sc apavil sa vÂlcea managementul …...sc apavil sa vÂlcea managementul calitĂŢii Și mediului...

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MEDIULUI " Dacă-ţi place ceea ce faci, nu vei munci nici o singură zi din viaţa ta. "

(Confucius)

1

1 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE


(Confucius)

2

2 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

SUMAR

1.Intrebari frecvente si raspunsurile noastre. 2.Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa 3.Managementul timpului 4.Noutati aduse de editia 2011 a std-ului ISO 19011 referitor la auditarea sistemelor de management 5 Care este diferența dintre auditul intern și auditul ISO 9001? 6. Organizarea ergonomica a muncii de birou 7.Lipsa apei prosteste ?! 8.Cauzele stresului la locul de munca

1.Intrebari frecvente si raspunsurile noastre . 1.1.Ce reprezintă tariful ? Serviciul de distribuţie a apei potabile este un serviciu de utilitate publică ce trebuie să asigure confortul unui număr cât mai mare de locuitori, dar care are şi un cost. Acest cost implică preluarea cheltuielilor. Nivelul calităţii apei care se vrea atins are un mare impact asupra costurilor şi în continuare, asupra tarifului. În domeniul alimentării cu apă, este o mare diferenţă dacă vrei să te mulţumeşti cu minimul necesar al calităţii sau dacă încerci să atingi un posibil maxim. Mai mult, costurile din domeniul alimentării cu apă depind de condiţii de cele mai multe ori impuse. Dacă zona de captare a apei se află la o mare distanţă de zona de alimentare, dacă zona de alimentare este foarte întinsă şi cu o densitate de conectare mică,


(Confucius)

3

3 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

dacă există puţin consum pe metru de conducă, dacă există mari diferenţe de nivel, atunci în mod natural costurile vor fi mai mari decât în localităţile unde zona de captare a apei este foarte aproape sau unde nu trebuie pompată apa la o înălţime foarte mare. Un impact mare asupra costurilor îl au condiţiile de calitate a apei brute. Dacă aceasta e încărcată cu poluanţi, atunci sunt necesare condiţii de tratare intensive şi costisitoare. Ca urmare tariful va fi mai mare decât în regiunile unde apa brută este mai curată.

Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de utilităţi publice se fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de autorităţile de reglementare competente, pe baza cheltuielilor de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.

1.2.Este sigură apa de la robinet ?

Apa potabilă care ajunge prin reţelele de distribuţie la robinetul consumatorului nu este doar apa ca atare din râu. Apa potabilă de la robinet este obţinută în urma unor procese de tratare adecvate, adaptate caracteristicilor fiecărei surse de apă, procese ce cuprind mai multe etape. În general, tratamentul în staţia de potabilizare a apei se desfăşoară conform fluxului de mai sus.

Începând de la râu, de unde este preluată, şi până la robinetul consumatorului, trecând prin staţiile de potabilizare, apa este permanent supravegheată. Calitatea apei este analizată continuu, pe trei nivele de control: a. monitorizarea permanentă, prin intermediul programelor de analize curente, ce se efectuează neîntrerupt de către staţiile de producţie a apei potabile ale S.C. APAVIL SA Valcea; b.monitorizarea de control, periodică, efectuată de către laboratoarele SC APAVIL SA :-Laboratorul Calitate Apă Potabilă de la Valea lui Stan, înregistrat la Ministerul Sănătăţii şi acreditat de către RENAR (Reţeaua Naţională de Acreditare din România).-Laboratorul STAP Nord din Rm.Valcea c.monitorizarea de audit, periodică, efectuată de către laboratorul Autorităţii de Sănătate Publică Valcea

1.3.Ce trebuie să ştim despre contoare?

Contorul de branşament este aparatul de măsurare a cantităţii de apă consumată de utilizator, care se montează pe branşament între două vane-robinete, la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantităţii de apă consumată în vederea facturării.


(Confucius)

4

4 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

În acest sens, indiferent de modul de finanţare al branşamentului apometrul este în proprietatea furnizorului de utilităţi.

Deoarece amplasarea contorului se face de regulă pe proprietatea utilizatorului în căminul de branşament, acesta îl va verifica vizual periodic şi va asigura siguranţa acestuia împotriva îngheţului sau a şocurilor exterioare.

Pentru a se evita ruperea accidentală a sigiliilor de pe contor, acţiune ce poate conduce la costuri suplimentare imputate abonatului, respectiv verificare metrologică şi consum clandestin, nu se va permite persoanelor neautorizate să execute lucrări de intervenţie în căminul de branşament.

Verificarea contorilor şi înlocuirea acestora din iniţiativa operatorului, se face la un interval de 5 ani, respectiv 7 ani pentru contoarele montate din noiembrie 2012 şi e gratuit pentru toate categoriile de abonaţi.

Verificarea metrologică se face şi la solicitarea scrisă a utilizatorului, în cazul în care are suspiciuni cu privire la înregistrarea cantităţii de apă consumată.

Precizăm că în cazul în care apometrul este admis din punct de vedere metrologic, solicitantul suportă cheltuielile de verificare, demontare, montare şi transport.

Contorul de apartament , denumit repartitor de costuri, este aparatul utilizat în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului.

Contoarele de apă montate în aval de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri.

1.4.De ce apar diferenţe între consumul indicat de contorul general şi repartitoarele de costuri din apartamente? Contorul de branşament este aparatul de măsurare a cantităţii de apă consumată de utilizator, care se montează pe branşament între două vane-robinete, la limita proprietăţii utilizatorului, este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantităţii de apă consumată în vederea facturării.

Contorul de apartament , denumit repartitor de costuri, este aparatul utilizat în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului.

Contoarele de apă montate în aval de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri, nu şi pentru determinarea consumului de apă facturat la nivelul condominiului fiind mai putin sensibile fata de contoarele de bransament.

1.5.Cauzele diferenţelor între consumul înregistrat de contorul general de facturare şi suma consumurilor de apă din apartamente

Sunt perfecte contoarele noastre?

Toţi producătorii mondiali de aparate de măsura certifică, în specificaţiile tehnice, existenţa unei toleranţe, care - în funcţie de tipul contorului şi de vechimea acestuia - poate ajunge până la +/- 5 %.

Se poate consuma apă fără ca aceasta să fie înregistrată de contor?


(Confucius)

5

5 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

În funcţie de sensibilitatea lor, contoarele se încadrează în 4 clase de precizie, de la A la D (D fiind cel mai performant). Prin sensibilitate se înţelege debitul minim de la care va porni înregistrarea de către contor.

Un exemplu simplu va lămuri problema: contorul de clasa B „porneşte” înregistrarea de la 10 l/oră, în timp ce contorul de clasa C porneşte de la 5 l/oră. Repartitoarele de costuri din apartamente sunt, în general, de clasa B.

Contorul general al blocului, montat de către SC APAVL SA , este de clasa C, cu debit de pornire foarte mic (ex. contor Flodis d.n. 32 mm are debitul de pornire de 11 l/oră).

În cazul repartitoarelor de costuri din apartamente, „diferenţele” pot să apară din simultaneitatea mai multor pierderi mici, neînregistrate de repartitoare, dar înregistrate de contorul general.

Exemplu: contorul general al SC APAVIL SA este marca Flodis (clasa C, debit de pornire de 11 l/oră), iar în apartamente există repartitoare de costuri de clasa B- inferioară (debit de pornire de 10 l/oră). Daca din cele 20 de apartamente dintr-o scară ( min. 40 de repartitoare) cel puţin două au pierderi mici (de 8 l/oră), repartitoarele de costuri din apartamente nu vor înregistra acest consum, dar contorul general va înregistra 2 x 8 l/oră = 16 l/oră (16 l/oră > 11 l/oră – debitul minim de pornire al contorului general). Va apărea astfel o „diferenţă” de 11,5 mc lunar!

Dacă se sparge o conductă?

O pierdere apărută pe conductele din subsol este sesizabilă doar la o verificare efectuată de către un specialist. De asemenea, prezenţa apei în subsolul blocurilor este un indiciu al unei posibile pierderi. Deşi aceste cantităţi nu apar pe niciun repartitor de costuri, ele sunt înregistrate de contorul general!

Cum trebuie montat contorul?

Pentru a se încadra în clasa de precizie, majoritatea contoarelor necesită un montaj perfect orizontal.

De exemplu, un contor de clasa B care nu este montat perfect orizontal trece în clasa de precizie A, necesitând un debit de pornire de 2 ori mai mare! Rezultă, astfel, că acest contor va înregistra o cantitate de apă mai mică decât cea real consumată. Bineînţeles că înregistrarea de către contorul general de bloc (montat orizontal) va fi cea corectă, ceea ce va duce la o diferenţă aparent inexplicabilă!

Pe unde se mai duce apa?

Sunt frecvente cazurile în care, la subsolurile blocurilor, în boxele locatarilor există câte un robinet de apă. Indiferent de scopul pentru care au fost realizate (pentru murături, pentru spălat maşina sau „ca să fie acolo”), aceste robinete reprezintă o nouă sursă generatoare de diferenţe. Plus că, de cele mai multe ori, curg în voie, deoarece nu deranjează pe nimeni! Totuşi, acestea nu sunt altceva decât consumuri pe care apometrul general le înregistrează, consumuri care vor apărea apoi ca „inexplicabile”!

De ce trebuie sigilat repartitorul de costuri?

Simpla montare a repartitoarelor de costuri în apartamente nu garantează înregistrarea tuturor consumurilor. O cale suplimentară de asigurare o reprezintă sigilarea acestora în instalaţie - de către reprezentanţii asociaţiei de proprietari. În acest mod se împiedică orice intervenţie a proprietarului asupra aparatelor de măsurare a consumurilor. Deşi prezumţia de nevinovăţie este unul din principiile general recunoscute, există şi un arhicunoscut proverb care spune că „paza bună trece primejdia rea”!

Suntem inventivi!

Deşi sunt greu de depistat, improvizaţiile realizate de locatari determină şi ele diferenţe notabile. Astfel, conductele de ocolire a repartitoarelor de costuri pot fi oricând o sursă de alimentare pentru o maşină de


(Confucius)

6

6 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

spălat rufe, un WC sau o chiuvetă. Bineînţeles că aceste consumuri nu sunt înregistrate, ceea ce va duce – din nou – la o diferenţă semnificativă!

1.6.Putem reduce consumul de apă? Consumul normal de apă potabilă înregistrat lunar într-o gospodărie se situează în jurul valorii de 5 m³/persoană (5000 litri/persoană), adică aproximativ 170 de litri/zi pentru fiecare membru al familiei.

Puteţi însă reduce consumul de apă de la robinet dacă respectaţi câteva reguli simple de economisire a apei:

- faceţi duş şi nu baie şi puteţi reduce consumul cu până la 80%!

- reparaţi obiectele sanitare stricate! Un robinet care picură , consumă aproximativ 17 litri/zi, iar o toaletă, aproximativ 40 de litri de apă potabilă pe zi!

- nu lăsaţi apa să curgă atunci când vă spălaţi pe dinţi sau când spălaţi vasele!

- o treime din apa utilizată în gospodărie este pentru toaletă. Achiziţionaţi rezervoare WC cu funcţionare economică pentru a reduce consumul de apă!

- folosiţi programul economic al maşinii de spălat atunci când articolele de îmbrăcăminte nu sunt prea murdare!

- verificaţi periodic indexul de apometru, cel puţin o dată pe săptămână, nu numai la data la care trebuie să transmiteţi autocitirea. Puteţi depista astfel eventualele pierderi de apă ce apar pe reţeaua interioară!

1.7.Analiza apei potabile. Cat costa si unde se face?

Sunt dese situatiile in care o fantana in curte este o necesitate. Apa din fantana este perfecta pentru a uda prin curte sau gradina cu flori, ori de zarzavat, dar ca sa poti sa o bei ai nevoie de analiza apei potabile.

Unde o poti face si cat costa, afla de la noi!

In primul rand preturile unei analize complexe a apei din put sau fantana costa intre 250 si 300 de lei in functie de unitatea la care apelezi.

Cei care doresc sa afle daca apa din propria fantana este sau nu potabila si daca poate sa fie folosita fara a genera alte complicatii se pot adresa oricarei Directii de Sanatate Publica din judetul in care locuiesc sau din orasul resedinta de judet, unde se poate face analiza apei potabile.

Trebuie spus ca analiza apei potabile implica nu doar analize microbiologice, si identificarea factorilor patogeni care se pot afla in apa, dar si investigatii fizico-chimice, inclusiv in ceea ce priveste concentratia de nitriti si nitrati din apa.

Procedura impune o cerere in nume personal, achitarea taxei, adresa de domiciliu si adresa sursei


(Confucius)

7

7 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

de apa. Solicitantul primeste sticle sterilizate pentru recoltarea probei pentru analiza apei potabile.

De mentionat ca buletinul cu rezultatul analizelor microbiologice si fizico-chimice se poate elibera in circa o saptamana de la solicitare.

Apa dintr-un put sau o fantana cu apa din alte surse decat cele care provin din reteaua de alimentare cu apa, trebuie testate in ceea ce priveste calitatea si siguranta apei cel putin o data pe an, dar ideal este ca verificarile sa fie facute o data la sase luni, mai ales daca sursa de apa este folosita pentru baut.

1.8.Ce date furnizeaza analiza apei potabile?

♦ Apa potabila este apa destinata consumului uman, in stare naturala sau dupa tratare. Buletinul de analiza verifica urmatoarele caracteristici.

♦ Mirosul si gustul apei sunt date caracteristicile acesteia (saruri minerale, alte substante si gaze dizolvate).

♦ Culoarea apei, care este data de substantele dizolvate natural, substante de natura minerala sau organica.

♦ Turbiditatea apei este caracteristica transparentei acesteia si este data de existenta unor particule fine aflate in suspensie in apa.

♦PH-ul reprezinta indicele care defineste aciditatea apei.

♦ Conductivitatea indica totalitatea sarurilor dizolvate in apa.

♦ Clorul rezidual liber reprezinta cantitatea de clor ramasa in apa dupa dezinfectie pentru asigurarea protectiei sanitare a acesteia.

♦ Amoniul, nitritii si nitratii indica modificari in timp ale calitatii apei, cauzate de surse de impurificare specifice acestui tip de compusi.

♦ Fierul este un component natural al apei, aflat sub forma de compusi (de obicei bicarbonat feros).

♦ Oxidabilitatea reprezinta totalitatea substantelor organice si anorganice oxidabile in apa.

♦ Duritatea totala reprezinta caracteristicile ce le confera apei compusii de calciu si magneziu aflati in solutie.

♦ Aluminiul este prezent in apa in mod natural si indus in urma procesului de tratare pentru obtinerea apei potabile.

♦ Bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, clostridium perfringens sunt microorganisme prezente in mediul inconjurator, dar care nu trebuie sa ajunga in apa potabila.


(Confucius)

8

8 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

1.9.Ce este SCADA? SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition ) este o soluție utilizată în întreaga lume pt. a controla diverse procese industriale. Implementarea acestei aplicații permite culegerea datelor din fiecare punct monitorizat în timp real și asigură monitorizarea și regularizarea debitelor, a nivelurilor de apă din rezervoare, a presiunii din conducte, a dozajului de clor și a altor parametri. Dacă pentru un Operator de apa utilizarea sistemului SCADA înseamnă creșterea eficienței, scăderea costurilor și creșterea profitabilității operaționale, pentru client, aceste beneficii înseamnă rapiditate în normalizarea parametrilor apei și garanția calității acesteia. Deși implementarea sistemului presupune reducerea schemelor de personal, nimeni nu va avea de suferit, angajații urmând a fi redistribuiți către alte sectoare de activitate. În urma studiilor de fezabilitate a reieşit că investiţia va fi amortizată în aproximativ trei ani. După punerea în aplicare a sistemului informatic în regiunea pilot se va putea trece la implementarea acestuia în toate celelalte zone de operare ale SC APAVIL SA.

2. Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa Pentru garantarea sanatatii intregii populatii,datoria comunitatii este de a colabora cu operatorii locali de apa pentru a identifica si aplica acele masuri de securitate necesare in alimentarea cu apa la robinetul consumatorului.

Sistemul public de furnizare a apei potabile este doar unul dintre factorii ce reduc imbolnavirile si imbunatatesc sanatatea populatiei. In timp ce malaria, cauzata de tantarii care se hranesc cu sange uman, poate fi considerata cel mai mare ucigas din lume, a doua categorie ca importanta, si probabil cea mai mare cauza de imbolnaviri debilitante si de deces, in special la copii, este categoria bolilor transmise prin apa ce cauzeaza diareea. Acestea sunt reprezentate de infectiile cu E-coli (Escherichia coli), amoebiaza, giardia lamblia si alti germeni care ajung, prin intermediul fecalelor, insursele de apa. O mare problema o constituie faptul ca acesti paraziti sunt atat de mici incat pot fi vazuti doar la microscop. In multe cazuri apa contaminata arata exac t ca si apa potabila , deoarece microorganismele sunt invizibile cu ochiul liber si pot sa nu afecteze limpezimea si culoarea acesteia . Daca apa care iese din statia de tratare sau din conducte este potabila, ea trebuie sa ramana potabila pana cand este bauta. Prima problema este aceea ca apa poate fi usor contaminata pe traseul de la conducta din retea la robinetul fiecarui consumator. Daca pe acest scurt traiect apa este contaminata, atunci imbolnavirile nu se vor reduce.


(Confucius)

9

9 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Daca oamenii isi fac nevoile in aer liber (pe alei, dea lungul drumului, in padure, in rauri, lacuri sau pe malul lor), arunca deseurile de malul apelor, sau varsa apele menajere in rauri si lacuri, factorii patogeni vor patrunde mai devreme sau mai tarziu in sursele primare de apa utilizate pentru potabilizare. Calitatea apei potabile care ajunge la robinet este determinata de aceste probleme si reprezinta obiectivul major al statiilor de tratare. Pentru aceasta sunt necesare schimbari comportamentale in randul populatiei si al factorilor de decizie guvernamentali. Se desprinde pentru toti urmatoarea concluzie: necesitatea de asigurare a unui mediu curat, de evitare a poluarii si de protejare a surselor de apa.

3.Managementul Timpului

De ce intotdeauna ni se pare ca nu avem suficient timp? Ne facem planuri, stabilim date-limita, lucram cu agende si ceasuri, insa, de multe ori, timpul ne joaca feste si nu reusim sa ne incadram in el. Este vorba de acea contractare a timpului, de care vorbesc

specialistii, sau de o organizare gresita din parteanoastra? Daca este prima varianta, atunci nu avem ce face decat sa ne adaptam. In celalalt caz, insa, depinde de noi sa facem ceva.

Iata cateva sugestii: Acceptarea.. Analizandu-ne fiecare munca si chiar si viata de pana in acest moment, observam ca au existat perioade foarte aglomerate, dar si perioade lejere. Timpul a fost acelasi, doar modul in care l-am umplut noi a fost diferit! Deci, nu depinde de timp cum sa ne organizam viata si munca, ci de noi!

Iar daca o sa constientizam acest lucru si o sa il acceptam ca pe un fapt, facem un prim pas in fata. Mai mult, daca ne uitam in jur, majoritatea oamenilor de succes opereaza cu limite. Ei accepta ca traiesc intr-o lume a extremelor si se adapteaza atat de bine incat par ca rareori au nevoie de somn, desfasoara sute de lucruri in acelasi timp si sunt mereu in miscare! Concentreaza-te pe prezent Atunci cand faci ceva, lasa deoparte alte griji care te mai preocupa. Este important sa ramai in prezent, sa te concentrezi 100% pe acel moment si pe acea sarcina, indiferent care ar fi ea! Daca, insa, iti lasi gandul sa zboare in alte o mie de parti, nu vei face decat sa irosesti timp pretios.Conteaza foarte mult sa inveti sa te conectezi la ceea ce faci si sa ramai acolo pana


(Confucius)

10

10 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

la sfarsit! Cine alearga dupa doi iepuri… De multe ori credem ca putem face mai multe lucruri in acelasi timp. Poate ca asa este. Intrebarea este daca le putem face pe toate la fel de bine? Daca atunci cand timpul ne preseaza, putem ramane concentrati la fel de bine pe toate odata si pe fiecare in parte in acelasi timp? Eu cred ca nu, de aceea, daca vrem ca lucrurile sa fie bine facute si nu doar facute, sa le luam pe rand.

Riscam sa fim nevoiti sa facem acelasi lucru de doua ori pentru ca l-am gresit sau pentru ca am omis unele detalii importante, iar asta inseamna timp irosit.

Alegerea prioritatilor Exista doua tipuri de sarcini: cele pe care le putem face si trebuie sa le facem, si cele pe care le putem face, dar NU si trebuie sa le facem. In primul caz, este necesar sa stabilim importanta fiecarei sarcini, efortul pe care il necesita, implicatiile. In functie de toate acestea, vom stabili o ordine in care le vom rezolva. Nu este o solutie sa le incepem pe toate odata, sau in pauza primei sarcini, sa incepem o alta. Exista foarte multi oameni dezorganizati care incep multe si termina putine. Omul bun la toate! Aici vorbim de cealalta categorie de sarcini amintite mai sus: cele pe care le putem face, dar nu depinde de noi neaparat sa le si facem. Exista oameni care se aglomereaza inutil, care isi iau prea multe

responsabilitati din diferite motive. Daca ai prea mult timp liber si crezi ca poti sa faci acele lucruri, nu ai decat! Insa, daca esti presat de timp, ramai doar la a crede. Lasa partea cu indeplinitul pe seama celor care sunt vizati. In concluzie, asa cum am mai spus, noi suntem managerii timpului nostru. Daca stim cum sa-l conducem si nu ne lasam condusi de el, atunci nu avem decat de castigat..timp!

4. Noutati aduse de editia 2011 a std-ului ISO 19011 referitor la auditarea sistemelor de management

Generalitati Versiunea ISO 19011:2011 a fost publicata in limba romana in mai 2012 ca SR EN ISO 19011:2011. De la publicarea initiala a ISO 19011, in 2002, au fost publicate mai multe standarde de referinta pentru sisteme de


(Confucius)

11

11 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

management. A aparut nevoia de a lua in considerare un domeniu mai larg al auditului sistemelor de management. Acest lucru este reflectat in titlul revizuit al standardului ISO 19011: “ghid pt. auditarea sistemelor de management”. Se face referire si la auditarea simultana a mai multor sisteme “auditul combinat”. Prin denumirea de ghid, acest standard nu impune cerinte, dar contine indrumari pentru managementul unui program de audit, precum si pentru competenta si evaluarea unui auditor si a echipei de audit. Standardul are 7 capitole si 2 anexe. ISO 19011:2011 furnizeaza recomandari pentru toti utilizatorii, inclusiv organizatiile de marime mica si mijlocie, si se concentreaza pe ceea ce este in mod uzual denumit audit intern (de prima parte) sau audit de secunda parte (efectuat de regula de client la furnizorii sai).Cei implicati in auditurile de certificare a sistemelor de management respecta cerintele din ISO/ IEC 17021:2011.

RELAŢIA DINTRE ISO/IEC 17021:2011 ŞI ISO 19011:2011

ISO 19011 ESTE DESTINAT SĂ FURNIZEZE RECOMANDĂRI UTILE PRIVIND:

AUDIT

INTERN AUDIT EXTERN

Audit de terta parte De ex.: legal, de certificare si scopuri similare Numit uzual

audit de prima parte

Auditul furnizorului Numit uzual audit de secunda parte

ISO/IEC 17021:2011 Evaluarea conformitatii – Cerinte pentru organisme care efectueaza audit si certificare de

ISO 19011 ESTE DESTINAT SĂ FURNIZEZE RECOMANDĂRI UTILE PRIVIND:

sisteme de management

Prin publicarea ISO/IEC 17021:2011 avem doua standarde independente, acum se clarifica relatia dintre EN ISO 19011 si ISO/ IEC 17021 .

SCHIMBARI ADUSE DE NOUA EDITIE

Principiile de audit pe care se bazeaza ghidul ISO 19011:2011 au fost revizuite si adaugite prin includerea noului principiu "confidentialitate – securitate a informatiei"

Acest principiu cere auditorilor sa fie prudenti in utilizarea si protectia informatiilor obtinute in timpul auditului

A fost introdus conceptul de risc in activitatea de audit – termenul de risc este utilizat in ISO 19011:2011 in contextul "auditului bazat pe risc" si de asemenea al "riscurilor programului de audit"

Apar recomandari privind auditurile combinate, unde doua sau mai multe sisteme de management sunt auditate (ex: SMM si OHSAS) simultan.


(Confucius)

12

12 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

La noi se foloseste formularea de Sistem de Management Integrat.

Privind "competenta si evaluarea auditorilor". Dat fiind faptul ca ISO 19011:2011 se adreseaza auditarii sistemelor de management ce acopera discipline multiple, schimbarile se refera la domenii largi. -ISO 19011:2011 constata ca competenta auditorului cuprinde cunostinte generale si abilitati privind sistemele de management, si in plus cunostinte si abilitati privind disciplina (ex: SMM) si bransa (ex: aeronave).

ISO 19011:2011 si ISO/IEC 17021:2011 definesc competenta ca fiind "capacitatea de a aplica cunostinte si abilitati de a obtine rezultatele preconizate"

ISO 19011:2011 si ISO/IEC 17021:2011 stabilesc ca este necesara evaluarea competentei, care poate fi facuta prin diferite cai/modalitati (ex: o combinatie de teste si examinari, interviuri si audituri martor)

PARTI NEMODIFICATE

Desi s-a modificat semnificativ, abordarea generala a ISO 19011:2011, privind coordonarea unui program de audit respectiv realizarea auditurilor, este consecventa cu redactarea anterioara si cu cerinţele lui ISO/IEC 17021:2011.

PRINCIPIILE DE AUDITARE enumerate de standard

Integritate – baza profesionalismului. Înlocuieste si extinde principiul anterior privind comportamentul etic

Prezentare corecta – obligaţia de a raporta veridic. Extindere minora

Responsabilitate profesionala – aplicarea perseverenţei si a judecaţii in auditare. Textul "un factor important este sa aiba competenţa necesara" este inlocuit cu "un factor important in efectuarea auditului cu responsabilitate profesionala este de a avea capacitatea de a face aprecieri rezonabile in toate situatiile de audit"

Confidentialitate– securitatea informatiei. Un principiu nou care se adreseaza necesitatii ca auditorii sa manifeste discretie in utilizarea si asigurarea protectiei informatiilor obtinute in cursul auditului. Principiul se refera la utilizarea necorespunzatoare a acestor informatii (in interes propriu sau intr-o maniera daunatoare intereselor legitime ale auditatului)

Independenta– baza pt impartialitatea auditului si obiectivitatea concluziilor auditului. Standardul furnizeaza mai multe recomandari specifice privind extinderea independentei, ce trebuie asigurata, recunoscând totusi ca in organizatiile mici poate fi dificil, pentru auditorii interni, sa dem.


(Confucius)

13

13 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

independenta totala. Totodata se refera la auditorii interni care trebuie sa fie independenti de managerii functiilor care sunt auditate.

Abordarea bazata pe dovezi– metoda rationala prin care intr-un proces sistematic se ajunge la concluzii credibile si reproductibile. Reformulare cu implicatii minore.

COORDONAREA UNUI PROGRAM DE AUDIT

Revizuire considerabila. Claritatea recomandarilor a fost imbunatatita la stabilirea programului de audit.

Recomandari privind "competenta persoanei care conduce programul de audit" respectiv "identificarea si evaluarea riscurilor programului de audit".

De ex: riscuri asociate comunicarii ineficace a programului de audit, monitorizare ineficace a rezultatelor programului de audit.

Implementarea programului de audit

Recomandari suplimentare, incl.descrierea mai clara a ceea ce trebuie sa faca persoana care conduce programul de audit pentru a-l implementa

Fiecare audit trebuie sa aiba un obiectiv clar. De ex: identificarea zonelor cu potential de imbunatatire ale sistemului de management. Acest lucru este cerut datorita lipsurilor des intâlnite in sistemele de audit unde auditurile sunt planificate si efectuate fara a avea un scop si obiective clar definite.

Subcapitotul " selectarea metodelor de audit " – face trimitere la Anexa B in care apar indrumari referitoare la utiliz. tehnologiei in auditul de la distanta.

De exemplu: conducerea unor interviuri de la distanta sau accesarea unor inregistrari de la distanta. Fezabilitatea activitatilor de audit la distanta poate sa depinda de nivelul de incredere dintre auditor si personalul auditatului.

REALIZAREA AUDITULUI CAP 6

Initierea auditului o Se refera si la "stabilirea

contactului initial cu auditatul" si "determinarea fezabilitatii auditului"

Pregatirea activitatilor auditului o Efectuarea analizei

documentelor in timpul conducerii auditului

Completarea auditului Conducerea auditului de urmarire

o Textul standardului clarifica faptul ca dupa audit pot exista corectii, actiuni corective si preventive sau actiuni de imbunatatire

o Au fost adaugate referiri la corectii


(Confucius)

14

14 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

COMPETENTA SI EVALUAREA AUDITORILOR

CAP 7

Schimbari importante au fost facute deoarece ISO 19011:2011 se adreseaza unor sisteme de management care acopera multe discipline

Determinarea competentei auditorului de a indeplini necesitatile programului de audit – un capitol care identifica factorii ce trebuie luati in considerare atunci cand se aleg competenta si abilitatile (de ex: disciplinele sistemului de management care trebuie auditate)

Comportament – in timpul auditului auditorii trebuie sa dea dovada de: atentie, deschidere catre imbunatatiri, sensibilitate si colaborare cultural.

CUNOSTINTE SI ABILITATI CAP 7.2.3.2

Cunostinte generale si abilitati pentru auditorii de sisteme de management. De ex: intelegerea tipurilor de riscuri asociate auditului, cunoasterea tipurilor de organizatii, conceptelor generale de afaceri si

management, proceselor si terminologiei asociate inclusiv managementul personalului.

Multe din elementele noi din acest capitol se adreseaza necesitatii ca auditorii sa fie in masura sa pozitioneze disciplina, cerintele bransei si constatarile auditului in contextul mai larg al afacerilor organizatiei, mediului de afaceri, cerintelor legale si contractuale si politicilor organizatiei.

Auditorii ar trebui sa aiba cunostinte si abilitati referitoare la:

principii, proceduri si metode de audit sisteme de management si

documente de referinta situatii organizationale cerinte legale si contractuale si alte

cerinte care se aplica auditatului

In standard sunt subcapitole pentru:

cunostinte si abilitati generale pentru un conducator de echipa de audit

cunostinte si abilitati ale auditorilor sistemelor de management specifice domeniului si sectorului de activitate

cunostinte si abilitati pentru auditarea sistemelor de management care trateaza mai multe domenii

dobandirea competentelor de catre auditori

conducerea echipei de audit


(Confucius)

15

15 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii de sisteme de management. Fata de ISO 19011:2002 care facea referire la auditorii de SMC si SMM, ISO 19011:2011 face referire la cunostinte si abilitati care trebuie sa fie aplicate la toate sistemele de management. De ex:

Cerinte legale relevante pt. disciplina specifica Bazele disciplinei si aplicarea metodelor

specifice afacerii si disciplinei tehnice, tehnici, procese si practici suficiente care sa-i permita auditorului sa examineze sistemul de management si sa efectueze constatari si concluzii.

Principiile managementului riscurilor, metode si tehnici relevante pentru disciplina si bransa care sa-i permita auditorului sa evalueze si sa controleze riscurile asociate cu programul auditului.

Anexa A informativa

Contine „Linii directoare si exemple ilustrative privind cunostintele si abilitatile auditorilor, specifice unor domenii”.

Managementul sigurantei transportului Managementul mediului Managementul calitatii Managementul inregistrarilor Managementul rezistentei, securitatii, pregatirii

si continuitatii Securitatea informatiei Sanatate si securitate ocupationala

Nu sunt date recomandari privind cunostintele si abilitatile auditorului specifice bransei

Anexa B se refera la Aplicarea metodelor de auditare:

Contine „Linii directoare si exemple ilustrative privind cunostintele si abilitatile auditorilor, specifice unor domenii”.

Aplicarea metodelor de auditare – o lista a surselor de informatii din care putem selecta. De ex: interviuri, observarea activitatilor, baze de date si site-uri web

Efectuarea analizei documentelor – o lista a lucrurilor pe care auditorii ar trebui sa le ia in considerare. De ex: daca informatiile din documente sunt complete, corecte, consecvente si actuale.

Pregatirea documentelor de lucru – consideratii pentru fiecare document. De ex: cine va fi utilizatorul acestui document de lucru

ANEXA B

Pregatirea documentelor de lucru. Selectarea surselor de informare. Indrumari privind vizitarea locatiilor

auditatului – indrumari practice privind planificarea si conducerea activitatilor la fata locului. De ex:


(Confucius)

16

16 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

confirmarea din partea auditatului a tuturor solicitarilor din planul de audit, daca se fac fotografii trebuie mai intâi ceruta permisiunea managementului si trebuie luate in considerare aspectele de securitate si confidentialitate.

Efectuarea interviului Constatarile auditului

5. Care este diferența dintre auditul intern și auditul ISO 9001?

Ce presupune fiecare dintre audituri?

Întrebarea este puțin ambiguă deoarece cultura standardelor ISO de management nu mai este nouă în România.

Standardele ISO de management prevăd cerințe legate de realizarea a cel puțin un audit intern de sistem de management în fiecare an indiferent dacă sistemul de management se referă la calitate, securitatea informației, mediu,ssm, etc.

Sintagma audit intern este percepută însă de multe persoane ca referindu-se la auditul financiar. Cele două tipuri de audit, deși partajează principii comune se referă la domenii diferite.

Auditarea operațiunilor financiare ale unei organizații este diferită de auditarea proceselor sale de producție.

Auditul intern poate fi așadar audit intern financiar sau audit intern al Sistemului de Management al Calității conform ISO 9001.

Confuzia între cele două tipuri de audit este destul de răspândită probabil și din cauza faptului că în România sunt puține organizații certificate ISO comparativ cu foarte multe care s-au confruntat cu auditul financiar.

Este bine de menționat că auditul financiar în România se efectuează conform legii după modelul american care este diferit ca abordare de standardele de management ISO adoptate ca standarde UE.

6.Organizarea ergonomica a muncii de birou . 6.1.Temperatura din birou afectează productivitatea. Ştiţi toate acele discuţii interminabile dintre colegii de birou cauzate de temperatura camerei? Pentru unii e prea frig, pentru alţii prea cald. Da, în majoritatea cazurilor, femeile sunt cele înfrigurate, cele care iarna


(Confucius)

17

17 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

vor mai multă caldură şi cele care se plâng vara că aerul condiţionat e dat prea tare. De fapt temperatura din birou afectează productivitatea, iar condiţiile extreme – prea frig sau prea cald – reduc capacitatea angajaţilor de a se concentra, determinându-i să îşi îndeplinească mai greu sarcinile. Un nou studiu realizat de CareerBuilder arată că o treime dintre angajaţi declară că le este afectată capacitatea de concentrare, astfel fiind mai puţin productivi; dintre aceştia 22% dau vina pe căldura insuportabilă, iar 11% pe frig. Procentul celor care spun că birourile sunt fie prea călduroase, fie că temperatura este prea scăzută, fără a face însă neapărat legatura cu modul în care sunt afectaţi este de 46%. Având în vedere faptul ca aproape jumătate dintre angajaţii unei firme pot fi mai puţin productivi la un moment dat, o temperatură optimă devine dintr-o dată o chestiune extrem de importantă. Dar cum e posibil ca un angajator să ofere aşa ceva în era birourilor comune imense, când percepţiile angajaţilor diferă? Chestionare care să îî poziţioneze apoi pe zone cu temperaturi uşor diferite? Ne întoarcem la birouri mai mici, eventual unul pentru fiecare angajat? 6.2.Proiectarea şi îmbunătăţirea factorilor de ambianţă fizică

Ambianţa fizică reprezintă o componentă importantă a procesului de proiectare ergonomică a locului de muncă. Etimologic noţiunea de ambianţă se referă la mediul material şi social în care o persoană sau o colectivitate îşi desfăşoară activitatea.

În birouri proiectarea factorilor de ambianţă trebuie să aibă în vedere: caracteristicile generale ale muncii, conţinutul specific al muncii, solicitările impuse în procesul muncii, factorii psiho-sociali. De asemenea, importante sunt şi posibilităţile materiale, tehnico-economice ale acestor structuri. Principalii factori de ambianţă fizică sunt: iluminatul, microclimatul (temperatura, umiditatea, viteza aerului, puritatea aerului), coloritul şi zgomotul. Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influenţă importantă asupra productivităţii angajaţilor şi asupra gradului lor de oboseală. O iluminare defectuoasă poate cauza disconfort vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea performanţei. Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o asimilăm parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare nu afectează numai confortul vizual ci şi pe cel fizic. Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit în 4 categorii: Iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan (tub fluorescent). Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă. Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deşi oferă confortul individual, acest tip de iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă.


(Confucius)

18

18 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Iluminarea direcţionată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în jos, sau de lumini “de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru creşterea nivelului de intensitate. Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are un efect pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent. Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare este eficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual şi de vizibilitate într-o cameră echilibrată din punct de vedere al luminozităţii. Mulţi factori de iluminare care contribuie la un mai bun confort şi o mai bună productivitate tind să fie individualizaţi, spre exemplu în funcţie de vârstă. Studiile arată că un lucrător de 50 de ani are nevoie de o lumină de 10 ori mai puternică decât unul de 20 de ani pentru a avea confort şi o bună vizibilitate.Controlul luminii este un factor important în iluminarea modernă a locului de muncă. Metodele de control includ:

Poziţionarea. Locul de muncă trebuie astfel poziţionat încât linia vizuală să fie paralelă cu lumina şi cu ferestrele. Lumina care cade într-un unghi corespunzător pe suprafaţa de lucru previne reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.

Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucrătorilor să aprindă pe rând câte o serie de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumină ambientală.

Jaluzelele. Permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile.

O altă problemă a iluminatului o reprezintă întreţinerea. O bună întreţinere a elementelor componente ale lămpilor include o schimbare regulată la 2/3 din viaţă a acestora, controale atunci când încep să dea mai puţină lumină şi curăţirea regulată. O nouă

generaţie de startere electro-magnetice şi de tuburi fluorescente cu eficienţă şi cu viaţă mărite sunt din ce în ce mai folosite, reducând foarte mult aceste probleme de întreţinere.Iluminarea eficientă determină şi scăderea costurilor. Studiile arată că 85 de cenţi dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat deja existent se duc la costul de electricitate. Investiţiile în sisteme eficiente de iluminare duc la reducerea acestor costuri, vor reduce munca de întreţinere şi vor îmbunătăţi calitatea luminii.Opţiunile de convertire a sistemelor deja existente în unele eficiente include:

- schimbarea tuburilor fluorescente actuale cu unele economice;

- achiziţionarea unor tuburi fluorescente cu startere electromagnetice, care pot reduce consumul de energie cu până la 40%;

- instalarea unor foiţe de aluminiu reflectorizante în interiorul lămpilor pentru a îmbunătăţi nivelul de lumină. La nivelul biroului, în cele mai multe cazuri iluminarea are un caracter personal, de aceea este important ca lucrătorul să îşi asume responsabilitatea pentru propriul confort vizual.

Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează productivitatea muncii şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea unui iluminat eficient şi a unui confort sporit. Folosirea culorilor în munca de birou se bazează pe efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor asupra omului .


(Confucius)

19

19 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Culorile birourilor ergonomice se aleg şi în funcţie de coeficientul de reflexie. Astfel se recomandă vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de reflexie ridicat, însă mat, pentru a împiedica strălucirea. Pardoseala să aibă un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se recomandă culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% până la 50%. Pentru maşini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej). Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebuie să se înscrie în limite corespunzătoare specificului muncii de birou, al cărui conţinut implică un anumit grad de solicitare psihică şi nervoasă . Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt: -70 db în secretariate şi în centre de calcul; -50-60 db în servicii financiar-contabile şi în celelalte birouri cu lucrări repetitive care necesită o anumită concentrare. Intensităţi mai mari de 110 db situează zgomotele dincolo de limitele suportabile. Microclimatul. Acesta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se caracterizează prin temperatură, umiditate, curenţi de aer şi radiaţiile termice ale corpurilor încălzite

Un microclimat necorespunzător poate reduce capacitatea de muncă a executantului, poate spori riscul de îmbolnăviri şi implicit reduce productivitatea muncii.

Temperatura optimă în încăperile birourilor stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de bună stare fiziologică apare atunci cînd diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2-30C. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de 21-230C, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 190C. De asemenea, specialiştii cer, în general, ca diferenţa între temperatura exterioară şi cea interioară în timpul sezonului cald să nu depăşească 40C. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor deosebit de delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s.Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 şi 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relaţie optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să aibă următoarele perechi de valori: Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.

Umiditate relativă (%)

Temperatura aerului (0C)

70 21,3

50 22,5

30 23,9


(Confucius)

20

20 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Acestea ar fi posibilităţile pe care le are la dispoziţie specialistul în ergonomie pentru a conferi locului de muncă mai multă personalitate, confort şi funcţionalitate.

7. Lipsa apei prosteste ?!

Daca in mod obisnuit oamenii cred ca un regim alimentar bazat pe multa paine ”prosteste”, iata ca studiile unor cercetatori britanic demonstreaza indubitabil efectele profund negative pe care lipsa apei le are asupra materiei cenusii.

Ultimele cercetari din domeniu au aratat ca deshidratarea organismul afecteaza nu doar dimensiunea creierului, ci si procesele de gandire ale acestuia. De fapt, doar 90 de minute de transpirat continuu pot miscora creierul la fel de mult ca un an de imbatranire.

Lipsita de apa, materia cenusie a creierului este fortata sa lucreze din greu pentru a procesa aceeasi cantitate de informatie, comparative cu momentele in care organsimul beneficiaza de apa din belsug.

Pentru a ajunge la aceste informatii, cercetatorii din cadrul Institutului de Psihiatrie de la King's College din Londra, au scanat creierele unui esantion de 30 de adolescenti, dupa ce acestia au pedalat incontinuu timp de o ora si jumatate. Sursa: DailyMail

8.CAUZELE STRESULUI LA LOCUL DE MUNCA Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se confrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala,pierderea capacitatii de concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare,


(Confucius)

21

21 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

pierderea interesului pentru activitatile de la birou etc.). Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu efecte puternice in viata profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul, punand sangele in miscare si mintea la contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres. Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca? Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de sanatate, senzatia de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si care accentueaza o tensiune transformand-o in stres, exista la locul de munca si o serie de surse specifice care pot genera astfel de stari:

Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp – Toate joburile au stipulate in fisa de post o serie de responsabilitati, sarcini, activitati si actiuni specifice. Numai ca, in situatia in care angajatul ajunge sa desfasoare simultam mai multe astfel de indatoriri, fiecare avand o importanta deosebita si necesitand multa atentie si/sau mult efort, persoana in cauza are sanse mari sa se confrunte cu o stare de stres generata de teama de a nu gresi in niciuna dintre activitatile sale.

Presiunea deadline-urilor – Termenele limita de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu si-au gestionat in mod corect timpul si actiunile si ajung sa fie presati de timp. De asemenea, deadline-urile pentru proiectele la care colaboreaza si alte persoane care nu si-au indeplinit sarcina la timp, poate deveni o sursa de stres pentru angajatul care, cu toate ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate preda lucrarea conform cererilor conducerii.

Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea desfasurata. Exista nenumarate situatii in care unele persoane sunt puse sa faca anumite activitati cu toate ca nu au pregatirea aferenta sau nu li s-a facut o instruire adecvata. In aceste conditii, este si firesc ca persoana respectiva sa fie „suprasolicitata”, ceea ce ii determina o stare de stres accentuata de greutatea desfasurarii actiunilor.

Prea multi „sefi” – In momentul in care o persoana are mai multi superiori, fiecare dintre acestia cerandu-i o serie de rapoarte sau actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra in contradictie, angajatul devine dezorientat, nemaistiind cui i se subordoneaza si ce anume are de facut.


(Confucius)

22

22 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

Incertitudine – Atunci cand angajatul, fie nu are siguranta locului de munca sau fie cand nu stie foarte clar ce anume are de facut sau care este ierarhia in organizatia din care face parte, stresul se instaleaza extrem de usor.

Lipsa unor bune conditii de lucru – Conditiile fizice de la locul de munca pot deveni stresante mai ales atunci cand exista prea mult zgomot de fond, bruiaj, vibratii, lumina slaba, temperatura prea scazuta sau prea ridicata (sau variatii ale temperaturii), spatiu redus, neaerisit, expunere la substante toxice, lipsa echipamentelor necesare etc. Oricare dintre acestea poate determina aparitia stresului, reducand, in acelasi timp, si satisfactia la locul de munca.

Politica organizationala si/sau tipul de management – Modul in care functioneaza organizatia si tipul de management se reflecta si in starea generala a angajatilor. O companie care are un management echilibrat si orientat spre angajat, va avea salariati relaxati, productivi si atrasi de ceea ce fac. In schimb, un management autoritar, o politica rigida si nepermisiva va insufla in permanenta angajatilor o starea de teama care se finalizeaza prin stres.

Neintelegeri intre angajati – In momentul in care intre doi angajati exista o serie de neintelegeri care nu sunt indepartate, starea de tensiune care apare este o sursa sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si pentru restul angajatilor care fac parte din colectivul respectiv. In aceasta situatie, conducerea ar

trebui sa intervina pentru detensionare, fie prin lamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.

Supravegerea prin camere de luat vederi – Efectul „big brother” este extrem de puternic mai ales in prima faza in care angajatii constientizeaza faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prin intermediul camerelor de luat vederi. Stresul se instaleaza in timp datorita presiunii psihologice exercitate de sistemele de urmarire.

Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai multe faze care ii permit individului sa ia masurile potrivite pentru ameliorarea starii si inlaturarea factorilor generatori. Din acest motiv, pentru a evita ca stresul sa afecteze un numar mare de angajati, managementul, sustinut de departamentul de resurse umane, poate analiza pe baza chestionarelor interne, care sunt sursele de stres ale salariatilor si sa incerce inlaturarea acestor factori negativi. 8.2. AGENTII STRESORI Munca devine stresanta din cauza unor agenti stresori, de care trebuie sa tineti cont la o analiza a activitatii companiei dvs. Iata care sunt acestia: 1. Agenti stresori legati de continutul muncii:

munca multa nenormata; ritm de lucru mult prea rapid;


(Confucius)

23

23 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

munca prea dificila fata de posibilitatile angajatului;

prea putin de lucru; munca monotona sau cu cicluri prea scurte; prea multe sau prea putine responsabilitati; exigente putin precizate; foarte putina libertate in executarea

operatiunilor. 2. Agenti stresori legati de conditiile de la locul de munca (ergonomie, securitatea muncii):

munca periculoasa (substante chimice, lucru sub tensiune electrica mare, lucru la inaltime etc.);

zgomot, vibratii, iluminat necorespunzator; temperatura, ventilatia, umiditatea

necorespunzatoare a aerului; pozitia de lucru necorespunzatoare a corpului; echipamente necorespunzatoare; ore suplimentare excesive; modalitatea de organizare a muncii sau

nerespectarea pauzelor. 3. Agenti stresori legati de relatiile de munca:

perspectiva slaba in ceea ce priveste cariera; salarizare inechitabila; recompensare mult sub asteptari; nesiguranta locului de munca; modalitatea de distribuire a sarcinilor; insuficienta sustinere la locul de munca; hartuire de orice tip (inclusiv sexuala); jigniri; discriminari.

Lucrul in conditii de stres conduce la oboseala cronica sau surmenaj. Angajatul isi pierde capacitatea de

munca, iar firma se confrunta cu fenomenul de absenteism cauzat de imbolnavirile cronice. Atunci cand se organizeaza sau reorganizeaza activitatea companiei, trebuie verificat cat de mare este riscul de a avea angajati stresati.Trebuie parcursa lista de control de mai jos si bifate acele surse de stres care se manifesta efectiv la locurile de munca din firma. In felul acesta se poate sti asupra caror factori trebuie actionat pentru a tine stresul sub control:

1. Evenimente majore recente: accidente de munca, concedieri, sanctiuni, pierderea unor clienti etc.

2. Schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor de lucru

3. Lucrul frecvent peste orele de program

4. Reorganizari majore ale firmei la intervale de timp prea scurte

5. Supraincarcarea in munca a angajatilor si asteptarile nerealiste (prea mult de lucru intr-un timp prea scurt)

6. Stiluri de conducere demotivante (de exemplu, frecventa criticare a angajatului atunci cand greseste si lipsa recompensei cand acesta lucreaza bine)

7. Conflicte intre angajatii care lucreaza la proiecte comune

8. Standarde lipsa sau confuze (lipsa fisei postului, roluri ambigue sau


(Confucius)

24

24 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.23 trim

.2-2016 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hitu

conflict de roluri, lipsa de comunicare in firma etc.).

8.3. RECOMANDAREA PSIHOLOGULUI

Pentru a face fata stresului la locul de munca si evita complicatiile neplacute care pot sa apara, psihologul va recomanda urmatoarele modificari in comportamentul de serviciu: 1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra. Un grad mai mare de relaxare in tot ceea ce faci, indiferent de presiunea care vine din afara, iti permite sa rezolvi mai usor lucrurile. 2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti. Un factor suplimentar de stres vine din partea asteptarilor ridicate pe care le avem de la colegi sau subalterni. De câte ori acestia nu produc rezultatele pe care le vrem, ne enervam inutil. 3. Nu amânati sarcinile. Sentimentul de amânare ne urmareste ca o umbra apasatoare. In plus, sarcinile amânate se strâng si ne doboara. 4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica. Eficienta scade daca muncesti fara intrerupere.

5. Nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de serviciu, presiunea de la job trebuie sa ramâna la birou. 6. Spuneti “nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor”. Unii oameni nu pot spune “nu”, dintr-un anumit blocaj psihologic. Acesta trebuie depasit: ai nevoie sa-ti evaluezi corect resursele si sa ceri ajutor atunci când simti ca nu poti face fata sarcinilor. 7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa. Apa ne pastreaza un tonus bun si reuseste sa ne diminueze stresul. In acelasi timp, psihologul recomanda, ca in cazul in care angajatii nu reusesc sa faca aceste lucruri sau prima reactie la citirea lor este - "asa ceva nu se poate", "as vrea eu", "usor de zis" sau altele asemenea - sa caute un serviciu de asistenta psihologica sau terapie cognitiv-comportamentala si sa-l acceseze. De regula, in ciuda faptului ca tot mai multiangajati au dificultati emotionale cauzate de problemele de la serviciu, acestia apeleaza la psiholog abia dupa luni sau chiar ani de la aparitia simptomelor, dupa ce incearca, fara succes, sa faca fata singuri acestor probleme.

sc apavil sa vÂlcea managementul …...sc apavil sa vÂlcea managementul calitĂŢii Și mediului...

Documents