cere, Atentop; 1)Cere piele de Balauril,

    Cazacule protopopil.

    VI.iii va spune tot vecinulaCe e romanesculti Ma ;Cnutult numai i streinulii

    Te va satura de Da. 2)

    Soitarifi din timpulu lul Caragea2) Cu ton, ammositatea intre acesti duoi eminent! poeti, Eliad

    a pronuntat discursul funebru al Yachrescului, in care 1 facemarl laude. Vecli supl. clialulul Amecul famtliei No. 1 din 1863.

    itahca,

    www.dacoromanica.ro

  • 12

    RESPUNSUL LU1 EL1AD

    LA CALEMBURULU LM I VACARESCU 1)

    Tot calemburu'ti cats, la Ian ;Dracil negru insa me ispitesce ;Fence cella ce'l imbrincesce,Si'n veci- remane tot Eliad.

    Dar anevoe e desbinareaLa eel ce'n vine s'a trindavit ;

    mai ulita e resbunarea...Merg prea departe, miilt am vorbit.

    o qi de inane 2), voi, mil trecute,In cert.' v'am martori i pre pAmintu,Timpti, ce-adeverulti tu pe ticuteDescoperi, spune'i eu cine sint ?

    i tu, o 'Ilse ea, esci Hristosb,Din virfult slavei undo te-ai pust,Aiunati GU pucin in dos ,Celle trecute acum s'ail dus.Vecli-te bine, esci fencit ?

    1) Din vorba Eliad, V64,2iiescu facu El e Iad.21 Sambata Pasciloru.

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • ld

    0 ALLEGORIE 1)de

    PtPOSATULCJ. CAPITAN DIM. CIOCARDIA

    Intr'o 1,ivedeFOrteD'o iarb6, verde,Fraget6,, dessa,Cu flori smAltathDe tot colorult,Un de odat6,Ci qtea

    81 toth, flOrea o poesa,

    Nisce oiteDe nemt meiine,FOrte plapinde

    fOrte line,Se gilceviraPentru pApne ;Mei lAcomiraMalt la Ctpune,

    Unele numaii abusa.

    Si ce racura aste oite ?Cu co s'alese din sfada for ?Arsera numai mace foite,Caci n'at fost sense cu voea for ;Pncind ca'n elle le sta abusulu,

    1) Allusfune la Ron-it-11a dupa miscaf ea de la 1848 Autofacestei allegorn a fost unulu dm membrn tnbunalului osta-sesc can au juclecat pe Solomon sf Odobescu pentiu actulii dotradare de la 19 Tunic 1848

    allesa,

    Amorulii,5

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 14

    Impust cu sila li cu topuzula ;Ca. vor a pace mai potrivit,Si ca sa lege pe on ce vitaS nu mai pasca nutre-tula sfint.

    Intro acesteSe duse veste :Ur, ii aflara,Lupil ulmara,Si navaliraUniT d'o parte ;Altii grabiraCa sa is parte,

    =Si le Wean, dragulti pamintft.

    Oile-atunceaSA spaimantara,Altele crucea,Drumult luara ;Altele 'n staulaSeda marmurite;Caci de unft SaultSunt pastorite,

    inginfatt, mindru, una tradatora.

    Si

    Una catela numaiR6masse 'n surla,Jelesce turma,Shincesce, urla,Si moral de kimeCiusditil pe vatra,Privind la drama,Mirlie, latra,

    se gindesce la Creatora.Drage Oite, mare v'e jalea!Asta v'e sOrta, sa sufferitl !www.dacoromanica.ro

  • 15

    insA, la cerurT drepta e callea ;RidicarL glasulti, a nu periti.

    1849.

    0 SARADADE ELIA.D

    Ministru al puterii, lumina, fiu din ceru,Romana nesciinta me prefacu

    DESLEGAREA SARADEI,TOT DP: ICIA413D

    Lipsitil de on -ce gemil, de minte, de lumina,Ce gloria paterna facu slave streina,

    Pe acvila in Corbil,Pe regele in CraigPe paradisu InRomanult1 romanti

    2dascut in slobozie, lipsita de 17b3rtate,Ce prefacu ea Inca, justilia'n areptate,i legile in pravili, religia in lege,

    inima in sufflettl, cat nu se mai allege ;Pe tats in belbacei parintele in read ;

    i care, printrio sOrta protivnica cruda,TJitat a i costume, 'origina'i regala ;i vrea, i staruesce, in pisma sa fatala,intocmai de'nderatnict ca LucifeF-Satan,Ce vrea sa uite Cerult in pisma'i infernala ;Acesta, i nu altulti, acestu caqutt Roman,Cand ? Ce fel ? Nu se scie, me prefacu ingerit,Pe mine, tot ardOre, lumin,'amorti din certi.

    in-gera.

    ssi

    ma,orbit,

    1

    www.dacoromanica.ro

  • 16

    DqteptA-te, RomAne, i ai mintea intrega :Sunt angelu, iar nu ingeru ; 1 numele'mi e'n

    E calembur, aradA ; de sine se deslega.1843.

    SATIRE DE PETRACHE ELIAT 1)

    No. 1.D'ar fi PuicA ca GArdescuIntelleptu muncitort,til GAidescu ca l PuicALa icon, sun-tort-I,Aminduoi la'naintareDecat alai anteiti eiAr fi MIA indoialrt;CAci sunt tineri, cm Ael.

    No. 2.Plciol u de jos de glundA,Ia uitA-te 'n oglindASA veqi mit ce esci ,Der insA sA nu tad.;SA spin', ca sA neMinciuni sr, plJ smuesci.

    1) De fel din Cwmpu- lungu, incuscntu cu fanulla BmciMescubarbatii fdi cultuia, msa mtellitconte poetu nas(utu, nu fault-,ImprovisAnd cu male inlesnne ; in fine ongmalu . un fel dePu on lomanu

    certi.

    si

    plant,

    www.dacoromanica.ro

  • 17

    No. 3.CAPULO. LUL MIHAI VITEZULia'

    catre Egumen.u1.6. Palada 1)

    Parinte Palada,Tame grOpa mea ;Cad piatra'mI cea curataFu astaqi sarutataD'unt Dracti impelitatt.

    Scil, tats, la morminteCA Dracii fact ispite ;SA fact]. Strigol, Stafie ;Fa semnil 2) sa nu mat vie ;Sa piar'Al Necuratti.

    No. 4.Veniti de privitiOchi marl i sgiitiCad Maria Sa 8)N'are alt ceva.

    No. 5.Mai bAete surugiti,DqteptA-te, fiT mai viti ;CAV gall DOmna 4) cusurilCAInsA, pentru Dumneget,Nu salta aka mereil,Ca tovarAplil Vet,CA lui VodA pare r6ti.

    1) In urma vlsltarii monastml DeluluI de dare Voda Bibe-scu,la 1845.

    2) Semnul Gruen'.4) A doua sotle a 1u4 fkamigiou4.4)

    ii-8)--13119estit

    '1

    www.dacoromanica.ro

  • 18

    No. 6.i patru bani !

    AT aici, maine 'n Focpni ;i la nob me cununii,,MO tacit DOmna nebund 1)

    No. 7SO, Munsiu, ce m'am gindit ?Ca sa nu to casmt,Sa id come i gutui,Ca firesceo sa te'ncui.

    No. 8.DacaCa &lid PapNe scapa de Rqi,

    Maria TaNu intarcliaA pleca d'acqi 2).

    No. 9.Tiranulu cu nast. mare,Cu. suffletti insaSpre-a natiel perciareCompuse-o AdunareDe oamenT de nimic 3).

    1) Improvisat6, cu ocasiunea cunumel Bibescului cu a douasocie (Marisa, nascuta VacArescu), cunume ce s'a efectuat laFocanf, la 9 Oct. 1845, fluid nap Mihai Vodit Sturzea, fostuldDomnu al Moldovel.

    Veql gi poesia lui Eliad, in-Foca Mtnpf,, No. 46 din 1845.2) La adressa Bibescului.3) Cand cu Camera dela 1845. Thin credii c'acesta satib, ar

    fi de poetul Cietenu.

    d'unb.

    mica,

    e ass

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 19

    No. 10.'Ghica sa is dupa musce,Bibescu e una nebunt ;Boierii sunt nisce gisce ;G-irie, nu seal ce spunt.

    No. 11.Bata -te, Gheorghe, carnia !Cum te a tras de nag]. Maria 1).

    No 12.Udina glavaA luat slava

    Dela Sultanul chiar de Mgr ;Iar Princi1 intrii.Ati luat firesce

    De la 'mporatula cate-unt sictira 2)No. 13.

    Em asta de vei lua,Em asta de Vo placea,Barbatul te va lasaSa fad ce'i vrea 3).-

    1) La adressa lui Voda Bibescu.2) Cu ocasia presintaril Domintordor din Muntenia, Moldova

    si Serbia la Sultanul, ce vemsse la Rusciucti la 18443) Dna B.... , amanta D-lui Em .., guvernorulii copiilor sei,

    s'afla intr'o liptcame, unde era si Ehat; ea '1 intreba Care 'tplace din clout) stofe, ce voia sa cumpere ? Ehat improvise acestiicatrenil, mule vorba Em are dou6 intellesurr : numele aman.tulul, si vorba turcesca ce insemna sat.www.dacoromanica.ro

  • 20

    SATIRE INEDITE

    DE ID C. A ROSETTI

    No. 1.

    D-lui IOAN OTETELEANU.

    Generosti, boert slavite, tu din ceruri esci picatti ;Nu esci omu, tu esci un ingerti, vrednica de a fi cantata ;Caci ne dal la unti theatru, c'un desavir.lit disprecii,.Sese d'ale rotunjite de un mare vestitii prettl :Albe, midi, argmturnate, i cu chipu de imperatti,Pentru care mu de oameni uccisti, inplat ;Pentru care sort i frate, flu tata, certat,Si femeile de obste tOte s'ati amoresat ;Pentru care i cu care toti in lume vermuim,Ne impingem i ne stringem, ne chemam, ne imbrincim ;Vmdem patrie, credinta, adesea i Dumneclei,Si apol murim cu truda ca ne despartim de el ;Diet de el, de acei sfantihi, can tu dioprecuesci,Si femeile- din terra pe tOte m le scumpesci ;Cad la dinsele de mergem, le spunem ca le damViaca, inima i suffleth, ca in versuri le Cantana,Astea, frate, sunt niinicui i, respund ele cam zimbindNoi iubim versuri d'acellea ce s'aude zornaind ;Aid', fugiti, merged d'aicea ; vol sunteti tin& saraci ;Alteptam acum sa vie unt boeril din cei bogati ;

    galbeni el arunca, Para a'i mai numara ;p,poi plecand, ice maine rochie voiti cumpara."

    1)

    1) Regretam ca finalul hpsesce

    MatMat

    si

    Sfantihi,

    www.dacoromanica.ro

  • 21

    No. 2.LA D. GRIGORE SCARLAT GRADISTENU

    Dumneta, care soil' multe, socotem at al aflata, cand s'a vodit Vgannl, pe tat'seti l'a spinzurat ;Al fi mai mil de cat dinsul, dar Cerul ne-a ajutatDe'ti a dat in stapinire delle numai de lucrat ;Spune'mi dar, Prtar Grigore, in ce mi to -al' inginfat ?BorcAnatu'ti nasii in aerti pentru ce l'ai ridicat ?Cine gindesci ca esci, spune'mi? Spune'mi in ce to falesci?Te mindresci ca tragi la rigle in nisce beciuri .donanesci ?Sail cni pare lucru mare ca, cand al imbatrinit,Cu sluga lui Iancu Mann d'odata to -al pitarit ?

    No. 3.

    FRAGMENTE DINTR'0 POESIE

    la adressa lui. Alecu Mavrodiri,PROCUROR IN ARGESIU 1)

    Negru la faca, negru la nume,Negra mustata, der bunt la Blume ;Negru la sOrta, in negru postt,Albil suffletil pOrtb., si nu e prostti ;Negral e gena, negru la pal,Negral sprincena, albii in purtari

    Sciti insa a NaturaFarA cusurti in lumeNimica nu lasa ;

    1) Inainte de 1840, cand D. Rosset era 'politaiii la Picesci.www.dacoromanica.ro

  • 22

    AruncA lovitura,P6t6, i acestil nume,,Cu patru '1 inqestrA :De cinste nebunt,FenteileFumeip tutunt,

    e cam saradi l),

    PECETUJITULO'

    Prea cinstitA Adunare,DA'mi obida, 'ascultareLa rulinea ce-am path :Mei sunt, vas ! pecetluit !

    Eu, Ministru al DreptAtiiSub regimulil liberty ii,Dela caph pin' la picioareAm peceti i pecetiOre ;Astfel dar puteti ghiciCe curat eu viu ad.

    1) Comunicate de D. N. Rucar6nu din Campulungitrecomandand publicului Cesurale de mulfumire ale D-lul

    C. Rosetti, in Ourierul de ambe sexe, (periodul IV, anil 18421844) clicea :

    De va continua drumulii ce a apucat, in scurt tamp va a-junge forte departe."

    Poeti ca Eliad 1 Rosetti n'ar fi trebuit a se cobori din Par-nassulu Muselor in arena luptelor politico. Mult a pierdut lite-ratura romans prin acSsta, aminduoi fiind inclestrati de Nature',cu umorul satincii, par excellence C. D. A.

    'I plant,

    Eliad,

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 2a

    Daca placut din fireTimpii de pecetluire,'211-a placut, marturisescfi,Ea ca sa pecetluesc-a.

    Ce regima de neatirnare,Unde nu potI face stare,

    i scapa unti vinuitt,Far' a fi. pecetluita?

    C'o scrisOre to tamieAm ajuns sub tiranie,Sub regimult personalii ;Nu poti catiga una cala.Alergati, Boeri cinstitY,

    me despecetluiti;De me banuiti, Boeri,SarcinatT peMulti din voi pota fi ca mine,Multi dar pota sa caqa 'n vine.

    Sub acesta regima dar nuoa,Unde nu ca, tigi una uoa,'Adunarea cea slavita

    Se o veqi pecetluita ?

    ea sunt din Adunare ;Sunt din drepta, boera mare ;Liberala, de tot! iubita ;5i, vat ! sunt pecetluit ! 1) 1861,

    1) Se atribue Bolintmenulul.

    'mT -a

    4ieri;

    Si

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 21

    VERSURI PITICI

    PENTRU UNU PITICU

    Gin Bombiricii,DractiLacomil, hrapindii,Si jefuind,Despuia grosLumea de jos....CaCusutil in sacs;RetResframintatil.Aci, colea,In cola, rea,Uoil indrawn,TainictiDela apusilAsvirlitii sus,Rostogolitti

    Saculu impunstiCrapa, ajunsilDin fund din IadLa Tzarigrad.Aci co felDracula mileltiIntra, ca cult

    Dama

    Dracii eel mart,Cc sunt

    necajit,isgonit

    SpurcatuliiCrescuttl in Taff;Nu e sciutt,On e tacutii;Precat neNeal nebunt,Pruncult nascutii,

    i prefficuttiDin Dracii in Greet,De lege sect,Nebotezatil,S'a descantatilIn Constandin ;,Der este plinSutulu pitica,Gin Bombiricii 1).

    1857.

    1) S'atribue lui Ioan 71-narescu.

    reu li mind,

    unit gindacii,

    alluatil,

    clocitil,

    i pravalitil,

    In Sutit,

    i tarl,S'ag

    'ailsadit,

    spend,

    www.dacoromanica.ro

  • 25

    FR A G-MENTrdinteo satire anonima contra Princulni Stirbei,

    and s'a inturnatil in terra,LA 23 SEPT. 1854,

    in furgoanele ostiriZ austriace

    VINE FIRSTULU!

    Ce mai Prince ! Ce mar limbricu !Risul Dracului.

    Ce mai 16z1 de nimicti,Loaza nagoda.

    Princulti ici, princulu colea,Princul drumerl ;

    Thetul Princul havalea,Risul Ciorelor ;

    Cand la Kamer, cand la Czar,Musca callului ;

    e Firstul, ieri Gospodarti,Tirul curtilor ;

    `Vine loaza ca unu Bela,Beiul tirului ;

    Poponetti ca unu ardeiti,Cloanta Itirbelor ;

    Vine Firstul dela Beciti,Firstul fainul ;

    Cornoratil ca unti berbeciti,Buba oilor ;

    Vine Princulti ctrAnitil,Princulti tantopill ;

    e Nemtulil cam stircitt,Nemtul thigherul ;

    .

    Ca www.dacoromanica.ro

  • 26

    Vine Firstult pe vaport,Firstul lupilor ;

    Val' de tarA i poport,Terra mortilor ;

    Cu patentA muschicescAOastea CzaruluI ;

    Si cu oaste 1.11terescA,Firstul. fienchelul.

    Vine Princulti tindichiatti,Princulti Penesulu ;.

    Cu peru 'ncarliontatri,Perulti grivului ;

    Terra 'ntregA trage dantult,Dantul mortilor ;

    CA hengherii avem peNemtulii chinulul ;

    Vine Firstul la paparA,Sic, RomAnilor ;

    Cochintil '1 intimpinarA,Lepra caprelor ;

    MA1, cochinte, nemilCiuma traiului ;

    Arendmil afurisitti,Socula pradelor ;

    AlergA sA mi'l adduci,;.

    OA in palme, on in furci,Fault Iellelor ;

    Ad' pe neica ca p'uMi Beth,Beiul Vrului ;

    face-unil retevelli,Lepra caprelor,

    De pe miristea de mein,Vechea miriste ;.

    Alergati la el, Me V}Multi Iellelor ;

    Nerqulti,

    falitt,

    Dumi'l l'adu-mi'l

    CA 'Volt

    www.dacoromanica.ro

  • 27

    Cu cununa de scaeti,Fata Dracului ;

    ,T cu until de PituliceUntul, fi-r-ar unt ;

    SA fie de el ferice,Crenga, herria !

    1855t.

    www.dacoromanica.ro

  • 28

    SATIRA POETULUI GRIG. ALEXANDRESCU

    CONTRA LUI ELIADE

    1.

    Cine-e acella care viseqaAtitea prOste, midi secaturi,

    vrea de ingeril lumea creqaCa. ne vorbesce ca din scripturi?

    2.

    Acesta este ilea-Care se crede satinet ;0 mica iasma, unit nasil de pica,Vapselle multe nu volt sa strict.

    3.

    Et in credinta zimbescii de mildand 1./6qt atatia oameni cinstiti

    .Cum Ca de dinsul nu le eca de vorba'I sent amagiti.

    4.Din vreme 'n vreme la ceruri cata,in sus trimite cate-unt suspinil;Immal insa cea necurataAl vicleniel porta veninit.

    Z.

    -Parc 11 cu Sfintit el se rudesce,De conitimta '1 augI vorbind;De poruncOla lacr6mi gasesce,,Nimicnicia lumii jelind.

    sAl

    IonicA,li

    silk,

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 29

    RESPUNSUL LUI ELIADE

    LA SATIRA LUI ALEXANDRESCLI:

    I.Cine'l de tepta care visMAAtitea flecuri, marl secAturi,Si vrea de bolt, lumea sA'l tree,Cftnd plinge, sbiar6, pe sub pa,durl?'

    II.E gugumanulu seu GuguricA,Care se crede i satiricu ;0 blasn6, sluts, officerica,Cu sabiOra tic-brie-tic.

    Ed In credinta n'am nici o milACand vecitt atitia oameni cinstitiCA punt pe gOna, potaea-sila,Dulati de scaune-evropienitI.

    IV.Din vreme 'n vreme aripi NI cata,,SufletuV 'naltA Cu foci:, suspinti ;Iuima Ins, a lui spurcatttAl vicleniei pOrtA venint.

    V.Para, cu Dracii el se rudesce,De parinti, rude '1 auql vorbind ;.De poruncelA lacr6mi p*esce,La Pluton Cerberti oracaind.www.dacoromanica.ro

  • 30

    6.

    "Fanfaronada'i e sentimentulii,0mil de nimica i tialosti ;-Credo ca singura are talentult,

    a e lumii prea de folosti.

    7.

    La pavilonulti dela ample,Uncle &II este al set Parnast,

    povestesca o poesie,'Din drum te'ntOrce cu mare glasu.

    8.

    precum Bice unt poets mare,-Ce intr'o vreme et am citit,D'a le lui vorbe n'afli scApare,_Niel in altarul cel mai sfintitil.

    9.

    Amoresata'i Musa 'nsufflataI dette cheile frumusetI;

    la tot pasu 'n sda arataDup'a dui voe mil de tandreti.

    10.

    Dar vai d'acella care 'ndrasnesceSa is patenta de autorti,Cand sirmAnutul n'o iscalesceBietul Apo llon dela bora.

    11.

    Defaimari multe are s'auqa,Are -sa treed de ne'nvatatil ;,Caci din grepla smerital MuskLa cea -batrina nu s'a 'nchinat.

    SA

    Si

    :i

    www.dacoromanica.ro

  • 31

    VI.Nemulturrureal e sentimentult,-Omti de mmica si ticalosa ;Crede latrareal ca e talentula ;

    cal la Muse prea de folosa.VII.

    Cu dibla dosula peste ampleAlerga fuga drept la Parnast ;'apoi incepe o poemCu necioplitu'I labartatt glasa.

    VIII.qatuncia Bice asta poen mare,Cand vr'o molifta i s'o citi,Ca e ca dinsul cand dOrme tare,Cand maica'i canta nani, nani.

    IX.Amoresata'l Musa 'nfocata

    desfatesa cu frumuseti ;lei pe potaea acea turbata'MI resfaca numal 'n tandreti.

    X.El ca sa scrie, i trebuesceSa is patenta de autora ;Merge Ciocoiul si iscalesce

    XI.Cine mai pOte ca sA,'1 aucla,Latrand potaea ca unit turban ?Caci din gresala blesditel MusaGura cascata'i a cam lasat.

    1) In manuscnsulu ce possed'ain lipsescu versurile puntate.

    i

    Il

    Ii-o

    1)

    www.dacoromanica.ro

  • 32

    12.Apoi e Inca viteza din gull,Due luri spune cum c'a avut ;Insa rivahi, cum el se juia,Sal dea 'mprotiva nu au putut..

    13.Deschiqend ochii, vitezulh. spuneCa Heruvimii fuga d'a lui fnca, ;C'ail statut gille de aura bune,i alte lucrur,i chiar de nimica.

    14.Dupe, acesta parct sa'nsOra,Parc% e tan i norocita ;Pe urma viatari pare amara,Parca defaima tot ce-a mbit.

    15.Ba chiar fliqe nevinovate,Care de dinsul nici nu gindescti,Cu vapsell negre li 'ntunecateIncondeete sa. pomenescii. 1)

    16Apoi vicl6nulil, vrend sa ne 'nple,Dice ca -multi care,a visatEste din scrieri orientale,Ce unt prietent lui 'I 'a narrat.

    17Parca sint lucruri aF4a 'nsemnateCare la altii s'a mai 'ntamplat ;Sunt chiar vedemi pe cesh. schimbate,Ce n'ati in elle comic saran.

    1) Allusiune la IngratulA.www.dacoromanica.ro

  • 33

    XII.i vitezti naiba, tepOnil de gull,.

    Due lull spune cum c'a avut ;mci stapinil chiar, el se turd,

    Al sta 'mprotiva, nu at putut.

    XIII.Inchigend ochii, dinsul ne spun&Cum c6, odatA el a fost micii ;C'a avut dale relle sail bune,

    multe lucruri mai de nimic.

    XIV.Dupa acesta pare ct sbOn,Para, e tats. i norocith ;Pe urmd viaca i pare-amara,Defaim5. totula ce a cinstit.

    XV.i chiar fiinte nevinovate,

    Cari la dinsul nici cd gindescil,Cu vapseli negre li 'ntunecateIncondeete sA pomenesch.

    XVI.Apoi Vulpoiul, ca s ne'nple,Dice a, visul care-a cititEste din scrieri orientale,Ce unil prietenti 'I-a povestit.

    XVII.Ne spune lucruri prea ne'nsemnate,Cdnd flencAnesce nerqinat,

    E castravete acum saratti.3www.dacoromanica.ro

  • 34

    18Pa trioth este plina de 'nfocare,D'al omenini arde amorii,Cand chiar pe tata cu 'ncredintarein tirgil l'ar vinde p'unti mica favorii.

    19l' ice a Lira el nu 'li o 'ntina,Nici ca tamae el la palatil;'apoi lug Dobre acum s 'nchina,Cat pucin vremea s'a mai schimbat.

    20.Lauda astaqi, maine defaima ;Yam nici cinste, nici caracteril;i Heruvimii, copriqi de spaima,Cand el i chiarna, s'ascund in ceril.

    21Dar pe morti oameni cand ii injura,De el in contra sint laudati;i a lug pana cu o trasura,In rag' i baga necercetati.

    22Acesta este, sa 'i dam dreptat-e ;La ce se cade, it vqi cinsti ;Caci ea pe dinsul, sa me creel. frate,i d'ar fi 'n grOpa, nu l'as3i iubi.

    www.dacoromanica.ro

  • 35

    XVIII.Cavaieril, hotult, plin de'nfocare

    i mi'l inhata streja 'nXIX.

    Picati, el dice, lacrOmi ;irOie

    Muscele-alerga l'aa putori.xx.

    Ai care mild, _Maine defaima;Yam flier cinste, nici caracterii ;

    i Zefiratii, coprini de spaima,tiganila s'ascund in earth

    XXI.Dar pe mortI omul cand i i Injura,El d'opotriva, 'i-a laudat ;La potaesca lui latratura,-Odir ! i Bice omul cercatil.

    XXII.Acesta este, sa'I dam dreptate;Precum se cade trage'l de nasii;Potaii javre dati'l pe spate,

    born.

    ..De

    www.dacoromanica.ro

  • 36

    SARADA

    De i mica in nume, e mare in relle ;Caci la multe natii a 'ntins curse grelle ;Ca sA'l dail de facA, nu iarM Censura,

    i insali- Agia imi astup5. gura (Russia).

    Re'sturnatti cu totulii, el e o colOre (sunAnimalii de prada cu patru piciOreVel afla, schimbandu'i centrul cu 'nceputul (Urs).Anticristil li barbaril, lasand intregii totul (Russia) 1):-

    1846.

    MARU ROMANESCO

    Moscovitult ne robesceDraga nostra Romanie ;Si in setea'l ce'l muncesce,Suge sange li junie.Dar la lunga suspinareCe pe lume se Ina*,On ce inima tressare,OA ce suffletil se rea10.

    A staff Leult BritanielCu Aquila francoqesa,Sbora, 'n terra Romaniei,Pe Romani sa desrobesca.

    1) Se atribue poetulul G Cretenu.www.dacoromanica.ro

  • 1854.

    07

    semi -Luna ottomans,Aqi simbolil de libertate,Linga aquila romansPlanA pe ceril legAnatA.

    Ac i e itua mai frumOsPentru populil in robie ;Acil Russia rqinOsASA intOrnA in pustie.

    Aqi torrena stromolascAIn morminte re'nviaqA;Acy in terra RomAnescALacremi, pradA incetesA.

    Al dar, frati de vitezie,Unde oastea se adunA ;Ceru 'nOtA 'n bucurie,Aerulil fbdosii resunb",.

    Sail robia muscAlescASA sdrobim d'aci 'nainte,Ori a terra romAnescASA se schimbe in morminte 1).

    BLESTEMUL ROMANILORcontra russolatrului Dim. I.di.

    In lacuri, in mocirle, in peltere profunde,In gheena eterna, in dintii lui Satan,In marea cea de flaari, vApae de catran,Acolo mere, strigee, acolo to ascunde ;

    1) S'atribue Bolintmenulutwww.dacoromanica.ro

  • 38

    Si dintil plini de sange, de sange romAnescii,.Poporil alu indulgentii pe care l'ai trAdat,In focil, in foal i spalA; i nernu'ti pAginesctiSA numai valA cerulti, pe care-al profanat.

    Iuda unui populti ce bratele intinse,Iti dete nutretil, stare, ondrea lipsea,Din frunte patall terse, la masa lui to pussei'n tine vr'o simtire umanA nu afla.

    Tot frunte InferratA i limb& de tradare,Tot inimA de Vulpe, vedere veninata,Tot cugete sinistre, ghiarrA rapitore,Etern ati arAtat'o Vo scie lumea tea, !

    SA crApi, sA mori, Satano ! T'errinalT spulberatA,In scremete, virteje, sA piarA de sub certi ;i sangele'ti satanicii in gura incleltatAA tatA-tea Satana, colcAe 'n mAcellil!

    1854. X ..

    DUOS IESME DIN FANARU

    Erail duoi prichindei,Erab. duoi Grecotei,NApirstocil Vistierti,Firfiricu cassiert ;Duo Iesme din Fanarti,Und catiriz i unti magaril.Palicari de Siltachii vestitul Zaharachi,S'adunarA s vorbescACum sA fure, sA pirlesca.Arhon Zaharis Serdari,

    'ticell

    i

    s_.

    www.dacoromanica.ro

  • Ch' ellimcos palicari,Cum se fate-mu hotiaLa tinstita Visteria,sa le punem for unil sbenghit,Ca sA le tragem unt renghiii.0 evghenicos psihi-mu,Cassieri tilibi-mu,Ca un antropos cu gnosi,Pe scatovlahi muscosiSA1 intello, arAtandCa trebuintA fiindSe mi dea mie pesinoTa hrimata opu crino,Tinstita CaimacamieCa s'o fatem aftendie ;Si chind eo iscalescuCA banile priimescu,Ilia pe mia se fatem,i cambiola se tragem

    Pentru o sumA mai micaDela budalaoa Ghica ;Che prostu sigur se fieChe o se dam lui Domnie ;Apoi cu banil la peptuLast pe Ghica se asteptu ;Si cu asto marafetiDin Chefali-mu the feti,via la Tara bogdanescA,La prostia arhonclescA ;Acum nu poi se sequ,Diati et ala crequChe acuma iara vreiOltenu alla StirbeiSa vie la Bucuresti,Si atunti ma prapadesti ;lar me da la criminal

    '39

    www.dacoromanica.ro

  • 1857.

    40

    Pentru bami eu jurnal;Si, caimeni Pahcari,Nu mai vede to Fanari !'

    CANTECUL0 MORTILOR

    I.Fruncla verde de secara,A edit Bibescu 'n Cara ;Cati Ciocoi

    1Cioclovine,

    cats tilhari, tot i mergil la sine.Din Galqi la Rovinari,Taral plina de tilhari;Din Cerneti la Dorohoi,N'ai sa urnbli de Ciocoi.

    II.Frunqa verde usturoi,Bucurie pe Ciocoi;Frump verde mandalaci,Mare grija pe saraci !Nici Catanele nemesci,Nici Mirzcii ta-Oresci,Nici Cazaci, nici Capanlai,Nu sunt ca Ciocoli r6i.

    Fruncla verde barlaboi,N'ati veclut p'un B oi,Ce l'a veltejit CuzolCa p'un h4ornanil de soi ?sa me faca Domnil in tar a,

    HI.

    www.dacoromanica.ro

  • -1862

    41

    i vi'l fact Ministru mare,Sa ye puie in frigareSA ye friga fara sare.

    IV.Vine Ostea bibecescaTara nOstra sa smeresca,i Moldova s'o gonesca,Dela vatra str6mopsca.Nene Cuza, mai Cuzol,Ia ne scapa de Ciocoi,a vom alerga nol,Cnd n'ei (lice, la resbol ').

    TtNGUIREA GRECILOR

    Grrecula boeritt. ')Bali Vacari i Simigil,Halvagii i bragagii,Cepkinilor arendali,

    i voi, bravilor Fust4,

    FundaVor rachieri,Tutungil i baclaveri,Din Ianina pribegiti,Din Vito ha goniti,

    Macedonia fugiti,Din Rumelia dositi,Ascultati cu mica cu mareMqtqugulti de tradare

    1) S'atiibue Bolintinenului2) Allusiune la directorul Ministerului de interne sub Sti 'bet.

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 42

    Cu care v'am protegettiAcum pe fata s'a dat ;

    i sangele ce am suptStartle de le-am fcut,Acuma s'a delteptati pe toti ne-a inferrat.Tractatele ce protegeElementulti cella'. grecescii,Englesul le strentuesce,Afurismenos altos.

    i protectia nordianaDin Vlahia acum s'a dus ;i 'nfluinta cea grecanaAh ! Theos mu, a apus.

    Simigiii bragagii,Incontro sa, apucati ?

    Erml Greet.Den icsevro, me pistevis !Te fatem sA scapam ?To schili ! Sultan turcitFirman afar, a datGrecul sa, fie gonit.Romanu s'a de teptat !

    Top GrecilAh 1 Vlahia ! Ah Vlahia r.Teliose-istoria !

    Unal. bragagiaPesme Lora, adelfe,Pu na pago me din braga ?"

    ;

    s

    www.dacoromanica.ro

  • 43

    A ! den imporo na fevgo,Tha me scotun me tin spanga..

    'Cara. 1;:tacanuAh ! Vlahia! Ah ! Vlahia!Pu na pago bacania ?Den perno is tin G-rekia,Me valun's tin puscaria.

    racliieraCreditorii the ghinecaPos me vlepun, me scotonun.

    CorrulaAh ! Vlahia! Ah Vlahia!Teliose istoria I 1853.,

    24 IANUARIU 1860.

    E qiva aqi ferice ; i salt,'o Romanie !Cad lancula tiraniel se Tupse asp un anti ;Tu esci aniversarea natiei mindrie ;Revino, august'o, d'acum peste una ant ;1. fl ca acel nume dat de DomnitoraSa, fie 'n Romania etern neperitort.

    Primesce salutarea, o Pnncil adeveratt,Ce lima sincera la tronul tea depune,Credinta, ski ardore, nemasurata ;i terra 11, impletesce de laure cunune,i 'ntrega roga emit, viitort,

    Ca numele sa'ti fie etern nemuritora.

    Ci 'ntorce-te, o Prince, i vegi dorula ferbinte,Ce simte a r Romanult, intregi poporula teu ;

    'Caul

    ce'f

    'amorti

    i adT ti'n

    www.dacoromanica.ro

  • 44

    i vine sa to r6ge sa fii al lui parinte,mintui de 'mpilarea a omului eel r6fi;

    'ntinde mana, i fa-te scutitorti ;numele tOti fie etern nemuritorti.

    Rodinii tessil peirea in machina drAcescb,;Suvelnitele pOrta, turbati, negrii strigoi ;

    i tessti ca sa detessa, se prind sa ne racescaPe not toti despre tine, pe tine despre not ;Land nol ridicam ruge, i ac i i 'nCa numele sa'ti fie etern nemuritorti.

    i care ne e crima atat de neertata,Cat sa voesci, parinte, prin Draci a ne lovi?Unde fiinta atat de scellerata,Ce'n curse de perqare s vrei a ne 'mbrinci?Nu'i mai cunosci trecutulii? Ce-altepti pe viitoru ?El nu'li cumpara ttrengul, ca Iuda

    Aduna toi trengaril, turbate-ortale bete,Trel sute Polaci astaqi ce mi uie prin tarra,La scopul lui s'ajunga; i duca-se i 'Dian :

    socie, tats, mama da pe bette;Restorna i altarulii, al nostru vinVtort ;Nu scii ca in Moldova 'ti-a fost unti tradatoril?

    -Organt al desunirii din gaca de pagini,S'a 'nfipt ca s restOrne a easel temelie,Ce o au pus str6bunii, tint' bunii Romani'Cu- atatea sacrificii in seculi de urgie.Rinjasce reit, Tartufula ! Ci sceptrulti domnitortiSdrobescari a cocoa ; i fii nemuritorti.

    E upVolt de vrajbe, de on -ce turburare;Gonii Adunarea de care-ai fosti2ic6nd ca partea stanga este turburatOre ;

    5.'1

    Te scold,,i

    viitorti,

    at141

    vinclotora.

    Copillii, qi

    l'o

    allesil,

    www.dacoromanica.ro

  • 45

    C drepta nu cunOsce al patriei progresti.El vede c6, progresult e strimbti i cosoptti ;Ski merge inainte, ca

    Dar duoe fled 0 patru destul mArturisesceD'al Camel bunt cugetti, de calda. ei dorintay.De tot ce facu mare, de tot ce ne unesce,Duoi popoll impreuna. cu Princul prin credintA ;Si care rOgg, Cerulti, acp 'nCa numele s611 fie etern nemuritorti.

    iar to rugam, Prince, fii bunt ca un pArinteftli scutura iacaoa de stair i deD'organult" lul Loiola, d'infamul de Rodin.Asculta, aqi urarea i ruga-ne farbinte ;Ne scapA i to scapA, ill nemuritort ;

    fie al WI nume -etern neperitorti 1).1860.

    1) Se atribue lul

    lupuld 1Ninatii.

    i li viitortt,

    ;-.

    ciulini,

    i

    Shad.

    Ai

    www.dacoromanica.ro

  • 46

    O D A.LA NICOLAE I

    Imperatul Russiei

    Auguste, care-al numeBiruitifcl de norod ))Datil de Dumneclea la lume ;Esci intreg al lui isvodu.

    .R.tiga de recunotintaA tot nemulul romarraItl inaltaCa prea 'naltului stapinu.

    Darul tki sa ajuteLa picidren sa depuiuMil simtirl ce pier tacute,

    cera ea sa ti le spurn.

    Domnul binecuvintareaPe 'nalta crestetii va 'Astra ;Caci domnind uscatul, marea,Domnulul stir semana.

    Dal vecului tea marire,Tu, de fericiri isvora;Ce-o privesca cu pismuireWed trecutii, veca viitora.

    Emil in resboni, in pace,Ingeru terri cand oci otesci,Mri comori iv par saraceVrind virtuti sa resplatesci

    De cand e crestinetatea,Vitezi flu multi ail statut,Dar cum Tali scutit dieptateaAla El n'a mai avut.

    Al sciut a el robieIn Regie s'o prefaci.

    ANTI-ODA

    Anticristule barbare,Subjugators de norodu,Aruncat chiar din Tartar*

    sci una Dracii, al lui isvod.

    Ura, mil de anatemeA tot nemului romanuItl arunca tots blesteme,Ca unui barbara paginu.

    Darul Domnulul m'ajuteCa sa pota *i ea 8641 spinaCa protectian reu pute,Indki3t voia sa to pum.

    Dracula tOta blestemareaPentru tine va pastra;Subjugand uscatul, marea,Lui Satan sell semana.

    Dal la vecul tki ruine,De nenorocul isvoru,Ce pronunta cu suspineSi presentii si viitorii.

    Despota in resbela i pace,Diavol tern cand amagesci,Tie 'n lume alt nun placeDeck natil sa robescr.

    De cand este omenirea,Multi tirani all mai statut,Insa, ca tie robireaNimenui nu'l a placut.

    Al to in robieLibertatea s'o prefaci;

    1) Ncr.6

    mli

    i

    stint

    )..thOg.

    eumihnta,

    www.dacoromanica.ro

  • 47

    D A

    t*i orI-caret vrajmasieSupuind'o s'o

    Dunarea marturisesce'CA prevAdetortiNe'ncetat i pregatesceTot desavirsitul spoi u.

    Sole ca prin departareSdrele nu s'ar opriDin veclnical lummare,Piedicl nuorii de n'ar fi.

    El descopera luminaCu feluri de invirtni,Si a for s'arunca vinaAsupra bunel lucirl.

    Rissipesca 'ndata CerulfiPe catl gad in calle'ti_Duni sa,'1 faci, tu scil misterul;Tu poti, bunule; prefal

    Nascutil cu facerl de bine-Nordde sa biruesci,'Tata for tots vbclii in tine ;A for dragoste tu esel.

    'Tot Romanul tine mints'Cat 'ti e recunoscatorii;-Puterl nu sunt in cuvintePrecat vord.

    El sta, gata al lui singe,A sa viaca a't1 jertfi

    A 1 de sOrta r6ii se plingeCa prileju nu va gasi!Adl in Universa resune-Cit in marele't1 imperu,Glasul sea de rugaciunefeel ridica okra Cera.

    ANTI-OD A.

    Si c'o mare vrajmasie,Subjugand'o, tiicl c'o 'mpacl.Dunarea marturisesceCA eel:111AI prev6t16toiuNe'ncetat i pregateseeDe robie-

    Scie ca din departareLibertatea s'ar ivi,Cand prin intrige barbareRusii piedica n'ar fi.

    Tu s'al tot sunteti de via,CA crestinele lucirl,Ce dad terrilor lumina,Le opriti prin

    Rissipesca 'ndata CerulaSi pe tine si p'al thl;1?eul singur e misterul;Rusil nu sunt fii sel.

    Nascut pentru planuri rele,NorOdele sa robesci,Protectorn ce jupol pole,Cobe-rea la tots tu esci

    Tot Romanul astatll simteCA tu esci subjugatora,Puterl nu sunt in cuvinteSa to 'njure precat vor.El sta.' gata al lul singeCa sa, scape, a's1 jertfi;Ca sa nu mal aib'a plingeCA,nd sub jugul tg i ar ft.Rugaciunea 'ml impline'scaIrnperatulii" cel din coraCa'n Tartarii sa to gatescaCu tots sbiril ce to tern.

    viitord.

    0

    lupe&

    mmtiniel

    sduiri.

    www.dacoromanica.ro

  • 4S

    O D A

    Audi cuImpbrate de 'mperati,Jertfa'ti dam de multumire,Noi lui mult indatorati.

    Ani multi lumea fericescePastrand darul ce ne-ai dat,Vrednicul ce'ti semuesce,Tat'al lumii Imperata ').

    1852.

    ANTI-ODA

    Audi cuDomne, bunule 'mp6ratii,Glasul de nemultumiro,Pentru cel ce ne-a tradat..

    Tu, Satan, to feiicesceDe uni fin adeveratt,Ce in Vote 'ti semuesce,Cad' de mult l'ai adoptat 2)1

    ROSIT SI ALBIT

    Dupa ce 'mpreuna mi s'ati tarbacit,Rovi ski cu Albii s'aii incumetrit ;Insa, nu se scie, Rovi au al bit,Sat mai bine Albii at mat rumenit.RoV qicii ca Albil legea calcat,Albil (lieu. a Rop lingii unde-at scmpat ;Dar poporulti dice : toti sunteti Ciocoi,Unii vechi, altii Cioclovine nuoi.Lupii, tota vara pe cat suntUmb1 fie-care rasna pnn pAduri ;Dar and vine gerulii i inflaminqescii,Fornea i apropie, lupil se 'nfratescil.Hoitul, sat Domnia, pe lupi i uni.Vai ! de biata turma ce s'ar retAci !

    1866. X.

    1) Oda este de poetuld Joan Vacarescu, care se credo a fi $1autoruld Odei la gen. Diuhamel, ce a dat nascere poem' Ble-steinulli Romania. incil la Snagov, pag. 6- 23)

    2) Anti-Oda e subscrisa : Optima public& Nu scan positiv decine este facuta

    milostivire,

    (Vedi Esilulu

    milostimre,

    satul,

    www.dacoromanica.ro

  • 4g

    JOS GUVERNULU CIOCOESCO1

    Eatrt iarAV la puterePus Ciocoiulti vincetoril ;Ridu Muscalii cu plAcere,Bat toti Contii din picere,

    sosesce timpul ion

    Toate javrele riiOse,Toni vindutil pun nizamTOte iesmele soiOse,

    napircele scirbOse,Aqi din nuoil esti: la meidan.

    N'are r6ii cum sA, mai fieCa guvernulti cioeoescii ;E invasii, e robie,E peire, e urgie,

    Pentru nemula romanescii.

    N'ai vklut mai secAtura,,.Mal lingM, mai uccigml LCea din urmii buciiturn,Chiar din gm% el V-o fun.

    'Jai de tine, Romanalti 1

    TipA, plinge terra toat6,,Se jiilesce amAxit ;Ian Ciocoii se 'mbat6. ;

    suet siguri d'astA-datACVi punt) jugulti dup6.,

    RIM Ciocoii, ca le vine ;Trimitti ateptil ;

    4

    Cit

    ;

    i

    ridti,Carl

    pith.

    mitt .1iwww.dacoromanica.ro

  • Ati vindu terra, le e bine ;Maine hordele streine

    Le vor bate. cruel pe

    Maine vine 'n fuga toatg,Dup. Grecult eel rhosti,Tureul, lepra lqinatg,Russul, hiarra cea spurcata,

    Ne.mtul, ling &u puturosii.

    Dar to ore, mai Romgne,Ping cand tacutt vei sta ?Au vrei-tu sa veil cum maineImparti-vor haina to ?

    Strivitu aspru sub picereDe Ciocombi, Qat' golanil,N'afli 'n tine a to putere,CAM vegi bine ca'n durere

    Piere terra lui Traiaa?

    Sau altepti-tu vre unu bineDela eel vinduti pe bani,Dela slutil dupg lume,Dela orimi Par6, nume,

    Sobolii eel golani?

    Creli la .bine s to 'nviteAste namile rusesci,Aste potgi ail nemtite,i otrepe imputite,

    A cazanelor turcesci?

    Nu mai sta ; scelg, Rorrigne;Avem drept sg ne-apgrarn,Pin& braculu ne remgne;

    a

    peptil.

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 51

    D'o fi sciisu s murim maine,Incaf astadi sA scApain.

    Lash plugult, arAtura,'al pamintulul teil rodu ;0 sa'l mane lihnituraCea streina ; ia'ti secura,

    Si, ne sate din astu glodu ;

    Cacl ne 'nghite Ciocoimea ,A sosit timpul d'apoi ;Maine tOta muscalimea,i paginii, i nemtimea,

    Cade piatra peste noT.

    MAI, Romano, cu 'nfocarePentru dreptu'ti strinolescii,AT, to scold,, striga tare,i cu urA, cu turbare :

    Jos guvernul Ciocoescil !20 August 1861 X.

    CI 0001 1Ce tristil spectacolti ni se presintA !Pe unde trecem, not ce vedem ?La ceT marl' viaca e abondinta ;Poporul strigA : Paine -n'avem.

    Prin pied, prin strade, prin mahalale,Contrastul este de speriat :Avutult, veselil in a le Salle;Saracult striga : adi n'am mancat.www.dacoromanica.ro

  • 52

    Boerulti trece .cu nepasare,Ciocolula striga s fact, loot ;De popolii ride tot ce e mare.,Si d'a lui Mine "qi. bate Jodi.

    0 voi, reptile inveninate,Ce sugqi sange de orna sarackCe n'aveti mil , d'al vostru frate,Si numai clime n'aveti de Dracti.

    Bagati de semi, l'a vOstre fapte,Si cu poporulu nu ve jucati ;La timpuacella d'acum ani eapteGindqi adesea, r ye 'ndreptati.

    1855. Sept. 24M Iordaneseu.

    GLASULU TERRANILOR&litre Dumnedeil efitre Domnul for Alexandra loan I.

    Cate urgil, val ! de vecuriAu mai calut peste not !Cate nevoi i primejdiiN'am patit dela Ciocoi !

    umbrelor satane,A ne tunde ca pe oi ;A uccide RomaniaCand era sa 'nviem noi.

    Dela descalicatOreDomnil nostril ne'ncetatN'ati fcut o (II sub sore

    fi unul tradat

    .11

    Sfliliti,

    Far'awww.dacoromanica.ro

  • 53

    `Piny cand tronulti lui Mircea,ITal lui Stefan cel vestitt.'0 s fie-a vOstra, prada,De Vol, CiocoI, pingaritti ?

    Abia tronul Romaniei.Sa 'nalta mai radios,,'acel verme-al gelosieiAre rode iar pin' la osti.

    SaritI, morti, du prin morminte,Si vedet1 ce n'ati voqut ;Cum Sopirlele, Serpoii,Liberali tot).* s'ail facut.

    Domnul Cuza ce-o sa'ti fact,Cu-ma capete de Smei,Can Jura ca de claca,Ca el nu ne lasa, 'n piel?

    Dar ne is pe qi duoi galbeniCa sa strige Domnii streini ;Libertate i Dreptate,-SbiarA el, i not platen.

    Dar dintr'a vOstra, dreptateNoe Ore ce ne-ati dat ?1)umnelleti ne-o fort poateDe legea ce ne-atI votat.

    'Ce bine-o s'aiba, terraniiDela eel ca d'alde voi,Cali lucrati 0 li nOptePentru voi, nu pentru not ?www.dacoromanica.ro

  • 64

    Dumnecleil i Domnul nostruCare unirea ne-a datNe va face-odata rostul;Altfel de voi n'am scapat.

    Sfir i i, Ciocoi i Satane,Ce unirea-ati blestemat,Ca s6, re fie tot nemulDomnii in fie care satil.

    1861, Iume.Unit Orranfi.

    TtNGUIREA POPORULUT

    Frump, verde de matiali,Ce foca' ne veni din I1 ?Foal nestinsil, vai! pirjoltiCe to las6, de tot goll

    Ardel'ar foculu i spuzaP'al de ne-a adus pe CuzaArzal focul pirlescA,S6, nu se mai procopsescl!

    De cand Cuza a venit,Vmu 'n ar s'a suit,Sulimanul s'a scumpit,Ciocol nuoi au res6xit,TilhariiS'Aracia s'a 16,tit ;Dar tine l'a con,cit,Pe Cuza eel procopsit ?

    Negustorulii de gogoICal e l'a clocit in cols ;

    i

    i'l

    sell immultit,

    www.dacoromanica.ro

  • 54

    din care a elitSoitariula mucalittiLui Vogoride turcitti.

    Vede-1'41 la BalamucP'aminduoi, inteunti butucti r

    Ce e drept nu e pecat,Unirea am capatat ;Dar e porculti ingralattiPentru Calmuculti spurcatti.

    Frump, verde maracine,Ce este nu este bine :Ch tot Contulti muscalesciiIn pamintulti romanesca,Tot el singur agi domnesce,5i lui" Cuz' aka graesce :

    Nu te teme tu, Cuzoi,Ca te vom scapa tot noiDe libertoni, de strigoi,De Sfrantuzl 31 de Nemtoi.

    7) SOrele 11-a dat colacii,Mance Luna vircolacil !Frecal pe toti la trei cOste,Esci sub arripele mistre."

    Frump verde usturolScapa-ne, DOmne, pe noiDe Muscali li de Ciocol,De soitarii ca Cuzol.

    1860 X.

    www.dacoromanica.ro

  • MANIFESTAREAOpiniunal publice

    LA PLECAREA NEMTILORU DIN TARA

    AI cu tot)." intr'o unireSa cantam in fericire ;Sa petrecem bravii NeintiCu cunune de scaqi ;Caci isprava facutEste totul putut :Patru Ilea de NemV. voiniciSail batut cu trei Ariel ;

    duoi Oreci SobolaraPusse 'n gOna cinci Ulani ;Iar un Iepure, spun drept,Sperie un regiment ;Numai brNtele de frica(Cad ski mOrte le mananca)I aplaudail, qicend,Sail cantand din cand in and,Du prm lacuri, du prim balta,Cu vocea for labartata :72 Oaca, ! Oaca ! canal)." !Cum vent 0 cum pleca0 ?De train bunt% te-ai imbuibatCa vitele la suhatil,Cu came, vinii i spatial,

    1 prea pucin ecserssiiil ;Ca sa nu piercli din slanina,Ceri plapuma, permaDar ciudat i de mirare IDe a nu fi ar0 de sore,Cum de n'ati cerut umbrelle ?

    56

    ce -au

    ce -au

    i

    i

    ki

    www.dacoromanica.ro

  • 57

    N-Optea pasnici i mantelle ?S'aratati civilisare,,,Daca alt n'ati Post in stare!"

    Ura! Ura ! alergati,Cu cenu a. aruncati,sa facem parada, mareCellor ce simtire n'areCei cu tufa 'n capil i punga;Strimti la haine, buni la fuggy,,Din nemul -cellor faimoV,Tigani neqi i muall ;

    obrasmci Para fire,Dobitoce far' simtire.

    Ura! Ura! sa strigam !Cu cenqa s'aruncam !Ca se due acumCei ce mancat la pisici.Sa le uram a se duceLa Dracu, la turta-dulce ;Numal sa scapam de el,De hoti ski de natarai;Sa mai traim i nol bine,Fara multa golamme,Fara Nemti, fa,ra, netoti,Fa' a calici, Ara, hoti.

    Ura! Oarba! AI ski voi,,Catei, cotoi;Gams mOrte aruncate,Ce nu -yeti mai fl mancateDe netotil ce venita,Ca lacuste jefuiraTerra &IA, far' stapini,Turma de of .fart taint.

    1850.

    d'aicr

    Sr

    soreclr

    www.dacoromanica.ro

  • 58

    CATE-VA STROFEdin

    Adio la PringultiCu Bar incepe infamu'ti nume ;Barbara de grata, n'ai fost romanii ;Mere de vestete acum la lumeCa fIll prodotulil patriel talle,Pe care 'n lacromi lasali ski 'n jalle ;PliniV solia'ti, rusescii orgarra.

    Nu crede insa c'off-und' t'ei duceBlestemulil terrei nu to -o' urma ;Mei lumea scie ca to pe truceLasqc, tirane, frumOsa terra ;Pleca d'aicea, barbara hiarra,Pe care vecinic vom blesterna.

    Para rdustrare de conVinta,Atitia oameni nenorociV,Pentru cuvintul cal WW1;D'alte principii, d'alta credinta ;S'ori ce talente to meprisa,Mana'ti d'arama le sfarama.

    Jefuili terra Para de mild, ')Prin multe dajdii ce inventali;Legi arbitrare pusql in sila,Necunoscute terrei, streine,Ca sa te-assiguri numai pe tine

    i pe Ciocoii ce protegqi.

    1) Ved1 o aruncatura de ochi asupra admunstratieI Valatheidela 1849-1853. (Praga, 1854) de un Roman

    ZS

    www.dacoromanica.ro

  • 5)

    Cat! trel ore cu u a 'nchisAStai la oglinda i to spoiai,

    vapsel pOrulti, to spilcuiai,Ca s'arAtT June, cu faca 'ntinsa j7SA placi la Iesine ca d'alde tine,.Nisce bachante, fArA

    Mergi, ipocrite ; suffletil de ghiatA t.!SA nu mori, crude, ling'a ta sOcA !SA nu mori, Judo, linga copil ISA nu'i vecli Cara to nici data IFiintA cruda i blestemata,Pribegt pe drumuri in veci sA fil

    tiriz sO r'esara i pAlamidA,Scaeti bozii in callea ta ID'aste flori meriti o piramidaSpre pomenirea'ti sa se ridice,Pe virfulii aril sA se apliceCruczte care peptu orna.

    Astfel de imnuri ti se cuvine,.Ast-fel de Ode i i vom canta,,Oin Para sufilet, fArA ;Mergi, o tirane ; dute in sinircur4Tot intre bice intre sfircurl.Piarc1Ase 'n Iaduii saminta ta.

    18567._

    ItI

    ruline.

    l.

    i

    'ti

    ruqine

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 60

    EPITAFLTLifTACELLUIAI' pRiNgt

    Aici lace B... S.... W.... ,Care vindu Cara qi prada norodul ;Iara acuity Dracii pe morrnintu'l jOca,Si sere pomenfrel i canta o CiOca 1).

    1856.

    STREINI/ JEFUESC TARA NOSTRA

    Tara noastra care geme subt atatea marl nevoi,Tara noastra ce se suge de atati cumphti Cfocoi,Tara noastra se 'ngenuchie de cati-va calugerl peel ;Si privim, ca fii nemernicl, fara imma i reel,uum acqti mirtavi calugeri rid de noi, ne jefuescu,4i bath Jodi de Statuld nostru i legea nesocotescil.Platnnt trei pe tofu anulb ca tributilAstorti javre pangarite ; le darn for acest avuta,Acestii. bunt alu Terei nOstre ; i noi plingem in dureri,Fara creditu, fara drumuri, fan arme puteri!Nolf saraci in bogatie, in Cara -ne robiti,Privimu rodulti muncei nostre calif lad qece venetici,FAA sa 'ntrebamil de undo, cine sunt cu noi ?Ce au pusil ei in asta Cara ? D'unde iesa acqti strigoiCe ne sparie, ne-adOrme, i sug sange romanescil ?Cu ce dreptti, cu care lege, ne sugfum, ne sal-Acesa. ?0 durere ! 0 ru-ne ! neamu nedemnti a fi 'ntre viiBela, eti, o Romanie ; dar n'ai raznnt, nu al fiiPentru ce sa aibI o Cara, data n'o poti aparaDe cinci javre lqinate, care vial a o prada ?Ce mai numeri miliOne de Romani p'acestu parnintii ?Ce pe zero? Ce strigam ca n'atf cuvint

    1) Aceste dote poem)" sunt de reposatuln Capitan Ciocardia.

    (led milione

    !...

    'mmultimt mereti

    niti

    ce-al

    www.dacoromanica.ro

  • 61

    Cei ce qicd ca n'avemti sange, ca suntem ca indientSubjugati in milicine, de cinci geci Europeni ?Ce spunemii c'o sa ne batemil, Tel-a ca sa aparamilDe vrajma0 din afara ? Ce mai tot ne inganfamtiCu Traian, Stefan i Mircea, cand noi nu putem goni,l?ece capturi din tare, ce ne ne poroclescil,Ridil de noi in casa nO8tra, Inca ne pangarescii ?Merged d'ascultati Mezatul, merged vedeti cum vindMunca, terlOra mistra ! Merged de'i vedeti eirlendPe-a lord jeturi de dictatorti ; i Guvernult prosternat,Slujind lord, platitti d e s ell ! 0 ! privi i acest .MezatCM in el ti se zugravete umilinta ce am strinsil ;MI in elti e zugravita starea nOstra cea de plinsti !

    Juni Romani de on ce clasa, eata c i sa ne 'nfratimiiPeara d'astaqi on ce ura I Veniti aqi and ne simimdImmile calqi ce bate, veniti ca sa alungamtiPe ace ti marpvi calugari, 1 averea sa scapainti !E vOstra ca 'anostra,

    1n'aveti nici sa luptati. .

    Avem numai sa le spunemt : d'astaqi bani nu mai luati t1861.

    EPISTOLABanuluI B nu

    CATRE

    Iancu M.... nu

    Ce sint astea, frate M... . ne 7Ce sint astea, gugumane ?

    fi stirpit mai bineNinecuta-ta cu tine !Imi facu i cate 'miM6 jucni ca pe papq;Me scosei ca pe Irodii

    'njurtl,i

    del

    :

    t

    'a

    Fi-s'ai

    faculi,

    www.dacoromanica.ro

  • 62

    ate 'nvirtii ca p'un nerodit ;.316 fAcql din mare BanilDe nu mai platescil unit banit.

    oCe precti mai au aqi in lameFalnicele nOstre nume?Elind cu nasul Watt'',

    hngand unde-ain scuipat,-Ca on care papugil.Eata hotii be ElcilCum joc feste peste festeCum ne cata dupl, creste,

    'Cum ne bate la tipicii,-i ne face de nimic.Me luaiii eti dupA tine ;'o patiiti, n'aVi mai fi fostii !

    Unul ludA- l'altul prostii.Nett, fu destul o wan,

    -and sfecla 'ti-o aruncara,i te detera prm stampa.,

    De nu te mai spell cu apa,'Chiar din DunArea cea mare ?Acli cu coda, 'ntre piciore,StaT ca curca cea ploat5.,.Ca pisica leinat6,-;Pe lingA tine .1i eil

    :Stat bAtut de Dumnaleil.Caimacarni mai sintem noT,Sail otrepe din gunoi ? 1)

    1859, Ian. 25.

    1) Se atribue D-1u1 N Oro,anu ex-redactor al lul Nichiperoect.

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 63

    CEROLTIJARA_.

    N 0 Icu mils lui Stirbei g'a galbenilorti met,

    arhiepiscogil mitropolitu al Ungrovlahiei

    Cu duhovnic6scA fratie m6 'nchinti,Eil Mitropolituhl, capu-V6 cretin ".Vo6, calni aT turmel meile,Arhierei, callugArY, fAcAtori de relle,ArhimandriT, egumenT, cinstiti protopopl,Sachelari referendari, popi,i voo, laicil, eel drept credincioi.

    i chiar vo6 cellor ce's mai pAcAtoV,i in sfirlit vo6, tots, tagma 'ntregA,Care nu tit'f carte, cum nu tit niciDar care in lume hondroniti mere"CA sinteti urmaVf puteril divine.Capil sfintel nOstre biserici creVne ;Dar nu qi a1le ii eel dumneqeesci,Povatuitorii ob tel crqtinesci ;Vo6, lupi, opirle, guteri i balauri,Ipocriti cAllugAri, tAurei i tauri,Vi se da de tire printeacesta pitact'Tuturor acellor ce ca mine fact ;Ca d'acu 'nainte soma sa luatiLa mueri cochete, cari at barbati,SA nu 16 mai duceti; cad dati de belea.'am pkit-o buns, val de barba meaTrel cleoi oca auru, galbenl ferecati,

    sfinta'mi barbA ce 'mi-o respectati;Cad nu era vorba ceva de carmit,Cand 4ti arrata briciul l'ascutit.1Plesnem de iturbare, muream de necazu ;

    Castriqi,

    Plata'

    luciu

    Wifon,

    credinciovt

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 64

    Dar cum qi in lume Mitropolitti rasu ?De aceea eta vo blagoslovescii;

    ca capil al vostru v6 povAtuescil :Cand vedeti natura cA nu ye dA pace,Plecati pd la schituri, pe unde vo place,Pe la surori, maice, sA vo potolescAArletdrea poft6, cea dobitocescA,Ca sa scApati barba ; cAci vestea s'a dusCand s'o afla in lume d'unti cAllugheril tunsti.Fiisi dar cu 'ngrijire, barba sic paziti;SA nu RI ca mine, val.! batjacoritl 1)

    1854._

    OARECII $1 CAMARAoareci multi din toati, tara,

    Adunqi in numera mare,UmplusseserA CAmara,Scotocind dupe. mincare.Rita, rita, rontaiat,

    din coltu in col sAreati.

    Unitde feme ;

    Alii negni, nApirlqiPutintel mai saturati;Dar cu totii cautAndBucatelele pe rind.

    Ca sa rOcla s'adunarALa firimituri de paineCe sciati ca's in cAmarA,

    1) De D -nu N Oropmr, fost-redactom al mar multoru glareumoristice.

    le ina i

    Si

    Si

    jigariti,Si

    www.dacoromanica.ro

  • 6.;

    Remasse de acli pe mame ;i sa prapadescaCamaruta boeresca.

    Hotariti ca sa nu laseNemancat on -ce gasea,

    chiar temeliea easel,Daca nu le ajungea,Mezelicurile-ascunse,Ce'n dulapuri eraii puse.

    Ce grozav cand flaminzesceOrecile jigarittiMai virtos cand i lipsesceStapinult ce l'a hranitii ;Atunci rode ne'ncetat,Caci aka e inv6tat.

    Dar d'odata, far& veste,Multi Cotol intra 'n camara,i la rindti se pinduesceCa sal On, da afara ;Ei erati cu totil base,Toti alle i d'aceeali rassa.

    Unula galbenti mohoritii,Lath in frunte 'ndessatt,Dintre toil cel mai writ,De spinare cocolatt,Se sui pe o fereastra,i 'ncepu sa pufmasch ;

    D'acolo se plisse a tOrce;i torcea, mereA torcea ;i apol el se stircea,

    ap,

    I

    i

    www.dacoromanica.ro

  • i ghiarrele preggteainghitg, sg'i

    Ca unti tigru in Wane.

    Cei-lalti patru miorlaia,Unul negru, mustaciosn ;Altul baltatii vgia ;Unul micu, prey uriciosti,Slgbanogu, pipernicith,Parea a fi indrgatti.

    Sarea 'n sus de bucuiieLing' altulti en Orulu chielu,.Ateptand rindui vieSA primp vr'uni

    trecusse pesteCand Medea el la tadasii.

    Dar al cinceled fudulti,Cotoiti vechiti de case multe,SemAna a fi satultiDe vinatult du prin curte,Ce'l manftncg ca unu hottiIII' a fi partasil cu toti.

    insfirtitra Cotom-a,1 mare,Ce torsesse pin' aci,Facu punere la callePe Idreci a'i Isgoni ;i pe-loc la gong luara

    Ping ce i sfiliarg.

    oriceii fugti in lume,Flaminii precum at venit ;

    montanu facu nume

    46

    .86:1 sfiie,

    eel

    'I

    sa'l

    'lasts

    www.dacoromanica.ro

  • 6'7

    Ca, pe Orecl a topit,.Neputend sa vie lax&.6recI roil in Camara.

    Jar acesta, 'nVintare,Facuta, d'un oricelCatre tOrice le-al mareCe venisse din Muscel,:11 rugs, s'o priimescaCa p'o stima oricesca i).

    1860.

    ,CA.TRE ROMANI

    Cu cugete creVne, cu scopurI el cmstite,-Cu inima curatai suflett nespurcatt,PopOrelort Romane, aduceti-ve-aminteC nici o data Russul la vol nu a calcatt.

    Tandqte mult, barbarult, din secle departate,Ca sa ne-apuce 'n ghiaral, ca tigrult prada sa ;Jar aqI in Romania cu vicleniI spurcateVeni sa, ne inple, i 'n veci a ne-apara.

    Venit-a de la Tarulu, unealta 'nveninata,lint general Duhamel, trimist d'al set Satan ;Apo la elt indata nobleta `a,dunataAvu ingretoprea s'asculte acestii plant.

    _,Am.a,ullitt, illustril fruntati al RomanieI,Ca drepturile vOstre ce din stramolI avetT,Norodul prostt se cerca, unite cu tinerimea,,,SA le desfunteze ; ca el sa remanetl

    1) Se atnbue lul Eliadewww.dacoromanica.ro

  • 438

    Dar et6, Imp6ratulti, ce pururea vegheaz6,La interesul vostru, terei viitort,E gata, de yeti cere, intr'un minut piarqa,E gata, Ins cereti; i ell v6 dAajutorti.

    Armin nostra.-e gata s6, inundeze terra ;Atat numai s'o cereti, pe-locti vi se va da."Audi tu, RomAnie ? Se inundeze tarra!Audi Aici armia rusescA va calca I

    0 ! ce idee seca! Ce prostA viclenie,Spre a intra aicea a ne stApAni !Gandqte ca sa bage cu pretii armia ;'apoi Europa 'ntrega sa nulti pOta. goni.

    Nu credeti c6, dati planuri in muntil CircasielNu credeti ca, stay fatA cu prostul Persiant ;Aicea, Duhamele, vorbekt1 to 'Romaniel ;Romanul nu se 'ila16, ca Persulti gugumant.

    Polonia d'essemplu Romanulul servqte ;Boieril el, pe cari o-dat6, 'I naAguleti,De ce acum de dinii Siberia viermuqte ?De ce sunt aqi ca cainii thiati i spanquratI?

    De ce acli din Lehia boieri i Printl se scote,In carduri ca i vite, i spre -Grail se many ?Pe simply bAnuiala c6, certi el libertate.0 Domne, ce cruqime ! Ce nemu barbar, 'Agana!

    Asia ganditi a face i nobililoru no ;voiti a'i in ela ;

    Dar nu, pAgane barbar, ei nu vor fi al vNtrii ;Cu on -ce pretil ei planulu al -Mil vor anula.

    'alWI

    ?

    ion -ce

    ;\

    Ada boieril noltrii

    www.dacoromanica.ro

  • 69

    Cad data vr'o reforma Romanul ai va cere,Boierii o vor face, pe slabi vor protegea ;Mai vesell 1mparti-vor ca frati i chiar avere,De catil Russul barbarul a for terra sa ia.

    Te du, to du d'aicea, pagane, in Russia ;i spune ca Romanul nu e ca voi barbar ;

    Ca elu nu se va vinde ca Persult din Persia,Ca Turoul, ca Polonul, ca Grecul din Fanar.

    X1848, Maul 18.

    OPINIA VERRANILORODESPRE

    DOMPTITORIX SREIpTISub Alecu Voda Ghica,Ne creltea perult li chica.

    Bibesculii cu nasulii mareA 'nchis scolele rurale

    Mihal Sturzea, lunga ghiarra,A bagat Jidanil 'n .aria.

    Sub Voda Barbu tirbei,Punei plugula unde vrei.

    Ghica din tan, moldavAA' fost until Domnii de isprava.

    Sub Domnul nostru Cuzol:,Avem moil, avem boi.www.dacoromanica.ro

  • 70

    Acura, cu Carol "Anteit,N'avem nici unt cApAteit'..

    Nerntii ce at venit p'aiciNg mancat alle pisici ;

    ne ghiontuia,Passerile ne fura.

    NU'I DREPTATE r

    I.

    Mai, remit, mAl, frAtiOre,.Ce te plingi, i ce te doare ?

    Plingt, bAditA, i gandesctriCum dreptatdaAm catat'o 'n lumea mare,Sub al Orrei nOstre sore ;In zadar ins! am cercat ;Cad on unde-am intrebat,

    (Vs: sirmane frate;.Nu'i dreptate ! Nu i dreptate!

    II.

    AM avut oCe-o privem ca o comora;Din ea painea scoteam,Cu ea pruncii hranem;hist, din nenorocire111-a luat'o prin hrapire ;Un ant 60, c'a trecut,De and totul am perdut ;De aceea qica : mai frate,Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !'

    Nalul-Bratti

    SA:mi'!-gasesct..0,

    Toi 'nii-at

    moli6ra,

    mi-'I

    www.dacoromanica.ro

  • iiI

    III.Unt Ciocoit cu boerie,i cu trecerl la Domnie,

    venit, .val I intre notSa ne-apesse cu nevoi ;

    reclelascA, ?Astaqi este boerescA !Eh am scost buneEl a scost plastografii ;

    zadar strigam : maT frate,Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate r

    El m'a tras la judecatA,luat averea toatA !

    Nu mi -a dat dreptate mieCea JudecAtorie ;Caci la JudecatoriiSA that numaLtilhArii ;

    rufeturi nu e 'n stareCa sa dea acel ce n'are.and jurnalul s'a 'ncheiatPeptul met s'a sfivat ;

    i plingem, strigend : mAi frate,Nu'i dreptate ! dreptate !

    V.Dup' aceea la Divanuri,Unde hotii fact planurT,Judecata am urmat ;Dar 'acolo n'am scApat ;Cad on care m6 'nplla,

    ruVeturi imi lua.La Divan sa scil, maT frate :Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !

    Veqi moia

    Yn

    IV.

    'Ml -a

    Nu'i

    NI

    A

    IMO,

    Ai

    www.dacoromanica.ro

  • 72

    VIAm aiuns la Domnie,Am dat lei mai mult d'o mie ;Dar Ciocoiula tiei a dat,

    dreptatea 'mi-a furat.S'a dus biata moVra,Ce-o prive'm cab _comdra!Astaqi facti la boerescii,

    ca robulu eti muncescu ;De aceea qicti: mai frate;Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !"

    GINERIL E SI SOCRULT:T.

    GINERILE

    Eata, soJrule, unti decrettCu stafeta delaCe-o aduce prea secretVatafulil de Calarali;

    Prin ea mi se ordonaCamei a a dissolva;Socrule, credi ca e gretiSa ti'l jocu cum voeseti eu ?Socrule, da'mi o povata,CA positia greaAsa sa traesci, 'nvataCum sa tray]. folosil din ea?

    1)

    1853.

    1) Se ciede a fi plingelea mo5nenitor dela Oucu dirt Rimm-cul-Sarat, despossedati de partite for de moth, in timpul dom-

    lui Stirbei, d'o ilia a sa d'apidpe.

    sl

    mg

    mei

    si

    IN1,

    'ml-e

    www.dacoromanica.ro

  • 73

    D'oifi lua insure buneSA s'allegA oameni noun,

    ce e drept, unt nume ;Dar cu ce ne-allegem noi?

    socrule, e greiiSA mi'l jocil cum voescit

    EatA vremea d'a sumete,"D'a trinti p'ori ce boeriz ;C'apoi me dad er pe bete,Peste capit din ministerii;

    Golanil din stinga iarAMA 0, 'I-am tot invllat ;Dupe din0 peste tarp,Cirjalesce m'am urcat.

    -Vecli, mai socrule, cal greilSA, mi'l jocil cum obi urea ea ?

    d'afarA mar bine,to inati tot din toptan,Ce easel gura la mineSA le-aruncil cAte-unti ciolanu.

    _Arenda0 s'ajutarACu 'mpliniri de la terrani ;AceV oameni nu uitarACA n'am vrut sA le fail banl.

    Socrule, gindesci e'ata'Camera sa fie-a mea?

    'atund,

    S'allegt

    www.dacoromanica.ro

  • 74

    Socrule, avea parteSA, precum voescti,Atuncl sa to dal d'o parte,

    sa veqi cum le livirtescia.

    fi in AdunareDeputatt, tii, Ventre el,Cand vor veni la votare,Potil face ca cu al mei.

    Socrule, nu eCa Domnia e a mea ?

    socRuLtiS'alegl oamenii istetil,Teva rude cunoscuti,Teva avutiiIpochimemi

    Cata, psihi mu, s'aputiPe Vlahii se biyuimo,Che stare avem eu toiiRizahki ehe se fimo.

    Si asa n'avem vet), greo,Ianachi, copil a meo.

    Daca nu avetl Tiocoii,.Ivangi che PoliairArendasil che slugoil,Atunti, Zoo !. parte n'al.

    Si daea prohorisestiS'a1eg4 1-1 teta Vlahia,Afefta te-afanisesti,.Se dute si Vornitia.

    lothle-aducti

    aka

    sireti14.stiul.

    Si d'ofil

    www.dacoromanica.ro

  • 75

    S'atuntia ne ,vine greo,,Ianachi, copil a ineol

    Tu sralegi, pe CostescoiSi pe Pano, 01-anesco,Si pe mico Ruzoiano,.Pe telebi Pantazaki,Pe catergari Ganesco,Pe djavolo Sutaki,Si `pe arhon Anghelesco,

    Che astfel nu este greo,.Ianachi, copil a meo.

    Pe Tachi Bolintineano,,Pe caraghiosi Marino,Si pa tinero Cretzeano,Pe Filitis tela fino,Pe Grigore- Alecsandrescos).Perifimos piitis,P'avocatos Boerescos,Si pe Tachi Hristofis.

    Si astfel, copil a ineo,Crede-m6, nu este greo,

    Pe carta Iorguleto,Pe babaca Aristidis,Pe ala, de ! to isteto,0 chiopoolos Ioanidis ;,

    Si pe Nico Lahovaris,Pe streino Martianis,Pe Arcudi to Panakis,Pe Stefanomenos Zanis.www.dacoromanica.ro

  • 76

    Ghidi, ghidi, prifacuto !ChitI tiratI to al facuto !

    Pe CarabetiPe Paharnicos Bohaki ;Dau si et' un tefarichi,Pe al meo Vasilescos ;

    Pe Calemzis Tatarano,Si pe Stanciulo Predescos,Pe didascalos Vioreano,Pe caimeni, \I)

    Atuntia credo si eoKe domnesti, Ianache-a meo.

    Fate tr6bA buniticaSi Arapilo al teo,Paleologhi a mica,La asta nu eke reo.

    Pe Serghiadis ingineroSA nu uite se alegi,Pe Gavrilo piicheroSe fati tot ca sa nu'l perqi.

    Si asa credo si eoSA domnescI, Ianaki a meo.

    Polihionion zarafi,Steriadis hasnatari,Limbriht dela telegrafi,Ke ton G-ugio palicari.

    1) In manuscriptuld ea possedam e stersit ex.:esti" nume.www.dacoromanica.ro

  • 77

    0 Miticas Cretulescos,Tufeccis ke -Torbagis ;Se nu uiti niti pe Baltescos,Ni ti pe kelo Alexandris.

    Veqi, cu asti credo si eoSA domnesci, copil a meo.

    S'apoi to fate golanilLa ananghi-politichi,Daca treba gaitaniEvrete is to tapi ?

    Jo T-0 ilia), fos-mu Ianaki,.Ke golani putin pandaStiu se facet buclucaki,Tixi Iane, tixi panda.

    SA m'asculti, copil a meo,Ke et sunt ca tata'l teo.

    Telespandon, Ienculeta,Fatem, stiff, ca la Fanari ;.,Stiu un mico prafuleto,Singe bun de porumbita.

    Si atunti nu este greoSA domnestI, copil a meo._.

    Ma de bomba cu capakiSe o fatem misticos ;Si s'o punem la iatakiKindo este, somnoros.www.dacoromanica.ro

  • -78

    Fak!! Bum,! s'a ,catortosito;S'atunti ,pe golani zaverdziCarl ne-a catatrecsito

    punero-la p9cari.

    S'atunti ke Utra!.Sa traesti, Maria Ta 1

    GINERILE,Socrule, toate sunt bune,Planul 1i este aninunat;Candidatii dupa numePe lista '1-am apqat.

    Prafuletulti nulmi displace,'Cat se pOte e de bunti ;Ca e mutt, tam i face;Iar nu -sbiara ca unit tunit.

    Dar de bomba 'mi este temh, ;tit c'am fost dust in Divanit ;

    catat sa'mi dais gret seams,Pentru cea d'acum unit anti.

    Socrule, pOte-al uitat,C'asta m'a cam deochiat i).

    1660.

    GLASUL UNUI ESILAT ROMAN IN RUSSIA

    37in frageta'mi pruncie, -din trista mea, junete,cand iubitti de sorta gustam eu dulci placerl,

    D'atunci, qi pina'n timpul present de dulci speranteyAm fost gonitra adesea torrei ieniceri.

    1) Se atribue 1111 Eliad.

    (Tat

    58)1

    Zita I

    Pe

    www.dacoromanica.ro

  • 79

    Ckquiii pink in fine martira al perfidiei;i prad'a resbunarii, din terra alungatu ;i 'mpinsa peste hotare spre muntii eel de ghiata,

    Pribega la Nord trait-am trei ani neconsolata.

    Dar liniltitil in cugetil a 'nalta ProvedintaVa face sa triumfe Vulturula din Carpat,Pindem qiva ferice a liberarii terrel,Le-adese on Romanul cu glorie a cantat.

    ..T cum Natura tots, saluta fericitaA serelui mareta ivIre p'orizon,Ala 'mi parea li mie a qiva liberarilCurend voiti saluta-o, sa scap din ast prison.

    .i eta ca in fine 'rialto, Provedinta,Clementa cea eterna, supremulti Creatoril,Smeresce pe tiranul; iara RomanulmindruJar gusty hbertatea, acum li in viitoril.

    Acum dar cand Romanul invinge Tirania,,i canta libertatea ce el a capatat,Acum cand toti martirii se 'ntorca iarali in Cara,i eil din inchisore me creda ca's liberat.

    Acum, qicii, and ki Zimbrul i Acvila romana,Pe duoi martini unesce, Munteni li Moldoveni;Cand buciumui resuna, li echo prin colniceRespunde de departe unire, conseingenf."

    In timpul cand speranta renasce 'n tot Romanul,Mid santa Provedinta protege astb. poporil,,i bine-cuvinteza o terra ce aspiraSa facn sa triumfe stindardul tricoloril ;www.dacoromanica.ro

  • 80

    CAnd cruda sufferintA ne cere resbunare,Rom Arni sA grAbescA a se incorpora ;Formeze legiene de juni flacal ca braqii;Si 'n numele DreptAtil la giorie a sbura,

    La gloria strebunA ! Eroul ss probezeLatina'l origin din sange de Roman ;i 'n lupta libertAtff, qtenul sa probezeBravura lui antics, din timpul lui Traian.

    SA lupte el ca'n timpul lui Stefan k'al lui MirceaS'allunge pe tiranul, sa sfarme al seb laniu ;S'arate Fasts data ce-a fost odinierA,Ce este mil' Romanul, ce pete al set bracti.

    Colo, la frontierA, RomAnul sa s'avinte ;Acolo sa implinte stindardul stromopscb,Ca 'n gioa acea mare cand la CAlugAreniMihal a scapat terra de jugulb pAginesct.Curind, o Romanie, iubita, scumpA terra,Barbara de Russie i eu sper a Iasa;Pe campul libertAtii, cu fratfl mei do truceTraescei libertatea cu totil vom striga. ')

    1855..

    1) Se atribue lui Constandin G. Florescu, unul din Roinaruiesilati de Ru0 in Russia, la retragerea for din terra, la 1853i care s'a intorsa in terra la 1857 cu picierele degerate.

    ;-.

    !

    www.dacoromanica.ro

  • 81

    SATIRAREVOLUTIUNIT ROMANE DE LA -1848

    I.Frump verde de secarA,A qt zavera 'n Oa;Multi baeti i baetoi,i golani, i martafoi,Derbedei, feciori de lelle,La aciuli cu panglicelle,i cu steguri tricolOre,ScO16, lumea in piciOre,Ca sa ni6rg6, la Palate.Unde steel s'a ridicatti ;Bibescu VodI silitConstitutia-a iscalit,Numind unii nuoil ministerti,Eliad, Tell i Magherii;Iar golanii patriotiCAt le is gura strig toti:S, trAesca libertatea 1Fratia i eu Dreptatea !"

    i poporul, gurA-cascA,Ura I striga. S6, traesc6, !

    II.Frump. verde de scaet,Colo 'n campil la Filaret,Numitt cArnpult. libertqii,Uncle se adunt. Met%

    i desculti, i. cu golani,Cu tabaci li mitocani,Ionia Firfirict,

    awww.dacoromanica.ro

  • 82

    Insoi itt. de unti pelticil,Ce isonul i lmea,Dupa tribuna vorbia :

    7) T oti RomaniI sunt all fratICu tigamI-emancipati,,,F.i cu Evreii 1eesciDin Vrile romanesctNumal e boerii, -Urania'. ;E poporulii suveranil.Numai este boene,Numal e iobagie.Ire sfatuescil, iubiti frati,Liniltea nu turburati ;SA nu datI pricina volSa intre Muscali la nol,In Tara cea Rom-anesca."

    Ura ! Ura ! sa traescaIonic Firfincul 1

    Sa vorbesc' acum pelticul !"

    III.Pelticulit se arata,Mainile incrucip,i din fuipr alaPoporului el vorbia :Vo multumescii, iubiti frati,De increderea ce'rni dal.Turcii 'n tara all sosit,Cu MuscallI s'at. unit ;Trebue sa ne-apar6m ;Deci, cu toti sa ne armain

    1)

    1) D. G. I. Vernescu. doctord in dreptii Si fostu avocatu.www.dacoromanica.ro

  • 83

    Cu cosse, lancl v. secure,Cu ciomege din padure....

    Nu ridifti, scumpi patrioti:Nu suntem not strenenotiAI Romanului vestitaCe lumea a biruit,Nu cu tunuri i pistOle,Ci cu sabiile gdle ?N'aveV bracul de Romani ?i 'n el sange de Traiant?Sail cu to ii sa perim,Sall cu toi liberi sa fim!'

    Ura ! Ura! sa traescaTara nostra Romanesca!SA traesci i tu,Inimosti; de i escl mica."

    Iv.Fruncp, verde lemnii uscata,Lume multi la Palata ;CAM Diagheitt, Tell i GolescuSunt arestaV d'Odobescu;Iar balciza testa,Emma romanesca,Vrea sa taie, sa sfiie,DZia mOrta, iar nu vie ;Lisa furca, cusatura,

    vine sa cave gura ;pistota sabiora,

    Vrea scape biata Vra,Si pe guverna dupa trona,Arestatil de Solomon.

    I.19

    51

    sa

    pelted,

    :

    Caste o

    www.dacoromanica.ro

  • 84

    V,FrunqA verde buruianA,Dar tu, sacra legioanA,Ce tot cati pe la cazarmA,

    faci mereu propaganda ?Ce mi te tot rAtoescI?Sau dOrA mi te mindresciCA poll' pene de cocoVi,

    barn lunga de movl,'uniforma de gardistil,

    custure de dantistii ?Cand Muscahi s'aratara,To1i el codril infundara.

    VI.Frunda verde de stejart,Iar Domnul Tell ghinerartS'a culcatil n6ptea

    s'a sculat Domnitoril.Pe cand maioril era Tell,Purta la urechi tercel,Ca sa fie de bonton ;S facu liberton,Ca sA, se urce pe tronil ;insA colo, la Palatil,A fost *i el arestattCu Magherul i Ion 1)De Polcovnicil Solomon;i cand auqi ca vineInfuriat Nap-Brat,La hotaril totl at plecat,FArA caciule i cisme.

    1) Eliade.

    i

    i

    imaiort,

    www.dacoromanica.ro

  • 85

    VII.Frunsp, verde de artarti,Dar Magherul ghinerartiCe se face ? Unde este ?Gazetele aduc vesteCa se afla peste OltCu Pandurif lui cu tot,Ca sa se improtivescaLa otirea muscalesca.Unde'i viteza armataCa sa, bat' Russia toata ?Unde brawl OltenanCa sa smeresci pe _Cardan ?la da drumul la 1)&nduri.Ca sa intre in padurI ;Si tu, viteza gbinerart,0 terge peste hotaril.Al umblatil hoinarti p'afara,Altil tara guvernara ;Dar nu 'ti -a fost meseriaSa cirmuesci Romania ;Ci sa ingran purcelun,In loc sa, omorI la Run.

    VIII.Frump verde men cretesci,Tot' boeri' Cretulesci,i fratif boeri GolescI,

    duo' boeri Filipesci;Boer' marl, nepoti de Domni;Se facura libertonl;Cu tigann se 'nfratira,i la terrani impartiraMori' marl dela stremon,Spuindu-le mod' pe gron.

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 8.6

    Ei care aveti caftan,presidati la Divanti,

    Ei ce aveu lefh grass,,Mance]. cu Voda la mash,Ce cats, 'ntre libertoni?Neputend s'ajungh DomniPrin Boerii din Divan,Au ajuns CaimacarniPrin mojici prinEach minte de Boeri !Fantasie de muieri !

    - IX.Frump, verde lalea,Dar Eliad facea ?

    'nfhlura in manta,In mantaoa cea Domnesca,Tara sri, ochrmuiasch;i ma el cuvintaSuveranului poporti,Adunatil sub fuivrti :

    Nu trebue sh v'armati,Ci p'a cash sh plecatT.

    Am proclamat libertatea,Cu frhtia i dreptatea,Nu cu sabres tun.Astal fapth de nebun !

    Pace voe !Pace noe !

    Pace vestescil tuturor !suveranulil popoiti

    M'a 'nteles, m'a ascultat.Shmenta s'a aruncat;

    peste pucin pe trond

    i

    ski plant.

    'o

    ce'iniSI

    )1

    4iwww.dacoromanica.ro

  • 87

    Se va urea el ca Domnt.N'ardeti arhontologhia :72Bagam in foal Romania.

    Turcil sosescii ca card*Diuscalii ne sint vrajmmi."

    SA, traesci Maria Ta!Satenii toti i striga.Traesca sfinta Dreptate !Tiganii i el' clicea ;

    Si 'ngeruchia,Si saruta

    Statua de libertate.

    X.

    Frump, vei de de scaet,Numai este ziafet !

    Pun'-te masa,SCOT' -te masa.

    OsanaleSi urale,

    Si muzici i cuvintari,Si pe uliti alergariCu steguri i bairacti,Ca sa le fie pe placil.Ieri la oala cea cu tiro,_Si all Printipul Zamfir.

    Turcil sint la Cotroceni,Si Muscalii la Pocvni;iar libertonii boeriBag in foal pe Pompieff ;Cei midi toti la inchisOre,Iar eel mail peste hotare,www.dacoromanica.ro

  • 88

    Cu papOrte ingligesci,i cu banii rumanesci.

    Fugal riliriOs6,,Dar e s6,rietOs.Fin rusescA,Turcul v6 'ngrozescA.

    Dreptate-frAtie,DA-mi amp, mie ;FrAtie-Dreptate,Da-mi-le pe tote.

    Salutare i frqie,L'a vostrA ticalVe !Fratie i salutare,L'a vOstrA dAr6p6mare I

    ToatA vara Ura l Ura Ii acum 1)

    1) AcOsta satirk a circulat in fragmente, descriind fie-carecate un episod din revolutia dela 1848; din elle s'au scos multeespressiuni triviale. Autoril n'au putut fi negrert decat Ciocol, .ache& /ingaii du prin curtile boerescl, can, pm mivarea dela48, perdeu avantagele ce le assiguail Regulamentul organicu.www.dacoromanica.ro

  • 89

    LAGARULOD> LA t;EF-r-Nuci

    Comandata

    DE VINERARU PETRE GIT-DE-TRENGU(epopee eroioa).

    I.Frunqa verde de laptuci,La gradina apte-Nuci,Din ordinti e adunataOVrea disciplinata,Compusa de Ciomagmi

    i vesti-ti puyanali,Can pentru patru sfantiScot din urne deputqi;Iara el sunt comandatlDe Nicoll i Geambay,Cel mai mare ciomagay;De jupan Andrei Purcica,Carui vadra 'I pare mica ;

    de Luca argintarulti,de Ticu ki Canarul;

    De Chipiliula istetti,De Pitpalacii cel mistretti,De licitly] cu ilicti,De vretulti Borangicii ;Manolescu avocatt,Si Hama lu 'nfumuratii ;De Royscu, Miulescu,Scortenu i cu Macescu ;

    iampagiulti ski Sprincena,,Ilie i Cotofana;De Dianu li Camarula,

    de barbion cismarult ;

    Sl

    Si

    Si www.dacoromanica.ro

  • 90

    De uritulti CacaVia,Cu nasul ca de Curuiii,

    bataqi ca elCu renume 'ntre mirl;Iara al Jor capitanilEste Petre Graditeant1,Ce'l dice i Git-deltrengh,Avind de consiliertPe Cnezul cis Muscalache,i vestitulu Popa Tache,i pe Aga acel chiora,Care bate din piciora ;'al bandelor cassia-a,E illustrul de Bostan,D'origin' arnauchiant.

    II.Frump, verde de men dulcl,Iar banda de DalcauciYn lagara la epte-Nuci.S'a adunat in marl glOte,Inca de la meqii de nOpte.Sub copaci sunt multe mese,.Toate cu mancarI allese :Brinza, urda masline,Pastramai cu slanine,Pqte saran, i miel fripti,

    carnal ferti i prajitI;Iar de bAutt, tuica, virra,

    butoe cti peliniiDalcauci, comissaff, toti,Chiar capitani, sunt "'Doti morti

    i toti striga, chiuesctl,menu se chefuescti;

    Joaca apoi tontoroitPe ling'unti mare butoia.

    i alti

    i

    i

    Si

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 91

    Frunda verde lemnii uscatar.Cornurile au sunat,Si oastea s'a adunatSub dudult celti mai inalturUmi cu ciomege grOsse,AltiT bite nodorOse,Alii retevee scurte,Altil cu gbiOce umplute,Alii cu toroipane,tiara, altii cu tufane.

    Iar vestitul Capitanul,Numit Petre GYe until butoiii cocotatii,Ostnii a cuvintat :

    Sunteti gata acum toti ?Sa pornim, bravi patrioti",,La urne navala dati,

    assalt le luati ;Dela mare pin' la micaA yeti cate -unu

    Ura ! Ura ! s traesca !Striga oastea voinicesca,.

    DupA ce mare mica.Priimi unti irmilicu,

    o donita, de vint,Cum i alta de pelinti,

    Ca pitanuliiGracNteanulti

    De .statil-maioriiA stfel el le-a mai vorbit :

    III.

    r.

    Si cu

    irmilica...'

    i

    insotitti,

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 92

    _Mergeti cu totil in chor_Pe la alle cinci culori;Jurnotate din cetall,,,Din cei mai dirji =maga*,In sala electoralaLa urns sn, dea ria,vala;Jail eel lay, cu Gembalul,Cu Nicoli Ciomagalulii,

    _Cu Chipiliti i Hama luliiS5, incongiure localulii.La ciolane toil sa daVt,Ca sn, mi'i infricolati.Adversarii, ce e drept,Nu pot.'" tine cu not peptti ;Dar cunt V el esersati,Ai bine disciplinati;(A ail i el comandiril..Cu epolette cu firil;_Dar not suntem li mai tariDecat aceti adversari,Avend i pe epistati,Pe gardilti pe soldati,..i pe Domnil procurori,i chiar pe judecAtori."

    Vivat ! Vivat G-rAdWria!Al nostru brava dpitanii !"Strig6,, urla bands toata,De el entusiasmatL

    Insfirlit, o bravi stall,Vestitilor Ciornagali,

    .,,Data vol \Teti birui,:77Noi v6 vom mai darui

    V

    www.dacoromanica.ro

  • 93

    Al duoilea irmilicii,Fie mare, fie micu ;Bezi butoaie cu

    bolobOce cu

    Ura Ura ! s trAescO. !"Strign, banda voinicesca,Gohnd cinci vasse cu

    vr'o gece cu

    IV.Frunola verde 'c], lalea,

    'Banda chiuie i beaPink, s() face lulea ;Popa o blagoslovesce,

    cu pelin o stropesce.insfirvt se -dA semnalultiDe Umbapla i Hamalult ;..i pornescti toti in cantariMergend pe dou6 c4rAri ;Iar in frunteSi in mangy, cu o crengA,Merge Gitulti cel de trerigArCa unii vitezti vinerart.

    V.Frun verde de bujori,Eata'i ajunV la culori,Insotiti de haimanale,Derbedel i pullamale,De papugiiVagabonqi mitocani,Unii dela Tirchilesci,Altii dela Bn.rbAtesel,Dellea nuoa i DelleaDupmeoa, Spirea

    pelinii,i. vinti."I

    vino,.i pelinti.

    i

    p'unii MAgart,_

    li golanI,i

    vechiii,.vechill,www.dacoromanica.ro

  • 94

    Dobrotesa, G-olalei,Arm'aanca, Frumue;Cum i dela 19)ece-mese,Unde sunt trintelle dese;Cum i dupa, la Vaxarula,Uncle face duela cu parula ;Cum i della Filareta,Unde e tot ziefeta ;

    ,,`i fie-ce mahalaCapitanulti IV avea.Nite astfel de ostVSpaima, grOza, insuffla ;Iar vitezii for vrajmallAtita s'au speriat,heat dosul toti au dat ;i stigail ca, s'abtin toti

    Dela votii." Bravi patrioti!At caclut far' a lupta,Dar onOrea o salva.insa, nu to sunt mie,Lupta, stralnic multi din el.

    VI.Frumda verde de laptucl,Oastea dela apte-nuciAt batut, ail biruitPe cati s'aii improtivit;Toti eel scri1 cu cruel pe spateAll urechile Wate;Cei cu gherocele strimte,At ciolanele toti frinte;Iar in sala de votareEste gi.:ra, larma, mare;i pe scAri in brinci sunt dati.

    Opposantil eel coltati;Altii duli la pulcariewww.dacoromanica.ro

  • 95

    De eel plaAi de Agie ;Bilette fallificateStint in urne aruncate;Insfirlit, sunt DeputatiOamemi eel insemnatiDe guverna ; li buns. pace !Deci, cu astfel de mijlOceDeputatil chiar un BqegaLa not pote sa s'allega.

    UNU EPISODUIn lupta de hahnanale,Ce a rOmas in annale,Se (lice ca, Popa Tache,Ajutata de Ifuscalache,Cel d'antOiii s'a stfelucit;Pe rivalt l'a biruit,Pe illustrul sell rivalb.,Popa Grigore din dealii.Ca MIA al duoilea Tuns,El barba ton, 'I-a smuls ;

    nasulii lui borcanatilCu dinV l'a retezat;

    astfel fu proclamatDe anteiult CiomagaV ;

    de atunci 'I-a remasNumele Topa Ciomagii,Flind fOrte cu aqaga.

    CONCLUSIEIar Petrie, Grad*an,Al bandelor Capitan,

    'ell: Cuzistil,AV Carlistu,

    i barbatilInsemnati,

    i

    i

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 96

    n triumfb el a fost dusLa Ministrul cel de sus,Ce 'I-a dat-unt aferithPentru succesu'l

    Cand Roii in capul forVor avea

    Unti invingotorti,(Ce se pOte intempla)De sigur Tor triumfa,De coconut Lascarache(Avend i pe Popa Tache).

    187CL

    PLACINTA BUGETARA

    I.Frunqa. verde de masline,Au venit la canna 'n fineRoil cu AlbiiDe vecurl el invrapitI:

    Oricele cu CotorFraV de cruce aminduor ! (sic)

    Astaql Albil i cu RV,Cu fistichii i stacoji,Mananca placinta gate,;Numal de nor framintata,Far' a se gindi la nor,diocol vechl Ciocol nuor.Drept e 6re, bunTCa noT altia cei micl,Cu patriotismu in peptt,S6, nu gustam din bugett?

    sublimii.

    asps

    uniV,

    iamid,

    www.dacoromanica.ro

  • 97

    Toti not aUi suntem mihniti,i chiar paraponisiti.

    Frump verde de fisticti,dus la bout 'Ilia,

    Omit cu mare influenta.La eel din Locotenenta,Ce sa'mi dea slujba mie ;Iar Boerula cu trufie,Pe 4' afara m'a dat,i din balcon a strigat :A !Creql ore a am uitat,Cand la patru -eci i optMO numiai Boerti rescoptti?Ai and la cinci-qeci

    qicel vorbe deVrte ?cand la cinci-cleci i noe

    Ne dede cu tifla noe ?Iara 1a jai -geci i unitMe tratal ca p'unti nebuntiTara la lai-cleci i duoiNe porecleI de strigoi?nIara 1a laileci i treiNe numiati chiar derbedeiPeste unt anti insfNitVoi cu Cuza v'atI unit.Hal sictir, afara !Datil, bre, in brinci pe scars

    Am tacut, n'am qis nimic :Caci B4-Boerul I lice

    Nu glumesce,Te trintesce,

    7

    IL

    Warn

    li

    Ciocoiti. neruinatil,

    i Opte-imii

    ?

    i es

    www.dacoromanica.ro